UNIVERSITATEA BUCURESTIFACULTATEA DE ISTORIE

COMPENDIUAL

PALEOGRAFIEI ROMÂNO-SLAVE

VOL. 7.

Prof. dr. docent DAMIAN BOGDAN

BIJC U REST I- 1 969-

-

-

4

www.dacoromanica.ro

UNIVERSITATEA BUCURFSTI

FACULTATEA DE ISTORIE

COMPENDIUAL

PALEOGRAFIEI RCMINO-SLAVE

VOL T.

Profoir.docept DAMIAN BOGDAN

RUGURESTI

-1969-

www.dacoromanica.ro

I. GENERALITATI

Denamirea paleografiei. Termenul paleografie are ace-

iagi origine greaca ca si atitea alte notiuni *tiintificeol es-

te format dintr-an cuvint compus ca gi alte denUmiri de aceiagi

provenientá gi anume din iiet/N.c././s - vechi girork:1( -scriu .

Jaarirea gi punerea in circulatie giintificA a notiunti paleogra-

fie se datoregte stralucitului erudit francez Bérnard.de Mont-

faucon denumirea apArind in lucrarea acestuia Pálaeographia

Fraeca (Paris, 1708).

Caracterul *i obiectul Paleografia este gtiinta ca-

re ne pune la indeminá mijloacele prin care putem cunoagte gi ci-

ti corect sorierile yacht istoria gi legile evolutiei lor gi

determina. - in absenta oricarei date cronologice sau topografice-

epees *i locul undo s-a saris un izvor paleografic. In obiectul

paleografiei intra detail categorii de izvoare scrise - adicit texte-

si anume ,manuscrisele in forma de sul (rulou) gi carte -codexu-

rile- cit gi documentele in sensul cel mai larg al cuvintului

(hrisoave, porunci, arti domnegti, boieregti, ecleziastice, etc.,

zapise, diate (testamente) gi scrisori emise *i scrise de persoane

pi institutii publice pi privatk).

Paleografia româno-slavá. qtiinta care poarta denumireat

paleografia romano-slavit are drept preocupare studierea istoricu-

lui gi legilor de evolutie ale scrierilor gi datarii izvoarelor

paleografice lipsite de data, care incepind cu secolul al X-lea

i sfirgind ou veacul al XVIII-lea s-au sorts in limba s1av4 2n

täri gi regiuni loouite de ronani, cit gi a ageloragi text`Atsu

scris de romini in tAri gi regiani sträine, ea de pildá in mang0-*

tirile de pe muntele Athos al peninsulei Calcidica din Grecia.

Metodele de lucru. Scrierea este un produs al oreatiei

societAti4 omenegti, apAruta pe o anumit4 treaptii de dezvoltare

9

-

,

www.dacoromanica.ro

MOND 4 NM,

a acesteia 9 nevoia grafiei fiind simtitg paternic incd in peri-

oada primelor formatii statale. Pornind de la faptul cg scrisul

constituie unul dintre factorii puternici in crearea gi dezvol-

tarea culturii, care a servit oamenilor ca mijloc de comunicare

*i de intirgrire a tot oeeace a Infgptuit mintea omeneascg, gra-fia nu poate fi studiatà desprinsd, izolatg de viata societgtii

umane in toatä complexitatea acesteia. Toomai de aceia paleogra-

fia este socotitA ca cea mai importantA dintre toate gtiinvele,

care ajutA la dezvoltarea istoriei de alai, apoi *i premiza OA

intuirea paleografiei este dbsolut necesarl nu numai istoricul-

lui qi lingvistului, at ortcArui specialist, care in munca ha, tre-

bute sA se apiece asupra textelor vechi, sA le peroeap i sA le

interpreteze cOntinutul. Citirea corset& a izvoarelor paleografi-

ce este o necesitate stringentA pentru folosirea justä a texte-

lor-izvoare istorice Se recomandä in chip expres ca pregAtirea

paleograficA WA se fee& pe materiai viu adicA direct pe textul

original qi nu pe fotocopie awl copia fotograficA dA o imagine

a originalulmi numai in (lees ce privepte grafia, nu *i aspeotul

materialului pe care s-a sorts, a cernelurilor folosite:p Dar chiar

*i imaginea graftei nu intotdeauna ne o dA o fotocopie cacti atunei

aind materialul originalului s-a pástrat ea sbircituri cu muchit

rezultate din impAturire, rapt gi qters la locurile de.pAturire

sau in alte locuri mucegAit, putred, ros.de goareci sau de cart,

pätatiou pArti lipsä, cu grafie mArantä *i imbiesita ou tersä-

turi, spAlAri corectAri, rAzuiri, adAogiri contemporane sau pos-

terioare imaginea graftei este departe de a fi realA, la fel *t

in cazul unei reproduceri, care nu este fAcutA la marimea origi-

nalului., Nu mai este de insistat asupra coptilor litografice (li-

tocoptilor) unde mina desenatorului dominA i este co atit mai

gray gi dAungtor faptul cind un astfel de specialist nu este de

fel familiarizat cm alfabetul a cAror semne le deseneazA. Un e-

xempla tipic in acest sans il constitute copia litograficA a in-

semnArii soribolui tetraevangheliarulut din anal 15e2, dAruit

de ;tefan cel Mare mAnAstirii Zografu de la Athes otitoria a-

cestui strAlucit damn al Moldoveil)manusaris aflat astAzi in Bib-

lioteca Nationalá din Viena.

1:=-7641717-IIValipia redatA fotografic de N.Iorga, Les arts mi-nears en R umanie,(I), Bucuregti 1934, III,pla gi fotocopia

.

,

-

-

www.dacoromanica.ro

Paleografia gi celelalte discipline auxiliare ale isto-

riei.Intre paleografie, epigrafie pdiplomaticA sigilografie,nu-

mismaticA arhivistica, cronologie, criptografie papirologielco-

dicologie genealogie, heraldicA metrologie filigranologie -so-

cotite in chip traditional gtiinte auxiliare ale istoriei - oft

gi intro bibliografie, iconografie, art& plasticgt, onomastics& 9

geografie istoricat; lingvisticAoritioa textelor, etc. existä o

strinsa qi stringentA lee:burg..

Dintre aceste discipline gtiintfifice cea mai apropia-

tA de paleografie este epigrafia- gtiinta inscriptiilor qi a gra-

fitelor-texte luorate pe materiale ca s piatra, metalul¡ osulelem-

nul 9 tesaura, zidul, etc. Bpigrafia ca gi paleografia cercetea-

zgt evolutia scrisului, insA pe cind paleografia descrie, clasifiogt

gi'explicA originea gi evolutia grafiei a dog& categorii de texte-

manuscrise qi documents,- epigrafia studiaza in acekagi directie

numai o categoric, de texte s inscriptiile. Intro aceste dougt gtiin-

te exist& nu numai o legAturgt cigi o interferentä caoi sint nu

patine caractere grafice trecute din inscriptii in izvoare paleo-

grafice dog cum este prezent qi fenomenul invers adicgt litere

trecute din texte paleografice in eels epigrafice.

ApropiatIt de paleografie este qi diplomatica - @flints

diplomelor, a actelor cit gi a tuturor dooumentelor cAci ambele

discipline studiazA aceiagi categorie de texte.. Astfel pe cind

paleografia oeroeteaz& particularitAtile externe a documentelort

gratis qi materialele folosite la scriere qi spre a-gi intAri

concluziile recurge la diplomatioA care-i pune la indeminä datele

rezultate din cercetarea particularitätilor interne, formularul

gi elementele de validare. Tot aga qi diplomatica spre a-gi temei-

nici concluziile-, mai. ales in ceoace privegte autenticitatea

documentelor; recurge la datele pe care i le furnizeaza paleo-

grafia in ceea ce privegte cercetarea particularitAtilor externe.

Astfel chiar gi numai douA exemple confirm& cele sustinute qi a-

name o toate privilegiile de proprietate emise de domnii TArii

RomAnegti ping in maul 1458 sint scrise pe piele, fAcutä apt&

pentru saris - adicgt pe pergament- iar in MoldoVa aceiagi afir-

-continuare de pe pag.4 - aceleiagi insemnAri reprodusä de Da-mian P.Bogdan, Din le Étfia slavo-române in Documen e rl-vind istoria Roman e intrdre, ucuregti g.18.-.

- 5 -

-

1956,

www.dacoromanica.ro

6

matie este valabila pentru textele co acela*i earacter pin& la

jumatatea secolului al XVI-lea.

0 legaturA asemanatoare existA intro paleorafie gi si-

gilografie sau sfragisticA gtiinta sigiliilor cit gi numis-

matica- *tiinta monedelor cAci sigiliile pi monedele cuprind

gi inscriptii (legende) care formeazA materialul cercetarilor

paleografice, intruoit permit sA se deducA concluzii privind is-

toria scrisuluie Astfel penbra a mA opri la on exemplu am arAtat

incii in 1956 ca semnele grafice din inscriptia sigiliului mare a

lui Alexandra col Bun sint in mare parte imprumutate din hrisoa-

vale loi Roman Mu*ato

Apropiata de paleografie este *i arhivistica *tiinta

cercetarii *i organizArii arhivelor caci aceasta pane la dispozi.

Via paleografiei materialele paleografice iar paleografia ajutA

arhivistitsa in descifrarea aceloraqi izvoare..

0 legAtura strinsa existA intre paleografie *i aronolo-

ra - *tiinta datelor istorice -; caci spre a data textelor paleo-

grafice fara data paleografia recurge la cronologie dupA cum

aceasta apeleazA la paleografie spre a descifra grafia datelore

Criptologia *tiinta textelor criptice, tainuitelas-

cunse - pone la dispozitia paleografiei cheia izvoarelor paleogrq-

fice criptice dupa cum paleografia fornizeaza criptografiei lectu-

ra *i evolutia semnelor.grafice.-

Papirologia *tiinta textelor scrise pe materialul

vegetal, cunoscut din antichitate sub denumirea de papirus - are

legAtora co paleografia fiindca pone la indemina acesteia datele

el., iar paleografia ii dA descifrarea scrisului izvoarelor papiro-

logiceo-

Codicologia ptiinta cercetarii tehnicii codexurilor

adicA a manuscriselor in forma de carte - se leagA de paleografie

intrucit altfel nu-qi poate realize sarcinilor sale, diva cum pa-

leografia recurge la codicologie spre a-gi temeinici concluziile

privind partioolaritátile externe ale codexuriloro

LegAturile paleografiei co genealogia *Uinta ori-ginii *i descendentei familiilor *i a neamurilor inrudite una

dintre cele mai vechi *tiinte auxiliare - se desprinde din faptol

oá cea dintAi pone la indemina genealogiei lectura corecta a tex-

tului genealogic, iar aceasta din urea da, prin cercetarea perso.

w;

- -

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

-nagiilor studiate, oheia datArii textelor paleografice lipsite de

data.

Heraldic:a *tiinta insemnelor, blazoanelor 9 embleme-

lor pi stemslor tinuturi1orl oragelor 9 personagiilor, etc.,-pane

la dispozitia paleografiei studiul insemnelor care ii ajutA la da-

tarea textelor heraldioe Mel.' data, iar paleografia ajutA. heraldi-

ca prin desoifrarea izvoarelor heraldice insotitedeext.-

Metrologia - *tiinta mAsurilor gi a greutAtilor se lea-

g de paleografie prin lectura corectA a izvoarelor paleografice

ou astfel de elemental iar precizarea aparitiei mAsurilor sau a

greutAtilor ajutA paleografia la datarea textelor paleografice

lipsite de data..

LagAtura strinsA dintre paleografie gi filigranologie -

qtiinta imaginelor (filigranelor) pi a liniilor orizontale i ver-

ticale Imprimate in hirtie in timpul fabricArii acestui material

vegetal rezultä din faptul cA spre a data textele paleografice

fArA data. - scrise pe hirtie - cea dintii apeleazA la cea de a doua

pentru indicarea identiiicarea qi datarea atit a filigrane]or

cit *i a liniilor orizontale *i verticale prezente in hirtie, iar

filigranologia apeleazA la paleografie spre a putea citi corect

izvoarele sale.

