5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 1/44

CAPITOLUL IX

METODOLOGIA PREGATIRII COMPONENTELOR JOCULUI

POZIŢII DE REFERINŢĂ ŞI DEPLASĂRI LA MINGE ÎN JOCUL DE VOLEI

Voleiul este un sport “de situaţie“, metodologia pregătirii jucătorilor şi echipei de volei fiinddeterminată de scopul şi specificul jocului.

Poziţia fundamentală înaltă, medie şi joasă

Jocul de volei presupune deplasări specifice ale jucătorilor în teren pentru ocuparea locurilor conform regulamentului de joc şi pentru pregătirea intervenţiilor la minge.

Deplasările la minge, sau întâmăinarea mingii au loc sub diverse forme de mers, alergare, săriturişi plonjoane.

Lovirea mingii are loc în condiţii statice, în variante de deplasare, din săritură sau din plonjon.Din punct de vedere biomecanic poziţia de referinţă a corpului jucătorilor este aşa numita poziţie„fundamentală” caracterizată astfel:

•  picioarele flexate;

•  picioarele depărtate la nivelul umerilor sau mai mult;

• se recomandă ca piciorul dinspre tuşă să fie înaintea celuilalt, cu o talpă;

• greutatea egal repartizată pe pingeaua ambelor picioare;

• trunchiul aplecat înainte;

•  braţele înainte, aproape de orizontală, uşor îndoite din articulaţia cotului.

La poziţia fundamentală medie genunghii sunt îndoiţi la unghi de aproximativ 90 grade. De laacest nivel se apreciază caracteristicile celorlalte poziţii.

Lovirea mingii în timpul jocului se face în condiţii diverse, această caracterizare a poziţiilor are un rol didactic şi metodic.

Exerciţii pentru însuşirea poziţiei fundamentale

- învăţarea şi exersarea poziţiilor fundamentale: înaltă, medie şi joasă;

- din alergare uşoară, la semnal, oprire în poziţia fundamentală indicată de profesor;- deplasări cu pas adăugat, printre jaloane, în poziţie medie şi joasă;

- deplasări în teren, în poziţii fundamentale, în diferite direcţii indicate de profesor;

- pe perechi, deplasări în oglindă, în poziţii fundamentale;

- deplasări, opriri, porniri, întoarceri, sărituri, schimbări de direcţie la diferite semnale

vizuale şi auditive;

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 2/44

- jocuri de deplasare cu diverse sarcini.

Săriturile utilizate în volei sunt cele cu bătaie pe un picior şi săriturile pe două picioare

în doi timpi.

Mijloacele recomandate în instruire sunt cele din atletism şi gimnastică.

Plonjoanele

Plonjoanele specifice jocului de volei sunt clasificate astfel:

a) Plonjoane pe spate,

 b) Plonjoane laterale,

c) Plonjoane înainte,

d) Plonjoane cu palma pe sol.

Mijloace pregătitoare sunt: fandări, rulări, rostogoliri şi alte exerciţii specificen gimnasticii

De multe ori se asistă la antrenamente care nu reconstituie jocul în nici cea mai mică măsură. În

cele ce urmează voi prezenta câteva exemplificări:

-Pasele în doi jucători pe lăţimea terenului nu corespund situaţiilor diverse din joc;

-Atacul şi apărarea ce se execută în cupluri, unul în faţa celuilalt, la circa 5 metri distanta,

cu nici un obstacol între jucători; în timpul meciului, mingea soşeste de la înălţimi şi de la

distanţe, din unghiuri complet diferite decât cele din exemplul propus.

-Aproape întotdeauna, între atacant şi apărare se găseşte ca obstacol, blocajul;

-Ridicarea se execută în urma unei primiri din serviciu sau a unei preluări din atac;

-Jocul de volei este unul de mare concentrare în situaţii de presiune;

Voleiul este unul dintre puţinele sporturi care nu presupun contact fizic. Nu trebuie însă

subestimată nici importanţa pregătirii fizice mai ales din pricina prevenirii accidentărilor.Recomandăm ca toate mijloacele prezentate să fie critic gândite şi adaptate condiţiilor 

concrete sub forma blocurilor operaţionale, sau a lucrului analitic pentru atingerea obiectivelor.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 3/44

LOVIREA MINGII CU DOUĂ MÂINI DE SUS - PASA DE SUS

Lovirea mingii cu două mâini de sus, sau pasa de sus este acţiunea de joc cu care se începe

instruirea şi asigură ţinerea mingii în joc la nivel de amatori şi începători.

Pasa de sus înainte de pe sol îşi ia denumirea de la modalitatea de intervenţie la minge, direcţia

transmiterii mingii şi poziţia jucătorului faţă de sol. (fig. 4).

Terminologia întâlnită pentru a denumi această acţiune de joc diferă din multe considerente, dar 

se referă la acelaşi lucru. Consider că este important contextul în care se foloseşte o denumire

sau alta pentru o corectă comunicare.

Fig. . Pasa de sus înainte de pe sol (desene după Drăgan, A.,)

Acţiunea de joc şi poziţionarea mâinilor pe minge este prezentată grafic şi în figura de mai jos

unde se observă triunghiul format din degetele mari şi degetele arătătoare ale celor două mâini.

Mecanismul de bază al execuţiei are următoarele componente, prezentate în succesiunea lor:

 poziţia de bază; acţiunea picioarelor, trunchiului şi braţelor; contactul cu mingea (lovirea propriu-

zisă); acţiunea de după lovire.

În cadrul jocului sportivul trebuie să întâmpine mingea ca să ajungă la locul execuţiei în poziţia de bază înaintea mingii.

Poziţia de bază

Jucătorul se găseşte cu picioarele într-o poziţie comodă, depărtate aproximativ la nivelul

umerilor, unul dintre ele uşor înaintea celuilalt, genunchii puţin îndoiţi, spatele drept, braţele

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 4/44

ridicate cu articulaţia pumnului la nivelul frunţii, coatele îndoite, degetele mari şi arătătoare a

celor două mâini formând un triunghi ptin care sportivul să poată vedea mingea. Palmele

ambelor mâini sunt în extensie.

Fig.5

Acţiunea picioarelor, trunchiului şi a braţelor 

Genunchii şi coatele se întind simultan, trunchiul se ridică în timpul lovirii mingii. Privirea

 jucătorului urmăreşte mingea eliberată din „cupă”.

Pentru execuţia unei pase înalte acţiunea braţelor este orientată înainte şi spre în sus.

Contactul cu mingea

Este făcut cu degetele celor două mâini, care formează o „cupă”. Greutatea mingii este

 preluată de degetul mare, arătător şi mijlociu de la fiecare mână. Degetele inelarele şi degetele

mici ating mingea mai puţin, dar contribuie la direcţionarea ei.

