Adaosuri salariale pentruangajaţii ApaServ

Fost polițist:“Suntem condușide nulități și țise bagă pumnulîn gură cu totul”

PetRe NICA: Dacă legiuitorul spune că nuavem voie să facem grevă, noi îi vom spunecă avem pentru ce, pentru că batjocora statului și a politicienilor la adresa noastrătrebuie să înceteze

PRM și-a desemnatcandidații pentrucinci din cele șase primării din ValeaJiului

INTERVIU » pag. 5

aCTUaLITaTE » pag. 9

Liberaliiși-au stabilitcandidațiipentru primăriilereședințăde județLiberalii vor desemna luni,18 ianuarie, oparte dintrecandidaţii PNLla alegerilelocale.

A n u l V I , n r . 1 . 0 4 9 , 1 6 p a g i n i , V i n e r i , 1 5 i a n u a r i e 2 0 1 6 , P r e ţ : 1 l e u

aCTUaLITaTE » pag. 3

Casa de Insolvență GMC Craiova: “Noi apărăm interesele creditorilor”

ȘTIRI » pag. 4

» pag. 4

aCTUaLITaTE » pag. 10

ingrediente pentru umplutură:n 250 g piept de pui dezosat n 1 salată iceberg tăiată fâșii n 4 roșii tăiate felii n 1 castravete tăiat cuburi n 1 ardei roșu tăiat fâșii n 1 ceapă roșie tăiată rondele n crutoane de pâine n măsline verzi (opțional) Pentru dressing: n 300 g iaurt grecesc n 3 căței de usturoi n 2 lingurițe de mărar (uscat sau verde) n 2 linguri pătrunjel n 2 linguri ulei de măsline n zeamă de lămâie mod de preparare:

Pieptul de puiasezonat cu sareși piper se frige întigaia încinsăstropită cu puținulei de măsline.Se taie cubulețe. Ceapa roșie tăiatăse amestecă cupuțină zeamă delămâie șipătrunjel, pentru a scăpa de mirosul puternic. Într-un bol mare se adaugă toate ingredientele și leasezonăm (dacă mai este nevoie). Iaurtul se amestecă cu usturoiul pisat, verdețurile,uleiul de măsline, piperul și zeama de lămâie, dupăgust. Se obține un dressing aromat și delicios care setoarnă peste salată. Servită cu crutoane, salata estespectaculoasă. Poftă bună! Sursa: calatoRii-culinaRe-adina.

BlogSPot.Ro

2

Vineri, 15 ianuarie 2016

Director:Ramona ROȘULESCU 0722.165.209

Redacția:Mihaela MIHAICarmen COSMAN-PREDABianca HOLOBUț

Departament producție:Denisa BÂRGĂU

Editorialiști:Nicu TAȘCĂ, Ionuț DRĂGOTESC

Administrație & Marketing:Cristina BARON

Colaboratori speciali:Amarildo SZEKELY, Genu TUTU

gazeta de dimineațăDiverse

cotidian regional tipărit la tipografia Prodcom tg.jiu

anunţzona d SRl/RominStal SRl angajează:1. Agent comercial/inginer vânzări (2 posturi). Cerinţe:studii medii/superioare, operare calculator, prefer-abil cunoştințe instalaţii2. Personal aprovizionare. Cerinţe: studii medii/supe-rioare, cunoştinţe în domeniul materialelor deconstrucţii.3. Ingineri/maiştri în domeniul construcţiilor.CV-urile, diplomele de studii, recomandări,etc. se vor depune online pe mailurilezonad99@gmail.com /zonad99@yahoo.com sau lasediul din Petroşani, str. 22 Decembrie, bloc 2, ap.1,între orele 8-14, până la data de 29.01.2015.Alte detalii se oferă la sediul societăţii.

» Vând telefon Samsung S5 Blue 16 Gb. Folositdoar 6 luni. Cu garanție. Preț 1.100 lei negociabil. Informații la tel. 0725.534.283.» Vând telefon Samsung grand neo Dual Sim, stareexcelentă. Preț: 500 lei, negociabil. Informații la tel.: 0725.534.283.

anunţ:Obştea Peştişani anunţă elaborarea primei versiuni aamenajamentului silvic din fondul forestier proprietateprivată cu amplasament în Uricani, judeţul Hunedoara şideclanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizu-lui de mediu. Consultarea versiunii planului se poate realiza la A.P.M.Deva, strada Aurel Vlaicu, nr. 25, zilnic între orele 9 - 15,în termen de 15 zile calendaristice de la data prezentuluianunţ. Preşedinte,EC. POENARU ION

cu sediul în Hunedoara, Piaţa iancu de Hunedoara nr. 1,

angajează:l SudoRi cu experienţă şi cunoştinţe de suda-

re prin procedeul mig-mag.l lăcătuŞi cu experienţă în lucrări de confec-

ţii metalice sau de întreţinere maşini unelte.Asigurăm cazare sau transport pentru navetă.CV-urile se pot depune la sediul societăţiiRECOM SID SA in Hunedoara, prin fax la0254207022, sau prin e-mail: office@recomsid.ro. Informaţii suplimentare se pot obţine la tel.:0254207022.anunţTraducător autorizat de Ministrul Justiţiei, cu o experienţă de peste 7 ani in domeniul tradu-cerilor şi colaborare permanentă cu TribunalulHunedoara, efectuez traduceri pentru perechile delimbi

Română – engleză, engleză – Română. Preţurile se negociază în functie de limbajul documentului şi termenul de predare. Contact: Monica-Magdalena Florescu. Telefon: +0721172968 E-mail: monica.magdalena@yahoo.comeuRoelectRic SRl angajează:

- lăcătuŞ - 1 PoSt- electRician elec-

tRomecanic - 3PoStuRi.

dePuneRea cV Se Vaface PRin email:office@euRoelec-

tRic.Ro Până la data de 23.01.2016.

S.c. Recom Sid S.a.

06:00 Observator 08:00 'Neatza cuRăzvan şi Dani 10:55 Teleshopping11:15 Mireasă pentrufiul meu 13:00 Observator14:00 Mireasă pentrufiul meu 16:00 Observator17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special20:30 Incredibilul Hulk (SUA, 2008, fantastic- acţiune)22:30 Icarus(SUA-Canada, 2010, thriller-acțiune)00:15 Incredibilul Hulk (r)02:00 Icarus (r).

08:00 Telejurnal09:00 Starea nației10:00 Dreptul lamemorie11:00 Viaţa cu Derek12:00 Teleshopping12:30 Comorile Parmei(italia, 2009, f. doc.,episodul 11) - Bobbio13:00 Magazin WorldCup Russia 201813:30 M.A.I. aproapede tine14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping15:30 Oameni ca noi16:00 TVRi 2017:00 Ne vedem laTVR!19:00 Exclusiv înRomânia19:45 Sport20:00 Telejurnal21:10 Talk-show. ZiuaCulturii Naționale.

09:30 Teleshopping10:00 Focus din inimaRomâniei 10:15 Secrete de Stil11:00 Teleshopping11:30 Focus Magazin12:00 Teleshopping12:10 Cronica Zilei12:15 La TV13:20 Teleshopping 13:50 Cronica Zilei 13:55 Școala.tv14:30 Teleshopping15:00 Râzi şi câştigi Cu Dan Fințescu15:30 Trăsniţii16:25 Cronica Zilei 16:30 Focus 17:00 Cireaşa de pe tort18:00 Focus19:30 Focus Magazin20:10 Cronica Zilei20:15 Iarna bobocilor(România, comedie,1977).

07:00 Ştirile Pro TV Cu:Mihai Dedu şi LaviniaPetrea / AndreeaMarinescu 10:30 La Măruţă (r)12:00 Vorbeşte lumea Prezentatori: Cove şiAdela Popescu13:00 Ştirile Pro TV Cu Daniel Enache14:00 Vorbeşte lumea15:00 Lecţii de viaţă16:00 Ce spun românii Cu Cabral17:00 Ştirile Pro TV Cu: Monica Dascălu 17:30 La Măruţă 19:00 Ştirile Pro TV Cu Andreea Esca *Sport *Vremea20:30 Demon pe douăroți (SUA-Aus., 2007,acțiune)22:30 Kung-Fu la grămadă (acțiune).

PRogRamul tV de aStăziVineri, 15 ianuarie 2016

Reţetă culinaRăSalata de pui cu sos de iaurt

3Actualitate

Cei de la Casa de Insolvență GMCCraiova au considerat necesar săfacă unele precizări după ce judecă-torul sindic i-a numit administratorijudiciari provizorii ai ComplexuluiEnergetic Hunedoara. Din comunica-tul remis presei, în cursul zilei de joi,reiese clar că GMC Craiova apărăinteresele creditorilor CEH și nu pecele ale societății, spunând că aces-ta este atributul unui administratorspecial pe care trebuie să îlnumească Ministerul Energiei.”Noi reprezentăm în această proce-dură interesele creditorilor, noi, prinrapoartele noastre, prin cererile pecare le vom face vom permite con-trolul justiției, prin judecătorul sindicasupra întregii proceduri deinsolvență. Interesele debitoarei-înspeță ale CE Hunedoara - care areca acționar statul român prinMinisterul Energiei, InteprinderilorMici și Mijlocii și Mediului de Afaceritrenui reprezentate de către adminis-tratorul special, iar legiuitorul a lăsatla îndemâna acestuia multe pârghiiprin care să-și conducă și să-și reor-ganizeze activitatea. Noi nu îl vomîmpiedica, dimpotrivă, va beneficiade tot sprijinul nostru”, se arată încomunicatul semnat de GMCCraiova.Prin același comunicat,reprezentanții casei de insolvență își”permit”, după cum singuri precizea-ză, să îl roage pe ministrul Energiei,să numească un administrator spe-cial la CEH, dar repede pentru căvine ”frigul„.Nu că ministrul nu ar ști că vine fri-gul, și că la CEH nu există stocuri dehuilă. Substratul e reprezentat dehuila existentă în portul Constanța,mai ieftină decât cea din ValeaJiului.”În acest moment consiliul deadministrație ezită a aproba proce-dura de achiziție pentru o tranșă decărbune din import în baza unui con-tract aprobat deja de același consiliuîntr-o ședință din decembrie 2015.