Acelagi lucru se poate spune *i despre legáturile

dintre paleografie *i bibliologie - *tiinta in sine a cârtii

iconografie - qtlinta figurilor, a chipurilor din texte -11 artA

plasticA. onomasticA - gtiinta namelor de persoane (antroponi-

mice) gi de locuri (toponimice) -; geografie istoricA; lingvistica

ei critica textelor; cAci toate aceste gtiinte recurg la datele

paleografiei dupl cum paleografia apeleazA la realizArile lor,

aceasta spre a-qi putea intari concluziile proprii rezultate din

studierea particularitátilor externe ale izvoarelor sale.

Inceputurile gi dezvoltarea paleografiei. Paleetbrafia a-

luat na*tere in secolul al XVII-lea *i anume in Franta *i la in-

cepot era incadratA in diplomaticA. Autorul lucrArii olasioe

De ridiplomatica 9 care a apArmt in anal 1681 *i a pus bazar() nu

numai a diplomatical , ci qi a altor *tiinte auxiliare ale istorl-

ei, a fost marele invätat francez Jean Mabillon . Prima lucrare

grtiintjficA in domeniul paleografiei este Palaeographia graeca

a loi B. de Montfaucon despre care am amintit la inoeputulacestui capitol.

7

-

-

-

,

www.dacoromanica.ro

8

Munca intensg de culagere 9 descriere editare gi stu-

diere a izvoarelor paleografice latine clasice gi medievale are

drept rezultat nagterea paleografiei latine. Astfel vgd lumina

tiparului intre altele lucrArile urmgtorilor eruditi : W0Waten-v1)

D.A.Dobiasbatch, Baretholz M.Prou gi A. De BoOard, -R zdestven-

skaja g1 C.Andreesou.

In domeniul paleografiei greco-bizantine este excelen-

ta luorare a lmi V.Gardthawert. .

Bazele cercetgrilor gtiintifice ale paleografiei slave

le pune abatele ceh Iosef lobrowsky (1882) socotit pgrintele sla-

visticii. In domeniul paleografiei slave sint intii lucrgrile

card privesc paleografia rusä - in acest sens rdmarcindu-se cur-

surile universitare tinute de I.Sreznevski (1885) gi A.Sobolevski

(1901 si 19e8) care apoi au vgzut gi lumina tiparului. Dar incg

cgtre sfirgitul secolului trecut, unul, dinbre paleografii rugi

anume E.Karski, publicg cursul sgu de paleografie slavg chirilicg

ce-1 tinea la universitatea din Vargovia (1897) curs care apoi va

apare intr-4) editie mat imbungtatitg . a cincea -'in anul_1928.

Aceleagi preocupgri vor avea apoi R.Brandt (1909), N.Karinski (1915),

Paleografia cbini1ic bulgarg sirbg gi bosnicg este cuprinsg intr-

on studiu documentat si intuitiv- apgrut in 1913 - al prof.P.

Lavrov, editorul versiunii slavone a Invgtaturilor lui Neagoe

Basarab.

S-au publicat apoi gi un gir intreg de albume privind

paleografia rusg gi in acest sens'sint contributiile lui M.Pogodin

(1840-1841) I.Kamanin (1899), cele mai'bune îns, fiind albuMele

publicate de A.Sobolevski (1901, 1905.gi 1906). In domeniul paleo-

1.- MajoritAtea caracterelor rusegtil bu1ggregti, uorainieneobie-loruse gi sirbegti oa gi unele dintre cele romAnesti ,comportgo transcriere internationalg deosebitg prin alfabet

Astfel literile cr, g,42)8).ye,32 ci,cL ii/G; -:44) H) /-6 y , 0X, ( az, c4,Z,17/16,t,h0,51c,1 se redau prin:b vtg,d, itz,

j, 1,1!, monon!, p, r,c,t,C,u, to,cCogf, 1.5 (rust iar bulg.

at ) (bulg.g romat) j, é, ju, pogo (rom.A). - Tot aga liten-le românegti c, j9S9t., se transcriu prin

r. iv)

g(i)

- -

,

www.dacoromanica.ro

Bagterea *i evolutia paleografiei romano-slave.teto-

rita faptulUi oa textele romano-slave sint scrise in slavona,

aceasta'a tost cauza care, Inca 9.n prima jamatate a secolului

XVIII, a indemnat pe cercetatorii"órigine slav& ea se preoeupe de

astfel de izvoare. Astfel in mill 1723-1747 pelerinul rus Va-

silo Barski calatorind la muntele Athos *i in alte loouri sfinte

din Cbientul alao/lat, aduna un material paleografic destul de

bogat cupritzind descrierea unor manuscriae romano-slave *i

redarea insemnarilor din astfel de texte aflate in manastirile

atonite, formind o lucrste de in anul 1785 J. se publica de oat-

re Academia rusa de' gtiintev Aoelagi caraoter-x are 0 lucrarea

lui Victor Grigorovici - roman din partile de dincolo de Nistra

rezultat al calatoriei intreprinse in Turcia europeana in oursul

primei *i celei de a doua jumatatt a secolului trecut.

Cele dintii date gtilatiifice privind paleografia

romano-slavi ni le da vestitql slavist roman loan Bogdan *i anu-

me spre sfirqitul veaoului trecat (1890) prin urmAtoarele lucrari

ale sale t eiteva manuscripte slavo-romane din Bdblioteca trijr=

Cinci documente istorioe slavo-romane din

atalaiLualljamerialedelaVilj.aanmaadin1_.1.a_L.,._p.__,.irinciatul°1adu1uiDocu).tulsttxdiatdinctd.Bizüne

vedere istorio arheelo lc i aleo rafic (ca prefata la vol.23

din Uricariu al lui Teodor Codrescu *i in extras, 110 p.) formes-

za continutul unui studiu de popularizare *tiintifica a lui Gh0Ght-

banesou - unul dintre cei mai sirguincio*i culegatori gi editori

de documente romane*ti vechi ale carui colectii Surete pi izvoade

epi Ispisoaoe si. zapise nu pot lipsi de pe masa de lucru a unui

istoric ou toate lipsurile inerente lor.

Merits. o deosebita pretuire introducerea *i cu dbiect

paleografic pe care I.Bogdan o va publics in 1902 *i In 19o5 la

ale sale Zct,c-umente pi regeste privitoare la relatiile Tarn Roma-

auti ou Bra ovul i cu Tara U ureascii in sec:ACV i XVI pi Do.

vaments_ailitare la rela iile Tarn Romanepti cu Brapovul si ou

Nu mai puting pretuire se cade a acorda contributiilor

cunoscutulni erudit rus Aaacimirski roam diva mama aduse la

studial paleografiei romano-slave prin 6rmatoare1e sale lucrari

9

-

4222E1212 de la Viena

-

t

- 9 -

;

Tara Ungureasca in ate. XV ei XVI:1

-

www.dacoromanica.ro

10

ffanuscrisele slave *i rosegti ale bibliotecilor romAnegti1) Do-

-1)diplomaticcumentele valahe din punct de vedere-paleografic 0:

Documentele moldovene*ti din panct de vedere paleografic gi diplo-

matic 3) *i Documentele slave ale arhivei din Brasov din punot de

vedere paleografic gi diplomatic4). Aceeaqi pretuire i se cuvine

qi articolului publicat de Emil Kalulniacki Scrierea chirilicAA

Romano-Ita romani5)asupra caruia am insistat in voluma I din

slavica.

Tin. Manual de paleografie slavo-romântlscris de H-.Stahl-

partea de expertizA pi grafologie-gi D.Bogdan -partea paleografi-

ca s-a publicat in anul 1936, lucrare Care de*1 are lipsuri

totu*i este solicitatä gi astazi atit de romani, cit si de streini.

Cele mai multe din capitolele paleografiei romAno-slaw-

ve au fost tratate de autorul acestor Andori in lucrarea :

111L22222grafia slavo-romAngt aparut6 in vol.I-.din introducere

la Documente privind istoria Romaniei, studiu socotit pretios de

catre specialigti.

S-au publicat apoi la domeniul paleografiei romano-

slave *i citeva albume din care primal apartine mediCului de ori-

gine hutula dupä altii chiar romana Jurko lucrarea

constituind o anexti la editia acestuia de Documente valaho-bulga-

re eau daco-slave°) care insit s-a publicat *i in extras, in forma-,

tul in folio.

A doua lucrare In acelaqi domeniu apartine lui I.

Bogdan fiind publicat6 stab titlul :Album paleografio cuprinzind

1.- In ruseste Slavjanskie i russkie rukopisi zwhrs/4;kbiblio-tek, S.Petersburg, 1905.

2.- In rusegte: Valabskie gramoty v paleografiCeskom i. diplomati-deskom otnogenijah , in Russkij filologiCeskij vestnik, LIV

(1905) p. 49-67.-3.- In ruse*te Moldavskie gratOty v paleografigeskom i diplo-

matieskom otnogenijah , in aceiasi revistA din nota 29 LT(1906) nra si 2 p.177-198.

4.- In rusewbe s Slavjanskie gramoty Bragovskogo arhiva v paleo-graficeskom i diplomatiCeskom otnogenijah, in aceeagi revistg,LVII (1907) nr. le p. 131-145.

5.- In rusegteairillovskoe pistmo u Rumyn.

6.. In rusegte.: Valaho-bolgarskie ill. dako-slavjanskie gramaty,S.Petersburg, 1840.

- -

-

../4-4cL

t

s

www.dacoromanica.ro

dougzeci si ease facsimile de documente romanesti - cuprinzind

documents aflate in arhivele Bragovului. Acelagi va tipAri la

Moscova in anii 1908-1911 Documente gi peceti moldoveneW inD

facsimile (sec.XIV-XVI) -92 de plange, care ins& va fx n circa-

latie abia in anal 1929 de cAtre N.Iorga care i-a dat un nou

titlu gi anumes Album paleografic moldovenese. Documente din seco-

lele al XIV-lea, al XV-lea gi al XVI-lea adunate de loan Bogdan

gi pablicate ou o introducere gi rezumat de N.Iorga. In anal 1911

Stelian Petresou public& facsimile dupg manuscrisele cuprinse in.

Odoarele de la NeamI gi Beau. iar mnsprezece ani mai tirziu I.

Biano redg in colectiaA Documente de artg romaneascg veche, 10

plange din EVanghelia slavo-greacA scrisg in mAngstirea Neamtului

de Gavril Monahul la 1429; Anol 1934 ne aduce un Album de docu-

ments moldo9 putlAja,ylegul,A1,1V-11AAL, publicat de Paul Mihai-

viol (astgzi Mihail); Tot in acelagi an apare minunata carte a

lui N.Iorga Les artes mineurs en Roumania care cuprind numeroase

facsimile gi dupg manusorise romanegti sorise in slavonegte; In

anul 1943 am publicat in colaborare ou A.Sacerdoteanu fasoioolan

din Culegere de facsimile . seria slavg.

Remarc og paste hotare apare incA in timpul primului

rAzboi mondial - in 1916 - un foarte bun Album de facsimile dal:4

manuscrise chirilice de origins romaneascAlaatorat lui A.Sobo-

levski gi E.KaldLiacki gi publicat de Academia rusg de gtiinte.

YII.Alfabetele slave vechi

Poporul roman venind in contact ou unele dintre nea-

murile slave, care dupg cregtinare 9 aveau aceiagi religie ca *i

romanii, a adoptat de la slavi atit unele elemente ale organiza-

tiei bisericegti cit *i scrierea lor. SA ne oprim deci in ce;e

ce armeazg asupra scrierii slave.

