Download - 15 lunl s 13 p Afacerea Portulul Constanta_seria_2... · PORTUL01 CONSTANTA Garanti* antreprenoruluìí.Dfirui-rea a juuiätate de garantie. Dupä ce am arätat conditiuni-le suspecte

Transcript
Page 1: 15 lunl s 13 p Afacerea Portulul Constanta_seria_2... · PORTUL01 CONSTANTA Garanti* antreprenoruluìí.Dfirui-rea a juuiätate de garantie. Dupä ce am arätat conditiuni-le suspecte

SERIA IL ANUL II, No. 299. nditia a treia VINERI, 8 NOEMBRE 1896

NUMARUL 10 BANIABONA!IFNTELE

Incep la 1 el 15 ale fie- carellunI el se plateeetot- d'a -una inainte

In Fh 4cwresti la Casa AdministratielIn judele si atreine,tatI prin mandate postale

Un an In tari 30 let ; In streinitate 50 leie ami ... 15 > ' » 15*tee

lunl . 8 . ' s 13Un numir in streinitate 30 baril

MANUSCRISELF NU SE INAPOIAZA

BFDACTIANo. e STRADA CLEMENTEI No. á

0NUMARUL 10 BANI

ANIINCIIl7BILEIn Bucurestl si judete sa numat la

Adminietra ieIn strainitate, direct is a.dsiw4irali si la

toate oficiile de publicitateAnunciarl la pag. IV 0.30 b. liais

. . III =. lei. p II 8. . .

Insertüle si reclamele 8 lei rindul

Us suait ochltl $0 bailADM1NIATBATIA

No. é. STRADA CLEMENTRI No. 3.

Afacerea Portulul ConstantaVESTEJIREA

PLASTOGRAFILOR

Prevederile noastre s'ait tinplinit.Stätescu-Vasiliu aú luat sub scu-

tul lor pe plastografii ci calomnia-torii Mitropolitului Primat, dîndo ordonantä de nelcrmärire in a-facerea scrisorilor ci injuriilorpublicate de Vointa Nationalä.

$i n'a fost de ajuns aceastä o-dioasä procedare a judecätoruluide instructie, a mai trebuit cadina sä fie insotitä de un simu-lacru de cercetäri, de o prefäcutäcon,stiincioasä indeplinire a da-toriei din partea magistratuluï.

Lu/ni îndelungate, el a simulatcercetäri, ascultäri de martori,descinderi locale, perquisitiuni, sprea s firci prin a iscäli ceea ce aveaporuncä sä iscäleascä de la înce-put : osinda reclamantz.tlui, glori-ficarea vinovafilor.

E comedia hotului de pägubac.Intr'wn proces de natura acelui

ce Mitropolitul Primat intenta ca-lomniatorilor säi, linia de purtarea judecätorului de instructie ecunoscutà ori-cärui magistrat cin-stit. El n'are alt mandat de citsä deschidä reclamantului affileC,urtiï ou Jurati, ci ast-fel s'aprocedat tot-d'a-una.

Nu e vorba de o crimä, nu evorba de arestarea preventiva apresupusului culpabil, nu e vorbade nid o mäsurä vexatorie, sprea fi in drept judecätorul de instruc-tie sä cutreere toate judetele ci säaducä sute de martori, ca sä aibäconctiinta impäcatä, a n'a trecutpeste drepturile sale.

Aici, Mitropolitul, dupa ce i serefuzase odatä deja de cätre Pre-cedintele Curtei cu Jurati dreptulde a da ochi cu calomniatorii set,reinoise cererea cätre judecätorulde instructie, nu pentru ca jude-cätorul sä devie acuzatorul Vointel,dar ca sä dea reclamantului posi-bilitatea de a dovedi cä falce aúfost acuzärile, plastografiate eraüscrisorile.

CTZnd Sinodul a judecat ilegal,cänd Casatia, institufia in dreptse judece, n'a judecat de lm, era odatorie de conctiintet pentru un ma-gistrat integru sä permi.tä Mitro-politului de a merge înaintea Ju-ratilor, ci e o ingrozitoare iniqui-tate sä se dea Vointel Nationale o

d protectiune de care nu s'a bucurat,nici odatä, nici un deliquel t inmaterie de delict de presa.

0, ait este de scirboa,set proce-darea judecätorului de instructieVasiliu; ordonanta sa este o satis-facie mai mare de cit hotärireace ar fi putut sä dea juratii seimai binevoitori reclamantului.

Cind guvernul se schimbä inapärätor al plastografilor, el däprin aceasta cea mai strälucitäsatisfactie Mitropolitului.

E vre-nn naiv astä-zi care säcreadä cet dadi guvernul posedacea mai midi dovadä, iar nu pro-be zdrobitoare despre vinoväfiaMitropolitului, dacä guvernul aveaconvingerea cä plastografii de laVointa vor fi achitati nu s'ar

y fi gräbit sä trimitä afacerea inain-tea Ourla cu jurati?

Nu e nid unul.Nerufinarea j udecätorului de in-

strucfie, instrument orb ci servilal ministruluï de justifie, este maimult de cit condamnarea Vointei,e vestejirea guverwului care nu

indräznecte sä lase pe reclamantf atä 42n f aä C2G calOmniatOri2.

Stätescu a iscälit ast-fel sentintade nevinovätie a Mitropolitului.

11111.

PERFIDIA LUI PARTHENIE

ln priviuta lucercarilor judecätoruluT deinstructie Vasilid de a indupleca pe Mitro-politul Primat Ghenadie ca sä cearä revi-zuirea hotärireT Sinodulul, mal primim ur-mätoarele date absolut autentice :

Agentul guvernulul Vasiliu atnceput prina Induiosa pe I. P. S. Mitropolit Ghenadie,spuniudu-1 ea Parthenie se cadeste amar decele petrecute, cä este foarte tnï<hnit si cutotul desgustat de tovaräsil sal din nele-giuita locotenenta, in cit, daca ar putea, s'arretrage bucuros spre a se duce la monas-tire ca sä resufle si sä se pocäiascä.

La aceastä jalnicä peroratie MitropolitulGhenadie a raspuns ca nu se Indoente decäinta intima a tutulor detractorilor saltru cit. 'sl-ad Incärcat constiinta cu o cri-rnä si cä din parte-1 tl recomandä la milaDomnulul, ne nutrind nicl un simtimint derazbunare asupra nimänul.

Judecatorul Vasiliu, dupa mai multe altepreambule, puse in cele din urmä categoricurmätoarea cestiune :

Inalt Prea Sfinte, de ce nu insár-cinalï in scris pe Pärintele Parthenie setvä cearä si sus,t,ie revizuirea hotarîreï Sf.Sinod, dicï sunt sigur ca veti obtine in-data ertarea duhovntceascä si deplina rea-bilitare In ierarchia Arhiereascä,de oare-ceEpiscopul Parthenie tine Sinodul in minasi guvernul nu iese din cuvintul sad In a-facerile Bisericesti. §i ast-fel lucrurile s'arinpäca pentru toatä lumea.

Mitropolitul Primat a räspuns scurt cän'are a face niel o cerere, Iutru cit a fostlovit eu cea mal flagranta nelegiuire.

Din aceastä Incercare reiese invaderat,urmätoarea manoperä perfida a lui Par-t henie:

Incerctnd a obtine un mandat de impa-ciuire de la Mitropolitul Ghenadie, pe de oparte ohtinea declaratia legala pentru va-canta de Mitropolit Primat, iar pe de altaparte 'si impunea candidatura prin faptulcä urma a-1 se datora impäcarea si solu-tiunea definitiva a afacerel !..

iretenia lnsä prea a fost cusutä cu ataalba si Rosul Episcop s'a arätat o datamai mult infam si perfid.

B.N.41111».

VIITOARELE INTERPELAR!

Mesagiul de deschidere al CorpurilorLegiuitoare, ne va anunta negresit nu-meroasele visurl de aur pe hlrtie aleguvernulul liberal pentru fericirea aces -tel tari.

De se va andeplini vre -unul singurclin ele, aceasta o vom vedea in scurttimp, dar un lucru ramine cert si a-nume : Nepriceperea guvernulul, admi-nistratia sa pacatoasa si ilegala a creato ast -fel de atmosfera, in cif se poateprevedea cu siguranta cui partea ceamal !nsemnatä a sesiunel pilla la va-cantele Cräciunulul, va fi intrebuintatäde guvern spre a da socoteala de toateticalosiile sale, dintre cari :

I) Cestiunea judecateT ilegale a Mitropolitu-lui si detronarea sa imediata dupa inchidereasesiunel legislative trecute.

2) Scandaloasa tagada de dreptate in proce-sul intestat de Mitropolit, ziarulul Voinfa Va-tionalä.

3) Amestecul ministrulu! Justitiel in atribu-tiunile judecatorilor de instructie, relativ ladepartarea judecatorulul Darescu din Bucurestl,Triscu din Craiova, etc.

4) Atitudinea guvernuluT In descoperirea abu-surilor de la Galata.

5) Starea deplorabile a administratiunilor Pri-mariilor urbane ; ghesefturile de la Tas!, Ploestl,Hus', etc.

6) Conventiunea consulara cu Grecia.7) Cestiunea nationala.8) *coalele romine din Macedonia, si supri-

marea subventiunilor.9) Cestiunea revocaret consululul general din

Constantinopole, Radu Sturdza.10) Arendarea scandaloasa a morie! Po-

telu.11) A.ngajatnentele guvernulul ln politica ex.

terna in orma vizitel Imparatulul Austriel.12) Rafueala generalulut Budisteanu in ces -

tiunea armamentuluT nostru ciomag.13) Situatia lui Stolojan in cabinet sisgomo-

tele de remaniere ministeriala.14) Refusul guvernuluT de a da autorisatie

sa se initinteze chile ferate de interes local stpiodicele aduse ast-fel desvoltarel industriel sicomerciului nostro.

15) Ghesefturile facute eu prelungirea con -tractuluT lucrarilor portulut Constants, fare li-citatiune si in contra prescriptiunilor legal vo-tata de parlament.

Notati bine cä in aceasta scurtä no-menclatura', no' n'am trecut de cit ces -tiunile cele rital arzätoare, cele cari sagäsesc in mintea tuturor.

In resumat, se pregatesc numeroasezile amare pentru d -nu Dim. Sturdza sicolegil d -sale din guvern.

APACEREA

PORTUL01 CONSTANTAGaranti* antreprenoruluìí.Dfirui-

rea a juuiätate de garantie.

Dupä ce am arätat conditiuni-le suspecte in cari s'ait mei rit lu-crärile portuluï Constan f a ci incari s'ait adjudecat ci enceput a-ceste lucran , set povestinl un faptde toatet gravitatea.

Garantia antreprenoruluiIn vederea lieitatiu ei se intoc-

mise un caiet de sartite atît pen-tru lucrarea in total, cit ci pen-tru lucreirile restrinse ale unui sin -gur basen.

Caietul de sarcini a fost trimescaselor din sträinätate, cu o scri-soare in care se zicea intre al-tele :

«Les travaux seront exécutéssur séries de prix d'après les pro -jets définitifs et les conditions ducahier des charges ci- annexées» .

adicà :Lucrärile vor fi executate asu-

pra seriilor de pretwri dupa' proiectele definitive ci conditiunile ca-etului de sarcine aci anexate» .

Iatei ce gäsim in caietul de sar-cine, la articolul 66, sub titlul ga-rantia definitiva (cautiune) :

Art. 66. G arantia definiti-vil ce antreprenorul urmea-zä sá depunii conform art.4 a conditiunilor generale,inainte de subscrierea con -tractului, va fi de cinci lasut& (S " ") din valoarea lu-e/41410r dupa' devis.Dárnirea a jumátate din

garantieCu toate cei textul acesta e atît

de ciar, ministral, din pro -pria lui autoritate, a re-dus garantia de la 5 °I° la

Acest lucru e atit de extraordinarin cit pare de necrezut. , i cuCoate acestea e aca. Ministrul adäruit d -lui Hallier aproapejumátate din garantie, ceeace face mai bine de o ju-mátate milion la care a re-nu ntat.

Ne oprim ait aci. Dar vom re-veni asupra acestei a facer!, ca iasupra multor altora la portulConstants.

PENTRU D. C. F. ROBESCU

Gazeta a anuntal ca de oare -ce am avut in-drazneala sit atacara adminislratia guvernululliberal, ea va arata pretinsa destrabalare cea domnit la Primaria Capitalel sub conser-va tort.

*i in adevar de cind a reinceput campaniaopozitiel, a reinceput sa lucreze la Primariecornista de ancheta care de un an aduna, in lip-sa de probe... jetoane de presenta.

Acum presa liberala publica pretinsele do-vezT de destrabalare cari se vede prin citareadatelor si nuinerilor dosarelor ca emana chiardin Primarie.