Conform însă adresei primită de noiîn 12 ianuarie 2016 de la SucursalaElectrocentrale Deva ( de unde avenit nota de oportunitate pentruhuila deținută de Vittol în portulConstanța printr-o semnătură a luiAurel Niculescu, fost director generalal CEH- nr.) aceste import esteimperios necesar. Nu se poate pro-duce suficient cărbune în condițiileactuale. (...) Cărbunele contractatdeja (informație eronată conformdatelor existente la nivelul CEH)conform procedurilor legale deachiziție, cu o firmă ce are doarsediul în Elveția- fiind unul din primiicomercianți mondiali din acestdomeniu, cărbunele fiind probabiladus din zona liberă Constanța- estemult mai ieftin, are prețul de achizițiede circa 45 lei/gigacalorie adus lastația CFR Mintia față de 130lei/gigacalorie prețul de producțiepentru cărbunele extras din ValeaJiului”, se mai arată în comunicat.Ce uită cei de la GMC să spunăînsă este faptul că încă dinainte de ase deschide ofertele pentru huilă, șieventual atribuit contractul, în portulConstanța ajunseseră 72 mii tone decărbune energetic. Adică cam câtdorea să achiziționeze complexulpentru a-și asigura stocurile pentruiarnă. Primul transport de 8000 detone a ajuns la Constanța pe 5noiembrie. Două zile mai târziu înport au mai ajuns încă 12.000 detone de cărbune energetic. În datade 12 noiembrie, tot la Constanța auajuns alte 4000 de tone pentru caîncărcătura cea mai mare, de 48.000de tone, să ajungă în același port pedata de 15 noiembrie. Cele 72 miitone de cărbune energetic au fostoperate de COMVEX.În port la Constanța au mai ajuns, înoctombrie, alte 177 mii tone de căr-bune. Este vorba de 75.207 tonecărbune cocsificabil- prin acelașiComvex, 14.000 tone prin Min Metal,încă aproape 55 mii tone de cocsmetalurgic și 29.046 tone de cocs,

ambele operate de același COMVEXcare mai deținea în dană, luna trecu-tă, și 4000 de tone de cărbune ener-getic.Cei de la GMC mai spun că e pentrusalvarea prin reorganizare judiciarăa CEH nu țin doar de oamenii dinValea Jiului. A fost nevoie de intrareaîn insolvență a CEH și de numireaunui administrator judiciar care săvină să spună că structura energeti-că hunedoreană are nevoie de ajuto-rul ministerului de resort și alGuvernului. Pe bune, păi asta cântăliderii minerilor de cel puțin doi anide zile. ”Aici se impun măsuri drastice înreducerea cheltuielilor atât cu muncavie cât și a cheltuielilor materiale șiaceste măsuri se vor lua. Dar adevă-ratele soluții trebuie adoptate deMinisterul Energiei, acționar unic laCE Hunedoara și chiar de GuvernulRomâniei. (...) De aceea solicitămMinisterului Energiei- ca unui bungospodar, stăpân prin deținereaacțiunilor întregii afaceri ce senumește CE Hunedoara- să seimplice de urgență în salvarea aces-teia prin toate pârghiile pe carelegea i le permite”, mai spun cei dela GMC.Și, tot ei, afirmă că nu au ”cunoștințeprintre directorii de companii dinValea Jiului, dar ne vom bucuradacă vom reuși să ne facem prieteniacolo”. Fals. E demonstrată dejalegătura dintre UPSROM- firmă ceare sediu și în Petroșani, la careactivează și Petru Rîureanu, vechicunoscător al mineritului din ValeaJiului- și specialiștii în insolvență dela GMC/ATM de înscrisurile de peportalele instanțelor de judecată șisite-urile firmelor de insolvență din

Craiova.GMC Craiova s-a înfiinţat în lunamai a anului trecut în urma unei divi-zări. Vorbim despre o firmă ce aacţionat exact ca acele societăţi ceîncearcă să-şi piardă urma, prin afa-ceri rostogolite printr-un sistem detip suveică. Pe parcursul anilor, firmaşi-a tot schimbat denumirea şi astapână în luna mai 2015 când ultimasocietate funcţională s-a divizat şi aluat fiinţă Casa de Insolvenţă GMCCraiova.Astfel, înainte de a deveni “Casa deInsolvenţă GMC”, firma s-a numitAMT Servicii Insolventa SPRL, osocietate mult mai prezentă îndomeniul procedurilor de insolvenţăşi al reoranizărilor judiciare, înfiinţatăîn anul 2006, o succesoare a SCAMT SERVICE SA, căreia i-a preluatclientela şi portofoliul activităţilor deinsolvenţa. Cu legătură directă sauindirectă cu numele controversatuluiafacerist Adrian Mititelu. AMT Servicii Insolvenţă s-a ocupatşi de “reorganizarea” UPSROMPetroşani, aflată acum în faliment.Spunem apărea, pentru că de vineri,ulterior convorbirii telefonice purtatecu reprezentantul GMC de reporterulGDD, brusc pagina nu a mai putut fiaccesată. De-a lungul timpului, însă,pe lângă firmele prin care chiar eirecunosc că şi-au trecut activitatea,mai apare încă o societate, ARTInsolv, cu care cei de la AMT aulucrat în mai multe dosare. Şi, abso-lut întâmplător, şi sediile erau unullângă altul. După dispariţia AMT,dosare la care societatea de insol-venţă lucra au ajuns la cei de la ARTInsolv, inclusiv dosarul UPSROM.

Mihaela MIHAI

Gazeta de DimineațăVineri, 15 ianuarie 2016

Casa de Insolvență GMC Craiova: “Noi apărăminteresele creditorilor”

Reprezentanții GMC Craiova susțin, prin intermediulunui comunicat de presă, că ei apără interesele creditorilor în dosarul în care instanța de la TribunalulHunedoara a acceptat cererea de insolvență depusă deComplexul Energetic Hunedoara. Mai mult, Casa deInsolvență cere intervenția Ministerului Energiei pentrurezolvarea problemelor de la CEH, deși ea este aceea carear trebui să ofere soluții de vitalizare a companiei și unplan de restructurare.

4

Vineri, 15 ianuarie 2016

Gazeta de Dimineață

Bugetul de venituri şi cheltu-ieli al ApaServ Valea JiuluiSA prevede adaosuri salaria-le în valoare de câte 300 delei, sub formă de tichetecadou, de Paşte şi deCrăciun. „Noul Cod Fiscal ne-a datdreptul, şi numai nouă, săacordăm aceste tichetecadou. Sunt nişte sume deri-zorii, mai ales luând în calculsalariile mici. Pe Divizia apă,ca să spun aşa, adică dintre

toate firmele de apă dinRomânia, salariaţii SCApaServ Valea Jiului SA aucele mai mici salarii. Ocupălocul întâi în acest sens”, adeclarat Costel Avram, direc-troul SC ApaServ ValeaJiului SA. Operatorul de apăşi canalizare din Valea Jiuluiare la această oră puţin este500 de angajaţi.

Carmen COSMAN - PREDA

Doi bărbați au fost amendațide jandarmii hunedorenipentru că au intrat fără dreptîn incinta unor unități deînvățământ.”În cursul acestei săptămâni,efectivele de jandarmi carese aflau în misiunea demenţinere a ordinii şi sigu-ranţei publice în zona institu-ţiilor de învăţământ din muni-cipiul Deva, au sancţionatcontravenţional doi bărbaţi,pentru patrunderea, cu încăl-carea normelor legale deacces, în sediul unei instituţiide învăţământ preuniversitardin municipiul reşedinţă dejudeţ, precum şi pentru pro-vocarea şi participarea efec-tivă la scandal, în zona insti-tuţiei. Astfel, jandarmii hune-doreni au surprins doi băr-baţi, cu vârsta de peste 21de ani, în timp ce aupătruns, cu încălcarea nor-melor legale de acces, înincinta unei instituţii de învă-

ţământ din municipiul Deva,în zona căreia se aflau înmisiunea de menţinere aordinii şi siguranţei publice.Jandarmii au procedat laaplicarea prevederilor legaleaplicabile în astfel de situa-ţii”, se arată într-un comuni-cat al IJJ Hunedoara.Potrivit jandarmilor, înmomentul în care li s-a soli-citat motivul pătrunderii înincinta instituţiei de învăţă-mânt, cei doi bărbaţi audevenit violenţi, fapt care acondus la sancţionareaacestora şi pentru provocarede scandal. ”Valoarea sanc-ţiunilor aplicate pentru celedouă fapte, este de 3000 delei”, mai spun reprezentanțiiIJJ Hunedoara.Jandarmii hunedoreni partici-pă, în sistem integrat, lamenţinerea climatului deordine şi siguranţă publică înzona a 35 de instituţii deînvăţământ preuniversitar

aflate în competenţă, din 8localităţi urbane (Deva,Hunedoara, Petroşani,Orăştie, Lupeni, Haţeg,Geoagiu, Brad). Scopul prezenţei jandarmilorîn zona instituţiilor de învăţă-mânt este acela de a pre-veni producerea faptelor denatură să afecteze siguranţaşi liniştea elevilor, cadrelordidactice şi a procesuluieducativ.Jandarmii sunt pregătiţi săintervină în timp operativ înzona instituţiilor de învăţă-mânt şi la solicitarea cadre-lor didactice sau în urmaapelurilor la numărul unic deurgenţă 112 şi recomandărespectarea prevederilorlegale referitoare la modali-tatea de acces în incintainstituţiilor de învăţământ,precum şi respectarea nor-melor de convieţuire socială.

Mihaela MIHAI

www.gazetadedimineata.ro l www.gazetadedimineata.ro l www.gazetadedimineata.ro l www.gazetadedimineata.ro l www.gazetadedimineata.ro l

Foto: Ioana Mo

ldovan / Al Ja

zeera

Adaosuri salariale pentru angajaţii ApaServ

Amendați de jandarmi, după ce au pătruns ilegal în școli

Reprezentanţii operatorului de apă şi canaliza-re din Valea Jiului, ApaServ Valea Jiului SA, audecis să acorde tichete cadou tuturor angajaţilor, de Paşte şi de Crăciun, asta şi ca omică compensaţie financiară la salariile micipe care le primesc oamenii.

Știri

Liberalii și-au stabilit candidații pentru primăriilereședință de județLiberalii vor desemna luni, 18 ianuarie, o parte dintre candidaţii PNL la alegerile locale.Este vorba despre candidații pentru primăriile reședință de județ. La Deva, reședințajudețului Hunedoara, candidatul PNL este Petru Mărginean, actualul primar al Devei.Fost PC, Mărginean a trecut la PNL odată cu prevederile ordonanței traseiștilor.”Am ales să trec la PNL pentru că ordonanța este în vigoare. Am considerat că nu estenormal și moral să îl susțin pe Klaus Iohannis și eu să fiu într-un alt partid care susține pealtcineva la prezidențiale. Mi se pare că PNL este cel mai titrat partid la ora actuală”,declara în octombrie 2014, când a trecut la PNL,Petru Mărginean. Printre candidaţii des-emnaţi de PNL se numără Mircea Hava la Alba Iulia, Gheorghe Falcă la Arad, și NicolaeRobu la Timişoara. (Mihaela MIHAI)

5

Vineri, 15 ianuarie 2016Interviu

Gazeta de Dimineață

RepoRteR: Ce v-adeterminat ca dupăatâția ani de poliție sărenunțați, să plecați șisă o luați de la zero înaltă parte, într-o țarăstrăină?

emil CRiStianStRama: Am hotărât, după 16 ani deMiliție, pot să-i spun Miliție,să plec, pentru că nu maiavea rost să mă mai mint.Ajunge! Și soția a avut 8 anide poliție. Am decis să oluăm de la capăt în altăparte. Am ajuns înDanemarca. Nu am mai vrutsă mă mint, nici pe mine,nici copiii. În România numai este nimic. Lupeniul e oenclavă. Acolo sunt cei maiizolați oameni. Cu totul, iarinstituțiile sunt și ele vinova-te de acest fapt. Să ajungăsă te conducă cineva care ezero profesional, e zero cutotul, e inacceptabil.Credeam că se va schimbaceva, dar suntem zero.Suntem conduși de nulitățipe toate planurile. Nu amnimic personal cu nimeni.