Incepind din a doua jumgtate a secolului al IX-lea,

unii dintre slavi au inoeput sA scrie intr-un prim alfabet national,

iar la inceputul secolului al X-lea au cunoscut gi un al doilea

alfabet national, Aceste douä alfabete, dintre care until se numegte

glágolitic de la ouvintul slay rAckroitz (Cuvintvorba) iar altul

chirilic -da la numele de persoang Chiril, poartg numele in gtiin-

tg de alfabete slave vechi. Aceste alfabete au capAtat o astfel

snigkov stkirillovskih rukepisej nu-mynskogo pr.ishadenija.

11 -

,

0

-

www.dacoromanica.ro

- 12

de numire, pentra cA in alfabetul glagolitic gi eel chirilic, s-au

saris primele texte slave exprimate in limba literará, pe care au

creat-o fratii Constantin gi Metodie, despre care va fi vorba mai

jos - limbA care se chiamA slavA veche gi a cArei duratä se intinde

din a doua jumätate a secolulai al IX-lea gi ping la sfirsitul vea-

cului al XI-lea.

Unul dintre cele douA alfabete a fost creiat de grecul

Constantin supranumit Filozoful care nAscut la Salonic moare

in februarie 869, in virstA de 42 de and, pe patul de moarte cA

lugArindu-se sub numele de Chiril unul dintre cei mai strAluciti

invAtati ai evului mediu, ajutat intr-o astfel de strAdanie de cat-

re fratele Eau mai in virstA cu gapte ani Metodie care sfir-

geste din viatá la Velegrad -capitala Moravieit in anul 885.

Crearea alfabetului de care Constantin are la bazA puternice

cauze politice.

Astfel francii cAutau cu mice pret sA supunä dominatiei

lor pe slavi; gi in acest Bens aplicau dictonul latin :Divide et

impera. DatoritA acestei tendinte, principle Pribina, care domnea

pests slavii din pArtile Slovaciei de astAzi, a foot izgonit in

anul 830 de cAtre Moimir principele Moraviei Mari, Francii iau

sub ocrotirea lor si de MAi lupta de indepandentA a Moraviei Mari.

UM:vie I. fiul lui Carol eel Mare . reugegte astfel avind de

partea sa pe Pribina sA-1 detroneze, in anal 846 pe Moimirt; inscAu-

rind in loc pe Rostislav, nepotul lai Moiair. Ins4 pe drumul de

intoarcere dap& victoria reputatA, Ludovic I este atacat si batut

de Oars cehii rAsoulati iar campaniile lui urmAtoare impotriva co-

hiler au acelagi insuaces. 'Mind biruinta confratilor sAi, Rostis.

lav se pregAtegte sä inlAture suzeranitatea franca, actionind im-

potriva lui Ludovic. Se produc astfel lupte gi ciocniri necontenits

intre fostul suzeran gi vasal gi se ajunge astfel cA in preajma

anului 862 Rostislav reugeste s5-si consolideze situatia incheind

o aliantä Ott tarul bulgar Boris si trimitind ela inceputul anului

862, solia sa la Constantinopol ca ai trimitä dascAli. Acesta

este anal de inoepere a operei nemuritoare a lui Constantin gi Me .

todie, qi textpl pe care 1-au exprimat solii lui RestiSlav cAtre

impAratul bizantin Mihail al III-lea avea urmAtoral cuprins OPo.

Fora nostru a lepAdat pAginismul 9 insä noi nu,avem dasolli care

sl ne invete noun eredintA pe limbs noastrA".Drept rAspuns la

9

-

il

-

,

www.dacoromanica.ro

cererea lui RoStislav cirmuirea bizantina ii. trimite in anal

863 pe cei doi frati saloniceni din care Constantin pe ling& ea

era un stralucit imvatat . cam am aratat mai sus - era gi on

iscusit diplomat, iar Metodie w un talentat organizator. De a-

coast& misiuno moravica se leagA strins opera nopieritoare a lui

Constantin gi Metodie sintetizata in trearea primuloi alfabet

slay in faaritea limbii literare slave, in crearea de opera

originals gi traduceri din greceste in slavoneste gi prin aceasta

crearea vietii literare a slavilor 9 organizarea bisericii gi a

goolii

Dat fiind faptul cA aga namitele legende panonice care

nareaza viata gi opera lui Constantin gi Metodie, pavestirea

despre litere a calugarului Hrabr de la inceputul secolului al

X-lea cit qi cola doua abecedare unul de la anchen gi altul

de la Paris . acesta supranumit.Abecedarium bulgaricum nm men-

tioneaza care ammo din cele doga alfabete slave vechi este opera

lui Constantin, specialiptii se straduiesc de mai bins de dotal.

veacuri BA stabileasca in mod corect care anume este alfabetul

faarit de Constantin Filozoful. Saracia marturiilor cit gi fag-

tul c& pill& in zilele noatre nu au ajuns originalele textelor

create gi talmaoite de cei doi frati salOniceni a &IS la emite.

rea a poste cincizeci de ipoteze privind prioritatea gi ori-

ginea alfabetelor slave vechi.1)

Referitor la originea alfabetului glagoli.

tia inca in 1737 J. Frisch emitea ipoteza izvorului tahigrafic2)a acestei scrieri 9 penru ca la 1782 Iosef Dobrows14y sA sustina

ea alfabetul respectiv este opera calugarilor croati din see.

al XII-1ea. In acelagi timp insA compatriotul mai in virstA la

lui Dobrowsky - Ghelasie Dotner socotea cA alfabetul glagolitic

este opera color doi frati-salonilignieParerea lui Dobner este

apoi dezyoltata de yestitul invatat P.SafCilk, la care aderä AU

mai putini renumitii eruditi F.Miklesich, B.Kopitar, VAgepkin,

VoTagic gi altii.

1-:1775a-TIE1TEUFfia respectiva la sfirgitul acestui capitol.

2.- Tahigrafia este un sistem stenografic a carei descoperlrese atribaie lui Tiro% sclavul eliberat al lui Cicero.

- 13

9

-

Alfabetal la olitic.-

-

www.dacoromanica.ro

Ins& au fost gi phreri contrarii in sensul priori-

thtii alfabetului chirilic gi in acest sens s-au exprimat La yea-

cal trecut savantii rugi; I:Sreznevski; V.Grigcrava, Taloriaski,

AtSobolelski, S.Karski iar in zilele ncastre L.Oerepnin, Vastrin,

invatatal bulgar'Emil Gheorghiev gi

Majoritatealinvatatilor au astAzi urmatoarele pareri

1. primal alfabet slay a fost alfabetul glagolitio; acest alfa-

bet este oreatia lui Constantin FilOp izverul pricipal

al alfabetmlui glagolitia tl oonstitaiVataoh de tip aura*.

Argumentele prioritatii sorierii glagelitiee sint ur-

nitoareles grafia glagolitich. a fost in uz nu numai in textele

slave vechi ci gi in cele medieval scrise in Bulgaria, Mo-

ravia, Panonia, Dalmatia croath, Cehia, Rasia g/ Dobrogea (graft-

tale de la Murfatlar-Basarabi); existh palimpseste - adioh per,-

gamente de pe care s-a gters textul initial gi s-a saris anal pos-

terior - ca text glagolitic paste care ulterior in sece101e XII-

XIII s-a saris un text chirilio scriitorul rue Upir Lihii, preet

la Novgorod, arath ch. a traascris in anal 1o47 tilcuirea Geier

12 apostolimc Kofft444o84e= din chirilici, In4A dat Mad faptal

eh textul pe care 1-a copiat este chirilic se desprinde premiza

logicdcht acesta a transoris de pe ma text glagolitic ; oomparatiV

cu chirilica glagolitica este putin prielnich comodithtii sari-

magi. yi in sfirgit prioritatea glagolitiGet fatá de ohmnilio

o dovedesc oaracterele complicate ale eelei dintii fath de a doaa,

gtiut fiind faptu1 cá civilizaia omeneasoh in evolutia ei a mars

totdeaana de Is complicare la simplificato asea ce este pi o,

logich a naturii.

Originea alfabetului glagolitic din oursiva greach es-

te emish. in anal 1880 de care paleograful englez Isak Taylor.

Ipoteza lui Taylor este apoi push la punct de chtre Vatroslav

Jagic un titan al slavisticii supranumit pe drept cuvint Nestor.

ul filologiei slave - care considera GA alfabetql gladolitio con-

o stilizare a graflsi cursive grecegti. Ipoteza Taylor.

Jagio este apoi adoptath de chtre cei mai sträldoiti invatati ca

de pild4 V.GRadthausan, A.Leskien, T.Fortunatov, P.Lavrov, N.Dur-

novo J.Vajs, A.Seligev si

Cu aceasta insh problema originii alfabetului gla-

golitio no s-a rezolvat, Gaol. inch in anal 191, inv4atul germanAlfred Rahlfs observa oh' scrierea glagolitich aa poate deriva

- 14 -

altii.

;

stituie

e

altii.

-

-

,

www.dacoromanica.ro

AISAMT ELI. SLAV E VEni I

6TittC

TiPCAPiTAL

GUI& L iTiC

FOIkrIA VALOARE. FORMA VALoAREciFRICA.

4

3

833'2 S9

40

2030

4050

607080

4

E34

6

40

2030

40

50

a

b

VVg gci 3

ede eje2: G./

rtéld.

Z Z

1

m m

n n

o o

7*.\

O

(..1FRicA

H ¡Tali t.

cfb

ovo

cir

a

7

33

(t))FIÇAAMNH 1\1

0 0

a

cizn

i

I

70

-.4

f.

.47,3

z

i" A ae_ 2 - b

ERr 4 r 1

A 5 4E a G t C e 5

-sZ,xzr 7

I i i

ii 3 I-I 8 i i,- 4

In 1 e

AM nA E0 8

www.dacoromanica.ro

ai

400

2,00

300

400500

600

700

sou900

4000

80400

200300

400500GOO

800

90090

400)

40~

900

5 5

tU

f f

cho

int4En,

?aft'

z 1, ir

6,1 ZS

y Ib

ia, .a,

iu

o

39

o

ce(est.)

F,elLri

Aft-FranIrm

Lion

cjtrt

caTv, franc.

wi111!1

C

T0,sy

X X0

YUiyzzi

f0

If&A

A

s

r,

w

90

9

.1)

h b

W

64

tr

www.dacoromanica.ro

Lii"Mit ?At. EOSLAVE. CREATE POSTE.RICTR CELOlk,104A ALFAZETE SLAVE VECHi

-6 -6

1 800 I Eil 1§t

..,111

110111.1111

sm

- ja

- je

SUM GRAFiCt iMPRUMUTATEDiN SCRAM GREACÄ

- - 3 60 ks cs

til.... - v 700 ps

Ps.... Q,G 90 -. __

- r

:Mims

I-4

-Nme

?)9)q -7,' -\ 900 - -

g

-tit

www.dacoromanica.ro

- 18 -

din grafia eursiv& greaca, intrsait aoeasta d$n arm& reprezintä

o grafie a literelor legate intre ele; ceea ce nu este oazal

glagoliticii; Ins& marea autoritate a lui Jagigr a determinat pe

speciali*ti sa'nu ia in seam& Gels scrise de amintitul invAtat

german. Abia in 1942, savantol bulgan Emil Gheorghiev ii insm-

gegte cele scrim, de Rahlgs eroarea lmi *Tagil fiind apoi desy&-

luit& oitva ani mai tinziu *i de canoscata paleograf& savie-

tics& Eugenia Granstremi. Problema eSte relaat& in anal 1955 de

reputatul slavist francez Andri Vaillant care dovedegte in chip

preemtonin, c& scrierea glagolitied initial& nu are nimic comun

cu grafia greceaseil cursivá. Aparitia alfabetului glagolitic es.

te in direct& *i strinsa legátar& en tendinta slavilor de a-*i

insuqi no nemai culture ci *i independenta national& *i cultarali.

