i . . "

Preot fosn lovan

A fost frumosl:d'Gherla !

Argument

Publicdm in paginile ce vrmeazd - pentru a-ievoca personalitatea gi spre a-i cinsti memoria -

doud mirturii ale pdrintelui Ioan Iovan: memoriuladresat sinodalilor in anul 1955, pe c6nd era du-hovnicul Vladimireqtilor - memoriu in urma cd-ruia a fost arestat qi condamnat la muncd silnicdpe viafd - $i o inregistrare realizatd, dupi mai binede o jumdtate de veac, mai precis in 2006,Ia M[-ndstirea Recea.

intre cele doud momente ale viefii sale, de laVladimireqti gi de la Recea, pdrintele Ioan a in-dirrat calvarul terorii comuniste' ce s-a abdtut qi

I Regimurile comuniste au ucis prin impugcare, bdtii,infometare etc. 90 de milioane de oameni din {drile in ca-re s-au instalat (cf. Stdphane Courtois, Cartea neagrd acomunismului, Edit. Humanitas, Bucuregti, 1998, p. I l).

Despre obdrgia satanicd a ideologiei marxiste, a se ve-dea Richard Wurmbrand, Marx Si Satan, Editura Stepha-nus, Bucuresti, 1994.

Vasile Manea

peste neamul nostru. A indurat acest calvar, lafel ca qi cei mai mul{i dintre romdni, cu demnita-te, ,,frrd, corigen{d la caracter", cum spune chiarddnsul.

Pdrintele Ioan s-a numdrat printre cei doudmii de preoJi ortodocqi arestafi in anii '50 ai se-colului trecut, dupd ce ierarhia Bisericii noastrea fost epurati de cdtre regiinul ateu.

Pentru a inlelege mai bine confinutul memo-riului pe care l-a adresat sinodalilor, este necesarsd prezentdm contextul in care a fost redactat. ingeneral se recunoagte cd ,,incd din primdvara a-nului 1945, in cercurile bisericeqti, se vorbea deo iminentd e_purare a ierarhiei"2 qi cdvacantdrileaveau ca scop ,,ocuparea scaunelor ierarhice decdtre arhierei devota{i noului regim"3. intr-ade-vdr, din Sinodul Bisericii Ortodoxg. Romdne aufost inldturaJi, imedi4t dupd 6 martie_,1945 - mo-ment ce marcheazd.inceputul dezastrului comu-nist in Rom6nia -, p,and in 1950, urmdtorii epis-copi: patriarhul Nicodim Munteanu, Irineu Mihdl-cescu- mitropolitul Moldovei, Tit Simedrea- mi-

2 Adrian Gabor, Biserica Ortodoxd Romdnd si regimulcomunist Q945-1964). O imagine a relaliilor Stat-Bise-ricd, Bucureqti, 2006-2007, p. 27 .

t lb id. , p.29.

Argument

tropolit al Bucovinei, Veniamin Pocitan - arhie-reu vicar al Bucureqtilor, Veniamin Nistor - epis-

cop de Caransebeg, Nifon Criveanu - mitropoli-tul Olteniei, Atanasie Dincd - loctiitor de epis-cop al RAmnicului, Lucian Triteanu de la Ro-

man, Grigore Leu - episcopul Huqilor, Cosma Pe-trovici - episcop al Dundrii de Jos (Gala{i), E-frem Endchescu - mitropolit al Basarabiei, Emi-lian Antal - loc{iitor al Mitropoliei Bucovinei, Vi-sarion Puiu - mitropolit al Transnistriei, Euge-niu Laiu - mitropolit al Bucovinei, Partenie Cio-pron - episcop al Armatei, Policarp Moruqca -

loc{iitor de episcop al Maramuregului, Pavel $er-pe - arhiereu-vicar al Bucuregtilor, Teodor Sco-robe{ - arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Sibiuluiqi Nicolae Popovici, episcopul Oradiei. {ar in lo-cul.lor, puterea comunisti a impus in grabl ,,arhierei devota{i noului regim". De pildd, qum.a{in

g!*Ig_le*{e 19-21 noie.mbrie 1947 au fost numi{i

Irei npi arhierei: pre-otul de mir Justinian Marinadevenea mitropolitul Moldovei, Firmilian a fostales arhiepiscop al Craiovei, iar Sebastian Ru-san, episcop al Maramureqului.

Existd doud moduri diametral opuse de a in-terpreta cele intdmplate atunci in viafa BisericiiOrtodoxe Romdne: pe de-o parte, se aduc grave

10 Vasile Manea

aouzatli instituliei eclesiale, datoritd compromi-surilor fdcute de cdtre noii arhierei, trecdndu-seinsi sub tdcere drama ierarhilor trimiqi cu domi-ciliu lbrfat in mdnistiri sau pur qi simplu otrd-vi(i, ignordndu-se de asemenea suferin{ele celordoud mii de preoli ortodocqi inchiqi in lagdrelecomuniste, unde doud sute dintre ei au fost uciqiprin regimul declarat de exterminare! Aceastd a-titudine de ignorare a martiriului Bisericii Orto-doxe Romdne s-a regdsit constant qi in cunoscu-ta emis iune de televiz iune Me m or i alul dur er i i, fa-

fd de care pdrintele Ioan se aratd in interviul pu-blicat in cartea de fa1d, pe bund dreptate, atdt dedezarndgit.

Pe de alth parte, cealalti opinie dominantd,fie neagd orice complicitate a noilor arhierei curegimul comunist, fie incearcd. sd. prezinte com-promisurile lor ca fiind chiar salvatoare pentruBisericd. Astfel, intr-o lucrare ce se vrea gtiin{i-ficd, cu o bibliografie imens6, pirintele profesorAdrian Gabor, citat deja mai sus, scrie doar des-pre faptele care ii fac cinste patriarhului Justini-bn, ignor6nd cu totul opinii precum cele expri-mate de cdtre pdrintele Ioan in memoriul adresatacestuia sau de cdtre Onisifor Ghibu, care ajungesd scrie in 1952 - dupd ce cu mult respect, anila

l1Argument

rdnd, i--acerut noului patriarh sd ia atitudine pen-tru apdrarea fiinfei Bisericii - despre ,,aqa-zisulSffint Sinod al patriarhului rogu Justinian"a.

Poate cd este momentul sd acceptdm pur qisimplu realitatea, aga cum a fost, cu bune gi rele,sd ne asumim istoria recentd a Bisericii. De fapt,pentru pdrintele Nicolae Steinhardt, aceasta estechiar defininilia credin{ei: ,,credin{a in Dumne-zeu imi pare in deplinul in{eles al cuvdntului ac-tul cel mai realist ce poate fi: aceptarea adevd-rului [...]"5.

Oricum, 4$troriul pnrinfelui Ioan desfiintea-zd, pur gi simplu aserfiunea cd in vremea teroriicomuniste Biserica a supravieguit datoritd com-promisurilor frcute de cdtre ierarhii sau preoJiiei; citindu-L, ai mai degrabi sentimentul cd Bise-rica a supravie{uit chiar in ciuda acelor compro-misuri.

- Iar indrdzneala unor ierarhi precum NicolaePopovici, inldturat in 1950 (la vdrsta de 47 deani) din scaunul Oradiei pentru atitudinea sa fr-

o Onisifor Ghibu, Chemare Ia judecata istoriei, Edit.Albatros, BucureEti , 1992,vol. l , p. 186.

5 Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Edit. Dacia,Cluj-Napoc a, 1997, p. 91.

l 2 Vasile Manea

{iq anti-sovietici, sau curajfl nenumdra{ilor pre-o{i ortodocgi care au rdmas slujitori onegti ai luiHristos chiar qi in inchisorile comuniste, la fel cagi pdrintele Ioan Iovan, ii aqazd pe tofi acegtia in-tre marii mdrturisitori ai credinfei creqtine din toa-te timpurile qi reprezintd o pagind foarte onora-bild din istoria Bisericii Ortodoxe Romdne. CAtdespre cei care au acceptat sd devind instrumen-te ale vrdjmaqilor lui Hristos, unii ca acegtia tre-buie considerafi, a$a cum face qi pdrintele Ioan,vrednici de ocard, dar qi de intreaga noastrd com-pasiune: ,flu o trecut nici o zi, mdrturisea ddnsul,chiar qi atunci c6nd eram caterisit qi dupd gratii,in care sd nu-mi pomenesc Sffintul meu Sinod. Eadevdrat cd il pomeneam gi pe comandantul in-chisorii gi pe gardian. Eu aga in{eleg preo1ia"6.

De fapt, pdrintele a dovedit intreaga via[d, cd,s-a invrednicit de acel dar de mare pref pe carePirinfii Bisericii l-au numit ,,dreapta socotinfi":a fost na{ionalist, frrd. sd cadd totuqi in extremadreaptd; a aderat la fenomenul Vladimiregti, darl-a gi condamnat cAnd situalia a luat-o razna; de-gi i-a actzat pe noii arhierei cd gi-au v6ndut con-qtiinfa, le-a respectat totugi harul sacerdotal etc.

6 Interviul acordat cotidianului Tribuna Ardealului (Cluj-Napoca), l7 octombrie 1992.

l 3Argument

Ref'eritor la fenomenul Vladimiregti, o cerce-tare serioasd se lasd incl agteptatd. in general, co-mentariile actuale ii sunt potrivnice. Cu toate a-cestea, unii autori acceptd cd la inceput, fenome-nul a stat sub semnul autenticitd{ii. Aga reiese gidin comentariul arhimandritului Ioasaf Popa, ca-re condamni totugi cele petrecute la Vladimi-reqti: ,yAici gi-a fbcut aparilia o fatd vizionard, otinara de 16 ani, cbreia i s-a ardtat Maica Dom-nului qi i-a poruncit sd ridice acolo o mdndstirenumai de fecioare neintinate, fapt ce a dus la zi-direa unei mdndstiri [...]"7. in continuare insd, !i-ne sd adauge: ,,Tanerul preot qi duhovnic [IoanIovan], adoptdnd procedeul lui Ioan de Kron-s_tadt, din URSS, citea doar moliwa de dezlegareinchin[torilor gi-i impdrtdqea pe to{i, fdrd spove-danie individuald. Mdicu{a, sfdtuitd de un preotde mir, Stahie, refugiat din Basarabia, a introdusimpdrtdgirea tuturor maicilor in fiecare zi. [...]Mdicufa Veronica gi tindrul preot slujitor nu s-ausupus mdsurilor legale de remediere a cultului ginu qi-au infrdnat entuziasmul nesocotit, ci s-au

7 loasaf Popa, lntroducere la Feciorie Si castitate in e-poca de aur a Patristicii (313-430),Edit. Anastasia, Bu-curegti, 2001 .

t4 Vasile Manea

impotrivit Sfintului Sinod. al cdrui membri erauierarhi anteriori instaldrii comunismului la noi -

cu excepJia Patriarhului. Luciferismul din acestmic grup de conducere a Vladimireqtilor (poateincurajat tainic de uneltele hruscioviste) a dus ladesfiin{area mdnistirii in 1955"8. Desigur, ase-menea comentarii nu pot fi luat in serios, deoa-rece, aga cum am vdzut mai devreme, autoritdtilecomuniste au inldturat mulli alli ierarhi pdnd in1950. Existd qi autori care neagi chiar autentici-tatea revelaJiei referitoare la intemeierea mdnds-tirii. ,,Problema este de moralitate pentru Vero-nica Gurdu - scrie pdrintele Adrian Gabor. Dacdar fi avut viziunile cu Maica Domnului nu s-ar ficdsdtorit dupd iegirea din inchisoare"e. in aceastdlogicd ins6, nici infeleptul Solomon nu a fost in-spiratdecdtreDumnezeu, devreme ce a avut qap-te sute de femei gi trei sute de concubine, iar ,,latimpul bdtrfinefii lui, femeile lui i-ai intors inimaspre alfi dumnezei [...]" (3 Regi, ll,4).

Ceea ce rdm6ne insd cu adevdrat de neac-ceptat este literatura infectatd, de spiritiqm pusd

" Ibtd.n Adrian Gabor, Note de lecturd asupra Raportului

Tismdneanu,in Anuarul Facultdlii de Teologie Ortodoxd<<Patrisrhul Justinian Marina>> a Universitdlii BucureSti,2005-2006, p. 185-208.

l 5Argument

pe seama Maicii Veronica Gurdu. Oricum, Sino-dul Bisericii Orotodoxe Rom6ne a aprobat rein-fiin{area Mdndstirii Vladimireqti in martie 1990,av6nd-o ca stare{d pe aceea$i Maicd Veronica.Pdrintele Ioan Iovan nu s-a mai intors la Vladi-mireqti, ci s-a stabilit la Mdndstirea Recea de l6n-gd Tdrgu Mureg, unde qi-a trdit ultimii ani ai vie-

{ii pdm6ntegti.

Dincolo de ceea ce a insemnat pentru pdrin-tele Ioan fenomenul Vladimireqti, care rdm6nein ansamblul sdu unul foarte problematic, mai cuseamd in partea a doua a lui, memoriul pdrinteluipune in discufie intreaga situafie a Bisericii dinRomdnia anilor '50 ai secolului trecut. Iatd cdte-va rdnduri din acest document at6t de importantpentru istoria instaurdrii regimului comunist cri-minal in (ara noastrd, dupd terminarea celui de-aldoilea rdzboi mondial:

,,Cum putem noi sd tdcem c6nd este vorba deBiserici, Mama noastrd, pe care dupd ce singuriv-a{i v6ndut conqtiin{a, incerca{i sd o scoatefi qipe ea lamezat?" [...]

t6 Vasile Manea

,,Iatd durerea mare 9i alarmarea noastrd pen-

tru care strigdm prin aceastd int6mpinare, nu nu-

mai in numele Mindstirii noastre, ci in numele

intregii Biserici qi a intregului popor drept cre-

dincios din care ne tragem qi in care ne avem

imprdqtiaJi fralii, pirinlii, moqii qi strdmoqii'" [''']

,,De ce vindeJi interesele lui Dumnezeu qi ale

Bisericii statului ateu, pentru interesele mentine-

rii unui salariu qi renun{a{i la tradilia de a mdr-

turisi credinta? Nu vedeJi cd a\i transformat prin

aservire gi salarii Biserica lui Hristos in bisericd

de stat, cu episcopi qi preoti de stat, care pentru

argintii statului schimbd frica de Dumnezeu pe

frica de oamenii statului?" [...]

,,Lacrimile at6tor pdrinfi, solii qi copii care

qi-au pierdut pe ai lor frrd preot, prin spitale, in-

chisori, canal qi [in] alte institufii, ne indeamnd

sa Vb intrebdm de ce nu ave{i grija acestora? De

ce a{i ldsat la canal 9i in alte pdrfi sn fie duqi

cregtinii - ca vitele - la groapafarApreot?"

Argument

parhial monahal al Arhiepiscopiei Bucuregtilor.intre membrii Consistoriului se numdra atunci gipreotul Gherasim Cristea, astdzi episcop al Rdm-nicului. Imediat dupd aceea, mai precis la 23 a-prilie 1955, a fost emis pe numele sdu, de cdtreProcuratura Militard Teritoriald Bucureqti, man-datul de arestare Nr. 577 din 1955, pentru ,,ogi-ta{ie publicd"lo.

La interogatoriul din 3l martie 1955, pdrin-tele Ioan declara in fala locotenentului major Ni-colau Nicu: ,y{m considerat cd tot statul a dictatforurilor bisericegti aceastd sentin{d [de caterisi-re], iar superiorii mei bisericeqti au subordonatra{iunile divine raJiunilor de stat, fapt pentru ca-re nu am ascultat [...1"t

t.

. in timpul anchetei i s-a propus sd colaborezecu regimul comunist, oferindu-i-se in schimb unscaun episcopal. A refuzat.

Fiind trimis in fa{a organelor de judecatd,procurorul militar a cerut pentru pdrintele IoanIovan pedeapsa capitald. Red[m aici un scurtfragment din cuvdntul procurorului militar: ,,in

l9

'o Arhiva CNSAS, dosar P 160l12, p. 184." Arhiva CNSAS, dosarul P 160/3, p. 12.

Vasile Manea18

*<

Pdrintele Ioan Iovan s-a ndscut la 26 iunie

1922 in localitatea Husasiu de Criq, judepl Bi-

hor, in familia preotului Gavril Iovan' Dupd ce a

absolvit gcoala elementard in satul natal Pi liceul

la Oradea, a inceput studiile unuversitare la Aca-

demia de Teologie din Cluj, pe care le-a finalizat

Stiniloae, iar la scurtd vreme a fost hirotonit pre-

ot pe seama Mdndstirii Vladimiregti, de citre e-

piscopul Nicolae Popovici, pe care l-a urmat cu

atdta cutezan{d in mdrturisirea adevdrului'

Dupd incerciri repetate de a-l convinge sd-qi

tempereze r6vna de slujitor al lui Flristos, pbrin-

tele Ioan Iovan a redactat memoriul publicat in

volumul de fa[d,prin care ii infrunta pe sinodalii

vremii, reprogdnduJe, dupd cum am vdzut deja'

cd qi-au v6ndut conqtiin{a. Drept urnare' s-a ho-

tdrdt imediat caterisirea qi excluderea sa din mo-

nahism, prin sentin[a 11955 a Consistoriului E-

20 Vasile Manea

timp ce poporul muncitor iqi intensificd tot mai

*.rit -.rrrca paqnicd pe calea construirii socialis-

mului in patria noastrd, duqmanii poporului tur-

ba{i de furia ce le-o provoacdintdrtea continud

a regimului nostru de democralie populard, in-

cearcd sd loveascd thlhdreqte in cuceririle clasei

muncitoare t...]. Viglienla poporului qi a orga-

nelor de Stat a demascat insd activitatea acestor

ticdlogi, nimicindu-le planurile lor criminale"l2'

in cele din urm6, Tribunalul Militar Terito-

rial Bucureqti l-a condamnat pe pdrintele Ioan la

munci silnicd pe viaJd qi confiscarea averii, iar

pentru executarea pedepsei a fost depus la Peni-

tenciarul Gala{i. in sentinJa rr- 165515 dec' 1955

a Tribunalului Militar Bucureqti se precizeazd:

,,Cu unanimitate de voturi [Tribunalul] il con-

damn[ pe Iovan Silviu Corneliu la muncd silnicd

pe via{d, pentru favotizare la crima de acte de te-

roare, p. p. de art. 6, comb. cu art' I lit' d din

Decretul lg9l50 qi la 8 (opt) ani de temnill grea

qi 5 (cinci) ani degradare civicd, pentru crima de

favorizare a infractorului, p. p. de art' 284 pct' I

qi alin. ultim C. P. comb. cu afi.209 partea a III-

Argument 2 l

a C. P. prin schimbare de calificare din delictulp. p. de art.209 partea a IV-a C. P.

Confiscd in intregime averea.ii computd de{inerea de la 30 martie 1955".

Aqa a inceput odiseea pdrintelui Ioan Iovanprin inchisorile comuniste, despre care igi amin-teqte qi in interviul publicat in acest volum. Pre-zen[a sa in teribilul spa{iu concentrafional comu-nist a fost pentru foarte mulli o mare binefacere.in celebrul sdu Jurnal alfericirii, monahul Nico-lae Steinhardt mdrturiseqte c6, dupd ce a fost bo-tezatin inchisoare, qi el s-a impdrtdgit cri cdtevafhrdme din Sfintele Taine aduse acolo de cdtrepdrintele Ioan Iovanl3.

ii spovedea gi impartigea pe definu{i, ii sfr-tuia qi ii consola, dar mai ales se ruga. Un infor-mator relateazd", intr-un raport asupra discu{iiloravute cu preotul Iovan Silviu Corneliu, datat 17iunie 1955:

,,Discu{iile cu susnumitul preot sunt foarte a-nevoioase, din cauzd, cd e foarte tdcut gi se ocupdtoatd ziua, de dimineafa de la deqteptare gi pdnala stingere, numai de rugdciuni. Pot sd discut cu

13 Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, p.205.'2 Arhiva CNSAS, dosar P 16016, p. 159.

22 Vasile Manea

el numai seara, dupd ce lddm masa de seard, qi

numai in cazul cdnd gi-a termint rugdciunile"la.

Chiar dacd era surprins de cdtre un gardian

cd sdvdrqea in celulI Sfhnta Liturghie, fapt intru

totul interzis acolo, nu se oprea pdnd nu termina

rugdciunea. Uneori, aceasti indrdzneald nemai-

intdlnitd stdrnea respectul gardienilor, care ii tre-

ceau cu vedere fapta, cu toate cd erau datori s6-l

pedepseascd aspru. insd nu intotdeauna se in-

tdmpla si aibd parte de asemenea gardieni. intr-

un raport cdtre Comandantul Unitdlii 0606 Gher-

la, redactat de cdtre serg. maj. Todea, suprave-

ghetor, citim:

,,Fiind de serviciu pe sec{ie Et. I in ziua de I

XII 957, orele 9, 45 am gdsit pe defi[nutul] Io-

van Corneliu, comdarnnat M.S.V.tt, cumera 48,

la controlul frcut pe la camere, au fost gdsit cdn-

tAnd in camerd qi influienldnd 9i pe al(i detinu{i

din camer6 cdnt6nd in cor. Iam tras atenfia ca sd

nu mai cdnte dar nu au inleles gi au continuat

spundnd cici are sd c6nte o via{d intriagd.

ta Arhiva CNSAS, dosar P 160l l l , p.45.15 Munca silnicd pe viafi (n. ed.).