Acţiunea de după lovire

Tripla extensie, urmare firească a lovirii mingii este urmată de deplasare spre direcţia de ridicare

 pentru intrare în acţiunea ce urmează.

Greşeli de execuţie:

- întâmpinarea mingii este întârziată;

- mingea se loveşte la nivel inferior frunţii;

- nu se coordonează acţiunea de extensie a picioarelor, trunchiului şi braţelor cu lovirea şi

eliberarea mingii;

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 5/44

- coatele prea întinse sau prea depărtate;

- picioarele nu sunt paralele ci sunt încrucişate;

- degetele nu sunt răsfirate;

- degetele mari sunt mult pea înainte;

- mingea este lovită cu podul palmei sau cu palmele.

Pasa de sus peste cap de pe sol

Pasa peste cap de pe sol este denumită astfel pentru că transmiterea mingii se face de către

executantul aflat cu picioarele pe sol în spatele acestuia (peste cap). (fig. 5).

Fig. 5. Pasa peste cap (desene după Drăgan, A.,)

Mecanismul de bază îşi menţine aceleaşi componente şi aceeaşi succesiune, ca la ridicarea înainte

de pe sol: poziţia iniţială; acţiunea picioarelor, trunchiului şi braţelor; contactul cu mingea;

acţiunea de după lovire.

Poziţia iniţială

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 6/44

Poziţia fundamentală nu diferă faţă de descrierea făcută anterior la procedeul ridicarea înainte de

 pe sol. Spatele drept conferă posibilitatea de a trimite mingea surprinzător peste cap. Însuşirea

corectă a acetei posturi a corpului asigură posibilitatea practicării unui joc derutant, creativ, tactic

în voleiul de performanţă.

Acţiunea picioarelor, trunchiului şi braţelor 

Acţiunea trunchiului a mâinilor şi a capului este orientată în sus şi spre înapoi.

Contactul cu mingea

Este identic cu cel al ridicării înainte de pe sol.

Acţiunea de după lovire

Trimiterea mingii peste cap presupune la începători o extensie a corpului, urmărirea mingiicu privirea şi apoi întoarcere pentru a „intra în joc.”

Greşeli de execuţie:

- intrarea întârziată la minge;

- contacul cu mingea în dreptul corpului şi nu deasupra capului;

- nesincronizarea acţiunilor în tripla extensie;

- coatele prea depărtate, sau întinse;

- corpul în extensie exagerată.

Exerciţii pentru însuşirea pasei de sus

Exerciţiile sau mijloacele pe care le propun spre a fi utilizate se cuvine a fi adaptate condiţiilor 

specific şi vor fi dozate particularizat.

-imitarea lovirii mingii;

-deplasare, oprire, imitarea pasei de sus;

-prinderea în cupă a mingii aruncate de către partener;

-mingea ţinută în cupă deasupra capului, la 0,5 m -1 m distanţă de perete, aruncarea ei în

 perete, întâmpinarea şi prinderea mingii ricoşate în cupă deasupra frunţii;

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 7/44

-pe salteaua de gimnastică aşezat pe călcîie, aruncarea mingii pe verticală 1-2m, urmată

de pasă de sus în faţă la perete, concomitent cu ridicarea pe genunchi;

-pe perechi, cu o minge, aruncarea mingii pe verticală, pasă de sus în faţă la partener cu

oprirea mingii după fiecare execuţie şi cu acţiune continuă;

-în coloană câte unul, la 2 -3 m distanţă de perete, pase de sus la perete, la înălţime de 3

-4 m şi trecere la coada şirului;

-pe perechi cu o minge, pase de sus în faţă, lungi şi scurte, cu deplasarea alternativă

înainte şi înapoi, a fiecărui jucător;

-pe perechi cu o minge, de o parte şi de alta a fileului, pase de sus în faţă peste fileu, cu şi

fără căderea mingii pe sol;

-suveică simplă cu pase de sus;

-joc concurs: “Cine nu scapă mingea”-câte 3 la o minge, pase de sus în faţă în triunghi la distanţă de 3 -4 m, cu orientarea

corpului spre direcţia de pasare;

-pe perechi cu o minge, pase din săritură, la distanţă de 3 m, fără fileu şi peste fileu;

- joc 2x2 cu 2 pase, peste fileu jos sau bănci şi fileu normal;

- joc 2x2 cu 3 pase, peste fileu jos sau bănci şi fileu normal;

- Individual, pasă de sus peste cap;

- Pasă peste cap din minge ricoşată din perete;

- Suveică cu pase peste cap;

- Pase peste cap în trei jucători;

- Pase peste cap în triunghi, etc.

Pasa sau ridicarea înainte din săritură

Pasa sau ridicarea din săritură presupune un stadiu de pregătire avansat şi este denumităastfel pentru că mingea este lovită din săritură. Jucătorul întâmpină mingea şi pasează din

săritură, adică este în aer în timpul lovirii mingii. Avantajul constă în derutarea adversarilor, sau

corectarea unor mingi de pe fileu. (fig. ).

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 8/44

Fig. .  Ridicarea înainte, clin săritura (desene după Drăgan, A.,)

Mecanismul de bază are următoarele componente: poziţia iniţială; acţiunea braţelor; contactul cumingea; acţiunea de după lovire.

Poziţia iniţială

Poziţia iniţială este adoptată după o deplasare şi săritură la minge. Corpul se găseşte în aer,

orientat cu faţa spre direcţia de transmitere a mingii, braţele îndoite la nivelul coatelor.

Acţiunea braţelor este mai energică şi constă în întinderea acestora în momentul contactului cu

mingea. Acţiunea este făcută oblic spre înainte.

Contactul cu mingea

Este identic cu cel descris la procedeele anterioare. Punctul de lovire este mai înalt.

Acţiunea de după lovire

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 9/44

Acţiune de după lovire este o aterizare amortizată şi echilibrată a săriturii pentru a participa în

contiunare la jocul fără minge.

Greşeli de execuţie:

- jucătorul nu ajunge la minge în timp util,

- mingea nu este jucată deasupra capului,

- braţele sunt prea întinse, sau prea îndoite,

- calitatea pasei nu justifică săritura.

Ridicarea peste cap, din săritură

Ridicarea peste cap, din săritură este denumită astfel după direcţia mingii şi modalitatea de

execuţie. (fig. .).

Mecanismul de bază îşi menţine componentele şi succesiunea prezentată la ridicarea înainte din

săritură.

Poziţia iniţială

Poziţia iniţială este identică cu cea prezentată la ridicarea înainte din săritură.

Acţiunea braţelor 

Este de întindere la nivelul coatelor. Direcţia de acţionare este spre în sus şi înapoi.