Noi credeam ca d. Robescu, a caria activitatepina acorn s'a semnalat pumai prin scotocireadosarelor, repuntase .acum in urmä la polemicadupa nenorocita campapie din prima -vara tre -cula. care a avut de rezultat sa tnzestreze ped. Filipescu eu o frumoasa colectie de scuzeInscrise in procese - verbale de catre oamenia pecari poltronul de la Primarie ii a pus inaintesi care a atras d -lui Robescu o corectiune depe orma careta trebue sa sienta si azi ustura-tura vanataelor.

Dar vroeste aeum d -sa sa reinceapa ? Bucu-ros. Nol avem in tot - d'aura calcavure la dispo-zitia lui.

De ce a gasit el acum prilej ca sa se a-gate?

De exproprierile din strada Francmasoni side cumpararea unid loe al d -lui Al. Sc. Ghica.

De ce s'a facut ateste lucrar! ? Pentru cane ad parut utile si asa a pretuit consiliul co-munal.

Ambele operatiuui s'ait facut In mod corect.Prin urmare nicd n'am avea sa va dam alteexplicatiunl, eu atit mai mult eu cut n'avem degind dupa ani de zile sa ne tinem de raspun-suri eu privire la lucrurl despre cari macar artrebui sa ne trimeata dosarele spre a ne reim-prospata memoria.

Dar pentru azi vom da un seurt räspuns lainsanitatile 1nsirate in'patru lungi articole, sprea Invedera halul de timpeala in care a ajunspersonagiul de altminterl in destul de cunos-cut prin marginirea lui, care se stia in capulPrimarie!.

Despre exproprierile din strada Francmasonizice ca s'a Meut un lucru gray, cite! lucrareatrebuia facuta in numele ministerului de res -bel, care avea interes ca exproprierea sa se de-savirsasca, si ca Primaria veche n'a luat o do-vada despre aceasta, ci s'a multumit pe parolaministruluT.

Fara a mat cercata in dosare, se gilt este ras -punsul in chiar articolul aparut in Voinfa Na-tionalä care zice cit prin adrese repetate, mi-nisterul de resbel a cerut ca sa se faca lu-crarile.

Dar imbecilul nu pricepe si noi n'avem pre-tentia de á l face sa priceapa.

Primaria avea sa rectifico stradale din toatapartes aceea a loeulai, In vederea gara centralesi in special trebuia sa rectifica strada Franc-masoni pe care mereit sit deschidea circulatiade autoritatile militare. Primaria mal obtine saparticipe si ministerul de resbel la ace §te lu-crar! §i imbecilul nu e multumit, si sa mazga-lese coloane de ziar pentru aceasta si sa pla-tese pentru asa descoperirT diurne consilierilorcomunali si unul inspector care, cind iT s'a ce-rut, a descoperit chiar si hotu! pe seama luiBeizadea Mitica, intr'un raport despre care vomavea prilej sa ne ocupam.

Dar eu locul d -lui Ghica, fost senator, ce e ?Se zice ca s'a Meut aceasta expropriere pentrua sa deschide strade, cänd deja sa votase legeamarginirel oresulia, care interzicea deschiderede strade In atea zona a orasuln!.

Aci imbecilul minte in mod sfruntat. Nu s'afácut niel o expropiere in urma declaratiunelde utilitate publica a vre -une! strade. Din con-tra, toemal pentru a se impiedica deschider!de strade, sa prevedea chier In lege ca sa secumpere loeurl in jurul Bucurestilor apre a saanexa pe cát sa poste comunel proprietateazonal a patra.

Primele locur! pe cari s'a gândit administra-Va de atuncT a le cumpara ait fost acelea pecari proprietaril tntocmisera planurl de parce-lare si de deschideri de strade. In acelasi timps'a negociat si Cu d. Al. Ghica si eu d. Gene-ral Candiano Popescu si tome pentru a saimpedita pe acele locurl deschiderile de stradeproiettate. Pe lunga cele - l'alte locul d -lui Al.Ghisa s'a luat pe un pret exceptional de avan-tagios, ceea -ce a facut ea eumparatoarea a fostaprobata si de consiliul de ministri.

N'aveam sa va dam niel o explicatie. Prima-ria era libera sa cumpere terenurile ce pre-tuia ca -i pot fi de fotos.

Ceea -ce ar fi putut fina sa autorize o cererede explicatiun!, ar fi tost daca o casa supusaretrageril ca aceea a d -lui Stätescu si pentrucare proprietarul prin tre! declaratiunl auten-tics sa obliga a sa pune pe retragere, ar fifost eomparata de primarie.

Acest gheseft a fost propus (cum dovedeste«Monitorul Comunal») de pungasul ce sa afläazl in capri primarie! si numal deuuntareanoastre a impedicat savirsirea hotiel.

Acest ora irisa mat are neobrazarea sa malvorbeasca si intre altele sa mal publice doualungi articola spre a acuza fosta administratiede faptele a doul functionarT: unul d. St. Sutri,,si altul un biet functionar Cu 150 lei pe luna,d. Hrist. Mihaeseu.

Ambi! a0 fost dati judecatil inainte ca libe-rali! sa calce prin primarie.

Acest lucro care ar trebui sa invedereze ein-stea une! administrat.inni care nu cruta pefunctionarii incoeecti, pare culpabil aceluia carenu numeste niel un functionar In primarie fartca sa fi trecut pe la eunoscutele agentil caripercep, in numele primaruluT, o suma de lafie -care candidat la vre -o slujba.

,.T-P.TB UVA_ PO.t .TICA

De cite-off Ion Brätianu simtea cä seapropie pentru partidul sad, ziva socoteli-lor si cä o crizä ministerial& este iminentä,recurgea ea ultim argument de convingereal elemestelor disidente, la primejdia cebate la portile tare!.

Dupa prorocirile sale ar fi urmat de la1884 si pina la 1887 ca in vre -o zece ria-duri sä tsbucneascä resbelul dintre Fran-cia si Germania, sad sä intervie militäresteRusia in RomInia spre a trece In Bul-garia.

Prin cite -va cuvinte infläcärate fäciudapel la patriotismul deputatilor, tl invitala urma urmelor sä nu cearä eu multó in-sistenta eliminarea lui Radu Mihai din Mi-nister, cäcl altminterea tara va fi In pri-mejdie si negresit dusmanul va calca pä-mintul rominesc.

Ori cit era de copiläreascä legatura din -tre mentinerea unul Ministri in guvern, cumentinerea !Ace( europene, deputatil colec-tivistl se multunlead eu ateste destäinurlsensationale s1 triza treces pentru cit -vatime.

D. Dint. Sturdza, credincios urmas alscoalel colectiviste din trecut, reediteazäla 1896 farsa gravelor evenimente ce sepregätesc.

Data aceasta pericolul pare cä nu malvine din Rusia sad Germania, ci direct dela Canstantinopole, si d. Ditnitrie Sturdzaspre a pune ca ät netnultumirilor Arme -niel, n'a gäsit alti solutiune mal lnteleaptade ctt mentinerea guvernulul actual, sub re-numita presedintie a intendentulul princi-pesel Gorciakof.

Cea mal mica schiurbare ar fi de natura'a pude foc Orientulul !

D. Dintitrie Sturdza a sftrsit zictnd: cAr-menil se agita, Turcii sunt slabs !

Nol credem cä guvernul sad e mal slabde cut Turcii !

Na>

TRIBUNA LITERARA

SNOAVEBUNI. LEGE

Se intímpla la un drum, un popä, unromin si un Ligan umblaü pe cale Gite-si trel spre unde le era vrerea sä seduca'.

Pe la namiezi asa, li se fäcu foame.Fie -care din e1 avec merinde cu el

ca' aveaü de Meut cale lunga. Popa aveabrinzä, romïnul carne de miel si tiga-nul peste särat.

Se dädurä sub un porn ca sa se a-pere de arsita soarelul, intinserä demincare pe o basma rosie a popil, seinchinar& si hai sa inceapa sa im-buce.

Popa, de colo, ce sa faca el sa gustesi din mincarea alorlalti tovaräsl dedrum ?... zise :

Stati, ca' dupa lege se cade cindmänincä la drum un preot cu niscaldrept credinciosi, drept credinciosil saimparta merindea eu preotul.

Dar popa nu'mparte, parinteo ?intrebä tiganul.

Nu, cä e de ajuns cinstea ca stacu el de mänincä la un loc.

Si asa gusta popa adita ce gust&ca manincä cum se cade si din mie -lul rominulul si din pestele tiganului!

Tiganul se uita la el cum imbuca, --cä imbuca de parca i se batea zecenebuni la gura si väzind ca si !el siro-minul romín mal -mal fläminzl, zise :

Aoleo, taita parinteo, buna legeal !.. Mincasi si pestele men si mielullui Mihal.

ZÁU, N'AM FUHAT'Ola un sigan o gisca si porneste sä o

dug# la nasi -säü, ca' era ajunul Cräciu-nului si la sarbatori mari, multe vedeatiganul de la el.

Mergind el asa pe cale, cä nasi-sansedea intr'alt sat iacä il iese in drumo iapa.

A vazut'o tiganul singurä si i -a fostsä nu'I fie urit : a incalecat pe ea, sieu gisca la subtioara a pornitinte.

A ajuns la nasi -säü, i -a sarutat mina,1 -a intrebat de sänätate si i -a inminatploconul. Nasi -säü i -a multumit si adat drumul gistel intre gistele lui, inbataturä. Gisca cum s'a väzut intre se-menele el, a inceput a se scutura si agarai.

Tiganulul, ce i s'a parut nebunul ?...Ca il spune gisca ca a furat iapa.

Incepu sa se anchine si sa zita:Zan n'am furat iapa, näsicule ; sa

'ml ajute D -zeti daca n'am gäsit'o pedrum.

CU TOTECe'1 impinge dracu pe un pardalnie

de popa, se apucä sa se tie dupa ne-vasta unui roman din sat.

Spune'I azl o vorbä, spune'l moinealta... ademeneste muerea si se invoestesä I primeasca in casa antr'o seara cândil era bärbatul dus la târg.

Dar bärbatul orI ca' banuia, ori cinestie din ce pricina, se intoarse atas& peneasteptate si da de popa in casa cunevastä -sa.

Ce sa' -I faca' el dupa ce '1 -a bätutbine ca sa -1 batjocoreascä de tot ?...Sa -1 bage in cocina porcilor sa steapana a doua -zi.

Cand il viri in cocina', porcil pria in-tunerec, speriati ca' au zeati zgomot sisimteatû natie sträinä intre el, incepuraa gi'ohai.

Dar popa de colo, cu duhul blandetel,väzänd ca' n'are incotro, zise :

Cu totil taita', cu Lotil pana manede dilnineata !

Si NU TELC} DE GIEABAPe vremea räzboiului de fu acum

douä -zecl de ani, futre soldatil unui re-gitnent care intrase in foc, era si unjidan fritos tare.

Cand auzi el pocniturile de puscl sibubuiturile de tunuri, si auzi suerandu -tgloantele pe la urechi si väzu pic.indsoldatil cu gramada imprejurul lui, viciuna niel doua prinse a da dosul.

Un capitan il väzu si se rasti la el:Unde fuga jidane, ca te dobor !Nu fug sa trait! dotn'le capitanule,

zise jidanul oprindu -se din fuga, dapurea mea bate departe si trece glon-tul dincolo de turc!, ma' departam Incolo ca de oi trage sä caza glontuldrept in mijlocul sor, sä nu trag degeaba.

Page 2: 15 lunl s 13 p Afacerea Portulul Constanta_seria_2... · PORTUL01 CONSTANTA Garanti* antreprenoruluìí.Dfirui-rea a juuiätate de garantie. Dupä ce am arätat conditiuni-le suspecte

E P O C A

TARA ZIP.,CITISta intr'o zi un arendas de vorbä cu

cati-va prietenl la citrciunta din sat, a-farti sub umbrar.

Pe c9nd vorbeatl el, iacä niste hotsn fiare ; fl duceaä cälärasil la sub-pre-ecturä

Sei uitä arendasul si vede printre elpe un Ligan pe care -f stia ca abia sca-pase din puscärie de nu era o luna.

Dar bine, niä rigane, îl zise, nicin'al esit bine din puse frie, si iar te -a'apucat de blestemätii ?

Nu, boiarule ; pa mine m'a luatmartor!

Ce fel de ni artor mal, legat eulantw-I ?.. intrebä boerul.

Apol tara zapacita, boiarule, nnsta[ dumneata.

Dnnritrro 19tainceseu.

.'LATERE-6ARTA e

STEI N

IN VENTILhV I, DESCOPERIRI

Telantograt-a>tl. Electroartografnl

Aveam telegraful, aveanr telefonul, tele-patia, telescopul, telalil, telegaril, avem as-tan Telautograful, aparat, zice inventato -rul saíï, menit a reproduce scriitura la dis-tanta.

