1

7 paşi spre Consumul responsabil de alimente

2

Introducere

Dragi profesori,

Metodologia cuprinsă în manualul pe care îl ţineţi acum în mână a fost creată ca parte a Proiectului

Mănâncă Responsabil. Scopul său este de a ajuta tinerii din noile țări membre ale UE să înțeleagă legătura

dintre obiceiurile lor alimentare și provocările globale ale generațiilor viitoare și de a acţiona cât mai bine

pentru a promova un mod de viață durabil în ceea ce privește lumea înconjurătoare.

Mijloacele de producție, distribuție și consum de alimente au un impact enorm, nu numai asupra sănătăţii

noastre, ci și asupra resurselor naturale, a schimbărilor climatice, pierderii biodiversității și asupra mediului

în schimbare. Acestea influențează calitatea vieții oamenilor din diferite zone ale globului. În fiecare zi

facem alegeri care au un impact asupra lumii din jurul nostru. Cu o alimentație responsabilă putem contribui

la modelarea lumii pe care dorim să o vedem în jurul nostru. Cum să facem asta? Când mâncăm trebuie să

fim siguri că ceea ce ne-am pus în farfurie ne ajută nu numai pe noi, ci şi pe cei de lângă noi. Puteți citi

despre modul în care micile schimbări în obiceiurile alimentare pot avea un impact mare în Meniu pentru

Schimbare.

Metodologia Proiectului Mănâncă Responsabil utilizează experienţa conceptulului celor 7 paşi folosit la

nivel international de Programul Eco-Şcoala. Proiectul aduce un subiect nou, atractiv şi de actualitate, aflat în

strânsă legătură cu alte teme ale Programului Eco-Şcoală. Scopul său este de a vă oferi dumneavoastră,

profesorilor, sprijinul pentru a include tema alimentaţiei responsabile în procesul educaţional. Se pune accent

pe înțelegerea profundă a problemei și sunt oferite metode specifice pentru a dezvolta subiectul cu elevii.

Suntem conştienţi de vastitatea subiectului referitor la alimentaţia responsabilă şi că nu este posibil ca el să

fie acoperit în întregime. Acesta este împărțit în 6 subteme: Produsele alimentare locale și de sezon,

Agrobiodiversitatea, Deșeurile alimentare, Alimentele procesate și uleiul de palmier, Consumul de carne

și Mijloacele de producție bio, comerțul echitabil.

Sperăm să vă placă să lucraţi cu metodologia din acest manual!

Ca parte a Proiectului Mănâncă responsabil ("Mănâncă responsabil! Un program global de acțiune orientat

spre învățarea pentru EYD 2015 și mai departe"), au fost create următoarele documente:

• Site-ul Proiectului Mănâncă responsabil: www.eatresponsibly.eu

• Pagina naţională de Facebook: https://www.facebook.com/manancaresponsabil/

• Pagina internaţională de Facebook: https://www.facebook.com/weeatresponsibly/

• Meniul pentru Schimbare

3

Conţinut

Simboluri:

Metodologia este proiectată pentru toate categoriile de vârstă școlară. Textele pentru fiecare categorie sunt

conexate cu pictograma specifică.

Pictograma unui hamster – text pentru grădiniţe

Pictograma unui fermier – text pentru școlile gimnaziale

Pictograma unui film – text pentru licee

Adresăm mulţumiri tuturor școlilor pilot care au ajutat și testat metodologia pe parcursul anului școlar

2015/2016.

6 GRĂDINIŢE: GRǍDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT “TIC-PITIC”, MIOVENI, JUDEŢUL

ARGEŞ, GRǍDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT “MAGNOLIA” / STRUCTURĂ ŞCOALA

GIMNAZIALĂ “EMIL RACOVIŢĂ”, ONEŞTI, JUDEŢUL BACĂU, GRĂDINIŢA NR. 26 /

STRUCTURĂ ŞCOALA GIMNAZIALĂ “ALEXANDRU IOAN CUZA”, BACĂU, JUDEŢUL BACĂU,

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT „JUNIOR“, SLOBOZIA, JUDETUL IALOMIŢA,

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT „ŢĂNDĂRICĂ”, SUCEAVA, JUDEŢUL SUCEAVA,

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT, “MICUL PRINŢ”, RĂDĂUŢI, JUDEŢUL SUCEAVA.

25 de ŞCOLI GIMNAZIALE: ŞCOALA GIMNAZIALĂ “TUDOR VLADIMIRESCU” / STRUCTURĂ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2, PITEŞTI, JUDEŢUL ARGEŞ, ŞCOALA GIMNAZIALĂ “ALEXANDRU

IOAN CUZA”, BACĂU, JUDEŢUL BACĂU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ “OLTEA DOAMNA”, ORADEA,

JUDEŢUL BIHOR, ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 197, SECTOR 6, BUCUREŞTI, ŞCOALA

GIMNAZIALĂ NR. 165, SECTOR 4, BUCUREŞTI, ŞCOALA GIMNAZIALĂ “GEORGE BACOVIA”,

SECTOR 4, BUCUREŞTI, ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7, BUZĂU, JUDEŢUL BUZĂU, ŞCOALA

GIMNAZIALĂ NR. 11, ORADEA, JUDEŢUL BIHOR, ŞCOALA GIMNAZIALĂ “MATEI GR.

VLĂDEANU”, CÂNDEŞTI VALE, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ COŞOVENI,

JUDEŢUL DOLJ, ŞCOALA GIMNAZIALĂ „CONSTANTIN GH. MARINESCU”, GALAŢI, JUDEŢUL

GALAŢI, ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 29, GALAŢI, JUDEŢUL GALAŢI, ŞCOALA GIMNAZIALĂ

„ACADEMICIAN MARIN VOICULESCU”, GIURGIU, JUDEŢUL GIURGIU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ

BĂIŢA, JUDEŢUL HUNEDOARA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ „I. D. SÎRBU“, PETRILA, JUDEŢUL

HUNEDOARA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ “GARABET IBRĂILEANU”, TÂRGU FRUMOS, JUDEŢUL

IAŞI, ŞCOALA GIMNAZIALĂ “IORDACHE CANTACUZINO”, PAŞCANI, JUDEŢUL IAŞI, ŞCOALA

GIMNAZIALĂ “ALICE VOINESCU”, DROBETA-TURNU SEVERIN, JUDEŢUL MEHEDINŢI,

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “MIHAI EMINESCU”, ROMAN, JUDEŢUL NEAMŢ, ŞCOALA

GIMNAZIALĂ “TOMA CARAGIU”, PLOIEŞTI, JUDEŢUL PRAHOVA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ

“HENRI MATHIAS BERTHELOT”, PLOIEŞTI, JUDEŢUL PRAHOVA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ

“BOGDAN VODĂ”, CÂMPULUNG MOLDOVENESC, JUDEŢUL SUCEAVA, ŞCOALA

GIMNAZIALĂ “ION IRIMESCU”, FĂLTICENI, JUDEŢUL SUCEAVA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ

“BOGDAN VODĂ”, RĂDĂUŢI, JUDEŢUL SUCEAVA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ“REGINA

ELISABETA”, RĂDĂUŢI, JUDEŢUL SUCEAVA.

18 COLEGII, LICEE: LICEUL TEORETIC „IULIA ZAMFIRESCU“, MIOVENI, JUDEŢUL ARGEŞ,

COLEGIUL TEHNIC “COSTIN D. NENIŢESCU”, PITEŞTI, JUDEŢUL ARGEŞ, LICEUL TEORETIC

“DIMITRIE BOLINTINEANU”, SECTOR 5, BUCUREŞTI, COLEGIUL “HENRI COANDĂ”, BACĂU,

4

JUDEŢUL BACĂU, COLEGIUL TEHNIC “GRIGORE COBǍLCESCU”, MOINEŞTI, JUDEŢUL

BACĂU, COLEGIUL NAŢIONAL ECONOMIC “ANDREI BÂRSEANU”, BRAŞOV, JUDEŢUL

BRAŞOV, LICEUL “VOIEVODUL MIRCEA”, TÂRGOVIŞTE, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA, LICEUL DE

ARTE “IONEL PERLEA”, SLOBOZIA, JUDEŢUL IALOMIŢA, LICEUL TEHNOLOGIC “SFÂNTA

ECATERINA”, URZICENI, JUDEŢUL IALOMIŢA, LICEUL TEHNOLOGIC “CEZAR NICOLAU”,

BRĂNEŞTI, JUDEŢUL ILFOV, COLEGIUL AGRICOL ŞI DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ“VASILE

ADAMACHI”, IAŞI, JUDEŢUL IAŞI, COLEGIUL TEHNIC “GHEORGHE CARTIANU”, PIATRA

NEAMŢ, JUDEŢUL NEAMŢ, COLEGIUL NAŢIONAL “EUDOXIU HURMUZACHI”, RĂDĂUŢI,

JUDEŢUL SUCEAVA, COLEGIUL TEHNIC “PETRU MUŞAT”, SUCEAVA, JUDEŢUL SUCEAVA,

COLEGIUL ECONOMIC “DIMITRIE CANTEMIR”, SUCEAVA, JUDEŢUL SUCEAVA, COLEGIUL

NAŢIONAL “ANASTASESCU”, ROŞIORI DE VEDE, JUDEŢUL TELEORMAN, LICEUL PEDAGOGIC

”MIRCEA SCARLAT”, ALEXANDRIA, JUDEŢUL TELEORMAN, LICEUL TEORETIC “EMIL

RACOVIŢĂ”, VASLUI, JUDEŢUL VASLUI.

O ŞCOALĂ SPECIALĂ: CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ “SF. ANDREI”, GURA

HUMORULUI, JUDEŢUL SUCEAVA.