De aici *i caracterul specific al alfabetului glagolitic care

nu este nici grecesc nici latinesc ci on scris nou creat de slavi.

Constantin-Chinn ereatorul lui - cam arat& Just Vaillant - gi-a

pus problema de a Mari an saris original slay, ca prin aceasta

rtspundA tendintei slavilor spre Independent& coltural& vi

national& gi s& se opunl cotropirii pi inrobirii streine. In afa-

r& de aceasta formele grafice ale alfabetului respectiv

trebuiaa sa fie deosebitoare de cele ale alfabetolui grecesc

pentru ca astfel Constantin sá preintimpine persecutia Romei,

cind el a plecat dimpreang au Metodie ca s& caltanalizeze pa sla.

vii care se aflau in sfera de iafluent& a Romei. Originea alfa-

betuloi glagolitic ca ma prodas al scrisului grecesc cursiv cade

astfel 04 totulo Coinciderea anora dintre formele grafice glago-

Utica eu formele literelor din alte alfabete nu este nici cam

in dezacord en originalitatea alfabetului onset de Constantin -

Ohiril, raptul c. aatorul unai alfabet dispunea de an numar

limitat de f&snire a caracterelor grafice - ceroulete$ ore-

ciolite; tritinghiolete, liniate, verticale legate ou orizontale

gi tabulate $ dovedegte c& o astfel de coincidere cu forme gra-

fice din alte alfabete este inevitabilá, adaugá acelagi inv&tat.

Este de la sine inteles c procesal de creatie nu exclude nemi-

niscente; in cazul de' fat& din alfabete pe care creatorul

unui nou alfabet le.a ounoscot. Dar waste?' nu hot:Ir.:Aso ea-

ractenul eminamdnte nou al alfabetului glagolitic. pi A.Vaillant

sfir*egte prin a aráta - cu deplin temei el alfabeta glagoli.

sä

-

www.dacoromanica.ro

. 19 -

este opera unei personalitgti care a creat qi na a derivat lite-

rele glagolitice din caracterele grafice ale anti sau a mai mul-

tor alfabete.

Dat fiind faptul insg, ekcel dintii dascgl al slavi-

lor, Constantin Pilo:soft:1 . era qi an desavirgit orientalist one-

le caractere ale alfabetului glagolitio le-a preluat qi din scri-

erile ebraico.samaritene. ii acest sens sint in discutie in-

trucit specialiptii nu au reugit incA sg. se pung de acord - armg-

toarele caractere glagolitice (chirilio = )cillo(A),T(.1),1,-)(-K),crb(7T),(Y(=q),V(=LoW(.--f-i-i)..

Dupg indicatia lui Hrabr, prima alfabet slay vechi cu.

prindea 38 de Mere care semne grafice dupg aprecierea celor

mai competenti cercetaori erau urmgtoarele t1

2±' yo7

17-D,&Er.c5r,S,AR1H,0%,7),Y, 7CY-7) ;0)

7iDi 11( 7 ;35 7,4: 8'1111 A t)77,1:E i/KC( 1711gjq's-auII)'fb '- creat

mai tirziu.

Dougzeci gi opt dintre caracterele alfabetului glagoli.

tic au o valoare dublg: litere qi cifreLe ca qi unele_semne gra.

fice din alfabetul gred., ordinea literelor in alfabetul glagoli-

tic urmind pe cea a valorii de cifre. Insg spre deosebire de al-

fabetul grec, in cel glagolitic au valoare cifricg. qi alte sem.,

ne grafice care nu ag o atare echivalentg in alfabetul grecesc

ca de pildiia; /v1:3 Datoritg faptului cg ordinea alfabetia.

Lce urmeazg pe cea ()Uric& in alfabetul glagolitic e alta decit in

cel greet nici caracterele glagolitice cu. valoarea de cifre nu,

mai corespund semnelor grafice cu valoarea dublg din alfabetul grec.

De exemplughA N, din alfabetul glagolitic corespund cifrelor

indiene (arabe) 20,40,50 qi 60 pe cind caracterelarzrecegti 77,

K, A le corespund cifrele indiene 8,20 ,30 gi 40.

Caracterele grafice ou valoare oifricä se notau printr.

un semn diacritic nAmit titlg (din grea.T,irAOS)-uneori se pn.

Ina cite doug alteori chiar gi cite trei title in ordine orizon .

talg. una deasupra alteia; sau caracterul gr4ic clinic era pre.

cedat qi urmat de un punct. De la 11 la 19 unitatea se scria

inaintea zecimei: (32) mai rar aistemal invers

Incepind cu 21 anitAtile se scrim: dupg. zecinitsg 91) (23)

Dy°

9 /

1

cT

cfl

,

s

'13

www.dacoromanica.ro

- 20

Dezvoltarea *i evolutia grafiei glagolitice au dus

nu numai la crearea a noi caractere despre care a fost vorba mai

sus, ci *i la faptul cg acelea*i semne grafice aa inceput sä ai-

bg forme noi. Astfel s-a ajuns la impArtirea scrierii glagolit-

ce in doug forme t 1. glagolitica rotunjitg sau slavA veche *i 2.

glagolitica unghiulará denumitg glagolitica croatg. Acest din

armil termen derivA din faptul cA la croati alfabetul glagolitic a

devenit alfabet national, acest alfabet croatii 1-au folosit *iin imprimsrie; glagolitica oroatA fiind in uz, pe ici pe coloohiar

qi in zilele noastrel.

Alfabetul chirilic. Spre deosebire de primul alfabet

slay vechi, alfabetul chirilic are literele de form& geometricA

ovale, semiovale *i dreptunghiulare ca gi in scrierea uncialg

greacg din secolul al X-lea. Originea chirilicei este scrisul grec

de tip uncial luat nu direct din grafia bizanting a secolului al

X-lea, ci prin intermediul caracterelor grece*ti ale inscriptiilor-

in limba greacg -ale hanilor bulgari din prima jumgtate a seco,-

lulai al IX-lea, cum de altfel dovedit reputatul arheolog bul-

gar Kaijatev incA in anul 1932. La aceastA pArere a aderat giautorul accestor rinduri scriind in 1951 urmgtoarele 0A1fabetul

chirilic folosit in inscriptia chirilicA din anul 9431) este incea mai mare patte alfabetul grecesc al inscriptiilor protcbla-

gare. Aceastg premizA pune intr-o laming noug problems formArii

alfabetului chirilio *i din acest punct de vedere inscriptia noa-strä are o importantg covirgitoare, cAci ea dovedegte cA alfabetul

chirilic, in forma lul initialA a fost ticluit dmpA caracterele

grafice ale inscriptiilor hanilor bulgari." De altfel pArerea.luiMijatev *i-o insuge*te gi A.Vaillant in studiul sgu din 1955.-

Izvorul principal al alfabetului chirilic dapA ceimai multi invgtati se aflA cum dealtfel am arAtat gi mai sus -in grafia uncialA bizanting. Concret 24 de litere sint din uncia-

ls bizantingliar 19 prin stilizare din alfabetul glagolitic. Ast-fel se sustine di au o sorginte greaca urmatoarele semne chiriliceg

0.1(

1.- Este vorba as inscriptia dobroAeang dia anu1-943, cea maiveche inscriptie slang cu datg, aflatA astAzi in MazeulInst. de arheologie din Bucuregti.

-

,3 L4.J,

-

a

s

iiALF,A,E.?,(S),0,1,K,A,N4,N,O,TT,P,C,T,0y,4, co

www.dacoromanica.ro

- 21 -

cAci in dependentA de alfabetul grec sint douA caractere IA gi I

pentru redarea sunetului i ; doa& semne 0 gi pentru repro-

ducerea vocalei 0 ; doug caractere oy gi pentru redarea

sunetului Se socotesc o stilizare diva scrierea glageliticA

urmAtoarele litere chirilice E,K;u4 ,4J,L4y, ZIE7L11g A.

Semnele grafice s 1-0, 1-11,,K,1* A I-1N 4-au_constituit

din caraeterol grafic grec iota, cAruia i s-au adAegat vocalele

curate co, Q si E cum gi vocalele nazale AK gi de

uncle gi numele acestor semne de litere iotate pentru Hplha gihE oit gi litere nazale iotate pentru 1-g si

Se crede al. initial alfabetul ohirilic slay a avut

ca *i primul alfabet slay 38 de litere gi cA ulterior in perioada

de dezvoltare grafic& a chirilicei s-au mai format gi urmAtoare-

le semne shl,FE,LP *i hA insA tot in epoca slavA adicA in seoole-

1e X-Xt. Deasemmni au fast luate din scrierea greaa. (ks) y

(ps) Ç, Q (koppa) *i A (sampi) fapt indioat gi mai sus.

Patä de scrierea glagoliticA, grafia chirilicA re

prezintA o perioadA de dezvoltare mai evoluatA a sorisului, cAci

pe cind in alfabetul glagolitic nu era decit ua semn grafic care

reda sunetele _e ijO ,,in cel chirilic existA pentru e E giiar pentru é 0 ; apoi in glagolitioá lipseso sent,.

nele 3 gi 4) care infAtigau sunetele grecegti ks gi 9 litere

ce dimpotrivá erau. in chirilicA.

Ca gi alfabetul glagolitio, gi cel ohirilio.are

unele dintre caracterele grafice cu valoare dublá s litere gi cif-

re, ordinea semnelor ou aoest aspect dubio. fiind aceeagi ca gi

in alfabetul grecesc ceea es confirmá odat& mai mult strinsa le-

gAturá gi dependent& a alfabetului chirilic de alfabetul greceso,ccingt17 ina

abaterelmumai nazala A Astfel din totalul de 44 de litere 28

au valoare cifricA. _Existä apoi douA semne imprumutate din scrie-

rea greacA care au numai valoare cifricA gi aciestea sint koppa

IÇ gi samp,k, primal reprezentind cifra 90_iar al doilea

9oo Aga dar pentru cifrele 90 gi 9oo se foloseau pe lingA

ypb Bb 0.414i oaraoterele amintite.insA este de precizat GA

ilitial 900 era indicat prin nazala A *i numai mai tirziu sab-

I.Lt1uenta glagolitioii a ineeput sA se intrebuinteze LI, VI la fel

14 inceput pentru 90 se folosea 12222 gi numai mai tirziu a intrat

-7-7-rig7R17-;.4,dle fiinlog se pronunteau-pe nas aga cum sereinild4 se exp110=rina141 ovintelor flanzeze bon(bou) *i bienkbieJ) 0-

W4?

u

FA.

-

HE - *-.4 Fa

22

Ç

A

3

,

..,

;

,

www.dacoromanica.ro

- 22

in uz cut acelaqi sensVf1;#81). Ca gi in alfabetul glagolitic

in col chirtlic semnele grafice cu

valoare cifricA se notau prin titlä gi se flanoau cu puncte.

De la 11 pinA la 19 inclusiv zecimea se soria inaintea unitatii

adioA exaot aqa cum se pronunta gi cum se spune *i in roleane*te.

De exemplu 15 -TTATONAAECATb = oincisprezece pe nota Ewa:

41- De la 21 inainte zecimea preceda unitatea, de exempluciS

(96). Miile se inaemnau initial printr-o curbA, apoi prin diago-

nalät plasata la baza semnilui grdfic ou valoarea de cifrA dia-

gonalA ce in cursul timpului incepe a fi MAU& de una sau deuA

liniute.