23Argument

Propun sd fie pedepsit cu 7 gapte zile de izo-lare cu regim sever qi tot odatd cer sd fie schim-bat din aceiaqi camerd"16.

Comandantul a aprobat propunerea gardianu-lui, aqa ci pirintele Ioan a executat pedeapsa inplind iarnd, intre 11 gi 18 decembrie 1957.

Urmdrile regimul de exterminare din inchi-sorile comuniste, indsprit gi mai mult prin pe-depsele primite pentru repetatele sale gesturi deindrdzneald, nu auintirziat sd apard. intr-o adre-sd trimisd cdtre Direc(ia Penitenciare, Lagdre qiColonii, Secjia Sanitard Bucureqti, datatd 5 mar-tie 1956, gi semnatd de comandantul penitenci-

arului Galafi, locotenent major Stbnescu Ioan gilocotenent felcer Stoian Th., se spune:

. ,,inaintdm aldturat referatul medical a[l] de-{inutului C. R. IOVAN IOAN ndscut la26 iunie1922, fiul lui Iosif gi Maria din Com. Husasdude Crig, Raionul qi Reg. Oradea [...] Susnumitulsuferd de tumord voluminoasd subclavic. dreap-ta, adenopatie cervicald bilaterald vol. t. b. c. custare de astenie qi debilitate."lT

ru.Arhiva CNSAS, dosar p 160/lZ, p. 126.f t Arhiva CNSAS, dosar p 160/ 12, p. l3g.

24 Vasile Manea

Condamndrii la muncd dilnicd pe via(d, betd-

ilor primite in perioada detenliei qi umilintelor

de tot felul pe care a fost nevoit sd le indure, fri-

gului qi foamei ce i-au gubrezit sdndtatea, se a-

d6.rgu.t gi alte priva{iuni absurde, de neimaginat'

Pentru a obJine un simplu piepeqe, de pild6, era

nevoie de o aprobare scris6' Dintr-o notd datatd

14. 07.1955 afl6m cd ,'relinutului Iovan Silviu

Cornel i se aprobd ca sd i se dea un piepten sd se

pieptene in prezenfa tovardgilor de la pazd dupd

care sd fie luat."'"in ciuda acestui regim kafkian, la gdndul cd

era intemnilat 9i suferea pentru Flristos, precum

Apostolul Pavel, pirintele Ioan ajunge sd excla-

me: ,",A, fost frumos la Gherla!"

Cand a fost eliberat din inchisoare, in 1965'

pdrintele era bolnav de pldm6ni' Medicul i-a re-

comandat operafia, dar fiind convins cd in starea

in care se afla nu ar fi supravie{uit interven{iei

chirurgicale, pdrintele a refuzat, urmdnd un tra-

tament cu streptomicinI. insd,lucrurile s-au com-

plicat. ,,Dupd un timp - igi aminteqte d6nsul -

streptomicina, la o sut[ de mii de cazuri se in-

tAmpli asta, atacd inima gi nervii' Mie mi-a*-ata-

't Arhiva CNSAS, dosar P 1601 12, p. 167 '

Argument

cat ochii. Am inceput sd nu mai vdd aproape de-loc. $i mi-am amintit cd maicile de la Vladimi-reqti imi spuneau de minunile de la Cuvioasa Pa-raschiva. $i mi-am zis: <Md duc qi eu la Cu-vioasa>. M-am dus, mai bine zis am mers dus,cd nu mai vedeam. M-au dus maicile la Iaqi, un-de unii din[tre] preofi md cunoqteau. $i acolorlinunea minurrilor, m-am urcat la racla Cuvioa-sei, am pgq_.capul Ei-oc-hii pe um-e*r_ii ei. Nu qtiuce m-am rugat qi dacd m-am mai rugat in mo-mentul acela. Nu mai gtiu. $tiu doar atdt, cd par-cd mi-a luat boala, cum se zice, cu m6na. $i am.vdztJt."l9

Mai cumplitd decAt inchisoarea a fost proba-bil constarea cd dupi eliberare, cdnd a cerut sdfie reprimit in cler, ,,toatd spumacdlugirilor careau fost gi ei inchi$i" ?U dat declarafii.impqftivasa; ,,$tiau cd eu fac in inchisoare Liturghie - iliamintegte pdrintele. Ei nu frceau, ca sd nu se a-fle. qi s[ nu le dea drumul. Bucuria mea in tem-nilda fost SfhntaLiturghie. Toate declara{iile laadresa mea erau negative. Toate aveau ca un felde leitmotiv, faptul cd nu am ascultat, cd nu m-

te Cuvinte tmpdrtdsite de pdrintele loan si Maica Stare-1d Cristina, Edit. Re?ntregirea, Alba luli4 2007, p. 79.

25

26 Vasile Manea

am considerat caterisit, cd'fdceam acolo Litur-

ghie, predicam [...]"20.

Dupd 14 ani in care a fost mereu anchetat 9ichiar arestat din nou, 14 ari in care - cu excep{ia

cdtorva apropia{i, mai ales din familie - nimeni

nu a vrut sd qtie de el, pdrintele Ioan Iovan a fost

reprimit totuqi in cler, la 26 iunie 1979, in urma

unui memoriu adresat mitropolitului Antonie Pl6-

mddeald.

Printre cei care i-au pricinuit atdtea necazuri,

au existat gi oameni care au avut tdria sd-i ceard

iertare. in acest sens, este remarcabil gestul epis-

copului Gherasim Cristea, care fbcuse parte din

Consistoriul ce l-a caterisit: dupi 1989, slujind la

un moment dat la Alba Iulia, l-a intdmpinat pe

p[rintele Ioan in genunchi, cerdndu-i iertaret2r

Este uimitor c6, deqi a indurat atdtea suferin-

{e din partea semenilor, $i:a pistrat senindtatea,

lpundvoinf a fa\A de to{i, nu a manifestat resqnti-

mente f4a de nimeni.

2o lb id . ,p . .9L .2t lb idem,p.86.

Argument

intr-o astfel de evocare a personalitafli parin-telui Ioan Iovan, dincolo de curajul sdu exem-plar, la care am fbcut referire de mai multe ori,s-ar cuveni sd pomenim in primul r6nd {r4gos-tea sa pentru toti; dragostea care alungd frica qicare face posibil un asemenea curaj. pdrintele Io-an rdspdndea o astfel de dragoste in jurul s6u. $i,fapt semnificativ in acest sens, era bucuros cd s_ainvrednicit sd poarte numele Evanghelistului Io-an,,gpostolul iubirii".

*

La 17 mai 2008, intr-o zi de s6mb6td, Dom-nul Fkistos pe Care L-a slujit intreaga via{d cu a-tdta curaj gi demnitate, qi pentru Care a induratatdtea suferin{e, l-a chemat la El.

Aflend vesteamorfii, prea Sfinfitul Episcop lri-neu Pop Bistrifeanul a exlamat: ,,Cu siguran{d cdDomnul ii va rdspldti cu prisosinfd osteneala inImpdrdfia Cerurilor, pentru ci de la oameni nicio platd nu a luat!"

Vasile Manea

27

II

E F lsv t.q7 l t ^6 ) Vti /L

t O -

L

Inalt Prea Sfintrite [Pdrinte] Patriarh,

P. S. PAr. Mitropoli{i qi P. S. Per. Episcopi,membrii ai Sffintului Sinoid.

Primind citalia la judecatd pentru ziua de 27ian. a. c., drept rdspuns, cu tot respectul cuvenitharului arhieresc, indrdznesc sd Vd fac urmdtoa-rea intdmpinare, care este in consensul intregiinoastre M[ndstiri.

1. Socotesc aceastd judecati neavenitd gi fdrdtemei bisericesc sau juridic, dupd cum frrd temeia fost emisd qi decizia de transferare a mea la Ca-tedrala Patriarhiei. Dreptul devolufiei a fost folo-sit in cazul acesta in mod abtziv gi ce-i mai du-reros e cd s-a uzat de el pentru satisfacerea unorrafiuni strdine de Bisericd.

Cronologic vorbind, noi gtim cd imputernici-

fii gi inspectorii de la Ministerul Cultelor m-ausomat prin P. S. Episcop de la Gala{i qi chiar per-sonal, sd aleg: ori sd nu mai slujesc gi sd nu maipredic, ori sd md transfer la altd mdndstire, ori,daci nu accept aceasta, md vor transfera ddnqi,

32 Preot Ioan Iovan

prin Patriarhie. Este concludent faptul cd indatd

dupS sosirea lor la Bucureqti, intervenindu-se la

Sf. Patriarhie, I. P. S. Voastri ali emis acea "de-

cizie" - retransmisi, dAndu-i putere de lege bise-

riceascd gi prezent6nd-o public ca emanati de la

Duhul Sfdnt. P. S.'nostru Antim, a predicat-o in

biserich, uzdnd de temeiul scripturistic: ,,cd aqa

ni s-a perut nou6."in momentul primirii Deciziei, eu eram bol-

nav la pat. Apoi, fiind in convalescentd, a urmat

o serie intreagd de telegrame qi chemdri la Bucu-

reqti, care, evident fi\nd regizate din umbrb de

[cdtre] Minister, au fost secondate de prezen\a a

cdte un[ui] imputernicit. Amestecul lor se des-

prinde limpede din stdruin{a cu care md indem-

nau sd fac nascultare bisericeascd" 9i si plec din

Mdndstire.Mai tilrzit, prin mai 1954, v-au determinat

sd md oprifi de la slujirea celor sfinte, lucru pe

care in consensul soborului, nu l-am respectat,

fiind tot o prelungire a unor ra{iuni strdine $i po-

trivnice Bisericii. Despre aceasta am dat [o] de-

clara{ie inspectorului bisericesc, precum reiese

din punctele de acuzaJie ale citaliei'

in var6. P. S. nostru Antim la indemnul P' S'

Voastre qi din ini{iativd proprie, a cdutat per-

Afostfrumos la Gherla!

sonal, prin subalterni gi prin preo{i agen}i, sd mddetermine sd plec din Mdndstire, fie la Bucu-reqti, fie in concediu medical, motivdnd cd nueste bine sd[-l] infrunt pe Patriarh, cd zicea n'are

gi ddnsul motive care-l silesc". Aq f,r vrut sd as-cult, dar nu md ldsa inima, nu md ldsa soborul qimai ales congtiinJa de preot hirotonit pe seamaaltarului de aici, gtiind cd, decizia de plecare nuemand de la Duhul Sffint.

Mai pe urmd, a venit dupd mine, cu asenti-mentul I. P. S. gi al P. S. nostru Antim, P. S. E-piscop Valerian de la Oradea, care intr-un mo-ment de sincerit ate, a dezlegat problema gi a arun-cat masca de pe originea deciziei, recunoscAndpublic cd, decizia de plecare nu este de la DuhulSmnt, ci din "ra{iuni de stat", adic[ strdine de Bi-sbricd. Aceastd mbrturisire frcutd de un membruactiv al Sfdntului Sinod m-a linigtit, atdt pe minecdt gi soborul qi ne-am incredinfat cd nesatisfr-cdndodeciziedictatdnude Duhul Sfent gi de "in-terese superioare bisericeqti", ci strdine de toateacestea, nu cdlcdm nici votul sfintei ascultdri ginu[-l] infruntdm nici pe Patriarh.

Este de prisos sd mai relatez aici amdnuntelemai pufin onorabile pentru atitudinea P. S. Vale-rian, care impreund cu delegata I. P. S. Voastre,

a aJ J

34 Preot Ioan Iovan

Maica Starefd de la Agapia, s-au erijat in oameni

cu puteri de stat, ingrozindu-ne cu consecin{e a-

larmante. P. S. Sa, vdzind stdruin{a mea qi a so-

borului de a nu ceda patimei qi intereselor mes-

chine, potrivnice Bisericii, a inceput sd schimbe

binecuvdnt6rile arhieregti in afurisiri, blesteme qi

legari de slujbe. Dzir toate acestea nu-gi gdseau

validitatea, fiind date in cuprinsul Eparhiei Bu-zdtilui gi nu a Oradiei, unde igi are P. S. Sa e-parhia.

A doua zi avenit la noi gi a incercat sd con-strAngd soborul sd md dea, dar a plecat tot indegert, dupd ce mai inainte, in Sfhntul Altar, lametania frcutd pentru blagoslovenie, mi-a intorsspatele, frcdndu-md "pdgdn qi vameq". Atreia zia trimis un preot'agent de la Galafi, ca sa md ia,dar tot in zadn. Este detestabilia aceastd metodide hingher qi a ldsat impresii revoltdtoare in so-bor gi in poporul care era de fa!d.

Cred ci e de prisos sd mai descriu toate a-mdnuntele umbroase qi meschine in legaturd cunumita decizie, ci in concluzie vom spune cd, a-cele "interese superioare bisericeqti", au fost toc-mai interese inferioare qi strdine de Bisericd. in-credin{dndu-ne de acest adevdr, am hotdrdt cu so-borul. sd nu mI conformez"deciziei". nici sd md

35Afostfrumos la Gherla!

prezint Ia acest simulacru de judecati, a[le] cdreitemeiuri se izbesc de nulitate, prin insdqi origi-nea deciziei.

2. Ceea ce face judecata mea ftrd rost qi-i ddcaracterul de teatru, este urmdtorul fapt, foartedureros qi alarmant, in jurul cdruia se invdrte totrostul acestei intdmpindri: discreditarea pe f,arda Mdndstirii noastre prin hotdrArea sinoduluipermanent, in urma cdreia s-au dat circulare intoatd Biserica sd se ia mdsuri de "extremd urgen-{d", pentru ca lumea sd fie opritd de a mai veni inMdndstira Maicii Domnului de la Vladimiregti.Concomitent cu aceasta, s-a mai emis un ordinde la Sf. Patriarhie cu nr. 8083/ 954 prn care [secerea] si se facd investigafii gi sd [se] noteze intablouri nominale, mai ales in mdndstiri, toli "a-depJii qi admiratorii Mdndstrii Vladimireqti".

Dacd la data eliberdrii acestor ordine afi avutcongtiin{a cd, a[i dat o hotdrdre legald, izoldndpublic smeritul mddular al Bisericii noastre (Md-ndstirea), de trupul mistic al Bisericii, cdci ofi-cial aqa a apdntt, prin sigiliul Sf. Sinod, atuncide ce amai fost chematd,,prin octombrie 1954,Maica Starefd Veronica la Buzdu pentru judecatd,qi pe mine de ce md mai urmlrifi prin citalii, de

36 Preot Ioan Iovan

vreme ce noi suntem vieguitorii Mdndstirii Mai-cii Domnului de la Vladimiregti, pe care afi de-clarat-o oarecum ciumatd, rdtdcitd gi periculoasdpentru restul Bisericii?

Iatd cd qi din acest punct de vedere, citaliaeste neavenitd.

Faptul acesta, foarte dureros, de a decide e-miterea acestor ordine sinodale,. ne-a zdruncinatinima, cd ne-am vdzut Mdndstirea situatd in um-bra canonicitefli gi [a] ecumenicitdlii.

Drept aceea, vd intrebim: in numele cdreilegi din Bisericd gi in baza cdrei hotdrdri sino-dale ne-a{i inlSturat de la Trupul Bisericii gi ne-a{i ficut indirect leproqii ortodoxiei noastre[?] incare qedin{d plenard a vreunui sf. Sinod s-a dis-cutat gi s-a hotdrdt pebazd, de documente gi an-chete cd Mdndstirea noastrd a ieqit din orto-doxie? Vrem date precise gi numdr, fiindcd noigtim cd nu am fost niciodatd anchetafi, judeca(i

sau condamnafi prentru vreo abatere de la orto-doxie sau de la rdnduiala Bisericii.

Poate vefi rdspunde cd inci nu ne-afi lepddatdin sdnul Bisericii in mod canonic qi legal, ci nu-mai lumea afi oprit-o sd mai vind la noi. Oare a-ceasta nu este acelagi lucru? Noi qtim gi pose-dim circularele I. P. S. gi P. S. Voastre, prin ca-

Afostfrumos la Gherla!

re, in urma ordinului Sinodului permanant din 3septembrie a. c., v-afi intrecut aproape tofi ierar-hii in a defbima Mdn6stirea Maicii Domnului dela Vladimireqti. Onoare excepfiilor!

Acest lucru a fbcut mare sminteald, a bucuratmult pe satana qi [pe] ucenicii lui, cici semndtu-rile sinodalilor au reuqit sd deruteze evlavia c6trelucrarea dumnezeiascd de la Vladimiregti a mul-tor clerici nedocumentafi gi a foarte multor cre-dincioqi care in uffna circularelor au fost catehi-za[i dfuect impotriva Mdndstirii Maicii Domnu-lui de aici. gtim cd I. P. S. Voastrd inc6 mai de-mult, in revistele oficiale pe care le patronaJi, afiincuviinfat gi a{i indemnat chiar sd se scrie arti-cole impotriva Mdndstirii Maicii Domnului, pr€-gdtind astfel opinia publicd gi discreditarea ',qua-

si'canonicd" pe care afi frcut-o prin HotdrdreaSinodului permanent din 3 sept. 1954. Acelagi lu-cru de compromitere a dumnezeieqtii lucrdri deaici a[i intreprins gi in cercurile monahale, vor-bind personal impotrivd, apoi trimifdnd gi in md-nastiri diferi{i pdrinfi qi frati ca: pir. Cleopa Ilie,Daniil Tudor, Antonie Pldmddeald, Arsenie pa-pacioc, Ioasaf Popa, Vartolomeu Anania, Iustini-an Florea, Petroniu Tdnase, fratele Andrei Scri-ma etc etc... care prin predici, la spovedanii gi

37

38 Preot Ioan Iovan

prin "scrisori deschiss'1, au calomniat qi [au] de-

frimat Mdndstirea noastrd. I. P. S. Voastrd per-

sonal aji vorbit public impotriva Mindstirii in

repetate r6nduri qi chiar cu ocazia venirii I. P. S.

Patriarh Chiril al Bulgariei, in loc sd-l aduce{i sd

se inchine gi si slujeascI pe locul sfintelor des-

coperiri, ali cdutat sd ne puneli sub umbri, pri-

hdnind locagul Maicii Sfinte pe motivul cd Mai-

cile se impdrtdqes c zilnic Ai preo{ii iartd toate p6-

catele, socotindu-se "sfin{i".Desigur, intru aceastd ac{iune de discreditare

a{i fost seconda{i gi de alli ierarhi. Astfel, I. P. S.

Sebastian a pedepsit pe unii preo{i 9i cdlugdri

pentru venirea la Vladimiregti qi pentru rdspdn-

direa Vedeniilor, iar credinciogilor le v6rd ca o

otravd in suflet predici furioase impotriva "celor

strica{i la cap de la Vladimiregti". Aceasta chiar

in prezenfa Maicilor noastre. Nu s-a sfiit I. P. S.

Sa sd prihdneasci maicile noastre pentru "prea

deasa inchinare la sfintele moaqte ale Cuv. Pa-

rascheva". La masa jubiliara de 70 ari a I. P. S.

Sale, gtim cd s-a consumat in sobor o serie in-

treagd de calomnii la adresa Mdndstirii noastre.

Unele din ele, rugine [este] a le grdi!

P. S. Teofil de asemenea a pedepsit (la M-

rea Bogdana), o multime de "adep{i" ai Mdnds-

A.fost frumos la Gherla!

tirii Vladimiregtilor, care au refuzat sd semnezeimpotriva Mdnistirii Vladimiregti care i-a ndscutduhovnicegte. Dacd P. S. Sa - care a fost la M6-ndstirea noastri de trei ori, s-a rugat mult pe lo-cul Sfintelor Vedenii, a slujit Liturghia arhiereas-cd qi a scris urmdtoarele in cartea de aur: "LaVladimireqti Degetul ProvidenJei se vddeqte maiizbitor ca aiurea (27 martie 1950)" - a putut incirculard sd-i depdqeascd pe ceilal{i ierarhi in de-frimarea acestui "Deget" al ProvidenJei, califi-c6nd ca "pretinse" Vedeniile indicate de acelagi"Deget" al Providen(ei, apoi mdrturisim cd ne te-mem cd qi trecerea P. S. Sale la Ortodoxie estenumai pretinsd ... Ne va zice poate: "de internisnon indicator proeter! "

P. S. nostru Antim, credem cd i-au scdpat nu-mai foarte pu{ine prilejuri de a discredita publiclucrarea dumnezeiascd de la Vladimireqti, mdr-ginindu-se a l6uda gospoddria gi ad[ministra]{ia.