Material realizat de: Zuzana Jakobová, Jitka Krbcová

Partenerii slovaci (capitolul Împlementarea în Curriculum)

Traducerea din limba engleză şi adaptarea: Răzvan Dincă, Cornelia Dincă

Metodologie comentată de profesorii din unităţile şcolare pilot: Filofteia Daniela Stoica, Daniela Carmen

Mîrzac, Victoriţa Nicolescu, Carmen Gabriela Minulescu, Camelia Guler, Angela Nuţă, Valeria Purcărea-

Ciulacu, Nicoleta Călin, Ioana Bîzdoacă, Alina Mariana Pintilii, Tatiana Nămoloşanu, Iulia Tora, Iustina

Boambă, Jana Rugină, Maria-Simona Todirică, Claudia Cornelia Enache, Ştefana Stanciu, Cătălina Butoi,

Andreea Silvia Tudor, Irina Constantinescu, Angela Chiroşcă, Aurelia Florescu, Petra Ţogoe, Liliana

Gheban, Iosif Dorin Crişan, Anca Daraban, Liliana Ştefănescu, Valentina Frunzuc, Marioara Stoian, Cornelia

Şchiopu, Ionela Daniela Popa, Nicoliţa Vlăduţu, Eleonora-Lidia Neagu, Emilia Lupei, Emilia Ciomârtan,

Mihaela Enache, Nela Vlad, Cornelia Hatnean, Nicoleta Petronela Bogoş, Gheorghe Liviu Hatnean, Simona

Olga Tofan, Carmen Suliman, Gela Ţofei, Andreea-Ramona Chiper, Elena-Ancuţa Balan, Niculina Ciosnar,

Brînduşa Leucă, Emanuela Luptaciu, Angelica Oprea, Aurelia Nedelcuţă, Mădălina Streja.

Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană

5

PROIECT: DCI-NSAED/2014/339-207

7 paşi spre Consumul responsabil de alimente

COMITETUL ECO-ȘCOALA organizarea unei echipe potrivite pentru tema Consumului

responsabil de alimente;

împărțirea echipei și definirea rolului fiecărui membru;

motivarea pentru noua temă ECO.

ANALIZA CONSUMULUI DE

ALIMENTE

analiza problemelor privind alimentaţia și aplicarea unor

chestionare acasă;

evaluarea rezultatelor și luarea unei decizii cu privire la ce poate

fi îmbunătățit.

PLANUL DE ACȚIUNE

îmbunătățirea punctelor slabe referitoare la Consumul

responsabil de alimente, descoperite pe baza analizei și a

chestionarelor;

punerea de acord asupra a ceea ce trebuie schimbat în mod

specific;

realizarea unui plan de acțiune anual pentru a aborda

îndeaproape subiectul Consumului responsabil de alimente.

MONITORIZARE

ȘI EVALUARE

punerea de acord asupra înregistrării și evaluării progreselor

obținute pe parcursul implementării Planului de acțiune;

monitorizarea continuă și evaluarea pașilor / progreselor.

INTEGRAREA ÎN

CURRICULUM

încercarea de a înţelege perspectiva globală sau consumul

responsabil de alimente.

INFORMARE ȘI IMPLICARE

informarea celorlalți din cadrul și din afara școlii despre

progresul cu privire la Consumul responsabil de alimente.

Învățarea modului de a interpreta activitățile și rezultatele,

scrierea de articole, crearea unui avizier, a unui poster, a unui

site web și realizarea de activități de informare prin intermediul

rețelelor sociale;

conceperea unui eveniment, pe tema Consumul responsabil de

alimente, adresat colegilor de școală, părinților și publicului larg;

cooperarea cu părinții, publicul larg, experți în hrană sănătoasă,

fermieri, bucătari, vânzători ...

CODUL ECO – codul

consumului responsabil de

alimente

punerea de acord asupra a ceea ce este important pentru noi cu

privire la tema Consumului responsabil de alimente și integrarea

în CODUL ECO al unităţii școlare.

6

Cum să motivați COMITETUL ECO -ȘCOALA pe parcursul celor 7 pași

Este important ca elevii să se simtă bine pe durata proiectului, să dorească să continue și să treacă bine peste

părțile mai dificile sau mai puțin atrăgătoare ale proiectului. Scenariul activităților motivaționale care leagă

cei 7 pași îi poate ajuta în acest sens.

Cum să motivați elevii să investigheze problema Consumului responsabil de

alimente

Scenariu motivațional pentru preșcolari

Aceasta este o poveste în care un animal intră în necazuri cu privire la hrană și îi roagă pe copii să-l

ajute. Copiii vor ajuta în mod gradual la crearea poveștii și o vor susține prin ilustrații, pe măsură ce

proiectul avansează. Rezultatul va fi un poster uriaș cu ilustrații însoțite de un text sau o carte ce va

cuprinde desenele și povestea creată de copii.

Animalul protagonist din poveste este Domnul Hamster, aflat în căutarea unui loc potrivit pentru familia sa,

în care să poată fi fericiți. Un astfel de loc trebuie să le asigure o hrană bună, de calitate superioară. Familia

Hamster știe că hrana lor trebuie să fie suficient de bună pentru ei și pentru mediul lor, încât să poată trăi

fericiți. Deci, ei vor să știe cum pot cultiva propria lor hrană. Ce altceva trebuie să știe înainte de a se muta?

Grădinița voastră este un loc potrivit a găzdui familia Hamster? Un hamster apare și vine în vizită înainte de

fiecare pas și discută subiectul fiecărei activităţi, precum și ceea ce poate fi făcut cu copiii...

Scenariu motivațional pentru școli

Un fermier din trecut, ce avea o fermă pe terenul actualei locații a școlii, intră în contact cu elevii prin

intermediul scrisorilor. Cu ajutorul unei oglinzi a viitorului, moștenită de la strămoși, acesta vede ce se

întâmplă în prezent în actuala locație, odinioară ferma sa. Prin intermediul benzilor desenate și al

scrisorilor, fermierul începe să descopere, cu ajutorul elevilor, ce s-a întâmplat încât câmpurile sale au

dispărut, ce mănâncă elevii, de unde provine hrana lor şi cine o produce, cine găteşte pentru ei...

Elevii publică rezultatele, răspunsurile lor la întrebările și la cererile fermierului, utilizând un carnețel de

însemnări și apoi le vor procesa sub forma unui jurnal, de exemplu.

Scenariu motivațional pentru licee

Responsabilitatea elevilor de liceu este de a realiza un scurt film (10 minute) pe tema Consumului

responsabil de hrană, pe baza rezultatelor din cadrul Analizei consumului de alimente. Aceștia vor selecta o

problemă specifică din cadrul punctelor slabe identificate și o vor integra în filmuleț, pe care îl vor face

public la final pe site-ul Proiectului Mănâncă Responsabil!

7

1. Comitetul Eco-Școala

Membrii Comitetului Eco-Școala pentru Proiectul „Mănâncă responsabil” vor varia ca număr și vor depinde

de condițiile din cadrul școlii. Puteți folosi Comitetul deja existent sau puteți forma un sub-comitet pentru a

se ocupa de subiectul Consumul responsabil de hrană.

Cum să motivați elevii să investigheze problema Consumului responsabil de

alimente

Activitate motivațională pentru unități preșcolare - Comitetul Eco-Şcoală

SARCINĂ: În cadrul primei întâlniri, prezentați copiilor situația: un vizitator nou și neașteptat a apărut la

grădiniţă și le-a lăsat un mesaj. Puteți oferi copiilor o ghicitoare (descrieți un hamster și ei vor ghici

animalul) sau puteți învăța împreună o poezie sau un cântec despre un hamster. Apoi puteți căuta împreună

locul în care a apărut hamsterul, descoperind mesajul prin care Domnul Hamster se prezintă pe sine și familia

sa și cere ajutor. El le cere copiilor să îi prezinte comitetul, membrii individuali și rolurile acestora (cum să

distribuim rolurile în cadrul unei echipe).

CE TREBUIE PREGĂTIT:

Un loc în cadrul grădiniței, preferabil locul în care se reunește Comitetul Eco-Școala, acolo unde

hamsterul își va face apariția în mod regulat, lăsând în urmă mesaje și materiale ajutătoare și

unde copiii îl pot vizita. În acest loc puteți afișa rezultate și informații referitoare la acest proiect.

Exemplarul tipărit al mesajului nr. 1 și ilustrația cu familia hamsterului (Anexa nr. 1).

Pentru prezentare, folosiţi ilustraţi cu Familia Hamsterilor (Anexa nr. 2). Puteți plasa

ilustrația Familia Hamsterilor la avizier și lângă ea copiii ar putea crea posterul lor cu Comitetul Eco-Şcoală,

marcând pe o fotografie numele lor și ce rol au în echipă. Notarea rolurile ar trebui să fie precedată de

împărţirea rolurilor pe echipă - cine este responsabil pentru ce, ce roluri ar fi necesare, cine este bun şi la ce.

Activitate motivațională pentru școli - Comitetul Eco-Şcoală

SARCINĂ: În cadrul primei întâlniri, oferiți elevilor prima filă din benzile desenate. Îndemnați-i să caute

cutia poștală în care vor găsi o scrisoare cu mai multe informații. După citirea scrisorii, efectuați activitatea

de Atribuire a Rolurilor şi puneţi rezultatele la avizier. Elevii vor trebui să răspundă la anumite ȋntrebări. Ei

ar trebui să folosească Avizierul Eco pentru răspunsuri, acolo unde vor putea fi văzute atât de fermierul din

trecut, cât și de toată lumea din şcoală.

CE TREBUIE PREGĂTIT:

• Exemplarul tipărit al benzii desenate „Străinii din Oglindă” - Anexa nr. 3.