Telegraful este deja o institutiune asade Invechita... Ce e mal banal astazl deLit sa bat1 o depesa, ehiar fiind de eel malblind naturel ?

Telefonul e tirai tirar, dar vorba strabunulo! Traían :

Verba volant...Ce ingenios, gindea profesorul american

Elisha Gray, ar fi un instrument care, pre-sintind, avautagiul rapiditatil telegrafului,ne -ar permite sa comunicara eu o persoanadepartata, intr'uii mod care sa dea ziselornoastre cararterul de veracitate netaga-duita al autoscrierii.

Cite nelntelegerl, elle quiproquo, lacari prin o rea transcriptie telegrafistuldadea nastere, suprimate, si cind destina -tortil va avea la mina slovele negre pro -pril ale corespondentulul, acest din urinanu va mal putea da «u dezmintire for-mata».

Al zis ca nu ver primi nici -o -data safil ministru In acest guvern odios ?

Eu am zis ? Niei -o -data ! I)aü o des -mintire formala la aceasta insinuatiune raú-voitoare din partea acelora cari, gelosi de!natta pozitiune de ministru la care ajun-sel prin capacitatile mele personale...

Pal, uite telegrama prin care In ter -ment violenti stigmatizal acest guverncare...

Infame manopere ! Oribile machina -tiuni ! Aceasta telegrama a Post lnjghebatasi data de atei cari. etc...

lata o scena care nu se va mal puteaproduce In viitor, daca eminentul nojupoliticien Z... in un arces de turba va serie,Cu ajutorul telautografulul, prietenulul saümomentan, nu mal putiu eminentului poli -ticien X..., despre odiozitatea guvernulutdin care doua zile apol va face parte...

Ideea transrniteril scrierit la distanta nune vine de la Chin "zl, ca praful de pasca,ca ata de taiat sapunul si atitea allele, saavem curajul s'o afirmam.

In 1879 Cowper inventa peana elettrico,constituita din un transniitator si un recep-tor asezatl la distarita, In legatura princonductora elettrici cari le cornuiiicau de-plasart sincroruice si geometric identice saì¡proportionale.

Clnd serial eu transwitatorul pe o bandade hirtie ce se desfasura eu o iutealaforma, se reproducea pe receptor aceleasicarattere pe o a doua banda de hirtie des -fasurindu-se In acelas sens relativ, eu omistare tot uniforma.

Acest aparat avea mari inconveniente :trebuia sa seni pe o banda de hirtie carese desfasura (ceea -ce cerea o indeminare eutotul speciala) si nurnal pe o banda st finita ;ori -ce corectiune, ori -ce schinibare era im-posibila. Nu e dar de mirare ca acest apa-rat sa nu fi avut succes.

In timpul din urina, profesorul ElishaGray a prezintat preset de la New Yorksi Chicago «Telautograful» inventat ded -sa.

Transmitatorul Telautografului se coni -pune din un creion de care sunt legatedoua fire in unghiu drept, fie -care modifi-clnd un circuit electric. Hlrtia pe care sestrie se alla pe o placa metalica, care sepoate pune In contact eu circuitul electricprin o usoara presiune a creionulul.

Beceptorul transcrie mesagiul eu un sti-let de sticla, aceasta mistare fiind rezul-tanta miscarilor rectilineare transmise. De-senmuri ehiar pot fi transmise ast -fel cumare fidelitate. Hirtia fiind imobila, poti salnaintezt, sa dal Inapol, sa corectezi, sastergl, etc.

Rapiditatea este limitata de lndeminareascriitorulul ; s'a putut serie pina la 35 vorhepe minuta.

Vorba ar fi sit se instaleze ;etele si biu-rourl centrale telautografice, cum sunt birou-rile telegrafice actuale, eu avantagil spe-ciale, precum inviolabilitatea, caraLterril se-cret si permanent al mesagielor si posibi-litatea transmiterel ehiar In absenta desti -natorulul.

Prin Intrebuintarea posibila a releurilor,discanta de transmisiune a telautorjramelorpare a fi nelinutata.

Intrevedem epoca cind un bancher dinBucr,restl va serrara un eek pentru Paris,Cu aceeasl repeziciune cu care asta -zI co-munica cu corespondentul sala Parizian prinprocedenl telegrafie ordinar.

Mal minima iosa pare a fi Electroarto-graful domnultil M. N. S. Amstutz, inginerdin Cleveland (Ohio, Statele- Unite).

Prin combivatiunea ingenioasa a proprie -tatiloi- gelatinet bicromale, a legilor propa-gatiunii cureutulul electric, a sistemelor debincronisatiune la distaiita a doua axe cari

se Invirtesc. Electroartograful d -lui Amstutzse Incumeta a trasmite si reproduce la dis -tanta imaginele fotografice.

Pas, domnule casier, de o mal sterge eucasa atuncr Lind, gracie Electroartografulut,iiiutra d -tale va putea fi raspindita «;t laminute In Coate unghiur-ile taret.

Ortens.

I1\1F0111,144TIiSe atribue guvernulut intentiunea

de a presinta Corpurilor legiuitoareun proect de lege pentru construc-tiunea unel liniT ferate intre Cons-tanta si Tulcea.

Aceasta linie ar fi fost proectatain urina calatoriet M. S. Regelul laConstanta, cu prilejul solelunitatel¡nuneret pietret fundamentale a por-tulut.

D. Nicolae D. Cantacuzino, sect e-tar al legatiunel noastre din Viena,a fost insarcinat sa gireze afacerilelegatiunel romine la Atena.

D. Eug. E. Statescu, fiul ministru-lui justitiei, care a isbutit cel d'in-nia la examenul de atasat de le-gatiune si care avea dreptul la pri-ma vacanta, a renuntat la acel dreptin favoarea d-lut N. Filodor.

D. Statescu va fi numit in curindatasat la Paris.

MIM101111111111

In cursul acestei lunl se va faceinaugurarea halet Trajan, a carelconstructiune a fost facuta subadministratiunea conservatoare.

Guvernul a renuntat a mai tineo ïntrunire publica in Capitalä,Duminica viitoare.

Hotarîrea aceasta a f ost buatäin unna neintelegerilor cari dom-nesc in rindurile guvernamenta-lilor.

0 telegrama din Viena ne a-punta ca contele Stuergkh, atasatmilitar pe lînga legatiunea austroungara din Bucuresct, a fost re-chemat in activitate si inlocuit priacapitanul de stat -major dl. cavalerTeodor Iordan Boswardowski.

Duminica, 10 Noembrie, se va celebrala mosia Cämärzanl din judetul Suceavaedsätoria amiculul si colaboratorululnostru Constantin Romanescu cu domnisoara Ana Mortun, fiica d -lui Em.Mortun, mare proprietar din Suceava.

Uräm toate fericirile tinerel perechi.vvComitetul national-studentesc învitft

pe d-nii studentl a veni in ziva de Sf.Mihail, 8 Noembrie, ora :3 si jum., laUniversitate, pentru a porni in corporesi cu drapelul albastru al studentilor,Ìa biserica S-tulut Mihalr unde se va o-ticia un serviciü religios in ntenioriamarelul Domn al ßominilor.

RECURSUL STEIRER

Sectiunea a 11 -a a Inaltel Curti de Casa -tiune a judecat eri recursul facut decl -na Maria Steiner, moasa Lusgarten, sidoica Radulescu, In contra ordonantel Ca-merel de punere sub acuzare In aface-rea crimen de pruncucidere ce li se im-puta.

Inca de la orele 12 sala de sedinta aCurtel este literalmente plana de lume ;accesul sale' este aproape itnposibil ; a-paratoril chiar al recurentelor allia potstrabate, pina la locul destinai avoca-t icor.

In auditorio, mal multi membri din fa-milia d -net Steiner, multe doamne si kartemulti avocati.

A pararea este representata prin dd. a-vocati Take lonescn, D. Giani, Delavran-cea. M. Cornea, V. Lascar, P. Gradisteanu,fratit Cernescu, si Vladescu; au luat eu-vintul Irisa pentru desvoltarea motivelor decasare numai dd. M. Cornea, Take Ionescu,V. Lascar si Delavrancea.

Inceperea desbaterllorLa orele 1 Curtea antra in sedinta sib

presedinta d -lui C. Schina, p rim - presedittte.

Fotolinl ministerulul public este ocupatde faincosul Sarateanu.:

D -1 Consilier de curte Stefauescu da ci-tire raportulul Meut In cauza, apol se dacuvintul recureutilor.

Cel d'Iutlt care is cuvintul este d. advo-cat M. Cornea, care desvolta inotivul decasare bazat pe faptul cá procurorul gene-ral factud opozitiune la camera de puneresub acuzatie Iii contra ordonantel judelulinstructor care insti'uise afacerea si caredaduse ordonanta de neurmarire, notificlndfacerea acestel opozitiuni partilor, nu le -acomuuicat lit acelas timp sr motivele opo-zitiunel, saa eel potin camera de puneresub acuzare nu a lust iiiculpatelor un noninterogatoriu, ceca -ce constitue o violare adreptului de aparare si atrage nulitatea or-donantel camerei de punere sub acuzare.

Dupa o stalucita pledoarie, dl. Corneaconchide cerind casarea fart trimetere.

Dupa dl. Cornea, euvintul a fost dat d -lutTake lonescu, care a dezvoltat al IV -lesmotiv de casare.

bitr'o nragistrala pledoarie, distiusul avo -cat arata ca doctorul Sutu, medicul expertcare a Meut autopsia cadavrului, nu a de-pus mai fnainte legiuitul juramint, lucrocare atrage de drept nulitatea actelor lu-cheiate de dlnsul si pe cari s'a bazat ca-mera de punere sub acunare in ordonantadata.

De asemenea arata ca de aceeasl nulitateeste lovita si depozitiunea d -rului Christea,care iarasl a fosf interogat farà ca sa pres-teze juramintul. Cu aceasta ocazie d. 'I'akelonescu, intr'un mod ciar si vadit, aratadeosebirea pe care o face legiuitorul intredenuntatoril, interesati In niod -legal si eeltara niel un interes in cauza, pentru cazulcind s'ar pretiiide ca d -rol Christea esteconsiderat ca denuntator In afacere.

Dupa ce arata ca atlt doctrina cit si ju-risprudenta sunt constante in aceasta pri-vinta, d. lonescu conchide cerind casareat'ara trimetere.

Caldura find insuportabila in sala sedin-ta se suspenda pentru cite -va minute.

Ventilarea salen a Post indeplinita cumulla competiuta de $arateanu, de aproziiseetiuuel si de guardianil palatulul.

Dupa ce ventilatiunea a fost bine resta -bilita, procurorul Curtel se retrage si el incamera de deliberare, miudru ca si -a lu-deplinit in mud consciincios functiuuea.

l)rnpii redeschiderea uedinteID. V. Lascar desvolta al treilea motiv dde

casare. D -sa arata ca s'ail violat dispositiilecodului de procedura erincinala, de oare -cernembrul camerel de punere sub acusare,insarcinat sa faca o noua instructiune a a-faceril, n'a inaintat, prin raport in regula,resultatul acestor cercetarl, Lar procurorulgeneral, contrariu prescriptiunil legel, nu adepus rechizitiuni in seris si nu s'a retras,impreuna eu grefierul, din camera de deli-berare.

D. Delavrancea, asupra motivulul dinurma, dovedeste Inalter curtí excesul deputere savlrsit de camera de punere subacuzare, care a inlatnrat attui celel de adoua expertise medicale, intemei9ndu -se nu-mar pe conclusiunile unul act tul, Meutfard prestare de ,juramint de d -rol Sutu.Dupa cate -va consideratiuui asupra decisiu-nei Camere¡ de punere sub acuzare, d -nulDelavrancea arata ca Maria Steiner e In-vinovatita pe nedrept ca ar fi voit saomoare copilul el natural, atuncr chud ealnsasr a cerut d -rului Cristea ca Impreunaeu ori -care alt medie, atara de doctorulSehachman care era din tamilie, sa conistate nioartea copilulul.

Si asupra acestui motiv recurentii cet-casarea decisiuner camerei de punere subacuzare, tara trimetere.

Couclusilunile procuroriitluïD. procuror Sarateanu la cuvintul pentru

a lua conclusiunl In aceasta afacere. D -sain loe sa combata motivele de casare in-vocate de recurentr, se margineste la osimpla si slaba expuiiere a faptelor.

Procurorul raspunzind In mod insuficientsi superficial motivului desvoltat de d.Take lonescu. zite ca ocala poate fi facutä si fard prestare dejuramint, ciad e la mijloc flagrant- delict.

Consilierii Curten schimba futre el privirlpline de ironie.

Conclusiunile procurorului Sarateanu de-vin obositoare, Curtea e impacientata si con -silierii niel nu -1 mai dar) atentie, ci vorbescfutre dinsii.