- P. S. Iosif a prihdnit public Vedeniile Si fe-cioria Maicilor noastre prin calomnii pe care ru-qine este a le qi grdi. Aceasta a frcut-o intr-uncerc de profesori qi elevi la $coala de cdntare{ide la Curtea de Arge$. Printre altele, P. S. Sa [ii]sfrtuia pe pdrinfii profesori ca sd se strdduiascdprin articole documentate gi in conferin{e sd dis-

39

40 Preot Ioan Iovan

trugi cdt mai cur6nd "centrul de prefbcitorie dela Vladimiregti", lSuddndu-se cd P. S. Sa intot-deauna s-a ostenit qi a dus muncd de ldmurire im-potriva Vedeniilor. Zicem qi noi cu Domnul:

"Vrednic este lucrdtorul de plata sa!"P. S. Firmilian nu qtim cum a alcdtuit circu-

lara contra Vladimiregtilor, dar ne-am mirat cd aputut semna ordinul Sinodului permanent, de vre-me ce cu prilejul vizitei fibute la noi (8 septem-brie 1950) a scris in cartea de aur: "Binecu-vAntdm truda Maicii Veronica la Mdnistirea Vla-dimiregti - Tecuci gi vedem in experien{a de aiciuna din metodele de inviorare a monahismuluidin Biserica Ortodoxi Romdn[." Ne doare multinconsecvenfa. Ieri Vladimiregtii metodd de in-viorare, azi Yladimiregtii metodd de desfiin{are.Lumea, in urma circularelor, nu mai qtie pentrucare si opteze.

P. S. Andrei a afirmat cd pelerinajele de la Vla-dimiregti constituie o calamitate pentru Bisericdin vremurile actuale. Dar il intrebdm: oare pele-rinajele intreprinse de P. S. Sa ca episcop la A-rad sau vicar la Oradea, in alte vremi, nu erau ocalamitatepentru Bisericd? Existd vremi gi vremiin evlavia strdbund cdtre sfintele locaquri? Dac[

Afostfrumos la Gherla!

exist6, atunci P. S. Sa a prihdnit "vremile acfu-ale" sau vom zice:. "La aga vremi, aqa Arhierei!"

Iatd cdte iegiri gi compromisuri de congiinfda stdrnit [campania?] sinodalilor impotriva Vla-dimireqtilor!

3. $tim precis, cd toate hotdr6rile luate asu-pra Aqezdmdntului Maicii Domnului de aici le-afi frcut din ordinul unor atei apostaJi sau rene-ga[i, din partid sau guvern, care prin ministerul

[Cultelor] gi acesta prin imputernici{i, igi trans-mit puterea in Bisericd. Acegti imputernicili [ca-rel au impdnzit ca o reJea toatd,lara, in realitatenu sunt decdt nigte intruqi neaveni{i in BisericS,agen{i suspectori, menili sd distrugd credin{a inpopor.

. Printr-un asemenea imputernicit (Bezu Ba-diu) am aflat noi cd partidul qi guvernul nu vede-cu ochi buni afluenfa prea mare de lume la Vla-dimireqti. Cdci spunea d6nsul dupd hramul tre-cut: "s-a alarmat partidul cd scdrf6ie rofile trenu-lui de lumea care vine la Vladimiregti, din toatd

fara qi cd s-a aflat pdnd,la Moscova cd,la o Md-ndstire din Moldova (Romdnia) s-au adunat lahram peste 30 de mii de oameni". Cu acest pri-lej, tot ddnsul ne-a mdrturisit inten(ia partidului

41

42 Preot Ioan Iovan

de a interveni prin minister la Patriarhie ca sd se

interzicd imediat pelerinajele de la Vladimiregti.

Cunosc6nd acest amdnunt suntem incredin{ati cd

nu Duhul Sfdnt V-a povdfuit in sinodul perma-

nent din 3 sept. 1954 s[ lua{i mdsuri de extremd

urgen{6 prin circularele date prin toate eparhiilegi menite sd opreascd "afluen{a" lumii de la Vla-

dimireqti.Ca niqte arhierei ai lui Dumnezeu gi pistori

ai turmei Sale, trebuia sd Vd bucure afluenla lu-

mii (oilor cuvdntdtoare) la Mdnistirea Maicii Sa-

le qi nicidec6t sd vd insugi{i judecata unor impu-

ternicili care Vd intreabd: "De ce atdta lume la

Vladimiregti? De ce numai la Vladimiregti? Sluj-ba de acolo e mai bund qi mai sfhntd ca altunde-va?"

P. S. Chesarie de la Galafi a dat rdspunsul,prin care dealtfel gi-a anulat piopria circulari. Ia-td ce scrie P. S. Sa; "Din gtirile sosite la CentrulEparhial se constatd cd cucernicii preofi nu {inlegdtura permanentb cu credincioqii gi nu-i indru-meazd sd frecventeze in zile de duminici qi sdr-bdtori bisericile din parohiile respective, ci por-nesc in pelerinaj la Mdndstirea Tudor Vladimi-rescu, ca qi cdnd Dumnezeu nu ar fi Unul $i A-celagi, ca qi cdnd slujbele la M[ndstirea Tudor

Afostfrumos la Gherla!

Vladimirescu ar fi altele decAt cele ce se sdvdr-gesc la toate bisericile ortodoxe. Nu numai atdt:sunt credinciogi care, din lipsa de iridrumare dinpartea preo{ilor, pdrdsesc parohiile chiar qi in zi-lele de lucru, mergdnd la Mdndstirea T. Vladi-mirescu".

Mai dureros este faptul c6 preo(imea noastr6,care are o temeinicd pregdtire teologicd, nu cautdse[-i] ldmureascd pe credincioqi pe baze do.gma-tice qi canonice, cd puterea harului pe care ei iladministreazd prin Sfintele Taine este aceeaqi intoate bisericile ortodoxe, ca gi la Mdndstirea T.Vladimirescu" (Extras din ordinul cu numdrul63281954).A$a am socotit gi credem noi cu sfin-

fenie pdnd la moarte cd Mdndstirea Vladimireqtinu este decdt un smerit mddular al Bisericii Or-todoxe, cu acelagi har comun tuturor bisericilor,chiar dacd el prisoseqte in harisme rdnduite de pro-nie - voia nepdtrunsd a lui Dumnezev. Dacd P. S.Chesarie, glasul Sfdntului Sinod, mdrturisegte a-celaqi lucru in cele de mai sus, atunci de ce sdmai l[mureascd preofii s[ nu vind la Vladimi-reqti, cdnd qi aici toate sunt la fel? Poporul infe-lept, a fEcut indatd remarca: "Cei care ne oprescazi de la Mdndstirea Vladimiregti, m6ine ne voropri gi de la bisericile noastre din sat".

43

44 Preot Ioan Iovan

Adevdrul este cA la Vladimiregti nu se adund

lumea cu arcanul, ci ea vine din indemn propriu,

pentru folosul duhovnicesc. AfluenJa lumii e mo-

tivatd de afluenfa harului lui Dumnezeu. ii aduce

Dumnezeu pe oameni, pentru cd El a frgdduit in

Vedenia de la 9 sept. 1938: "Aici se vor vindeca

suflete".De l8 ani lumea s-a folosit real de darul a-

cestui sfhnt Locaq. Mii de suflete s-au intdrit in

credin{d, au scdpat de patimi grele, s-au izbdvit

de pagube, de scdrbe qi necazuri. Multe familii

necdjite sau invrdjbite gi-au dobdndit liniqtea su-

fleteascd. NenumiraJi bolnavi de diferite boli s-

au vindecat cu desdvArqire. $i ce-i mai scump ca

toate, mii qi mii de suflete au inviat din moarteapdcatelor prin sffinta taind, a Mdrturisirii qi s-au

unit cu Flristos prin Sfinta impdrtaqanie. To{i cei

care pizmuiesc afluenfa lumii gi pelerinajele la

Mdndstirea noastrd, precum face P. S. Andrei Ma-gheru qi indirect tofi semnatarii circulatelor, artrebui sd vadd qi sd in{eleagd cd aici nu omul, ciDomnul este Cel Ce lucreazd cu atdta putere qi

eficacitate. Ar trebui sd cunoaqtefi to{i membriiSfentului Sinod cd in momentul cdnd afi datcircularele, a{i vrut sd opriJi o lucrare a Domnu-lui deschisi spre mdntuirea credinciogilor. Nu v-

Afostfrumos la Gherla!

ati rememorat in aceastd privin{6 cuvdntul jude-

cdtii Domnului, care eventual vi s-ar potrivi gicare v-ar putea ajunge la un moment dat gi carezice aqa: "Vai voul - cd inchideli impdrd{ia Ce-rurilor inaintea oamenilor, cd voi nu intrafi ginici pe cei ce vor sd intre nu-i ldsaJi" (Matei 23,l4). Rodnica dezvoltare a Agezdmdntului de aicitrebuia sd vd dea inciedinJarea cd nu este lucrareomeneascd, ci operd dumnezeiascd gi nicidecdts[ Vd ridica{i impotriva ei. Noi inJelegem gi gtimde la Maica Veronica, cd Vladimiregtii a fost in-totdeauna criticat. Unii au fbcut aceasta din ne-gtiintd gi neindrumare, al{ii din rdutate gi pizmd,allii din urd qi vrijmdqie deschisd, al{ii din laqi-tate gi meschine interese materiale gi iaraqi alliidin dorin{a de a se face apdrdtorii gi salvatorii or-todoxiei pe care o socoteau primejduit[, erij6n-du-se in cenzori ai fenomenului supranatural (ex.inf. Urzicd in broqura Minuni Sifalse minuni;Pr.Dr; P. Rdzuqi: Criteriologia falselor teofanii in(Studii teologice>; qi mai nou M-rea Slatina cufaimoasa scrisoare deschisd). Cenzori gi critici aufost intotdeauna, dar toate aceste critici n-au pu-tut face smintealS in Bisericd de proporfiile pecare le-au frcut circularele I. P. S. gi P. S. Voas-tre.

45

46 Preot Ioan Iovan

Nu v-a[i gdndit cd dacd Agezdmdntul de aici

ar fi fost intemeiat pe minciuni, pe amdgire de

sine, pe inqeldciune, pe legendd sau pe ispita dia-

volului, cum s-au ispitit unii sd afirme in reviste

gi circulare, atunci desigur cd nu ar fi durat 18

ani gi nu s-ar fi putut dezvolta nici pe departe,

cum vedem cd s-a dezvoltat de fapt. in aceastd

ordine de idei este bine gi necesar sd Vd aduceli

aminte qi si meditafi asupra cuvintelor celebre

ale vestitului Gamaliel rostite la judecata Apos-

tolilor Domnului in Sinedriul din Ierusalim gi ca-

re-gi gdsesc o minunatd aplicare in cadrul Mdnds-

tirii noastre: "$i acum zic vou6, ferili-v[ de oa-menii acegtia gi-i ldsa1i pe ei, cdci de va fi de la

oameni sfatul acesta sau lucrul acesta, se va ri-

sipi, iar de este de la Dumnezeu nu vefi putea s6-I risipili, ca nu cumva qi luptdtori de Dumnezeusb vd face{i" (Fapte 5, 38-40).

Oare nu cumva v-a{i fdcut Ei I. P. S. gi P. S.Voastre luptdtori de Dumnezeu prin circulareledate impotriva Agezdmdntului dumnezeiesc de laVladimiregti, ridicat prin poruncd divina, in cin-stea Prea Sfintei Ndscdtoare de Dumnezeu?

Pentru toate ordinele, circularele gi deftimd-rile verbale gi scrise indreptate impotriva acestuisfhnt gi sfin{itor Locag al Maicii Domnului, Vd

Afostfrumos la Gherla!

infruntdm, Vd prihdnim gi ne lepdddm de fapteleaceastea blasfemiatoare ale I. P. S. qi P. S. Voas-tre, prefuindu-Vd cu sfinfenie harul pe care-l pur-ta{i. Sd nu vd mire aceastd indrept{ttitd revoltd,dar o facem de dragul Maicii Domnului, pe careprin aceste fapte afi nesocotit-o, a{i defrimat-o qia{i hulit-o. Afi inchis multor suflete uqa de in-trare la minunata Ei lucrare de aici. Dacd I. P. S.gi P. S. Voastre nu crede(i in Ea sau vd e[ste] fri-cd sd mdrturisi{i deschis cd crede{i, de ce opri{i qipe allii de a crede gi de a veni la Ea? De ce aticdutat sd oprili izvorul Maicii Domnului care afost hotdrdt de insuqi Mdntuitorul, pentru pocd-in{6, pentru vindecarea qi mdntuirea sufleteascda Neamului nostru Romdnesc?

Sau a{i vrut sd gtergefi qi Vladimireqtii ca qiMaglavitul, numai si pute{i fi pe placul vrijma-qilor lui Dumnezeu qi [a] ucenicilor lui Anti-hrist? Oare dacd ingivd Vd complacefi in con-sensul fricii de a[-L] mdrturisi pe Hristos qi mi-nunile Lui in orice imprejurdri, dacd in bund par-te afi reugit [sd imprima{i] aceasti notd de fricdSffintului consens "bisericesc", a1i dorit ca gi Vla-dimiregtiul sd capituleze qi sd devini numitor co-mun?

47

48 Preot Ioan lovan

Cred cd aceasta V-a fost intenfia, [pentru] cd

P. S. Teofil nu s-a sfiit si ne scrie cd I. P. S. Pa-

triarh fiind un "artist" al Bisericii gi avdnd in fa{d

tabloul culorilor componente, a gdsit Vladimi-

reqtiul in culori prea vii gi s-a hotdrdt sd-l estom-

peze, spre a nu ieqi din comun".Dar zadamic incerca{i aceasta, cdci cetatea

Vladimiregti a fost ridicatd pe muntele ortodoxi-

ei noastre nu de oameni, ci de Dumnezeu, iar

culoarea aprinsd a vie(ii duhovniceqti de aici i-a

dat-o Maica Domnului, ocrotitoarea acestei ce-

td{i qi i-o pdstreazd focul Dumnezeirii lui Hris-

tos, luat zilnic de toli qi de toate, din Sfdntul Po-tir. Aceasta nu se poate "estompa"!

Oare nu v-aJi gdndit ci floarea Mdndstirii Vla-dimiregti e una din florile rdsidite de Dumnezeuin grddina mare a Ortodoxiei? $i aceasti floarechiar dac[ e mai aprinsd, nu iese din ansamblulgrddinii, ci dimpotrivd, prin rostul ei divers in ma-nifestare, dar unic in har, se preamdregte Dum-nezeu pe care L-am invd{at a fi unitate in diver-sitate.

Cunosc incd de la cursurile de indrumare mi-sionard aceastd dorinfd de "estompare" qi aduce-re la numitor comun, cdci P. S. Teoctist pe a-tunci rector (1952) m-a oprit sd md impdrtdgesc

Afostfrumos la Gherla! 49

des qi sd nu-mi fac pravila cdlugdreascd intrepreo{ii de mir, de dragul de a nu iegi din "so-bornicitate qi ortodoxie". Bine cd unii din preo{im-au prevenit incd din primele zile sd am grijacd sunt adus.la cursuri pentru desduhovnicire giintrare la numitor comun.

La sfhrgitul cursurilor, m-am convins cd a-ceste cursuri aduc pe preoti la numitor comun, iiactualizeazd vrdnd nevr6nd pe toJi qi ii scaldd inconsensul slujirii la doi domni gi incb mai multCezarului decdt lui Dumnezeu. Mie mi-a prinsbine, [pentru cd] inainte eram naiv gi credeam cdaceste cursuri uniformizeazd cultul, dar nu cd audarul de a "estompa" viaJa duhovniceascd acolounde ea se aprinde pentru Hristos gi Maica Lui.Ve{i zice poate cd suntem m6ndri. Una e mAn-dria driceasci qi alta mdrturisirea conqtientd infa{a oricui. Noi Vd infruntdm li Vd prihdnim nuat6t pentru cd nu crede{i qi nu propovdduti Mi-nunile lui Dumnezeu de aici, ci pentru smintealaqi prihanirea lor din fala credinciogilor care lecred cu sfinfenie. Avefi haine, insigne gi dar depdstori ai Bisericii qi propovdduitori ai minunilorlui Hristos; iatil cd in fa{a lumii in mod oficial ledefrima{i.

50 Preot Ioan Iovan

Nu Vd fie cu supirare, dar vd intrebdm: care

sinodali au fost dupd Dumnezeu qi au hotdrAt du-

pd Duhul SfAnt? Cei din 1938, care s-au supus po-

runcii dumnezeiegti primite de Maica Veronica de

a zidi aici Mdndstirea Maicii S al e, conform Vede-

niei din 2l august 1938; sau sinodalii actuali, ca-

re au hotar0t oarecum desfiin{area Mdndstirii?

Am zis "sinodali" [pentru] cd ei pot greqi 9i se

vede limpede ci actualii fsinodali] gre$esc in ho-

tdrdri, dar Sfhntul Sinod nu poate greqi 9i iat6, a

prelungit revdrsarea qi lucrativitatea harului Du-

hului Sffint qi peste actualele hotdrdri qi decizii.

Duhul Sfant opereazd qi acum aici mdntuirea su-

fletelor nestingherit, iar poporul care are antene

mai curate pentru simfirea autenticita{ii lucruri-

lor lui Dumnezeu vine mai sporit in urma cir-

cularelor date. Creqtinul evlavios, cu cdt este o-

prit de la Dumnezeu, ctr atdt il cauti mai mult.

Acest adevdr il verific[m noi in urma opreligtilor

proiectate de I. P. S. qi P. S. Voastre, cdci desfi-

in{a{i Vladimireqtiul qi desfiinfdndu-l, lovi{i in

Dumnezeu.Noi nu zicem cd I. P. S. Voastre direct desfi-

infafi Vladimiregtiul sau lovi{i in Dumnezeu. Nu,

sunte{i vinovafi, vSprihbnim, in numele lui Dum-

nezeu qi al poporului drept credincios, pentru ci

Afostfrumos la Gherla!

prin faptele qi dispozi{iile I. P. S. qi P. S. VoastreV-afi fdcut unelte vrdjmaqilor lui Dumnezeu. $ise folosesc de I. P. S. gi P. S. Voastre pentru dis-trugerea credinJei qi ddrdmarea Bisericii din ini-ma poporului nostru. $i pentru cd suntem fii gimddulare ale Bisericii, nu putem sd tdcem, cimdrturisim deschis qi [ii] infruntdm pe to]i, chiargi pe I. P. S. qi P. S. Voastre cdnd vedem cd pd-rasili conqtiin{a de pdstor care ar trebui sd prive-glteze neadormit pentru furmd, s-o apere in falaoricui qi la nevoie sd-gi puie sufletul pentru oi,cdci aga inva{[ Marele Pdstor Flristos.

Ori, cum sd nu Vd prihdnim, cdnd prin hotd-r6rile luate asupra Mdndstirii noastre, dovediJicu prisosinll cd V-afi ftcut nu unealta lui Dum-nezer\ Care a poruncit qi sus{ine acest Aqezd-mdnt, ci unealta vrdjmagului Lui de la ministersau de aiurea? $tim cd ei v-au cerut sa daJi aceleordine potrivnice lui Dumnezerr, dar nu trebuiasd:i ascultali. Ve{i zice poate ci a trebuit sd "dafiCezarului ce-i al Cezarului". Nimic de zis, dar I.P. S. gi P. S. Voastre afi depdqit acest citat, cdciali dat qi cele ale lui Dumnezeu tot Cezarului.Singuri a{i mdrturisit aceasta in mai multe r6n-duri, afirm6nd cu dare din umeri: "Ce sd fac da-ca aqtia imi cer?!" Aceastd aservire vinovat[ re-

5 l

52 Preot Ioan Iovan

iese din afirmafia P. S..Valerian, care repetaf

spunea cd decizia Patriarhului s-a emis din ra-

Jiune de stat. Mai limpede a mdrturisit acest fapt

P. S. nostru Antim in f'a(a delegaliei de cdlugdri

de la Sihastru, care veniserd in urma iertdrii to-

tale, sd rezolve un litigiu cu un inspector de la

minister care le cerea p[rdsirea M6ndstirii. P. S.

Sa, degi in prealabil a garantat r[mdnerea in Si-

hastru, in fala inspectorului a retractat totul 9i s-a

eschivat de a mai interveni pentru salvarea lor.