• O cutie poștală, pe care ar trebui să o amplasați în apropierea Avizierului Eco și în care veți pune

scrisorile rând pe rând.

• Un exemplar tipărit al primei scrisori - Scrisoarea pentru „Străinii din Oglindă” - Anexa nr. 4.

8

(amplasați-l în cutia poștală înainte de reuniune, pentru ca elevii să se poată deplasa la cutie și să îl

găsească imediat ce au citit banda desenată).

Activitate motivațională pentru licee

SARCINĂ: Efectuați activitatea „Ce consider a fi hrană responsabilă?” împreună cu elevii, după cum

urmează. După ce ați definit conceptul de hrană responsabilă, să vedem cum ne conectează mâncarea

noastră cu lumea înconjurătoare, pe baza acestei definiţii. Încurajaţi elevii să descopere ce poveşti ascund

alimentele lor, să realizeze un scurt film pe această temă şi să-i antreneze pe ceilalţi să caute solutii. Pentru

mai multe detalii urmăriţi filmul Şi-a riscat viaţa pentru a salva ziua ( https://youtu.be/i8MSzc1WWBE)

Activitatea: Ce consider a fi hrană responsabilă?

OBIECTIV: o primă reflecție asupra subiectului consumului responsabil de hrană și a descoperirii a ceea ce

elevii consideră a fi hrană responsabilă - un punct de început cu care se va lucra de-a lungul proiectului.

TIMP: 20 – 30 de minute

CE TREBUIE PREGĂTIT:

alimente ce urmează a fi degustate de toată lumea, alături de o declarație cu privire la hrana

respectivă;

o coală mare de hârtie sau o tablă pentru redactarea definițiilor.

SARCINĂ: Înainte de prima reuniune a Comitetului Eco, rugați elevii și alți membri să aducă alimente pe

care le consideră, din orice motiv, „responsabile”. Aceștia ar trebui să aducă îndeajuns de multe alimente

pentru ca toți membrii să poată gusta din fiecare. Elevii vor pregăti și câte o foaie cu câte o declarație scurtă

(poate fi anonimă) cu privire la motivul pentru care consideră alimentul respectiv ca fiind „responsabil”.

În cadrul reuniunii se pregătește un mic bufet, cu mâncarea și declarațiile însoțitoare, iar la momentul potrivit

toată lumea va avea șansa de a gusta din toate alimentele aduse de ceilalți. De-a lungul degustării, membrii

Comitetului Eco vor citi declarațiile. Cereți elevilor să inventeze, pe baza declarațiilor cu privire la alimente,

propriile definiții ale „Consumului alimentar responsabil” (ce își imaginează că înseamnă la momentul

actual) și să le pună pe hârtie.

Este posibil ca acum, la începutul proiectului, elevii să își bazeze opiniile pe ceea ce le este la îndemână și pe

ceea ce cunosc. Aceștia probabil că nu vor putea include toate aspectele Hranei responsabile, după cum sunt

descrise în capitolul de introducere. Totuși, acesta nu este un lucru rău. Dimpotrivă, este bine că definiția le

aparține în totalitate, fiind creată în baza gândirii lor actuale cu privire la subiectul de față.

Puneţi deoparte definiția și folosiți-o din nou la evaluarea finală a proiectului (sau într-un moment adecvat pe

parcursul proiectului) și atunci solicitați elevilor să îi mai adauge elemente. Pe parcursul proiectului, aceștia

vor descoperi cu siguranță alte viziuni asupra hranei responsabile și repercusiuni pe care le putem lua în

9

calcul în momentul Consumului responsabil de alimente. Discutați cu ei asupra modului în care viziunea lor

s-a schimbat și ce lucruri noi au descoperit.

FILM: Informați-i pe elevi de faptul că, pe parcursul proiectului, vor pregăti un film cu subiectul Consumul

responsabil de alimente, în baza rezultatelor Analizei consumului de alimente. Drept exemplu, le puteți arăta

un film: Şi riscat viaţa pentru a salva ziua (folosiți legătura https://youtu.be/i8MSzc1WWBE) sau găsiți un

alt film adecvat.

Totuși, înainte de orice, la fel ca în toate filmele, este nevoie ca toți membrii Comitetului Eco să aibă un rol

clar, responsabilități evidente, potrivite pentru aptitudinile fiecăruia și pentru modul în care fiecare poate

contribui la funcționarea echipei în condiții normale.

Efectuați împreună cu elevii activitatea de Atribuire a rolurilor. În acest caz puteți folosi termeni din

industria cinematografică (bucătar-șef = regizor, furnizor = scenarist, manager = producător etc.)

Cum să distribuim rolurile

Munca în echipă necesită implicarea tuturor membrilor, iar diferitele lor roluri pot avea o importanță

fundamentală pentru succesul echipei în general. Rolurile ajută elevii să devină conștienți de propriile calități

și să își asume responsabilități pe cont propriu, pentru activitățile echipei.

Cum putem descoperi la ce se pricepe fiecare

Pentru ca o echipă să fie eficientă, fiecare membru ar trebui să îndeplinească un rol care i se potrivește ca o

mănușă, pentru care este cel mai potrivit. Dar care este acesta?

Activitatea „Atribuirea Rolurilor"

OBIECTIV: Elevii își împart rolurile în cadrul Comitetului Eco, în baza propriilor preferințe.

Lucrul în echipă necesită participarea tuturor membrilor și toate rolurile lor ar putea avea o semnificație

crucială pentru succesul echipei. Rolurile îi ajută pe elevi să-şi pună în evidenţă calitățile și să își asume

responsabilitatea pentru activitățile echipei. Pentru o mai mare eficienţă este necesar ca fiecare să-şi atribuie

un rol care i se potrivește cel mai bine. Dar care este acel rol? Acestea ar trebui să aflam din această

activitate.

TIMP: 30 de minute

CE TREBUIE PREGĂTIT:

• Descrierea rolurilor, pentru ca fiecare elev să aibă unul. Anexa nr. 5.

• Ilustrația „Comitetul Eco în Bucătărie”, a se vedea Anexa nr. 6 pentru fiecare grup.

• Cărți de vizită cu atribuţii Anexa nr. 7, pentru ca fiecare elev să aibă o carte de vizită.

10

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:

Fiecare elev primește o bucată de hârtie cu un rol (la întâmplare, astfel încât rolurile că nu fie văzute -

acestea pot fi trase la sorți).

1. Fiecare elev citește în liniște caracteristicile rolului dat și stabilește dacă rolul i se potrivește; dacă

rolul respectiv îl caracterizează sau nu.

2. Elevii formează grupuri conform rolurilor primite (bucătari, furnizori etc.). Fiecare grup primește

ilustrația „Comitetul Eco în Bucătărie”, în care toate rolurile sunt numite și descrise. Pentru

fiecare rol, inclusiv cel propriu, ei nominalizează o persoană din cadrul Comitetului (rolul poate fi

potrivit mai multor persoane) pe care o consideră a fi adecvată. Regula este cea conform căreia toți

elevii din Comitet trebuie să primească un rol.

3. Toată lumea din grup alege și unul dintre rolurile oferite pentru propria persoană, rolul care

corespunde cel mai bine propriilor capacități și aptitudini și rolul pe care fiecare își dorește să-l

îndeplinească.

4. Fiecare grup prezintă întregului Comitet rolul ales prima dată, persoana/persoanele propusă(e)

pentru îndeplinirea funcției respective și declară motivele alegerii respective. Celelalte grupuri

numesc apoi și ele persoana pe care ar desemna-o în rolul respectiv. Persoanele vizate declară dacă

au ales rolul cu pricina și dacă ar fi mulțumite să îndeplinească funcția respectivă. În final, toată

lumea ajunge la un acord și rezultatul este înscris. (Toți elevii au dreptul de a refuza un anumit rol,

dar, în final, vor fi nevoiți să aleagă unul dintre rolurile rămase disponibile.)

5. Odată ce rolurile au fost distribuite, fiecare elev își creează propria carte de vizită, pe care o

afișează la avizier. Cărțile de vizită vor include simbolul și titlul rolului dat, numele și fotografia

elevului ce deține rolul respectiv, iar fiecare elev alege atributele și caracteristicile din definiția

rolului, care îl descriu cel mai bine, adăugând pe scurt responsabilitățile pe care le va îndeplini

efectiv. Un rol poate fi îndeplinit de mai multe persoane, iar fiecare dintre acestea poate avea

calificări oarecum diferite pentru rol (ex.: Furnizorul George are abilități de comunicare, poate

reacționa rapid în situația dată și se pricepe la clasificarea datelor... Furnizorul Elena este o persoană

curioasă, căreia îi place să caute informații din diferite surse și care se pricepe la alegerea celor mai

importante lucruri ce trebuie împărtășite)... Întregul Comitet Eco va fi astfel prezentat la avizier sau

într-un alt loc.

11

Împărțirea responsabilităților cu ajutorul sistemului celular

O distribuție foarte strictă a responsabilităților poate fi adesea înlocuită cu o distribuție indirectă a rolurilor,

în cazul în care sarcinile sunt împărțite pe grupe de elevi - sau celule - la fel ca în exemplul următor folosit la

o școală gimnazială din Rezekne, Letonia. Aceasta ar putea fi o opțiune bună pentru școlile mai mari, în

cazul în care elevii se simt mai bine în grupuri de lucru. "Funcțiile" celulelor sunt similare cu cele ale rolurile

propuse pentru elevi, după cum se vede mai jos:

ORGANIZARE

Organizează și

direcţionează

activitățile legate

de Comitetul Eco IMPLICARE

Informează despre Comitetul Eco şi implică elevii în

activităţi

MANAGEMENT

Conduce Comitetul

Eco şi coordonează

munca tuturor ARTĂ

Creează imagini

vizuale ale activităţilor

şi postere MEDIA

Cu fotografii şi filme, pregăteşte articole

pentru şcoală şi media locală

VIDEO-FOTO

Creează filme şi

fotografii pentru a

documenta

activităţile

CERCETARE

Desfăşoară analiza consumului alimentar și face sugestii pentru

planul de acțiune

12

2. ANALIZA CONSUMULUI DE ALIMENTE

Dacă vrem să facem o schimbare, este bine să ştim ȋn ce situație ne aflăm la momentul actual și să ne bazăm

pașii următori pe această constatare. Acest lucru este adevărat și în cazul consumului responsabil de

alimente. Astfel, începem cu o Analiză a consumului de alimente. Puteți găsi fişele de lucru cu întrebările la

care dvs. și Comitetul Eco veți încerca să răspundeți în versiunea electronică (CHESTIONARUL).