Problema originii alfabetului chirilic ca pi ceea a

creatorului acestuia a format deasemeni dbiectul unor intinse

preocupAri. Astfel Inca in 1785 slavistul ceh G.Dobner a emis

ideea cA sorierea chirilicA i*i are originea in epoca de aur

a literaturii bulgare, adicA in vremea tarului Simeon (893-927)

care-4 avea capitala la Preslav. Si ideea lui Ddbner a fost a-

poi dezvoltatA de compatriotul sAu4Pau1 Safalbrk qi mai ales de

Vatroslav Jagicr, pArere care apoi a fost insugitä de o pleiadA

intreagA de invAtati. Dar alAturi de aceastA pArere dominantä,

paleograful *i lingvistul rus B.Karski a emis teoria unei tradi-

tii de dcriere greacA inaintea oelei glagolitice *i cA aceastA

traditie o constituie alfabetul chirilic. AceastA teorie este

apot dezvoltatA, din plin in z,ilele noastrel de,invAtatul bulgar

Emil Gheorghiev. intr-un studiu publicat in 1942 qi reluat apoi

zece ani mai tirxiu. Dupg Gheorghiev glagoliioa a fest invents-tä de Constantin- Chiri1 insA inaintea acestei soriert exists

cea chirilicA. Argumentele prof.Gheorghiev sint combItute temei-

nic in 1955 de savanta. francez A.Vaillant care sustine apoi

cA chirilica apare cu 40.50 de ani dupA primele inceputuri ale

giagoliticii. A*a dar cam in ultimile douA decenii de domnie a

tarului Simeon. Sapozitia lui Vaillant este cea mai justá ; de

altfel ea confirmA in fond cele scrise ou aproape doug secole inurmA.de cehul G.Dobner.

Ca autor al alfabetului chirilic unii speciali*ti ii

sccotesc pe Metodie; altii pe Clement de Ohrida until dintre

strAlucitii diSoipoli ai lui Contantin gi Metodie (oel care In-ceteazA Oki din viatA in anal 916),In sfirgit sint'qi invAtati

-

pi

-

www.dacoromanica.ro

23 -

care au emis ipoteza okt alfabetul chirilic sate opera lui Con-statin. Filezoful ca de erudite" rus Nicolas Durnovo. Insg.majoritatea slaviptilor nu dau nioi un name ci studiaza numai da-ta looul pi imprejuriirile oina pi uncle s-a oreat alfabetul

()Urine..PronentiaSunetele reprezentate prin caracterele:

f4(4) (S) 9r (E) W)db(.4)a() gmo )99co 04+1(4)

4)(4),XMIWN), 1V(1) st itYoorespundeau sunetelor latine redate prin literele atblov,g0,e,4)

1.4)'4,

, tgitkplop montopppripsiptputfoh,c(t), 4celoci)g (p) pi fit (qt).

Litera 41 (31 '2,i 5 ) reprezefttà iiimuierba sunetelai -z

(dz) ape cum propentä moldovenii pe z, de pildä in ouvintul zi.476°` inntiga in graiul pdpular al slavilor sunetul p de a-

ici pi grafia de pild5. 2crba-ceatr cr3 in chirilioil CTE fl N

"Stefan" fath de grec./ afo(VVOS,In graiul cart erlireso al slavilortnsii. (10° se pronen tli. t de undo se pi transoria obipnuit c t

in ass vechi, grafiile oucrP nefiind freovente decit in mss mainoi care au tendinta de a reproduce ortografia cuvintelor gre-

ce4ti(00°=t,Tomo,,9rec,t9c0,,uoc s)i se pronon eau 'IT pi a-pare t numai in ouvintele grecepti uncle redii pe grec. saupe O C, ca de pild& respectiv h El K y p (chir) qi

yot rr/Vi (ev'ianghelie) Identitatea fo-

netio6 a acestei litere ou i eau y a qi dos la urratoareleforme ortografice KfrIpt, WEBarrEATE.Din punct de veclere cifrity se klentific gt. cu oy 9 yiar confuzia grafica eu una din formals lui oy adic au /a dusgi la inlocuirea lui epsilon cu y 9 de ex K p 11 Â O in. loo deKyp LA (Chiril ) r6 ) ) fiind vocale ultra scurte

so pronuntau prima ca. un o foarte scurt (%) iar al doilea ca

an. e extrem de scurt (:). De exempla E.A.161C'6 "lup" se pronunta6eK Jar ea,b Nb ?L "ca. d énZ. f" 8) CE) reda pa 3 = 5 romanesc

literele (rt,), 7° (F0), Fa 0, redau suneteletonguri eal ia,ia pi ie.

Caraotdrele grafize 3 4i Le se pronuntau respectivka Ea. (?) erau vocale nazale pi un fel

-

pild&

I,

(A)R(M)p (N) o(o) (w) n) 43.(,),

s

,

§-it';-1. c 0VV)

:

o gi (

)

dif-

*i gi (A),

,

o 9 B(c), c""(1!). g/ 07).

0,- t

A 4

1-

www.dacoromanica.ro

24

ne

(en)de diftonguri, prima pronuntindu-se ro. (on) iar a doua

aa oum de pildtt se prtiunta on in ouvifitul francez bon qi en

in via din acelaqi limb& De exemplu. p KA "manti";,AABZ)

"eopac" sit4ACO "corp" se pronantau respeotiv; 'ronka oonla

plena° ; Ltc:E ) 3zE (FA) erau vecale nazale iotaté *i tot aft fel

de diftonguri, prima redind pe ion (iern) iar a doua pe ien

ao cum de exemplu se pronuntä ion ouvintul lion gi len

in bien.

Ordinea j. denumirea literelor siaU vechi. Primele da-

te privind ordinea gi denumirea literelor slave vachi le dau dora

texte din secoldle XI-XII aMbele f una abetedare. Astfel pri.-

mul Abecedarium bulgaricum este inserat intr-un manuscris

latin,din sec. al XII-lea; es se p&stra in Biblioteca national&

din Paris , de unde a disparut, iar al doilea este abecedarul af-

4.at in manuscrisnl latin nr 14.485 din bibliotaca de stet a eraqu-

lui anchen.

Cele mai temienice studii privind problema ordinei *i tea

a denumirii literelor slave vechi le-au saris N:Durnovo vi

llant Nu lipsita de.interes este qi lucrarea lui Fmil Gheorghiev

din 1942, ins& punotul de vedere al lui Gheorghiev este respins

atit de Vaillant oit pi de tAtre alti invAtati.

I.Jaylor

A.Rablfs

seamomwo,

BIBLIOGRAF1 El)

Uebealirsru des la olitisehe Al hbets1h. s avxst e o oglep.191-192.

geeklueezMolog e

(FnciklopediSa slavjanskoj1--P---trifEdUug, 1911, p.51-262.

Herkunft der la olitisthen Al ha.ur verg eic en e prat

(1913), pag.285-287.-

Zur Fra e nachIn ei sc

ióFichung " XIV

Doneski kayrasan o ostank la oliticenazprave

in

1.- Se d. in ordihe cronologica cu eXceptia gazului gInd e vorbade dou& sau mai multe lucrari ale aceluiagi autor.

-

(iem), in

numit

A.Vai-

"Archiv var i

R,Nachtigal

P.

I.V.Jagic

-

n

.

V.(1880),

ioeo

e s i

(192

www.dacoromanica.ro

N.Durnovo

5.A inskij

G.A.Il'inskij

Kaijatev

J.Vajs

E*Gheorghiev

MOO

sop,

M.Papruzenko gi

St.Romanski

Damian P.Bogdan

Z.B.Granstrem

Andrd Vaillant

Ivan DujarevAnghelina Kirmagova

25

#N.Y.411_1,,PSIARD10 en1roslavjanskon Byzan inos av ea

az a s av ans airav OV

da kem i s kako u oel' la olicay 4 zamenena r ceJ in yzan lnos avioa"III. (1931), pag.79-88.

0 t sistematigeskój kirillo-mefodievskaibraaáril; Sofia, 1934, p. loo-112.

Krá lata okskva v Preslav Sofia,19320.157

Rukovet hlaholske paleografie (ag titlul pitabIa de materie gi in litha franoeza) (RU-Koveti Slovanskdha.stavu v Praze, svazekII), Praha, 1932,p.3-59.

latratánastarobatitebokoi. in "Izves-

Sofija",XVI-XVII (1941),p. 151 gi 4rm.

Na alote na slay a ska ismenost v.B51 ari-aa, aro gars e az u o a,

Slav anska a ismenast do Kirilla i Mefodi-

Kirilometodievska bibliografija za 1934-19401221, Sofia, 1942, p.69-74.

InscripVia -SlavA din Zobrogea din anulII.Studiu paleografia gi lingvistio in "Stu-dii", III - iulie-septembrie, 1951,p.128.

Din paleografia s1avo-rom4n6, in "Documenteprivxnd istoria Romäniei", introduoere I(Buouregti,1956)p.19-27.

K voprosu proisholdenij glagoliCeskoj azbukitin "Trudy Otdela drevnerueskoj literaturYIftstituta'Russkoj literatury", IX (1953),p,427-442.

K varpsLo vizanti ko m minuskule in."Vi-zantiaskij vramennik , XIII ),p,222-4-5.

L'alphabet vieux slaveo in Revue des dtadesslaves, 32 (1955)0.7-31.

Bal arska kirilometodievska biblio rafiaza perioda g., n laaalsogodini slavjanska pisménost 863-1963.Bbornik y &1st na Kiril i Metodir,Sofia,19630.533-534.

V.A,Jstrin Vozniknovenie i razvitie is"ma Mosoava,gag. o

It IMID

I

a o roish4 plid.,11:4-

p.

Gde,

-tiji-tru2ebtvo v

La. Sofia, .

- -

. *:

.

9LQ,

1944-1962

www.dacoromanica.ro

- 26 -

III. Inceputurile scrierii slave la romani

Introducerea alfábetelor slave vechi cit gi a liturghiei

slave la romani a stat in atenVia celor mai de seama invätati

romAni din treout ca de pilda B.P.Hasdeu, A.D.Ienopol, Melhisedec

pefanescu, I.Bogdan, I*Barbulesou. Acesksi atentie se word& si

in zilele noastre de catre prof.a..P.Panaitessu P.Olteana gi D.P.

Bogdan. Astfel Hasdeu credea c. romanii au adeptat alfabetul gi

limbs slava in sec.al IX-lea iar Xenopol preciza c evenimentul

respectiv a avut loc la sfirsitul sec. al IX-lea gi inceputul yea-

cului armator. M.ftefanescu s000tea ea insugirea alfabetului gi a

imbu slave de care romani a avut loc in secolul al XII-lea

acelagi punct de vedere exprimind gi I.BArbulesou. I.Bogdan ,diim-

potrivä socotea oa faptul discutat s-a produs intr-o lunga perioada

si anume incepind ou secs. VII gi pina in veacul XII. P.P.Panaitescu

a sustinut la incepat ott adoptarea liturghiei slave s-a produs

probabil in sec. X pi II, pentru ca ulterior sa lege evenimentul

respectiv de sec. X . constituirea formatiunilor politics româno-

slave din Transilvania adoptind prin aceasta punotul de vedere

al eruditului polon F. ialuiniacki a.Olteanu susVine oa evenimen-

tul s-a produs in secolul al L-lea gi anume dupa anul 95o, iar

D.Bogdan dupa ce initial a adoptat punctul de vedere al lui Kala-

niacki in ultima vreme ,a revenit aratind cä romanii au adoptat

alfabetul slay de la Bulgari intre anii 913-927, liMba slay& cir-

culind in Dacia inoa de la sfirgitul sec. al VI-lea, dupa awn-

tactul populaViei ba4tinage a Daciei ou Slavii. Intr-adevar des-

coperirea pe teritoriul patriei noastre anume in'Dobrogeal in sta-

Via Mircea Voda 9 a celui mai vechi text slay ou data -inscrip-

Via dobrogeana din anal 943 -atesta ca grafia chirilica in anal

943 se afla la noi Intr-o faza aproape desavirgita.

In liMba straslava (=preslava= slava comuna) . populara,

adica in epoca end neamurile slave vorbeau aceeagi lin. impar-

Vita pe dialectele neamurilor respective, oî. Os in liMba popoarer.

lor slave de pin& in a doua jumatate a secoluloi al IX-lea nu axis-

ta aunetul ounosout sub numele de consoana fricativa labiala

Acest sunet a aparut la slavi abii In a doua jumatate a veacu ui

al IX-lea fiind imprummtat de la greci pe vremsa.cind s-a crest

primul alfabet slay vechi scrierva glagoliticä. In local sunetu-,

Ixplosivalui slavii foloseau labiala pe care o redau apoi

-

,

,

.