Atunci parinfii de la Sihastru, nedumerili, au in-

trebat: "P. S. StdpAne, dacd P. S. Voastrd nu a-veJi putere in fa{a unui inspector de la minister,

atunci spunefi-ne sd gtim, cine conduce Biseri-

ca?" Iar P. S. Sa a rdspuns incet: "Statul, dar td-

cefi! "Iat[ durerea mare gi alarmarea noastrd pentru

care strigdm prin aceastd intdmpinare, nu numaiin numele Mdndstirii noastre, ci in numele in-tregii Biserici qi a intregului popor drept credin-cios din care ne tragem gi in care ne avem im-prdqtia(i frafii, pdrinfii, moqii gi strdmogii. Deqi

suntem numai mddulare, dar alcituim un corp cuBiserica- Trupul mistic al Lui Hristos - qi nu pu-

tem sta nepdsdtori c6nd membrele superioare,capul vdzut, adicd membrii Sfhntului Sinod, nu

A fost frumos la Gherla!

slujesc numai capului - Flristos Domnul, ci slu-j es c. .la doi._{o*ryrq!, P g_ _g.e-- Ac_gastd duplicitate, dece aceastd aservire prin care ai l'frret intreaga Bi-sericd intr-o atitudine de compromis, ddndu-i ca-racterul [de] "cdldicea" inaintea Domnului? Ve{iincerca poate sd zice{i cd a{i cdutat sd vdslifi cuvetrealar prudenfei uzdnd, de zicala "pdnd trecipuntea, mai dai m6na gi cu necuratul!" Nu mergein ale credin{ei, ci mai bine sd dam m6na cu moar-tea pentru Hristos. in aceastd privinfd spune Dom-nul cd nu a venit sd aducd pace, ci sabie pe pe-mAnt, adici intru mirturisirealui sd despartd pepdrin{i de copii, cum e cazul nostru cu L P. S.Voastre. Prudenfa in aceste situalii, duplicitatea,este egald cu frica Ei frica este pdcat, ea niimegtepe pdstori qi-i face sd fugd cu conqtiinfa dintre oi.Pgctul cu lupii aduce risipirea oilor!

Sau poate, cum ne-afi afirmat in repetate rdn-duri, nu vrefi sd ceda{i scaunul, "ca sd nuJ ia u-nul ca Valerian Zaharia sau altul, cdci atunci Bi-serica s-ar duce de rAp6!" Nu Vd temefi de a-ceasta, cdci Biserica este a lui Flristos gi "niciporfile iadului nu o vor birui". Ar avea Dumne-zeu grijd, gi decdt aceastd stare de cdldicel, e maipreferabild cea rece, cdci abia se simte mai tare

53

I De fapt, ,,vetrela" - pinzdde corabie (n. ed.).

54 Preot Ioan Iovan

taiqul sabiei celor fierbinti pentru Hristos. A-

tunci, nu cuv6ntul, ci s6ngele jertfei va preface

toatd Biserica fierbinte. Doar qti{i ca Biserica a

triumfat inaintea Domnului gi a fost fierbinte

cAnd a luptat cu "recels". Astfel qi acum, decAt

sd dea Biserica sinodali, preoli qi credincioqi a-servili imputernicililor, inspectorilor, demnita-

rilor atei qi altor vrijmaqi ai lui Dumnezeu din

stat, mai bine 16sa!i sd dea mucenici. Biserica gi

liturghia se inal16 pe oase de mucenici, nu pe

congtiinJe de creqtini compromigi.Mai bine cereJi separarea Bisericii de Stat,

dec6t acest compromis! Arunca(i-le argin{7i, canu cumva iubirea lor sd Vd aducd pierzarea su-

fletului I. P. S. gi P. S. Voastre qi a turmei in-

credinJate. "Cduta{i mai int6i impdralia lui Dum-nezeu qi celelalte se vor adduga" qi I. P. S. qi P.S. Voastre de la Dumnezet4 prin poporul care-giiubegte gi ingrijeqte pe Pdstor, c6nd vede cd aregrijd numai de mdntuirea sufletului lui, nu qi deinrobirea lui. Altfel, cum o ducefi acum, incetul

-cu incetul Va lepida{i de impdra{ia lui Dumne-zeu qi rbm6nefi slujitori ai Lui numai cu formelecele din afard", precum prevesteqte M6ntuitorulin Vedenia Maisii Veronica de la 1 sept. 1948,spunind: "Biserica qi monahismul vor avea de

Afost frumos la Gherla!

suferit. Mu(i se vor lepdda, nu de cele trupegti cide impdriJia Mea!" Poate nu le credefi, dar noivi le scriem din inimd curatd, iar $tiutorul ini-milor va vddi la Ardtare, inten{iile tuturor. Noivd indemndm la mdrturisire! Ieqi{i qi scoate{i Bi-serica din "cdldicie"! Au dreptul qi copiii se[-i]sfrtuiascd pe pdrinJi intru ce este bine qi plicutlui Dumnezeu.Trezi{i[-vd], nu mai dormili, c6lu-pii intrd in turm6.

De ce a{i dat frdiele din m6nd gi a{i incre-dinfat duhul cdrjei, duhului intunericului acestuiveac frivol qi fhra Dumnezeu? De ce Va lipsifi deatitudinea demnd de a[-L] mdrturisi pe Flristosdeschis, in fa{a oricui? in loc si vd pune{i sufle-tul pentru oi, de ce I. P. S. qi P. S. Voastre face{idimpotrivd, pe cei care cautd cdt de c6t sd-Lmdrturiseasc[ pe Flristos qi vor si trdiascd maidupd Dumnezerr, ii caterisi{i qi ii exclude{i? Cumputem noi sd ticem c6nd este vorba de BisericdMama noastri pe care, dupd ce singuri V-afi v6n-dut congtiinfa, incercafi s[ o scoate{i qi pe ea lamezat? $i iatd cum: Mdndstirea Sihastru, undeviefuitorii doreau sd ducd o viafi mai aproape deDumnezeu gi si se impdrtdgeascl mai des cuHristos, C5ruia s-au predat cu exclusivitate, afost transformatd, de I. P. S. gi P. S. Voastre prin

55

56 Preot Ioan Iovan

Sinod, motivdndu-se in'referat de cdtre P. S.

nostru Antim, cd vieguitorii au un- duh de viatd

misticd de la Vladimireqti qi relat6nd ca o bra-

vurd, cd a "capturat" c6teva sticluJe cu Flristos !

Ce bravur6! Arhiereul Lui Flristos [il] captu-

reazd pe Hristos gi-L inchide in dosare, in loc

sd-L recomande imp[rtdganiei zilnice prin potir,

pentru a nu fi silit si se refugieze - de frica at'

hiereilor - in sticlu(ele gi tubugoarele celor care

nu se pot lipsi de El. Oare nu suntefi de prihbnire

pentru asemenea fapt6[?] Pentru Fkistos gi Bise-

rica Sa Vd infruntdm li Vd prihdnim pe I. P. S.

Voastre care le patronafi [pe] toate acestea. Vd

intrebdm mai departe, cum ati patronat pe P. S.

Antim, care in uffna unei judecafi nedrepte [i-]adat pe c6lugarii de la Sihastru pe mdna procu-

raturii gi a mili{iei, inchizdndu-i pe[ntru] o vre-

me preventiv, iar acum condamndndu-i pe tofi la

un an qi jumatate [de] puqcdrie?

C_aJugari inchigi din ordinul Episcopului pen-

tru cd n-au in{eles sd renun{e la practica impdrtd-

girii dese cu Hristos, sd pdrdseasc6 Mlnistirea

lor de metanie unde s-au rdstignit Domnului!

CAt de straniu sund aceasta in conqtiin{a tuturor!

Ce va rdspunde P. S. Antim in fa{a nemitarnicu-

lui Judecdtor pentru aceastd "dragoste de fiii du-

Afostfrumos la Gherla!

hovniceqti?" $i mai ales, ce rdspuns va da P. S.Sa lui Fkistos, pentru cd in judecata deschisd deP. S. Sa s-au defrimat Sfintele Taine, batjoco-rindu-se de cdtre anchetatori? in fala lumij carenu cunoagte adevdrul, afl'diSgtgdtlat acest Age-zdmdnt viu, l-41i estompat, dar viaJa intr-insul emai aprinsi 9i gtiutorul inimilor va vddi la A-rdtare.

Vd prihlnim pentru cd qj! patrgnat g{ggisi-

19g $i excluderea Pdrintelui Iustig gi a celor pa-tru monahi de la S6mbata [Fdgdraq], care de ase-menea s-au frcut vinova{i [impotriva] "estom-pdrii", pentru aprinderea de mdrturisire gi de im-pd(d$irea cu Hristos a lor gi a poporului inchind-tor. Qg-rdspu-Uq_vA dq I, !.._S, Nicol-ae B_Ahu pen-tru c5, tulburat de mdrturisirea [gi] implrtdqireaprea deasd Ei colectivd, ?_p1rs la dispozilia_ Segq-

litalii masina I. P. S. Sale, ca sd[-i] ridice cdt mairepede din Mindstire gi sA[-i] inchidd pe acegtifri duhovnicegti ai I. P. S. Sale?

Dacd motivul era mai mult duhovnicesc gibisericesc, d-e* gS atunci a abuzat de dreptul dedemnitar al stelei R. P. R.? Oare nu tot I. P. S.Sa a fost vajnicul propoviduitor al rdzboiuluisffint gi aprigul slujitor al Crucii in campaniiledin Transilvania? De ce se laudd cu steaua qi o

57

58 Preot Ioan Iovan

folosegte ca putere asupra fiilor? Care este pu-terea arhieriei sale in Bisericd? Crucea lui Hris-tos sau steaua Republicii? Este bine sI precizezeI. P. S. Sa, pentru a nu duce in eroare chiar qistatul care i-a conferit steaua cu drepturi in statgi nicidecum in Biserica sau in monahism. Drep-tul acesta, pe laturd bisericeascd, denotd iardqi cdI. P. S. Bdlan slujeqte la doi domni qi atunci sdnu ne mire cd cilugirii in cauzd nu au ascultatde I. P. S. Sa, ci direct de Hristos!

4. Vd infruntim apoi in numele Bisericii gipentru defbimarea gi discreditarea publicd a Mai-cii noastre Stare{e, pe care at6t I. P. S. Voastrdcdt qi alli ierarhi sinodali (nomine odiosa) a\i ca-lomniat-o in fel gi chip, uzAnd cdprezenfut nour-trd gi a miilor de credincioqi este cd Maica Veroni-ca este un vas ales de Dumezeu, care s-a in-vrednicit sd vadd Fafa lui Dumnezeu, a MaiciiDomnului qi a altor sfinfi, primind un mandatdivin, o sfin{ire speciald de la Dumnezeu, princare a chemat gi a adus la sfin{ire in sdnul Bise-

2 Probabil "uitdnd cd credinfa". Textul din dosar a fostdactilografiat dupd cel olograf al pirintelui Ioan. Este po-sibil ca erorile si fi apirut in momentul dactilografierii decdtre o altd persoand decdt pdrintele (n. ed.).

A fostfrumos la Gherla!

ricii noastre atdtea suflete. De nu credefi nepd-trunsului elementului mistic din lucrarea MaiciiVeronica, ar fi trebuit sd crede{i faptelor. Cdcisimplu vorbind, dg.au era de la Dumnezeu qi a-devardtd chemarea Maicii Veronica, nici I. p. S.Voastrd nu a{i fi avut de ce veni de cinci ori laVladimiregti gi sd scri[e]fi in Cartea de Aur : ,'in

aceastd Sfdntd Mdndstire, condusd cu at6ta des-toinicie gi insuflefire de Maica Stare{d Veronica,nu sunt o podoabi numai zidurile, chiliile, bise-rica etc., ci toatd via\a duhov"nic.eascd a ob$tii ge-lElvii este o podoabd a monahismului Rom6-nesc. infloregte peste tot locul o gospoddrie deo-sebitd, dar infloregte plind de via{[ duhovni-ceascd o obqte duhovniceascd inchinatd Dom-nului Flristos, pe care noi o binecuvdntdm, ru-gfuid pe Mdntuitorul sd reverse aici toate daru-rile Sale cele bogate, cu al Siu Har gi cu a Saiubire de oameni" (5. I l. 1950).-

Oare cdnd a{i semnat ordinul sinodal de i-zolare a Mdndstirii Vladimiregti, nu v-a $optit laurechea dreaptd Duhul Sfhnt: "Ai grijd cd te con-trfui, cd altfel scriai in Cartea de Aur a Mdnds-tirii?!" Poate momentul politic v-a infundat[-o]pe cea dreapti qi afi auzit mai stAngaci cu st6nga.Iertafi-mi sinceritatea, dar I. P. S. Voastrd ne-ati

59

60 Preot Ioan Iovan

vorbit in gura mare la toatd lumea, noi Vd qop-

tim in scris, numai I. P. S. Voastre.Pentru noi, Maica Veronica este o mamd du-

hovniceascd, fiindci prin rostul chemdrii sfin{iei

sale ne-am apropiat de Dumnezeu, ne-am aprins

evlavia cdtre Maica Domnului, unii ne-am rupt

de lume, allii s-au ldsat de patimi, o mullime de

cdmine gi-au recdpdtat liniqtea prin rostul Md-

ndstirii intemeiate de Maica Veronica. $i nu nu-

mai unul sau doi, ci zeci, sute gi mii - in felul gi

rostul lor s-au innoit cu sufletul. De aceea po-porul o numegte Na$a Renagterii in Duh a Nea-mului Romfinesc!

Era un timp cflnd chiar I. P. S. Voastrd pre-

zentali Mdndstirea Maicii Domnului drept "biletdevizitd" qi "floare de butonieri" a I. P. S. Voas-tre. O laudaJi gi o dddeafi de model peste tot.Mai mult, insdqi I. P. S. Voastrd afi hirotesit-oStavroford in fa{a Sfhntului Altar de la Vladimi-reqti, recunoscdndu-i astfel anumite merite in Bi-serica noastrd! Atunci, de ce Maica Veronica aajuns acum in gura I. P. S. Voastre o "femeie",un "idol", "proastd" gi "semidoctd"? I-a{i spus pd-rintelui Iustin de la Sdmbdta, cd de ce este prost

"qi el qi Ioan de se iau dupd "o femeie" care nu a-re nici mdcar seminarul, necum teologia, ironi-

Afostfrumos la Gherla!

z6ndu-ne pe noi cd poate ascult6nd-o, voi ajungeeu Patriarh, iar ddnsul Mitropolit la Sibiu. Da, nelu[m dupi sfatul Maicii Veronica, pentru cdSfinJia Sa a..ascll_tat mai mult de Dumnezeu.de-cdt de oameni, nu cum facefi I. P. S. Voastr6, as-cultdnd mai mult de oameni dup[ cum se vede.C6t despre {uziz cd vrem sd vd luim locurile, vdrugdm sd fifi incredinfa{i cd asemenea gdndurisunt strdine de noi gi oare de ce vd temefi de doiieromonatri, unul caterisit qi altul candidat [aca-terisire]?

P. S. nostru Antim a reprogat celor de la Si-hastru cd ascultd de "o femeie" de la Vladimi-regti, care zice cd, a vorbit cu "Maica Domnului".De ce oare aceast[ badocord din gura unui ie-rarh,la adresa unui vas ales al lui Dumnezerr, ca-re q-a verificat prin fapte, reimbisericind mii desuflete qi crednd un reviriment unic in Ortodo-xia noastr6? Zic unic, pentru ca prin"practicile

dlhovnicegti preconizate de Maica V-eronica -

din vdditd inspiralie divind - 4 pus creqtindtateanoastrd pe fdgagul celor mai autentice trdiri du-hovnicegti, invitdnd lumea sg*gejas*fimai multcu Dumnezeu gi [cu] Tainele Lui, dec6t sd vor-beascd numai de El, ca sectarii. $i oare acestaeste un rdu pentru Biserica noastrd, in sdnul cd-

6 l

6362 Preot Ioan Iovan

reia gi-a ascuns qi dospit aluatul trimis de la Dum-nezeu? De ce atunci lovili intr-insa? De ce o maiironiza[i cd s-a fdcut "idol"? Nu s-a frcut ci dim-potriv6, a intors mii de oameni de la slujirea i-dolilor pdcatelor. I. P. S. gi P. S. Voastre prin or-dinele date, o stigmatizali ca pe un "spin" al Bi-sericii, cdtd vreme Sfintia Ei este o floare aleasda Ortodoxiei noastre gi un crin care a sddit peste300 de crini - fecioare - in grddina Maicii Dom-nului de la Vladimireqti.

Ve{i zice poate cd sunt impitimit, cum nu v-aJi sfiit sd afirmali public, dar sd vadd Dumne-zeu conqtiinla fiecSruia! Eu V-am spus incd de laAgapia ci o cinstesc ca pe o sfhntd vie gi o in-so{esc ca pe nigte moaqte sfinfite prin p6rtaqiasfinfeniei teofanice gi mai presus de frre [de] ca-re s-a invrednicit. Judecafi gi ziceti ce vreJi, eurdmdn in credin{a cd este Proorocul Romdniei di-ruit de Domnul zllelor noastre gi chiar prin ab-surd vorbind, cd nu ar fi aga, Domnul nu md vaprihdni cd primesc pe un prooroc in nume deprooroc.

Chiar gi fecioria de la Vladimireqti v-a scan-dalizat pe mulli de afi batjocorit-o, a{i ironizato-gi condamnat-o in reviste. De ce oare, in loc sdvd bucura{i de crini, dafi cu pietre in ei gi voili

Afostfrumos la Gherla!

sd-i smulgefi? De ce vi tulburi faptul c[.Dum-qgzeu a poruncit Maicii Veronica s6 ridicp,laVladimirp$ti o cefate--a*fiqciodei, in mijlocul unuiveac cu duh frivol gi necredincios? Ar trebui sdvd bucure faptul cd in acest locag sfin1it dedescoperirile Sale, Domnul a voit ca sd se aduneqi si se mdntuiascd sub Omoforul ocrotitor alMaicii Sale, f.eciqargle neamului nostru binecre-dincios gi evlavios. Prin acest dar cu totul spe-cial, oare I. P. S. gi P. S. Voastre nu vede{i cdDomnul a voit sd binecuvdnteze evlavioasa noas-trd Moldovd qi intreaga noastrd fard Romdneas-cd?

De cre V-afi repezit cu o judecatd pripitd, in-cuviinfdnd pe ispititii strig[tori: "au nu toate fe-meile sunt chemate la mdnfuire, de ce numai fe-cioarele sunt primite la Vladimireqti?" Trebuiasinguri sd le rdspundefi: "Toate femeile se potmdntui, iar pentru cele ce vor sd se cdlugdreascd,stau larg deschise porfile celorlalte Mdnistiri,cdci la Vladimireqti, Dumneze\ a hotdrdt sd vie-fuiasci numai fecioarele" (cf. Vedeniei diU ̂ 21_august 1938). Ne miri faptul cd P. S. Antim Nicanu v-a oprit s[ incuviinfafi articole impotriva fe-cioriei de la Vladimireqti, cAnd singur a putut cu-noagte ci nu Maica Veronica sau maicile au or-

Afostfrumos la Gherla!

goliul de a primi numai fecioare, ci Maica Dom-nului nu le primegte pe celelalte. P. S. Sa, pe vre-meac6nd era Episcop Locotenent la GalaJi, a vo-it sa ispiteascd acest "orgoliu" qi a inchinoviat cuordin o maicd ce a fost cdsdtoritd. Maica Vero-nica a primit-o cdci s-a supus ordinului Ierarhu-lui, i-a dat gi chilie, dar Maica Domnului a re-

{inut-o bolnavd la pat, pdnd a mdrturisit singurdcd a voit si ispiteascl aceastd "Taind" a feciorieide la Vladimiregti. A treia zi, iegind pe poartaMdndstirii n-a mai avut nici o durere. Oare e unorgoliu respectarea poruncii Domnului, de a vie-

fui numai fecioare?Iatd cd avem toate motivele sd vd infruntdm

pentru defdimarea Maicii Veronica, fiind fii du-hovniceqti ai Sfin{iei Sale. Sfhntul Apostol Pavelspune: "Mul1i pdrinfi qi invd{dtori ave{i, dar intruHristos, Eu v'am ndscut". Tot astfel spune Mai-ca Veronica, care a umplut Mdndstirile gi Biseri-cile in toatd tara cu asemenea fii gi fiice. Dacieste aqa, cred cd nu vefi tdgddui, atunci, de ce olovi{i?

Vi prihanim apoi pentru defbimdrea acestuiloc sfhnt qi sfin{itor qi a Vedeniilor Dumneze-iegti avute de Maica Veronica. Pe toate acesteale-a{i discreditat in revistele Bisericii suscitdnd

atacarea lor in articole, conferin{e qi predici. Dece vd tulbura{i [pentru] ci se zice cd la Vladi-mireqti este loc sffint qi sfinlitor? Noi credem cil-a sfin1it insuqi Dumnezeu prin Vedeniile repe-tate ale Maicii Veronica. De nu Vd mullumeqteacest rdspuns, atunci Vd rog sd luati SfdntaScripturd qi ve{i vedea cd toate locurile unde s-aardtat Dumnezeu aleqilor Sdi, au fost considerateqi numite sfinte. Nici sd nu vd scandalizali cd,Domnul s-a afdtat qi [a] descoperit mdririle, voi-le qi poruncile Sale Maicu{ei Veronica, o tdnirdfecioard neinvd{atd, cdci gti{i bine cd altele suntjudecalile oamenilor gi altele ale lui Dumnezeu,"Care cearcd inimile qi rdrunchii".

Dacd I. P. S. Voastre in loc sa tipari{i gi sdrasp6ndi{i poruncile dumnezeieqti din Cartea deVedenii a Maicii Veronica, o pdstra{i ca un corpdeiict "legathintr-un dosar", cum sd Vi mai as-cultdm qi "sd Vd mai in{elegem"? Pentru noi Ve-deniile sunt tot aqa de prefioase ca qi cuvinteledin Sfdnta Scripturd, pentru cd tot cuvintele luiDumnezeu sunt qi pentru cd "Cuv6ntul lui Dum-nezeu nu se leagd"[;] de aceea gi cartea cu Ve-denii de c6nd afi legat-o in dosar, s-a rdspdnditinci mai mult, multiplicdndu-se de credinciogi intoate pdrfile {arii.

il

66 Preot Ioan Iovan

Cd sunt posibile Vedeniile in zilele noastre,n-ar fi cazul sd scriu aici, dar ca sb vedefi gre-qeala mare bisericeascd pe care a{i ftcut-o stag-n6nd oficial Vedeniile, voi cita cuvintele Sfhntu-lui Maxim Capsocalivitul, care zice: "$i acum ro-bii lui Hristos se invrednicesc a avea Vedenii demulte feluri, pe care unii nu le cred Ei nici [nu] leprimesc in nici un chip cd sunt adevarate gi lesocotesc cd sunt niqte rdtdciri. Iar pe cei care levad ii cred ci sunt rdtdcili. Dar mi minunezfoarte mult de aceasta, cum oamenii aceia s-auintunecat qi au orbit qi ca nigte orbi cu sufletulnu cred ce a fdgiduit nemincinosul Dumnezeu,prin gura poorocului Ioil, acolo unde zice: "Voivdrsa duhul Meu peste tot credinciosul qi robii giroabele Mele [...]". Acest dar.l-a dat Domnul nos-tru qi-l dd gi acum, qi-l dd pdnd la sfhrgitul vea-cului tuturor credinciogilor robilor Lui" dupd fb-giduinfa Sa".

$i in caztil stagndrii acestora poate ve{i in-cerca si vd apdrafi cu citatul: "Supune{i-vd std-pdnirilor" ... adicd dacd stdpdnirea actualE nuvede cu ochi buni Vedeniile, inglobdndu-le inaqa numitul "misticism", termen cdruia qgcledj;r-

Siglii i-au dat c_aracter peiorativ, atunci numai-dec6t trebuiesc atacate? Nu trebuia sd le ataca{i

Afostfrumos la Gherla!

I. P. S. Voastrd gi ceila{i sinodali. I-$r.l[reh4q qp

Y** "fu""-"Ji*Ugplt** gi clegtg. s_ggl,1 gb*i l, cu care cei

necredinciogi in numele lui DumnezetJ, yg.l".qp

.!-co?ti aceasti credin{d din popor. Ei inglobeazdaceasti scumpi comoard in reduta de atac "mis-ticism", care in ultimd analizd, este credin{a inl)umnezeu, e insugi Dumnezeu care e misticis-mul intruchipat. PqSA -nu. s:l,$qti*iru.slgrq sd a-pdrati aceast6 redutS, m[car nu fi1i slugf[g_ _y"Igj-mqq.ltor lui Dugrnezeu gi lasafi gi binecuv6ntafipe cei ce vor sd apere reduta sfdntul misticismchiar cu preful vie{ii! Tocmai de aceea nu3 vdprihdnim, nu pentru cd nu credeJi sau nu face{iintru totul voia lui Dumnezeu, ci pentru cd prinmdsurile luate de I. P. S. qi P. S. Voastre tr_ di

{gl"-_{"*_Ul$_q!f4indeBisericd,ab*aletiaten-tiggpu credinciogilor de la pericolul mare al sld-birii credintei in popor. Bine cd poporul gimtg qialeargd [acolo] unde credinfa e vie ;!. apgle*D..u-hului Sfant nu g;Qu lUlb-u-gaJ. Simte, fiindcd iqiqre imqr-4 nepervertitd, dar il doare cdnd vede cd

rygtolij ift$igi tulburd aceste ape! in loc sd le a-prindi credinfa, lg-o "estompeazd", le-o prihd-negte. O gtim aceasta de la miile de inchindtoricare cu durere ne m5rturisesc cd nici nu se gdn-

67

3 Poate "noi" (n. ed.).

68 Preot Ioan Iovan

desc vreodatd sd se lepede de credin{d, de bise-ricd qi de preofi, dg; su"gJ l"tpltjti sd judece com-promisul qi slujirea,la doi domni a preofilor lor.Preo{ii la rdndul lor, mai pufin vinova(i, vin qi eila noi, acum imbrdcali civil - spun cd n-au inco-tro, dacd aqa li s-a spus la cursuri, la conferinlegi dacd aqa le poruncesc Episcopii prin circulare.

$i se mird gi se intreabd dacd Episcopii care suntcdlugdri qi nu au so(ii, copii gi alte obliga{ii fa-miliare, de ce nu risci pdn|la sdnge pentru a-Lmdrturisi pe Flristos?

Preofii, poporul gi impreund cu ei qi noi toJide la Vladimireqti, Vd intrebdm: nu Vd gendiJicd noi romdnii nu ne-am fdcut ci ne-am ndscutcreqtini qi ca atare compromisul I. P. S. gi P. S.Voastre lqzeazd credinfa mogilor qi strimogilornogtri [dintre] care unii gi-au vdrsat sdngele pen;tru Fkistos? De ce vjndef! interesele lui Dumne-zeu gi ale Bisericii s.!p$1lui. aterr, pentru intereselemenfinerii unui salariu gi renunla\ila tradilia dea mdrturisi credin{a? Nu vedefi ci {i _ trans-;format prig.-aqpryfg pi salarii Biserica lui llristosin bisericd de stat, cu episcopi qi preo{i de stat, ca-re p5:ptru argin{ii statului schimbd frica de Dum--nezeu pe frica de oamenii statului? Dacd statul adat libertate cultelor prin art. 84 din Constitulie,

Afostfrumos la Gherla!

de ce nu uza{i total de ea? De ce in unele pri-vin{e depagiJi cerin{ele de loialitate a statului,schimbdndu-Vb chiar rosturile, dar in alte pri-vinfe, unde raza activitalii bisericegti Vd recla-md, renunfa(i sau Va sfiifi in a v[ exercita inda-toririle? in primul caz, de ce oare depdqili limi-tele chemdrii preofesti, dezvoltdnd in gcolile teo-logice la cursuri, in conferinfe, in pastorale gi inpredici o "actualizare" degdnfatd a lui Fkistos,frcdnd uneori mai mult politicd decdt credinld?De aceea un activist de partid gi educator politica declarat foarte fericit ci nu-i nevoie de atacatBiserica in fa{a poporului, pentru cd, reprezen-tan{ii ei singuri o discrediteazd. prin serviciile qipropaganda indirectd ce ne-o fac in actualizareacuvfnthrilor. Ei au dreptate pentru c[ qi Mdnds-tirea de pildd nu partidul o discrediteazl,, ci iatd,,reprezentanfii Bisericii ii fac acest "serviciu"...."gi va da tatil pe fiu spre moarte... ".- in al doilea cazYd, intreblm de ce nu vd e-

xercitali indeajuns dreptul de libertate a cultu-lui, cercetdnd gi ingrijind peste tot sufletele in-credinfate? Lacrimile atdtor pdrinfi, sofii gi copiicare qi-au pierdut pe ai lor frrd preot, prin spi-tale, inchisori, la canal gi [in] alte institufii, neindeamnd sd Vd intreb[m de ce nu avefi grrja a-

69

70 Preot Ioan Iovan

cestora? De ce a{i ldsat la canal gi in alte pdrfi sdfie duqi creqtinii - ca vitele - la groapd fdrd pre-ot? Se intreabd unii preofi sclpa{i de prin inchi-sori de ce oare sinodalii nogtri nu-gi indreaptdrdvna cdtre indeplinirea acestor indatoriri sfinte,ci iqi macind zelul in a lua "mdsuri de extremdurgenfd" pentru distrugerea lucrdrii dumnezeieqtide la Vladimiregti? Mai lpunea alt preot: "Cefrumos i-ar sta, mdcar unui ierarh de-al nostruortodox, sd-gi puie sufletul pentru cei oropsiti, a-dicd pentru oi? Chiar daci aceste oi sunt rdt6-cite de la ordinea publicd, tot oi cregtine sunt".

Tot in limitele libertafii religioase garantatede constituJie se intreabd poporul nostru, oare dece pdstorii nogtri au cedat, renunfdnd la tradiJiasfin{irii caselor lor in fiecare zi [de] intdi, prin a-ghiazmd, gi binecuvdntare preofeasc6[?] Oare a-ce[a]sta este de la Duhul Sfant sau un semn derenun{are la datoria sffintd, pentru a nu [sdri in]ochii cuiva prezenla prea deasi a preofilor pestrdzi? Numai diavolii gi ucenicii lui fug de a-ghiasmd. De asemenea se mai intreabd poporulde ce s-au ingrddit tipdriturile bisericegti gi de cese pun atitea piedici la hirotonia preo{ilor? Nucumvaincomodeazd"pe cineva cuvdntul lui Dum-nezeu sau numdrul prea mare al slujitorilor bise-

Afostfrumos lo Gherla!

ricegti? Ori costumul preofesc Ei barba sunt inac-tuale? Repetdm, dacd este libertate religioasd, a-tunci de ce nu uza{i de ea intru totul? Sau e nu-mai pe hdrtie $i pe "carteld"? I. P. S. gi P. S.Voastre de ce nu intervenili sd se desfiinf eze a-ceastd ultimd "carteli" a cultului gi sd fie l6sat la"liber"? Se mai intreabd poporul de ce pdstoriinoqtri neprihdnesc sdrbdtorile qi Duminicile, scur-t6ndu-le din "ordin de sus"? Rdstimpul sfintelorslujbe, pentru a putea ieqi la lucru sau la gedin{egi intruniri? Oare aceasta este dupd Dumnezeu?P. S. Valerian a afirmat la noi cd dacd, Patriarhular dezlega sd prdqim in zilta intdi de Pagte, noisuntem datori sd-l ascultdm! Desigur, ne-am in-chinat fi am socotit insaqi afirma{ia venitd de ladiavol, necum sd ne gdndim c5 am putea-o im-plini vreodatd. Durerea [este] insd cd gi cei stre-ini de Bisericl uzeazd, de ordinele sinodalilornoqtri prin care ne prihdnesc praznicele. Astfel,la hramul Mdndstirii noastre din anul 1953, unimputernicit a avut tupeul sd [o] intrebe porun-citor pe Maica Veronica, intre cca 20 de mii deinchinitori - ce, nu gtie ordinul Episcopuluidupd care "slujba trebuie sd fie terminatd la oragqi lumea sd plece acasd la lucru"? Maica Vero-nicai-a rdspuns prompt: "Noi la 9 incepem gi o

7 l

7372 Preot Ioan Iovan

sffirgim cdnd se termind ev, iar ordinul care esteimpotriva sdrbdtorii, adica a lui Dumnezeu, ilnesocotesc ori de la cine ar veni el. Cdt desprelumea adunati, pofti1i, imprdqtiati-o; noi n-am a-dunat-o cu arcanul, dar nici [nu ne] g6ndim vreo-datd sd-i indepdrtdm de la Locaqul Maicii Dom-nului." Scena aceasta a pus iarAq[i] in umbrd ati-tudinea I. P. S. qi P. S. Voastre care v-a{i ispititsd jertfili timpul consacrat de Duhul Sfdnt pentruprdznuirea Domnului, [a] Maicii Sale qi [a] Sfin-

{ilor Sdi. Dacd vi s-au cerut asemenea jertfb dintezanrul Bisericii - precum vi se cere qi Minas-tirea noastrd - de ce a{i cedat? De ce a{i ldsat peacegti tdlhari de cele sfinte sd se atingd, de teza-ur, cu "mdnuqi sinodale"? Fi{i sigur c[ de se a-tingeau direct, ii ardea Duhul Smnt din poporulcare ascunde cu sfin{enie acest tezaur gi pentruel mai curdnd igi dd via[a. Nu trebuia sub nici unmotiv sd pune{i in mod laq "sigiliul sinodal" alDuhului Sffint pe acte "false", neinspirate de El,ci de ra{iuni streine de Biserici qi chiar potrivni-ce Ei. Oare se pot cAndva subordona ftrd pdcatgreu impotriva Duhului Sffint, ra(iunile divine, ra-{iunilor omeneqti, fie acelea chiar de stat? Noicredem cd niciodatd! Dacd Va sileqte cineva, sta-tul sau partidul sd face{i anumite lucruri sau sd

A fost frumos la Gherla!

dafi ordine impotriva lui Dumnezeu, a Bisericii,a conqtiinJei qi chiar a liberta{ii garantate, de cenu dafi alarma, de ce nu ardta{i cd in felul acestalibertatea cultului e numai o etichetd?

Noi am observat acest amestec qi incdlcaregrosoland a credinJei, cdci s-a gdsit un inspectornesocotit de la minister care a tras[-o] la rdspun-dere pe Maica Veronica chiar in Stire{ie, c[ dece inva{6 lumea sd cread5 in Dumnezeu care nuexistS - zicea el nebunul - de ce[-l] amigeqte pepopor cn [L-]a vdzut pe Dumnezeu? Respectivulateu aqtepta si tremure de fricd, dar Maica Vero-nica i-a rdspuns scurt: "Trebuie sd fiu nebund caDumneata sd invaf lumea cd nu este Dumnezen,de vreme ce L-am qi vdzut"! Men{iondm, era in-spector din Ministerul Cultelor, "autoritatea noas-trd.tutelard".

AIt imputernicit (Coban) ne-a jignit credin{ain sfintele moaqte, spun6nd in stdre{ie cd ne in-chindm la "oase goale care pot rdspdndi mi-crobi". Lucrul ne-a scandalizat qi a fost un vot deblam pentru partid qi minister, care igi au camembru gi reprezentant acest "microb" al credin-

fei din popor.imputernicitul raional (Bdzu Badiu), pe l6n-

gd lansarea unor calomnii la adresa Maicii Vero-

74 Preot Ioan Iovan

nica qi a Mdndstirii, a indrdznit sd legitimeze qi

s[ opreascd lumea care venea la noi, cbut6nd s6-ildmureascd sd nu creadi nici in Dumnezeu. Ace-laqi imputernicit aindrdznit si ne ceard socotea-ld asupra metodelor sdv6rqirii Sfintelor Taine,dar a fost refuzat categoric qi indrumat s6-qi va-di de misiunea sa de "curea de transmisie" admi-nistrativd, nicidecdt sd se amestece in cele du-hovniceqti.

Al{i imputernici{i de la Iaqi qi Suceava [e-]aulegitimat qi mustrat pe maicile noastre cd mergprea des sd se inchine la sfintele moagte.

5. in acest rechizitoriu intrd chiar statul, careprin Ministerul Cultelor [ii] toler eazd, pe reprezen-tan{ii sdi sd intreprindd o prigoand uneori fE{igacontra credin{ei. Dach se spune cd lupta partidu-lui, adicl a ateismului, trebuie sd fie dus[ ide-ologic impotriva credin{ei qi a lui Dumnezeu, a-tunci de ce se pedepsesc elevii, studenJii, mili-tarii, inva{dtorii qi al{i slujbaqi membrii sau nude partid, pentru ci merg la Bisericd gi indeosebipentru c6-qi boteazd copiii sau se cunund, ?qi 1insdrbdtorile gi se inchin6? Este foarte confuz gi e-vaziv termenul de "mistic" in baza cdruia mulliau de suferit sau sunt luafi la ochi. Uneori re-

Afostfrumos la Gherla!

prezentan{ii statului au iegiri necontrolate, cums-a int6mplat in Mdndstirea noastrd in ziua intdide Crdciun a.c., cdnd imputernicitul a injurat deDumnezeu gi sfdnta Cruce pe creqtinii inchin6-tori, prihdnindu-i cd vin la Mdndstire in loc sd seodihneascd pe la casele lor. il durea la rana ve-che, "afluenJa lumii la Vladimireqti"! Unii creq-tini au de suferit in felurite chipuri pentru cre-dinJa. Pentru cd a cdntat la Vladimireqti, corul

[de la Biserica] Sffintului Haralambie, a fost di-zolvat la interven{ia imputernicililor, care au ur-mdrit cu "viu interes", lumea adunatd.

Cei care vor sd aducd lumina lui Hristos inpopor prin c6(i de rugdciune, cruciulile, icoane,t[mdie etc., de ce oare sunt urmdrili gi oprili? Dece li se sechestreazd toate acestea [qi] sunt da{iin judecatd gi condamnafi? De ce pentru cd uncreqtin evlavios vrea sd sfin{eascd rdspAntiile dru-mului dinjurul Mdnastirii cu un crucifix, este con-darirnat qi inchis? $i paranteza aceasta este marec6t lungul qi latul [drii, dar noi ne mirginim lacele in legdturd cu Mdndstirea noastrd.

intrebdm qi noi in ce constd libertatea reli-gioasd qi care sunt limitele ei, cd pe cdt se vede,treptat, treptat, se rezumd numai la suflet qi niciin Bisericd nu se poate refugia cregtinul sd nu fie

75

76 Preot Ioan Iovan

suspectat qi incondeiat. Dacd este o colaborareintre Bisericd qi stat, atunci de ce statul are drep-turi nelimitate qi se amesteci grosolan in toateale Bisericii, iar Bisericii nu i se ingdduie depli-na libertate, spre indeplinirea misiunii sale desfinJire a sufletelor? Statul se amestecd pdnd giin predici, cerdnd sd fie actualizate la maximum,qi in slujbe, pretinzdnd sd fie scurtate, ba chiaranulate in anumite zile. Statul gi partidul au im-puternici{i, loc{iitori politici, politruci, activigti,lectori qi profesori de doctrini marxist-leninistd,adicd ateist6, prin minister, armatd, qcoli gi alteinstitulii, iar Bisericii de ce nu i se ingdduie sdaibd reprezentantii sei [?] Partidul are reprezen-tanfi in Bisericd pe domnii imputernicili, careiau parte gi se amestec[ in diferite conferinfe pre-ofeqti de naturi strict duhovniceasci. Bisericii dece nu i se acordd [dreptul] de a merge preo{iiprin gcoli gi prin armatd, unde gtim cd sub mascaatacdrii "misticismului" se atacdcredin{a in Dum-nezeu a cetdfenilor [?] Aqa de pildi, mai mul1isolda{i din Tecuci, pentru cd au venit la M6-ndstirea noastrd, au fost tunqi in batjocur[ (cufoarfecele), li s-a aruncat in ochi sfdnta anafor6,cruciuli{ele qi cdrfile de rugdciuni, apoi au fost in-carcera\i, fugeriJi kilometri in culcdri, ironiz6n-

Afostfrumos la Gherla!

du-i cd fac metanii gi in cele din urmd imprdg-tiati prin alte localit5{i pe motivul c5 sunt misticipericuloqi educa{iei din armat[. Oare astfel se a-plicd libertatea cultului in R. P. R. gi aceasta estemetoda ideologicd? Nu, aceasta este metoda ceamai perfidd de prigoand religioasd [...14. E de-gfiizatd in articolul 84 qi oarecum planificatd inintensitate, dar tot prigoand e.

Iati I. P. S. qi P. S. Pdrinti cd qi noi qtim cdse duce o luptd de cdtre ucenicii lui Antihrist,pentru stdrpirea credinfei; o demascdrn gi vom o-pune rezisten{d, pdnd la ultima picdturi de s6n-ge. Chiar pentru cd le gtiam pe toate cele de maisus, noi am continuat in Mdnistire slujba spreslava lui Dumnezeu, spre mdnfuirea noastri gi apoporului, care vine mai mult inci in urma o-preliqtilor.

Nu vom putea inceta niciodatd slujba qi mdr-turisirea credin{ei pe acest loc sfhnt qi sfinfitor,fiind incredinta{i cd qi Mdndstirea noastrd esteun mddular viu al Bisericii Ortodoxe Romdne qial celei Ecumenice. Cdci gi aici se propovddu-iegte acelaqi Fkistos rdstignit qi inviat gi se pro-povdduieqte aceeaqi Evanghelie care se predicd

" Aici am l6sat la o parte expresia confuzi: "cdnd ea inafard gi pe hirtie se tace, iar in realitate se face" (n. ed.).