Ce veți găsi în cadrul f işelor de lucru pentru Analiza consumului de alimente?

Întrebările sunt împărțite în trei secţiuni în funcție de locul despre care veţi fi întrebat - cantina școlii, bufetul

școlii/aparatul automat cu mâncare și domiciliu. Întrebările pentru cantina școlii sunt împărțite la obligatorii

și opționale. Întrebările obligatorii sunt pentru a ne face o idee generală despre cât de bine lucrează școala

voastră cu subiectul nostru: consumul alimentar responsabil. Întrebările opționale ar trebui să vă ajute să

obțineți informații mai detaliate despre subiectul pe care l-aţi ales.

Întrebările referitoare la consumul responsabil de produse alimentare la domiciliu au fost proiectate sub

forma unui chestionar. Este recomandată distribuirea acestui chestionar către cât mai multe dintre familiile

elevilor. Ca parte a acestui document există, de asemenea, un document care ar trebui să ajute elevii să

evalueze chestionarele.

Cum putem motiva elevii să participe la Analiza consumului de alimente?

Activitate motivațională pentru grădinițe

SARCINĂ: În cadrul întâlnirii, citiți copiilor un mesaj de la Domnul Hamster. Apoi parcurgeți lista de

întrebări alături de copii, inclusiv modul în care vor afla răspunsurile, cine va întreprinde o activitatea sau

alta, stabiliți un termen limită pentru Analiza consumului de alimente.

CE TREBUIE PREGĂTIT:

• Exemplarul tipărit al mesajului nr. 2 (Anexa nr. 8).

• Fişele de lucru pentru Analiza Consumului de Alimente – CHESTIONAR.

Activitate motivațională pentru școli

SARCINĂ: În cadrul întâlnirii, oferiți-le copiilor următorul capitol al benzilor desenate, numit „Multe

Întrebări”. După ce îl citiți, îndrumați elevii către cutia poștală în care ați amplasat scrisoarea denumită

„Multe Întrebări”, înainte de întâlnire. După ce o citiți ȋmpreună, împărțiți fişele de lucru pentru Analiza

13

consumului de climente. Parcurgeți lista de întrebări împreună cu elevii și stabiliți cum veți afla răspunsurile

și cine va întreprinde o activitatea sau alta. Stabiliți un termen limită pentru Analiza consumului de climente.

CE TREBUIE PREGĂTIT:

• Banda desenată „Multe Întrebări” - Anexa nr. 9.

• Exemplarul tipărit al scrisorii „Multe Întrebări” - (amplasați scrisoarea în cutia poștală a

Comitetului Eco înainte de întâlnire) - Anexa nr. 10.

• Fişa de lucru pentru Analiza consumului de alimente - (CHESTIONAR).

Activitate motivațională pentru licee

SARCINĂ: În cadrul întâlnirii Comitetului Eco, discutați cu elevii despre următoarea sarcină:

Comitetul Eco, realizator de filme, a împărțit rolurile și acum trebuie să găsească un subiect bun pentru

scenariu. Pentru a răspunde la întrebarea „Despre ce va fi filmul nostru?” ne vine în ajutor Analiza

consumului de alimente, o listă de întrebări care vă vor ajuta să aflați gradul de consum responsabil de

alimente al celor din școală și al familiilor voastre. Apoi vom alege un domeniu pe care îl vom acoperi în

cadrul următorilor pași, pe care se va baza filmul nostru.

Apoi împărțiți fişele de lucru pentru Analiza consumului de alimente. Parcurgeți lista de întrebări împreună

cu elevii și stabiliți cum veți afla răspunsurile și cine va întreprinde o activitatea sau alta. Stabiliți un termen

limită pentru Analiza consumului de alimente.

CE TREBUIE PREGĂTIT:

• Fişele de lucru pentru Analiza consumului de alimente – (CHESTIONAR).

Cum putem descoperi punctele tari și punctele slabe și cum putem selecta un

domeniu pentru analiza ulterioară?

Acum este momentul să aflăm unde stăm bine și ce trebuie să îmbunătățim în continuare.

Grădinițe

SARCINĂ: După completarea Analizei consumului de alimente, întâlniți-vă cu copiii pentru a discuta despre

rezultate și motivați-i să mai lucreze un pic:

Domnul Hamster așteaptă cu nerăbdare raportul copiilor - cum arată mesele de acasă? Dar, uitându-se la

raport, descoperă că nu știe cum să îl descifreze. Oare nu îl pot ajuta copiii să interpreteze rezultatele Analizei

consumului de alimente? Ce i-ar plăcea Doamnei Hamster și ce anume nu ar mulțumi-o? Domnul Hamster a

pregătit mai multe emotigrame pe care copiii le pot folosi în funcție de rezultat. Fețele zâmbitoare vor fi

folosite acolo unde sunt mulțumiți de rezultat, iar fețele încruntate vor fi folosite acolo unde situația poate fi

îmbunătățită.

CE TREBUIE PREGĂTIT:

• setul de emoticoane (față zâmbitoare, față încruntată).

14

• fişele de lucru completate pentru Analiza consumului de alimente (CHESTIONARELE).

Școli și licee

SARCINĂ: În cadrul întâlnirii, după ce s-a făcut Analiza consumului de alimente, împărțiți elevii în grupuri

și alocați-le întrebările, astfel încât fiecărui grup să-i revină aproximativ acelaşi număr (de exemplu, grupa 1

are întrebările 1-14 pentru cantina școlii, grupa 2 întrebările 15-28 pentru cantina școlii, grupa 3 întrebările

pentru bufet / aparat automat cu mâncare și Grupa 4 întrebări cu privire la domiciliu).

Fiecare grup primește un set de semne: degetul mare în sus și degetul mare în jos și împreună le atribuie în

funcție de faptul dacă sunt mulțumiți de rezultat (degetul mare în sus) sau dacă ei cred că rezultatul este

nesatisfăcător și ceva trebuie să fie făcut (degetul mare în jos).

Atunci când toate întrebările au fost marcate, grupurile se reunesc și revăd Analiza consumului de alimente,

apoi discută împreună întrebările care au pus probleme.

Veţi folosi întrebările selectate, mai târziu, în planul de acțiune.

CE TREBUIE PREGĂTIT:

• fişele de lucru pentru Analiza consumului de alimente completate pentru grupurile individuale

(fiecare grup va evalua o parte din Analiza consumului de alimente);

• seturile de semne aprobatoare (degetul mare în sus) și dezaprobatoare (degetul mare în jos), pentru

fiecare grup.

15

3. PLANUL DE ACȚIUNE

De ce ar trebui să învățăm elevii să planifice?

Un plan bun este ca o hartă bună. Ne ajută să realizăm obiectivul. Cei mai importanţi paşi pentru

activitățile de învățare și rezolvarea cu succes a problemelor din viața de zi cu zi a oamenilor includ

analizarea modului în care vom acționa, ce vom face și ce cale vom alege pentru a ne ȋndeplini obiectivele.

Ce ar trebui să nu uităm în drumul nostru?

• Punctul de plecare – Locul în care ne aflăm la momentul actual și din care pornim în călătoria

către destinația noastră - este stabilit folosind Analiza consumului de alimente.

• Obiectivul – un loc bine determinat în care dorim să ajungem - ce dorim să câștigăm cu privire la

problema dată.

• Planul de Acțiune (traseul) – un număr de pași (stadii ale drumului) care trebuie efectuați pentru

a realiza obiectivul cu succes - cine va fi responsabil pentru o activitate sau alta, cum vor fi

efectuați pașii respectivi și până când (termenul).

• Activitate – implementarea planului – pornirea.

• Evaluarea activității – oare pașii aleși au fost cei adecvați? Am ales o călătorie prea dificilă? Am

întâlnit obstacole neașteptate? Și dacă da, reușim să luăm măsuri în legătură cu acestea? Ar trebui

să propunem un traseu diferit către aceeași destinație? Ne-am îndepărtat de obiectiv pe parcursul

călătoriei? De unde știm că am ajuns la destinație?

Cum să alegem întrebările pentru Planul de Acțiune

În cadrul pasului precedent, Analiza consumului de alimente, am ales un domeniu care prezintă probleme în

special în cadrul subiectului referitor la consumul responsabil de alimente și care are cele mai multe puncte

slabe. Planul de Acțiune necesită alegerea unor întrebări specifice asupra cărora ne vom concentra în

continuare. Vom încerca să sugerăm modalități de îmbunătățire a situației din școală (pentru punctele slabe)

sau de menținere a situației actuale (în cazul în care alegem o întrebare care se dovedește a fi un punct tare).

În momentul pornirii, recomandăm alegerea, de exemplu, a unui punct slab și a unui punct tare și formularea

unor obiective și a unui Plan de Acțiune pentru acestea. Este mai bine să îndeplinim două obiective bine

formulate decât mai multe obiective care vor avea nevoie de mult timp pentru a fi îndeplinite.