Nu sunt omul care să arunccu noroi acolo unde ammâncat. Va veni însă vre-mea să spun și mai multe.

a existat o problemăla locul de muncă, onemulțumire, cevacare v-a determinatsă luați această deci-zie?Nu am avut o problemăanume care m-a determinatsă plec. Mulți spun că nu amavut aceleași idei cu coman-dantul Poliției Lupeni. Nu amplecat din cauza comandan-tului. Mi s-au propus și altevariante, să mă mut la altăsecție de poliție, dar siste-mul nu se schimbă mutân-du-mă eu în altă parte.

Cum caracterizați aniipetrecuți în mai?Nu pot să spun că a fostgreu. 16 ani parcă au fostcâteva zile. Cu bune și curele. Nu trebuia să accept dela început, dar nu mi-erușine de nimic. Nu airecunoaștere în sistem, iarcei din sistem nu pot vorbi.Ți se bagă pumnul în gurăcu totul. Nu vorbește nimeni,probabil de teamă. Dacă tepui contra sistemului, ai tot

felul de probleme.

ați avut și dumnea-voastră astfel de pro-bleme? V-ați confrun-tat cu înscenări, cupunerea ”în cârcă” aunor fapte?Ți se găsește orice, doar casă te țină liniștit. Mi s-aîntâmplat și mie. tot timpulești încărcat cu de toatepentru a te ține în genunchi.Poate unii mă considerăprea laș că am plecat, darnu poți lupta împotriva siste-mului nici măcar cu o idee.După 26 de ani de laRevoluție nu s-a schimbatnimic. Cam cât să mă maipot minți? Armele nu suntegale. Nu mă pot bate cusistemul nici dinăuntru, nicidin afară că nu am cecâștiga. Legea nu e aceeașipentru toți.

Care credeți că e ceamai mare problemă asistemului? E personal nepregătit.Aceasta este cea mai mareproblemă a sistemului, apoliției din România.Durerea cea mai mare estecă așa se dorește să fii,nepregătit. Gândesc ei pen-tru tine, tu nu trebuie săgândești pentru că trebuiesă fii ținut în genunchi.

mai sperați să seschimbe ceva?Sistemul nu s-a schimbat șinu cred că se va schimbaceva. La vremea respectivăcând am avut ultrajul, m-amjudecat pe banii mei, pe tim-pul meu, și nu s-a întâmplatnimic. Norocul nostru a fostcă respectivul ajunsese îninstanță pentru o altăinfracțiune. A primit pentruultraj 10 luni de închisoare șiun an de închisoare pentruconducere fără permis. Decifaptul că un polițist a fost

lovit în timpul serviciului acontat mai puțin decât con-ducerea fără permis. IPJ-ulnu ne-a ajutat cu nimic, nicimăcar cu o coală de hârtie.Articolul 16 din Constituție,NIMENI NU E MAI PRESUSDE LEGE, e o poveste.Legea nu e la fel pentru toțidin păcate.

ați spus stop, v-ațiadunat curajul și ațiplecat în străinătate.Cum a fost întâlnireacu Danemarca, unmediu străin, o țară acărei limbă nu ocunoașteți.A fost o conjunctură favora-bilă. Am intrat în concediulde creștere a copilului și amplecat cu o asigurare. M-amdus să văd despre ce evorba, dar nu am plecat cucapul înainte. La fel ca toți,mai întâi m-am asigurat. Amștiut că nu mă mai întorc,pentru că nu era de mine.Lucrez la un hotel, de la 1aprilie. Spăl vase, o activita-te care îmi permite săîntrețin familia, să merg lașcoală, să învăț limba dane-ză. Fizic nu am lucrat pânăla 40 de ani. Spălatul devase e foarte greu. Dacăcineva îmi spunea că e greu,mă întrebam ce poate să fie

așa greu să speli vase dacăai și mașină de spălat vase?Dar acum pot să spun că lacoasă mi s-a părut mult mairelaxant.

Care e diferența din-tre Danemarca șiRomânia?Sunt mulțumit de sistem.Sun acceptat și respectat caom. Nu contează statutul, cehaine porți, ce papuci ai,mașina sau bicicleta pe careo conduci. Suntem toțioameni. Acesta este siste-mul pe care îl doresc. Totulfuncționează ca un ceaselvețian. 39 la sută din cecâștigăm plătim impozite, aitot ce îți trebuie, dar cel maiimportant e că ești respec-tat. Asta contează cel maimult.

De sărbători ați fostacasă, cum ați regăsitRomânia?Am fost în țară și nu mă maisimt acasă. E un sentimentciudat, deși e locul natal, num-am mai regasit. Îmi placeliniștea de aici. Nu e ușor,pentru că în țară am prieteni,am familia, mai am un copil,dar nu mă mai regăsescacolo. Dacă aș putearenunța la cetățenie, aș faceacest lucru. E dureros, darașa simt. (Mihaela MIHAI)

Abuzurile din sistem, nerecunoscute în modoficial, îi determină pe polițiști să renunțela activitatea pe care au desfășurat-o ani dezile, pentru că se practică metoda ”pumnu-lui în gură”, iar conducătorii vor casubordonații să nu gândească. Un astfel decaz este și cel al lui Emil Cristian Strama,fost angajat al IPJ Hunedoara, la PolițiaLupeni. După 16 ani de poliție acesta adecis că e cazul să spună ”stop joc!” și să îșiîncerce norocul în altă parte, împreună cusoția și copilul, luând-o de la zero înDanemarca.

Fost polițist: “Suntem conduși de nulități și ți sebagă pumnul în gură cu totul”

6

Vineri, 15 ianuarie 2016Diverse

Gazeta de Dimineață

Sunteți plin de entuziasm și pus pe schimbări.Acum este momentul să vă faceți planuri de viitor.Este o zi prielnică pentru investiții, afaceri și călă-torii în interes personal. Vă recomandăm să nuaveți ezitări. Azi puteți avea succes în tot ce faceți. Vă îmbunătățiți considerabil situația financiară.Luați bani atât de la serviciu, cât și dintr-o afacere.Aveți ocazia să faceți o investiție rentabilă, pe ter-men lung. Vă sfătuim să vă menajați sănătatea.Evitați surmenajul!

HoroScoP

Astăzi dați dovadă de mult curaj în afaceri. Va sfă-tuim să țineți seamă de sfaturile unei rude mai învârstă. După-amiază s-ar putea ca partenerul deviață să vă reproșeze că nu vă ocupați destul deproblemele casei. Nu vă enervați.

Aveți încredere în forțele proprii și dați dovadă despirit de aventură. Vă sfătuim să nu riscați preamult. Este o zi favorabilă călătoriilor în interes defamilie, din care vă puteți puteți întoarce cu marisatisfacții financiare. Primiți vizita unor rude.

Pe plan financiar, se pare că nu parcurgeți operioadă prea bună. Căutați noi surse de venituri!Spiritul de aventură și optimismul vă determină săvă asumați riscuri. Vă recomandăm fiți prudent șisă evitați speculatiile financiare. Treceți mai ușor peste grijile cotidiene, grație opti-mismului cu care începeți ziua. După-amiază facețiplanuri pentru o călătorie mai lungă împreună cupersoană iubită. Vă recomandăm să vă bazați doarpe banii pe care îi aveți. Vă sfătuim să acordați mai multă atenție celorapropiați, pentru că s-ar putea să vi se reproșezecă sunteți indiferent. Este cazul să fiți mai prudent.Astăzi sunteți predispus la greșeli și există riscul săpierdeți bani!

Aveți suficientă energie pentru a începe noiactivități pentru familie și casă. Partenerul de viațăși familia vă sprijină. Vă recomandăm să vădetașați de problemele financiare din ultimavreme. Fiți mai încrezător!

Dimineață sunteți foarte activ și sociabil și vă în țe -legeți bine cu toată lumea. Reușiți să vă păstrațiop timismul, în ciuda problemelelor sentimentaleca re vă frământă. Profesional, stați bine. După-amia ză faceți cunoștință cu o persoană în vârstă.

Aveți succes într-o călătorie de afaceri. Vă reco-mandăm să fiți atent cu persoanele care văînsoțesc. După-amiază puteți să rezolvați o proble-mă de natură sentimentală. Fiți ceva mai îngădui-tor! Spre seară, primiți un cadou.

Dimineață sunteți apreciat pentru entuziasmul decare dați dovadă. Vă simțiți bine la o întâlnire cuprietenii și este posibil să fiți invitat la o petrecere.Vă recomandăm să fiți cumpătat, ca să nu avețiprobleme cu sănătatea. Nu vă speriați! Dimineață luați o hotărâre prin care vă schimbațitot programul zilei. Este posibil să vă întâlniți cucâțiva prieteni și să începeți pregătirile pentru opetrecere. Puteți să vă ocupați de probleme finan-ciare. Vă sfătuim să evitați orice fel de speculații.

conducerea apaServ a anunțat, joi, că proiectul prin careoperatorul dorește atragerea a zeci de milioane de euro pen-tru modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canal dinValea Jiului se numără printre primele cinci la nivel euro-pean.

”La nivelul Uniunii Europene, pe POIM 2014-2020, proiectul ApaServ se numără printre primele 5 proiecte din Europa, din România suntem primii, dar suntem printre primii cincipe apă și canal. Se prefigurează semnarea contractului de investiții pe fonduri europenecel mai târziu în vara acestui an”, a spus, joi, Costel Avram, directorul ApaServ.Potrivit sursei citate, aplicația de finanțare este finalizată și depusă la organismele competente. În prima parte a proiectului, pe exercițiul financiar european 2007-2013, ApaServ a accesatîn jur de 40 de milioane de euro. Pentru exercițiul financiar 2014-2020, ApaServ vrea săacceseze 87.943.946 euro.

Mihaela MIHAI

Pentru lucrările anuale de reparaţii şi întreţinere instalaţii şireţele electrice, precum şi posturi de transformare, Enel

Distribuţie Banat anunţă ÎntrEruPErEa furnizării EnErgiEi ElEctricE în timpul

lucrărilor, după programul indicat mai jos.