In sfirsit Sarateanu termina..., irapresiape care o lasa conclusiunile sale e peuibila.Cartea se retrage In deliberare.

Deelsiunea Cur(eiDupa o deliberare de o jnmatate ora,

Curtea, pe inotivul desvoltat de d. Take lo-nescu, si fard a loa in cercetare pe cele -l'alte, caseaza decisiunea Camerel de puneresub acuzare si trimete afacerea inainteaCamerel de puliere stil) acuzare din Craiova.

* **

1)e oare -ce decisiunea pria care d -naSteiner a fost arestata din noti, se alla ca-sata. si decl nula, inculpatii an fost pusi fialibertate.

Consfdtuirea de la ministerulde interne

A-seara s'a tinta o nouà con-sfatuire a membrilor nlajoritateila ministerul de interne; ea adurat de la orele 8 fi jum. pînála miezul nopteï.

AU vorbit d. Epurescu, asuprasituatieï generale, cerind ïncrederepentru guvern, qi d. Nacu care aexplicat ca tratarile sale cu d.Fleva aü fost facute in numelesäü personal, dar ca aü fost in-trerupte in urma desa,probäriid-lui Sturdza.

D. Petre Gradágeanu, find pro-vocat dea pärerea asuprasitua)`iei, a raspuns cä d-sa estemembru in comitetul executival partidului ca nuvi poa-te da pärerea sa ori-unde. Da-cd' guvernul are nevoe de pa-rerea mea, a zis d. Grädiqteanu,n'are de cit sä convoace comite-tul executiv in edinfcl secreta.

In urma acestor cuvinte d. Gra-di.gteanu s'a retras.

POSTA ADMINISTRATIEIDomnil abonati a cärora abonamente

expira de la 15 Noembrie viitor, stintrugatl ca pina la atea data sä bine -vo-iascä, in caz de reinoirea abonamentu-lui ce ad sä inainteze costui pentru anu suferi vre -o Intirziere saü intrerup-tie a ziarulul nostru.

EDITIA A

(Serviciuf Agentiei; Rumine)

Belgrad, 6 Noiembrie.Imparatul Frantz Ioseph a insareinat pe ge-

neralul Habile si pe maiorul Herdliezka, pentrua face serviciul de onoa -e pe ltoga regele Ser-hiel in timpul r ederi1 sale la Viena. Ateste a-tentiuni pentru Regele Alexandru an produsact o impresiune ininunata.

Londra, O Noiembrie.Vaporul englez Memphis, facind drumul de

la Montreal la Avumuth, s'a rasturnat linga Mi-renhead. Capitanul si o parte a echipagiuluian scapat ; noua oarneni an petit probabil.

Berlin, 6 Noiembrie.Ratificarile tratatului de comert antre Ger-

mania si Japonia s'an schimbat azf.Paris, 6 Noiembrie.

Consiliul municipal din Paris a votat farddiscutie cheltuelile ce ac) resultat din sedereaSuveranilor ruai la Paris.

So/la, 6 Noembrie.Contesa de Hartenau a sosit si a Iras la pa-

lot. Dupa amiazi s'a celebret un servicial fu-nebru in capela onde sunt depuse in modprovisoriu ramasitele mortuare ale PrintulufAlexandru.

D -nu Taptchileschtow, secretar general alconsiliului de ministri, a fest atasat la per -soana contesel.

Belgrad, 6 Noembrie.

Regele Serbien va pleca Vinerl seara laViena.

Berlin, 6 Noembrie.Baronul Marschall si d -nu Herbette, amba-

sador al Francien, aü semnat Involala franco -germana, acordind importulnl germa n in Tunistratamentul natiunei celer mai favorisate, afarade Francia.

Lisabona, 6 Noembrie.Regina Amelia a Portugalher a sosit.

AFACERI TURCESTI

Constantinopol, 6 Noembrie.Un edict imperial disolva Tribunalul special

instituit In urma evemmentelor de la 14 Au-gust. Procesele resultand din aceste eveni-mente vor fi supuse curtil de casatie.

Prima lista de subscriptie pentru inarinareasi echiparea soldatilor turca trece peste 5000lire.

Constantinopol. 6 Noembrie,Adunarea generala armeneasca a ales agi la

scaunul patriarchalt pe Mouseniorul Ormauian,episcop din Armasíi. Nu s'a produs nie! un in-cident.

A FACEREA DREYFUS IN CAMERAFRANCEZA

Paris, fi Noembrie.Camera Deputatilor. Ca raapuns la interpe-

lares d -lut Castelin, in priviuta afacerei ex -ca-pitanului Dreyfus. ministrul de resbel citeste odeelaratie reamintind ca eondamnarea lui Drey-fus s'a pronuntat in unanimitaie ; lucrul estejudecat. Guvernul recomandit Caineret sa nupreluugiasea o desbatere care ar pitea sa aibaincoveniente grave (Aptause).

D -nu Castelin cere guvernulut sa la rassuraenergice pentru a impedica reinoirea miel cam-panil in favoarea lui Dreyfus si reclama urnia-riri in contra acelora cari, dupa ziare, an eau -tat sa intimideze sari sa cumpere pe membriIconsiliului de resbel.

D -nu Meline raspunde ca guvernul n'are niciun motiv pentru a redeschide desbaterea ; lu.cru' este judecat.

D -nu Castelin modifica ordinea sa de zi, gu-vernul o primeste si Camera o adopta in una -nimitate.

Ordinea de zi adoptata zice ca Camera, unitaintr'un sentiment patriotic, si Increzatoare inguvern, pentru a cauta, daca e loe. raspunde-rile relevate la timp si de la condamnarea tra-datorulul Dreyfus, trece la ordinea zilei.

1111MiiNIII

I'ACEA ITALO - AFRICANA

Roma, 6 Noembrie.Se anunta din Djibuti «Agentiel Stefaui» ca

stirile din Adi-Sabeba anunta ca aprope 200 depr,zonierll italieni vor pleca; la 8 Noembriela Zeila, in onoarea lieginei Margareta, fara saastepte ratificarea tratatului de pace.

Maiorul Nerazz.ini, care a fast finale bine pri-mit, a plecat la 24 Octombrie de la Adi-Sabebapentru a sosi la 10 Noeutbrie la Ilarrar.

ECOURÌ* ** Alalta -ierl dupa amiazi I. P. S. Sa

Mitropolitul Moldovei, iitsotit de nrchiereulIroftel si de protoereu jutletnlnl si orastt-lui Iasl,adfost la monastirea Socola de undeair luat icoaua fitcatoare de ntiuuul a Maici-Domnulut si an dus -o la Mitropolia din Iasi.

Icoana a fast dusa Iii catedrala cuun serviciu religios; loti preotii si diaconi!Mitropoliei fnrhracati ¡u ocb+,jdil scumpe anoficiat un servicid divin.

* ** Vinerr , la orale 8 seara, d. Ca-mil Denietrescu, absolvent al facultatel delitere, va vorbi la Societatea StudentilorUniversitari «linirea» despre Antayonisrnulîntre rasa arian(t ,yi se,nitü.

* ** Concertul doiiulisoarel Paulina Stein -feld, care trebuia sa ailla loe Slinbatii, 7Noeucbi fie, in Palatul Atheueiilul, a fost a-manat, din Lauze neprevazute, pentru zivade 23 Noembrie.

* ** Pretul vinurilor din podgoriile noas-tre. care In timpul din urina scazuse eudesavirsire, a inceput din nota sa se urce.

Case importante din straivatate, ad ti-i-mis represintautt pentru a cuinpara canti -

tatitriari de vin.Vadra de vin, care s'a vindut plia si eu

50 baia, asta-z1 se vinde eu 1 let 80 bans.

O 1 Nt/ EDIN CAPITALAnoommoss

Flu dlspArnt. D. General Candiano Po-pescu, s'a prezentat azi la pr-efeetura Politeïpentru a reclama cil fiel safe in vista de 16 an!a disparut ern din Capitata.

Dupa declaratiunea ordonantei, se banuesteca fugarul a lust drumul spre Oltenita.

S'an luat masurilo de urmarire.

Incercare de sinucidere. Eri searaindividua Herman David, din Cales Dudesti, aincercat sa se sinucida inchizindu -se in camerasa de coleare, dupa ce a aprins un mangal cucarbunr.

Mirosul ce se legaja din camera lui Hermandied de banuit vecinilor, acestiu aft anuntat sec -tiunea respectiva si impreuna Cu comisarul sec-timen an t'ertat usa camerei.

flerman a fost gasit in nesimtire intros pepat.

Un medic chetnat de argenta a dat printeleajutoare sinucisului, care asta -zi este atara deon ce perico].

Nu se cunose ¡usa cauzele atesten incercarlde sinucidere.

Un vechiú spArgAtor de meserie Nita1. Corlatescu, a fest prins eri lu raionul sectiei:f8 pe Lind se incerta sa fata mal inulte pun -gasil dindu -sI titlul de sef al sigurantel pu-blice.

\líseut In stradaá. ErI dupa amiazi ser-vitoarea Cati Sose pe Lind trecea pe stradaSfintilor, unde oste in service la No. tit; a nas-cut un copal.

Minna si noul naseut aft fost transportatr laspitalul Maternitatea.

Ambii Bunt in deplina sanatale.DIN ARA

Vapor n'Amolit to mare. Erl dimi-neata, pe la orale 6 si juin., un vapor englezs'a Inamolit In mare In fata portuluf Satina,la 2 mile jutnatate departare de farul Sf. George.

Furtunä pe mare. Eri, o furtuna vio-lenta a battit pe marea Neagra. Din Constantsse telegrafiaza ca din aceasta cauza vaporul«Tzling- dale», care era incareat cu carbunr si an-corai in port, a fout aruncat de valuri pe tarin,furluna rupindu -i toate fringhiile eu cari eralegat.

De aseinenea vaporul «Cobra» s'a Incercat tòtaziva sa intro in port si a fost cu neputinta sareuseasca. Vazind ca nu reuseste, capitanul aluat din non directiunea in targui marer si a-bia pe la orale 4 seara a putut sa intro in port.

Un vapor de cereale a fost impins de valuriintr'un loe nisipos al mare, unde s'a tuamolit.

Capitanul vaporulul, voind sa vie pina inport eu o harca, valurile colosale ridicate defortuna l'ari rasturnat in mare. Din norocireel a putut fi scapat.

Multe vase an auferit muri stricaciunl din a-ceasta cauza.

Un contrabandist ueia.- - Sentinels ru-seasca din Basarabia de la pichetul No. 49, si-tuat in dreptul 3olonetulul, a gasit cadavrul u-nur contrabandist evren.

Asupra lut s'a gasit un revolver, 60 de rublein hirtie si 15 pachete de tutun.

Cadavrul poarta in spate, in dreptul anime!,o gaura de glonte si se presupune ca contra -bandistul ai- fi fost ueis de sentivela romfn!.,pe Lind dinsul voia sa treats Prutul in Rominia.

DIN STRAINATATE

Un non gen de pungìápte. Sunt cite -vazite de rind artistir din orchestrele teutrelor devarietatl Scala, Alcazar, cireul Regal, etc, dinBruxelles, observan cä,instrumentele 'or dispa-reafi ca prin fennec.

Pagubasii fac reclamatinne la politie, dar tontecercetarile remin zadarnice.

Alalta -eri un individ se preziuta la un ne-gustor de instrumente ncuzicale voind sa vintao vioara de o mare valuare po un pret deri-zoriu.

Negustorul, avind hanueli, roaga pe neennos-cut sa mai astepte si ln acelas timp prin unamploiat din pravalie, anunta agentul dinstrada.

La vederea uniforme! politistului, necunoscu-tul ïnbrinceste pe proprietarul magazinulur Sitage In strada. A trebuit o adevarata vinatoarera pungasul sa fie prins.

L t perchizitiunea faceta la domiciliul pun-gasulul, s'a gasit un adevarat depozit de instru-mente pe cari el le furase artistilor din orche -strele diferitelor teatro in timpul clad acestiaeran in repaus intra acte.

Sticll revelatoare. D -na P., sotas u-nul functionar superior din Paris, satula deMonotonia casniciei, sfarsi prin a se indragostide un tinrr publicist. Intilmrile lor eran foartediscrete, dar destul de rare. Tinarul atnorszat,gasi mijlocul de a corespunde eu jubila sa priasticlele en vin.

Sti¡nd de onde tirgueste d. P... se Invoi euun baiat de la bacante si de cite ori feciorulvenea sa cumpere vin, tinarul nostro, care de-venise un client obicinuit al bacaniei, ínsemnape etichetti ziva si ora do intilnire.

Din nenorocire sotul observa dragostea fe-nieei sale pentru eticheta si fu orma unel dis-pute violente, sota voi sa paraseascil domici-liul conjugal, atuncr P... trase tre! focurl de re-volver asupra sotiei sale si in urina se siim-cise si el.