NU UITAȚI:

Atunci când pregătiți Planul de Acțiune, includeți planificarea Evenimentului Public, care ar trebui să

reprezinte încununarea eforturilor depuse pe timpul întregului an (a se vedea Planul de Acțiune dat ca

exemplu, pagina 18 - Cum ar putea arăta un Plan de Acțiune?).

Activitate motivațională pentru grădinițe - Planul de Acțiune

SARCINĂ: Parcurgeți alături de copii întrebările din cadrul Analizei privind consumul de alimente care au

primit cele mai multe fețe încruntate și discutați pe marginea a ce se poate face pentru ca familiei de hamsteri

să îi placă aici. Puteți găsi și o activitate pe care o efectuați corespunzător și pe care ați dori să o păstrați la

16

fel? Cum? Încercați, alături de copii, să alegeți problemele la care vă veţi referi în continuare, ce ați dori să

faceți pentru a le remedia, ce ar trebui să mențineți și ce ar trebui să schimbați, în mod realist și pregătiți

Planul de Acțiune pentru anul școlar.

CE TREBUIE PREGĂTIT:

• Întrebările completate pentru Analiza Consumului de Alimente.

• Hârtie, creioane, creioane colorate pentru efectuarea Planului de Acțiune.

• Ilustrarea Planului de Acțiune al Domnului Hamster. Vezi Anexa nr. 11

Profesorul se poate juca cu un hamster de pluș, de exemplu: Hamsterul vorbește cu copiii – ... aici este foarte

frumos, Doamnei Hamster i-ar plăcea foarte mult să... (profesorul sau părintele completează această secțiune

sau chiar și copiii pot sugera răspunsul care a primit cele mai multe fețe zâmbitoare în cadrul Analizei

Consumului de Alimente), dar D-na Hamster este foarte atentă mai ales la...... (învățătorul, părintele sau

copiii completează cu răspunsul care a primit cele mai multe fețe încruntate în cadrul Analizei consumului de

alimente - puncte slabe.)

Puteți să îndepliniți cerințele Doamnei Hamster? De ce vom avea nevoie pentru a face o schimbare... în

bine? De cât timp vom avea nevoie? Câtă energie va trebui să investim? Chiar avem puterea de a efectua

schimbarea?

După ce dvs. și copiii alegeți întrebările despre care veți discuta, încercați să formulați împreună un obiectiv

și să creați Planul de Acțiune pentru a ȋndeplini obiectivul respectiv. Amplasați-l la avizier sau într-un loc

vizibil din cadrul școlii, pentru a permite copiilor să aibă acces la el și să lucreze cu ajutorul său pe parcursul

proiectului. Puteți folosi drept exemplu planul pregătit de Domnul Hamster. Anexa nr. 11

Activitate motivațională pentru școli – Planul de Acțiune

SARCINĂ: În cadrul reuniunii Comitetului Eco, înmânați banda desenată cu „Un plan bun” elevilor și nu

uitați să puneți în cutia poștală scrisoarea care îi va motiva să meargă mai departe. Reamintiți-le elevilor ca,

atunci când prelucrează rezultatele Analizei Consumului de Alimente, să aleagă un domeniu de care să se

ocupe mai în amănunt și care necesită atenția lor. Acum, le va reveni sarcina de a selecta întrebări punctuale

(unul dintre punctele slabe, unul din punctele forte), de care se vor ocupa suplimentar (se poate folosi

Punctul de separare din cadrul activității, vezi pag. 18 sau Activitatea suplimentară, vezi pag. 19).

Formulați obiectivele pe care doriți să le realizeze pentru întrebările alese. Apoi, elaborați un Plan de Acțiune

care duce la aceste obiective (se poate folosi activitatea Atelierul viitorului).

CE TREBUIE PREGĂTIT:

• O foaie imprimată a benzii desenate cu „Un plan bun” - Anexa nr. 12.

• O foaie imprimată a scrisorii cu „Un plan bun” (trebuie pusă în cutia poștală înainte de întâlnire

pentru ca elevii să poată merge la cutie și să o găsească înăuntru, după ce au citit banda desenată).

Anexa nr. 13.

• Analiza consumului de alimente cu punctele forte și punctele slabe marcate.

17

Activitate motivațională pentru l icee – Planul de Acțiune

SARCINĂ: Reamintiți-le elevilor că, în capitolul privind Analiza consumului de alimente, au ales un

domeniu care merită toată atenția lor și, astfel, un subiect pentru filmul lor. Acum, ei se concentrează pe

alegerea unor întrebări punctuale din respectivul domeniu de care se vor ocupa în continuare (vezi Punctul

de separare sau Activitate suplimentară), pe formularea obiectivelor pe care doresc să le realizeze și pe

crearea unui Plan de Acțiune detaliat pentru a le ȋndeplini (de exemplu, prin intermediul activității Atelierul

viitorului, vezi Anexa nr. 14). Atrageți-le atenția elevilor că filmul lor va fi inclus în Planul de Acțiune, dar

realizarea acestuia nu ar trebui să pună în umbră problema reală pe care vor să o abordeze privind consumul

responsabil de alimente. Filmul ar trebui să vină ca o introducere în problemă, de exemplu. Poate trasa lucrul

în cadrul proiectului sau poate documenta o situație actuală care intervine în timpul activității.

Activitate pentru selectarea unei soluții – Punctul de separare

OBIECTIV: Un consens la nivelul grupului și discutarea diverselor sugestii. Această activitate ajută la

desăvârșirea opiniilor și argumentelor, la discutarea pe marginea temei în mod clar și concis, la aflarea

modului în care putem accepta argumentul altei persoane, la conștientizarea dinamicii discuției și a întregului

grup și la demonstrarea bunăvoinței în vederea unui acord.

TIMP: 30 – 45 de minute

CE TREBUIE PREGĂTIT:

întrebările de la secțiunile selectate ale Analizei consumului de alimente (inclusiv punctele slabe și

punctele tari completate) tăiate în fâșii.

SARCINĂ: Pregătiți un set de întrebări (cu punctele tari și punctele slabe completate) din domeniul pe care

l-ați ales în cadrul Analizei consumului de alimente, pentru care să alegeți întrebări pentru Planul de Acțiune.

Notați fiecare întrebare (sau tăiați fiecare întrebare) pe o fâșie separată de hârtie, astfel încât fiecare pereche

de elevi să aibă un set complet de întrebări. Sarcina constă în a conveni asupra unui clasament al întrebărilor

de la cele pe care le consideră a fi o prioritate de vârf la cele care nu sunt atât de importante. Apoi, perechea

de elevi va decide asupra limitei dintre întrebările care trebuie neapărat tratate și cele pe care le consideră de

importanță minoră. Acestea vor rămâne sub „punctul de separare”.

După lucrul în doi, perechile se reunesc în grupuri de câte patru și activitatea se repetă. Fiecare pereche vine

cu propriul clasament și încearcă să cadă de acord asupra unei soluții comune. Putem repeta această activitate

cu tot colectivul. În cele din urmă, vom avea un clasament al propunerilor asupra căruia am căzut cu toții de

acord.

REFLECȚII: Cum v-ați descurcat la compararea priorităților? Ce anume a fost ușor și ce anume a fost

greu? Cum a fost când a trebuit să vă puneți de acord cu un alt grup? Sunteți mulțumiți de rezultat?

Bazat pe: http://www.respektneboli.eu/pedagogove/archiv-metod/bod-zlomu

Activitate suplimentară pentru elevii mai mari (din școli și licee)

În activitatea precedentă, am ales întrebări din Analiza consumului de alimente pe care le considerăm

importante (am ales un punct tare pe care am vrea să-l păstrăm și unul slab pe care am vrea să-l îmbunătățim)

18

și am conceput un Plan de Acțiune detaliat pentru ele. Le-am ales pe baza criteriului importanța problemei.

Acest criteriu este doar unul dintre multiplele la care ne-am putea gândi la momentul alegerii.

Altele includ:

1. Nevoi financiare – Cât ne va costa soluționarea problemei? Avem suficienți bani? Ne stă în puteri

să strângem suficienți?…

2. Resurse umane – De câți oameni va fi nevoie pentru a rezolva cu bine problema? Avem suficienți

sau putem găsi suficienți?…

3. Timpul necesar – Suntem în stare să rezolvăm problema în intervalul dat?…

4. Fezabilitatea schimbării – Putem schimba ceva privind problema sau, realist vorbind, ne

depășește?…

Analizați împreună întrebările selectate (sau faceți asta în grupuri – fiecare grup poate primi un criteriu pe

baza căruia va evalua întrebările selectate) încă o dată și încercați să discutați dacă, realist vorbind, Comitetul

poate răspunde întrebărilor alese. Conveniți asupra întrebărilor pe care le veți transforma apoi într-un Plan de

Acțiune.

Cum ar putea arăta un Plan de Acțiune?

Scopul Planului de acțiune este o finalitate pe care sperăm să o realizăm, după împlinirea diferitelor sarcini.

Este concret, realist și ușor de înțeles pentru elevi. Explicați-le elevilor cum să stabilească un obiectiv și

prezintaţi-le câteva exemple (de exemplu: la bufetul şcolii se vând numai produse fără ulei de palmier; elevii

aruncă mai puțin de mâncare în cantina școlii.)

Atunci când formulați un obiectiv, încercaţi să-l puneţi în acord cu modul în care aţi făcut măsurarea. Este

important ce informaţii veţi folosi când veţi evalua activităţile.

Pentru a îndeplini obiectivul, trebuie să fie realizate mai multe sarcini. Plănuiţi în detaliu când aveți de gând

să faceți activitatea, cine este responsabil pentru ea, cât de mult va costa și, de asemenea, stabiliţi termene. În

timp ce faceţi monitorizarea, nu uitați să specificaţi faptul că sarcina a fost îndeplinită sau că nu ați reuşit să o

finalizaţi.