Vineri , 15 Ianuarie 2016Localitatea CĂOI: 09:00 – 15:00Localitate PETRILA, str. Petre Ispirescu: 09:00 – 16:00Localitățile PANC-SĂLIȘTE; AUREL VLAICU(parțial); ZDRAPȚI: 09:00 – 17:00

Programul întreruperilor furnizării de energie electrică în regiunea Banat

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro l l www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro l l www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro l l www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro l l www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro ll

Proiectul ApaServ, printreprimele cinci din Europa

7Actualitate Vineri, 15 ianuarie 2016

Cei de la România Curatănotează că Georgeta Barabaș,director al APM Hunedoara din1997 și consilieră a RovaneiPlumb la Mediu,“supraviețuiește în funcțiegirând și făcând lobby pentrutoate proiectele controversatedin județul Hunedoara, în frunte cu proiectul minier de laCertej și microhidrocentraladin Geoparcul Dinozaurilor;pentru că deși băltește de atâtavreme în funcție, încă nu a aflatcă e șefă la protecția mediului,nu la distrugerea lui”.Şi DNA a demarat cercetările şia solicitat mai multe acte caurmare a scandalului legat dedistrugerea, prin implementa-rea unor proiecte hidrotehnice,a Râului Alb din Retezat. Lafinele lunii mai, procurorii DNAau efectuat percheziţii laAgenţia de Protecţie a MediuluiHunedoara, AdministraţiaBazinală de Apă Mureş şiAdministraţia GeoparculuiDinozaurilor "Ţara Haţegului",într-un dosar care vizează faptede corupţie privind aprobareaconstruirii unei microhidrocen-trale pe Râul Alb. Potrivit DNA,au fost demarcate cercetătipentru "infracţiuni asimilatecelor de corupţie, comise înperioada 2013-2015".Proiectul, contestat inclusiv îninstanţă de activiştii de mediu,constă în construirea, exploata-rea şi racordarea la sistemulenergetic naţional a microhi-drocentralei de pe râul Alb, iarbeneficiarul este SC AbiAutomotion SRL Deva.Autorizaţia de construire a fostemisă de Consiliul JudeţeanHunedoara în decembrie 2013,iar termenul de execuţie estede 36 de luni. Proiectul a fostdemarat în 15 iulie 2014 şiurmează să fie finalizat în 15iulie 2017.Reprezentanţii CJ Hunedoaraspun că autorizaţia de construi-

re a fost emisă în baza acordu-lui de mediu dat de Agenţiapentru Protecţia MediuluiHunedoara, iar la dosar existăşi o autorizaţie din parteaGeoparcului Dinozaurilor dinŢara Haţegului.De asemenea, în zonă, există unal doilea proiect în lucru, carepresupune construirea delocuinţe de serviciu şi birouri,beneficiarul fiind SC AbiEcoacvacultura SRL, tot dinDeva, care a primit autorizaţiede construire de la Primăriacomunei Sălaşu de Sus, în sep-tembrie 2014. Termenul deexecuţie este de 36 de luni, iarlucrările au început în septem-brie 2014.La finalul proiectului, în zonă artrebui să fie construite treimicrohidrocentrale, o pescărie,o zonă de procesare peşte, unimobil cu locuinţe şi birouri.Şmecheria de laCertejCât priveşte proiectul minier dela Certej, derulat de EldoradoGold, cei de la Mining Watch auatras atenţia atenţia că, în com-plicitate cu autorităţile demediu, proiectul a fost avizat pebucăţi, minimalizîndu-se înacest fel amploarea lui reală.Activiştii de mediu susţin că,prin evaluarea scindată aimpactului asupra mediului aunei exploatări miniere careînsumează 4 865 ha, EldoradoGold a eludat şi competenţaMinisterului Mediului în eva-luarea impactului de mediu şiemiterea acordurilor de mediupentru proiecte miniere. “Asemenea proceduri de eva-luare a impactului asupramediului fragmentate în modartificial au făcut obiectul unoratenţionări din partea Curţii deJustiție a Uniunii Europene ,care a apreciat că obiectivulDirectivei europene privindevaluarea impactului asupra

mediului nu poate fi atins decâtprintr-o evaluare cumulată aproiectelor dintr-o zonă și nuprin evaluarea separată a fiecă-ruia”, au precizat reprezentanţiiReţelei Mining Watch, care soli-cită ministrului Mediului reme-dierea de urgență a acesteistări de fapt și reevaluareaimpactului de mediu pentruproiectul unitar de exploatare aminereului auro-argentifer dela Certej deținut de EldoradoGold, de această dată ţinândcont de toate etapele de realiza-re a proiectului şi cu respecta-rea competenţei de avizare aMinisterului Mediului pentruproiectele miniere.Mina de aur de la Certej ar fiprima exploatare auriferă cucianuri deschisă în România.Proiectul minier este deținut deEldorado Gold prin subsidiaraDeva Gold și se află în etapa deconstrucție a minei. Amprentaproiectului este de 456,2 ha,suprafaţă acoperită în prezentde păduri, pajişti, terenuri ara-bile şi zone rezidenţiale. Omare parte a proiectului estelocalizată în situl Natura 2000 –ROSPA 0132 Munții Metaliferi.Mina, cu o producţie anualăestimată de 3 milioane tone,prevede tăierea a 187 ha depăduri pentru a amplasa douăcariere deschise şi două iazuride decantare. Iazurile de decan-

tare, având baraje din aronca-mente de 169 m și, respectiv,de 70 m înălţime sunt un motivsuplimentar de îngrijoraredeoarece vor fi amplasate înimediata vecinătate a mai mul-tor sate dens populate: Hondol,Bocşa Mică şi Certej. În imedia-ta vecinătătate a proiectuluiminier Certej, Eldorado Golddeține alte patru perimetreminiere: Băița-Crăciunești,Certej Nord, Troița Pițiguș șiMireș. Din punct de vederetopografic, toate aceste perime-tre sunt perfect învecinate, asacum rezultă din harta perime-trelor, iar suprafaţa lor cumula-tă de 4 865 de hectare o depă-şeste de două ori pe cea a con-cesiunii Roşia Montană însuprafaţă totală de 2 388 dehectare. Din chiar datele tehni-ce furnizate de companiaEldorado Gold, cele patru peri-metre adiacente nu sunt desti-nate a deveni proiecte minieredistincte, ci în fapt etape deextindere a proiectului minieriniţial de la Certej, prin accesa-rea de noi porţiuni de zăcă-mânt, dar folosind aceeaşiinfrastructură tehnologică(uzină de procesare, iazuri dedecantare etc.). Cu toate aces-tea, proiectul minier cu cianuride la Certej a primit acordul demediu nr. 8 din 5.07.2012, revi-zuit la data de 28.11.2013 de

către Agenția de Protecție aMediului Hunedoara fără să sefi realizat o evaluare cumulatăa impactului asupra mediului atuturor etapelor sale de exploa-tare sus-arătate. Dimpotrivă,titularul de proiect a fragmen-tat cu bună-ştiinţă evaluareaimpactului asupra mediului. Înprezent sunt parcurse proce-duri distincte de evaluare pen-tru fiecare etapă de exploatareîn parte şi aceasta fără niciunfel de solicitare legală din par-tea autorităţii de mediu compe-tente de a evalua impactul cum-ulat al tuturor etapelor deexploatare ale proiectul minier.În sprijinul afirmaţiei anterioa-re stă faptul că, la câteva lunide la obţinerea acordului demediu revizuit pentru perime-trul minier Certej, aceeaşi com-panie Eldorado Gold, prin sub-sidiara sa European GoldfieldsDeva SRL, a depus solicitareade obţinere a acordului demediu pentru mina de la BăițaCrăciunești, zăcământul Teascu. Or, din chiar Memoriul tehnicde prezentare pentru BăițaCrăciunești reiese că pentruperimetrele Certej şi Băiţa-Crăciuneşti compania EldoradoGold va folosi aceeași uzină deprocesare, aceleași iazuri dedecantare și aceeași rețea dedrumuri de acces. În luminaacestor date, nu putem decât săconcluzionăm ca EldoradoGold, având concursul autorită-ţilor de mediu care au avizatproiectul minier de la Certej, afragmentat în mod nefiresc eva-luarea de mediu pentru acestproiect şi prin aceasta a evitat oevaluare de ansamblu a impac-tului asupra mediului pentrutoate etapele de execuţie aleproiectului. La emiterea acor-dului de mediu pentru proiec-tul Certej s-au eludat astfel dis-poziţiile Ordinului 135/2010 alMinistrului Mediului și păduri-lor, art. 5 care impune ca însituația în care o investiție serealizează etapizat sau seamplasează pe terenuri aflateîn raza teritorială a mai multorunități administrativ-teritorialeînvecinate, evaluarea impactu-lui asupra mediului să se reali-zeze pentru întreaga investiție”,arată cei de la Mining Watch.Carmen COSMAN - PREDA

Acuzată că a girat mai multe proiecte con-troversate cu impact asupra mediului,Georgeta Barabaş, directorul Agenţiei deProtecţie a Mediului Hunedoara, a intrat învizorul celor de la Asociaţia RomâniaCurată, la categoria „Supravieţuitor fruntaş2015”.

Gazeta de Dimineață

România Curată, despre şeful APM Hunedoara: “Încă nu aaflat că e șefă la protecția mediului, nu la distrugerea lui”

8

Vineri, 15 ianuarie 2016Actualitate

Gazeta de Dimineață

Un proiect de lege cevizează sănătatea dentarăeste susținut de UNPR șiimplicit și de senatorul deValea Jiului, HaralambieVochițoiu.

Propunerea legislativă vizează acorda-rea gratuită de periuțe și paste de dințipreşcolarilor şi elevilor din clasele I-VIIIdin învăţământul de stat şi privat. Programul "Pasta și periuța de dinți,"care urmează să se desfășoare în modsimilar cu programul "Laptele și cornul",potrivit reprezentanților UNPR, survineîn contextul general al statisticilor îngri-jorătoare privind sănătatea dentară pre-cară a românilor.„Consider că alături de colegii dinAlianța de Centru Stânga PSD-UNPR tre-buie să promovăm acest proiect foarteimportant care urmărește nu doarprevenția afecțiunilor dentare și norma-litatea în probleme de igienă personală,ci și reducerea afecțiunilor conexe –determinante, favorizate sau agravate

de o igienă orală necorespunzătoareˮ, adeclarat, Haralambie Vochițoiu, senatorde Valea Jiului.Proiectul de lege prevede acordarea gra-tuită preșcolarilor și elevilor din claseleI-VIII a produselor de igienă orală, con-stă în acordare, o dată la trei luni, apaste și periuțe de dinți, valoarea aces-tora fiind de 50 lei pe an pentru fiecarecopil. Datele pe care se fundamenteazăprogramul arată că 80% dintre româniau afecțiuni dentare. 7 din 10 au carii; 4din 10 au probleme legate de placa den-tară, 3 din 10 au halitoză sau dinți sensi-bili. Un procent de 49% nu au efectuatcontroale stomatologice în ultimul an iar9% nu au fost la dentist niciodată. În România se folosește de trei ori maipuțină pastă de dinți decât media euro-peană, iar periuța de dinți se schimbădoar o dată la doi ani. Totodată, majori-tatea copiilor au carii, între care 75% pedentiția temporară și un număr de 4 din10 pe dentiția definitivă.

Mihaela MIHAI

Ţinutul Zarandului este cunoscut caunul cu specific mineresc. Practic, înmarea majoritate a localităţilor dinzonă funcţiona câte o mină, iar încele în care nu existau, bărbaţiilucrau tot în domeniu, făcând nave-ta. Activitatea extractivă a fost oprităîn octombrie 2006 şi puţine lucrurimai arată că aici funcţionau treiexploatări.

Pe un munte de cupruO astfel de aşezare este şi satulBarbura, comuna Băiţa. Până în1997, aici îşi desfăşurau activitateatrei firme de stat, cu specific minier.Atunci „s-a dat prima ordonanţă”,aşa cum se spunea, printre ortaci, ladisponibilizările colective cu plăţicompensatorii, iar mulţi mineri aupărăsit sistemul. După o agonielungă, mineritul la Barbura s-a închisîn urmă cu aproape zece ani, înoctombrie 2006. Tradiţia minerituluide aici este, ca şi peste tot înZarand, una ancestrală, iar bătrâniisatului, din ce în ce mai puţini, îşiamintesc încă de vremurile cândexploatările mergeau din plin.