Contactul cu mingea

Contactul cu mingea nu se diferenţiază faţă de prezentările anterioare. Punctul de lovire se

găseşte pe verticala corpului jucătorului.

Acţiunea de după lovire

După lovirea mingii urmează o aterizare echilibrată pe timpul unu şi o întoarcere spre direcţia

care s-a transmis mingea pe timpul doi, pentru a putea continua intrarea într-o nouă acţiune.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 10/44

 Ridicarea peste cap din săritură (desene după Drăgan, A.,)

Greşeli de execuţie:

- întâmpinarea mingii este întârziată;

- întâlnirea cu mingea este mult înaintea jucătorului şi mingea nu poate fi

 jucată peste cap;

- extensia corpului şi a capului permit „citirea” intenţiei executantului.

Exerciţii pentru învăţarea paselor din săritură

Consider că în stadiul de intruire în care se însuşesc pasele din săritură, antrenamentul capătă un

caracter tactic. Pasa nu mai are doar un rol neutru de trimitere a mingii către un coechipier,

conform regulamentului de joc ci capătă valenţe noi în cadrul tacticii colective în atac şi pentru

diferenţiere se poate numi ridicare pentru atac.

Exerciţiile sau mijloacele utilizate pot fi şi cele învăţate la execuţia pasei din sprijin pe sol, dar 

varianta din săritură. Se impune un standard de calitate.

Alegerea mijloacelor în instruire se face în funcţie de cerinţele jocului şi posibilităţile

  protagoniştilor. Mijloacele pot fi regăsite în „scenele” din timpul jocului. Prin”decuparea”situaţiilor de joc începătorii pot înţelege necesităţile de ordin tactic.

În acest mod profesorul antrenor asigură participarea conştientă a jucătorilor la propria pregătire.

Sportivul devine responsabilizat şi poate înţelege cerinţele referitoare la calitatea execuţiilor 

impuse de competiţie. Nu de către antrenor.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 11/44

Antrenorul este cel care îl ajută pe sportiv în realizarea succesului.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 12/44

LOVIREA MINGII CU DOUĂ MÂINI DE JOS

Lovirea mingii cu două mâini de jos- primirea sau preluarea

Invenţie a şcolii japoneze de volei lovirea mingii cu două mâini de jos se utilizează

 preponderent la preluarea mingilor „tari” din serviciu şi loviturai de atac.

În terminologia voleibalistică se folosesc şi expresiile „primire”, când este vorba de

recepţionarea serviciului sau „preluare” din atac în situaţiile de apărare.

(fig.).

Fig. Lovirea mingii cu două mâini de jos

 

Poziţia iniţială

Jucătorul este orientat cu faţa pe direcţia jucătorului care serveşte. Trunchiul uşor înclinat în faţă

cu braţele oblic înainte jos, sau chiar orizontal pentru a primi mingea în dreptul corpului (planul

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 13/44

sagital). Picioarele în spijin pe pingea sunt uşor depărtate şi îndoite la nivelul genunchilor,

greutatea egal realizată pe ambele picioare astfel încât să permită o deplasare rapidă pe orice

direcţie.

Acţiunea picioarelor, trunchiului şi braţelor Este o mişcare înlănţuită a celor trei segmente, mişcare care începe prin întinderea picioarelor,

îndreptarea trunchiului şi lovirea mingii cu antebraţele întinse şi în extensie. Se recomandă ca

traiectoria mingii din primire să aibă înălţimea 3-5m, orintată spre zona din care se ridică, la 1m

de fileu.

Lovirea mingii

Contactul cu mingea se face la nivelul bazinului, pe antebraţele apropiate în supinaţie, între

articulaţia pumnilor şi coate. În situaţiile în care nu se ajunge la minge în poziţie convenabilă

lovirea ei se face şi cu pumnii.

După terminarea acţiunii jucătorul ia parte în continuare la jocul cu sau fără minge.

Greşeli de execuţie

-poziţia prea înaltă în momentul lovirii mingii;

-orientarea incorectă faţă de traiectoria mingii;

-îndoirea coatelor în momentul execuţiei;

- utilizarea unei variante nepotrivite de execuţie la nivelul de bază (de exemplu „tăierea”

mingii, sau amortizarea ei).

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 14/44

Exerciţii recomandate pentru însuşirea lovirii mingii cu două mâini de jos:

Exerciţii sau mijloace eficiente în pregătire se găsesc în cărţi şi mai ales pe internet, dar selecţia

lor este orientată pentru a rezolva sarcinile şi obiectivele lecţiei.

Exerciţiile pe care le recomand sunt prezentate în continuare:

-învăţarea şi exersarea poziţiei şi a mişcării pentru preluarea cu două mâini de jos, fără

minge;

-deplasări în poziţie medie şi joasă, în toate direcţiile, oprire la semnalul profesorului şi

imitarea preluării de jos;

-din poziţie joasă, aruncarea mingii pe verticală cu ridicare şi prinderea ei tot în poziţie joasă;

-din poziţie joasă, preluare de jos din minge aruncată pe manşetă de profesor de la

distanţă mică, 2 m şi medie 3 m -4 m;

-preluare de jos din minge “oferită” în perete;

-pe perechi, preluări de jos cu deplasări laterale spre stânga şi spre dreapta;

-pe perechi cu o minge, preluări de jos lungi şi scurte cu deplasarea înainte şi înapoi

alternativă a partenerilor;

-în coloană, la 3 m distanţă de perete, două- trei preluări de jos la perete şi trecere la

coada şirului;

-pe 2 coloane la distanţă de 3 m între ele şi la 3 -4 m distanţă de perete, preluări de jos la

 perete pentru şirul alăturat şi trecerea la coada celuilalt şir;

-câte 3 la o minge, preluare de jos în triunghi, la 4 m distanţă unul faţă de celălalt;

-din alergare de pe linia de fund a terenului, preluare de jos spre zona ridicătorului, din

mingi aruncate de profesor în diferite direcţii;

-“Suveică” cu preluare de jos;

-joc 1x1, cu 2 atingeri, pe teren de 2 m/2 m, preluare de jos, şi trecerea mingii peste fileu

cu 2 mâini de sus din săritură;

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 15/44

-joc 2x2, cu 3 atingeri, pe teren de 4 m/4 m, preluare de jos, ridicare şi trecerea mingii

 peste fileu cu 2 mâini din săritură; -aceleaşi jocuri cu schimb de locuri;

-învăţarea aşezării în teren la primirea serviciului.

- câte un jucător în zonele 2 şi 4 ; câte doi jucători în zonele 1 şi respectiv 5 (fig.), se execută preluare lungă din zona 1 spre zona 2, deplasare înainte şi preluare scurtă la jucătorul din zona 2

deplasare la coada şirului din zona 5; se lucrează identic şi pe partea stângă a terenului.