OBIECTIV: Cantina trebuie să ofere mâncare pe baza a ceea ce este specific fiecărui anotimp.

Cum știm că obiectivul a fost realizat? Primăvara și toamna, cantina școlii include mâncare cu ingrediente de

sezon cel puțin de două ori pe săptămână.

Pasul 1. Explicaţi celor din şcoală ce legătură are consumul de alimentele locale şi sezoniere cu

sustenabilitatea şi propuneţi-le schimbările respective la nivelul şcolii (de exemplu, în cantina...)

Responsabil: Ema, ajutată de clasa a IX-a; Nevoi financiare: .... lei. Termen: sfârşitul lunii noiembrie;

Finalizare: steguleț înfipt ca dovadă a realizării.

Pasul 2. Vorbiți cu cei de la cantina școlii pentru a vedea dacă aceștia ar fi dispuși să coopereze și prezentați-

le planul.

Responsabil: Maya; Ajutor de la: Chris, Peter; Nevoi financiare: 0 lei.; Termen: sfârșitul lunii noiembrie;

Finalizare: steguleț înfipt ca dovadă a realizării.

19

Pasul 3. Aflați de unde pot fi achiziționate fructe și legume proaspete de sezon și faceți o listă cu aceste

locuri. Aflați prețurile bunurilor oferite.

Responsabil: Tom; Ajutor de la: Roberta, Jacob, Sara Nevoi financiare: 0 lei; Termen: noiembrie – februarie;

Finalizare:.....

Pasul 4. Întocmiți un calendar cu fructele și legumele de sezon și atârnați-l în școală și la cantină.

Responsabil: Cynthia; Ajutor de la: Luke, Tony, Rachel; Nevoi financiare: .... lei; Termen: noiembrie –

martie; Finalizare: ......

Pasul 5. Elaborați un plan detaliat pentru un eveniment public (piața agricolă cu degustări ale mâncărurilor

cu ingrediente de sezon) şi creaţi fluturaşi de informare despre impactul alimentelor de sezon şi locale asupra

modului de a trăi sustenabil.

Responsabil: Dora; Ajutor de la tot Comitetul; Nevoi financiare: .... lei Termen: sfârșitul lunii ianuarie;

Finalizare: steguleț înfipt.

20

4. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA

Ar fi minunat dacă totul ar merge așa cum am plănuit. Dar, dacă revenim din lumea fanteziei înapoi la

realitate, vom constata că, destul de des, chiar și cele mai bune planuri se confruntă cu un obstacol neașteptat

sau cu o provocare nouă, care trebuie abordat(ă) și depășit(ă). Cel mai bine este să ne bazăm pe faptul că

astfel de situații vor apărea și să stabilim din timp anumite criterii în funcție de care putem evalua cum ne

descurcăm în îndeplinirea planului nostru. Și, dacă ceva nu merge conform planului, este bine să știm ce să

facem în acest sens.

Cum se poate evita dezamăgirea ca urmare a eșecului neașteptat?

1. Stabilind modalitatea în care vom monitoriza și evalua activitățile noastre din timp și integrând

aceasta în Planul de Acțiune.

2. Evaluând în permanență proiectul pentru a stabili din timp dacă ceva nu funcționează așa cum ne-

am propus și pentru a reacționa în acest sens.

3. Vizualizând evaluarea noastră, de exemplu, folosind fețe zâmbitoare și fețe triste, semne

aprobatoare sau dezaprobatoare (degetul mare în sus sau în jos), stegulețe sau alte pictograme – un

sistem clar de evaluare ajută să aflăm ce merge și ce nu.

4. Evaluarea ar trebui să facă parte din fiecare întâlnire a Comitetului Eco – evaluarea activității

noastre, cooperarea, comunicarea, pașii individuali, cum ne îndeplinim obiectivele....

Nu uitaţi! Evaluarea include, de asemenea, evaluarea sondajului tip chestionar pe care îl realizează elevii, ca

parte a Analizei consumului de alimente.

Metoda PDCA

It is a method of continuous circle of activities that lead to effective solutions. The circle is suitable for any

problem solution or searching of new ways while planning. Four basic steps PDCA can be constantly

repeated. Be their repetition the spiral of gradual improvement stars spinning.

Este metoda în cerc continuu a activităților care conduc la soluții eficiente.

Metoda cercului este potrivită pentru orice problemă care necesită o soluție sau pentru căutarea de noi

modalități de planificare. Cei patru pași de bază PDCA pot fi repetaţi în mod constant. Repetarea lor în

spirală conduce la îmbunătăţirea graduală a activităţii şi soluţionarea problemei.

Metoda PDCA constă în patru paşi:

P – Plan (Planifică) - colectarea de informații și planificarea activităților.

D - Do (fă/realizează)- realizarea sarcinilor planificate.

21

C – Check (Verifică) - monitorizarea rezultatelor obținute și compararea acestora cu planul. Pentru a

verifica dacă sunteți pe calea cea bună cu privire la obiectivul stabilit.

A – Act (Acţionează) – dacă nu veţi reuşi în îndeplinirea sarcinii sau scopului, cautaţi cauza problemei și

ajustaţi planul pentru a-l realiza mai bine.

Activitatea „Piedicile”

OBIECTIV: Copiii numesc o problemă şi propun soluţii.

TIMP: 30 – 45 de minute

CE TREBUIE PREGĂTIT:

un număr suficient de cutii, postit-uri, creioane.

SARCINĂ: Întâi, aduceți Comitetul Eco în starea de spirit potrivită: în timpul monitorizării și evaluării, se

pare că nu putem să îndeplinim unul dintre pașii propuși. Care ar putea fi cauza și cum putem rezolva

problema? Așezați mai multe cutii în mijlocul camerei (de exemplu, cutii de pantofi), care vor reprezenta

piedicile – posibile cauze ale problemei. Lipiți bucăți de hârtie pe cutii dinainte. Fiecare elev primește ceva

cu care să scrie. Cereți-le elevilor să se ridice în picioare și să traverseze centrul camerei din loc în loc și să-și

imagineze că aceste cutii sunt piedicile. Ori de câte ori se împiedică de una, ar trebui să se gândească la ce

reprezintă respectiva piedică și care ar putea fi motivul pentru care nu pot să finalizeze sarcina. Ei își vor

scrie sugestia pe hârtia de pe cutie. După ce elevilor nu le mai vine nimic în cap și toate piedicile au fost

denumite, ei reiau jocul. Diferența este că, acum, de fiecare dată când elevii se împiedică de o cutie, ei citesc

problema și scriu pe bucata de hârtie o sugestie privind modul de rezolvare a problemei, pe care o aruncă

înăuntru. Pot exista mai multe soluții.

La final, membrii Comitetului Eco vor deschide cutia împreună, vor citi soluțiile propuse, le vor discuta și

vor decide care măsuri sunt realiste, eficiente și de dorit. Împreună, vor ajunge la un consens.

Această activitate este o versiune modificată a unei metode preluate din publicația: Podpora participácie

žiakov v programe Zelená škola [Sprijin pentru participarea elevilor la Programul Școlilor Verzi]. Publicat

de Zivica, 2012.

22

5. INTEGRAREA ÎN CURRICULUM

Oamenii lucrează mai bine atunci când știu de ce fac un lucru și când pot decide să realizeze un lucru sau

altul bazat pe informații. Tot așa și elevii au nevoie să dobândească anumite informații cu privire la tema

consumului responsabil de alimente pentru a planifica și a realiza schimbări în propria dietă alimentară. De

aceea, acest pas este inclus în Programul Eco-Școala.

Tema privind consumul responsabil de alimente poate fi inclusă în cadrul mai multor subiecte de lecţii.

AICI VOR FI COMPLETARI

23

6. INFORMARE ȘI IMPLICARE

Exagerând un pic, am putea spune că cine nu se face auzit, aproape că nu există. Dacă ai nevoie de sprijin

pentru planurile tale, trebuie să spui lumii despre ele. De asemenea, trebuie să-i informezi constant pe ceilalți

pe parcursul proiectului. Încearcă să-i ții pe ceilalți în alertă ca să știe că încă se întâmplă ceva în care se pot

implica. Ai reușit să-ţi ȋndeplineşti obiectivele? Atunci informează pe toată lumea care te-a ajutat sau doar te-

a urmărit că proiectul tău a fost un real succes și ce anume ai realizat.

Nu uita să spui şi altora de ce te-ai decis să te ocupi de tema consumului alimentar responsabil și să încerci

să-i atragi să aleagă produsele alimentare într-un mod mai responsabil.

Activitate motivațională pentru grădinițe – informare și implicare

SARCINĂ: La începutul întâlnirii, citiți-le sau prezentați-le într-un alt mod copiilor (de exemplu, printr-o

dramatizare) mesajul Domnului Hamster. Mesajul ar trebui să-i motiveze pe copii să-i informeze pe alții cu

privire la activitatea lor în cadrul proiectului atât în cadrul grădiniței, cât și în afara sa. După ce ați citit

mesajul, cereți-le copiilor să propună modul în care i-ar putea informa pe ceilalți despre ceea ce se întâmplă

cu proiectul și despre mâncare și influențele acesteia asupra sănătății și lumii din jurul nostru. Pe unele

mijloace de informare le folosesc deja – panoul informativ, expoziția de imagini..., dar pot veni și cu alte

idei.

Puneți-vă de acord cu copiii asupra unui eveniment public pe care îl veți organiza și includeți pregătirile

pentru acesta în Planul de Acțiune. Puteți pune în aplicare propria idee sau puteți alege una dintre opțiunile

prezentate în secțiunea „Listă cu idei pentru un mic eveniment public”, vezi pagina 27. În cadrul

evenimentului public, ar putea, de asemenea, să aibă loc prezentarea oficială a unității preșcolare pentru

doamna Hamster și familia acesteia.