)e

www.dacoromanica.ro

27

14 g1ago1itic prin careateral grafio ed.° iar apoi ín alfabetul

chirilic prin n' i. urmele acestsi fenomen apar gi inonomastica româneascti veahe c.oi avem .armátoarele lantroponimice(mule de persoane) gi toponimioe (nome de iocuri) mexprimate la

inceputurile scrierii ckizi1.ae románegti prin CTEna Nr6 (in

loc de CTEOGAN ) IA 14 ( in loe de 01,1A f1T7) ,1114114 -

no8CIWI rivAfravit, WcTan KO (i'a lac de cocrrcAOKO),I-ociAnb(2 ke de 1-0040's),CTEr aN0B6U,V1 (in lac de CTEOCIN086LOA)OCTM14AN11 si nil A 14 n01311,1A.

idoptind noul sunet f din grecepte slavii s-eau

obignuit greu cu ell preferind in local aoestuia sunetele

hf *i h fapt remarcat in =tale graiuri slave de rasgrit gi a--Aurae in cele uctrainene. Urmele unui astfel de pronuntii se era'pi in o parte din onomastica mold.oveneasc4 veche ele fiind.

exteriorizate prin Hodes, Hodici, Hodors, Hodorici Hodeldi,Hope gt g Hodora Hodorac inti (L1251.2EssLL.n Hodoreti, Hodoraut

Hodorani, Homegti, Homicegti 9 Homici gi Homita ; pentru :Fodco -

ipocoristic al lui Fodor, Teodor, Fodorani;-Fod.oregt i Foddrbiut

Fomegtiv Tomegti, Fomiceni = Tomi;;;;IT;midt< Toma, FömiciaTo-mici gi FomitasTomita .

Incepind au secolul al VIII-lea, slavii au inlo-

cuit la antroponimicele imprumtate din greaegte consoana velaragreceasch k prin palatala compus5. Astfel apar NiCipoza <Ncionoopos yuptiatul,Lpzo ,Cuptieo Cuptida,Òiipzijand<Orifiewos, Ctizreo,a80Ao5 Cu, Ò'uiej < kqco5, Ka'?.Urmele acestui fenomen se remarcii gi in onomastics romttneasca,

cksi avem urattoarele antroponimice i toponimice exprimate la

inceputurile scrierii chirilice româxtegti pris I-01)14 i1/4

ea derivate 9914kE04, y1ork1K6 care a dat 1cIE9114 ) iar

onomastictile de astazi Clura Ciarea i Ciuregti atestil gi

existenta antroponimicului Cuii. Adoptind. alfabetul chirilic slay

vechi romiiniilau preluat din grafia paleoslAlta pe re' co valoarealui t (veziT34,0r5<relEc.0,40f6<*eciScOroS si E .A j4 Cc oh rapastrindu-i insá valoarea iniialá slavâ de p in anele onomas-tici cea de f ins5. Ín foarte putine cuvinte , de pild5. in

AoroOET6 dar uneori ral insemna gi ft (vezi COO a ). Din

scrierea slav. veche au imprumutat pi iidentitates y = oy (vozi

1727inr-.< ipsearx, derivat eilLne

IMO

S v1

.si

Iwo

-

,,

C.

i

i

www.dacoromanica.ro

Krfe9.'fr1yK41/1A0, Ktf1/11-a 4 6 derivate respect iv din Kdfcos,Kcif q 0.5 rt. K6? owbsincii î paleaslavä apar uneori silabelean oi en (es) exprimind pe A (vezi AEKCA44080y,KÄ1MAUTebKOCTATfrINt si CETITA 6f4). fSli in textele româneoti vechi apare,,

de ex. N OEM SPA . Nazalikarea Vi A se dezvoltiiapoi la bulgari ajungind a fi exprimat 5. prin an (äm ) ""in (im)oi un aceste forme silabice fiimd apoi prezente- oi intr-un oir de antroponimice pi toponimice românegti?vechi ca:elNAOMAE< sea v. 107, AO A IA I-E vak;MaN,M144Koy<M>RA914-Ka < MK/1,96 inidleg/" CipX14MgApTotib, Kol 14,W6N-N444,S)/44KOY,-OXN,46.:11/1,<CMA bi--46,1aude",AP4q68"")moy NAV4Li Kok 4.i oyrr?'oBA.axipt.Apar(Vapoi oi nazalizarea lui -6, 6 exprimata grafic prin N (bM),bN ( b M) de aici apoi pi identitatea - *;- b Fenome-

nele respective slut cunoscute oi grafiei româneoti itinde slatexprimate de pild5. prim C NA ha 14.46 (C5NA'fh M ).Insti spre deosebire de slavit stramooii nootri au dat fonexelor

un sens propria rom&uesct amine pronuntia in (im). cumeste de exempla in urmatoarele antroponime pi troponime A SWO 13 -

Hula (r-P17,7e'R),Ag t? 8t,4MMOBO, AZ, MBOBIA LL,Gi

(-ostit);mbwKEBa < tvlAkny leidar'ombINAptit s.i, XsNC t.

Dovada acestei pronuntii 'o constituie oi inlocuirea uneori a lui

prin blfrt(bibi)vaikEeroAbtri 6 0 a NYE, < oA6b "porumbel",(compará Golombet caretrUolumbia de lingti Danzig).

In medio..bulgarZ. A devin Vocale curate identifi-cindu-se gi pronuntindu-se (vezi M NoCrig ) "din mila"3 EM A "din tare" 3$0k 630A Aloyui77, "pentru sufletul &le.5-4 cum Z1 b exprimau in pozitie aceentuatä tot 5. ; se producedeasemoni Adentitatea ?&- - b 7f, K "mina."

T6 K ot ). Aceste fenomene sint deasemeni cunoscute oi texte-

ior romaneoti FbKC1- pAKal TgTo\ToyA--6,Exista apoi AjentitAtea .oy datoritA influentei sixto-

croate in Tara R eaneasca *1 a inriuririi ruse w ucraineno in Mol-9

dove (vezi M b, M Oy M O y b ) ca *i egalitatea etara Romatleascg. oi Moldova sub ixdluenta sirbeasa. 4 AA O

"zopii." 4 E A 0 ) lar in Moldova *i A - I-O sub inraurireruso-moraineana (4,4,A0 - 4 1-0' 4 b).

2a -

luigz

-

A;

A Z:7

vechi:5

!n.fo

o,

www.dacoromanica.ro

we 29

Este apoi de remarcat ca T9, b i pozitie aocentua-tg. aveau o valoare dublil in sorierea romaneasoil yeah* ogoi peling& sensul de 5. oa mediobttlgar5. Email pi semnificatiade I proprie numai textelor noastre veohi. Valoarea de I a lui'6 se doved.epte pi pein inloottirea li '6 b ott ( bl)Astfel intr-un ir intreg de antroponime avem al&turi de forme-

le t 6rbANLIA, ETZ A'6 SEA al 6fS301"6 B Lica, rpsoo -80.ma, rffosoBt sy s?socioyAct,rGra ,Kosi6Ä ssi KO6AT74-

14N14,0brbact, X?SMCANC1 si X4114 GINO\ , 4 OK MAU si (ormek ti%lf)/11/1LIA,

Bblf3oTt),UblffroSEMf, WM/04A a, , K06131MA si KO-

sbIÄ cm,Ozarboy s.i OtifsBa , X WPM N O si OKbISDAVIE bi=

apare chlar pi in ouvinte comune in acest sens cititm de pild5.:

Cbi IA care in citeva acte inc . de la Mircea Gel Batrin apart§

in formelet Cb11/11 C.7f44 C14 ; iar identitatea

= Î se remaroti in-PASDrOBWtie aläturi de TpSroB WPC

41 in Ci3B6W alaturi de Cgf net,Pierzind b nazal valoarea labial& inaintea

acestui caracter grafio apare la balgari la inceptti: de cavint insea.* articulatia frioatiVa v: os seas.) 0-s < v-z)Astfel a ap&rut in medio-bulgar& asociére; lai V Oa chiar

la inceput de Gavint Fenomenul este cunosout pi onomasticii

dooumentelor din Tara RomAneaseet and.e se exprima de exempla print

nth'? .11 ez,NrpExs, rr..poeiy\ a xi 14 si MVX68a<XzE"funie" de wide topidele rom&negti de astäzi Jinja Mare pi

Vinaulet din juditul Mehed.inti. IRdentitatea - a dus pi

la forma E3g rspoi3Ânxi1/1.

Irk limba uoraineang. veche pi oontemporan g. sint pre-

zente doug earaotere grafice g din care ined. col dintii

exploziv ia mentinut valoarea foneticá iniial. pe cind al doi-lea, de timpuriu a fost inloomit 01/ fricativ, pronuntindu-seh. Fenomenttl g=h este prezent pi in onomastica moldeveneascá

veche. Astfel Sint de pildä antroponimele pi toponimele:

Maxi.IA , x04 LA5 , XoyA tel 4 b, 414NbK0B1/0-16, X0F14NL4P1sf XerAtANE1..(b,unele dintre ele exprimind.u-se grafic end prii, X clad. prin

r Made's: nu exista on oaraoter grafio distinotiv pentruuoraineanul y frioativ. Apa og. atunoi end de exempla apare

in

(1 -

XII-XIII

i

-

f/

,

6

www.dacoromanica.ro

4" 3o

Boris oS,A,14 1 bsau orb/A a trebuiegte citit /ludic]. gi

Adeptin.d altabetal chirilio slav; vechil. romzlni au

eliminat au timpul nazalele lobate hg iar spre a reda

diftongul românese z_s (0.1 au folosit initial literele ehiri-lice ret, K i y Astfel de pildá topicele Genune; Voinege0i;Murgegti gi 1.11 se transcrian respeetiv p7177EN NErENZ/NE si4EN7lNE, BOMINIEXELP1/1.,M6i3YE.411/1 si GY1)11,6A6 .

Ulterior au ad.optat pentru (E) earacterul grafic y derivat

din 4-1 Aga ca topicele enuntate mai sus apar scrise agas YE'NE, BOVINE yEtot si 0.6yEU,Eda Remaroám oä 'Le apare pentru

prima oará in grafia mull act moldovenese din 8 decembrie 1454

(vezi LI161MWS' '6 din actul respectiv).

Spre a reda românescul Î strilmogii nogtri aU adeptatpentru ouvintele románegti caracterul grafic derivat dincare apare pentru intiia oará in grafia until act al 10. Rada

eel Mare din 13 iulie 1499 folosind in/4 in onemastici pentru

valoarea lui î gi semnele A,1/9 (b) si Zi (bi) dug oum amarátat mai sus.

Inaints. de a adopta pe , românii au intrebuintat in unele

cuvinte românegti pe sau pe V ou aeseagi valoarel dupa cum

o atestil urm6.*tearele example: UNOcrealprlf jot si VNT?e,.Spre a exprima cifra 90; románii au luat de la slavi

semnul greceso koppa foiasindu-1 paralel ou litera ohirilica

4? 9 iar pentru cifra 900 se intilnegte pe ling& chirilicul

gi caracterul greceso sampi; insá acesta din urea extrem de ran.-

-

Mohila.

0.14 ;

1'

-

n

u,

g

g

www.dacoromanica.ro

31

BIBLIOGRAFIEB.P.Hasdeu -Limbo slavic6 la Romani9in ,q'raian" 918669

A.D. Xenopol Istoria Romanilor,9 I. (1888)9 Iagi 9pag.454.