Exerciţiul se poate realiza în ambele terenuri fiind astfel angrenaţi toţi cei 12 coechipieri.

Fig. 1

- doi jucători cu câte o minge pe zonele 4 şi 2; alţi jucători, pe două

coloane, în faţa lor, se deplasează la minge şi pasează acestora.; la mijlocul distanţei execută 2-3

 paşi lateral cu atingerea unui obiect; când primul ajunge la mijlocul distanţei pleacă următorul

(fig.).

Fig. Fig.

1

5

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 16/44

- doi jucători cu câte o minge în zona 1, două ajutoare pe zonele 2 şi 4: de la serviciu pasă

în zona 2, deplasare lângă acesta, unde primeşte o pasă la 3-4 m, i-o înapoiază se deplasează cuspatele în zona 5 unde primeşte o pasă de la 2 o pasează lui 4, care i-o înapoiază în zona 1, unde

 jucătorul s-a deplasat lateral. (fig.).

Primirea din serviciu este legată de execuţia serviciului şi în general se folosesc aceleaşi mijloace

de pregătire.

4

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 17/44

SERVICIUL

Serviciul de jos din faţă

Tehnica, sau biomecanica execuţiei reprezintă descrierea din punct de vedere anatomic a

execuţiei model.

Varianta de execuţie este denumită astfel pentru că mingea este lovită de jos şi din faţa celui

care încearcă să o trimită peste fileu, în terenul advers (fig. ).

Fig. . Serviciul de jos din faţă(desene după Drăgan, A.,)

Componentele mecanismului de bază şi succesiunea mişcărilor va fi prezentat pe fragmente după

un model avut în studenţie cu desene după Drăgan, A.,.

Prezentarea acţiunii de joc pe etape are rolul de a forma viitorul profesor, de a-i înlesni

 priceperea de a surprinde calitatea execuţiilor şi de a şti zona de intervenţie.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 18/44

Structura prezentării mişcărilor va fi următoarea:

- poziţia iniţială,

- elanul trunchiului şi braţului cu care se acţionează la minge,

- lansarea mingii,

- lovirea mingii,

- acţiunea de după lovire.

Poziţia iniţială

Jucătorul este orientat cu faţa către terenul advers, picioarele uşor depărtate la o distanţă

convenabilă pentru fiecare executant şi uşor îndoite la nivelul genunchilor, piciorul opus mâinii

cu care se loveşte mingea este aşezat cu o talpă, sau o jumătate de talpă în faţa celuilalt, greutatea

egal repartizată pe ambele picioare sau uşor pe piciorul din faţă, trunchiul uşor aplecat înainte.

Mingea este ţinută în sprijin în mâna opusă celei cu care se loveşte, la nivelul şoldului, braţul

 puţin îndoit la nivelul cotului. Braţul care loveşte, iniţial poate sprijini mingea, sau poate să

acţioneze din poziţia înapoi oblic jos.

Elanul trunchiului şi braţului

Trunchiul uşor înclinat se ridică prin balans la nivelul genunchilor, cu păşire sau fără şi braţul

îndemânatic loveşte mingea.

Lans area mingii

De la nivelul bazinului, cu mâna neîndemânatică mingea este aruncată pe verticală, la

înălţimea de 20-30 cm, în planul sagital al corpului.

Lovirea mingii

Lovirea se execută cu braţul îndemânatic după ce acesta a făcut avântarea spre înainte şi a

depăşit nivelul trunchiului. Lovirea este făcută cu podul palmei, cu palma sau cu pumnul. În

momentul lovirii mingii, braţul este întins. Mingea este lovită de jos în sus şi dinapoi înainte în aşa

fel încât să poată ajunge în terenul advers.

Acţiunea de după lovire

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 19/44

Braţul cu care se serveşte se ridică mai mult sau mai puţin pe traiectoria mingii în funcţie de forţa

cu care s-a efectuat serviciul. După execuţie piciorul corespondent braţului cu care s-a lovit

 păşeşte spre înainte şi astfel jucătorul porneşte spre locul din dispozitivul de apărare.

Greşeli de execuţie:- mingea se aruncă „strâmb”, prea înainte, prea aproape, sau în lateral,

- mingea se aruncă prea sus,

- în momentul execuţiei jucătorul nu priveşte mingea,

- se ţine mai înainte piciorul corespunzător braţului care loveşte mingea.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 20/44

Serviciul de sus din faţă planat (plutitor)

Serviciul plutitor presupune că mingea este lovită în aşa fel încât traiectoria ei este derutantă şi

surprinde jucătorul din primire într-o poziţie mai puţin prielnică. Biomecanica execuţiei este prezentată pentru dreptaci (fig 2).

Pentru stângaci mişcarea se execută „în oglindă”.

În desenul de mai jos se pot surprinde mici diferenţe la exectuţia serviciului. Acest lucru des

întâlnit în modelul de execuţie se datorează particularităţilor individuale sau caracteristicilor 

diferitelor şcoli la nivel mondial sau local.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 21/44

Poziţia iniţială

Jucătorul este orientat cu faţa către teren, picioarele uşor depărtate, la acelaşi nivel. Mingea

este ţinută în sprijin la nivelul pieptului cu mâna stângă, mâna dreaptă pe minge, privirea spre

terenul advers.

Fig. . Serviciul de sus din faţă plutitor (planat) (desene după Drăgan, A.,)

Elanul trunchiulu i şi braţului

Trunchiul face o uşoară extensie şi răsucire spre dreapta.

Aruncarea ming ii

Se păşeşte cu piciorul stâng şi în acest moment mingea este oferită oblic sus înainte aproximativ

la 1m deasupra capului, iar braţul cu care se loveşte îndoit din cot se duce înapoia capului,

 palma orientată în sus.

Lovirea ming ii

Cu articulaţia mâinii blocată lovirea mingii se face cu podul palmei, în planul transversal al

corpului. Lovirea are loc cu 2 cm sub axa orizontală a mingii. Mâna „trece” prin minge 15-20

cm după care acţiunea braţului se opreşte.

Acţiunea de după lovire

După lovire jucătorul se deplaseză în zona stabilită de tactica colectivă.

Greşeli de execuţie:

- mingea este aruncată prea sus, prea înainte, prea înapoi sau în lateral,

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 22/44

- mingea lovită cu palma şi nu primeşte efect, având o traiectorie previzibilă,

- lovirea mingii are loc deasupra, în lateral, sau sub ea.

- jucătorul nu priveşte mingea în momentul lovirii ei.

Serviciul de sus din faţă în forţă

Denumirea acestei variante de serviciu exprimă parametri de înălţime, poziţie, forţă cu care are

loc execuţia. Se mizează pe forţa imprimată mingii, care poate avea efect devastator. (fig. 3).

Mecanismul de bază al execuţiei

Poziţia iniţială

Jucătorul este orientat cu faţa către teren, picioarele uşor depărtate şi uşor flexate la nivelul

genunchilor, piciorul opus mâinii cu care se execută aşezat în faţa celuilalt, greutatea egal

repartizată pe amândouă picioarele sau uşor pe piciorul din faţă, trunchiul puţin aplecat

înainte. Mingea este ţinută la nivelul abdomenului, în sprijin, cu mâna opusă celei care

loveşte, braţul fiind îndoit la nivelul cotului. Bratul îndemânatic este şi el îndoit din cot, pregătit

 pentru a-şi incepe elanul, sau poate sprijini şi el mingea.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 23/44

Fig. 3. Serviciul de sus din faţă în forţă (desene după Drăgan, A.,)

Lansarea mingii

Considerată pregătirea loviturii, lansarea mingii deasupra şi înaintea jucătorului se face cu ambele

  braţe sau cu braţul care loveşte. Înălţimea la care se aruncă mingea este în funcţie de particularităţile jucătorului, însă suficient de înalt pentru a permite execuţia.

Elanul trunchiului şi braţului

Extensia trunchiului începe odată cu aruncarea mingii în sus şi ducerea simultană a braţelor 

oblic sus spre înainte. Braţul cu care se loveşte contiună mişcarea, se duce înapoia capului cu

cotul îndoit lângă ureche, antebraţul spre înapoi, palma orientată în sus.

În timpul execuţiei se păşeşte înainte cu piciorul stâng, trunchiul se îndreaptă, greutatea corpului

este trecută pe piciorul din faţă (pentru dreptaci, invers pentru stângaci). Odată cu coborârea

mingii spre înălţimea optimă de execuţie, coboară şi braţul stâng, îndoit din cot cu palma prin

dreptul trunchiului. Când palma stângă ajunge în dreptul bazinului începe acţiunea de lovire cu

 braţul drept.

Prin extensia trunchiului, ridicarea braţelor şi coborârea lor alternativă (stâng-drept) se

favorizează elanul şi lovirea puternică a mingii.

Lovirea mingiiÎn momentul acţionării asupra mingii braţul care loveşte este întins la nivelul articulaţiei cotului.

Mingea este lovită cu palma dinapoi spre înainte „acoperită” şi i se imprimă o rotaţie în direcţia de

deplasare. Dacă mâna cu care s-a servit şi-ar continua mişcarea în jos ar trebui să ajungă pe coapsa

 piciorului corespunzător mâinii. În aceste condiţii jucătorul la serviciu îşi asigură direcţia mingii pe

 planul sagital al corpului.

Acţiunea de după lovire

Acţiunea de urmărire a traiectoriei mingii cu privirea, urmată de păşirea pe direcţia mingii

finalizează execuţia şi pregăteşte acţiunile următoare ale jucătorului de la serviciu.

Greşeli de execuţie

-mingea este aruncată prea jos sau „strâmb”;

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 24/44

-în momentul lovirii, palma nu "acoperă" suficient mingea pentru a-i imprima o

traiectorie „rotundă”.

-piciorul drept este înaintea celui stâng în momentul lovirii mingii.

Se cuvine să amintesc că există mai multe tipuri de serviciu, care vor fi studiate la nivelul„aprofundarea cunoştinţelor”.

Exerciţii pentru însuşirea serviciului de sus din faţă

Exerciţiile sau mijloacele propuse sunt următoarele:

-învăţarea şi exersarea mişcării fără minge;

-pe perechi, la distanţă de 8-9 m, aruncarea mingii între parteneri, de deasupra umărului;

- din şezând, serviciu de sus spre un partener, care prinde mingea şi apoi execută aceeaşi

acţiune;

- din pe genunchi, serviciu de sus spre un partener, care prinde mingea şi apoi execută

aceeaşi acţiune;

-lovirea mingii oblic în jos spre perete, cu articulaţia pumnului blocată, de la 4-5 mdistanţă;

-acelaşi exerciţiu cu partener, la 5- 6 m distanţă;

-serviciu în perete de la 5- 6 m distanţă şi 3- 4 m înălţime;

-pe perechi, de o parte şi de alta a fileului, la început serviciu de la - 4 m, apoi de la 7- 8

m distanţă de fileu;

-acelaşi exerciţiu, pe zone indicate de profesor;-câte 3 jucători la o minge, serviciu peste fileu, preluare şi prinderea sau ridicarea mingii;

-învăţarea aşezării în teren la executarea seviciului.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 25/44

Exerciţii propuse la perfecţionarea serviciului şi a primirii

Colectivul se împarte corespunzător numărului de mingi, posibilităţilor tehnice, etc.

 

Se vor executa serii de servicii reuşite.

1. Jucătorul 1 va servi spre jucătorul L, zona 1, care efectuează preluare spre jucătorul 2.

 

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 26/44

 

L

2

2. Jucătorul 1 va servi spre jucătorul L aflat în zona 6, acesta efectuează preluare spre

 jucătorul 2 aflat între zonele 2 şi 3.

 

L

2

3. Jucătorul 1 va servi spre L aflat în zona 5, acesta efectuează preluare spre jucătorul 2 în

zona 3-4.

L

2

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 27/44

4. Aceleaşi exerciţii, cu efectuarea dublajului.

5. Jucătorii 1 şi 2 vor executa servicii spre jucătorul L care se va deplasa să efectueze

 preluare din zonele 1 şi 5 spre jucătorul 3.

L

3

Pentru perfecţionarea tacticii colective a primirii, se vor folosi exerciţii pe linii, pe cupluri de

 jucători şi în formaţie cu rotarea jucătorilor.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 28/44

LOVITURA DE ATAC

Orice acţiune care direcţionează mingea înspre spaţiul de joc advers, cu excepţia serviciului şi blocajului, este considerată o lovitură de atac. O lovitură de atac devine efectivă în momentul în

care a depăşit cu toată circumferinţa planul vertical al fileului. Se consideră greşeală lovitura de

atac executată de deasupra planului vertical al fileului de către un jucător din linia a doua aflat în

zona de atac (Regulamentul oficial de joc, 2009, FRV).

Lovitura de atac pe direcţia elanului

Denumită astfel pentru că direcţia pe care este trimisă mingea corespunde direcţiei pe care s-a

efectuat elanul, bătaia, lovirea mingii şi aterizarea (fig. ).

Urmărind sumara definiţie prezentată, putem deduce care sunt componentele mecanismului de bază

al acestui procedeu, adică: elanul, bătaia, săritura, lovirea mingii, aterizarea şi acţiunea de după

aterizare.

Elanul

Este acţiunea prin care jucătorul acumulează o anumită viteză pe orizontală pe care ulterior o vatransforma într-o desprindere (săritură) pe verticală.

Elanul se poate executa prin efectuarea mai multor paşi. De regulă, numărul acestor paşi este

determinat de zona pe care acţionează jucătorul: centrul terenului (zona 3) sau marginea acestuia

(zona 4 şi 2). Pentru jucătorii centrali, elanul este de 1-2 paşi, iar pentru cei de margine, acesta

 poate fi de trei sau mai mulţi paşi. Este necesar de ştiut că primul şi următorii paşi sunt mai mici,

 pe când ultimul este mai lung şi mai îngenuncheat, având rolul de a frâna deplasarea pe orizontală

şi transformarea vitezei obţinute într-o desprindere pe verticală.

Bătaia pentru elan

Bătaia pentru elan se face pe ambele picioare şi este specifică jocului de volei.

În momentul bătăii, contactul cu solul se face, în primul moment, cu piciorul corespondent

 braţului care loveşte, după care, în momentul imediat următor, piciorul opus braţului de lovire

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 29/44

se apropie de primul depăşindu-1 pe acesta cu aproximativ 15-20 cm. Bătaia în doi timpi se

realizează cu rularea călcâi –talpă- vârf şi desprindere.

În momentul bătăii, genunchii sunt îndoiţi la un unghi de aproximativ 100°-102°, trunchiul

uşor înclinat formează cu coapsele un unghi de 90°-92°, iar gamba formează cu laba picioruluiun unghi de 80°-82°. Braţele întinse, jos, înapoi, cât mai aproape de verticală, coatele întinse.

Fig. . Lovitura de atac pe direcţia elanului (desene după Drăgan, A.,)

Săritura

Imediat după contactul cu solul şi începerea rulării pe labele celor două picioare, de la călcâi spre

vârf, picioarele se extind puternic, iar braţele şi trunchiul fac o mişcare de avântare spre

verticală. În continuare acţiunea braţelor este identică cu cea de la serviciul de sus în forţă.

Lovirea mingii

Execuţia începe prin mişcarea de flexie a trunchiului şi coborârea braţului care nu loveşte. Braţul

de atac se întinde spre un punct înalt de lovire, iar palma printr-o flexie palmară „acoperă” mingea

îi conferă viteză şi direcţie.

Aterizarea

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 30/44

Imediat după lovire începe momentul de aterizare prin coborârea braţelor şi echilibrarea

corpului. Aterizarea se face pe un picior sau pe ambele picioare, care prin îndoire vor amortiza

contactul cu solul.

Acţiunea de după aterizare

După aterizare începe o acţiune de intrare a celui ce a atacat într-o nouă fază de joc.

Greşeli de execuţie

•  bătaia se face pe ambele picioare simultan;

• ultimul pas al elanului este mic, pierzându-se înălţimea săriturii;

•  bătaia se face pe toată talpa, anulându-se rularea călcâi-talpă-vârf;

• lovirea mingii se face cu braţul îndoit şi articulaţia pumnului blocată;

•  bătaia este înfundată cu picioare întinse din lipsa detentei;

• în executarea elanului nu se ţine seama de înălţimea ridicării.

Exerciţii pentru învăţarea loviturii de atac

Exerciţiile recomandate pentru învăţarea loviturii de atac sunt următoarele:

• -învăţarea şi exersarea loviturii de atac fără minge;

• -simularea loviturii de atac pe minge ţinută oblic în sus de cealaltă mână;

• -lovitură de atac la perete, din minge ţinută cu cealaltă mână, de la 3 4 m distanţă;

• -cu partener, lovitură de atac şi preluare de jos;

• -lovitură de atac peste fileu jos din minge ţinută;

• -învăţarea paşilor de elan;

• -în faţa fileului, învăţarea şi exersarea paşilor de elan prin marcarea acestora pe sol;

• -simularea loviturii de atac cu elan, la fileu jos;

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 31/44

• -aruncarea mingii în sus, elan de atac şi prinderea ei în punctul cel mai înalt;

• -atac la fileu jos din minge ţinută de profesor;

• -atac la fileu jos şi apoi la fileu normal, din minge aruncată de profesor;

• -atac la fileu din minge ridicată de coleg;

• -joc 2x2, cu minge plasată cu o mână;

• -joc 2x2 şi 3x3, cu atac uşor;

• -joc 4x4, pe teren de minivolei;

Verificarea cunoştinţelor

1. Lovitura de atac este acţiunea de punere a mingii în joc? Nu…Da

2. Lovitura de atac devine efectivă în momentul lovirii mingii? Nu…Da

3. Bătaia la lovitura de atac studiată se face în doi timpi sau într-un timp?

4. Ultimul pas de elan este scurt sau lung?

5. În momentul lovirii mingii mâinile coboară simultan? Da Nu

6. Mingea se loveşte tare cât mai aproape de fileu Da Nu

7. După execuţie atacantul priveşte jocul? Da Nu

8. Mecanismul de bază cuprinde în ordine: bătaia, lovirea mingii, elanul, aterizarea, privirea meciului. Da…Cum? Care?

9. Bătaia cu picioarele întinse se datorează numai lipsei tehnicii? Da Nu.

10. Ultimul pas de elan este scurt şi energic? Da Nu.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 32/44

Preluarea din atac

Preluarea din atac este acţiunea de joc specifică apărării prin care jucătorul aflat în

defensivă intervine pe traiectoria loviturii de atac, pentru a împiedica mingea să atingăsolul, sau să iasă afară din teren după ce a atins un coechipier şi a trimite mingea prin

ricoşeu spre ridicător. (fig. ).

 Fig.10. Preluarea din atac (desene după Drăgan, A.,)

Preluarea din atac cu două mâini de jos în figura A la mingile care vin jos.

Preluare şi cu o mână deasupra capului la figura A1. Această lovire a mingii este mai mult de

autoapărare. Lovirea nu are precizie, însă prin ea se pot salva mingi importante în evoluţia

scorului.

În pregătirea începătorilor această opţiune conferă curaj sportivilor şi le îndepărtează frica de a fi

loviţi de minge.

În reprezentarea grafică aurmătoare se remarcă cu uşurinţă poziţia mâinilor a picioarelor şi a

spatelui la lovirea de jos.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 33/44

Mecanismul de bază

Poziţia iniţială

Genunchii sunt îndoiţi, centrul de greutate aproape de sol, braţele semiîntinse spre înainte.

Acţiunea braţelor 

Antebrale întinse şi în supinaţie se interpun pe direcţia mingii.

Lovirea mingii

Mingea nu este lovită ci amortizată din anterbraţe sau porţiunea de braţ cu care este lovită.

Acţiunea de după lovire

După execuţie jucătorul intră în dispozitivul de dublaj al atacului.

Greşeli de execuţie

- orientare incorectă faţă de traiectoria loviturii de atac;

- execuţie defectuoasă din punct de vedere biomecanic;

- mingea este loveşte;

- execuţie nesigură, cu teamă, cu ochii închişi.

Exerciţii propuse pentru învăţare

-Tras cu scos în doi jucători;

-Preluare pe digonale;

-Preluare pe culoar;

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 34/44

-Preluarea atacului din zona 4 cu minge ridicată din zona 3, de aceeaşi parte a fileului;

-Acelaşi cu preluare la atac din zona 2;

Preluare din atac pestete plasă din terenul advers;

-Preluare din atac în dispozitiv de apărare;

-Preluare din atac pe zonele neacoperite de blocaj.

Mijloacele de instruire sunt regăsite în mare parte în structurile de joc. Jocul este sursa

mijloacelor de pregătire. Adaptarea lor se face în funcţie de posibilităţile jucătorilor.

La antrenarea începătorilor deseori tema preluare din atac nu este realizată din cauza volumului

mic de loviri ale mingii în apărare. În aceste condiţii se schimbă exerciţiile, se adaugă sarcini

speciale, etc., ca jucătorii să aibă intervenţii efective la minge.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 35/44

BLOCAJUL INDIVIDUAL

Blocajul este acţiunea prin care un jucător încearcă prin interpunerea palmelor peste nivelul

superior al fileului, între minge şi terenul propriu, să respingă în terenul advers sau să reţină înterenul propriu, mingea care vine de la adversar, de regulă, dintr-o lovitură de atac (fig. 11).

Mecanismul de bază al blocajului are următoarele componente: poziţia iniţială, elanul, bătaia,

săritura şi trecerea palmelor peste nivelul superior al fileului, acţiunea de blocare, aterizarea,

acţiunea de după aterizare.

Poziţia iniţială

Este o poziţie mai înaltă, picioarele uşor depărtate, cu greutatea egală repartizată pe acestea,genunchii uşor îndoiţi, braţele îndoite la nivelul coatelor cu palmele la înălţimea umerilor,

 privirea urmăreşte terenul advers.

Elanul

Este scurt, de cele mai multe ori de un singur pas şi orientat lateral sau oblic înainte.

Deplasarea pentru elan se face, cu paşi adăugat, paşi încrucişaţi, combinaţie a acestora sau

alergare. Pe toată durata elanului, braţele se află îndoite din coate, cu palmele la nivelul

 pieptului.

Bătaia pentru săritură

Bătaia respectă aproximativ aceleaşi caracteristici ca la lovitura de atac. Este făcută pe ambele

 picioare, contactul cu solul facându-se pe călcâi, după care se rulează pe toată talpa. În momentul

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 36/44

 bătăii, picioarele se află îndoite la nivelul genunchilor, braţele îndoite din coate, palmele la

nivelul pieptului sau puţin mai jos, privirea îndreptată către atacant.

La atacul din zona 4 braţul drept al jucătorului din apărare se situează în dreptul braţului de lovire

al atacantului. Palma dreaptă la minge va fi orientată spre centrul terenului, iar stânga paralelă cufileul.

La atacul din zona doi se pune mâna stângă la minge orientată spre centrul terenului şi dreapta

lânga ea paralelă cu fileul.

De regulă blocajul individual acoperă zona 6 şi devine reper al apărării în linia a doua.

Săritura

Săritura şi trecerea palmelor peste nivelul superior al fileului reprezintă o singura acţiune. Săritura

trebuie să fie înaltă pentru a permite trecerea palmelor cât mai mult peste fileu. Palmele sunt una

lângă alta, degetele răsfirate şi încordate ca să acopere o zonă cât mai mare.

Blocajul

Acţiunea este efectuată cu palmele la minge sau chiar cu antebraţele apropiate de fileu astfel încât

mingea să nu poată trece printre ele şi fileu.

Aterizarea

Se face, de regulă, pe ambele picioare şi trebuie să fie cât mai elastică şi echilibrată pentru a

înlesni acţiunea ce urmează.

Acţiunea de după ateriz are

După blocaj jucătorul îşi pregăteşte participarea la o nouă acţiune ce poate urma.

Greşeli de execuţie

*0 elanul este tardiv şi acţiunea de blocaj întârziată;

*1 săritura este mică şi nu permite trecerea palmelor peste fileu;

*2 palmele sunt cu degetele adunate, zona de blocaj micşorându-se;

*3 nu se urmăreşte intenţia atacantului.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 37/44

Exerciţii pentru învăţarea blocajului individual:

-învăţarea şi exersarea blocajului fără minge;

-exersarea blocajului fără minge, de pe loc la fileu mai jos;

-deplasare, oprire, blocaj din săritură la fileu jos;

-blocaj la fileu jos, din minge ţinută de partener;

Fig. B.

-blocaj la atac din zonele 3, 4, 3, 2.

-blocaj, pasă pentru atac;

- blocaj retragere pentru pregătirea elanului de atac;

- blocaj apărare.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 38/44

PLONJONUL

Plonjonul lateral

Plonjonul lateral este o acţiune specifă apărării. Are ca scop preluarea unor mingi situate departe

de jucător şi care în timpul execuţiei scot jucătorul mult din suprafaţa de sprijin.

Cu toate acestea plonjonul lateral şi lovirea mingii cu două mâini de sus este utilizat şi în

ridicarea mingii pentru atac.

Întâmpinarea mingii

Execuţia este precedată de o deplasare, o fandare laterală amplă şi pivotare pe piciorul avansat,

care orientează jucătorul pe direcţia mingii.

Lovirea mingii

Momentul în care se realizează lovirea mingii este urmat de contactul cu solul, printr-o rulare

coapsă, fese, spate.

Pentru mingile care trebuie salvate mai departe de poligonul de susţinere al jucătorului, lovirease face cu o mână, însoţită de plonjonul lateral. Contactul cu mingea se realizează cu antebraţul,

 pumnul sau palma braţului corespunzător direcţiei plonjonului.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 39/44

Revenirea după execuţie

Revenirea într-o postură propice jocului se face prin revenirea din rularea pe spate în ghemuit,

sau cu balansulalternativ al picioarelor se ajunge direct în poziţie fundamentală joasă.

Greşeli de execuţie

a. În momentul iniţial 

• lipsa de anticipare a intenţiilor atacantului advers;

• lipsa de anticipare a traiectoriei mingii;

• intrare întârziată la minge.

 b. În timpul execuţiei

•  poziţia înaltă, în care se ia contact cu mingea;

• lovirea podelei cu genunchiul;

• lovirea deficitară a mingii;

• ridicarea centrului de greutate în timpul contactului cu mingea.

c. În finalul acţiunii

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 40/44

• extensia capului care poate genera accidente;

• rulare pe spate exagerată.

Mijloace recomandate în instruire

- rulări pe spate din şezând ghemuit;

- rulări cu ridicare în ghemuit; prin forfecare picioarelor;

- din fandare amplă, rulare pe spate cu revenire în ghemuit,

- lovirea din plonjon a mingii oferite;

- plonjon la minge plasată;

- plonjon la minge atacată uşor pe direcţie precizată;

- plonjon în cadrul mijloacelor recomandate la preluarea cu douămîini de jos.

Plonjonul lateral cu revenire prin rostogolire

Plonjonul lateral cu revenire prin rostogolire este o acţiune întâlnită iniţial la echipele japoneze şiasigură reintrarea rapidă „în joc” a apărătorului.

El permite intervenţia la mingile care solicită deplasări mari.

Lovirea mingii

Baza mişcării este similară cu cea de la plonjonul lateral.

Executantul loveşte mingea cu o mână, ia contact cu solul cu coapsa piciorului fandat, apoi cu

umărul membrului superior cu care a lovit mingea şi cu spatele. Mişcarea se continuă cu o

rostogolire peste acest umăr şi revenire în ghemuit.

În cadrul execuţiei impulsia piciorului opus direcţiei de deplasare, asigură rostogolirea.

Acţiunea de după lovirea mingii

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 41/44

Din poziţia ghemuit jucătorul reintră în poziţia iniţială şi participă la jocul fără minge.

Greşeală de execuţie

- specifică este rostogolirea peste celălalt umăr.

Mijloace recomandate în instruire

Mijloacele recomandate sunt aceleaşi de la plonjonul lateral completate cu rostogolirea peste

umăr.

Plonjonul înainte

Plonjonul înainte permite menţinerea în joc a unor mingi plasate de atacanţii adverşi sau ricoşate

din blocajul propriu, la distanţe mari (2-4 m) înainte sau oblic faţă de apărător.

Precizia acţiunii este mai puţin evidentă, dar se pot salva mingi aproape pierdute.

Întâmpinarea mingii

Jucătorul anticipează mişcările atacantului advers şi actionează pe direcţia mingii.

Declanşarea acţiunii presupune o poziţie accentuat înclinată, pe sensul deplasării spre minge şi printr-un impuls dat de piciorul de bătaie, corpul este proiectat spre înainte ajungând în poziţie

 paralelă cu solul, în fază de zbor.

Lovirea mingii

Mingea se loveşte din plutire cu dosul palmei sau cu ambele mâini ca la lovirea de jos.

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 42/44

Aterizarea

Aterizarea are loc prin contactul mâinilor cu solul pe suprafaţa palmară. Printr-o mişcare de

cedare a braţelor se aşează pieptul pe sol, se continuă cu o rulare pe piept, pe abdomen şi coapse,

timp în care trunchiul şi corpul se află într-o uşoară extensie.

Acţiunea de după execuţie

Urmează ridicarea şi încadrarea executantului în jocul echipei.

Greşeli de execuţie

a. În momentul iniţial 

*0 folosirea plonjonului în situaţii ce nu impun utilizarea acestei acţiuni;*1 aprecierea eronată a distanţei faţă de minge.

 b. În timpul execuţiei

*2 amplitudinea exagerată a impulsului piciorului de bătaie;

*3 cedare prea rapidă a braţelor la contactul cu solul;

*4 respingerea mingii cu alte părţi ale corpului decât cu palma, produce

imprecizie şi ineficienţă.

c. În timpul aterizării

*5 lipsa extensiei corpului expune jucătorul la accindentarea bărbiei şi

genunchilor;

*6 Aterizare cu pieptul pe mâini.

Plonjonul cu alunecare şi mâna pe podea

Plonjonul cu alunecare (a nu se confunda cu plonjonul înainte) este o acţiune care se foloseşte la preluarea mingilor din atacuri liftate (“puse” peste blocaj), mingi care se găsesc în cădere liberă.

Jucătorul apărător nu mai are timp de deplasare şi din poziţia joasă în care se găseşte, se “culcă”

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 43/44

înainte, sprijinindu-se mai întâi pe braţul neîndemânatic şi apoi pe abdomen şi piept, odată cu

aşezarea braţului de lovire cu palma pe sol, exact sub minge.

Acţiunea de joc se utilizează în special de către echipele masculine, deoarece căderea mingii

începe mai de sus (datorită înălţimii blocajului), iar viteza ei în momentul contactului cu mâna va

fi mai mare şi, deci, va sări înapoi, din mâna fixată pe sol, mai înalt, creându-se posibilităţi mai

mari de jucare a mingii de către un alt coechipier.

Preluarea din atac cu plonjon înainte

Această variantă de execuţie este folosită în situaţiile când mingea se află înaintea jucătorului la

mare distanţă.

Mecanismul de bază este format din elan; desprindere şi ofază de zbor; lovirea mingii şi

aterizare; ridicare şi participare la joc.

Elanul sau întâmpinarea mingii

Elanul este reprezentat de multiple forme de deplasare în teren.

Elanul este determinat de statura jucătorului şi de distanţa la care se află mingea.

Faza de desprindere

Desprinderea este elementul hotărâtor în recuperarea distanţei pâna la minge.

Piciorul de desprindere la început este flexat pentru acumularea de energie, după care începe să

se întindă, trunchiul să se încline spre înainte, imprimând corpului o direcţie spre înainte şi spre

 podea. Impulsia este asigurată de către grupele musculare ale triplei extensii, care la desprindere

depun cele mai intense eforturi pentru creşterea vitezei iniţiale de desprindere. Piciorul oscilant

contribuie la menţinerea echilibrului în faza de zbor.

Faza de zbor şi lovirea mingii

Zborul se caracterizează prin lipsa contactului cu solul şi prin lovirea mingii cât mai aproape de

sol cu partea dorsală a mâinii, cu pumnul sau prin aşezarea palmei pe podea.

Durata şi lungimea elanului depinde de:

5/11/2018 4.Biomecanica docx - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/4biomecanica-docx 44/44

- natura desprinderii,

- momentul lovirii mingii şi locul de aterizare,

-  procedeul de execuţie,

- calităţile motrice ale jucătorului.

In timpul zborului activitatea musculară este redusă, iar traiectoria corpului nu mai poate fi

modificată.

Faza de aterizare

Aterizarea reprezintă efectul gravitaţiei. Jucătorul ia contact cu solul prin intermediul palmelor,

 pieptului, coapselor având ca scop evitarea accidentărilor.

Faza de aterizare se încheie printr-o uşoară alunecare înainte a corpului pe podea iar revenirea

din plonjon asigură revenirea în poziţie fundamentală.