CE TREBUIE PREGĂTIT:

Scrisoarea printată Mesaj 3 din Anexa nr.15

Activitate motivațională pentru școli – informare și implicare

SARCINĂ: La începutul întâlnirii, dați-le elevilor banda desenată și, înainte de întâlnire, puneți ultima

scrisoare în cutia poștală. După ce ați citit scrisoarea, cereți-le elevilor să propună moduri în care ar putea

informa oamenii din cadrul și din afara școlii cu privire la ceea ce se întâmplă cu proiectul privind consumul

responsabil de mâncare și impactul acesteia asupra sănătății noastre și lumii din jurul nostru. Împărțiți-i pe

cei care vor fi responsabili pentru diferitele tipuri de informare și înmânați-le fișa de lucru pentru

instrumentul dat pe baza acestui fapt.

Puneți-vă de acord cu copiii asupra evenimentului public pe care îl veți organiza și includeți pregătirile

pentru acesta în Planul de Acțiune. Vă puteți pune în aplicare propria idee sau puteți alege una dintre

opțiunile prezentate în secțiunea Listă cu idei pentru un mic eveniment public, vezi pagina 27.

CE TREBUIE PREGĂTIT:

• O foaie imprimată cu banda desenată „Vreți să aflați ceva?” - Anexa nr. 16.

24

• O foaie imprimată cu scrisoarea „Vreți să aflați ceva?” (nu uitați să puneți scrisoarea în cutia

poștală înainte de întâlnire, pentru ca, după citirea benzii desenate, copiii să o scoată) Anexa nr. 17.

• Fișe de lucru pentru instrumentele informative - Anexele nr. 18-21.

Activitate motivațională pentru l icee – informare și implicare

SARCINĂ: Spuneți-le elevilor că succesul unui film depinde în parte de o bună promovare. Fiecare

producător bun încearcă să sensibilizeze lumea cu privire la un film, chiar și în perioada în care acesta încă se

turnează și se folosește de diverse instrumente în acest scop.

Cereți-le elevilor să sugereze modalități prin care pot informa oamenii din cadrul și în afara școlii cu privire

la ceea ce se întâmplă cu proiectul privind mâncarea și impactul acesteia asupra sănătății noastre și a lumii

din jurul nostru. Împărțiți-i pe cei care vor fi responsabili pentru diferitele tipuri de informare și înmânați-le

fișa de lucru pentru instrumentul dat pe baza acestui fapt.

Puneți-vă de acord cu elevii asupra evenimentului public pe care îl veți organiza și includeți pregătirile

pentru acesta în Planul de Acțiune. Vă puteți pune în aplicare propria idee sau puteți alege una dintre

opțiunile prezentate în secțiunea Listă cu idei pentru un mic eveniment public, vezi pagina 27.

Ați turnat, editat și terminat deja sonorizarea pentru film și sunteți gata să-l lansați? Atunci, a venit timpul să

informați lumea despre el. La proiecție, furnizați informații suplimentare cu privire la proiect și tema

consumului responsabil de alimente, cu privire la cercetare și schimbările pe care le-ați realizat. Informați și

inspirați publicul. Aveți posibilitatea să faceți cunoscut filmul pe rețelele sociale și pe paginile web (site-ul

școlii, site-ul proiectului etc.). De asemenea, îl puteți folosi ca parte a evenimentului public planificat, de

exemplu, pentru a atrage oamenii la eveniment, ca invitație sau puteți utiliza filmul la începutul sau în timpul

evenimentului public propriu-zis (de exemplu, ca parte a evenimentului Cafeneaua regională, filmul ar putea

fi proiectat, fiind urmat de o discuție cu experți etc.).

De ce instrumente de comunicare dispuneți?

Pentru fiecare instrument, veți găsi o fișă de lucru în anexă. Fișele de lucru conțin îndrumări pentru utilizarea

corectă și sunt menite a fi date direct elevilor care vor fi responsabili pentru instrumentul respectiv.

• Panou informativ – Puteți folosi panoul eco deja existent sau puteți crea unul nou pentru subiectul

consumul responsabil de alimente. Prezentare: Cum să creăm un panou informativ atractiv

vizual, Anexa nr. 18.

• Articol – pentru un ziar, pentru o revistă a școlii etc. Prezentare: Cum să scriem un articol

interesant, Anexa nr. 19.

• Internet – a scrie articole pentru Internet presupune reguli specifice și necesită experiență. Chiar și

așa, este bine să încercați să scrieți un astfel de articol și să aflați cum se scriu astfel de articole.

Prezentare: Cum să scriem un articol on-line, Anexa nr. 20.

• Prezentare – unul din instrumentele care vă pot ajuta să vă prezentați proiectul publicului. Acestea

sunt expuneri scurte, simple, ușor de înțeles și, mai presus de toate, distractive și interesante în care

prezentatorul joacă rolul principal și diapozitivele vin ca sprijin vizual. Îl puteți folosi pentru a

25

prezenta proiectul la o conferință, reuniune școlară sau evenimentul public. Prezentare: Cum să

facem o prezentare, Anexa nr. 21.

• Eveniment public - eveniment atractiv prin care prezentaţi publicului subiectul consumului

responsabil de alimente în legătură cu munca voastră. Mai multe informații despre aceasta sunt

incluse în capitolul Cum planificam evenimentul public.

Implicarea

De ce este atât de important să implicați oamenii? De exemplu, pentru că ne pot ajuta să realizăm lucruri pe

care nu am putea să le realizăm singuri sau care ar necesita un efort mult mai mare din partea noastră pentru

a le realiza. Puteți lansa tuturor invitația la implicare în activitățile voastre, dar puteți alege, de asemenea,

anumite persoane (reprezentanți municipali, experți, sponsori etc.), pe care trebuie să-i abordați direct. Pe

oricine ați vrea să-l faceți să se implice, este întotdeauna bine să aveți deja o idee concretă despre aspectele în

care aveți nevoie de ajutor. Atunci când o persoană știe ce vrea de la ei, oamenilor le este mai ușor să se

decidă și să se implice.

O formă de implicare este ca toți colegii de școală să completeze chestionarul sau să propună posibile

îmbunătățiri. Dacă faceți așa ceva la școală, nu uitați să le mulțumiți și, de asemenea, să-i informați despre ce

ați făcut cu opiniile lor. Puteți utiliza tabelul de mai jos:

Tu ai spus Noi am făcut (În această coloană, elevii notează ideile privind

lucrurile care trebuie schimbate sau făcute în cadrul

proiectului)

De ex.:

Vrem snacks-uri fără ulei de palmier la bufetul şcolii

(În această coloană, Comitetul Eco scrie ce a făcut în

acest sens)

De ex.:

Am vorbit cu vânzătorul de la bufet şi acum se vând

snacks-uri fără ulei de palmier

Șablon luat de pe pagina web a Consiliului Școlilor Inteligente: http://www.smartschoolcouncils.org.uk/

Cooperarea dintre școli

Doriți să vă împărtășiți experiența cu cineva care lucrează la un subiect similar? Vă chinuiți încercând să

rezolvați o problemă cu proiectul? Sau doriți să implicați mai multe persoane în pregătirea evenimentului

vostru public? Atunci poate că ar fi de ajutor dacă ați lucra împreună cu o altă școală din apropiere, care se

confruntă cu probleme similare. Ar putea fi o altă Eco-Școală din cadrul proiectului „Mănâncă responsabil”

(o listă se găsește la www.ccdg.ro) sau chiar o „școală non ecologică”, în cazul în care se confruntă, de

asemenea, cu tema consumului responsabil de alimente.

Cum să promovăm Proiectul Mâncăm responsabil?

Pe parcursul proiectului, toate ieșirile de date trebuie să includă logo-ul și formularea corespunzătoare despre

sprijinul UE. Logo-ul și formularea de promovare pot fi găsite la www.ccdg.ro

26

Evenimentul public

Cum să planificăm evenimentul public?

În etapele anterioare, ați ales ceea ce doriți să îmbunătățiți în domeniul consumului responsabil de alimente

și, de asemenea, ați început deja să lucrați la asta. Evenimentul public vă va ajuta în eforturile de a deveni

mai vizibili și de a promova proiectul; poate vă va ajuta chiar să găsiți noi membri și noi ajutoare și să sporiți

gradul de conștientizare a publicului cu privire la problema dată.

În primul rând, va trebui să decideți ce fel de eveniment veți organiza. Evenimentul ar trebui să fie punctul

culminant al eforturilor voastre de pe tot parcursul anului privind proiectul și să se bazeze pe Planul de

Acțiune și să se refere la problema pe care o abordați. Manifestarea ar trebui să arate publicului o dimensiune

globală a acestui subiect.

Cel puțin întreagul Comitet Eco ar trebui să fie implicat în planificarea evenimentului, plus alte părți

interesate. Acest eveniment va necesita o planificare separată și trebuie să vă gândiţi să aveţi suficient timp

pentru pregătire și realizare. Planificați-vă evenimentul de la începutul proiectului, imediat după stabilirea

obiectivelor și sarcinilor și includeţi evenimentul în Planul de acțiune.

De ce trebuie să țineți seama în cadrul planificării

Recomandare: Înainte de a începe planificarea unui eveniment public, notați obiectivele din Planul de

Acțiune (pe tablă, de exemplu), astfel încât să le aveți în față.

Puneți-le elevilor întrebarea: Ce fel de eveniment doriți să organizați? Folosiţi metoda brainstorming și

notați ideile. Discutați cu elevii care dintre evenimentele propuse se referă cel mai mult la obiectivul stabilit

de ei în Planul de Acțiune. Acordând punctaje diferite, selectați evenimentul pe care urmează să-l planificați.