Me1hised4 §te-frenescu -"Uricariu" al lui Theodor Codrescu 9III0.1o70

I.Bogdan

Ilie Barbulescu

- De la cine icî 4 au im rumOat roettnii al-iri Ica in_ aiorescu oma-

Taw,WEIr: 1900, P0357-359,

Fonetica alfabetului chirilic in textelemaneau mo4umentele'g1aTIT-3 ;MIC ure § 9 0 ip

Curentele literari) la romani in e oca slavetBismuliii-E4TWatár; ucureti, ppe

Emil Kalminiacki Kirilovskoe is9mo-n ru (Enciklopedijasai=rjailMOJ ). e rograd91915001note 3.

PpP.Panaitesau -La littiirature slavo-roumaine-Xe

C.1

P.Olteanu

Damian P.Bogdaail

ec s e son im ortance our is o re desliWeratures s aves9 La VaRIE-R0751-1sjezdu 1ovanskrarfi1ologu v "Praze", 19299II9Praga 91.9320.20

<gerla2.2 slavonAx>la romani i ru ere decultang_apliallal9 Bucuresti9 l944,pe138e

- Aux ori ines_41,1g...altiare slave dens laTELLAZ_Yanle

t Po

- Din paleoia s1avo-Iroman6 9 p, 10.1o8,omatica s1avo-romá0757

14)iiriZErzirirdrzlirstwirin Ilias fiii luiAlexandru eel Bun, in Ana e e UniversWITTOW17-$7117-7tiinte Sociale9 Istorie",XV (1966) p,78-79:

Actele lui tefau Gel Mare din colec file'Aca emiei oEiein]2 sep em ri 915771-17)6156ea tiintificA a Centenarului Bib.liotecii Academiei Republicii Socialiste Ro-mania,

- _lyre de Contantin Cyrille et de son freremahrear-bWavrryptA;,0 a locc,MEO0A10 E fll T1Z poo Eruckllomaz&ionic, /oaf /9,38-49f-29.

FT-1-357r20

Tábetui c 1.tu

veacú7-7Vmr-lrlMnnrlNr7CráW aa eo6-sir o- u aro romano-

0

.0 9

esi-

69-71.KEW

1=1,

DS-

CC"

1

adi

Loo.

Ji

- -

7--

t

.

o

www.dacoromanica.ro

32 .'

IV.Izvoarele paleografiei romana-slave

Sursele paleagrpfiei romano-slave slat constituite din

nanusorise pi documente.

Un gir intreg de invAtati intre care se remarca eminen-

tal slavist V:Jagi6 gi dtsoipolul sau V..Oblak au sustinut ea da-

ub: din textele slave vechi ohirilice gi anume Savvina Kniga gi

Codex Suprasliensis s-au saris in Dacia, parere la care s-a raliat

*i slavistul român I:Barbulescu. Argumentele lingvistice prezenta-

te de T..BArbulescm gi anume c. in slave veohe din Dacia se vorbea

ea grupul ys. de exemplurobri;robotas ravina rozi: exact ea

in textele amintite mai sus 0. nu ou ra ca in textele slave veohi

din Balcani ne indeamna adoptAm cele exprimate de V.Jagils

V:Oblak gi I.BArbulesou degi numarul speoialistilor care au cam-

batut asertiunile Jar este destul de mare (Kr.Sanfelds P..Skok etc)

Savvina Kniga cartea lui Sava - este un evangheliar

descoperit de stralucitul erudit rus 1.1. sreznevski, gi a fost

numit astfel dupa insemnarile de pe filele 49 gi 54 unde este

mentionat numele unui paLSava Textul cuprinzind 165 de file,

saris pe piele in litere unciale liturgice se afla astazi in

Muzeul istoric de stet din Moscova t editia prima. a acestuia

apartinind descoperitorului lids cea mai bunä insa a dat-o yes-Kzoepkiniatitul paleograf Vjaceslav in anul 19036-

Codex Suprasliensis sau cum il namesa specialigtii rupiManuscdsul de la Suprasl (Suprasloskaja rultopist ) este unminei descoperit de M.Bobrovski pröf. la Universitatea dinWilno - in manastirea Suprasl'- nu departe de oragul Bialystokdin R.P.Polonia - de undo numele dat textului Acest text are151 files este saris pe piele in litere unciale liturgics pi se

pästreazA in trei locuri csa mai mare parte din Suprasliensis

se aflA in arhiva cbntilor Zamojski din Vargovias 118 fai sint in

Biblioteca anuia din liceele situate in Ljubliana t capitala re-

publicii Slovenia din Republica S.F.Jugoslavias iar 16 file se

gasese in Biblioteca SaltYkoV-Uedtin din Leningrad . Initial Sa-

prasliensis s-a publicat fragmentars apoi in intregime de oiltre

S.Severjanov in anul 19o4. Romarcam 06 dintre toate textele sla-ve vechis Suprasliensis s-a bucurat din partea slaviptilor de

cea mai mare atentie caci lui i s-a inchinat cele mai mate stu-dii pi editii.

-

- s

-

,

- -

-

www.dacoromanica.ro

- 33.-

Desigur cd gi site texte Slave vechi s-au scruPpe te-

ritoriul Daciei, vitregia yremurilor prin care a trecut nea-mul românesc de la construirea lui ca popor au flout ca sX dis-

para printre atitea vestigil ale trecutului nostzu gi aceste mar-

turii ale vechli culturi romlnegti imbracata in halal slayä.

Sint apoi citeva manuscrise din secolele al XII-lea,

al XIII-lea gi al XIV-lea care deasemeni sint presupuse de invä-

tati a fi nest scrise pe teritoria românesc. Astfel stralucitul

invatat rus A.J.Jacimirski - care a facut atit de mult pentru

scoaterea la lumina qi evidentierea textelor rominegti scrise in

limba slaws" de catre stramogii nogtri sustine ca fragments ale

unui manuscris din sec. XII-XIII, aflat in colectia P.I.5Cukin a

Muzeului istoric de stat din Moscova este saris de un român.

Aceeagi origine au gi cele doul foi care alcátuiesc ma-

nuscrisul nr.682 din fondul manuscris slay al Bibliotecii Acade-

miei R.S.Ramania scrise la ineeputul sec.al - din acest

text autorul rindurilor de fata a publicat un facsimil in anul

1956.

Manuscrisul nr.I94 al fondului Bibliotecii Nationale

Chiril gi Metodie" din Sofia dup l. eminentul slavist rus A.I. So-

boleyski - care gi-a adus aportul sau la studiul textelor romAno-

slave este saris in Moldova.

glanghelia lui Eusebia (Emuldeiskoe evanghellat)din

anal 1282, care formeaza manuscrisul nr. 3163 al Bibliotecii de

stet "V.I.Lenin" din Moscova s-a saris dupl acelagi inyatat in

gi anume acolo unde agezarile rominegti convergeau cu ce-

le bulgareqti.

Sub cote 2e din fondul manuscris slay al Bibliotecii

Academiei noastre se gasegte un Apostol din sec.al XIII-lea sari-

oe intr-o regiune rom5neasca.

Partea chirilica din vestita Luschllip_z19.5,21oticil

lin catedrela Reims evanghelie pe care pina aproape de mijlo-

cul veacului trecut regii Frantei depuneau jur'imintul negtiindu-

se ea este yorba de un text ortodox - se crede de c4tre unii in-

yatati ca a fost scrisI de un roman.

Din a doua jueltate a secolului al XIII-lea se crede

c5 a fost saris intr-o regiune romilneasca Octoihul de la Caranse-

insa

XIIrlea

Santis

Ilat

-

-

www.dacoromanica.ro

publicat de strglucitul invgtat P.A.Sircu -roman crescut in cul-

tura ruseascg - in anul 1906. Octoihul de la Caransebeg este on

volum in ecu 162 de file, saris pe piele (17 file sint pe Un-

tie) gi se pgstra la sfirgitul veacului trecut in incinta

catedralei ortodoxe din Caransebes.

Invgtatul ucrainean Al.Kolessa a dovedit in anul 1923 cg

Tiplaul,care se pgstra inaiate de cel de al doilea rgzboi mon-

dial in Biblioteca Secietgtii aulturale din agorod (E.S.S.Uorai-

na) este saris de um roman in sec. al XIV-lea.-

Sfirgitul sec. al XIV-lea sau inceputului veacalui urmgter

ii apartine Prologul bisericii Sf.Nicolae din Schell Bragovului,

despre care Jacimiirski a sustinut in 1920 cg s-a saris de cAtre

ma scrib

In secolul al XV-lea manuscrisele romano-slave se inmultesc,

cel mai vechi cm data fiind Tetraevangheliarul 1Si Niaodim, saris

in anul 1405 de cátre Niooctid.

Acest manuseris luorat pe piele, din care Alexandra gte-

fulescu gi Sextil Pagoariu au publigat trei facsimile, se pgstrea-

zg astgzi in Muzeul de artg al R.S.Romania,

Dia anal 14e7 dateazg Pomelnicul mangstirii moldevenegti

BIALEitel_7 pgstrat intr.() copie din vremea lui pet= eel Mare

-aflat in fondul de manuscrise slave al Bibliotecii Aoademiei

noastre sub nr. 78, publicat in edi§ie critic& gi au fùsi-mile de cgtre autorul acestor rindnri.

Primei jumätäti a sec'. al XV-lea apartin citeva manuscrise

care s-au pgstrat di la oel mai vestit caligraf pi carturar din

vremea lui Alexandra col Ban gi al armagiler acestuiat Gavril

de la Neamt fial uricarUlui Paisie. De la Gavril au ajuns pi-ng la noi paste zece manuscrise din'oare eel mai pretuit

adevaratii comoarg de artg a timpului - este tetraevangheliarul

din anal 1429. Acest manuscris 9 astgzi bilingv intruait ulte-rior pe marginea din dre4ta a filelor s-a inscris textul grec

corespunzAtor celui slay, se pästreazg im Biblioteaa Bodleiand

din Oxford printre manuscrisele greeestiarumoase plange in

culori - 16 - a publicat in 1922 dug scoot manuscris cgrtura-rul IBjaact cel mai vrednic diatre direetorii

Academiei noastre.. Pondul manuscris slay al Bibliotecii Aeade-

miei R.SRomania cuprinde sab ram 149, 164, 165, 136,122,143

roman.

-

Bibliotecii

,

0

www.dacoromanica.ro

0. 123 manuscrise lucrate de carturarol *i caligraful Gavriil in

anii 1430, 1438, 1441, 1443, 1445; 1446,gi 1447. Manuscrise ale

aceluiagi scrib *i anume din anii 1437; 1444; 1447; 14L18 gi 1450

se afla in strainatate gi anume in diferite muzee gi biblioteci

din URSS-

Din a doua juoritate a aceluiagi veac se remarca in prima

rind cronica vremii lui Stefan cel Mare imetatenita in litera-1

tura de specialitate sub denumirea de LetonistiRLIe la%Bistr1-

A2; creata de catre stralucitul nostru slavist Iao,Idan la sfir-

*itul veacului trecat, degi cercetari ulterioare au dovedit ea

letopiset,a s-a aerie in manastirea respectiva, ci la cumtea

marelui demn moldovean. Aceasta cronica.- intr-e otpie din altimul

deceniu al secs..XVI-se pastreaza in mannscrisul slay nr. 649 -la

sfirgitul a,estuia - din fondul manascris slay al Bibliotecii

Academiei noasbre, prima gi cea mai bun& editie a letapisetUlui

di2d-o in anul 1895.I..Bogd.an cm o reproducere in litecopie gi

a intregulai text.