77

78 Preot Ioan Iovan

sub cilduza nerdtdcitd a Duhului Sfhnt in Bise-rica cea Una, Sfdntd, Soborniceascd gi Aposto-leascd a Rdsdritului, se sdvdrgesc aceleagi SfinteTaine qi ierurgii prin care s-au sfin{it qi s-aum6ntuit to{i parin(ii, mogii gi strdmoqii nogtri inBiserica stribund. Se cinstesc cu evlavie aceiagisfin{i, aceleagi icoane, aceleaqi moagte, aceleaqisdrbdtori, aceleaqi praznice care se cinstesc detoatd suflarea drept mdritorilor cregtini, se cdntdaceleagi cdntdri sfinte gi sfinJitoare cu care semingdie gi se intdresc fiii duhovnicegti ai sfinteinoastre Biserici ortodoxe gi se lupta cu ajutorulaceleiagi arme nebiruite a sfintei qi de viald fd-cdtoarei Cruci.

I. P. S. Voastrd ne-a{i acuzat odatd aici cdvrem sd introducem cultul Trupului gi a[] Sdn-gelui lui Iisus in Ortodoxie. Dar oare Ortodoxianoastri gi toatd creqtinitatea nu are in centrulviefii ei acest cult? Ne-am bucura sd putem rds-pdndi tot mai mult acest cult, aceastd via{d inortodoxie. Iar P. S. nostru Antim nu s-a sfiit sdse ingrijoreze cd am aluneca in "marianism". A-poi unde ar da Dumnezeu sd putem desdvdrgi inortodoxia noastrd acest "marianism" qi sd adu-cem neincetat slavd Maicii Domnului, gtiind ciDomnul nu se supdrb pentru slSvirea prea mare

Afostfrumos la Gherla!

(dar vai, nu-i nici cdt trebuie), a Maicii Sale,slava Ei a Lui socotind-ot Zadarnic aJi incercatgi incercafi sd ne prezentali in Bisericd ca pe uniice voim sd ieqim din ea sau cd vrem si trecem lacatolici, protestanfi, stiligti sau sectari. Nu, astaniciodatd. Noi ne-am ndscut din mogi qi strdmogiortodocqi, ne-am botezat qi [am] crescut in a-ceastd credinfd gi tot in ea vom muri.

Ortodoxia noastrd vrem s-o mdrturisim nunumai cu inima gi cu buzele, ci la nevoie chiarcu sdngele. $tim cd Vd lega{i de ieqirile noastredin comun : impdrtdgi r ea zilnicd gi mdrturisirea co-lectivd, dar Vi lega{i de ce nu este al nostru; elesunt lucrdri ale Duhului Sfhnt, menite sd aducdpoporul nostru la via{a primilor creqtini. Dacdataca\i impirtdqania deasd, nu[-L] ataca[i oare peFlristos? $tim cd a{i incercat sd aduce{i dovezi inrevistele ofi ciale pentru dezapr obarea imp5rtdga-niei dese, dar dovezile au fost tocmai pentrude-asa implrtaqanie. Cdnd a fost chematd MaicaVeronica la Bucureqti, a{i somat-o politienegtesd Vd dea documentele strdine pe cire le areIoan pentru impdrtlqania deasd, cd[ci] zicea[i cdpractica aceasta a introdus-o Ioan cu fonduri qisfaturi de peste granitrd. Tot atunci spuneafi cda1i trimis agenfi patriarhali peste tot qi dacd vor

79

80 Preot Ioan Iovan

gdsi vreun document strdin, "Ioan nu mai are locin hotarele fdrii". Documentele pentru Sffinta im-pirtdqanie deasd, sunt intr-adevdr de peste grani-

{ele acestei lumi, le puteti gdsi qi la mine, "as-cunse" in Sffinta Scripturd la Evanghelistul Ioan,cap.6, versetul 53-56 cu fondurile gi sfaturile ur-mdtoare, date de Domnul: "De nu vefi mdncaTrupul Fiului Omului qi de nu ve{i bea SAngeleLui, nu veJi avea Viafn intru voi! Cel ce md-ndncd Trupul Meu qi bea S6ngele Meu arcYia\d,vegnicd qi Eu il voi invia pe el in Ziua cea de A-poi. Cdci Trupul Meu cu adevdrat este mdncaregi Sdngele Meu cu adevdrat este bduturilel cemdndncd Trupul Meu qi bea Sdngele Meu, intruMine petrece qi Eu intru El."

$i daca pentru aceste documente gi practicinu am loc in hotarele Tdrii, atunci vd rog face{i-mi paqaport sau alunga{i-md in "Patria cea deSus".

Iar dacd atacali taina sfintei mdrturisiri,_pri-hdnindu-ne cd o sdvdrgim in comun, oare nu ata-ca{i "Testamentul Domnului" de la indl{are, c6nda poruncit ca in Numele Lui sd se propovddrr-iascd pocdinla gi iertarea plcatelor la toate nea.murile? Pentru faptul c[ spovedesc in colectivde ce md condamnafi? Existd oare in Biseric[ o

Afostfrumos la Gherla!

d-o.gmd consacratd metodei de spovedanie? OareBiserica,,il .q_r!rfi {e- nevoie, [u-_4 inc_uviinlatmdrturisirea colectivi a militarilor, a elevilor gi acredinciogilor cdnd se adunau prea mulJi la sdr-bdtori? Cum puteam noi, de pildd la Hram, sdspovedim individual 30 de mii de credinciogi ca-re in majoritate[a lor] veneau pregdtili sufletegtepentru Sfintele Taine? De am fi noi slujitoriiDomnului totdeauna aga de pregdti{i cum vincregtinii inchindtori la Mdndstire! Afluenta cre-dinciogilor aici este totdeauna mare. C.and v-amcerut preo{i, ne-ati refuzat zicdnd furios: "Nu ledau nimic, intdi sd plece Ioan, sd rdmdnd Ghe-rasim singur, sd slujeascd p6na o crdpa!"

V-q tulbura[i cd, dezleg pdcatele oamenilor inbloc? Dar oare salana nu;i le4gd tot-,itr--bloqcupatimile lui? El si poatd lega in bloc, iar noi sdputem numai cdte unul gi cu multd scumpdtate!Se poate limita oare puterea de dezlegare a du-hovnicului cdnd el e conqtient cd Domng! a ho-tdrdt cd, "oricdte vefi dezlega p9 pdmdnt, vor.fidezlegate gi in Ceruri?" Sunt congtient cd._n_q-.eple dezleg, ci cu puterea ce-mi este datd, dezlgg.Dacd Domnul azis: "Pe cel ce vine la Mine, nu-lvoi scoate afard", apoi eu nu vreau sd fiu mai as-pru decdt El. Nu prihdnesc pe cel ce leagd, cdci

81

8382 Preot Ioan Iovan

putere are si o faci, dar de ce se supdrd allii pen-

tru cd aici sufletele se dezleagd gi dracii se lea-gdl?

De altfel I. P. S. Voastrd in prezentarea ul-timei convorbiri cu maica noastrb secretard g!ig-cuviin(at tacit mdrturisirea in comun gi toate ce-tEiatte practici. par 4\rmai lagt!, cici public qi o-ficial le-a{i condamnat, goptind maicii noastre cdn-aveti incotro "dacd Ioan a inceput practicileacestea ir1 ,zod-ia*gircularei Papsi, care preconi-zeazd aga ceva, fiind astfel considerat de Minis-ter - agent al catolicismului". Regret cd nu mi-aparvenit o asemenea circulard a Papei spre do-cumentare, dar se vede cd Duhul Sfent ne-a lu-minat qi la Vladimireqti, sd facem cele pldcuteDomnului pentru mdntuirea sufletelor; frrd sdf,rm numaidecdt agenfi catolici. Cu asemenea de-numiri am mai fost botezafi qi de al{i nagi bine-voitori; astfel unii au zis cd, suntem reac{ionari.in sens duhovnicesc au dreptate. Vrem sd fimp6nd la moarte reac{ionari impotriva diavoluluiqi a ucenicilor sdi. Alfii ne-au spus cd am fi uncentru "mistic" in coasta Rusiei. Noi am decla-rat imputernicitului respectiv care ne-a botezatastfel cd depinde cum interpretdm misticismul.De fapt, M[nistirea constituie un centru duhov-

Afostfrumos la Gherla!

qicesc aSezat de Dumnezeu is coastalui.anti-

loir.t, nu numai din Rusia, ci gi de la noi gi de a-iurea. Pdrintele rector Coman ne-a prezentatdrept coloana a cincea catolicd, dar noi nu cu-noaqtem existen{a gi rostul unei asemenea coloa-ne. Deocamdatd noi suntem coloana "5 martie" aMaicii Domnuluis. gi iardgi Va rugdm si fili culuare aminte, cd prihanind practicile pur orto-doxe de la Vladimireqti, prihdniti lucrarea MaiciiDomnului qi dacd vre(i qi Vd convine, lupta{i in-ainte, dar sd qti{i cd "greu este a lovi in bold"!Noi in toate cele scrise pdnd acum nu ne facemdecdt datoria de congtiin[6, cdci dacd n-am apdradeschis, cu orice risc, lucrarea Maicii Domnuluide aici, atunci ar insemna cd nici ncii ingine nusuntem convingi de ea qi prin urrnare am fivrednici de osdnda lui Dumnezeu, de defdimareaingerilor qi a oamenilor.

$tim c[ "Pruncul"6 - lucrarea dumnezeiascdse cautd la Vladimireqti, qu persoanameae fiind-ci in cele din urmd P. S. Valerian, dupd momeligi oferte, mi-a spus cd, dacd,lin mrrlt.sd r[mdn la

5 Probabil aluzie la o vedenie din data de 5 martie (n.ed.).

6 Aluzie la pruncul Iisus pe care il cduta Irod ca sd-Lomoare (n. ed.).

84 Preot Ioan Iovan

Vladimireqti, pot sd rimdn, dar "sd nu slujesc",

"sd nu impdrtdgesc", "sd nu mdrturisesc", "sd nupredic" qi ']sa_nu.m-ai vp:besc de minuni gi de

Vedenii". E vorbit in ghiciturd, dar s-a in{eles

scopul "irozilor". De asemenea gi I. P. S. Voas-trd, afi mdrturisit aceeaqi cdutare a "Pruncului"c6nd a{i bdtut cu pumnul in masd, strigdnd cd

"banditul de Ioan trebuie sd plece intdi, apoizboardVeronica, Mihaela, Teodosia gi care vreau

[eu]".Desigur, planul era dupd citatul: "Bate-voiPistorul qi se vor ripipi g-i_le!" Dar oile de la Vla-dimireqti sunt una intru Hristos qi Maica Dom-nului gi nimeni nu le va putea imprdgtia din sta-ulul in care s-au ndscut duhovnicegte. Tot I. P. S.Voastrd afi mirturisit public ci urmdrifi distr-u-gelea lycrdrii dS,.pigi prin pedepsirea capilor, inziua de 15 decembrie 1954, cdnd fiind intrebatde preofii cursigtiT ce-i cu Vladimiregtii, a{i de-glarat in fafa profesorilor, a preofilor qi a stu-denfilor: "Mdine are proces Ioan qi Maica Vero-nica, ii caterisim gi-i excludem, chiar dacd nu seprezintd, gi apoi am terminat cu Vladimiregtiul!"A doua zi ali am6nat judecata. De ce? Poate v-a\irdzgdndit, d4r sminteala afi frcut-o, cdci mulfi

' "Cursanti" (n. ed.).

Afostfrumos la Gherla!

preofi gi studenfi au fost derutafi de cuvdntul frre,echivoc al I. P. S. Voastre.

iNcHnrnnn

Iatd, se apropie al doilea termen de judeca-td! Procesul nu este al meu, ci indirect al Md-nistirii, pentru care lucru am vorbit mai mult laplural. I.__P. S. qi P. S. Voastre incheiafi dosarg,face{i judecdfi, dar sd gtifi cd sgqlinfa_dgfulll]Lain procesul Vladimireqti se,va*da-in_epr. Deo-camdatd vd rog sd nu ifiAmia[i a da un dezno-ddmdnt. Nu mai amdnafi hotdrdrea asupra M5-ndstirii noastre, motivAnd cd ar interveni pentrunoi d-l Gheorghe Apostol, fiind originar din T.Vladimirescu, fiindcd noi nu am rugat pe nimenisd susfind caluza Mdndstirii, f.ard numai pe BunulDumnezeu, Prea Curata Sa Maic5, care ctitorescprin descoperire divind acest Aqez6mdnt! Noi nur1e prezentim, avdnd judecdtori pe proprii jude-cdtoris gi cunoscdnd cI formele s-au incheiat.

Este de prisos sd mai tergiversafi, iar noi a-ceiagi rdmAnem devotali pentru Maica Domnu-lui 9i Sfhntului Locag de la Vladimireqti! Dafisentin{a cea mai gravd, o primim cu resemnare.

85

8 "Acuzatori", probabil (n. ed.).

8786 Preot loan Iovan

$tim cd ne aqteaptd caterisirea gi excluderea, darnoi suntem liniqtifi aruncdnd soarta noastrd lapicioarele Maicii Domnului.

Iar I. P. S. qi P. S. Voastre "aveJi custodie",pecetluili inaintea oamenilor judecata Vladimi-reqtilor. D.ar si qtifi ca inqi-Vd Vd judecafi 9i ve{i

ftiq{ega{i de $tiutorul inimilor, pentru cd aJi v63-

9yl,qq pret Vladimireqtiul cel neprefuit al MaiciiDomnului. $i aceasta pentru cd suntem incredin-

la\i cd, precum v-a[i vdndut congtiinJa, aservindinteresele Bisericii statului, tot aqa vre{i sd vin-de{i acum qi Vladimiregtii, pentru argin{ii sta-tului oferifi in salarii maxime gi alese cheltuielide reprezentare.

Tocmai acest aur face fbrd efect hotdrdrile I.P. S. Voastre inaintea lui Dumnezeu, cdci spunecanonul 4 al Sinodului al 7-lea: "deci dacd vreu-nul pentru cerere de aur, sau altceva, ori pentru asa_iqpdtimire, atgpfi de [la] liturghie gi ar afu-risi pe vreun cleric dg.sUb*gl, sau o bisericd cin-stit6 inchizind,16 nu se facd in 9a slujbelg lui

U{Iq_ezeg, prelungind nebunia $a in nesimtire,desigur este nesimfitor gi acelor pdtimiri va fi su-pus; gi se va intoarce durerea lui pe capul lui, caun cdlcdtor de poruncd a lui Dumnezeu gi de a-qezdminte apostolegti. Ca qi Petru corifeul, po-

Afostfrumos la Gherla!

runcegte: "Pdstra{i turma Lui Dumnezer\ cea din-tru voi, nu cu silnicie, ai cu voie dupd Dumne-zerr, nu cu mdrgav c0gtig, ci cu osdrdie; de bundvoie, nu ca gi cum stdpdnul pe clericie qi chip fr-c6ndu-vd turmei qi ardtdndu-se Arhipdstorul, ve{ilua cununa slavei cea neveqtejitd" ll Petru 5,2-41.

$i acum rdmdnem in aqteptarea hotdrdrii I. P.S. Voastre; ofi..bineguv.6ntati intru totul lucrareadumnezeiasci gi ortodoxi de la Vladimireqti, re-tractAnd public toate ofensele qi prihdnirile ce aJiadus Sffintului Agezdmdnt gi indirect Maicii Dom-nului; oni.ne judeca{i, ne condamna(i qi pe urrnd,dupd cum afi mdrturisit, "punefi m6na p9 {elgfo-nul securitdlii" $i "venifi cu tanculil. sd-asenndnafi

Yl,C4jg-tirefltiul cu pamdntul. Noi insi vd preve-riim sd veni{i cu grijd, ca nu cumva "tancul patri-arhal" sd se izbeasci la Vladimiregti de piatra -

Hristos "pe care n-au bagat-o in seam[ ziditorii"

n Deoarece citatul este reprodus inexat gi este confuz inacest punct, il vom relua in totalitate: ,,Pistorili turma luiDumnezeu datd in paza voastr[, cercetdnd-o, nu cu silni-cie, ci cu voie bunI, dupd Dumnezeu, nu pentru cdqtig u-rdt, ci din dragoste; Nu ca qi cum afi fi stiipdni peste Bi-serici, ci pilde fbcdndu-vI turmei. Iar cdnd Se va aritaMai-marele pdstorilor, vefi lua cununa cea neveqtejitd amdririi" (n. ed).

Preot Ioan Iovan

gi sd fie tancul aseminat cu pimdntul, dupd cu-vdntul Scripturii: "cine se va lovi de aceastd pia-trd se va sfrrdma, iar peste care va cddea, il vaspulbera".

FacS-se voia Domnului gi a Prea Curatei SaleMaici!

Al arhieriei voastre fiu duhovnicescro.

25 Ianuarie 1955

r0 Textul dactilografiat nu este semnat, in schimb la do-sar se afld Ei memoriul in forma olografd.

,rA fost frumos la Gherla !"

- Prea Ctnioase Pdrinte Ioan Ioyant, vd ru-gdm sd ne istorisili momente mai semnificativedin perioada pe care ali petrecut-o tn inchisorilecomuniste, spre a ldsa $i pe aceastd cale mdr-turie despre o pagind incd atdt de pu(in cunos-cutd din istoria recentd a Bisericii noastre.

- Dragii mei, mi-aJi pus o intrebare care faceo prelungire a vie{ii mele, incepdnd din '55 gitermindnd cu '64, mi se pare, cdnd ne-au datdrumul de acolo. Toatd via{a mea dupd hiroto-nire a fost o luptii cu acegti oameni flrd de Dum-nezerr, cu care qi ap__qF1g{pJUp*tgne {ar qunt maivicleni acum, mai_ pgrverli. Atunci ateismul qicomunismul e$ pe falp; te fereai de el cd il ve-deai. Acum nu. E in haina ta, se bagd gi in ser-

I in urmd cu trei ani am insofit o echipd de filmare laMindstirea Recea, pentru a face o inregistre cu pirinteleloan lovan, in vederea realizdrii filmului Rdzboinicii lu-minii. Aqa s-a ndscut interviul redat in paginile acestea (n.ed.).

92 Preot Ioan Iovan

vigiu cu unii qi te luc,rq6d.Din pdcate, s-a bd-gat gi in Bisericd, lucreazd. Aceste ,,qdpci al-bastre" cum le zic eu, Securitatea. Este un bles-tem pe neamul nostru romdnesc, dar este cruceape care trebuie sd o duci poporul nostru qi noroccd are un suport mare: istoria. in istorie noi tottimpul am trdit afa, cir'un fel de iepuri. Iepuri, cdne vdnau toJi, pdnd cdnd qi acuma, dacd suntematenfi, fvedem cd] se cautd putin sg-gru_mq9-a-gy-lui romdnesc qi a sentimentului -acasta_-c_ar9_ tl-e_-_a

ti1r11lpg$e ygagugi: c[ de la Rdm ne tragem, cumzicem noi.

$i ag vrea sd spun cd,dacd e ceva care sd vor-besc in legdturd cu inchisoarea sau cu celelalte,nu-i decdt si aduc o laudi lui Durnnezet cd" ne-am invrednicit - qi eu personal - sd parcurgem fr-rd intinare qi fhra corigenfd Lacaracter aceastd a-titudine fr1iqd; la noi a fost fr{iqd. gi-au spus dinprimazi:

- Yezi, pirinte, cd avem doud uqi. Pe una seintrd, pe alta se iese binecuv6ntdnd ca arhiereu.

- Mulfumesc. Mullumesc. Nu incercafi lucruldsta, cd, dacd" eraaga, nu frceam eu memoriul2.

2 Este vorba despre memoriul pe care l-am reprodus inaceastd carte (n. ed.).

Afostfrumos la Gherla!

Cand l-am pornit cu tot soborul qi a semnatpdni la ultimul am gtiut ce ne agteaptd. Trei is-mene, trei batiste, trei ciorapi gi aga mai departe,ceea ce se cere cAnd eqti inchis. $i mai tdrzil,dupd ce m-au eliberat, mai fbceau iscoade ei.Zic:

- Nu mai umbla{i cu ... spuneli direct: Pdrin-te, trei cdmdqi, trei ismene, ... Ia-Ji plachiul de pecdlcdi.

$i vreau sd spun cd aceasta a fost ceea ce ne-a gi indeosebi m-a men{inut pe mine: atitudineagi caracterul care ca qi cdlugdr, imi dddeaghes gimd ajuta sd nu md tot intreb ce face solia, ce faccopiii. Cd eu pe dqtia i-ag fi in{eles, pe preofii demir, cd au fbcut compromis. Nu existd, eu nu ar_n

Rgyt nici o t6rgqiald.,gi nu "fuepqna msr. Nu v-ospun ca merit, cLnu e meritul meu. Este meritullui Dumnezeu gi al Maicii Domnulgi, care a pusin.sufleful meu evlavia pentru cele duhovniceqtigi iubirea de neam. La mine sunt contopite. Cdde altfel asta-i Ortodoxia. Ea intruchipeazl con-tgprfea omului gi a romdnului cu credinfa, frriformalitdli t...l.Ai nogtri a$a-s: Asta sunt, 6sta-iromdnul. Este pdcdtos, suntem pdcdtoqi, dar nedgcem gi ne spovedim gi ne cerem iertare. Noiavem asta. Nu spunem: sunt sfdnt, sunt cutare.

93

94 Preot Ioan Iovan

Las6-l pe $tiutorul inimilor sd verifice care-r a-dev[ruI. Mie cel mai mult imi place aceastd de-fini1ie a lui Dumnezeu. Nu cum mimezi, cum aivrea sd apari, c[ Dumnezeuifi dd din g0nd, cdnda pornit gdndul dacd crezi.

$i, scumpii mei, acest examen mare l-am datnoi, acuma, $i e! nu s-a terminat, incd mai mer-ge, pentru cd gi cu aceastd revolu{ie s-a frcut unfel de ipocrizie, o falsitatp. Cei care zic cd s-auluptat - qi unii sau luptat, sdracii, gi au murit -

mai mult au profitat. Se profitd. Vreau sd vd spuncd, dacd, istoria noastrd este legatd de un fir roqu,firuI rogu este al suferin{ei noastre. Dar depindecum suferi qi c6t suferi gi de ce suferi. Dacd su-feri pentru dreptul comun, mulEumesc. Dar cuma fost la noi, a fost pentru credinfa qi pentru iu-birea de neam. Sintetizat, asta a fost. De aia, uniidin noi, dar pufiqi, n;Brr acceptat nici o reedu:c-ar"e, Sub nicio form5. Ultima gi cea mai vi-

Q.leana exprgqle, ca sd zic aga, a comandantuluiCrdciun de la Aiud, a fost aqa: dacd eu n-am ac-ceptat nimic, a adunat pe cei care nu s-au reedu-cat in sal6 - qi dincolo erau reeduca{ii - ca sd neimpresioneze gi azis;

Afostfrumos la Gherla!

- Ei, hai pdrinte, te-am ldsat, cutare, dar a-cuma n-ai sd zici cdnu citegti!

- Ce sd citesc? am zis.- Si citegti un articol. Nu md tot intreba, zice

el. E de cineva pe care,l iubeqti qi-l iubesc tofide{inufii buni qi cu reeducare. E pdrintele Stini-loae. Articol in care scrie despre inchinarea laSfhntul Dumitru.

Acum m-a pus intr-o dilemd. Cum sd nu ci-tesc Stdniloae, Nu mai era cd a fost legionar saua fost nu qtiu mai ce, mare romAn. Era qi este opersonalitate a Ortodoxiei. $i ingerul cel bun mi-a venit sd-i spun:

- Nu citesc!- De ce?Atunci am frcut o - scuza{i-mi expresia - in-

felepciune de garpe. $i l-am dus eu:- Fiindcd pirintele Stiniloae este preot de

1nir, eu sunt cdlugdr.- Nu e motiv, dar pentru mine a fost. Ce bucu-

rie pe cei care nu se reeducau. Ce fericire pe ei.S-a enervat qi zice:

- Ia-Ma-l la izolatortDa. Cdnd am pornit sd ies, colegii nereedu-

cafi au murmurat gi eu m-am intors, cd acumazic de aici eu nu mai ies, cd eram epavd.

95

96 Preot Ioan Iovan

- Parci spuneaJi domnule comandant cd ree-ducarea-i liberul arbitru. Daci vrem, da. Dacdllu, nu.

Ei, atunci el ce a zis:- Lasd-I, cd nu ne crampondm noi de,un"po-

p_6 reacJionpr.Binein{eles, imediat m-a trimis la Zarca. in

inchisoare. A[i aluzit de ea, aga, unde, ingrozitor,ifi dddea fegtila de ... sd aprinzi tuciul dla, in so-bd de tuci, patru gdteje, patru ... cum le zice de-alea tdiate din lemn, gti{i ... aqa, gi de multe orinu ajungea pdnd acolo cd se stingea. Dac[ maiziceai ceva te injura Si ... mdi banditule !Iar da-cd reugeai sd aprinzi, nu se incdlzea nici soba.Atdta tinea. Surcele, domnule. Surcele se zice,nu? Asta era. $i acolo te culcai, eu zic aga, ca vi-

{elul in vac6. Pe dreapta obiqnuiam.A$a md cul-cam qi aqa md sculam, gheaf6. frebpi_e-qa gtifi _cInimeni, da' absolut nimeni, Memoriqlryl,du1erii,

1L9 "v-o{b-i[igr9.ct, adiea sa spsna-adev.anrl. Nu avorbit. Q-dracu' Coposu s-a dus gi s-a plimbat pela pugcdrie pe unde a fost qi s-a fotografiat. Mul-

fumesc, da nu asta, domnule. Spune acolo cd avenit tovard;u' anchetatot, qi dacd era doamnd,i-a zis deffi-te! qi cu {igara i-a dat la sfdrc. Spu-ne qi asta. Spun cd t_o;ardqa care ancheta zicea

Afostfrumos la Gherla!

dezbracd-te!, Si atunci ii lovea testiculele, ca sd?l chinuie. Ce bestialitdfi! Qau ili punea gpgq late ?Si, la balamalg, qi te strdngea, qgg 4i apr,rn-dpa becul de tg irylebqn_ga. $i culmea mizera-b i I it6li i, s [ji,adu-c a-f-.amilia intr- o c am erd al dturi,sd, zicd:

- Recunoaqte! Recunoaqte! Recunoagte! Cdaltfel imi scoate elevul. md amendeazd. mi cu-tare, ... bdiatul.

$i pe mine m-a dus, treceam pe acolo in an-chet6, era arcnjat $i venea un boxer. Zice:

- Declard banditul? Declard sau nu?

$i anchetatorul:-Yezi ce te agteaptd?Nu mI speriafi, cd eu am invdfat ceva de la

Sfenil Vasile cel Mare, care tot a$a a fost ame-nin(at qi a zis:

- Dacd mai faci aga te ostracizeazd impdra-

- O, dar din hotarele lui Dumnezeu nu mdpgate scoate. Una.

- Pdi aga dacd este, te deposedeazd de averi.- O, avegga'mea este darul lui Dumnezeu,pe

care nu mi-l poate lua.- Da? Aga, daci vorbegti mult, s-ar putea sd

primegti o loviturd gi sd mori din asta.

97

tul.

98 Preot Ioan Iovan

- incercali qi faceli, cd t*ryupul Ssta istovit depost gi rugdciuni 4Ir are nevoie mult, de multelovituri qi moare, se duce in impdrd{ia lui Dum-nezev, dupd care atdt de mult doresc.

Poftim! Ce elan mai era in el ca sd il chinu-ie?

Sd gtili cd tot ce vd povestesc era chintesentagi leitmotivul suferin{ei mele. Totdeauna [imi] zi-ceam acolo:

- Da ce eqti tu md, sd nu suferi, pentru ce,pentru o cauzd ? Cend vedeam ce se intdmpld.

Aga, gi altele qi altele qi altele.Sunt niqte momente pe care vi le-am spus, ce

fac parte din plnctele cerdinale ale proniei divi-ne - purtarea de gr'ljil a lui Dumnezeu - prin caremi-a ardtat cd este cu preo{ia mea qi m-a scosdintr-un iad.

Gherla. in Gherla m-a urmirit plutonierulmajor $omlea. Pe l6ngi altele, avea qi urd fatdde noi ortodocgii, cd era greco-catolic. $i m-a lu-at [gi nu m-a scos] dlg ,,bandit" gi m-a dus sd m[perchezilioneze. Jos, la pielea goald. Frig, ghea-

ta, nu conta.- Hai, banditule!

Afostfrumos la Gherla! 99

$i gdseqte cojocul. Un cojoc frcut de colegiide pugcdrie din astea, cum le zic eu, pufoici., $iasta era sdndtatea mea. $i avea niqte nasturi incare, nu gtia nimeni, nici de{inulii, induntru erauSfintele. intr-un nasture gol, acolo erau. $i la unmoment dat il d6.

- Gata, nu te mai intdlnegti cu asta.- Auleo! Maica Domnului! Maica Domnului.

ce md fac?Nu-mi era de mine; profanarea Sfintelor. $iJ

aruncd. Cand era aSa aveam un of din Ssta:- Maica Domnului, Maica Domnului! Dar

ticut: Maica Domnului, Maica Domnului!

$i deodatd, un alt gardian:- Tovarlqu' $omlea, la ordin la tovardqu' co-

mandant!'

$i md lasi el qi zice:- Si nu te apuci banditule sd iei ceva, cd eu

md intorc!-

Ei, nu s-a mai intors. L-a scos gi de la noi.Rdspunsul vi-l da\i, cd eu mi l-am dat imediat.Nu numai cd mi-a apdrat Sfintele, m-a apdrat gipe mine gi m-a scos.

$tea nq gg qggg Mryerrylul /qy9rjj.-Suntlucruri strigitoare la cer.

100 Preot Ioan Iovan

Inchisoarea a fost, scumpii mei, o gcoaldpentru multi, sd qtifi. Mul{i, gi care au ajuns inAmerica. Romdnii care au mers in America aufdcut acolo englezd, cu Rotaru, era secretarul luiAntonescu.

Parcd il vdd acum pe Cucu din America. Astat cu mine in celul6. $i frcea multe. Mie imitraducea multe. imi traducea de dincolo dintr-oaltd celuld rugdciunile de la Liturghie gi aqa maideparte. $i, dupd unguri3, a inceput o prigoaninemaipomenita. $i am vdzut cd la ofi{eri le ddmdncare bund.

- Me, ori ii executi ori ... ziceam noi.Noi nu am qtiut ce e in Ungaria. $i la urm6,

gata, s-a intors. Au indbugit in sdnge revolufi4 giafunci au inceput: ne-au culcat pe ciment, laGherla. Ca pegtii stdteam gi uite aSa, cu cizmd,,cu ce aveau, gi doctorii, sord de caritate, frate decaritate, ce era acolo, dddeau. D5deau. Eu am scd-pat cd nu mi-a ajuns in cap. D5deau. $i dupd ceam plecat, pe urmi, din cinci in cinci, scoteau,

3 Este vorba despre revolufia maghiari din 1956. intoamna acelui an, r4ai precis pe 23 octombrie, popula{,ia_

_glehiare s-a rdsculat impotriva regimului bolgevic, dardupi o aparentii izbdndi, revolu{ia a fost inibugitii in sfln-ge cu ajutorul tancurilor sovietice, la data de 4 noiembrie1956 (n. ed.).

Afostfrumos la Gherla!

cincizeci de lovituri, la fund, cu ceargaful, in pre-zenla doctorului, gi cu o rangd de fier. Ddi! DAi!Cincizecl $i noi eram l6ngd ei. Noud ne-a bdgat'acolo vasul de mdncare, hdrddul, ca sd nu auzim.Dar cine a mai mdncat?

$i de la noi era acest Cucu. $i l-au chemat, i-au dat gaptezeci la fund. Cand a venit era negru.

$i am crentt cd moare. Acolo trebuia sd fie can-cer. A plecat la Bucureqti, cdsdtorit, cu familie.Ce a frcut dsta? Asta a scris toatd gramatica en-glezdpe o cdmaq6. Cum? Cu un beligor de lemngi cu violet de gen{ian6, pentru psorii, pentruviermi intestinali. $i el cu aia a scris tot, tot, tot.Vorbegte perfect. Astea [sunt] din aventurile de-

finu{ilor.in rest, pentru mulfi zic cd"a fost o gcoald. E-

'rau profesori universitari, erau savanfi tofi, fieca-re vorbea in dreptul lui. $i intr-o zi de PaEti, euvorbeam despre inviere. Aga ne impdrfeam. Pre-

- otul cutare ... $i md urmdrea ,,Cap pdtrat", untdtar rdu. $i m-a pdndit gi m-a spus la locotenent.OS-ul ii ziceam noi. Ofifer de serviciu. $i mdcheamd. Zice:

- Dd-ti barba jos!- Nu. Pentru cd era rabinul gi nu gi-a dat-o, ci

i-a adus gi pascd. $i atunci cdnd gi-o dd ddnsul o

l 0 l

102 Preot Ioan Iovan

dau. Nu cer s-o da(i, [dar] sd fim drep{i. Cultulortodox poate are qi el dreptul, ca gi cultul israe-litean.

$i dupd ce mi-a tdiat barba, zice:- Aruncd-ti-o! S-o arunc in WC. Barba.- Domnule locotenet, in ziua de Pagti s-o

arunc eu? Cum vine asta? $.tiu cd eqti de aici, dinMintiul Gherlei, botezat. Ai adus pascd din Isra-el. Cu mdna dumitale ai adus, ci te-am vdzut. $imie in anafurd, la perchezi{ie, [mi-]ai dat cu ciz-ma. $i era sfin[itd qi erai ortodox gi sunt ortodox.

$i acum s-o arunc? Nu, domnule! Nu e frumosce faci dumneata!

A incremenit. $i m-a ldsat. Cand am venit,colegii m-au primit in lacrimi.

Eram la Jilava. Da' asta o ave{i scrisd. $i dela o pugcdrie la alta trebuia sd ne transfere penoi, muncasilnicd pe viafd, cu lanfuri gi la mdinigi la picioare. $i md duc. M-am dus la fierdrie,unde erau nigte criminali care gi-au omordt pd-rinlii, ori violatori. ingrozitor. Dacd ziceai ceva,aga te tr6ntea. Era o mare deosebire. Qreptql co;mun, ca acuma, jubilau. Aveau de toate, m6. $imd aSazd,, mI culcd jos, acolo pe pdmAnt, gi mI

Afostfrumos la Gherla!

pune pe nicovald, ca s6-mi pund br6{6rile. $i peurmd au venit lanfurile.

- Alege-{i lanful!in capul meu, neqtiind, am ales ceva sublirel,

mai ugor, crezdnd cd-i mai ugor. Da de unde?Era cu qmecherie. Era mai ugor, dar era maisJr6mt, ci nu puteai, nu aveai compasul. Fe cdndcele mari, erau mai grele, dar aveai migcare. $i,dupd ce a terminat gi m-a injurat, m-a scos. Ammers in echilibru. Noroc cd eu am jucat multfotbal. $i deci aveam un sport in mine gi m-amechilibrat. l)ar din spate, frrd sd gtiu, vine o bes-tie gi, c6nd imi trage una, aici in noadd, parcdaga ii zice, imi trage qi md injurd de mam6. Nuqtiu cum am frcut de nu am cdnrt. Cred cd Dum-nezeu a contribuit gi un inger. $i zic:

Domnul Dumnezeu qi Mentuitorul nostruIisus Hristos, cu darul gi cu indurdrile iubirii Sa-le de oameni, sd te ierte pe tine fiule duhoyni-

- e.esc, dupd cum te numegti, gi s6-fi gteargd fietoate pdcatele, qi dsta, iar eu nevrednicul preot qiduhovnic, cu puterea ce-mi este dat5, te iert"qi tedezleg de toate pdcatele tale, gi de 6sta. in nu-mele Tatdlui gi al Fiului ....

103

t04 Preot Ioan Iovan

Atunci am sim{it cd sunt cregtin, cdnd l-amdezlegat qi ca om, gi ca preot. S-au revoltat cole-gii din deten{ie:

- Te reclamd la tovardqul comandant.- Nu, domnule. Nu.

$i cdnd eu am. ales lanJul cel subJire, gi ina-inte de a iJ da sd md incopcie cu el, l-am pupat.L-am inchinat gi l-am pupat. Mi-am adus amintede Pavel:

- Sunt pentru Tine, Doamne! Nu-s pentru i-moralitd{i, nu-s pentru hofii, nu-s pentru nimic,numai pentru cb Te-am mdrturisit gi nu vreau sdmai trdiascd mult intre noi rdul fdri de Dum-nezeu.

$i la Jilava a mai fost ceva. Pe mine md du-ceau sd md sperie. Camera mortuard, unde eraucondamna{ii la moarte. Md puneau in locurilec-ele mai primejdioase, sd md sperie, ca sd" zicmea culpa. M-a pus la unu, in celula intdi, incare era un condamnat la moarte. $i el, sdracu'ce fdcea? Cu tineta sdpa in pdmdnt sd evadeze.Bietul de eM-am zis:

- Md, nu mai face chestia asta. Agtia gtiu,md. $i nu poli sd sari, md. E JTlava, e fort. Fortul

Afostfrumos la Gherla!

Jilava. Te pdzegte aici, te pdzeqte acolo. Nu. Las-o, mdi, cb vine un decret gi ...

El era condamant la moarte Si am reuqit, bi-neinJeles, sd-l impdrtdqesc. Aveam Sfintele qi e-pitrahil. $i acum il am. Nu o sd intreba{i, cd nuvd pot spune. Cd nu voiam sd se afle la perche-zi{ie. Nu voiam sd gtie cineva. Bineinfeles, nu cavolum; cu moaqtele in el.

Poate c6 e ultima mea mdrturisire, de-aia credcd dau drumul la aqa ceva. $i l-am dezlegat, l-am impirtdgit. Ce s-a mai fdcut cu el nu qtiu. Darel face parte din n c6{i au fost. Din 6qtia, de lamunte, de la Fdgirag.

Apoi, pdrintele Mircea de la Liteni, Buco-vina. Tot aga, eram inchis singur, mi se pare cdin Aiud sau unde? $i md pomenesc odatd cd bateIa uqd. Cine era? Gardianul. $i cu gardianul intrdpreotul dsta. $i el inspdimAntat, gardianul. Zice:

- Fd-i ceva, cd nu i se mai opregte sdngele.-

Avea o hemoragie.- Ce-ai pitlit?- Pdi uite, pdrinte, so{ia mea, la vdrsta asta sd

divorfeze.I-a venit pe vizetd, aia de divorf. $i de atunci

nu s-a mai oprit s6ngele. $i atunci zic:

105

106 Preot Ioan Iovan

- Pdrinte dragd, dumneata ai cinci ani. Cinciani se fac pe tinet6, cum ziceam noi. E un fleac.Munca silnic6, doudzeci gi cinci ...

Da' venea un decret qi iegiai. $i i-am spus:- N-a greqit deloc. Bine a fdcut, pentru cd in-

t6i qi-a salvat copiii. ii dadea afarddin qcoald. Eaa gtiut ce face. Dar nu gi de la Dumnezeu s-adespdrfit de matale. Aceea nu se poate despdrfi.Asta e un fleac de hdrtie. O faci sau nu-i nevoies-o faci, cd ai fbcut-o inaintea lui Dumnezeu.P6-nd in '24 aqa era: iqt0ipJtunia-.religioasd gi apoi... Aia e mai important. Ce-i dsta, actul de la pri-mirie?

$i pe urmd, tot eu i-am mai spus:- Pdrinte, nu face gregeala asta! Nu o mai

condamna!- Vai, pdrinte, daci gtiam, nu mai frceam

lucrul dsta.

$i a afipit. Pe patul meu. Era extenuat. Atdtaa dat rogu. Adoarme. Dupd zece minute cred cda fost, sare din pat qi-mi zice:

- Pdrinte Ioan, a venit Mdntuitorul la mine gimi-a pus dupd gdt un epitrahil plin de pietreprefioase. Sunt foarte fericit!

- Eu te invidiez pirinte! Eu te invidiez cd te-ai invrednicit de martiraj pe fa[d.

Afostfrumos la Gherla! t07

S-a culcat pe pat. M-am speriat, qi i-am in-chis ochii pentru totdeauna. Fericit! Un mort ...Yezi cd eu vorbesc intr-un fel ce mi se pare cu-rios. Sd zici fericit. Altfel zici: Ferice de el cd aputut sd facd lucrul acesta.

Dupi ce am iegit, m-au luat, nu trecea un aq-

doi qi md luau iar. Nu am acuma timp sd le spunpe toate. Toate, toate s-au frcut aqa... Ce m-a im-presionat, vd spun, un act de inteligenfd diabo-licd, nu mi-am inchipuit. La Iaqi. Eram condam-nat la un an. $i vine unu gi md intreabi:

- Te intreb pdrinte ce cauti aici? Nu egti pen-tru noi. Pentru noi sunt borfagii. Dar gti ce? Noinu gtim ce faci dumneata, cu cine te intdlnegti. $ivine unu qi te ldmuregte, ifi suceqte mintea, gi teinvati sd zici:,,Iegi{i din colectivd". Toatd ValeaSiretului iese. Noi gtim puterea de influen{d pe

care o ai. $i deci, trebuie sd gtim din c6nd incdnd cum te migti. Iar sd te omordm, cum ai vreamatale, n-o facem, cdte facem martir.

Asta a fost pentru mine ... bine au zis SfinfiiPdrinfi, md! Cel mai in{elept in rdutdti _e diayp-lul. Aqa ceva numai un diayol putea sd spun6. Sdqtie cd eu am bucuria cd md scoate martir.

