POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂSI IMPACTUL PE PLAN

NAŢIONAL

Cristu Gabriel Chirfot – D. G. Implementare Politici Agricole

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale Directia Generala Implementare Politici Agricole

2. Februarie 2005: Comisia Europeană a relansat Strategia Lisabona, o tematica prezenta

Strategia încearcă să ofere soluţii pentru nevoia crescută a UE privind impulsionarea creşterii economice, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea competitivităţii pe piaţa internaţională.

Strategia ţinteşte să ofere oamenilor un standard de viaţă mai ridicat prin oferirea unui mediu natural şi social durabil.

S-au stabilit principii de bază privind contribuţia PAC la Strategia Lisabona: perfomanţă economică puternică ce merge concomitent cu utilizare durabilă a resurselor naturale.

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ SI IMPACTUL PE PLAN NAŢIONAL

Viziune de ansamblu

Actorii PAC

Farmieri

Platitorii de taxe si impozite

Consumatorii

Mediul privat şi public decizional

Reprezentanţii societăţii civile fundaţii – asociaţii

din domeniile :(mediu, societatea

rurală, etc)

...

OMC

OECD

Exportatori neţi

Importori neţi

ACP

LDCs

MERCOSUR

...

Pe plan Pe plan UUEE Pe plan mondialPe plan mondial

PoliticaAgricolăComună

Aderarea Noilor Ţării Membre

Principiile iniţiale ale PAC Articolului 39 (1957) TRATATUL DE LA ROMA

• creşterea productivităţii prin promovarea progresului tehnologic şi asigurarea utilizării optime a factorilor de producţie, în special a muncii

• asigurarea unui standard de viaţă acceptabil pentru cei din sectorul agricol

• stabilizarea pieţelor

• asigurarea aprovizionării

• oferirea consumatorilor cu produse alimentare la preţuri rezonabile.

Evolutia PAC

1984: cote privind producţia de lapte

1988: stabilirea nivelului maxim a cheltuielilor UE pentru fermieri

1992: Reformele Mac Sharry (limitarea producţiei în creştere(29% pentru cereale,15% pentr carne de vită), plăţi ‘set-aside’ sistem de “decuplare” a ajutorului pentru venit de ajutorul pentru producţie

2002: stagnarea cheltuielilor agricole pînă în 2013, în termeni reali

2003: decuplarea subvenţilor pentru o anumită cultură, plăţile către exploataţile individuale legate de respectarea mediului, standarde de siguranţa alimentelor şi standarde de bunăstare a animalelor.

2005: Reforma regimului zahărului

2006-2008: Reforma legume-fructe, vin

Politica

Agricolă

Comună

Reducerea supraproducţiei

Mediul Inconjurator

Stabilizarea Veniturilor

Stabilizarea Bugetului

Securitatea Alimentară

Imbunatatirea

productiei

Stabilizarea Pietelor

Sprijinirea veniturilor

Supraproductia

Cheltuieli exagerate

Relaţii tensionate pe plan

internaţional

Masuri structurale

Reformarea PAC

Competitivitate

Dezvoltare Rurala

Orientarea catre piata

Consumator

Dezvoltare Rurala

Mediul Inconjurator

DECUPLAREA DE PRODUCTIE

SPS - SAPS

Inceputul PAC 1960

Anii de criză 1986 1988

Reforma Mc Sharry 1992

Agenda 2000

ProductivitateCompetitivitate

Durabilitate

Reforma PAC 2003

Evaluarea intermediară 2002

AGENDA 2000

Reforma PAC:2003

Reforma PAC: 2004

Viitorul dezvoltării rurale: 2004/2005

Lărgirea UE

EU 25EU 27EU …

Relaţiile comerciale internaţionale

OMC / OMS„Runda Doha “

Dezvoltarea economică a pieţelor agricole

Reforma Fondurilor Structurale FEADR

Perspectiva financiară

2007-2013

EU – Consiliul BXLdin October 2002

financiar cadrul datorat lărgirii UE

Contextul reformării PAC

Reforma Fondurilor Structurale

EAGGF Guarantee sectionEAGGF Guarantee section

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Restitutions Market support and other interventions

Direct Aids - (Aides Production) Rural Development

FEOGA - EAGF

Modelul european privind agricultura în UEModelul european în domeniul agrar se bazează pe o agricultură competitivă, durabilă, multifuncţională şi de acoperire a întregului teritoriu.

.