Atacurl nocturne. Un noctaurbul iucu-rabil povestea deunazi urmatoarele

Nu cunosc de Lit un singur mijloc pen-tru a evita atacurile nocturne : acela de a intraa casa a doua -zi ditnineata.

Tots occidentali! vor urina povata aceasta.

O räzbunare teribilA. Acum cite -vazile New - Yorkul a fost foarte emotionat de orazbunare a unii! titrai-, in viruta de 25 ant, incontra ama_itef sale.

Tinarul, un inecanic, sitntise ea D -ra L. N. iltrada eu un camarad al lui ; el planui atuncr orazbuiiare.

Intr'o diminoata, D -ra L. N. se urca in trarn-vaiul electric pentru a strabate unul din Bule-vardele orasela!; smantul tradat, care pandeape iufidela la o unica departare de locuinta el,lua si dinsul toc In irainval si fard a vorbivie -un cuvint, apropie un (ir conductor de acu-nuulatorul trarnvaiului, iar eea- l'alta extremi-tate o ludrepta asupra D -rei L. N.

De o -data o puternica detuuatura se produce;nefericita fata rainase trasnita pe loe ; e scan-toia elettrica era sa puna trMnvaiul in flacarl,dura nu se luan incediat inasurile cele mal se-rioase pe.itru izolare.

Mecanicul dupa ce -sr satisfacu setea de raz-bunere, se constitui singur prisonier si martu-risi fap' ul.

Aceasta drama, unica ta felul sl, a produs odureroasa impresie In tot New - Yorkul.

Page 3: 15 lunl s 13 p Afacerea Portulul Constanta_seria_2... · PORTUL01 CONSTANTA Garanti* antreprenoruluìí.Dfirui-rea a juuiätate de garantie. Dupä ce am arätat conditiuni-le suspecte

EPOCAr'

ULTIM[ IORMATIUNIDe sii d. Sturdza speraic

cal prin desele îllltrunirï in-time ale mzl,jorit sñti ï( sale vaizbuti sä producäi impresiaIn public, etc situatia gu-vernuluìï s'a íi:ntärit, totuliaceasttc eoillbinatie a f:ïeutfiasco complect.

Libersalii de baPitinsc nainlaniai. c:c aail i)iarsasit pe d.Sturdza, critice.:ldu-i cïc aAlum sa se sprijineascïc peconenrsul iIELIIì) iá1i1 venit,al d-lui Gr. Maaeri, dar seabtin Cu odsientatie de latoate aceste consitituiri.

D-ni ìí Costineseu, Lascar,P. G rzïditeaalu, Eni. Grïa-dis@:e:aliil, etc. sail format ungr;Ip independent cal 7lotïa-rîrea de a sta in expc.eta-tivia, Gait a da niel Mt con-curs fie (1-ls!li Sturdza, fieci-1 El fl St:iatesca:.

**11rn afar>ìa cle asta e vorba

ca grnipial vernescan szic sereorgznlnizeze }i, ftargc a in-fra in ¡lief o grupare sail!coinbil:izatie 1aarlaaillentará ,

sic faca paesiuni asupra gu-veriauluìi fin cestiunea IIl<i-tro polituliiri Primat.

Grupul se eomlyasiae in Ca-mera din cl-ui.ií Gr. Paiu-cescii, Gla. Dent. Teodores-eu, C. G. 1Veriacscu, Enaco-viei, M. Pâcleanu Geor-gescu Constantineseu; laSenat din d-iaiïí G. Vernes-en, C. Esarcu, Ilarin Isvo-B°9allltl, etc.

Grupul va fi colldus ded-niiï C. Esarcu Gr. Pâti.-cesen.

Asta -7..r, la orele 12 din zi, M. SaRegele a sosit in Capitala, veninddin Sinaia cu un tren special.

La orele 1 dupä amiazï s'a ti-nut un consiliu de miniftri laPalat, sub prezidentia M. Sale Re-gelui.

Inainte de consiliu, ministriïs'aïc adwnat cu totii într'o con-s fätuire la ministeraal de externe.

***

In consiliul de miniqtrii ce setine azi dupa anaiazi sub prezi-dentia M. S. Regelui, se vor re-zolva urrnätorzrele doua chestiuni :

1. Redactarea Mesagiului Tro-nclrcï, hotärindu-se dzactc sgi ince chip trebue sä se atingä ch-estiunea bisericeascä.

2. Irttocnairea unui tablo2a deimportante pernaidäri in persona-lul ofiterilor superiori. Aceste per-anutäri vor cuprinde, zice-se, în-locuirea d-lui general Arion lacomandamentul corpuluï II de ar-rnatä.

D. ministru al instructiunel pu-blice din Bulgaria si primarul dinSofia att sosit eri in Capitala pringara Filaret, descinzind la HotelBristol,

D. Inspector administrativ LucaIonescu, ïnsotit de prefectul de Ar-ges, acct plecat la Pitesti pentru acauta sa impace certurile colecti-vistilor din localitate.'

Eri s'a judecat in continuare la sectia I a tribunalulul Ilfov, procesul mo-tenirel Gigîrtu.

A fost ascultata o noua serie de mar-tori printre cari d. colonel Gigirtu, d -ratPaul l'etrini, V. Voreas, etc. .

Procesul s'a arninat in continuarepentru ziva de 22 curent.

101111111111.11MS

Urmltoarea miscare in magistraturas'a facut pe ziva de 2 Noembre :

D. C. Bumbulescu, actual ajutor lajudecal.oria ocolulul Turuu-Severin, afost numit supleant la Gorj.

D. Elefterie Radulescu, actual ajutorla judecîítoria ocolulul I Craiova, inaceiasi calitate la Severin.

D. C. Caleteanu, actual a,jutor la ju-decatoria ocolulul Bals, Romanati, alost nurnit in aceias' calitate la judeca-toria ocolului I Craiova.

D. Stelian Popescu a fost numit aju-tor la Bals.

D. Nicola' e Buzescu a fost numit aju-tor la judecatoria ocolulul Topolog.

D. Ion Sinlionescu a fost numit aju-or la grefa tribunalulul Iasi.

Svmbeitä searei vor pleca la Iafiíspre a lua parte la întrunireapartidulut conservator ce se vatine Dunainicä:dd. Lascar Catargiu,G. Cantacuzino, General Manu,Take Ionescu, G. Panu, N. Pili-pescu, M. Vlädescu, etc.

Intr'o zi la Academie, ramasesedd. Sturdza, Aurelian si D... mem-bru corespondent. Era in ajunulpelerinajulut la Caldarusatlt, si D...Intreba pe d. Aurelian, glumindne Impuscatt, ort ne lasatr ?

D. Aurelian se adresa catre d.Sturdza, repetind, tot in gluma, a-ceiast întrebare.

Deodata d. Sturdza sare ca unepileptic si incepe sa sbiere :

Duceti-va, duceti-va tott laCaldarusant ; Mitropolitul Ghena-die a batjocorit pe Sfintul Duh cumnu l'a mat batjocorit nimeni. Deaceea l'ain pedepsit, restul sunt ni-nlicurt. Aflatt ca ea tot ce am fa-cut in viata mea, am facut din po-runca lut Dulnnezeü. Si de rindulasta tot Dumnezeü mi-a ordonatsagonesc pe Ghenaaie, care a batjo-corit pe Sfintul Duh.

Cet dout interlocutort aü plecatiniratt, ca si chid ar fi esit din-tr'un balamuc.

Episcopal Ieronim de Bomana lucetat din viatä asti luoapte,la orale 2, in casa sa din stradaModestiei No. 5.

Acum trek zile decedatuli se zicecl a trimis pe un amie al suais dinCapitalia la Cäldäruvani sä cea-rïa iertare Mitropolituluk PrimatG henadie.

D. V. Mangra, fort profesor laseminarul teologie din Arad, a fostangajat redactor la Vointa Nati-onalä.

Sfintia Sa si-a inaugurat activi-tatea prin un studiu canonic foarteproblematic in cestiunea Mitropo-lltulllt Primat.

D. Leonida Panopol, fost prefectde politie la Iasi, a fost numit pre-fect al judetulut Roman, in loculd -lut Ernest Virnay.

Ast -fel dar triumful d -lor Mortunsi Delimarcu este complect.

Sears din Iasi spune, ca in ca-zul chill partidul national romin dinCernautr, unit at liberalii, vor tri -timfa la alegerile comunale pri-mar al Cernautilol va fi ales d.baron Musteata, unul din fruntasitromint din Bucovina.

Din eauzaa siirbatoarek de ntiine,4Pntiï arhanghclk Ga.vril, nnmïarul nostru viitor va a,pare !iimbiataïa diutineata. la oreleobicinuite.

Azt am primit primal numar alziarulut Praha, organ al partidu-lut conservator din Botosani.

It uram izbi:nda deplina.

Ni se comunica din Focsant caun mare numar de fruntast din lo-calitate aü semnat petitiunea deprotestare adresata M. S. Regelurin afaceraa Mitropolitulut Ghena-die.

Atît politia cit si agentir colnu-nalt cutreera orasul amenilltind pecetatent sa nu semneze aceasta pe-titiune.

Citim in Prutul, organ conservator, din Botosanl :

D. Arapu, prefectul ,judetulut, a ofe-rit un dineu membrilor consiliulul ju-detean. Se stie ça consiliul judetean ecompas numai din conservator'. Disen-timentele politice nu exclud urbanita-tea : Consilieril judetenI an asteptat in-vitatiunea prefectului.

E bine ça oamenil sa mänince cite -odata unii la alti', iar nu nuora' sa semanince unii pe alti'.

UN EPISCOP CONTRABANDIST

In ziva de 11 Septembrie 1896,Primaria Capitalei prin adresasa cu No. 817-1:-' cere Tribunalu-41eo

lui Ilfov sei dea cuvenita autorisare sä se facet o perquisitiunela domiciliul unui episcop carela un adira proprietätile sale posedäo mare cantitate de spirt de contrabandä fi alte coloniale fi le

transportä in orn in timpulnopteï.

Apoi prvntr'o adresä suplemen-tarä de la 18 Septembrie, cu No.40,492, Primäria înträ ïn maimulte amänunte, spre a dovediTribunaluLuï cä Episcopal in ces-tiune face contrabandä pe o sca-rä întinsä, precizind cä a postatnoaptea agenti la poarta case, .gi,cari ail väzut cum se introduce

apoT se ridici contrabanda.Primal Preqedinte al Tribuna-

luluï solîcitat sä dea cuvenita au-torizare de perchizitie, a acordat'o,qi un inspector a fost însärcinatcu facerea ace.stei descinderï lo-caZe.

Ce s'a intimplat in urmä ?Mister I Cäcï un mister intreg

înconjoarä aceastä afacere.Se zice insä cu multä si.guran-

ta, cä Episcopal in cestiune prinsczc contrabanda, a f ost s f äntuitcum se cade de un mai mare dela Primärie ertat pe urmäpentru päcatul ce a comis.

Intr'adevär, kind in presentPrimal Preodinte al Tribunalu-tui n'a mai aflat nimic despreresultatul perclvizitiei solicitatä cua3sa mare stäruintä bazatä peceva mai mult de cït simple bä-nuelï.

La începnt prin adresele salecu No. 34ei din 11 Septembrie,'qi40,492 din 18 Septembrie Prima-ria afirma cä agentiìï sill ailviizut cum se e#ectua con-trabauda noaptea }si îndatace Primaria a avut autorisareade perclvisitiune, nu se gtie prince minune aces agenti n' aft maiväzut nimic.

Se mai adaugä cuna cä per-deaua pusä de episcop pe ochiïagentului (P) ca sä nu mai vazäninaic, l'a costat assa scamp, incit särmanul Episcop a cäzutgreú bolnav de inimä rea !

Prirnäria are cuvintul...Dar s'ar cuveni sä aibä cuv£n-

tul si parchetul !

«Nastasachi iniitcinosul»Sub acest titlu sugestiv corganul par-

tidulut national liberal» din Galati, trimite urmátoarele gratiositatl ministru-lui de Interne :

«Cand vrel sa spill cul -va ca e prost,'ï zici «mîí, da Tanase est' », asa e de-prins Rolllanul. Ei bine, aceasta deprin-dere injusta pentru multi Tanase, e per-fect justificata pentru actualul ministrude Interne, care are nenorocul sil fiebotezat Nastase, al carui patron dupacalendar, sa serbeazä la Sf. Atanasie.Dacá asl fi in posibilitate, asitfelicita penasul lut Nastasache, de fericita inspi-ratie ce a avut, cand i -a dat numele.