108 Preot Ioan Iovan

- Da' eu n,am avut aqa scop niciodatd, sdeti{i.

- $tim, pdrinte. D-.gq loJ qtim multe de ma-tale.

$i qa a aranjat, cdnd venea omul gi se spo-vedea la mine qi el venea qi md lua. Iar epitra-hilul era corp delict. Frumos corp delict.

in final vreau sd aduc mulfumire lui Dumne-zeu gi Maicii Domnului gi tuturor acelora care aucontribuit, cum zicea pe vremea lui Moise, sd-md find cu brafele sus; cdnd ii {ineau bralele sus,cdqtiga. CAnd nu, pierdea. il lineau cu rugdciu-nile. Tuturor care prin rugdciunea lor mi-au tinutmdinile sus; s-au rugat pentru mine, c6 sim-feam. Am avut rn caz la ... Doamne, unde eraoare? Se pare cd tot la Gherla sau la Jilava. $tiucd ne-a scos in frig, inghe\afi,lapielea goal6, c6-utau mind de creion" scuzafi-md, qi in fund. in-grozitort Numa' diavolul ... $i in situa{ia asta,cum stdteam aqa, la perete fintuit qi inghe{at, zic:

- Maica Domnului! Maica Domnului!$i deodatd clopotele! Clopotele din oraq.

Treci induntru! Zic: prefacerea. Nu mai vorbescde cdte s-au fbcut cu Sfintele duse ... A fost fru-mos la Gherla!

Afostfrumos la Gherla! 109

De Paqti. Diminea{a de Paqti. Toatd pugcdria

rdsuna: Fkistos a inviat! Gardianul, rdzilnd:'Ia-Ji sdpunul qi prosopul! Hai laizolatort- Nu trebuie sd-mi spuneJi, cd eu qtiu de un-

de se trage asta.Tofi erau imp6ftnqi1i.

Aga, qi cu asta voi incheia. Dupd ce la $om-lea am scdpat, v-am spus cd strigam:

- Doamne! Maica Domnului!Dupd ce am scdpat, aveam altd melodie:- Miiculila Domnului, Mdiculila Lui, Mdicu-

lila Domnului, Mdiculita Lui.Asta era cdntecul meu de bucurie, s-o laud

pe Maica Domnului. IertaJi-mi copildria pe careo mai vede{i in mine, dar aceastd copil5rie socot'eu c6-i maturitatea mea. Este adevdrat cd, pozez

de multe ori, cd nu vreau si fiu l6udat. imi pierd

mdntuirea. Nu te atinge de mine sd zici cd te faci- bine! Nu, nu, nu. Este qi motivul pentru care numd duc acum la bisericd. Nu, nu, nu. Nu existdsffint in via[6,. Numai dupd moarte. $i eu nu um-blu dupd asta. Eu gtiu cd-s mulli sfin{i anonimi.Foarte mul{i. $i m-afi in(eles de ce am vorbit a-cum. Cd sfin{enia nu este sd Ji-o cAgtigi a;a, ca

l l 0 Preot Ioan Iovan

un fel de afacere. Pdi, $tiutorul inimii... ajungipdnd la El qi gata!

Nu existd vamd, cum zice Cleopa, Dumne-zeu sI-l ierte! Cum poti sd spui, Cleopo, vamd?Pdi, atunci ce rost are mdrturisirea dacd suntvdmi? Crimd, curvie, tot, se dezleagd. Se dez-leagi.

- Spuneli un scurt cuvdnt pentru generaliade astdzi. Ce ali crede cd e mai important pentruei sd Stie?

Rom6nul nostru are un dicton. Se zice aga:- Md! Ata-i om cu fricd de Dumnezeu qi cu

rugine de oameni.Asta ne trebuie. Frica de Dumnezeu gi rugi-

nea de oameni. Nu po{i sta ca sfinfii, sd nu pdcd-tuiegti. Tofi gtim. $i dumneavoastrd, qi noi. Dardin cdnd in cdnd sd te speli. S4 te giseascd {qtu;iPgglg3_gq.lgzlegat gi iertat. Asta-i sfatul meu.T-iteretul sd nu mai facd scop din aceste tembe-lizdri, qa"tcrnbelizorul, ?sa'.i zic eu ... O aduci pedomnigoara de la Surprize, surprize, Maria gi nugtiu cum o cheam[. Mariana ... Nu. Andreea Ma-rin. Qicd il aduce din America pe unu gi bucuriepe pdrinfi, $i pe urmi, in spate, fundul gol gi tot

Afostfrumos la Gherla!

felul de orgii. Ce vede copilul [sta? Asta este?

Scuza{i-m6, aipi este imoralitatea scop. $i aran-

.jatd, machiatd, cum vrei s6-i spui. Yezi ce pretu-

im noi? Cu asta vreau, cu asta inchei:- Aq sfrtui pe to{i tinerii gi chiar pe ceilalli

romdni ai nogtri sd nu uite cd sunt romdni.

,,Tot ce e romdnesc nu piere. $i nici nu vapieri.

Oricit vom suferi. Dar sd pldtim vom gti.

Cdci tot ce-i romdnesc nu piere. $i nici nu

va pieri.Rom6nul gtie s[-nfrunte ceasul greu. El

crede in dreptatea lui qi-n Dumnezeu.Cdci tot ce-i romdnesc nu piere. $i nici nu

va pieri!"

111

)Gxq)-E

{

tuo! t Fa

trprBoF r.XllFrlbfi i t 'Jt f.g.P'-r.?rlro,Fl r..rtEt t l

-r,

E?ht t r l r t s t r :Or

tttottd olt l i f i lr JuaGon,tt. fstlro rlor ce p too.a;t. || ' | t?!rltFrra cu bt l ' .rp.otul 6.rr.r! l l l tnrrrlst arAtcr{c lBorlr!.!! al vtt c ulttlonnr flttlptBrta.c.r. .a3. ll ealo*rl fltref ' nrr&OXtDla t l ! t . ,

luorrattt crr. atl lrDt ff lr i l Frflrrta dlE E lai.dr rl.arrt F.. DGtaaoabala-lt d.-!:rataa?,r e cltr oa tlrot rltclt. lNast 6rl lr! t. a-pFr'rqc ltatta. dt! atlt l lDbi C[taF ai hcilru rt" tra .itorlttabtlarlo.arat: . ' t ei . laa dt! tdrntatlra.

ta r t f r r t r . t | f ta r r l . tF6a. t -a , ; . i t . t F r r r r . r .D ! lV I t : !_ la l l

ilt"?r"rn. ?r r-'rDrlntDts€ !laartrt l.Drafrc roiltr rr dat a.Clrttt lr tDaDactsFrlut EttF la .S l ,Fracu, r ra l tcc | l tD Fr lo ta la dc rour ig lo r l r o t t r t r t c l .

t! vtrl P.S.D!IE Itt lrrla ?ndr3rol p.t. loiat a St dtt| l ttt raC! r l t pFpF j l . , r .a t ld t l t ra "g t ro t , t t r la subr l ta rn t i l t r t r f rm l l aG?f i rn lJ s ' ! r i d . l rF r t t . ! . -p lcc l l . i r l r . r13 i l?c . ! !c 1 r luoorca t l . lbTn sD. rd l i l ood ta i l . r L t rYnd € i t , r r b iae c l - la f rqa t pc Fatd- i .o ldarl.rF 9t t lf Eaf,l G tt 7c ogFG I !r I raBt.l? fl tRt t.? Dsgst g lrtDr r. I i lr tnllnrD:r i. I l lr frbiF l ,.{ +rt r!"! crDott "nlf, dc lfbth !F tDnt I n r ta rEr r l t n l ' r t d " 41r l , i , t11 ! { l e t d ro la re .An f l .a r !aDo arul d.l- Dnlrul tfttt.

c

i t t ' l t t ( ! :a s t tDr t ! !

a:l t l . l i Dl.orta.af,raL lq .ot, rralq lrin| i

!.-!.t,r i..raelr c' tt i t, hrtfPllf l .. lrrta. arrpm rlralt irdll, l i i , t f { lG . ! r . Dot t t r l r l 6 t r la t la - r t t l -e ' r t d l lD ̂ tOtn t r t ub ! { ta t . r tD

( ;2w'-L et "/

' f . t ! r l . !o ! ca t r t rp t t l a t r ro l l t i !o i ! t t : o " t . " t l f

' ,

(

. t 'Jvqo

8'r!t irl ,O5 ,lcdt&rl/! ,:GDFD0 oortlt l,rr. rrlrbtr rI. r-ttl ^ffi".:s l !ar .F4t lBr l : i J 'd ie"s i l f . r&tr , l j IDr tbcn: tup fD l rDrdr lo l OID:crrcal l . r q: gErl l l y 'so€c r, i l lEdntt . t . s l . l loafB l [ 6$tc. l i l { | tactr t r . a t t r S t r a : - ; t E O t t 4 l l o V a u g . t $ f 1 t 1 _ f { a l ! o f f i d l i , n s g n i t Jrt!. artrStrc:' i1 E!:r4 l lo v.ugrf$f1l1_fti i lr qi$onti {osgttu ,l-allealx FG tlrclal.0o vri f l d,rie oriral ef,aUf i i ioo4 s_&r lcrolEGrsL{ E Yti Flalplrl ir gr allc dalr} l l l i fndsE ltr vrt1 rulee a!-lt t r l I l i . r .6a Dr oE. r r s l tDR! - r tp t 6c O"Draa lJ a t V t ' fD ie l f r ( ta9 i .r , rsL{c r :

r . ; ; i i | J : , , i ; : ' " ; i ; ' i X ; ; ' 48 { r ' i rPs t r l t "E t i i

" r ' r ! c r t i F

rd ' r r , . : r . . - - , - - l l l , -T1 "?I ' : l tq r { a! { t ' lJ t o- r l i t ' i

La .tt?t r,rl !or.Drii6; *;; ;;;;-;;;;;

Irrrg Fhlya !! l l t l l lu tu ub {ltpra&rf d.lr dalat* trrr loo.r!r ttFl?trG rtDllltrf rdF;sj,8r dr{t fa rnelr}tl r lrrrtt t

tot*r adttlaa lor.rtrtat

gtgZ-g0

Flrt Et t t drl r 8l Drc tru- r.ltnrrrt ! ! a,r la trrh t!'!'.!. tttFlra- !.aff.t.?or!trt tu et.i l tutrrr tr t i lr rDoi l l .protD! 6.1. atl lraGt

-rL rtdfqr

n.o. . i l t t; l t. l i t la ttn' I{ r..1 Tloreltlf,:?-! tphrl lttJot rtrrtrull ' l trbr!.rlo'rlul icrltt ut rarc tDlsl nr t i."f Duratio I

l,-tl frtFrtlr tpl ir Drrl. ltr.rtatt gt ,itF lafritt.ru tl tailn '||iFI rilllat r lrlail Dal'. ttrtrtlo ?. rrt.Ut

(

' F

---- .

- icid rpi!,| Frtdlg brr ; Jorloort'r tfr!|ttt lacpv-'rlgftf p

Fo trpltrt l l r lr i8..t?rl3r.u .ac s'nt loaitlr atl l chcrte l{ lr lttrrrrr. i!rq- arti l f!c16nr.t$ ltnt $alrrtF lo'Vrrdlftre{Ll ?' tFatul,a

F1n la6 t1 DrOnuI r l ,d t q r r tu l f f r l fac ln iF -? Ifrt! Cn avm tjrte rrt l?elc

"4 Vr t4&Trtlr laotru Oaflt

{a ras ' J r l c t . Vrn t t l rn t l rn l t f1 { dn* ) f i lo rq t t q r E f , l t | l t . l S r le .S l ..rt]*istnl tLrol aluo.trtruli i phtrlr $t f!ttt l tttort ir. l l .daF f!lrr

a llplrt lbf.ttrr lt !t..Ft.t i| brtr ira o r'irr6 tti .ltlaa.Drd xto qrr.a',|f rt tr t !t 3lgLrrrrErar ad. o lotrgl 7t

-r+ %

'r-- - pu'r a,, sr reo+i-ui"t;i'.ri'iili; ;:-:ilii:*;,'lll"ll;"1"!l.iI - . -o l r r ' r lc l . r r ra i r r i l r . rur t r r r i i r i " ' j . I i io i - i i rqr"r r .cesr la.F.{ l ! r10? S i i l ' r t ln F?tr , r .Bt fn6lobanr! ac; i i ; . ; ; ; ; . ; 'o

( ' F i5J ; r re i r i r - . o i r . r r urrr rc rhrrz, i - . r_- ?*, t I *" . 1 ' . I * :1 9?-"F.

ilF#r-ttrffi x'ffi il1i:F1i:r*i$r$l':#r;:'?"*

(.i/|.

latr arttl|ol lul Drtr.3.o ar! r.!| .l .tlJtbF+|otrllt lDiabal. ? na

latf a[ttllol lul Dttta3ao ar! rullt.Il Ftrr r.FaDlacali.Ont t orl .artulul pF.rirao gf brftr ellrFttgorccal .!!. It baltr t ral tEi.$q.r tn!e? lt.6cTr l t 'u b tD l ? Gtq . au i l t . n . l tn t fa ; f c . 'a r r t . t

lDiabal. ? na I 'talrql.$q,rt!r!c? d.6c iu u3rt1 i l. nF.-ltntla .lt ra 'arlt.ttr ? 7.P.8. t l.Dllt st aa daattt lta' ic !!€.!tt ! lG[lf.!.Yarrtro dro. !u tltor|'nllt st .; da.trrllcic rocrrk'lidir

orr t l t r or l lo l r t g! i ! t t f l !b. t ldntb. ! . i t . ra l lat r r lDi loFnrl.6.a. DlaloF l -brltfl ra. lrllh... .irbrorlli o1 Dortntotirorr t l t r or l lo l r t g! i ! t t f t tb. t ldntb. ! . i t r ra l lat r r lDt pFnrl-6.a. r.taloF t urltrl ra. Frll:t.aa alrbl3rrtli o1 Dortntotirrouathdol. al! ir{tD dl e:ror ? n'.&ttr!gl tttrt lor-aluJbe prCtlr FrSao tagl la l lcto rno lh 0.alt!. ia gt tstnrl ld t orrr-actialraaD. CDD! El,rnar.E ? f.g,Vc!.rl.| l r rf lr*dt lr rol or. d.asl ?rak{e.rb$l ! i a..lrSa rt piuflo fl zl,.r4 lcl iro !r hstrlmr atsto artojl a-tf racrlt ltr.Drll8ur-1.-ex Inehlor! tt n.-.r 'Eoalt lnar,g!, rr

bc|! t agflE lLltfal lf rc t1t ru at'FrDru,tr -rrpr.rrot

_ lrfr-trrnlGttel nrl i{tal ff?eu icfdof p l lagil leatr|, .! ! " t ldn t r r l J . l r .d ! | .e t t lo t t V .F l1 .? ? t . - l t l fauL f i ioAr f f r

lt iq co crr.cr"g i.; l-"td -

r{l lJtrlstclldl r tqJstrt dr Dqlslafl sl sfhtc Oncr pr orrqiUati.fa 1

llfn'1tort rrt lhfrlr;.f ol rl l le t{yr.t l 'r ' tn loe r! !c ocllr;Grelt r. ita 6r!. l i l"t. l l .drr.r l. re?r r..h. ..ftrartr laEtl f" Viid,irf*gg.i.t ,url1

"-r.9i1!l rE.i.rrct r:!t ln lr lurltc oulrirt tt l lr i l ar.Ar.f,:c-Ditr,

- . jull1

"r?ir,Bl!l rE.l larrct r:!t ln trlurltc oulrurc, t l l lDr araat6.,[.]d3 j

t*rol a cfotrt lr l i lrdtrtr.rtt l .a.rrur Sftttrl 'r l Hrrf,tatDla q fori dl- ;-lr.t l i trt ]ry.l l trr fq.' 'Jr;tri.r.t l l-rr rri. nr h|r| lntl 'cg"rrr trirr i

- lfe-lare+-ro!ff it!; '- r- '--" '--- --------iIr-+4rG-ffi9!; i

crl €ara r^r e+ rdrrot t,rtrt?r l!t! i?8trEt. lq prFr ff:, lirLi ia. firrlcl'rsl.aEai'tlrt.,.f ec,oD..llrlt....t...dre. .""i i,ht'uir,rJ*-i- I!: ::'.M":_lT1 11-ll "._oltTErr*ri

?: :t'.1c..-t B-rirt dal'. tn_$ir.. I

r r ' ' r l r r v ] . r F . ' o s q . 3 E r l u l o T r i u b l d I r c d r J . , . I p u l o , I b . l r h F - -' a l n p r t ! r ( 9 ' { l t c l u * 6 q * t - t l u g . ' t r o c o t i , } . s { r - o { } ! t i J i a , . r , . ao l l - 6 p u l E i q ! $ i I ! . I J ( 4 J ! 6 l J l o t . i d r ( 1 r , 1 r . - c . t r , o . 5 ' r u 1

. .a j g - .9 oa . tJ t \ Ia OfLr - l l , ta . r r ' c rg t , rs tsGt r l&-+ ' :oc i l I ' Jq r uo ro ; ; t ; : ! i ' . r . (qL t :c s r

a{t r" ru€ ns rollEiu }i alqEc o'i 6r-:r.r !,&lcat iarp Lr,

ti .uicI rrr..r{r.tts roq !i s- ,*"t.'i.Ji.lit:t.fl"1;.:i:il"jr::!sz.a.9t Lt- o| . a t . ts ls l ! . r rBtr f , lp l i r rr?o Ga r.r , t^1alt . l t

l 0 - l q . t t " . 1

t n t 3 q l l . a , o t t r l a r , . A I I r , { } q : a } t t 4 r r ^ r e r u { a' lats ?t.mIS

' r ta ra Di_ lBr lr l io l l t f ! of ; lat . ia dlc, 11-. tr {a!l?alre t^1 otr ' .Js l l l t t r^ ( ! et l i , l r r t [ r , l r t rr t l to:ai . t su]E ] i .a

auJ tf, ic*3.i| ulrc.rJ

r4r ca ,.rce o. ,'o-{il.E!# i: $t?!s"i$liai'!t Sl*iil};-'jf ;l$lil.i -t fi '?;iil"'t*i,!it"r

a lau t . rD aa)3sc lo .g ' l l ! { r . r lg { rD.Jac tq u1 r { t rw r r { , l r t . r3 r i - f l r ' s t

I

t t i f . i s , .H .4 ta f i i ' l J r r i j r l \ t9qc .g g 'eou1 I . t ! t l r f . r sJ Jsg . l r laa , rg l r r t - i rc t r r . t . -u t r f ln la i .asJ l t l l r J scuJ iJJ .0 rg lJ l |a i I [rr sl{l l | l r i 1G 1rr1r.r*a

"pallt f+L ltll.rar*a ?i tG !IrJ.-ut-tf ,rIa irau;ttrlr l scu-SiJd .0 f iu!|aj ]Ir4r. i l tr-ra.ro4 1;51!c1o191 .l '4.- 4!. clrr.cs ti 'uta

'x o l ln lq t ra .a l t t sx l t t ta ! t r l l .e l . ln33 . . t l ! ' ! lEa l t q iu L r l l ! t8 lag5o1ir1:tt '1c9.la lata r. tall l{ cr 1ta1| 114-1 -}LE tttr+ l{rl l(rul

I-. l '

* t -

de l l r t 6 l ! t - t l i d l { l r3 r3sr t t t rd ' .g ! D : l tu r t REIS t r n l ! .o t s - iau l i la aour : L ! .4 ! ! ! lF l t . l ' . r ' ru ta l t r l . r l r l DcqDotaor t rq Cut r t rg r ' ,n ta . r rac . !a l t : raa ! l r lD de tc : ta? l i c d l r lDr ra .a l a i . r '51 ! tI.,1 !u or Fttrmllo ryft4 J!dd';F.rl f. tmfstt Jutt..^blrt or .rDF a a f E a a l t - m l " L . E t a r h . t r L

Eot do L i l s ia c ' n l t r rs ly r fa r r j t . l r r l r t raa t r+ raa lo -a i lh t6 ! t p . t t f t . l f l t Dr rn . lu ! 9 f 8 f?aEr ro l - ln i r9 (d . V l rd : r r | ' .g

t l t r l . r .F t rd fD tam. l r Fs t r ta l t a t t t l s l . to l r ' i r t t i r t l G i !t t6.:l .aQD -r fadld.!,Lli ,r8!. ' ' l -r.r"l, irf-.Ls!i- ;ten.l l lDti l l t l t toltra Ft . lt lr tblqllal, da FaiFtlatl|to.

ltrarlt rarct rrr f io ?a;. ' al.|t f 'r 3ftl"t la I. P.6.$rlrttcfnrtt- lct Dpr!d-.otal lt,trD. o.,!r 'Drl a .l t l !.dul{l . l ?-l.(.t