Dintre manuocrisele romano-pslave lucrate ii. Tara Roma-

neasca se remarca dapa tetraevangheliarul lui Nicodim; SiataKma

lui Matei Vlastares scrisa de gramaticul Dragomir la Tirgoviste

in anul 1451, pastrata in colectia Korobanov a Bibliotecii Salty-

kov-Mdtin din Leningrad.-

Din veacull al XVI-dea cea de a doma decada - se re-

marca in primal rind vestitele Inv4 Atari ale lui Neacqui Basa-

rab care au ajurs pina in zilele noastre in doua arhetipnri sau

protografe slave dupa care s-an creat versiunile: romaneasca 9

prezenta in mai multe manuscrise gi greaca pastrata antr-iun

singur manuscris al mangstirii Dionisiu de la muntele Athos. Ver-

siunea originala a fost descoperita la sfirgitul veacolui tre-

cut de invätatul sirb Sv..Vu1oyi4 in Sofia , uncle se pastreoza gi

astazi ca patrimoniu al Bibliotecii Nationale Chiril *i Metodie.

Textui acestei versiuni s-a publicat in anal 1904 de catre stra-

lucitol invatat rus P.A;Lavrov, editie reprodasá apoi, co unele

ababeri - de catre prof. P..1)Panaitescu in anul 1959. Morita a fi

mentionst gi tetraevangheliarul darnit de postelnicul Marcea *i

ferecat in anul 1519 care se pastreaza in Muzeo1 de Arta al Re-

publicii noSstre Tpiezentat foarte bine *i cu facsimile - unele in

culori - de catre Victor Bratulescu in anul 1)39.

- 35 -

nta

-

- -

www.dacoromanica.ro

36 1".

Din deceniile doi gi trei ale aceluiagi veac sint din

Moldova Cronies de la Putna nr".1. gi Cronica de la Putna nr.21

pAstratA prima in manuscrisul miscelantio (2bornic) lui Isaia de

la Slatina din Biblioteca Aoademiei de gtiinte a R.S.S.Ultraina

din Kiev; iar a doua intr-an manuscris miscelaneu al Bibitotecii

Saltykov-tXedrin din Leningrad.-

Din deoadele armAtoare de pinA la jumAtatea see. al XVI:-

lea dateazA Cronies lui Maoarie, vestit cArturar qi oaligraf

moldovean; care a aottot pi ca episcop de Roman. Cronica lui

Maoarie se pAstreazA in trei manuscrise din care primul este cel

mentionat al lui Isaia de la Slatina; al doilea se aflA in

amintitul miscelaneu de la Leningrad iar al treilea constituie

o parte din manoscristal care a apartintat lui M.V.Baraov gi as-

täzi se aflA in Minima istoric de stat din Moscova.

Tot cArturarol Macarie se remarcA gi prin orearea anal

versiuni romano-slave a Sintagmei lmi Matei Vlastares preluora-

re solicitata domnului Moldoyei Alexandra Lapugneana de cAtre

tarml Rusiei; Ivan al IV-lea.

Primei jumAtAti a seo.al XVI-lea apartin qi armAtoare-

le letopisete moldovenegti Oronioa lui Eftimie gi Cronica lui

Azarie.Cea dintii se aflä in miscelaneul liiIsaia de la Slatina;

iar a clout in zbornicul amintit de la Leningrad. Toate aceste

cinci cronici - ajunse pinA la noi in oopii - au fost publioate

intii de I.Bogdan - la sfirgitul secolului trecut; iar in 1959,

republicate de prof.P.P.Panaitesou.

Din Transilvania se pAstretizA in Biblioteca Aoademiei

R,S.Rompania paste doulzeci de manuscrise din care Gale mai vechi

sint din sec.IVI-lea.

Avem apoi manuserisele luorate in Maramureg din care

se aflA in Biblioteca Academiei aproape toate din sec. al XVII-

lea.-

Si in Banat s-au copiat manusorise românowslaye ; din

care unul din anal 1541 se aflA in fondul manuscris slay al Bib-

liotecii Academiei R.S.România ; sub nr.11.-

Manmscrisele rémano-slave continua gi in veacul al XVII-

lea end cele mai de prat apartin vestitului cArturar gi minia-

turist din prima jumAtate a acestui secol; mitropolitul Anasta-

sie Crimoovici. Dintre manusorisele aoestei personalitAti; patru

-

www.dacoromanica.ro

37 -

se pastreazA qi astAzi in biblioteca ctitoriei sale mAnAstirea

Dragomirna.

Manmscrisele româno-slave se lucreazA qi in veacul al

XVIII-lea cum 0 la inceputul secolului armAtor mai malt in

*colile de slovenie temeinicite in schitbrile Poiana Maralui

gi TrAisteni, oit qi in AnAstirea Neamt datoritA activitAtii pe

meleagurile noastre a carturarului ucrainean Paisie Velicikovski.-

Cel dintit document romano-s1av care a ajuns ping la noi

este hrisovul domnului pripRVIEBIL I, fArA dat, ea si majo-

ritatea texteior din seo. X-IIV, act destinat mAngstirii Vodita

ziditA de pribeagal sirb de vita domneascA Nicodim, intemeietorul

monahismului in Tara RomfineascA. Acest document se pAstreazA

sectia istoricA a Arhivelor Statalni din Bucuregti qi a fost re-

produs pentru prima oarA in litocopie de cAtre B.P.Hasdeu, in

anal 1898. Actul urmAtor este din 3 ootombrie 1385 - apartine lui

Dan I. i a ajuns pinä la noi copie oontemporaná,

pAstrata deasomeni la Arhivele Statulai din. Bucureqti.-

Epoca Viteazului domalTárii Romane*ti Mircea cel Bat-

rin corespund0 *i celui mai vechi document care ni s-a pAstrat

din Moldova *1 in acest sens este sarisoarea din lo februarie

1388 a domnului Petru Moot adresatA regeluipolon Vladislav

Jagello. Scrisoarea este redatA in fotocopie de cAtre loan Bog-

dan in albumul BAIA de documents moldoVenegti dupä originalul

aflat in Archiwna G14wne din Vargovia.-

Din Transilvania cel mai vechi document care a ajuns

pinä la noi este scrisoarea fArA data 9 insA datatä de I,Bog.

dan - primal ei editor - prin anii 1462.1463 , adresatá de ja-

dotal *i pirgarii Bragovului unuia Duca din Greci si aflAtA

la Arhivele Statulai din Braqov.

Documentele româno-slave continua qi se inmultesc in

aecolele al XVI-lea gi al XVII-lea, insA numarul lar scade ince-

pind ou a doma jumátate a veacului al XVII-lea, fiind depAqite

de textele cu aceleaqi caracter slIise in românegte ou litere

chirilioew Documente româno-slave se scria si in secolal al XVIII-

lea ins& prea patine, acestea fiind numai acte destinate unor

14cagari bisericegti din afara tArilor romane 0 cum este de ex-

empla cartea domaulai Moldovei Antioh Cantemir din 29 iunie

1706 datá mAnAstirii loan Teologul de pe insula Patmos, descope.

in

intr-o

t

-

,

,

www.dacoromanica.ro

- 38 -

rita de Marcu Beza gi publicata dupa lectura *i tradmeerea

rului acestor rinduri - de catre N.Iorga In anul 1937 dimpreuna

cu o fotocopie.

Referitor la depozitele undo se pastreaza izvoarele pa-

leografiei romano-slave, cele mai multe dintre astfel de texte

se pástreaza in tara. Astfel in Bucuregti locurilg de pastrare

sint reprezentate prin Biblioteca Aoademiel R.S.Romania 9

Arhivele StatUlui - mai mult documente Muzeul de arta al Re-

publicii Socialiste Romania - exclusiv mannscrise Muzeul ro-

mano-rus. La Iasi depokitele sint Biblioteca Universitatii

Institutul de istorie qi Arhivele Statmlni - mai malt documente.

La Cluj, Biblioteca Universitatii, constituie nn fond important,

iar Arhivele Statulni aproape exclustv documente. Sint apoi

Arhivele Statului din fiecare judet care pastreaza aproape eicc1u-4

clustv documente.-In strainatate cele mai multe manuscrise *i documente

romano-slava pastreaza bibiiotecle, muzeele *i arhivele din

Uniurca Sovietica - in centre ea de exemplu Moscova Leningrad,

ChiginauCernauti, Kiev *i Lwow. Astfel numAi intr-o singura

colectie .A.S.Uvarovo a Muzeului istoric de stat din Moscova,

se aflA peste 800 de manuscrise romano-slave, acestecconstituind

o trelme din intreaga colectie.

Izvoare ale paleografiei romano-slave se gäsesc in fie-,

care tara slava, caoi in afara de U.R.S.S. se mai afla astfel

de texte in Bulgaria - la Sofia gi Plovdiv , Cehoslovacia - la

Praga Jugoslavia- la Belgrad, Zagreb *i Ljnbliana-, Polonia -

la Cracovia gi Vargovia. In tarile din apus exista deasemeni ma-

nuscrise gi documente romano-slave. In acest sens sint de men-

tionat Cdbinetul de mannscrise al Bibliotecii Nationale din Ps-

ria, Biblioteca Nationala *i Arhivele Statulni din View, biblio-

tecile din Berlin., Dresda, Leipzig *i MUnohen cit gi Bibliote

ca Bodleyana din Oxford. 0 bogatie de izvoare paleografice romano-

slave cuprind deasemeni mai toate manästirile de pe muntele Athos.

In ceace prive*te numarul manuscriselor fi documentelor

româno-slave este foarte gran de a fi precizat dirt fiind prea

marea dispersare a acestor texte Cele mai multe texte paleo-

grafice s-au pastrat din Moldova:cam 2000 de manutscrise *i paste

4000 de documente. Din 5:ara Româneasca s-au pastrat aproximativ

auto,.

:

-

.

:

,

www.dacoromanica.ro

- 39 -

500 de manuscrise gi cam 3000 de documente. Din Transilvania au

ajuns pin g. la noi aproape 30 de manuscrise gi ceva mai mult de

10 documents Insa aceste cifre aproximative nu infatigeaza de-

cit numai o foarte mica parte din totalul izvoarelor paleografi-

ce slave care in sec. XI-XIX s-au saris de eatre romani caci

din datele consemnate in izvoare mai ales in documente se vede

ca numaral textelor depagea in chip covirgitor cifrele aproxima-

tive exprimate mai sus.-

BIBLIOGRAPIEEmil Kaluiniacki Obzor slaviano.russkih paNatnikav

pislma i jazyka nahodjaVihsja v

bibliotekah i arhivah l'vovskih in

"Trudy arheologi;eskogo saezda v

Kieve", II, la, 258-259 gi 3o9.

TOspenschi - 0 nekotasausaalawiLati21-sitamh.s4k2agadLondona A Oasarnal Minis.terstva Narodnogo Prosve;Cenila" CC

(1878) ,no1embrie,p170-943

A.J.Jacimirski Slavjanl4a i russkija rukopisi rumyn-

skih bibliotek in"Zbornik otdelenija

russkogo jazyka i. slovesnosti impe..

rator. Akademidnauk" 79, S.Petersbug,

1905.

Ilie Barbulescu - Cur tele literare la_romani

ca sl.avonismului cultural (Bucuregti).

1928.

Damian Paogdan Despre manuscrisele slave din Bib-

lioteca Academiei Romaneein "Arhiva

romaneasoatIV,(1940), pag.103-135.-

as, am In° pjja_.pj22.josaus.Aáy.2::EpjL_can.5., p.108-

1147.

- Le Syntagme de B1astarts dans le

version du chroni taear roumain Ma-

caire, in "Premier Cong* interna-

tional dqtades balkaniques et sud-

hronjagaihsja v

10

-

www.dacoromanica.ro

- 40 -

-est europetnes #116suas des communica-

tions de la de16gation rommaine.

Moyen ágeV Bucarest ,1966, pag.7-10.

it - La mise en valeur des fonds de manus--

scrits et de documents slaves de la Bib-

liottheque de l'Academie de la Rtpub-

lique Sooialiste de Roumanie in Re-

vue Roumaine d'histoire"VII (1968),Nr.

4 p. 587-612.

P.P.Panaitescu Manuscrisele slave dia Biblioteca Acq-

demiei R.S.R. I (Bucuregti)1959

-

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro