8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

1/26

Suedia

Suedia sau Regatul Suediei (Konungariket Sverige) este un stat n Europa de Nord, situat npartea estic a peninsulei Scandinave, la rmurile Mrii Baltice (Golful Botnic). Cuprinde inumeroase insule din Marea Baltic (Gotland, Oland .a.). Are frontiera comun cu Norvegia lanord-vest (1619 km de lungime), Finlanda (586 km) la nord-est, Marea Nordului mpreun custrmtorile daneze la sud-vest i Marea Baltic la est. Are o suprafa de 449.964 km. CapitalaSuediei se afl n Stockholm.

Scurt istoricProbele arheologice dovedesc c teritoriul actualei Suedii era locuit n Epoca pietrei, odat cu

retragerea gheii ultimei glaciaiuni din interiorul peninsulei. Primii locuitori se presupune c au fostvntori, culegtori, trind n primul rnd din ceea ce Marea Baltic le putea oferi.

Exist probe care susin teoria conform creia sudul Suediei a fost dens populat n timpul Epociibronzului, pentru c au fost descoperite rmie ale unor comuniti bazate pe comer.

n secolul IX i secolul X, cultura viking a nflorit n Suedia. Comerul, atacurile i colonizarease fceau n aceast perioad ctre est, spre Statele Baltice, Rusia i Marea Neagr.

n 1397, cele 3 ri scandinave : Norvegia, Danemarca i Suedia au fost unite sub un singur rege.Aceasta a fost o uniune personal nu una politic, i n secolul XV Suedia a rezistat ncercrilor deconducere centralizat ale regelui danez, chiar i prin rebeliune armat. Coroana suedez s-adesprit n 1521 de aceast uniune personal cnd viitorul (1523) rege Gustav I al Suediei a devenitregent.

Secolul XVII a fost martorul ridicrii Suediei ca una dintre marile puteri ale Europei prinparticiparea la Rzboiul de 30 de ani. n secolul XVIII Rusia a luat hurile Europei de Nord i ncele din urm, n 1809, a rupt Finlanda din estul Suediei i a declarat-o Mare Ducat rusesc.

Ultimul rzboi purtat de Suedia a fost mpotriva Norvegiei n 1814, ducnd la crearea uneiuniuni personale cu aceasta din urm. Uniunea a fost dizolvat n mod panic n 1905. Suedia armas o ar neutr n timpul celor dou rzboaie mondiale. A continuat s stea nealiniat n timpulRzboiului Rece i nu este astzi membr a nici unei aliane militare (dei a participat laantrenamentele NATO).

mprire administrativ

n prezent Suedia este mprit n 21 de comitate (ln). n fiecare comitat exist un birouadministrativ (lnsstyrelse) numit de guvern i un consiliu (landsting) ales. Fiecare comitat este maideparte divizat n comune (kommuner), n total, n 2004 existnd un numr de 290 pe tot teritoriulSuediei.

n mod tradiional Suedia este mprit n trei regiuni istorice (landsdelar): Gtaland, Svealand,Norrland. Cea de a patra regiune istoric a Suediei a fost pn n 1809 sterland, actuala Finland.

1

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

2/26

Pn la reforma administrativ ntreprins n anul 1634 de Axel Oxenstierna, Suedia era divizat n25 de regiuni (landskap).Orae principale: Stockholm, Goteborg, Malmo, Uppsala, Linkoping, Norrkoping, Jonkoping.

Demografie

Conform unei statistici publicat de ctre agenia guvernamental Statistiska centralbyrn (SCB)n luna aprilie a anului 2007, Suedia are o populaie estimat la 9.131.425 de locuitori. Pragul denou milioane a fost atins pentru prima dat n istoria rii n august 2004. Conform aceluia studiupeste 12% dintre locuitori sunt nscui n afara granielor statului sau au cel puin un printe deorigine strin. Acest lucru reflect migraia dintre rile nordice care a nceput de pe vremeaprimului rzboi mondial. Ea s-a intensificat pe perioada celui de Al Doilea Rzboi Mondial dincauza refugiailor finlandezi. n anul 2006 imigraia a atins cel mai nalt nivel in istorie.

Imigraia din celelalte ri nordice a atins un nivel ridicat de-a lungul anilor 1970 cnd peste40.000 de oameni n cutarea unui loc de munc se stabileau anual n Suedia. n anul 1967 guvernulde la Stockholm a nsprit legile referitoare la imigraie, ncercnd astfel diminuarea acesteia. La

sfritul anilor 1980 Suedia a devenit una dintre rile n care au sosit o multitudine de imigrani dinAsia i America Latin n special din Iran i Chile. De-a lungul anilor 1990, dup destrmareaguvernelor comuniste n Europa de est un nou val de imigrani a venit din fosta republic Iugoslavia.

n nordul rii, exist dou grupuri de minoritti etnice: vorbitorii de finlandez din nord-est ipopulaia Sami (Laponii).70% din teritoriu prezint o densitate mai mic de 6 loc/km, dar n arealele urbanizate din prilesudice si centrale ale Suediei, densitatea populaiei depete 150 loc/km, iar n nord densitatea ceamai ridicat este n zonele miniere: 20 loc/km, iar pe litoral: 35 loc/km.Populaia urban: circa 85%Natalitatea: 14,3 Mortalitatea: 11

Sperana de via este mare:aproximativ 78 de ani pentru brbaiaproximativ 83 ani pentru femei

Limba vorbit

Suedeza este limba naional (dar nu oficial) a Suediei, i este vorbit de majoritatea populaieiSuedeza aparine ramurii limbilor germanice de nord, fiind foarte asemntoare cu daneza inorvegiana, dar difer din punct de vedere al pronuniei i al ortografiei. Norvegienii neleg suedezacu un pic de dificultate iar danezii mai greu dect norvegienii. n Suedia exist cinci limbi care suntcunoscute drept limbi minoritare n aceast ar (finlandeza, menkieli, sami, romani i idi). Deieste vorbit de ctre majoritatea populaiei, suedeza nu este limba oficial n Suedia. Pe data de 7decembrie a anului 2005 parlamentul a supus acest lucru la vot, iar rezultatul a fost considerat oeroare deoarece au fost exprimate 147 de voturi din 145 posibile.

EconomieEconomie bazat pe industrie i servicii.

PIB (1995): 2% agricultur, 32% industrie, 66% servicii.

2

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

3/26

Dispune de nsemnate zcminte de minereuri de fier, isturi bituminoase, cupru, zinc, wolfram,uraniu, aur, argint.

Industrie avansat: extractiv, metalurgic (font, otel, aluminiu .a.), constructoare de maini(nave, avioane, automobile, material rulant .a.), energetic (peste 1000 de hidrocentrale, centralenucleare), forestier, de celuloz i hrtie, chimic i petrochimic, textil, alimentar.

Agricultur specializat n creterea animalelor pentru lapte i carne (bovine, ovine, porcine,psri) i producia de cereale (gru, orz, ovz, secar). Se mai cultiv cartofi, sfecl de zahar,legume, plante furajere.

Export nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere i chimice, hrtie,materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare.

Import combustibili, maini i utilaje industriale, fructe, legume.Comer extern cu Germania, Marea Britanie, Norvegia, SUA, Danemarca, Frana, rile de Jos,

Finlanda .a.Moned : coroan suedez (SEK)|Sunt prezente elemente: turism de amploare, pescuit maritim, flot comercial maritim, ci

navigabile interne.

Ci ferate: 11.285 km.Ci rutiere: 135.859 km.La nceputul secolului XX, Suedia era o ar preponderent agrar si una dintre cele mai srace

naiuni europene.Bogatele sale resurse interne (minereu de fier, material lemnos si putere hidraulic), au permis o

industrializare rapid, care a transformat Suedia ntr-un modern stat al bunstrii.Suedia este o ar industrial-agrar dezvoltat, cu o puternic industrie extractiv, siderurgic, a

metalurgiei neferoase, iar construciile navale au o mare dezvoltare (la Malmo si Goteborg).Suedia este bogat n pduri de conifere, n minereu de fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, wolfram,uraniu i alte minereuri, dar nu are zcminte de petrol i crbune, dispune ns de energiehidroelectric. Cele mai importante rezerve de fier se afl n nordul ndeprtat i sunt ndeosebi

exportate. ntinsele pduri de conifere ale Suediei, ntr-o bun combinaie cu foioasele, servesc laaprovizionarea unei industrii extrem de dezvoltate: gatere, celuloz, hrtie i produse finite pe bazde lemn. Suedia este un important furnizor de hrtie i produse lemnoase pe pieele internaionale. n1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat la 91 miliarde coroane suedeze.

Energia hidroelectric ieftin a constituit un factor esenial n dezvoltarea industrial a rii.Aproximativ 15% din cantitatea de energie a Suediei este furnizat de centralele hidroelectrice,aezate pe rurile principale din nord. Petrolul importat asigura 40% din energia care se consum, iarcocsul si crbunele importate asigur 7%. Cele 12 reactoare nucleare ale Suediei asigur peste 15%din energia total a rii sau 50% din energia electric. Restul energiei provine din combustibilibiologici.

Cea mai important ramur industrial este construcia de maini (autovehicule, motoare diesel,aeronave, ambarcaiuni, echipamente electrice) cu centrele principale la: Stockholm, Goteborg,Vasteras).Suedia ocup locul 4 pe glob n industria mobilei, locul 5 in producia de cherestea i locul 7 la plciaglomerate i fibrolemnoase.

Stockholmul reprezint un important centru industrial i comercial al Suediei (industrieconstructoare de maini, electrotehnic, antiere navale, industrie poligrafic, chimic, uoar,pielrie i alimentar).

3

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

4/26

Una dintre cele mai favorabile dezvoltri au cunoscut sectoarele de nalt tehnologie, precumtelecomunicaiile i industria farmaceutic, orientate ctre export.Din 1995 Suedia este membr a Uniunii Europene.Mediul economicLa nceputul secolului XX, Suedia era o ar preponderent agrar si una dintre cele mai srace

naiuni europene.Bogatele sale resurse interne (minereu de fier, material lemnos si putere hidraulic), au permis oindustrializare rapid, care a transformat Suedia ntr-un modern stat al bunstrii.Suedia este o ar industrial-agrar dezvoltat, cu o puternic industrie extractiv, siderurgic, ametalurgiei neferoase, iar construciile navale au o mare dezvoltare (la Malmo si Goteborg).Cea mai important ramur industrial este construcia de maini (autovehicule, motoare diesel,aeronave, ambarcaiuni, echipamente electrice) cu centrele principale la: Stockholm, Goteborg,Vasteras).Suedia ocup locul 4 pe glob n industria mobilei, locul 5 in producia de cherestea i locul 7 la plciaglomerate i fibrolemnoase.Stockholmul reprezint un important centru industrial i comercial al Suediei (industrie

constructoare de maini, electrotehnic, antiere navale, industrie poligrafic, chimic, usoar,pielrie i alimentar).Una dintre cele mai favorabile dezvoltri au cunoscut sectoarele de nalt tehnologie, precumtelecomunicaiile i industria farmaceutic, orientate ctre export.

Hanul din mijlocul lacului in SuediaInspirat de conceptul hotelului subacvatic, un artist suedez a construit i el o cas pe care atransformat-o n han i pe care o nchiriaz cu 145 de euro de persoan. Mikael Genberg a avutnevoie nu doar de bani, ci i de o imaginaie bogat pentru a ridica acest Han al vidrei", n mijlocullacului Mlaren, din Suedia.Pe o platform de 25 de metri ptrai, Genberg a construit o camer dezi i, sub ea, dormitorul, complet scufundat. Cea mai mic distan pn la mal este de un kilometru,

dar cei doi turiti care nchiriaz aceast cas semiscufundat au la dispoziie un telefon special, culegtur direct la debarcader. De trei ori pe zi li se aduce comanda pentru mas cu barca, de la mal,iar cnd vremea e nsorit se poate sta pe platforma din jurul casei, destul de larg ct pentru patruezlonguri sau pentru o mas i dou scaune.

ORESUND BRIDGE

Un pod care aduce foarte aproape dou naiuni Oresund Bridge leag Danemarca de Suedia, maiexact capitala Copenhaga de oraul Malm. n lungime total de peste 16 km, reprezint o legturdubl, cale ferat i autostrad, ntre cele dou ri i este format dintr-un pod, un tunel n mare i oinsul artificial, Peberholm. n doar 20 de minute putei ajunge din Copenhaga n oraul suedez.

Malm are numeroase hoteluri cu servicii de bun calitate foarte confortabile i cu standard ridicat.O camer la un hotel de 3 stele cost aproximativ 70 de euro, n funcie de perioada aleas.Oamenii de afaceri, ct i cei venii n vacan prefer s stea n oraul suedez, chiar dac acetia

sunt interesai de capitala danez. Preurile n Suedia sunt mult mai mici, din acest motiv Malm estei un centru comercial foarte dezvoltat.mprejurimile sunt, de asemenea, o serie de atracii, cum ar fi cea mai veche biseric de lemn dinSuedia, care este situat la 16 km de Malm. La 10 km distan se afl Castelul Torup, cu valoroasecolecii de art, de vntoare i chteau parc.

4

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

5/26

Senzaii scumpe i marine n Suedia

Mirosul i leinulObinuitul "bufet suedez" provine de la faimosul "smrgasbord", un bufet de sandviuri cu crevete

sau hering asezonate cu legume. Amatorii de senzaii i experiene unice pot ncerca "anticul"surstrmming - heringul lsat s se mput i s fermenteze ntr-o conserv ngropat n pmnt i pecare trebuie s l consumi inndu-te de nas. Se spune c nu o dat, dup ce conserva a fost deschis,cel puin unul dintre meseni a leinat. Merit? Nu tim, dar mirosul i leinul sunt incluse n preulpiperat al acestui fel de mncare dup care vikingii erau nnebunii. Chiar i faimoasa friptur de ren,cu gust asemntor vnatului, are un miros foarte puternic. Dar cum s nu devii navigator, posesorde barc, pasionat de pescuit sau de iahting cnd Suedia este supranumit "ara celor 24.000 deinsule"?! Cum s nu te apuce dorul de duc, atunci cnd vezi n port cum troneaz falnic SVEAViking, cel mai mare vas viking din lume? La bordul acestuia poi pleca ntr-o croazier de lux de-alungul cheiurilor oraului atestat prima oar n anul 1252 i prin arhipelagul cu zeci, sute sau mii deinsule, iar dac ai noroc, poi prinde Festivalul Vikingilor de pe Insula Gotland. O plcere, ca orice

Mare Plcere, cost, iar o ambarcaiune "medie" din care poi vedea cu sutele ancorate n porturile delux special amenajate ("Buland" este una dintre bijuterii) cost n jur de 200.000 de euro

CulturO specialitate culinar suedez este kldolmar, asemntoare cu sarmalele romneti, din carne

de porc i frunze de varz. Mncare tipic pentru zona est mediteranean, sarmalele au fost aduse nSuedia n secolul XVIII de ctre armatele regelui Carl al XII-lea al Suediei, care au petrecut 2 ani nexil pe teritoriul Moldovei de astzi (oraul Tighina). Pentru prima oar au fost menionate ntr-ocarte de bucate scris de Cajsa Warg n 1755. Atunci erau nc fcute cu foi de vi, care au fost

repede nlocuite cu foi de varz, acestea fiind mult mai uor de gsit n Scandinavia.Religie

Biserica suedez este o Biseric evanghelic-lutheran.Srbtori naionale30 aprilie, Aniversarea zilei de natere a regelui6 iunie, Ziua Drapelului Suedez

Sistem politicSuedia este o monarhie constituional. Parlamentul este unicameral. Primul ministru i

parlamentul (Riksdag) cu 349 membri sunt alei pentru perioade de patru ani, prin vot direct i

reprezentare proporional.Rege (din 1975) este Carl Gustaf al XVI-lea, care ndeplinete astzi numai funcii ceremoniale,n calitate de ef al Statului. Carl Gustav al Suediei, al crui nume complet este Carl Gustaf FolkeHubertus Bernadotte (nscut pe 30 aprilie 1946), este fiul lui Gustav Adolf al Suediei (1906-1947) sial Sybillei de Saxe-Coburg-Gotha (1908-1972). Carl Gustav al Suediei s-a cstorit cu SilviaSommerlath pe 19 iunie 1976, avnd trei copii.

Cererea turi stica a Suediei

5

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

6/26

Cererea turistica a Suediei va fi reprezentata de cele doua fluxuri turistice majore, turismul emitatorsi turismul receptor.

Plecarile turistilor suedezi in strainatate (calatori de vacanta) in 2004

Plecarile turistilor suedezi in strainatate (turism de afaceri) in 2004

Destinatiile principale de calatoriepe tot parcursul anului sunt TarileNordice vecine, Germania si Tarile Baltice.Clima umeda, racoroasa, precum si lipsa soarelui dinmarea parte a anului ii determina pe nordici sa prefere, in mod special, ca loc de petrecere avacantelor zonele de litoral ale Spaniei, Greciei, Ciprului si Turciei.

Calatorii de vacanta:motivatie de calatorie: soare si plaja (21 %), vizita rudelor si a prietenilor (22 %), relaxare (21.5 %),cumparaturi (9.3%), etc.mijloace de transport folosite: avion-curse regulata (27%), avion curse charter (21%); autoturism(26.4%); ferry-boat (13.1%), tren (3.0%), autobuz (7.7%).Suma medie cheltuita de o persoana, pe zi, a fost de 774 SEKTurism de afaceri:motivatie de calatorie: afaceri personale (67%); participare la conferinte, congrese si simpozioane(21,4%); deplasari la locul de munca (13,8%); studii (2,6%); participari la targuri si expozitii (3,4%);mijloace de transport folosite: avion-curse regulata (61,9%), avion curse charter(10,1%); autoturism (15,5%); ferry-boat (6,4%), tren (2,3%), autobuz (2,4%).Suma medie cheltuita de o persoana, pe zi, a fost de 3.370 SEK.Iulie i august sunt lunile preferate de cltorie ale turitilor suedezi. Aceste 2 luni nsumeaza 25%din fluxul de outbound, n timp ce pentru primele trei luni acesta este relativ sczut. Spania este

6

Destinatie %Finlanda 15,3Danemarca 14,0Spania 8,3Norvegia 8,1Germania 7,4Marea Britanie 5,7Grecia 4,0

Destinatie % Norvegia 14Germania 13,7Danemarca 13,7Marea Britanie 9,5Finlanda 9,5Franta 6,6Spania 3,8

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

7/26

vizitat n special n lunile martie, aprilie, octombrie i decembrie. Mai i iunie sunt destul de slabepentru piaa spaniol, n timp ce primele 3 luni nu sunt un sezon bun nici pentru piaa german.

Datorita devalorizarii monedei Tarilor Scandinave au crescut preferintele pentru destinatii maiieftine, respectiv Litoralul Romanesc si cel Bulgaresc. Dar, spre deosebire de Romania care a intratin ofertele marilor tour-operatori doar cu 4 ani in urma, Bulgaria este deja prezenta de 7-8 ani, ceea

ce o situeaza mult mai bine in cadrul numarului de inscrieri.Alte produse turistice foarte cautate sunt:- croazierele;- vacantele de week-end in capitalele europene: Londra, Paris, Praga, Roma;- circuitele tematice.

Dat fiind poziia periferic fa de destinaiile turistice preferate mai mult de 51% din suedezi auutilizat avionul ca mijloc de transport. Cltoria cu autoturismul a reprezentat cel de-al doilea mijlocde transport ca importan (22%).

Oferta turistica a Su ediei

Resursele naturale ale SuedieiPotenialul turistic natural al Suediei este reprezentat de ctre elementele de relief, clim,hidrografie i vegetaie. Reliefpredominant de platou i de cmpie, cu urmtoarele particulariti:n vestul i nord-vestul rii se ntind Alpii Scandinavi care ating altitudinea maxima prin vf.Kebnekajse: (alt. 2111 m). Alte vrfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m).

Spre est munii sunt mrginii de un podi, care coboar n trepte spre litoralul cu fiorduri alMrii Baltice, unde se afl Golful Botnic. n partea sudic a rii se ntind cmpii care nconjoar omic regiune deluroas, podiul Smaland (alt. 377 m) i cmpia vlurit Skania, cu soluri fertile ipeisaje asemanatoare Danemarcei nvencinate. Exist foarte multe lacuri de origine tectono-glaciar,mai ales in cmpia central-sudic a rii. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vnern (5585

km), Vttern (1899 km) i Mlaren (1140 km). Zonele mltinoase acoper peste 10% dinsuprafaa rii.Capitala Suediei, este situat de o parte i de alta a strmtorii Norrstrm, care leag lacul

Mlaren de Marea Baltic i pe cteva insule ale lacului Mlaren, legtura ntre cartierele-insulefcndu-se prin intermediul a nu mai puin de 50 de poduri. Lacul Mlaren a fost cndva un golf alMrii Baltice care ptrundea adnc n interiorul rii. Micrile de ridicare care au antrenat peninsulaau nlat pamnturile desprind apele golfului de cele ale Balticii, formnd lacul Malaren. ntre laci mare se formeaz un cordon litoral care nu mai permite accesul corbiilor spre interior i obligcrearea unui punct de tranzit pe uscat. Aa a aprut oraul Stockholm la zona de contact dintre marei uscat cu un dublu rol: economic (asigurnd tranzitul mrfurilor pe continent) i strategic(constituind un obstacol n calea pirailor care urmreau i prdau corabiile negustoreti). Legturalacului cu marea a fost refcut artificial, necesitatea canalului Norrstrm fiind vital.

Reeaua hidrografic este reprezentat de numeroase ruri n general scurte (Ume 465 km, Lule450 km), dar cu debite bogate i un potenial hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Norrland) i decele circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni. O parte din lacuri i ruri sunt legate ntre ele princanale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Gta, care traverseaz partea de sud a Suediei i facelegtura ntre lacuri si ruri pe o distan de 560 de kilometri, de la Gteborg la Stockholm.Fluvii i ruri principale: Klarlven, sterdal, Indalslven, ngerman, Ume, Pite, Lule, Torne.Lacuri: Vnern, Vtern, Mlaren, Hjlmaren Storsjn, Siljan.

7

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

8/26

Clima este mai aspr n regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are caractercontinental, i mai blnd n partea sudic, unde influena marin este puternic, iar precipitaiiledepesc 500 mm/an (temperat-maritim). Curentul din Golf, curentul cald al Golfului din Atlantic,imprim Suediei un climat mai blnd dect cel al altor regiuni situate tot n ndeprtatul nord.Stockholm, capitala rii, se situeaz aproape la aceeai latitudine ca i sudul Groenlandei, dar n

iulie beneficiaz de o temperatur medie de +18 C. Iarna, temperatura medie se situeaz uor subzero, iar cderile de zpad sunt moderate. Mai spre nord ns, Suedia are ierni lungi si friguroase. niunie si iulie soarele nu apune niciodat. Vegetaia este caracterizat prin prezena pdurilor de mesteacn, pin, molid. Jumtate dinsuprafaa rii fiind acoperit de astfel de pduri. Mai puin de 10% este teren agricol (cultivat cuovz, cartofi, secar, sfecl de zahr, gru). n partea nordic i central a rii exist pduri deconifere, n sud pduri amestecate, iar n extremitatea sudic pdure de fag i stejar. n zonelemuntoase nalte se dezvolt vegetaia de tundr montan. n faun se remarc ursul (protejat delege), elanul, nevstuica, hermelina, psrile de ap. Exist 16 parcuri naturale i 753 de rezervaii destat i alte rezervaii care protejeaz flora tipic de tundr sau taiga, fauna polar sau de pduretemperat.

Resursele antropice ale Suediei

Dintre principale puncte de atracie se enumr capitala Suediei, ce conine numeroase muzee,elemente de arhitectur. Stockholm, capitala Suediei, este situat de o parte i de alta a strmtorii Norrstrom, care leaglacul Malaren de Marea Baltic i pe cteva insule ale lacului Malaren, legtura ntre cartierele-insule fcndu-se prin intermediul a nu mai puin de 50 de poduri. Micrile de ridicare care auantrenat peninsula au nlat pmnturile desprind apele golfului de cele ale Balticii, formnd laculMalaren.ntre lac i mare se formeaz un cordon litoral care nu mai permite accesul corbiilor spre interior i

oblig crearea unui punct de tranzit pe uscat.Aa a aprut oraul Stockholm la zona de contact dintre mare i uscat cu un dublu rol: economic(asigurnd tranzitul mrfurilor pe continent) i strategic (constituind un obstacol n calea pirailorcare urmreau i prdau corbiile negustoreti).Legtura lacului cu marea a fost refcut artificial, necesitatea canalului Norrstrom fiind vital.Stockholm este unul dintre cele mai frumoase orae ale lumii.

Muzee, aproximativ 70 de muzee, cu peste 9 milioane de vizitatori pe an. Enumerm: Muzeulnaional, Muzeul de art, cuprinde cea mai mare colecie de lucrri de art a Suediei (16 000 picturisi 30 000 obiecte de art artizanal), Muzeul de art modern - cuprinde lucrri ale unor artiticelebri, precum Picasso sau Salvador Dali, Muzeul etnografic n aer liber, Skansen, situat n parculSkansen.Aici se mai poate vizita Palatul Regal (secolul al XVII-lea), Casa nobililor (Riddarhuset) (secolul alXVII-lea), Biserica cavalerilor (secolul al XIII) n care se afl mormintele regilor Suediei, BisericaSf. Nicolae (secolul al XIII-lea), Teatrul Dramatic Regal, unul dintre cele mai cunoscute teatre dinEuropa, Teatrul Regal al Suediei, Muzeul Scansen (expune opere n aer liber), Muzelul Naional cu onumeroas colecie de picturi i sclupturi suedeze. n Suedia se afl un hotel de ghea, dar tarifele decazare sunt destul de mari. ns experiena este unic. Festivaluri anuale sunt o categorie aparte, Suedia avnd festivaluri vechi ce atrag mii de turiti.

8

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

9/26

Festivalul de Jazz din Stockholm - este unul dintre cele mai vechi festivaluri din Suedia i are loc laSkeppsholmen n fiecare an, n august.Stockholm Pride este cel mai mare eveniment de acest fel din rile nordice i are loc n ultimasptmn din iulie a fiecrui an. Se ncheie ntotdeauna cu o parad, iar n anul 2006 s-a nregistrat oparticipare de 30 mii de oameni care au alctuit parada, i aproape 350 de mii de spectatori.

Legat degastronomie, o specialitate culinar suedez este kldolmar, asemntoare cusarmalele romneti, din carne de porc i frunze de varz. Mncare tipic pentru zona estmediteranean, sarmalele au fost aduse n Suedia n secolul al XVIII-lea de ctre armatele regeluiCarl al XII-lea al Suediei, care au petrecut 2 ani n exil pe teritoriul Moldovei de astzi (oraulTighina). Pentru prima oar au fost menionate ntr-o carte de bucate scris de Cajsa Warg n 1755.Atunci erau nc fcute cu foi de vi, care au fost repede nlocuite cu foi de varz, acestea fiind multmai uor de gsit n Scandinavia.

Cel mai des mijloc de transport ales de turiti l constituie avionul, urmat de autocar, mainpersonal. Un alt mijloc de transport folosit l constituie feribotul.

Suedia rmne o atracie pentru turiti i iarna, i vara. Vara, turitii sunt atrai, n special, decunoscutele nopi albe. n aceast perioad, apusul soarelui nseamn doar coborrea lui la linia

orizontului, ceea ce are ca efect renumitele "nopi albe". Suedia nu trebuie omis nici ca destinaieideal pentru mptimiii de schi, aceast ar avnd mii de kilometri de prtie, asta ns numai nsezonul rece.Baza tehnico materiala si serviciile turistice ale Suediei

Pentru susinerea propriei industrii turistice, Suedia se bazeaz n special pe msuri de naturpromoional. Msurile de stimulare de natur financiar-fiscal sau valutar sunt inexistente. TVA-ulcare se percepe este la nivelul maxim de 25%, cu excepia serviciilor de alimentaie din cadrulhotelurilor pentru care este de 12%.

Suedia este organizat n 21 de regiuni i 289 municipaliti. Fiecare regiune sau municipalitateeste liber s i organizeze activitile din domeniul turismului, avnd organizaii turistice localecare i au propriile obiective i diferite structuri organizaionale.

Suedia dispune de o industrie hotelier cu standarde ridicate n toate categoriile. Clasificareaunitilor ntre 1* i 5* este verificat periodic i supus unor controale severe (tabelul 2.1).

Tabel 2.1Structuri cu funciuni de cazare turistic n Suedia n perioada 1999-2007

Surs: Tourism and the travel and tourism industry in Sweden, 2008 edition

Se constat c numrul structurilor de primire turistic cu funciuni de cazare turistic aleSuediei oscileaz de la un an la altul. Se poate observa o scdere a unitilor de cazare i anume n

9

Tipul structurii 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL 733 698 684.4 669 667.4 655.7 658.9

Structuri de 4 / 5 stele 170.3 173.6 178.6 183.1 187.4 190.3 200.4

Structuri de 3 stele 205.9 204.2 203.9 203.1 202.5 202.1 200.6Structuri de 1/2 stele 178.4 172.3 166.3 152.4 148.6 143.3 142.1

Case particulare 150.8 148.7 135.9 130.4 128.9 120.0 115.8

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

10/26

anul 2007 existau 658.9 mii uniti de cazare, n scdere, fa de anul 2001 cu 733 mii uniti decazare turistice. Acesta scdere se nregistreaz cu precdere la structurile de o stea i 2 stele,precum i la casele particulare din turism. Principalele caracteristici ale hotelurilor:structuri de 5* Lux : dotrii exclusive, luxoase, materiale nobile i elegante cu amenajri moderne;

arhitectur, dotri, ambian, oferta de servicii precum i categoriile de clieni ai industriei hotelierede lux;structuri de 4* First Class : uniti de cazare de prim rang, cu dotri excelente, ultramoderne, izolaiefonica, excelen. Se asigur o oferta cuprinztoare mai ales n industria hotelier de vacan wellness, sport, gastronomie, facilitate pentru seminarii standard ridicat al serviciilor;structuri de 3* Confort : hotel, caban, pensiune, pensiune cu mic dejun, toate cu dotri performantei cu un caracter unic pentru locuit. Categorie de oaspei cu pretenii ce include servicii de cazare iconfort modest, oferte selecte pentru servicii primire/recepie, buturi, mncruri, gustri, etc.;structuri de 2* Standard: dotri de confort adaptate la scopul impus, categorie de oaspei care esteatent la preuri, care caut pe lng cazarea propriu-zis o ofert limitat;structuri de 1* Turist : dotri simple, adic doar acele faciliti care sunt necesare pentru ederea

obinuit n cadrul unitii. Categorie de oaspei care caut n principal nu servicii de cazare.Oaspeii apreciaz preurile avantajoase.n 2007 numrul total de hoteluri este de 1.834 cu 3,7% mai mult fa de anul precedent, iar

numrul locurilor de cazare de 190.035 (+ 2,8%).

nce

privete cazarea pltit, hotelurile de trei stele au fost cele mai cutate n proporie de 41%, urmatede hotelurile de 4-5 stele (25%), vapor (9%), youth hosteluri (8%) i casele de vacan 8% (figura

2.1). Cei care au ales cazarea neplatit, casele prietenilor i rudele au avut o proporie predominantde 57%.

Unitile de alimentaie asigur satisfacerea cerinelor de hran ale turitilor dar i cele alepopulaiei locale. Turitii care vor s cunoasc buctria suedez, vor gsi pe ntreg teritoriul trii ogam variat de uniti de alimentaie public, de la restaurante de lux la cantine, hanuri, fast-food-uri.

Principalele legi care stau la baza cadrului legal al desfurrii activitii de turism sunt: Legeapentru constituirea fondului de garanie, Legea pentru pachetele turistice, Legea pentru desfurarea

10

Figura 2.1 Numr structuri cazare alese de turiti n 2007

(Surs: Tourism and the travel and tourism industry in Sweden, 2008

edition)

8%

25%

8%

9%

9%

41%

hotel 3* hotel 4*-5*

Vapor Hostel

Case de vacanta Altele

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

11/26

activitii din cazinouri, etc.. Legea pentru constituirea fondului de garanie prevede contribuiafiecrei firme care are activitate de turism internaional pentru formarea unui fond de garanie. Dinacest fond se suporta cheltuielile legate de sejurul i repatrierea celor care i-au cumprat programeturistice din Suedia, n cazul n care firma vnztoare ajunge n imposibilitatea de a-i respectaobligaiile fa de acetia. Firmele suedeze care au activitate de turism internaional nu pltesc TVA.

Cltoriile rezervate cu mult timp n avans reprezint 84% din outbound-ul nordic. Cltoriileall inclusive, respectiv cele organizate pentru care se presupune c se folosete formula rezervriianticipate reprezint 48% din totalul turitilor care cltoresc de plcere, 54% au fcut rezervri prinintermediul ageniilor. Mediul urban furnizeaz peste 80% din numrul turitilor, iar 50% din turitiiprovin din marile orae.

Suedia prezint o gam variat de oferte turistice, n care asigur diferite servicii cum ar fiserviciile de ghid, translator, servicii de agrement i tratament, o gam diversificat de uniti dealimentaie, unitii de cazare, servicii medicale i multe altele tipuri care ajut la acomodarea iadaptarea ct mai uoar a turitilor.

Turismul suedez este mai puin cunoscut pe plan mondial. Staiunile montane i peisajuldeosebit care domin aproape toat suprafaa rii atrag numeroi turiti. Un procent mic din PIB(produs intern brut) este obinut direct din turism.

n Suedia s-au stabilit trei direcii de dezvoltare a turismului:turismul pentru ntlniri la nivel nalt;turismul pentru mari evenimente internaionale;turismul de vacan dar cu un scop foarte clar definit (exemplu: ski, golf, etc.).

n Suedia se pot practica o varietate de forme de turism de la turismul montan, la cel balnear,camping-uri, turism pentru afaceri, automobilistic, etc. Turismul montan se poate practica Suedia prin drumeii, ar aplin care are o ofert variat, sepot face lungi, preferatele oricarei persone care prefer s i petreac mai multe zile n muni i s

savureze peisajele alpine ntalnite pe potecile de munte sau practicarea diverselor sporturi de iarn.Exist i turism balner, de odihn i de tratament. Suedia dispune de staiuni balneare, terme ibi curative. Aproape orice problem de sntate poate fi tratat, ameliorat, sau chiar prevenitprintr-o profilaxie corespunztoare. Cele mai multe bi i staiuni balneare din Suedia sunt n acelasitimp centre turistice cunoscute i foarte ndrgite care ofer multe opiuni pentru sport i distracie.

Prin turismul de afaceri i reuniuni, Suedia ofer condiii ideale pentru organizatorii demeeting-uri, convenii, reunini i evenimente speciale printr-o ofert variat i de mare specializare.

Conform unui studiu ntocmit de Organizaia Mondial a Turismului, n anul2007, au considerat reprezentativ pentru turismul rilor Nordice, att pe plancantitativ, ct si pe planul structurii consumului importul de turism al tuturorcelor patru ri a fost mai mare dect exportul, Suedia a nregistrat 13,9

milioane plecri (51,4% din totalul cltoriilor n strintate din zon).Indicatorii cererii turistice

Sejurul mediu (Sm) este un indicator al circulatiei turistice care arata numarul mediu dezile de sedere a turistilor intr-o anumita zona sau unitate de cazare.

Sejurul mediu in unitatile de cazare = total innoptari(total zile-turist)/total turisti cazati

11

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

12/26

Anii Turisti cazati Nr.innoptari Sejurul mediu(zile)2002

7459000 9768000 1,3

200

3

7627000 9715000 1,27

2004

7825000 9724000 1,24

Sm2004 = 9768000/ 7459000= 1,3 zile

Sm2005 = 9715000/ 7627000= 1,27 zile

Sm2006 = 9724000/ 7825000= 1,24 zile

Din analiza efectuata se poate observa ca durata medie de sejur in unitatile de cazare turisticain perioada 2002 2004 a fost de 1,27 zile, neinregistrandu-se fluctuatii mari, 2002 este anul in caresejurul mediu a inregistrat valoarea cea mai mare de 1,3 zile, urmand apoi o scadere usoara ajungandin 2004 la valoarea de 1,24 zile.

Coeficientul concentratiei lunare/trimestriale

Coeficientul concentratiei = turisti sositi in luna cu traffic maxim (trimestru)

lunare/trimestriale turisti sositi in luna cu traffic minim (trimestru)Coeficientul concentratiei lunare/trimestriale

pentru anul 2004

Luna Nr. turisti sositiMartie 2.682.200Aprilie 1.969.300Mai 1.990.300Iunie 2.512.800Iulie 3.384.800

August 3.422.400Septembrie 2.728.100Octombrie 1.907.300Noiembrie 1.265.000Decembrie 2.376.300

12

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

13/26

-luna cu trafic maxim este luna august cu 3.422.400 turisti, iar luna cu trafic minim este lunanoiembrie cu 1.265.000 turisti.

Coeficientul concentratiei = turisti sositi in luna cu traffic maxim (trimestru)

lunare/trimestriale turisti sositi in luna cu traffic minim (trimestru)

Coeficientul concentratiei lunare/trimestriale = 3.422.400= 2,711.265.000

Atunci cand ceficientul concentratiei lunare/trimestriale este mai indepartat de 1, in cazulnostru coeficientul este 2,71 rezulta ca avem o luna cu varf de sezon si anume luna august.

Coeficientul lunar = turisti sositi in luna cu traffic maxim

de trafic total turisti sositi

coeficientul lunar de trafic = 3.422.400 = 0,1130.132.500

Indicatorii ofertei turistice

Evolutia a numarului locurilor de cazare in perioada 1999 - 2004

Indicatorii relatiei cerere oferta si oferta - cerere

13

Tipul structurii 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005TOTAL 733 698 684.

4669 667.

4655.7

658.9

Structuri de 4 / 5 stele 170.3

173.6

178.6

183.1

187.4

190.3

200.4

Structuri de 3 stele 205.9

204.2

203.9

203.1

202.5

202.1

200.6

Structuri de 1/2 stele 178.4

172.3

166.3

152.4

148.6

143.3

142.1

Case particulare 150.8

148.7

135.9

130.4

128.9

120.0

115.8

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

14/26

Gradul de = n nr. innoptari___________ * 100ocupare nr. locuri cazare * nr. zile functionare

Indicatorul relatiei: cerere oferta si oferta cerere se va calcula la nivelul anului 2004.

Gradul de ocupare = (117.243.200/1.064.700*365) * 100= (117.243.200/388.615.500)*100= 30,17 %

Indicatorii densitatii turistice

Indicatorii densitatii turistice se va calcula la nivelul anului 2003.turisti sositi 2003 = 14.271.000 turistipopulatia Suediei in anul 2003 era de 9.067.049 persoane.suprafata Suediei este de 449.964 km 2

locuri cazare 2003 = 4405400 paturiDensitatea turistica in = turisti sositi / populatie =raport cu populatia

= 14.271.000 / 9.067.049 = 1,57 turisti/locuitori

Densitatea turistica in = turisti sositi / suprafata =raport cu suprafata

= 14.271.000 / 449.964 = 31,7 turisti/km2

Densitatea turistica in = locuri cazare*100 / populatie =

raport cu populatia = 4405400 * 100 / 9.067.049 = 48,58 %

Indicatorii potentialului turistic al pietelor

Indicatorii potentialului turitic al pietelor se vor calcula la nivelul anului 2006. Conform datelorInstitutului National de Statistica al Austriei in anul 2006 5,19 milioane de austrieci cu varsta depeste 15 ani au efectuat 15,77 milioane de vacante, din care 7,7 milioane de vacante au fost instrainatate( turism emitator) si 8,07 milioane de vacante au fost vacante interne (turism domestic) .

itpv = intensitatea turistica a plecarilor in vacanta

itpv =( total plecari in vacante (turism intern+ turism emitator)/ pop.tarii din care pleaca ) *100

Itpv = (15.770.000 / 8.150.835) * 100 = 193,47 %

itps intesitatea turistica a plecarilor in strainatate

14

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

15/26

itps = (total plecari in strainatate / pop.tarii din care pleaca) * 100

itps = (7.700.000 / 8.150.835) * 100 = 94.47 %

itps = (total plecari in strainatate / total plecari in vacante) * 100

itps = (7.700.000 / 15.770.000) *100 = 48.82 %

Indicatorii fortei de munca

Indicatorii fortei de munca se vor calcula la nivelul anului 2004, conform Institutul Nationalde Statistica al Austrie in anul 2004 s-au inregistrat 2.470.564 locuri de munca disponibile pe piata,din care locuri de munca ocupate 2.236.704, iar total locuri de munca in industria hoteliera sirestaurante au fost 229.111 locuri, din care ocupate 182.074.

Indicatorul forteide munca = (pers.care lucreaza in turism / locuri de munca in turism)*100

=(182.074/229.111) *100 = 74,47 %

=(pers.care lucreaza in turism / forta de munca ocupata per total)*100= ( 182.074 / 2.236.704 )*100 = 8,14 %

=(pers care lucreaza in turism / forta de munca ocupata in servicii)*100

= (182.074 / 2.054.630 ) *100 = 8,86%

Indicatorii efectelor economice.

2000 2004Incasari din turism 10,332 12,341Total cheltuieli efectuate deturisti rezidenti in strainatate

8,570 9,125

Incasarea medie/turist = total incasari / total turitsti sositi

15

2000 2004Total turisti sositi 26.400.000 28.500.000Total rezidenti plecati in vacanta 4.419.000 3.588.000

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

16/26

Incasarea medie/turist2000 = 10.332.000.000 / 26.400.000 = 391,36 Euro/turistIncasarea medie/turist20004= 12.341.000.000 / 28.500.000 = 433,02 Euro/turist

Cheltuiala medie/turist = total cheltuieli / total turisti plecati

Cheltuiala medie/turist 2000 = 8.570.000.000 / 4.419.000 = 1939,35 Euro/turistCheltuiala medie/turist 2004 = 9.125.000.000 / 3.588.000 = 2543,20 Euro/turist

Incasarea medie / locuitor2004 = 12.341.000.000 / 8.150.835 = 1514,08 Euro/locuitor

Indicele raportului de schimb

Indice raport schimb = incasarea turist / cheltuiala turistPonderea incasarii din PIB = (incasari din turism / PIB) *100

Atat indicele raportului de schimb se va calcula la nivelul anului 2004, in acest an Austriainregistrand un PIB de 231,8 miliarde Euro si un PIB per locuitor de 28.800 Euro.

Indice raport schimb 2004 = (12.341.000.000 / 9.125.000.000) = 1,35Ponderea incasarii din PIB 2004 = (12.341.000.000 / 231.800.000.000) * 100 = 5,32 %

RELATIILE TURISTICE ALE SUEDIEI CU ROMANIA

Incepand cu anul 2002 Romania a reintrat in atentia marilor operatori de charter, My TravelSuedia, introducand Litoral Romanesc in cataloagele sale. In 2004 au inceput sa opereze inca douaconcerne mari Apolo (Kuoni) si Fritidsresor (TUI).

Fritidsresor, care face parte din concernul TUI, dupa 8 ani de intrerupere, a reintrodus in urmacu 2 ani Romania in catalogul sau. Sunt incluse statiunile Mamaia (Hotelurile: Riviera, Best WesternSavoy, Palas si Central) si Neptun (Hotelurile: Majestic Olimp, Doina, Cocor, Ovidiu si Delta),precum si excursii optionale in interiorul tarii (Murfatlar, Bucuresti, Transilvania, etc). Plecarile sefac din Suedia (Stockholm) dar si din Danemarca (Copenhaga) si Finlanda (Helsinki).

Apollo, care face parte concernul KUONI, a introdus pentru prima data Romania in catalogulsau in anul 2004. Sunt incluse statiunile Mamaia (Hotelurile: Victoria, Comandor si Amiral), Neptun(Hotelul Cocor) si Venus (Hotelurile: Carmen, Dana si Raluca) precum si excursii optionale ininteriorul tarii (Murfatlar, Bucuresti, Transilvania, etc). Plecarile se fac din Suedia (Stockholm),Danemarca (Copenhaga) si Norvegia (Oslo).

Toate trei firmele au avut inscrieri foarte bune (peste 7.000 turisti), iar pentru 2005, toti trei aumarit numarul de locuri oferite. La acestia s-a mai adaugat inca un operator de charter care a introdusRomania in catalogul sau si anume firma CTO Travel. Aceste curse charter vor insemna nu numai ocrestere a numarului de turisti pe Litoral, ci in lipsa unei curse regulate directe, si punctul de pornirepentru programe de tratament si circuite in interiorul tarii.

16

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

17/26

Unul dintre motivele care au stat la baza inceperii operarii a fost modernizarea statiunilor siimbunatatirea serviciilor. Calitatea serviciilor este in permanenta monitorizata, iar turistilor le suntrecomandate anumite baruri si restaurante, locuri de distractie, etc prin intermediul delegatilor defirma aflati in statiuni. Reprezentantii acestor tour-operatori au vizitat periodic Romania: fie cusprijinul financiar al Biroului de Turism - Stockholm, fie pe cont propriu, conform politicii

companiei de a efectua vizite inopinante.Avand in vedere ca nu exista cursa regulata directa din Suedia catre Romania, aceste cursecharter vor fi folosite de firmele de turism locale si ca punct de pornire pentru:- tratamente balneare - vor fi incluse in program statiunile si hotelurile pe masura ce semodernizeaza;- organizarea de circuite in interiorul tarii, destinatiile cele mai cautate fiind Bucuresti, centreleculturale din Transilvania, Manastirile din Bucovina si Delta Dunarii.

O experienta reusita in acest sens este Tema Resor, cel mai important tour-operator specializatin circuite tematice care a organizat un circuit in Romania, folosindu-se de cursa charter a luiFritidsresor la Constanta. Tema Resor face parte din concernul TUI si opereaza in toate cele 3 tariscandinave: Suedia, Norvegia si Danemarca. Catalogul companiei include 85 de circuite in 38 de tari

si 6 continente.Romania este prezenta in catalogul Tema Resor pentru al treilea an consecutiv cu un circuit de 8zile care cuprinde: Constanta, Bucuresti, Curtea de Arges, Sibiu, Biertan, Sighisoara, Bran si Sinaia.Spre deosebire de anul 2003, cand in lipsa unei curse aeriene directe, s-a apelat la cursele chartercatre Bulgaria, in anul 2004 transportul s-a facut cu zborurile charter ale firmei Fritidsresor laConstanta.

Romania este prezenta in catalogul Tema Resor pentru al treilea an consecutiv cu un circuit de 8zile care cuprinde: Constanta, Bucuresti, Curtea de Arges, Sibiu, Biertan, Sighisoara, Bran si Sinaia.

Un alt produs turistic apreciat pe aceasta piata sunt croazierele pe Dunare. Numai in vara 2004in croaziera au fost 400 suedezi prin Grand Tours, iar pentru anul urmator se apreciaza ca numarulacestora va creste.

Printre produsele turistice practicate de aceste firme in tara noastra fac parte: turismulindividual, turismul individual pentru litoral si tratament, circuite tematice, croaziere pe Dunare,tratament balnear, circuit Transilvania, etc.

Circulatia turistica a turistilor suedezi catre Romania - numar turisti

2004 2003 2002 2001 200014.175

21.956

20.641

18.452

17.049

17

21956

14175

20641

1845217049

0

5000

10000

15000

20000

25000

2000 2001 2002 2003 2004

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

18/26

In Suedia este foarte popular sa se calatoreasca in alte tari/destinatii. In mod normal suedeziisunt dornnici sa viziteze noi destinatii si cauta experiente. Suedia este prima tara dn Scandinavia careexploreaza noi destinatii si care viziteaza tari care nu sunt destinatii turistice foarte comune.

De aceea, Romania ar avea un mare potential de a deveni o destinatie importanta pentru turistiidin Suedia. Acest lucru ar insemna cereri complexe privind standardele hotelurilor, calitateaserviciilor, etc. suedezii sunt obisnuiti sa calatoreasca si pentru afaceri iar acest lucru inseamna casunt obisnuiti cu standardele inalte si se asteapta la calitate superioara si la o valoare a produsuluilivrat in comparatie cu pretul pe care trebuie sa-l plateasca.

MediulIn 2007, Suedia a fost in topul celor mai eco natiuni, cu cele mai multe noi masuri pentru protectiamediului. Principalul motiv este ca tara a reusit, din 1990 pana in 2006, sa-si reduca emisiile de gazecu efect de sera cu 9%, bucurandu-se, in acelasi timp, de o crestere economica cu 44% in aceeasiperioada. Succesul Suediei este datorat, spun expertii, taxei pe carbon introduse in 1991. Fara

aceasta taxa, ministrul mediului, Andreas Calgren, spune ca nivelul emisiilor de gaze cu efect de seraar fi fost cu 20% mai mare. In ianuarie 2007, guvernul a marit taxa pe carbon cu 2,6%, aceasta fiind,in prezent, de 0,25 euro pe litrul de combustibil fosil folosit.Proiecte de conservarea naturii n Suedia: restaurarea unor arii extinse de mlatini i poieni de coastpeinsulele din Marea Baltic, tratament ecologic al deeurilor, gestionarea durabil a pdurilor.

Impactul tehnologieiConsumatorii tind s coopereze direct cu furnizorii ceea ce ofer posibilitatea de a identificai a satisface necesitile lor mai eficient. De aceea, procesele principale de iAfaceri se bazeaz peiMarketing i iVnzri. Comanda biletelor online (eTicketing) i serviciile de rezervare online au

fostpe larg folosite de consumatori nc n 2005. n acelai an, 36% din toate companiile din UE auoferitcomanda bunurilor online, 72% companii din care au observat c 25% din toate comenzile primiteau fost fcute online [22, pp.61-62]. Sistemele de iProcurare nu sunt pe larg folosite n sectorulturismului (12%); totodat, 36% din companii au declarat c au simit ajutor n regsirea noilorfurnizori. Pe de alt parte, sectorul se evideniaz prin informatizarea slab a proceselor interne.Adoptarea soluiilor, cum ar fi ERP, este la nivel sczut, deoarece aceste soluii sunt relativ scumpe,nefiind accesibile firmelor mici i mijlocii. n general, turismul, cu specificul su de a ine legturiinternaionale, este unul din sectoarele care tinde s beneficieze maximal de implementarea TIC.Informatizarea acestui sector este una din cele mai nalte.

Provenienta turistilorMajoritatea turistilor provin din tarile vecine ca Germania,Franta,din Italia dar si venind de pe altecontinente ca tari precum China,Japonia,S.U.A.

Stockholm

18

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

19/26

Stockholm, capitala Suediei este unul dintre cele mai frumoase orase din Europa de Nord.Orasul are un aer mult mai continental si cosmopolit decat alte orase nordice (de exemplu, Helsinkisau Oslo), si sunt si foarte multe frumuseti istorice de vazut. In plus, va va placea curatenia, ordineasi civilizatia generala a orasului.

Stockholm-ul este un arhipeleag in toata puterea cuvantului. Asezat privilegiat pe 14 insule in

partea orientala a Scandinaviei, in Marea Baltica, orasul inglobeaza lacul Malar cu apa dulce siintinse portiuni de padure de conifere si mesteceni. Azi numara 802.611 locuitori si a fost atestatprima oara in anul 1252.

Fiind capitala Suediei, Stockholm este sediul Guvernului si al Parlamentului. Este de asemeneaorasul de resedinta al sefului statului, Regele Carol al XVI-lea Gustaf.

Prima atestare documentara a orasului dateaza din 1252, cand era o piata importanta in comertulde fier din minele de la Bergslagen. Se spune ca orasul a fost fondat de Birger Jarl, cu scopul de aproteja Suedia de la invazia maritima a fortelor straine si pentru a impiedica jefuirea unor cetati caSigtuna pe lacul Mlaren.

La Stockholm, ca si in intrega Suedie de altfel, noul se impleteste cu vechiul cum se impletesteapa cu pamanturile si convetuieste cu el in deplina armonie de sensuri si culori. O toamna la

Stockholm este o bucurie a ochiului si luminii.Americanii numesc toamna suedeza sarbatoarea luminilor si este intr-adevar: marea cureflexele ei otelii, imensele masive de verdeata, cenusiul stancilor razlete, acoperisurile de cuprucoclit ale orasului vechi, zidurile cenusii, patina monumentelor, liniile suple ale cladirilor noi curitmica lor de beton, sticla si aluminiu, cu tenta lor viu pastelata, cerul de o puritate calda, podurilefara numar, miile de ambarcatii, mici si mari, ce luneca in toate directiile si zborul ca o naluca alba apescarusilor. Fiecare lucru isi are lumina lui iar culoarea lui restituie luminii reflexele.

Capitala Suediei este unul dintre orasele cu cele mai multe muzee din lume, numarand 70 deastfel de institutii, vizitate de peste 9 milioane de oameni pe an.

Cel mai renumit muzeu este Muzeul National care detine o importanta si vasta colectie de arta:16 de mii de picturi si 30 de mii de obiecte de arta traditionala. Muzeul de Arta Moderna are incolectii lucrari ale unor renumiti artisti precum Picasso si Salvador Dali. Alte institutii culturaleimportante sunt Muzeul Orasului Stockholm, Skansen (arhetipul muzeelor deschise in aer liber),Muzeul Vasa. Dintre evenimentele artistice si sociale care au loc perioadic in capitala Suediei se potmentiona Festivalul de Jazz, Maratonul, Banchetul Premiilor Nobel.

Dintre muzee, cel mai reprezentativpare a fi Muzeul Navei Vasa, navaamiral a Regelui Gustav al II-lea,singurul vas de rzboi din secolul alXVII-lea, conservat intr-un muzeu, dinintreaga lume.

Una dintre cele mai frumoase siautentice biserici medievale dinStockholm, Riddarholmskyrkan, a fostinitial o manastire Grey Friar fondata in1270.Atat Gustav Vasa, cat si Gustav alIII-lea si-au dorit daramarea bisericii,ceea ce din fericire nu s-a mai intamplat.

19

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

20/26

Gustav al II-lea a fost inmormantat aici. Riddarholsmkyrkan nu apartine nicunei congregatii, insa adevenit o biserica memoriala care pastreaza ramasitele multor personaje marcante.

Gamla Stan (Orasul Vechi) reprezinta autenticitatea Stockholm-ului in toate formele sale: de lastradutele pietruite incredibil de inguste la atmosfera neintalnita in alte orase ale lumii. Gamla Stanintereseaza atat prin istorie cat si prin multimea de magazine asezate unul langa altul, unul in fata

altuia, cu multe carti, suveniruri si bijuterii, spre deliciul celor pasionati de shopping. Farmeculacestei zone este sporit si de muzicantii strazii.Castelul Malmohaus, construit in 1437, e situat in orasul vechi si a fost locuit de catre regii

Danemarcei, apoi a fost folosit ca si inchisoare iar in prezent gazduieste un muzeu de istorie, unmuzeu de arta si unul maritim. Piata Mare, Stortorget, gazduieste statuia regelui Karl X Gustav alSuediei, in apropiere aflandu-se si Primaria iar Piata Gustav Adolf e inconjurata de cladiri cu birouri,magazine.

Helsinborg, cunoscut si ca Perla Sudului, e un oras mai diferit de restul Suediei. Aici seorganizeaza foarte des activitati culturale, avand teatru, o orchestra simfonica recunoscuta pe planinternational si un nou centru cultural.Cele mai reprezentative obiective turistice ale orasului sunt: Castelul Helsinborg, ruinele acestuia

avand vedere la port iar treptele acestuia duc spre centrul orasului, Fredriksdat, un muzeu in aer libercu gradini, ferme de animale, case vechi, muzee si teatre, Biserica Sancta Maria din sec XIV siNorra Hamnet, vechile docuri industriale cu numeroase restaurante, cafenele si un port deambarcatiuni.

Goteborg

Goteborg, este cel mai mare oras al Suediei dupa Stockholm si cel mai mare centru universitardin Scandinavia. Acesta se afla la varsarea raului Gota Alu in Kattegat si si-a extins portul devenindunul dintre cele mai mari din tarile nordice. In Goteberg, pot fi vazute foarte multe muzee, catedralesi biserici.

Muzeul Orasului detine exponate din regiune, din vremurile preistorice si pana azi,Universeum, se concentreaza asupra mediului, Muzeul Culturii Mondiale,detine piese de etnografie

20

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

21/26

si antropologie iar Muzeul Maritim e construit pe 19 vase, fiind cel mai mare muzeu de pe ape.Skansen Kronan sau Fortareata Coroanei, a fost construita in sec XVII, in sec XIX a fost folosit ca siinchisoare iar in prezent adaposteste un muzeu militar.

Alte atractii turistice ale orasului sunt: Piata Freskekorka, Piata de Peste, numita si BisericaPeste datorita formei sale, Catedrala Goteborg, Biserica Germana, Biserica Oscar Fredrik, Parcul

Slottsskogen si Gradina Botanica.Malmo, e unul dintre centrele comerciale importante ale Suediei. Locuitorii acestuia vorbesc in jurde 100 de limbi si au in jur de 160 de nationalitati. Multi dintre ei ar putea fi considerati mai degrabadanezi decat suedezi, iar arhitectura orasului e foarte asemanatoare cu cea din Copenhaga.

Malm

Malm este al treilea ora ca mrime al Suediei, un important centru industrial i comercial alScandinaviei. Aflat de cele dou pri ale Strmtorii Oresund, zona ce include capitala danezCopenhaga, Malm beneficiaz de o infrastructur de excepie.

Iniial a fost un sat de pescari ce data din 1116, fondat de danezi, i timp de cteva secole afost cel de-al doilea ora al Danemarcei, pn la cucerirea Scaniei de ctre Carol X Gustav alSuediei.

Acum Malm leag Europa Continental de Peninsula Scandinav prin celebrul pod Oresundinaugurat la data de 1 iulie 2000.

Pe lng cldirile avangardiste, oraul pstreaz cu mndrie castelul Mlmohus din perioadalui Carol X Gustav al Suediei.

Odat ce ai ptruns n centrul vechi al oraului, vei fi ntmpinat de atmosfera cetilormedievale. Primria oraului e situat n StorTorget, piaa central a oraului dateaz din secolulXVI, iar cea mai veche cldire este Biserica Sf. Petru. Catedrala dateaz din secolul XIV, i sencadreaz ntr-un stil arhitectural specific zonei, cel baltic-gotic.

Un simbol al oraului l reprezint cldirea avangardist proiectat de Santiago Calatrava, ceamai nalt cldire din Suedia, i cea de-a doua cldire rezidenial din Europa. "Turnul ntors" estecel mai fotografiat monument al oraului.

Pentru a vedea n ntregime oraul, este recomandat s facei un tur cu autobuzul turistic sauun tur cu vaporaul pe canale. Ca multe orele scandinave, sau orae aflate n ri ca Belgia sauOlanda, Malm poate fi numit "Veneia Nordului", deoarece se poate naviga pe canale cuvaporaul, ore ntregi.La Malm este uor de ajuns prin Copenhaga, sau prin zboruri directe, aeroportul oraului aflndu-

se la doar civa km de centrul industrial.

Parcul Grona Lund

Daca vizitezi Stockholm-ul in perioada verii, nu trebuiesa ratezi Grona Lund. Cel mai renumit parc de distractiidin Stockholm care atrage atat turistii, cat si suedezii.Deschis in 1883, ofera o varietate de modalitati de

21

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

22/26

divertisment: casa groazei, montaign russe, carusel si multe altele. Si cu putin noroc vei prinde siunul dintre concertele care au loc aici cu diferite ocazii. Este deschis doar din aprilie pana laincepului lui septembrie.

Lapland, cel mai mare tinut salbatic din Europa

Iubitorii de natura si de drumetii vor gasi regiunea Lapland incantatoare. Aceasta regiune cu unrelief foarte variata se gaseste in nordul extrem al tarii. Natura din aceste parti este foarte bineprotejata prin intermediul mai multor parcuri si rezezvatii, cel mai mare dintre acestea fiind ParculNational Padjelanta, cu o suprafata de aproape 2000km. Relieful parcului este unul predominantmuntos, cu ghetari, lacuri de munte si zone mlastinoase. Alaturi de alte parcuri din Suedia acesta afost inclus , datorita frumusetii sale spectauloase, in Patrimoniul Natural UNESCO in anul 1997.Laponia este cea mai intinsa regiune din Europa care are inca un mediu complet neatins.

Smland - "Imparatia de sticla"In sudul Suediei se afla orasul Smland, cu un peisaj fermecator cu zone intinse lacuri si

paduri. Acest oras si-a castigat supranumele de "Imparatia de sticla" fiind leaganul industriei suedezede sticlarie, industrie infiintata de imigrantii din Boemia in secolul al XVIII-lea. In aceasta parte,intre Nybro si Vxk se afla nenumarate ateliere de sticlarie, cel mai vestit fiind Orrerofs dinnordul-vestul orasului Nybro, unele deveninf chiar muzee cum ar fi cel din orasul Vxk . In multedintre aceste , vizitatorii ii pot urmarii pe mesteri prelucrand sticla, folosind unelte si metodetraditionale.

O alta atractie deosebita a acestei zone este parcul de distractii "Lumea lui Astrid Lindgren,care este situat la marginea localitatii Vimmerby. Parcul poarta numele scriitoarei suedeze AstridLindgren, autoare a multor carti pentru copii, renumite in intreaga lume. Vizitatorilor li se oferaposibiliatea de a patrunde in universul din cartile acesteia prin vizitarea vilei Villekulla unde potvedea "Ferma Copiilor din Satul Galagios".

Politica turistica ,brand turistic,analiza SWOT si propuneriImplicarea statului in turismImplicarea statului in turism are un rl important in sporirea dezvoltarii turismlui.O prima masura esteaceea de a renova si de a mari parcul de distractii Liseberg din Gothenburg. Liseberg este un parc dedistractii in Gothenburg, Suedia, deshis in 1923 si care atrage peste 3 milioane de vizitatori in fiecarean. Parcul se poate lauda cu aproximativ 35 de roller coastere, de la cele placute si amuzante, la celepline de adrenalina, precum Kanonen.5 directii de dezvoltare :-construirea unui circuit de Formula 1-deschiderea unei gradini zoologica in interiorul unei paduri-construirea de noi stadioane pentru gazduirea unei finale de cupa europeana sau gazduirea unui

turneu final de fotbal-construirea unui galerii muzicale ilustrand-i pe toti marii artisti suedeziprecum :Abba,Roxette,Katatonia etc.-organizarea unui carnaval anual in care oamenii sa isi arate creativitatea si ingeniozitatea

Analiza SWOT5 puncte forte:

22

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

23/26

-numeroase atractii turistice: Palatul Regal - Kungliga Slottet, Orasul Vechi Stockholm - GamlaStan, Ericsson Globe(cea mai mare cladire sferica din lume situate in sudul Stockholm-ului),peisajenaturale montane;-lipsa unor probleme majore de poluare a mediului si preocuparea autoritatilor pentru protetiamediului ;

-existenta evenimentelor traditionale din anumite regiuni ;-existenta centrelor culturale ,a punctelor de atractie,monumentelor de importanta nationala ;-interes crescut a institutiilor private pentru turism.

5 puncte slabe :-nivel redus al indicelui de utilizare a capacitatii de cazare si a duratei medie de sedere in regiune,inraport cu potentialul turistic existent ;-scaderea numarului de turisti care viziteaza regiunea ;-lipsa unui sistem organizat de indicatoare pentru obiective si trasee turistice in gari,aerogari,autogari,drumuri europene;-insuficienta cooperare intre diferiti operatori din turism;

-transportul public catre obiectivele turistice este slab organizat si promovat;

23

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

24/26

www.travelwiz.rowww.seuedia.sewww.swetourism.sewww.insse.rohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Suediawww.visit-sweden.com

Tourism in Sweden 2006, Nutek (Swedish Agency for Economic and

Regional Growth), May 2006Facts Tourism Sweden 2008

24

http://www.swetourism.se/http://www.insse.ro/http://ro.wikipedia.org/wiki/Suediahttp://www.visit-sweden.com/http://www.swetourism.se/http://www.insse.ro/http://ro.wikipedia.org/wiki/Suediahttp://www.visit-sweden.com/

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

25/26

Universitatea Crestina Dimitrie CantemirFacultatea de Management Turistic si ComercialCurs masteral Managementul afacerilor in turism

Rolul si locul turismului international in dezvoltarea economica

sociala a Suediei

Profesor indrumator MasterandProf. univ. dr. Baltaretu Andreea Potarniche Andrei

Bucuresti2011

25

8/3/2019 51060690 Locul Turismului in Economia Suediei a.

26/26

Cuprins

Scurt istoric......pag. 1Demografie..pag. 2Limba vorbita...pag 3Economie.pag. 3Mediul economic.pag. 5Cultura.pag. 7Sistemul politic....pag. 7Cererea turistica...pag. 7Oferta turistica-resurse naturale..pag. 9

-resurse antropicepag. 11Baza tehnico-materiala si serviciile turistice..pag. 12Indicatorii cererii turistice..pag. 15Relatiile turistice ale Suediei cu Romania..pag. 20Mediul.pag. 23Impactul tehnologiei...pag. 23Provenienta turistilor..pag. 23Marile orasepag. 24Implicarea statului in turism...pag. 28Analiza SWOTpag. 29