Integritatea mediului

Societatea rurală – elementul important

Viabilitate Economică – orientare catre piata

Politica Agrara - Sinergia dintre Agricultură

şi Dezvoltare Rurală

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ - 2007-2013

Politica de piaţă

Sprijin pt. venit

PILONUL I

Politica de dezvoltare regională

Bunuri publice

PILONUL II

Producţia de alimente

Funcţia de mediuFuncţia rurală

Agricultură şi zone rurale durabile

FEGA – Fondul European de Garantare Agricola

FEADR – Fondul European de Agricultura si dezvoltare rurală

Noul PAC (2007-2013)

Primul pilon

Organizaţia Unica O.C.M.

(subvenţii exportsi sprijin piaţă –

restranse radical de reforma 2003)

Plăţi directe (care tind spre un

decuplaj complet) in lumina cerintelor

OMC

Pilonul doiAxa 1

Cresterea sectoarelorAgricol si forestier

Axa 2Imbunatatirea

Mediu si peisaj rural

Axa 3Divesrificarea economiei in zona rurala si cresterea

calitatii vietii

Axa Leader

Politica agricolă comună

• PAC este domeniul de politici cel mai reglementat din Uniunea Europeană

• dar fiecare stat membru trebuie să înţeleagă aceasta ca un cadru în care se pot formula politici de acoperire a cerinţelor naţionale

• implementarea trebuie să se bazeze pe structuri administrative eficiente şi efective

• politica agrară naţională trebuie să se concentreze pe beneficiar: fermierul şi consumatorul

• în prezent în România: implementarea OCM, IACS şi a măsurilor de Dezvoltare Rurala se bazează pe cerinţele naţionale

• formularea de politici trebuie să ia în considerare şi evoluţii viitoare, de exemplu bio-energia

227.

9 375.

4

724.

30

265.

740

8.7

845

0

342.

449

5.1

1098

.8

440

427.

861

8.5

1373

.4

527.

9

513.

274

1.9

1648

618.

1

598.

586

5.2

1922

.5

706.

4

683.

998

8.6

2197

.1

883

769.

311

11.9

2471

.7

1059

.6

854.

612

53.3

2746

.3

1023

.6

0

500

1000

1500

2000

2500

3000m

ilioa

ne e

uro

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

DIMENSIUNEA PACHETULUI FINANCIAR AL PLATILOR DIRECTE PE SUPRAFATA IN CATEVA DIN NOILE STATE MEMBRE

Cehia Ungaria Polonia Romania

Schemele de plăţi directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, conform PAC:

Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) de aprox. – 50,55 €/ha in 2007 şi de 60 €/ha in 2008.

• Plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal (PNDC) – aprox. 47 €/ha pentru 2007 şi 2008.

• Plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic (PNDC).

• Schema de plată separată pentru zahăr – plafon financiar de 1,930 M € in 2007 si de 2,781 M € in 2008.

• Schema de plată pentru culturi energetice.

Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS)

● Plată directă pe suprafaţă acordata în mod uniform, decuplată de productie, suprafetelor menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu, şi anume:

- cereale pentru boabe, plante leguminoase pentru boabe, plante industriale, cartof, sfecla de zahar, rădăcinoase pentru nutreţ, legume proaspete, pepeni şi căpşuni, flori şi plante ornamentale, plante pentru nutreţ, plante pentru producerea de seminţe şi seminceri pentru comercializare, alte culturi în teren arabil, inclusiv terenurile de sub sere şi solarii şi terenul lăsat necultivat în mod deliberat;

Plăţi naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic

• Se acorda o prima unitara pe cap de animal, in vederea sustinerii activitatilor din domeniu, pentru urmatoarele specii de animale:

1. Bovine – plată decuplată “a flat rate”- rata unitara pe cap de bovina – Pachetul total fiind de 173 M €.

2. Ovine si caprine – cuplat – 10.5 € / cap, pentru un efectiv de 5880 mii capete ovine+caprine.

Schema de plată pentru culturi energetice

• Acordarea unei sume unitare pe suprafaţă începând cu anul 2007, pentru culturi energetice destinate producţiei de biocombustibili, şi anume: rapiţă, floarea soarelui, soia şi porumb (in cazul RO – pentru biodiesel si bioetanol).

• Fermierii care solicită plată pe suprafaţă pentru culturile energetice, au dreptul să primească plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal (PNDC) si (SAPS) pentru aceleaşi suprafeţe.

Schema de plată separată pentru zahăr

• Acordarea unei sume pe suprafaţă, pentru cultura de sfeclă de zahăr, destinată producţiei de zahăr – Pachetul total pentru 2007- de 3,626 M €, iar in 2008 plafonul financiar este de 3,208 M €.

Beneficiază de această plată fermierii care au încheiat un contract de livrare a producţiei de sfeclă de zahăr cu o unitate procesatoare şi deţinătoare de cotă în anul de piaţă şi de referinţă 2007/2008, începând decuplarea de producţie din acest an de refetinţă.