Ce vrem cu toții să facem la eveniment?

Putem folosi brainstorming-ul și discuția ulterioară pentru a decide ce vom face.

Împărțiți elevii în grupuri. Grupurile vor prezenta ceea ce doresc să împărtășească și care activități ar fi

adecvate (de exemplu: 1. Ei doresc să informeze școala cu privire la caracterul sezonier al legumelor și

fructelor locale și despre distanţele de la care provine mâncarea - o idee ar fi să fie distribuiţi fluturaşi cu un

calendar al fructelor și legumelor de sezon, pe de o parte, dar și o rețetă făcută din aceste ingrediente pe de

altă parte.Elevii ar putea lucra, de asemenea, la punctul de prezentare unde vizitatorii vor avea sarcina de a

distribui fructele și legumele în funcție de lunile în care se coc. 2. Ei vor să arate că le plac mâncărurile

făcute cu aceste ingrediente – pregătesc mostre de mâncăruri folosind ingredientele de sezon. 3. Vor să arate

că există ferme în jur care vând legume de sezon de calitate – invită fermierii din apropiere și organizează o

piață, pregătesc o hartă cu fermele din apropiere și informații despre ce se poate găsi acolo...).

Grupurile ar trebui să-și prezinte reciproc activitățile și să le înregistreze pe toate pe o bucată de hârtie. Apoi,

ar trebui să încerce să conceapă un program pentru eveniment, folosind activitățile propuse și, eventual să

hotărască, de asemenea, care activități nu vor putea fi incluse.

Pe cine ar trebui să invităm? – Gândiți-vă pe cine doriți să invitați, cui vreți să arătați ce ați realizat și pe

cine vreți să inspirați. Luați în calcul faptul că oamenii trebuie invitați din timp pentru a nu-și umple agenda

cu alte lucruri.

27

Când și unde va avea loc evenimentul? Planificați o dată și o oră potrivite pentru organizarea evenimentului.

Folosiți-vă de o zi importantă pentru mediu (Ziua Pământului, Ziua Mondială a Mediului, Ziua

Suprasolicitării Pământului) sau pentru mâncare sau folosiți o zi importantă pentru școala sau pentru

municipiul vostru. Ar trebui să alegeți, de asemenea, data și ora ținând cont de disponibilitatea celor pe care

doriți să-i invitați.

De cât timp va fi nevoie pentru eveniment și pregătiri? Creați un calendar pentru întregul eveniment,

inclusiv pregătirile:

• Cât va dura efectiv evenimentul public?

• Cât va dura fiecare dintre activitățile planificate?

• De cât timp va fi nevoie pentru organizarea activităților individuale și cum se potrivesc unele

cu altele?

De ce vom avea nevoie? Notați ce trebuie să organizați (de exemplu, standuri, spațiu în fața școlii, hârtie

pentru pliante, imprimare...).

Cât va costa evenimentul? Încercați să estimați de câți bani va fi nevoie și să aflați dacă veți putea să-i

strângeți din propriile resurse sau dacă va trebui să găsiți sponsori.

Cine va fi responsabil pentru ce? Împărțiți rolurile și responsabilitățile pentru pregătirea și implementarea

evenimentului. Gândiți-vă cine va fi responsabil pentru crearea fiecărei activități și cine va mai fi implicat?

Cum aflăm dacă totul se pregătește așa cum ar trebui? Planificați întâlniri ulterioare în cadrul cărora să

vă țineți la curent reciproc pe parcursul lucrului. Stabiliți termene pentru când trebuie să fie gata lucrurile și

supravegheați pregătirile astfel încât să știți din timp dacă ceva nu merge conform planului și să puteți

rectifica situația la timp.

Listă cu idei pentru un mic eveniment public

Cafeneaua regională/Ceainărie regională – pentru o zi, transformați-vă școala într-o cafenea intimă,

deschisă tuturor, poate chiar în aer liber, care să servească mâncăruri și băuturi delicioase din ingrediente

locale, regionale. Nu numai că invitații cafenelei vor primi gustări delicioase, dar și o mulțime de informații

interesante de la personalul cu experiență – elevii.

Piața agricolă – invitați fermierii și producătorii locali de alimente la școală și organizați o piață agricolă,

combinată cu standuri unde oamenii pot afla tot ceea vor despre produsele locale și de ce este bine să

cumpere de la fermierii locali. O hartă pe care vizitatorii pot găsi o listă cu fermele și producătorii locali de

alimente ar putea fi utilă.

Traseul educațional – crearea unui traseu educațional interesant cu „mâncare”. Puteți face aceasta în mai

multe feluri, de exemplu, sub forma unui traseu de la sămânță la alimentul final sau a unui drum către

mâncarea responsabilă... Evenimentul public ar putea fi conectat, apoi, cu deschiderea traseului educațional.

Înființarea unei bănci de seminţe - Crearea unei bănci de seminţe, un spațiu pentru stocarea și schimbul de

diverse soiuri de semințe. Puteți să cooperaţi cu un ONG existent sau puteţi stabili o nouă platformă de

cooperare cu comunitatea locală, alte școli, agricultori etc. Planificaţi o întâlnire specială în care să explicaţi

publicului că doriţi să aveţi o contribuție la conservarea biodiversității și oricine poate să facă asta. S-ar putea

realiza chiar un schimb de semințe.

Sesiune de informare despre constituirea comunității care sprijină agricultura - Planificaţi un

eveniment în școală în care să introduceţi noua activitate de sprijinire a agriculturii de către comunitate.

28

Introduceţi subiectul și importanţa sa în privinţa principiilor consumului alimentar responsabil pentru public

și conectați evenimentul cu o sesiune de gătit din legumele recoltate.

Petrecere în grădină – organizarea unei degustări publice a fructelor din grădina școlii, prezentarea lucrului

la proiect și a frumuseții grădinăritului. Informați publicul cu privire la culturile locale și pregătiți câteva

rețete, care pot fi realizate cu acestea.

Curs de gătit – organizarea unui curs de gătit pentru public la școală. Puteți să-l combinați cu o degustare și

o prezentare a proiectului și a subiectului legat de consumul responsabil de alimente. Aduceţi în discuţie

originea produselor alimentare și impactului acestora asupra mediului.

Mic dejun echitabil - Planificaţi evenimentul public de Ziua Internațională a Comerţului echitabil, care este

în mod tradițional celebrată în fiecare a doua sâmbătă din luna mai de către ONG-uri din toată lumea.

Planificați pentru invitaţi un mic dejun echitabil și informaţi-i despre acest subiect.

29

7. CODUL ECO – Codul consumului responsabil de alimente Codul consumului responsabil de alimente este un ansamblu de reguli create de către elevi și pe care

aceștia încearcă să le urmeze ca exemplu și sursă de inspirație pentru ceilalți. Într-o situație ideală, ar trebui

creat nu numai de către elevii din Comitetul Eco, ci de cât mai mulți elevi ai școlii. Acest lucru înseamnă că

mai mulți oameni vor identifica regulile. Regulile trebuie afișate la vedere în școală, astfel încât să fie la

ȋndemâna elevilor. Un loc adecvat ar fi Panoul Eco-Scoală..

Cum să creăm Codul consumului responsabil de alimente?

Activitatea „Consumului responsabil de alimente în Școala noastră”.

CE TREBUIE PREGĂTIT:

bucată mare de hârtie pentru fiecare grup (clasă), creioane colorate

SARCINĂ: În funcție de numărul de persoane, fie va lucra întreagul Comitetul Eco împreună, fie acesta va fi

împărțit în grupuri mai mici. Fiecare grup va primi o bucată de hârtie și câteva creioane colorate

Desenați pe hârtie cum credeți că arată un consumator responsabil din școala noastră. În jurul său, notați tot

ceea ce vă vine în minte că ar face un astfel de consumator responsabil, lucrurile cărora le acordă atenție, ce

mănâncă, cum se comportă...

Reamintiți-le elevilor sau scrieți undeva la vedere domeniile cărora li se aplică subiectul consumului

responsabil de alimente: produse alimentare locale și de sezon, agrobiodiversitatea, deșeurile alimentare,

produsele alimentare prelucrate și uleiul de palmier, consumul de carne, moduri de producție - bio, comerțul

echitabil etc. Elevii ar trebui să propună reguli pentru toate aceste domenii. Codul eco rezultat trebuie să aibă

cel puțin o regulă pentru fiecare domeniu.

Dacă lucrați în grupuri, revizuiți toate sugestiile împreună, după aceea. Desenați un consumator responsabil

pentru întregul Comitet și selectați dintre sugestii pe cele care par a fi cele mai importante din punct de

vedere al consumului responsabil de alimente. Apoi, reformulați-le și creați un Cod al consumului

responsabil de alimente, care să fie specific, clar și realist. Formulările trebuie să fie pozitive, atractive și

creative.

Recomandare! În vederea participării a cât mai multor persoane la conceperea regulilor, ar fi bine să repetați

această activitate în sălile individuale de clasă. Reprezentanții clasei din cadrul Comitetului s-ar putea ocupa

de asta. Fiecare clasă va avea sarcina de a crea o propunere colectivă a unui consumator responsabil.

Reprezentanții Comitetului ar aduce propunerile la şedinţa Eco și, împreună, ar alege cele mai frecvente

sugestii. Acestea ar include, de asemenea, propunerea lor în cadrul selecției, apoi ar formula și crea Codul

consumului responsabil de alimente.

Recomandare! Puteți utiliza, de asemenea, această idee pentru evenimentul public, vizitatorii putând, de

asemenea, scrie propriile sugestii pentru consumul responsabil de alimente, pe un desen deja realizat.

30

Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană

PROIECT: DCI-NSAED/2014/339-20