Istoria subpământului. Dela „Împărătescu”, la naţionalizare„Aici se lucra încă de pe vremeadacilor, lucru recunoscut de specia-lişti. Apoi, aşa cum se mai vede şiacum, în 1889 a fost construită boltade la galeria Grimm, sau Troiţa, cummai este ea cunoscută, după numelepatronului, de meşteri italieni. Maiîncoace, spre vremurile pe care le-am prins şi eu, minele erau în pro-

prietatea împăratului austro-ungar.De aceea băieţii din Barbura, cândse întâlneau cu alţii, spuneau călucrează “La Împărătescu”. Apoiexploatările au fost preluate de rafi-năria Concordia, între cele două răz-boaie mondiale. În fine a venit naţio-nalizarea şi se cam ştie cum a fost”,spune Ion Anghel, un bătrân dinBarbura, trecut de 85 de ani, care s-a pensionat din minerit în 1981.

Aurul şi uraniul, lăsate undele-a pus DumnezeuVeteranul îşi aminteşte episoadeoarecum ciudate privitoare laexploatarea zonei miniere. “Oricum, aici, s-a descoperit aur şiuraniu, la Teascu, pe un deal, numaică respectivele fronturi au fost închi-se imediat. S-a mers pe alte tipuri dezăcăminte gen zinc, plumb şi cupru.Cupru este foarte mult, la Piţiguş, altdeal de pe aici. Zăcământul a fostgăsit demult, s-a tot exploatat, dar

nu s-a ajuns încă la locul unde este“grosul” cuprului. Până la prima“ordonanţă”, cea din 1997, veneau,numai la schimbul I, patru autobuzecu navetişti de la Deva, pline ochi, şidouă dube de pe sate. Cred călucrau aici, la cele trei “băi”, cam1.000 de oameni. Apoi s-a mers dince în ce mai greu cu mineritul, pânăs-a închis de tot, şi nu ştiu de ce, căminereu este. Au fost să vadă ce-ipe-aici şi români, dar şi australienisau chinezi, dar au rămas cu uitatulşi totul se huluie în jur. Noi amrămas cu amintirile și vechile uneltecu care am lucrat în mină, folosindu-le, uneori, prin gospodărie”, spuneIon Anghel.

Mineritul în stadiul de ruinefantomăAcum, pe lângă galeria Grimm, maieste vizibilă o altă gură de mină, laBolcana, precum şi ce a mai rămasdintr-o carieră. În plus, la Troiţa,

lângă Grimm, se mai văd scheleteleunor clădiri ce adăposteau ateliere,lămpăria, birouri, cantina ori vestia-rele minerilor. Peisajul este dezolantşi se pare că nu sunt şanse preamari ca aspectul zonei să se schim-be.„Exploatările miniere de aici, ca şi

celelalte din ţară, de altfel, au acu-mulat diverse datorii, la taxe şi impo-zite. Noi, în schimbul acestora, amprimit terenul de sub acele clădiri.Pe construcţii, însă, s-a pus seches-tru de la Fisc şi au ajuns pe mânaexecutorilor judecătoreşti. Acum suntîn ruină şi nu ştiu ce s-ar putea recu-pera din ele. Eventual ceva cărămizide la clădirea de birouri, de deasu-pra galeriei Grimm, dar cred că doarcosturile cu demolarea şi selectareaar fi mai mari decât materialul însine. Noi am vrea să facem măcarcurăţenie în zonă, dar nu avemcum”, declară Damian Diniş, prima-rul comunei Băiţa. Cât despre o posibilă redeschidere amineritului în zonă, este greu de pre-supus când se va întâmpla acestlucru. S-a organizat o licitaţie deconcesionare a unor perimetreminiere din satul Barbura, la care auparticipat mai multe companii. Şi,aşa cum se întâmplă în România,rezultatul licitaţiei a fost contestat deuna dintre firmele declarată necâşti-gătoare, iar soluţionarea acestuiaeste una de durată. Până atunci,însă, rămân, ca amintiri din minerit,la Barbura, clădiri în paragină, douăguri de mină şi o cască fără lămpaş,uitată, cine ştie cum, de unul dinfoştii băieşi.

Amarildo SZEKELY

Programul sănătății dentare “Pasta și periuța de dinți”,susținut de senatorul Haralambie Vochițoiu

Băieși nu au fost doar în Valea Jiului

În satul Barbura, din comuna Băița, doarruinele mai amintesc de minerit

Președintele SindicatuluiMuntele, Petre Nica, susținecă jumătate dintre membriistructurii sindicale au sem-nat pentru greva generală,pentru a atrage atenția asu-pra importanței CEH. Potrivitlui Nica, în ciuda intoxicări-lor, minerii au dreptul la pro-test pentru că au fost destultimp cobaii politicienilornumiți în fruntea ministerelor,iar jaful de la CEH trebuiestopat.Liderul Sindicatului Munteleafirmă că greva de la CEHpoate fi ușor contestată pen-tru că guvernele au dorit sto-parea mișcărilor sindicale șiîngrădirea salariaților care arvrea să-și ceară drepturile.”Peste 1800 de salariați aufost de acord, prin semnătu-ră, că printr-o grevă genera-lă putem atrage atenția asu-pra importanței CEH azi șinu mâine când dă firul ierbii,iar termocentralele pot liniștitsă reducă motoarele laminim. Luna februarie esteluna critică a SistemuluiEnergetic Național pentru căatunci este frig, atunci nuavem debite de apă pentrualimentarea barajelor, atuncinu bate vântul și tot atunciziua este scurtă. Am ajunssă ardem în termocentralecărbunele pe care l-au scosminerii ieri, acesta intră caldîn morile termocentralelor,dar toată lumea vorbește defaptul că o grevă pune înpericol siguranța energetică.Am ajuns să nu ne permitemcreșteri ale puterii energieielectrice produse chiar dacăpiața ne avantajează, darnimeni nu întreabă de ce s-au ars sute de mii de tonede huilă chiar dacă piața deenergie ne-a fost potrivnică

ca preț. Oprirea termocen-tralelor din lipsa huilei nu vafi niciodată vina salariațilorchiar dacă aceștia vor facegrevă generală, salariațiicare știu că-și aduccontribuția pentru fiecaremegawatt și pentru fiecaretonă de cărbune nu au de cesă se teamă”, a declarat, joi,pentru Gazeta de Dimineață,Petre Nica, președinteleSindicatului Muntele.Potrivit sursei citate, chiardacă instituțiile statului spuncă minerii nu sunt îndreptățițisă facă grevă, angajații CEHau tot dreptul la protest.”Dacă legiuitorul spune cănu avem voie să facemgrevă, noi îi vom spune căavem pentru ce, pentru căbatjocora statului și a politi-cienilor la adresa noastrătrebuie să înceteze. Nuavem obligația de a fi mereucei pe care se fac experiențede divizare sau de fuziune,nu avem obligația de arămâne la nesfârșit salvatoriila nevoie pentru siguranțasistemului. Avem nevoie derecunoaștere, de demnitateși dacă pentru asta estenevoie de luptă, trebuie să ofacem. Ceea ce mai repre-zintă viabil în energie șiminerit trebuie adus pe liniaunei funcționări normale încare salariile să fie asigura-te, furnizorii să fie plătiți,datoriile bugetare achitate,iar locurile de muncă să fiesigure. Le cer salariațilorcare muncesc să nu seteamă de restructurare șireorganizare, le spun celorcare au furat și fură dinsocietate că pentru ei timpulse va opri foarte curând”, acompletat Nica.Liderul de sindicat spune că

poate fi acceptată o traiecto-rie descendentă a energieipe bază de cărbune, pentrucă și minerii din Valea Jiuluisunt conștienți de schimbări-le climatice întrucât anotim-purile nu mai sunt cum aufost, însă renunțarea la căr-bune nu se poate face dintr-o dată, ci în baza unui planrealist și a unei strategiibazată pe interesul national.”Până în 2050 mai sunt 35de ani, ani în care chiar șiRomânia poate renunța defi-nitiv la energia pe bază decombustibili fosili, aceastărenunțare trebuie însă să fiefăcută etapizat, ținând contde problematica economico-socială a zonelor miniere,dar și de modul în care fie-care stat are obligația asigu-rării securității energetice.Un plan realist, o strategieenergetică fundamentată peinteresul național, pe prote-jarea cetățeanului și pe res-pectarea angajamenteloreuropene sau mondiale,poate face din noi un parte-ner și nu un opozant așacum ne considerăm azi,opozanți ai unor decizii pecolț de masă, neaprofunda-te, lipsite de profesionalism

și interes național. Suntemde acord că industria minierăa intrat demult într-o traiecto-rie descendentă, dar nuputem fi de acord ca aceas-tă activitate să sesfârșească în 2018, an finalchiar și pentru Mintia șiParoșeni în varianta separă-rii activității miniere de ceaenergetică. E însă nevoiedin partea factorilor de deci-zie de înțelepciune pentru acrea ceva solid, de forțăpentru a învinge răul și deoameni care să ajute”, a maiafirmat Petre Nica.Potrivit acestuia, cu sau fărăgrevă, Complexul EnergeticHunedoara are doar douădirecții de acțiune pe carepoate merge. Nica afirmă că prima varian-tă ar fi ca vinovații de intra-rea societății în insolvență sănu fie consemnați în raportuladministratorului judiciar așacu cere Legea 85/2014, iarsocietatea să nu fie supusunui program de revitalizareprin care tot ce este putredși corupt să dispară, condițiiîn care în cel mult un anCEH va intra în faliment.Cea de-a doua variantăeste, în opinia lui Nica, ca

vinovații să fie trași la răs-pundere, societatea să sereformeze și tot ceea cerămâne viabil să fie integratîntr-un mix energetic.”Dacă prima varianta este separe tot mai agreată decătre cei care au condusdestinele minerilor și energe-ticienilor la nivelul CEH, pen-tru a-și ascunde abuzurile înfuncții și ilegalitățile chiar cuprețul pierderii tuturor locuri-lor de muncă, noi suntempartizanii variantei a douacare dă în continuare șansămineritului și energiei înjudețul Hunedoara”, a decla-rat, pentru Gazeta deDimineață, Petre Nica,președintele SindicatuluiMuntele.Potrivit liderului de laSindicatul Muntele, singurasperanță a minerilor și ener-geticienilor este în propriilelor acțiuni, întrucât ”politicie-nii au amuțit, mai latră câte-o slugă plătită de către ceicare au căpușat societateași care se tem că nu mai auce promite în anul electoral2016””.

Mihaela MIHAI

Cererile de ordonanță deplată împotriva ComplexuluiEnergetic Hunedoara au fostsuspendate de instanța dejudecată după ce structuraenergetică hunedoreană aintrat în insolvență voluntară.”Suspendat în baza art. 75 din

legea nr. 85/2014 (Legeainsolvenței n.r.)”, este soluțiapronunțată, joi de TribunalulHunedoara în cadrul mai mul-tor dosare care au avut caobiect cerere de ordonanță deplată împotriva ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Compelxul EnergeticHunedoara a intrat îninsolvență pe data de 7 ianau-rie, când Tribunalul Hunedoraa admis cererea societățiihunedorene. Tot atunci a fostnumit un administrator judi-ciar provizoriu.