«'loate acestea ca o rezerva. Taniseal nostru nu e destept cand e uevoitsä faca rapoarte niincinoase, dar cande vorba de cumparat actiunl d'ale Ban -cil Nationale si allele, e maï pisicherîn combinatil de cat or' -cine. Ast -feldar Nastase al nostru cam tigänescnume a pretins in raportul sîill catreRege ca : Gbitä Porcu, Pachita Secatu-ris, Sarmalioti, Dima *tefanescu, glis-tirul Curtovicl si eel - ''alti, se atlau labat in strainatate in aceasta vara. Ne-adevar mat umflat de cat burta luiTanase» .

IIIMI11111116110

Consfátuirea majoritatiiPina acurn nu înfelegearn ce vroia

d. Sturdza cu consfätuirile zilnice aledeputafilor ri senatorilor. Ne închipac-earn cd vrea sä obfie ceva.

Et bine, nu .' D. Sturdza face acestesforfärt uria,se numat pentru a obfineca unanimitätile sale sa-1 sus f ie.

In urina acestor intrunirt, nemulfu-mirea e generala ,si descurajarea e pro-funda ; ele bad, nu se daù inca pe fatdi.La consfatuirt nenzulfumiriNse arata cetmult ca simple rezerve, cäct fie-care a,s-teáptdE ceva de la guvern.

Probabil ca dupä deschiderea Ca-merilor, relafiunile între rnulfurnitt }inernultumift se vor clarifica.

Iata acum dezbaterile urinate la in-tru>t'ire :

D. »um. Sturdza a declarat cafine a se pune in contact eu deputafit

senatori guvernamerotalt pentru asti curro sä conducä lucrarile viitoaretsesiunt.

In urina cuvintelord-lut Sturdzas'uüprodus mat multe note discordante.

D. C. Nacu a observat cä mentbritpartidulut aunt prea disconsideraft ysiguvernul nu std in atingere c;on,stantäCu dinsit, ci apeleaza la et nurnat a-tunct cind guvernul e in primejdie.

D. Ai. Djuvara a criticat destulde aspru situafia. D-sa a spus ca sta-rea de incertitudine ,si de neastîmpärin care se a f t á partidul liberal se dcc-

S A TA AL I`I ILA C(YSIY7?iat -i, 7rc-at ritl ><li

'Soul '7 Noembrie 1898CORTC

Direttisi. 1' I C C)1, A_ din VienaOrele 8 la 12 noaptea

CONS1/ItATIA ; FRETS -I ILE 0B1 /117MITEINTigiA REX _ LIBERA

tore,ste irnpréjurärit cä cüheteniile parti-dulut sunt divizae

D. Djuvara a reeditat apoZ in rezu-mat seria de articole pe care a pu-blicat-o in Vointa Nationala., sub titlul«Cum. a fost judedecat», ca incercarede räspuns la bro,sura Mitropo litulutGhenadie. A mat adäogat d. Djuvaracä daca liberalit s'ar mal ocupa dechestia ltlitropolitulut, ar dovedi cäsunt un partid anarchic...

D. Petrc Grtadiltcauu, in modfoarte ireverenfios pentru cet de fafa,a spus ca nu poate vorbi inaintea a-tïtor persoane, dar e dispus spu-na pärerea asupra situafiet in sinulcornitetulut executiv al partidulut, carear trebui sa fie consultat de guvern in&late imprejurärile mat înserrznate.

* *

D. P. Grädi,gteanu a plecat, apot laHotel Bulevard, uncle se afta%c matmulft tinert liberali nentulfumift.

D. P. S. Aurelian a facut apotdeclaratit de lealitate d-lut Sturdza, de-clarind cä nu i-a tread prin gînd s!isläbeascä situaf ia d-lut Sturdza, pecare-'l recunoaste of al partidulut.

D. Dum. Sturdza a luat din noücuvintul si foarte nervos a cerut capartidul sa-1 susfina färä nid o re-zervä.

Ci fi-va din sala aft izbucriit in stri-qäte :

Avef t deplina noasträ incredere !Apok primui ministru a decla-

rat, ca, imediat dupa deschide-rea Corpurilor I.egïuitoare vaconvoca ìIarele Colegiie petntrtealegerea finial uoú ii]Iitropoli2Pri mat.

lar in ce privelte coanplecta-rea cabinetultiï a deelarat, cis.pîlnia acum n'a hot:srit uimic.

A se citi urmarea foi>tel Yfi pst-gina IV.

COMUNICARÍPentru ca publicul sa fie calüuzit si informal

din ziare de tot ca.] intereseazit. ziarul nostraa infiintat in pag. IV rubrica anunturilor miel.

CititoriT stint rugatT sä dea atentiutle aresteTrubrice.

A se vedea rubrica spectacole-lor In pag. IV.

ftiqINI DE V1NZADEDuna ma, ani eu abur, una sistem Cona -

pound de 80 cal putere, alta sistem CorlissCu un ciliudru de 70 cal putere, ambele eu eon-densatiunT putind functiona separat sag conibinate.

lin cazan de abur apartinïnd masinelortevl, doce curatitoare de grill, Eurica Staubere,complect de fier sistem Würner No. 4.

De vinzare in total saü in parte, conditiunTsi pretura foarte avantagioase. Informatiunl lacomptuarul dlu0 Andrei A. Popoviei str.LipscanT 86 in fata Sft. Gbeorglie.

Schlmb v5nad eitinC 1[T M 11' A

CUMI'ÄR CIJMPÄIItot felul de obiecte uzate de aur, argint si pie.tre fine, de briliante diamante, perle, rubino,safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechT,decoratiuni cotnemorative de aur, argint si arama, pietre sculptate, obiecte de arta, platindpreturl mal bune de cit ori -ande.

La cerera ma voiü preznant.a la domiciliuld -lor cumparatorT si vinzitort.

BIJOUTERIE & HOROLOGERIEILEON EIS._ BLLITT

Bucureitl, strada Carol I, No. 20S'a rnutat In Calea Victoriei 40

vis -à-vis de Grand Hotel Bulevard.Recomand onor. Public si cunoscutilor niel

ca magazinul mea in tot - deauna e bine asortatCu tot felul de obiecte fru noase, lucrate inaur si argint, eu pietre fine, presuli : brillante,rinanto, rubine, satire, smaraude, perla, etc.Primeste în schimb ori -ce objecte uzate

üogat asortimeut eu lanturl (numitePanter) de nur, argint, fasoanele cele mal noni.

lllare depon de ceasoruice de nur,argint si metal din cele mai bune fabrirT dinElvetia, garantind pentru exactitatea lor.

Mare asortilnent eu diferite obiecte an-tice, lucrate rn aur, argint si pietre vechi, ase -menea si In monezi de aur argint si aranix.

Atelier special pentru comenzl si repa-raturf de bijutierie si ceasornicarie Cu prelltrilecele niat reduse.

CONSTANTIN SIMiONESCUDoctorand in mediciuia

Paris, Boulevard Montparnass, 152, PerrisConsultatiuni eu toate celebritatile medi-

cate si eu specialist( de la Facultat.ea denedieinY din l'anis.

i.1011S11-110TELProprietatea d -lui GRIGORE HELIADE

Situat in fata Teatrului NationalPentru Domnil deputati si Senatori se pun

la dispositimle Camere eu un pat eu 5 lei pezi, la Etagiul 1 -iìí saü 2 -lea, eu inettlzitu, ilumi-natu, Ceaiü sag Cafea en lapte si servici. Ace -ste Camere sunt mobilate eu mobilä Englezeas-cil, tapisate eu ereton sistemul eel mal noü,introdus la Londra. Paturl eu somiere elasticade otel, Lavoar, Sifonierä, masa de marmnorä sirover pe jos ; toste avind situi englezesc, Len -goria toata de olandü de Scotia.

Interiorul Ilotelulul este asta -zT acoperit aracuri este Palatul deCristal din Londra.

Pot beneficia de aceasta reducers si eel l'altad -nil Pasageri, bine inteles numaT de vor ocu-pa o Camera, minimum 8 tile.

Se mal puns in vederea d -tor Pasageri cä laori ce sosire de trenur! din toate directiunilese gfsese camere incülzite.

De asemenea fn acest hotel se gilsesc upar-taniente pentru familie, dintre eure un salonassi odae de dormit, saloane marl, eu balcoanede marmorü. preculn si odal iucepìnd de la 3lei in sus pe zi.

Se pot inchiria, alit camere, tit si aparta-mente eu luna, eu alte conditiun1.

Cu stimaDiree iunea

CEL MAI BOGAT DEPOSITDE VELOCIPEDE LA

Fhafit ltep 2 cl`i-132 Calea `'ictoriei, 152

4, Strada elatri, 1

REEs'r<\Bicyciete Slumber ' WOLVERHAMPTON

CONY ENTRINaumann Dresd"Durkopp Bielefeld"

Vinzare iu rateDepnnit de Manisa de ensue cu aparatut .rt.

brada&, vinzare in rate mici.1'1141'1H IiEPICH

Strada 9etari No. 4, ltnglí poarta Hoteluiui VictoriaDeponttut to Aó. e nu are ndci un ameaUe eu

not. Singurul deposit pentru Rominia a LumineT Incandes-cente do gaz a D -rulul Auer la Fratti Kepiek, stradakielarl No. 4 Iúigd poarta rlotelului Victoria.

Toste cele l'arte sistema suit fa1iI ic%rT a tomine! d -rr ft

Auer fird rea mal miei valoare numal beourl pe c . rieste tnerustat d. Amer sand, adevArate, si nomai ..t-procurate din dopositul nostro sont a lui dr. Auer.

Un Bee inrtalnt Lei 11.Una Fieri D -its Auer Lei V.

Pepozitnl la No. 2 nu are nieI un amesttu on noT spre aulte erori.

TOMA. STELIAI®TAi't9CAT DIN IASI

S'A STABILIT Îid 13UCURESTÏ611.7.:4, i'ICTa)ll{tiIiI:H, 132

ITtj811 U A R A LAMBi1iEI)IC AL SPITAI ULUI COLTEA ---

BOALE DE PIEí.E : fiI)FII.ITICEBOALE DE FEMEI

S'a mutat in strada Renasterei, No. 3Consultatinnt de la 2 la 5 ore

OIL CRM 'EINAR'Special îA boale de FEMEI Si FACER'

S'A S1'ABILIT IN BUCURES1'IStrada Coltel 56.

Cl. nIZEZAVOCAT

No. 60,--t'aleaa )itcleltk--No. 60.

Doctorul Gr. A. `faranuSL etqailist in 13oNle, venerice ryi ale citilor

urinare.Strada IPàíuceii Nationale

colt cm strada Caragboorghevicl de asupra tea-truluT Ilugo.

Gbnsulta(itvrai delec d'!t pistä. la 7. p. rn : pentrudame de la 3--4

DR. STEM' UB CiURCUfX Pnlikangasse --No. 10. Viena

Consnita.tiunl eu ce.lebritatile medicate sieu specialistii de la facultatea de medicinadita trim +i ;a

Dr. CI't.ÄINICEANUSTRADA F ÛNTÎNII No. 5 (Casa Genera-

lulul Dunca)Cons,ultatii 1-3 p. in,

LEE ANENDATdme

rliaa23R

ATReE 49I8I ,

clin plasa Glavaciocul, Jud. Vlasea, de peste8110 pogonne. A se adresa, Bucuresti str,St. Vnlvozi 8 sail sir. Pitar Most, 2.

Ir/TURCETI, PERSIANE PRCPEAE

Ti. D1JA11101111.0Vá, CALEA VICTOkIEI, 72-74

Page 4: 15 lunl s 13 p Afacerea Portulul Constanta_seria_2... · PORTUL01 CONSTANTA Garanti* antreprenoruluìí.Dfirui-rea a juuiätate de garantie. Dupä ce am arätat conditiuni-le suspecte

Vechlul lliroli pentra Vfnzarea de Po-trolell dill Str. Rega-li No. 9 s'a rederr('liis

dill no lit.Am onoare a va recomamdn pe-1

trol regal superfin si cu pretti foarteiuoderat.

Serviciul in Bidoane de cite 5,10 si 20 Litrurr.

Comandele se poate face de onor.Public cu o simple carte potala aitixpediem imediat la domicil'''.

9 Strada Regali 9

E P O C A

ANUNTURIPina la 10 publleatil 30 banl anta pentru fle -care data, ql

de la 10 in stia 20 ben! linfa.

SpoctacoleTeatrul Nalfianat. .foui 7 Noembrle se va representaChamplgnol. comedte in 3 acte de Feydatl ql Desvalli-

eres traduci de Alb. Prahoveanu.ripera ronetnd. V¡nerl, 8 Noembrte se va representa

pentru prima oars Carmen. opera In 4 acte de H. Mei-lach ql Halevy, tradnctie de d. Burllnescu- Alin.- MusioadeGeorges Bizet.Teatrul Hugo. Jon!, 7 Nooembrie more repre:entatieextraordlnari. Debutul M -Ile `laya grand etolle Paris.

de Paris ql al M. qi M -me Duffaut de la Folle Bergere deMrs Leopold) et Droll, cal mal eclebri Velocipedlgtlumorilitl eccentrici qi Melle Plerny, una din stelele Parisu-lui ; direetlunea trateaz& de asemenea Cu frumoesa Oteropentru croc( reprezentatiunl.