CEH și-a cerut insolvența dincauza incapacității de plată.Datoriile societății hunedore-ne depășesc 1,6 miliarde delei noi. Cele mai multe datoriiale CEH sunt către stat, peste400 milioane de lei fiind cătrebugete, iar aproape 600 de

milioane reprezentând amen-da primită de complex pentrucă anul trecut nu aachiziționat la termen certifi-catele de carbon necesarepentru funcționarea celordouă termocentrale.Mihaela MIHAI

9

Vineri, 15 ianuarie 2016Actualitate

Gazeta de Dimineață

Petre Nica: Dacă legiuitorul spune că nu avem voie să facemgrevă, noi îi vom spune că avem pentru ce, pentru că batjocorastatului și a politicienilor la adresa noastră trebuie să înceteze

Ordonanțele de plată împotriva CEH, suspendate de instanță

10

PRM și-a stabilit candidațiipentru cinci din cele șaseprimării din Valea JiuluiConducerea PRMHunedoara a anunțat că par-tidul a stabilit candiații pentrualegerile locale, singuranecunoscută din Valea Jiuluifiind candidatura de laPetroșani.Președintele PRMHunedoara, EmanoelAndronache, a declarat, joi,la Petroșani, că se cunosccinci din cei șase candidațipentru primăriile din ValeaJiului. Doar la Petroșani nuexistă încă o nominalizare,

aici organizația localăurmând să mai analizezevariantele.”La Uricani va candida dinpartea PRM Felicia Neagu,la Vulcan va fi candidatFlorian Ion, Gudacu Mariava fi candidatul de laAninoasa, Ionuț Năsăleancel de la Lupeni. La Petrila,pentru că îmi place să spuncă rămân un admirator al luiCorneliu Vadim Tudor, îmivoi depune candidatura laprimărie”, a declarat, joi,Emanoel Andronache, liderulPRM Hunedoara.Andronache a mai candidat

pentru primărie și în urmă cupatru ani, însă acum spunecă va avea sprjinul întregiiformațiuni datorită poziției pecare o are, cea depreședinte PRM Hunedoara.”Cred foarte mult în șansamea și de data aceasta fiindliderul organizației județene,am vorbit cu colegii și înceea ce privește candidaturade primar, la Petrila voi fisprijinit de tot județul. Dacăavem 2000 de membri, res-tul partidelor mari să se gân-dească că se vor confruntacu poate nu 2000, dar peste1000 de reprezentanți PRM

vor fi pe străzi când va ficampania pentru primărie.Va fi probabil o campanie încare, dacă acum nu se dă oșansă reală candidaturiiPRM, timpul va demonstracă lucrurile se pot schimbaîn favoarea noastră”, a maispus Andronache. Acesta a precizat că laPetroșani PRM va avea listacompletă pentrul consiliullocal, la fel ca și la consiliul

județean.Bugetul de campanie alPRM Hunedoara va fi repre-zentat doar de cotizațiilemembrilor, după cum spuneliderul organizației județene.Totodată, Andronache a afir-mat că pentru alegerile loca-le PRM Hunedoara și-a pro-pus un scor de minim 5 lasută, cât reprezintă pragulelectoral.

Mihaela MIHAI

În lotul liderului Ligii I de fut-sal, Autobergamo Deva, s-aprodus, în aceste zile, omodificare. După ce s-audespărțit de EmanuelMoldoveanu, devenii l-autransferat pe căpitanul celorde la CSMS Iași, NarcisCataramă, jucător în vârstăde 26 de ani. Interesant estefaptul că în tur Deva a pier-dut un singur joc, cel de laIași, cu CSMS, pe terenulechipei clasate pe poziția a

cincea, rezultat consideratsurprinzător, eșecul fiindasumat, în întregime, deantrenorul jucător al celor dela Autobergamo, Florin Ignat.În returul sezonului regulatcele două formații se vorîntâlni la Deva. De aseme-nea, Cataramă poate evoluaîmpotriva foștilor săi coechi-pieri și în play-off- ul ligii I defutsal, unde se califică primele opt clasate.

Amarildo SZEKELY

Talentatul mijlocaș RobertCristian și-a reziliat contractulcu echipa de fotbal MetalulReșița, care evoluează înLiga a II-a și, din postura dejucător liber, poate semna unnou angajament cu oriceformație. Jucătorul, care amai evoluat la Corvinul 2005,Minerul Lupeni și FCHunedoara, aici chiar în douărânduri, precum și la ArieșulTurda, ar putea reveni înjudeț. Jucătorul a purtatdiscuții cu cei de la CNSCetate Deva, lucru confirmatși de antrenorul MariusSîrbu, care nu a dorit, totuși,

să dezvăluie identitatea fot-balistului, precizând doar căeste vorba de cineva cuexperiență, care a mai jucatîn județ. De asemenea, AlinBarna, președintele celor dela FC Hunedoara, a spus căare în vizor aducerea la clubde jucători liberi de contract,în special hunedoreni, RobertCristian încadrându-se înaceastă categorie. Totuși,jucătorul a avut discuții și cucei de la CSM RâmnicuVâlcea, echipă clasată pelocul al doilea în Seria B aligii secunde, egalitate depuncte cu liderul FCM Baia

Mare, formație care stă să sedestrame, aidoma fostei echi-pe a lui Robert Cristian,Metalul Reșița, din motivefinanciare.

Amarildo SZEKELY

Gazeta de Dimineață

Conducerea PRM Hunedoara a anunțat că partidul a stabilitcandiații pentru alegerile locale, singura necunoscută din ValeaJiului fiind candidatura de la Petroșani.

ActualitateVineri, 15 ianuarie 2016

PRM și-a stabilit candidații pentru cinci din cele șaseprimării din Valea Jiului

FutsalCăpitanul celor de la CSMSIași s-a transferat laAutobergamo Deva

FotbalRobert Cristian ar putea reveni în județ

Boxeurul Cosmin Gârlean, vicecampioneuropean și campion mondial la juniori, încadrul categoriei de greutate de 46 de kilo-grame, este unul dintre nominalizații presti-giosului post de televiziune Digi Sport lacategoria de spotivul al anului la secțiuneatinerelor talente cu mari perspective de vii-tor. Sportivul de la CSȘ Hunedoara, undeeste antrenat de maestrul Ilie Captari, luptăpentru obținerea acestei distincții cu alțipatru tineri sportivi de mare perspectivă, res-pectiv handbalista Bianca Baziiu, campioanămondială de juniori sub 18 ani ( titlu pe careîl au și Dana Anbdel Kader, SoniaSeraficeanu și Alina Polocoșer, legitimate laCSM Cetate Devatrans Deva, n. red.), cam-

pioana mondială de cadeți la triplusaltGeorgiana Aniței (titlul precedentaparținându-i Florentinei Marincu, de la CNSCetate Deva, n.red.), campionul și recor-dmanul mondial de juniori la înot la 100metri spate (care deține și mai multe recor-duri în bazin scurt, stabilite la Hunedoara,n.red.) și judoka Ștefania Dobre, campioanăcontinentală și vicecampioană mondială lacategoria de greutate de 57 de kiolgrame(dar și câștigătoare, la Deva, a CupeiEuropei, n.red.), toți cei cinci nominalizațiavând vârsta de sub 18 ani. Cei care dorescsă voteze sportivii anului o pot face pe site-ul premiiledigisport.ro până pe 15 ianuarie.

Amarildo SZEKELY

BOX: Hunedoreanul Cosmin Gîrleanu, întopul sportivilor de viitor

Mai multe contractede prestări serviciiîncheiate deComplexul EnergeticHunedoara, se presu-pune că în condiţii detotală legalitate, aufost ulterior reziliate.În unele cazuri, au fostdesemnaţi alţi execu-tanţi ai serviciilor încauză. Pentru altele,însă, încă se cautăpartener de afaceri.Primul contract denunţat lascurt timp de la încheierealui a fost cel încheiat pentruserviciile de curăţenie. În 3martie 2015, CEH a încheiatun contract comercial cuPantera Guard SRL, avândca obiect prestarea servicii-lor de curăţenie pentruSucursalele DirecţieiMiniere. După aproximativ olună şi jumătate, în data de21.04. 2015 cele două părţiau convenit să rezilieze înţe-

legerea şi de curăţenie s-auocupat, pe rând, FortexFood Distribution (din lunamai şi până în august) şi,ulterior, Diatours.Şi contractul pentru trans-portul personalului la şi de lalocul de muncă pentru MinaLupeni a avut o viaţă destulde scurtă. Licitaţia a fostcâştigată de AnaflorenaPrest din Tg. Jiu, iar contrac-tul între părţi a fost încheiatla data de 15 mai 2015. Înluna decembrie, însă, înţele-gerea financiară a picat, iaracum se află în lucru perfec-tarea unei noi achiziţii deservicii.Un alt contract cu problemeeste cel pentru prestareaserviciului de pază a obiecti-velor, bunurilor şi valorilor şide patrulare şi protecţie aîncărcăturii convoaielor devagoane pentru cele douătermocentrale, Mintia şiParoşeni, cât şi pentrusucursalele Direcţiei Miniere,cu excepţia depozitelor deexplozivi. Compact Security

este firma care a câştigatcontractul, însă, pe fondulalocării banilor cu mari sin-cope, contractul a fost rezi-liat din data de 5 august. Detrei ori a repetat CEH proce-dura de achiziţie, prin nego-ciere fără publicare, însăfără sorţi de izbândă Fostuldirector general al CEH,Emil Floruţ, a semnat la fine-le lunii octombrie, „pe per-soană fizică” cum s-a spus,un contract cu Vitol, pe operioadă de 4 luni.Pe de altă parte, la aceastăoră CEH încearcă săgăsească şi un furnizor delemn de mină răşinos pentruMina Lupeni, şi asta după cecontractul încheiat cuComexim R Lupeni, la datade 15 iulie 2015 a fost rezi-liat după numai 4 luni. La fels-a întâmplat şi cu contractulpentru lemn de mină de laLivezeni, adjudecat de AlpinGrigorescu, pentru care secaută de asemenea furnizor.De precizat că majoritateacontractelor comerciale au

fost denunţate din cauzaproblemelor financiare graveale Complexului EnergeticHunedoara. Mulţi dintre fur-nizori, neplătiţi, au ajuns să-şi ceară banii în instanţă, iar

16 dintre ei au cerut chiarinsolvenţa companiei ener-getice hunedorene, aprobatăîn data de 7 ianuarie.

Carmen COSMAN-PREDA

Operatorul de apă dinValea Jiului a finalizatanul 2015 pe profit, direc-torul Costel Avram afir-mând că a fost cel maibun an din istoriaApaServ. Pentru 2016 afost deja aprobat bugetulde venituri și cheltuieli,acesta urmând a ajunge,pentru votul final, laConsiliul JudețeanHunedoara.”Anul 2015 a fost cel mai performantdin istoria ApaServ. Am încheiat2015 cu zero datorii la stat, cu profit,fără datorii în bănci, fără datoriicătre terți. Astăzi (joi-n.r.) s-a apro-bat proiectul de buget pe anul 2016cu care vom merge în ConsiliulJudețean. Este un proiect de bugetbun cu care vrem să dezvoltăm încontinuare infrastructura din Valea

Jiului, vrem să respectăm toateregulile economiei de piață”, adeclarat, joi, directorul ApaServ,Costel Avram. Dacă anul trecut a fost cel maibenefic din istoria societății de apădin Valea Jiului, pentru 2016 suntambiții la fel de mari, ținta fiind cabeneficiarii să aibă acces la servicii-le de apă și canal 24 de ore din 24.”Pe exploatare ne propunem realiza-rea a peste 3000 de lucrări deîntreținere și reparații ale sistemuluide alimentare cu apă și canalizare,asigurând continuitate 24 de ore înfurnizarea serviciului la parametricantitativi și calitativi în conformitatecu normele în vigoare. Executarea apeste 600 de branșamente separatepentru stabilirea unor raporturi echi-tabile între distribuitori și utilizatori,reprezintă un alt obiectiv pentruacest an”, a mai sus Costel Avram.Asigurarea independenței energeticea ApaServ, la fel ca și anul trecut,reprezintă o altă țintă pe care con-

ducerea operatorului de apă vrea săo atingă.”Estimăm a se produce o cantitatede 2250 MW și obținerea unuinumăr de 4500 certificate verzi, cu ocreștere de 5 la sută față de anul2015, acestea fiind suficiente pentruacoperirea costului de energie elec-trică a societății. Dorim asigurarea încontinuare a independenței energeti-ce a societății prin cele trei microhi-drocentrale care produc energieelectrică, Polatiște, Valea de Pești șicea de la Brazi”, precizează Avram.

Tot pentru acest an, cei de laApaServ vor micșorarea număruluicelor care se branșează ilegal prinintensificarea numărului de controalela abonații debranșați, dar și revizui-rea procedurilor de citire a contoare-lor, de facturare a serviciilor și derecuperare a creanțelor, intensifica-rea activității de recuperare acreanțelor ducând implicit la reduce-rea soldurilor restante și a abonațilordebranșați.

Mihaela MIHAI

11

Vineri, 15 ianuarie 2016Actualitate

Gazeta de Dimineață

“Alba-neagra” la Complexul Energetic Hunedoara

Contracte încheiate cu diverşi parteneri au fost reziliate după doar câteva luni

ApaServ a încheiat 2015 peprofit

Sentinţa privind deschide-rea procedurii de insolvenţăîn cazul ComplexuluiEnergetic Hunedoara nu aajuns, încă, la OficiulRegistrului Comerţului pen-tru a fi publicată în BuletinulProcedurilor de Insolvenţă.Potrivit informaţiilor oficiale,

sentinţa nu a fost publicatăşi asta pentru că Tribunalulnu a trimis comunicarea.„Până la această dată,Tribunalul Hunedoara nune-a comunicat hotărârea

judecătorească pronunţatăîn dosar nr. 5194/97/2015prin care a fost deschisăprocedura insolvenţei asu-pra debitorului SocietateaComplex EnergeticHunedoara”, a precizatElena Ancuţa Suciu, direc-torul Oficiului RegistruluiComerţului Hunedoara.Proceduri de insolvență înRomâniaBuletinul procedurilor deinsolvență (BPI), publicat deOficiul Național al

Registrului Comerțului, asi-gură derularea serviciuluide citare a părților, comuni-care, convocare, notificarea actelor de procedurăemise de instanțe și deadministratori judiciari/lichi-datori în cadrul derulăriiprocedurilor de insolvență,în conformitate cu Legea nr.85/2014 privind procedurilede prevenire a insolvenței șide insolvență.Potrivit hotărârii pronunţateîn data de 7 ianuarie 2016

de judecătorul de caz îndosarul deschiderii proce-durii de insolvenţă aComplexului EnergeticHunedoara „prezenta minu-tă se comunică de îndatăadministratorului judiciarprovizoriu desemnat încauză, iar hotărârea secomunică şi OficiuluiRegistrului Comerţului depe lângă TribunalulHunedoara pentru publicareîn BPI . Cu apel în termende 7 zile de la publicare în

BPI”. Chiar şi aşa, însă,înainte de publicarea înBPI, directorul interimar alComplexului EnergeticHunedoara, Viorel Stancu,a declarat, miercuri, căsocietatea a făcut apel lasentința prin care TribunalulHunedoara a numit unadministrator judiciar provi-zoriu în dosarul în caresocietatea și-a cerutinsolvența.

Carmen COSMAN-PREDA

Laszlo Domokos,președinteleSindicatului Huila dincadrul SocietățiiNaționale de ÎnchideriMine Valea Jiului, estepropunerea CoalițieiNaționale pentruModernizareaRomâniei pentru gru-pul de lucru format dinmembri ai sindicatuluiformat pentru a lucrala întocmirea strategieienergetice a României.Liderul de sindicat de laminele pe închideri a fostpropus de CNMR ca repre-zentant al ConfederațieiSindicale NaționaleMeridian, condusp de IonPopescu, structură la caree afiliat Sindicatul Huila.”Nu pot să nu recunosc căpe de o parte aceastănominalizare mă bucură șimă onorează, dar pe dealtă parte, având în vederesituația în care se află sec-torul energetic din județulHunedoara, mi-e teamă sănu fie prea târziu. Toțiminiștrii au promis în man-datul lor că vor întocmi ostrategie energetică. Sperca domnul ministru VictorGrigorescu prin aceastăinițiativă să facă astfel încâtaceastă Fata Morgana atuturor miniștrilor să devinărealitate în mandatul dom-

niei sale. Din partea mea șia Confederației SindicaleNaționale Meridian va aveatot sprijinul”, a declarat,pentru Gazeta deDimineață, LaszloDomokos, președinteleSindicatului Huila.Reprezentanții CoalițieiNaționale pentruModernizarea României și-au oferit sprijinul pentrurealizarea Strategiei ener-getice a României și i-aupropus ministrului Energieiînființarea în acest sens apatru patru grupuri de lucrualcătuite din membri aiCNMR și ai ministerului.Membrii Coaliției Naționalepentru ModernizareaRomâniei (CNMR) au avuto întâlnire de lucru cuministrul Victor Grigorescupentru a discuta propuneriledin Planul Național pentruModernizarea României cețin de zona energetică șiimportanța acesteia pentru

România. "Atât domnulministru Grigorescu, cât șimembrii CNMR au precizatîn cadrul discuțiilor că reali-zarea Strategiei energeticea României este o prioritatepentru România, domnulMinistru precizând că esteuna dintre principalele preo-cupări ale mandatului său.Astfel, în sprijinul realizăriiacestei Strategii,reprezentanții Coaliției aupropus înființarea a 4 gru-puri de lucru alcătuite dinmembri ai CNMR și aiministerului, urmând ca înperioada următoare să fienominalizate persoanele dincomponența acestora, pre-cum și frecvența întâlniri-lor”, se arată într-un comun-ciat de presă al CNMR.Cele patru grupuri vor fi for-mate din membri aiautorităților publice locale șireprezentanți ai MinisteruluiDezvoltării Regionale șiAdministrației Publice, un al

doilea grup va fi format dinreprezentanți ai mediului deafaceri, cel de al treilea dinmembri ai sindicatelor, iarcel de al patrulea dinreprezentanți ai mediuluiacademic.În ceea ce privește studiilede fezabilitate și analizeledeja efectuate pentrusiguranța securității energe-tice, membrii CNMR ausolicitat ministrului Energieiatât efectuarea unei analizeeconomice a sumelor chel-tuite pentru efectuareaacestor studii și analize, câtși comunicarea publică arezultatelor acestei analize. Potrivit reprezentanțilorCNMR, în cadrul întâlnirii,ministrul Victor Grigorescua precizat că o atenție spo-rită în perioada mandatuluisău o va acordaguvernanței corporative încompaniile de stat în scopulrealizării unui managementprofesionist, asumat șitransparent. În acest context, repre -zentanții CNMR auevidențiat necesitateaexistenței unui program deevaluare a manageriloractuali, precum și a uneistrategii a numirii acestorapână la jumătatea anului încurs. ”Astfel, membrii Coaliției ausolicitat ministrului Grigo -res cu comunicarea uneianalize a eficienței

performanței managemen-tului în cadrul companiilorde stat", se mai precizeazăîn comunicat. În ceea ce privește intrareaîn insolvență a ComplexuluiEnergetic Hunedoara,CNMR a solicitat ministruluiGrigorescu comunicareapublică a Raportului privindcauzele insolvenței și amăsurilor pe care MinisterulEnergiei le va lua. Preșe dintele CNMR,Alexandru Cumpănașu, adeclarat că membri aiCNMR se vor deplasa înHunedoara pentru a aflacauzele care au condus lasituația dramatică asocietății. La propunereapreședintelui ConfederațieiSindicale Naționale MERI-DIAN, Ion Popescu,vicepreședinte al coaliției,CNMR va înainta CSAT opropunere privind introdu-cerea ca risc la securitateanațională a aspectelor stra-tegice care privesc securita-tea rezervelor energeticeale României (în conformi-tate cu Strategia Naționalade Apărare, adoptată deja). Ion Popescu a mai propusministrului Energiei realiza-rea unui mix energetic înceea ce privește produce-rea și consumul de energie,ministrul Grigorescu decla-rând ca va acorda întreagaatenție propunerii.

Mihaela MIHAI

12 ActualitateGazeta de Dimineață

Vineri, 15 ianuarie 2016

Liderul Sindicatului Huila, propunerea CNMR pentrugrupul care va lucra la strategia energetică

E cale lungă

Şapte zile, insuficiente pentru a trimite decizia de deschidere ainsolvenţei CEH la Registrul Comerţului

Gazeta de Dimineață

13

Situată într-o zonă extremde pitorească, în mijloculmirificului Ţinut alPădurenilor, sau înPădurenime, cum, cu mân-drie, îşi denumesc localniciizona în care trăiesc, comu-na Lelese este una dintrecele mai mici localităţi rura-le din judeţul Hunedoara.

Împletire între vechiși nouComuna are în componenţăpatru sate, respectivCerişor, Runcu MareSohodol şi, bineînţeles,Lelese, localitatea de reşe-dinţă. Satele sunt împră-ştiate, pe o suprafaţă depeste 75 de kilometripătraţi, aici locuind, con-form recensământului deacum patru ani, un numărde 406 suflete, populaţiascăzând, faţă de anterioaranumărătoare a populaţiei,cea din 2002, când încomuna Lelese trăiau 511oameni. Pe vremuri, nufoarte îndepărate, aici func-ţiona o exploatare minierădar, asemeni multor altora,aceasta şi-a încetat activita-tea. Centrul de comună,conform site-ului oficial alprimăriei, este la 31 de kilo-metri de Hunedoara și la 48de Deva, ceva mai departefiind satul Sohodol. Ca săajungi în Lelese, lași înurmă Teliucu Superior,unde faci dreapta, înaintede a urca spre Cinciș, și, dela vechiul furnal de laGovăjdie, ai două variante:cea clasică, pe drumuljudețean, ori cea ocolitoare,pe “centura” către RuncuMare. Formată din așezăricu case răzlețe, situate peculmi de munte, comunaLelese este una dintreașezările izolate ale

județului Hunedoara, încare vechiul se împletește,destul de ciudat, cu noul.Aici întâlnești case tipicepădurenești arhaice, con-struite din lemn, cu demisolși etaj, dar şi Internet wire-less. Sunt probleme majorecu semnalul telefoniei mobi-le, dar există rețea centrali-zată de alimentare cu apă.Canalizare însă nu. Încomună mai toată lumeaare autoturisme de teren,dar poșta și mașina depâine urcă doar de două oripe săptămână. Sau veziterenuri foarte bineîntreținute, dar și clădiripărăsite, precum școala dinSohodol, închisă de anibuni, dar din care nu a dis-părut nimic, doar unelegeamuri fiind sparte, lucruce arată că pădurenii suntoameni foarte cinstiți, încare mai găsești bănci saucaiete vechi de decenii. Și,ca o pată de culoare, înzilele senine, când urcipanta spre Sohodol, vezi"Catedrala Pădurenilor" dela Ghelari, așa cum numesccei din zonă falnicul lăcașde cult ortodox din capitalaneoficială a Ținutului.