Teatrul Ltrfo.

CWrong G. .aTldoU. Joni 7 Nocmbrle 1896, Mare gi Brl-lianta Representatle data In beneaciul elevflor glmuastic!

rominl Manrielu vi liolintlneanu.efrmttl CesarAJidolf. In curind va soil in capltall.

Sala Bragadlru. Concert. Peters.

((!!a¡e Aatonala. Orchestra Rubingteiu q1-a inceputIlconoertele

TeatralMecanle (ling& tipografla atatulul) in fie care

searg de la ora 8 -11.

lnchirieri ti arenda,rlne tnchirlat, eacole din atrada Poiona Nu. 130. Doritorllu se vor adresa: Str. Batigtei, 18.

ne arendat Mogle Virtoapele de Jos din judetul Teleormau. A se a dress la d -nu G. Robeson, Galati.e arendat en înoepere chiar de ileum molls Ianca.ne

judetul Braila, in intludere de zeee mill pogoane toste

arabile, avind doua mit pogoane grid arate cu saminta ceamat bona. A se odresa la d. M. ltachtivan, avocat, stradaFintinel Is, Bucuregtl.

De arendat ru incepere de la sftu Gheorghe 1899 mo-gla Dndescu din judetul Braila in intindere de q ease

mil patin sute pogoane. A se adresa la d. M. Itachtivan,advocat strada Frumoasa Yg, Bncurescl.

Camere mobilate.Cata Frati Olbrlch strata st. Lonlcl

tjottlul l'Ietel Blbescm'odA, ling Camera vi Trl-flbunale.

Cereri ti oferte de serviciù

Vînzári ti cumpllrärle vinzare lemne din padurea )'sgrani. btinjenul, dupa

U calitate, 55 qi 60 franc!. Aso adresa : Str. Batiste! 15O carets noul ( Coped) este de sincere Cu pret de 2000

le!. A se adresa la adm. Epoca..e vinzare un los viran, situat pe cales Rahovel No. 24,ne

ou strada Artel p oprietatea d -nei Maria Al. C. Nt-culescu. A se adresa I. d. Mihail A. Rachtivaun, advocat,strada Frumoasa No. 24 Loco.

8e cauta a se campare o casi de ber Chadvood sail Rat-ner. Posesoril a se ad :esa la biuroul Tipografie! Epooa-

De'tincare apre teere padurea de pe molts Oragti -Piti-gaia Jud, Ilfov. Amatorii sa se precinte str. Scaunele 40.Patru cal de lux, de vinzare: Strada Minervel 14.

Informatiunl etilern pianist routinat ofera servicille sale la solrele dan -

sante qi balari pentru uu honorario modest. S. Iaroslav,Cates Mogllor No. 90.

Ent pronaptst (De prima calitate) Se gaseste lalaptl-ria elvetiana a farmaclstulL1 I. Munteanu II Dr. E. Popa,ea 5 lei ktlogramul das la domicilio. Uri -ce cerere se vaface prin carta postala la farmacia I. Mnnteanu cales Yicoriel No. 78.

ro doamul onoral,ll& dä lectiunt de piano. A se adresa laadmtnlstratla Epoca..

Strldli th, mare se gl- acer de vinzare la D -nulDelpuech, Blserlca Ieni, No. 3, Bnouresel, Il se farecanoseut amatortlor cl primesce clinic Strldil de Ostendesi Arcachon. Asemenea vi meld (Mode de Bourgogne) ;ca poste sa vinda ca preturl foarte eftine, Imposibil de on-ce alti concurentl.

Preturl ourente :Ductile SO -kill de t)stenda calitatea I fr. 2.7:..Arcachon de mare calitatea I fr. 2. 50Arcachon de mare calitatea II 1.75.Arcachon de mare calitatea III 1.60.Miele) duzina 1.23.Torun, Bakala Terre Neuve 1.50Se cants 60 vac) de lapte, rasa moldoveneasel sail bi-volite. A se adresa in strada Dlonise No. 40 dlrcetlunea

Itiptariel Arcada.

Libr.irle, Papeterie 7i Deposit de ziere Lacolarul din Dudevti. Cales Dudegti No. 45, se casette totearticolele de biurod qi zlarele din capital&. La cerereEPOCA se trlmete 1)1 la domicilia.

Firme recomandabile

AdreseAdvocat,i

lllhtI1 A. Rachtis'auttAdvoeat

28 Strada Frumoasa

DocioriD -rut Albeactt. Catea tuca, ewtl Y°. Dale tn

terne sut ',ova.Schimbâlri de adrese

D. A. (4. Florescu, avocat, s'a motet in Cales Doro ban -tilor No. 40.

7 CASA DE SCHIMB

HESKIA & SAMUELBUCURESCI

No. 5 Strada LipecanT No. 5Cumpara ni vinde efecte publico si face orI-ce

sehimb de mnnezl.Cursul pe ziva de 6 Noembrie 1896

Cump. Vind

4u(e RentA Amortisabil9 87I114 88-11;',

5010 Amortisabila. . 95 1¡2 96 -60/o Obligat. de Stat (Coy. R.) 103 °I. 104'),60/0 ) Municipale din 1883 95',', 96soJo ) ) ) 1890 96 'I, 93 -50/o

oft) ,uScrisuri Fundar Rurale .

) ) Urbane .

) ) ) Ia,I .

93'1,8984'/t

II.90 °j.9585 -

Actiunr Banca National:[. 1765 - 1779 -) ) Agricola . 226 - 229 -) Dacia Rominia asig. 440 - 443 -) S -tea Nationala asig. 465 - 468

S-tatea de Codstructiuni . 206 - 209Florin) valoare Austriaca . 2 10 2 1°Marci Germane . . . . 1 23 1 N.Barnote Franceze . . . 100 -- 101-

) Italione. . . 89 93e ruble hirtie . 2 65 2 7(0

Imprintarea cu mavinele dubiu- cilindrice, dinfabrica Albert & Cie eu carac-tere din fonderia de )itere Flitted' din Frank -furs AIM

FOLTA ZIARULUI EPOCA'

LOUIS JACCOLLIOT

MANCATORIIDE FOCPARTEA CINCEA

Olivier continua :aOcaziunea pe care o asteptam cu ar-

doare, ali se prezinta In fine si nu stitr Cuce fericire profit de ea. Omul mascat, pecare fard Indoial l tl credeti mort, de oarece cunosc de la el toate tmprejurarile de laMuntil Rosis, a scApat ça pria ntinune, dinplanul elaborat cu alita artA de amicul dv.Wiligo. Cu cite -va minute Inaintea acelelexploziuni formidabile, omul mascat voindsil vada mal de aproape lacul sulfuros, sedepartase si se gasea la o distantA de douasute metri de locul tende s'a Inttmplat ex-plozia.

El fu Cil toate acestea zdruncinat Cu pa-tere si acoperit cu bucati de parnint si pie-Ire din daramaturl.

Lesinat din aceasta puternicâ zguduitura,clnd 1st veni In simtirl, un zgomot de voci

ajunse pinä la urechile sale ; avu imediataprezenta de spirit de a täcea din gura, Inlos sil clteme ajutor dupa cum se gtndea lainceput. V'a auzit vorbind cu prieteniid- voastrA, despre moartea lui, care era si-gura pentru tutu tovaräsil d- voastra.

Poate '.'ä aduceti aminte ca Dick Cana -dianul a prounntat urmatoarele cuvinte :

- « Wiligo a facut bine cil nu ne a spusnimic despre acest lucru, cadi nu stiu dacaam fi consimtit ca sa se prepare eu alitaraceala o asemenea macelarie onleneasen,consciinta bätrtnulul Nagarnook nu se vaturbura pentru asa putin lucru si Intre noifie zis, bine a facut, cel putin asa s'a sfir-sit pentru tot -de -a -una )apta.

Omul mascat, a facut in atea searA unjuramint teribil de razbunare, In care a eu-prins nu numal pe indigen, dar pe tot! a-ceia cari de aproape sal' mal de departe teInconjurä, lulnd deciziunea de a -i face petort sa piará ca si pe d -ta In cele mal ori-bile torturi.

El a trecut arum prin Paris venind dinPetersburg pentru a merge In Australiaprin San Francisco pentru a -si pune In ese -cutiune ameuintarile sale. Cu toate cil mi -aistorisit bucuros toate ateste lucrul-i, el apastrat sel vial mare mutism asupra mijloa-celor pe cari vroia sil le lntrehuinteze pen-tru a -s! ajunge scopul. Ceea ce am retinuteste cil de mal multe ori mi -a afirmat CAera sigur sA va prindA pe tott ca Intr'o co-livie ; si trebue sa fie bine segur de planulsite' pentru ca sil se mal Intoarca Inca odata In Australia, dupa insuccesele nenu-marate ce a avut la toate planurile lui atitde bine combinate. Cite -va cuvinte insAcari i -au scapat, vit pot aiuta pentru a vilpone pe cale ; vorbea dupa rit am pututsa-1 inteleg de marina infernale... de desco-periri sriintifice... de puterea electricitatel,dar (iud am voit sa -1 fac sil precizeze, n'ant

putut obtine de cit raspunsura evasive, caca si cum s'ar fi temut de mine. Tot ce vilpot spune este cA va incepe lupta Cu noulmijloace si en o IndoitA onergie, lntarttatade dorul de rAzbunare.

«Pe data ce veti primi aceastä scrisoare,la ori ce ora din zi sail din noapte, pA-titi-v A.

Citirea asestel sensori nu era bine sflr-sita en Wiligo eri Incet atara din casa ;viata pe care o )raia In legatura intimeeu Tidana si amici& sal cari intre el vor-beat frantuzeste, 11 fAcuse sa priceapä binelimbo fran -en, asa cA nimic nu -1 scapasedin scrisoarea politistului.

El eia fArA indoiala sa preving pe cre-dinciosul säil Koanook despre grava stire.

Asa dar, omul mascat nu e mort, ziseOlivier, a cArul fata se acopen de o paloaremormtntala.

- Et bine, raspunse cu racealä Canadia-nul, apropiindu -se de amical san, vom a-rata acestul las, care nu Indrazneste sil -siatace inamicit In fata, cA nu suntent deaceia cari ne dam inapol, si de rindul Astama jur si eAA cA nu vol lasa carabina dinmiin, de cif atunes ciad se va face)drepta-tea cereasca cu acest aventurier... Olivier,amicul metí, copilul meri, vino -ti In fire...Daca al sti cit mA face sil surer dure -rea ta !..

All ! Mal bine sil le lipsestl de viata !zise ttnArul conte izbucnind In plinset, ia-rAsi lupte, iarAs1 singe, si cine stie dacade rindul asta soarta nu va fi fatalA vreunuia dintre noi, scumpil mel amica... All !daca omul acesta ar avea curagiul sil pri-meascA o )apta singulara !

Dar te rog linisteste -te, de ce aveno sAne temen! ? Suntem Instiintatl, faca princi-palul. Situatiunea nunial este aceeasl ca a-tunca cind luptam aproape singurl in tufi -suri, In contra unel armate intregi de ban-

diti, de battitori de tufisurl si de indigenisi etnd eram obligati sA nimicim planurileunel multimi de spioni si de politisti. Ina-micul nostru este slabit, pe clnd fortelenoastre sunt cu mult mai marl. N'avem notsci tot tribal Nagarnook si doua -zeri deoameni de elan la resedintA Cu bravul Wi-ligo, regele luptatorilor, care pentru dibAciesi fineta este de doua -zeri de ori mai tarede cft tosta ceata politistilor care era posasii ne urmareasca ? dar Koanook, Niroobak,Naia -Naudi si Wivaga al cäror devotamenteste departe de ori -ce banuialä ? dar Euro-penil nostri dupa Maria si Feodorovna ?dar en ? In adevAr cind fac clasificarea fortelor noastre, mA Intreb cum s'ar putea çacine -va sA vA atingil ln mijlocul nostru sidaca aceasta mica spaimä nu vine la timpça sil ne mai stilnuleze.

Pe legea mea, viata pe care o duceamsci Incepea sA fie montone... acum ne vontmal misca purin !

Canadianul let termina periodul, printr'mlris sinter si zgomotos, cire de si era stu-dint, ìsi stinse bine scopul ; bAtrinul vina-ter stia cum trebuia sil vorbeaseA tinAru-lui san prieten, copilului sari, cune II ziceacu drept cuvtnt, caci ascultlndu -1 cu o mo-bilitate de impresiuni, cari eran chiar fon -dul caracterulul sail, Olivier simt_i cum unacite una toate temerile lui dispar si aproapesurizind si stringlnd cu putere ntlinile luiDick, el raspunse:

Fie cA nu surit de rit o adevaratA fe-mee tricoasä, ai de o mie de ori dreptate.De ce as putea sa nia tem in mijlocul vos-tra ?

(Va urna)

SE CAUTAa se cumpara o casa deChadwood sag Ratner.

Posesoril a se adresa la biuroul tipografieEpoca.

EPOCA" ziar cotidianCUPON

'7 Noeulbrte ISI)6Ori ciiO va thin ares( cul lin ,EPO-

C:t. ill 'I va ta-imite, Nan II sn prczentala librarllle arñtate los, are dreptla until din premtilc CI' l'If} gI'Rl 1tE-I)I14E din Iletele respeelise.Cuponul acesta e salabil pints la 10Noembrte ora 7 acorn.

l'ltltorill din provincic pot triante ros-tnl to n,l,rei povt ale odium %í lad port o.

Premiile EPOCEIi

La Librarla CAROL MILLERGales Vietoriel No. 33.

In loo de Nomai.teyulre.cu Petru Polemice 1.50 0.71

Psichologia stilami 2. 1.

IWeh,rt.i .41e.r. Un an de lupta 2.50 1.60

Inbire, Poeslt 3. 1.80Din goana viete) (ed1-tla Graeve) 3.50 1.e0

Z,,,,a lrefteu Duffe Lume Noua alLume Vechia 8. 1.10

/lt{JdñPt B. P. plan olum¡lustre!,Introdus in gcoll 3. 1.(10

Copic Frantole Poveste trista, ro-man tradur de D.Stincesou 1.50 1.10

.1/fch Uteeeu Bt. C. Incercarl critica a-supra invatamintululnostra primar, ed. I I 2. 1.20

l treccu I. loan fanterie originala inversurl in 3 acte 2. 1.

Lohmeyer M. Un nod mijloc pen-tru a preda copiilorlimbe germana, 2. 1.

Boman I. N Poecfl (editto popu-lard) 1. 0.75

lfa.lu D. Bemettt Epigrama 2. 1.

Meru N. Studil de economiepolitica li flnante 4.50 2,30

/be.en H. Copilul Eyolf (dra-ma in 3 sete) tradu-cere de T. Maioreseu

M. Dragotubetca Critica gtiintiacl liEminescu 1.50 1.00

Butculeeeu Mario Religte glItilntl 75 0,50Bacheltn 4. Jules Brun Sept. Contes

roumains 4. 1.5

La Librarla C. SFETEA(Sf. t:heorghe)

l'atra anul I 24. 12.anal II 20. 10.

Caragiale Note ql Sohite 2. 1.Theodoresett G. Dent. Cronica din

Nurnberg 1.50 0.75Flac narion Urania 1. 0.80Augier Aventuriers 2. 1.

La Librarla L. ALCALAYICslea Victoria!, hotel Boulevard)

sprratata Th. l'opa cal de treabanuvele 2 1.00)rama Sucra testi-ti 3. 1.

Dr. Ma.Maur (Englez) Calauea mamelor ti-nere 2. 0.50

Dr. Fortuna Remedil practicepentru vindecareaboalelor copillor 0.50 0.30

Teleor D. Durare diferite nu-vele 1.30 0..ltli

la,a lrof Mannalul lucrala&:de mina pentru fa-mili! 2. I.

tl'artha H. Coreapondenta Co-merclall pentru u-snl comerelantllor,comptabil, etc. 4. 2.

Zanftrol G. Metoda Croitulul 2. 1.De;/ar Gr. liants Romintel al a

tarllor verme, for-mat mare qf inculorl : 1.23 1.

Administralia ziarulul nostru pri-mind zilnic numeroase cererl de premi)pe cari le oferim cititorilor Epocel,anun.Íäm acestora ed cererile lor trebuesc adresate direct lillrsariilor a-rätate in josul cuponninií Inso-file de prelul redus ci-t care se oferii-acele premii.

1. 0.50

ll

TURNATORIA DE FIERI`ABICA

COMETVLiADOLF SALOMON

Bucure§stl, Fabrica : Strada Vulturulul No. 20Depositul : Str. Doamnel No. 14 Bucurevtl

In depozitele fabricel se gásesc :

Sobe Meidlinger, parigine, Sobe «Cometul»(interiorul zidit, spacial pentru lemne), Sobe Vulcan(interiorul zidit, pentru carbuni), Marine de bucate,Mobile de fier, Incàlziri centrale de ori -ce sis-tem : aer cald, apá caldi i de abur.

Deilozite in provincie: Ianl. la d, Jacgttes Davidovicl:, strada I.a-

pusneanu 37 ; Craiova, la d. Petrache Anflreescu. & Fil str. Lipscani.IIL. KLYIYICH

Coll cu sir. Lipscani 2, Strada velari 2, Colf Cu str. LipscaniCel mai mare Iii eel mai bogat Depozït

Cu diferite Lampi pentru Gaz Aerial), precut]) Poli -candre, Braie, Lyre, etc. de Cristal, bronztti metal In diferite marimi pentru Saloane, Antreurl,Biurourt, Sofrageril, etc. din tele mal renumite fabric)din Fran>a, Germania Ili Englitera. liuti ef-tin ca orl-unde.

Representant General al celel mal marl si renumite fabric)de lasilnind 'incandescearitd sistem perfectio-nat care aduce economie de 50 la sutà in consumatiunea ga-zuluf.

ill pretura redule +r

SOBE AMERICA \ E PERFECTIONATE

.JUNKER & RUHSOI3E -me

foarte elegant decorate smällate si auriteSPECIALE pentru Antreurl, Sofrageril,

Restaurante si Casinurl

Incalzire temperata Si permanenteVFNTILATIUNE

si regulator perfectionatMARE ECONOMIE de COMBUSTIBII.

Deposit general la

E. Demetrescu MiresBa!'arr r üí. .CTR.I D.4 (`.4 ROI. I .I o. al.-IlaCarrlrt/

A. MONTAUERANU ounsammummimmmimmingi81, Calea Victories, 81 Bucuresci

Casa de IncredereInstala'iuni de AO s i aaz

Canalizari §i Tout à ( égoutAutorizat de Primarie si de

Compania de gaz.Telegraf, Telefon, Tubnrl vorbitoare'

eft I'nratonereMare depoú de Iampi pen-

tru gaz aerian.Iyuoninà Incandescentá sistemld cel niai

practicLavoare, Urinate, Instalaaiunl de

tot felul de bäiSobe de incflzit apri pentru bill,

Furtuni pentru stropitPompe pentru gradini

Closete de toate sistemurile cela mai noi,Robinets, etc.

(' losete pcntrn casaVergele pentru scärl si Porto - Tablonri.

ALAMBICURILE DEROY-CARANFILPARIS- GALATIAcest aparat este de o silnplicitate ex-

tra-ordinara si servente pentru distilareavinulul, murtulul de nere, de pere, deprune si de ori -ce fel de fructe. Cu el sepoate distila tescovina, drojdiele de vinalati ori -ce soil, precum si fiorile, semin-tole ni ori -ce fel de plante Inirositoare.Se poate fabrica cea mai buna Wirt],shlivita 4i ori -te spirturi. Acest aparateste eu mult superior eazanelor si Alani -blieurilor obisnuit.3, prin aceia caproduce sail din o singers data graduicerut sal prin rectificare dupa vointa,

spirt rectifient de o calitate ma buna, cu o economiemal mare de time, de ape si de conbustibil.

A se adresa d -luI GEORGES A. CARANFIL,Galati. sail la agentii sai acreditatl din diferite tari,i localitAtl.

Deport] general Bucuresci str. Doamnei 27 casaBilcescn.

Cea reaì band ('alaftate eaattentttz de- c:ocs aaDE UZINA DE GAZ

vi se furniseaza la domicili). in sad, per tona de 100(1 kgr. greula teagarantataILEI 49 a.

Dora va adresatl printr'o carte postala sal personal easel

A. COLD TEIN9, Strada Deeebal, 9.

RttciLre,Ftï, Telefon No. 66.Tot. acolo se afta depozit de cors marunt pentru sobe Parigine i Belgiane.

coca de fonderie, cots de ferdrie, cärbunií din minele englezestl de Cardiff,antracit englezesc, prima calitate pentru sobe Helios, Briquette etc. Expe-ditiuni en gros ¢i en detail de la Bucure,gti, Constania si Braila la ori -testatiune a tailor ferate.

APA MINERALA MIRCEA"

IA §I -COPOUA.utorizatä de Ministerul de Interne, servicful sanitar su perior eu

Oticia No. 1208 din `24 Ianuarie 1895. II

1iß La Tipogralla EPOCA se vinde hirtieAceastá api, pe ling cä e un excQlent purgativ, buna la luat luaculaturli eu 45 hind kilogramul,

ti fari a produce dui-en, dar din cauza multor substante me- in paeliete de 10 kilogriune.dicamentoase ce tontine, esperimentìndu -se de niai multi d -nidoctor), sea constatat pini acum cá, vindecá : boalele de sto-mach, dispepesielor rte diferite natur'I, catarele cronicale ale sto -machulul si intestinelor, congeziiele, constipatiele cr'onice, iperi-utia ficatulul, boalele de rärunchl si splina, boalele de piatrasi a cäilor urinare la barbati, boalele de mitra si nlenstruatieleneregulate la femel precam si alte multe boll.

Deposit In Iasi la DI. I. S. lonescu Tipografia Nationala, laFarmaciile D -lor Sbizewschi, Racovitä (Litschco si Vandorl), Zwas,Jelea, Beceanu, Enghel si Ilutzä la drogistil Katz, Rosenstein tii

Becker.Comandele en gros si en detail se expedieasä prompt.A se adresa pentru ori -ce comande si lämurirl la D -nil Mir

cea si Ionescu, Iasi strada Alexandri 11.Depezit In capitala la d. Zabel hulevardul Elisaheta, 43 .

1rNOU DE TOTinderea si stingerea automatica

Ila distanta pentru becuri cu gaz ae-rian. Instalatiunea se poate vedea fun -ctionind In biuroul nostru. Garantiepentru 6 ant. Plata In rate trimestreale.

0 situ incandescenti Lei 1,50.Un bec complect montat en lumino

lncandeicentu pentru gas aerian Lei7.60.

Mal posedam un sistem noti de totde lampi, foarte practic eu si fárálumina incandescente de ataruat si demass, neavind trebuinta de gaz aerian.ci este intretinut de un liquid supranu-mit 4Gaetstoff*, care se transformaIn gaz aerian.

Intretinerea acestor lampi e maleftina de rît a lampilor eu petrol con -sumind pe ori 11it centime.

Un kilo de Gasstoff costa 30 banl.Acest sistem de lampi Inca n'a

existat in tara si recomandam lam-pile cAlduros pretutindenr mal alesonde nu exista Societati de gazaerian

FÜHR f i S('HRUFBucureltI, Sada Smirdan, 8 _.

SOBE CALORIFERE BELGIANEUnica ispeeialitate in fetal tor

Prin excelenta for ventilatiune al deve-nit sistemul cet mal higienic, recomandateprin certificate de odor. d -nil doctor[ ge-neral) Theodori, dr. 11laldarescu, dr. Var-ian], etc.

Al fost premiate la toate expozitiunileinternationale, precum si la cea din An-vers si Chicago cu me 1alie de aut.

Consumind putin material ail un foc ne-contenit, care produce caldura cea niai plu -cuta ni neschilnbatoare.

Vinzarea sobelor se face cu conditiuneca in cazul rind nu vor functioua bine sase primeasca inapol.Singnrul depozit pentru Rominia al easel De-

gnenne & Comp. din Bruxelles li ParisMarcus I. Attinann S -gor

I Wappnen01. CALEA VIl'Tl1RiEl. 61. (ß'is -A -vis de

Epiacople)La vechiul magazin de Laimpi se atilt :

Maxine de bncatarie, B>ili, Ciosete,(ski en] tout d l'égout)

I Na Grigorescu43, l'alea Vielorl6i, 43

rie-et-vis de cofetäria Capa, BucuresciAduce la cuno.ttinta

onorabilulut public, coin atelierul men se con -fectioneaza tncaltAmin-te pentru daine, co-pi!, din lnaterialele celeInai fine. Comandele se

efectueazil prompt : se glsesc si in-caltaminte gata cu preturl moderate.

N. B. Pentru conservares incaltamintelor re-comand veritablia Cren.a- sellosiantt neagra vicolori din fahrles

' BRONN vi SONditi Londra : Feriti -va de contrafaz -eil

La Typografia 'Epoca) se vinileIIirtie rnaculaturá eu 45 bang Kilogramul in paehete de 10 kflograme.

Bncure §tt. - Tipografia E1'UCA, Strada Clenientei No. 3