Nedee cu participarerecordDar lucrul care te frapează

cel mai mult este că, șiacum, nu doar în zile desărbătoare, vezi bătrâniîmbrăcați în costume popu-lare. Poveștile spun că, pevremuri, aici se organizauniște nedei de ținut minte,dar, cu trecerea timpului șiplecarea tineretului, aces-tea nu s-au mai organizat.apoi, cu trecerea timpului,mai către zilele noastre, s-au făcut încercări firave dea reînvia această tradiție.Încet-încet vestea s-a dusprintre localnici, chiar șiprintre cei care trăiesc laoraș sau cine mai știe peunde în județ, în țară saupeste hotare și, de la an laan, numărul participanților acrescut. Anul trecut, înprima duminică de dupăRusalii, așa cum este obi-ceiul, la nedeea din Lelesenumărul participanților,chiar dacă îmbrăcați dupămoda actuală, a fost ca pevremuri.

Variantă scenicăDar nu acesta a fost celmai important evenimentcultural al leleșenilor, cireluarea unei alte vechitradiții, respectiv nuntapădurenească. O mână deoameni inimoși, membri aiAnsamblului pădurenescdin Lelese, din care facparte, printre alții, primarulCiprian Achim sau cunoscu-ta interpretă Mariana Suciu,au decis să reînvie tradiția.Inițial au făcut-o într-unmediu mai restrâns, pre-zentând o variantă scenică,și nu aici, pe la noi, ci laRâmnicu Vâlcea, laFestivalul Național"Cântecele Oltului", iarrezultatul a fost unul de

excepție: leleșenii au fostaplaudați minute în șir, iarspecialiștii din domeniu auspus că a fost o încântaresă vezi pe scenă și folcloradevărat, venit din vatrasatului. După acest succes,s-a organizat și o nuntă însat, chiar dacă de probă,fără miri adevărați, pentru ase testa reacția localnicilor."Nunta pădurenească înce-pe să se altereze datoritămodernismului, din fațacăruia nu putem să plecămși atunci am încercat,împreună cu reputatul pro-fesor Rusalin Ișfănoni, săreconstituim o nuntă, caresă rămână etalon pentruceea ce înseamnă nunta lapădureni, cu elementeleprincipale. Am făcut așacum se făcea înainte, cucinstitul mesei, un lucrufoarte important pentrupădureni. Până undeva lamijloc de secol XX mânca-rea prea puţină se aduceadin partea gazdei. Veneautoți nuntașii cu mâncare, cubăutură, cu tot cu ce seaduce la nuntă. De aceease cinstește mâncarea lanuntă, se cinstesc lucrurileaduse, cămășile sauprăcoițile, iar bani sedădeau foarte puțini. Deasemenea, scosul miresei,pe care îl cam uităm. Acummergem după mireasăacasă, spunem două cuvin-te, așa, în treacăt, și nurămâne nimic din tradiția cea fost odată. Tocmai deaceea am hotărât să facemo nuntă care să rămânăetalon pentru copiii noștri,pentru cei care vor venidupă noi. Ceea ce măbucură foarte mult este că,dacă la început am fost

sceptic, că lumea nu ne vafi alături, satul a fost plin deoameni îmbrăcați în costu-me pădurenești, lucru caremă bucură și îmi dăsperanțe că încă se vorpăstra tradițiile la noi”, aspus Ciprian Achim, prima-rul din Lelese.

Sunt chemați și înstrăinătateVestea organizării nunții s-adus foarte repede în zonă,cei de la Lelese prezentândobiceiul și la FestivalulPădurenilor "DrăganMuntean", de pe DealulCornetului, de la PoienițaVoinii, în comuna Bunila. Și,apoi, invitațiile au începutsă curgă, sfârșitul anuluitrecut fiind unul plin pentrumembrii Ansamblului pădu-renesc de la Lelese, aceștiaprezentând nu doar concer-te de colinde, ci și nuntatradițională. Mai mult, auvenit deja și invitații pentrua prezenta obiceiurilepădurenești și peste hotare,lucru care face cinste nudoar leleșenilor, ci tuturorhunedorenilor.

Părerea specialistuluiAșa cum arătam mai sus, lareînvierea acestei tradiții și-a adus aportul și prof. dr.Rusalin Ișfănoni, cercetătoretnolog, fost conducător alMuzeului Satului de laBucurești, în prezent pen-sionar, dar la fel de pasio-nat de domeniul care ăieste atât de drag.

Amarildo SZEKELY

Retrospectivă culturală.

Nunta pădurenească, readusă la viaţă de locuitoriidin Lelese

CulturăVineri, 15 ianuarie 2016

Sportul românesctrece printr-operioadă destul detulbure.Performanțeleîncep să cam dispară, tineretulare alte preocupări, iarfinanțările se facdestul de greu.

Da, dar cu condițiiJudețul Hunedoara a încheiat un an sportiv destulde bun, obținând medaliimondiale sau europene laatletism, gimnastică, box,fotbal - tenis sau artemarțiale, ori distincțiinaționale sau promovări la

futsal, popice, rugby, judo orifotbal, ca să dăm câtevaexemple. Finanțările la aceste cluburi s-au făcut, înmăsură mai mare sau maimică fie de persoane private,fie cu alocări de laadministrațiile publice. Laînceputul acestui an, însă,au apărut informații căfinanțările bugetare vor dis-părea. Chiar în această săptămână, antrenorul celorde la FC Hunedoara, AdrianIencsi, și-a dat demisia dinfuncție, motivându-și gestulprin faptul că nu s-a asiguratfinanțarea pe care o solicitase de la ConsiliulLocal și Consiliul județean.Cu toate acestea, finanțărilebugetare nu au dispărut, civor fi acordate în continuare,dar cu anumite condiții."Consiliul JudețeanHunedoara va finanța, în

continuare, performanțasportivă. Nu s-a pus niciunmoment problema ca să numai finanțăm sportul, darexistă o condiție pentru așaceva. Așadar, în 2016 vomacorda alocări bugetarecătre cluburile sportive înbaza prevederilor Legii 350din 2005, cu modificările șicompletările ulterioare", aspus Adrian Nicolae David,președintele ConsiliuluiJudețean Hunedoara. Prinrespectivul act normativ,care a suferit câteva modifi-cări prin Legea 115 din 2015reglementează regimulfinanţărilor nerambursabiledin fonduri publice alocatepentru activităţi nonprofit deinteres general, acolo undesunt incluse și cluburile spor-tive. Practic, pentru a primifinanțări, cluburile trebuie săîntocmească niște proiecte

viabile și eligibile, acest gende acte mai fiind făcute și întrecut. În schimb, însă, dacănu se respectă pașii legalisau se produc diversedisfuncționalități, există risculca astfel de alocări să numai poată fi alocate până lareglementarea litigiilor, așacum se întîmplă, din păcate,în cazul echipei de rugbyȘtiința Petroșani, care areușit promovarea în primul

eșalon, dar, din cauza unoriregularități, încă nerezolva-te, nu poate beneficia definanțare de la ConsiliulJudețean și ar putea rataînscrierea în campionat.Astfel, în funcție din ce unghise privește problema sepoate spune fie că s-a maiadăugat o piedică birocrati-că, fie că se dorește a selucra perfect legal.

Amarildo SZEKELY

Nici nu au trecut sărbătorilede iarnă că tinerii șahiști dinjudeț și-au și reluat pregăti-rile, în acest an ei urmând aparticipa la o competițieimportantă.Turnee la Deva și PetroșaniTinerii practicanți ai sportu-lui minții din județulHunedoara și-au propus,pentru acest an, o comporta-re cât mai bună laCampionatele Naționale deŞah pentru copii și juniori.Competiția se va desfășuraîn perioada 17 - 28 aprilie,într-o locație ce va fi stabili-tă în perioada următoare,dar toate indiciile arată căgazdă va fi, și de aceastădată, stațiunea vâlceanăCăciulata, așezare care aretradiție în organizarea unorastfel de evenimente. Și,

chiar dacă mai sunt trei lunipână atunci, pregătirile auînceput deja, în județurmând a fi organizate maimulte turnee. Primul dintreacestea, destinat nu doartinerilor șahiști, ci și seniori-lor, se va desfășura, la înce-putul lunii viitoare, la Deva,datele și locația de

desfășurare urmând a fi sta-bilite în curând, organizatorfiind Clubul de Șah dinmunicipiul de reședință aljudețului, concursul adre-sându-se hunedorenilorcare sunt pasionați de joculde pe eșichier. Apoi atențiapracticanților de șah și aiubitorilor acestui sport se

va îndrepta spre Valea Jiului,mai exact la Petroșani,această localitate urmând agăzdui nu mai puțin de cinciturnee. Primul dintre aces-tea va fi "Cupa Regina",reprogramat de la sfârșitulsăptămânii trecute pentruperioada 13 - 14 februarie,la sfârșitul aceleiași luni, înzilele de 27 și 28 urmând ase desfășura "CupaGhiocelul Șahist". Și în mar-tie se vor desfășura tot douăturnee, pe 12-13 "CupaRegelui", iar în 26 și 27"Trofeul Tinerilor Maeștri".În fine, ultimul concurs găz-duit de Petroșani înainte deCampionatele Naționale deșah pentru copii și juniori vafi "Trofeul Finaliștilor", carese va disputa în zilele de 9 și10 aprilie. La aceste turnee,care se vor desfășura laȘcoala Generală "Avram

Stanca" și la ColegiulNațional "Mihai Eminescu"din cel mai mare municipiudin Valea Jiului, vor lua star-tul competitori din județ, dela CSM Jiul Petroșani, CSVulcan și Clubul de Șah dinDeva, și, pe lângă aceștia, și-au mai exprimat intenția dea participa șahiști din Dolj,Sibiu și Vâlcea, iar listarămâne deschisă. Cele cinciturnee din Vale se vor a fi deșah clasic, cu 61 de minutede timp de gândire și se vordesfășura în sistemellvețian, pe durata a șaserunde. Acestea se vor orga-niza pe șapte categorii devârstă, iar organizatorii,CSM Jiul și ACS TineriiMaeștri, ambele entitățifiind din Petroșani, speră căla fiecare turneu să participepeste 50 de șahiști.Amarildo SZEKELY

14 SportGazeta de Dimineață

Vineri, 15 ianuarie 2016

Omnisport

Adrian Nicolae David: “Vom sprijini performanța,dar doar în baza Legii 350”

Pe eșichier

Tinerii șahiști hunedoreni se pregătesc pentru Campionatele Naționale

15ActualitateGazeta de Dimineață

Lichidatorul fostei CompaniiNaţionale a Huilei Petroşani, ExpertInsolvenţă SPRL, a chemat în jude-cată Sindicatul Muntele pentru uneledatorii pe care formaţiunea sindicalăle-ar avea de pe vremea în careCNH încă funcţiona. Petre Nica, pre-şedintele Sindicatului “Muntele”,spune că, de fapt, datoria este cătreOnix, hotelul minerilor din ValeaJiului şi ar fi fost făcută de liderulminerilor de la Livezeni, AdrianJurca. Nica a prezentat public şi ofactură, în valoare de aproape 2.440de lei reprezentând “contravaloaremasă servită”, din data de 22.12.2012, pe care la numele delegatuluiapare scris, negru pe alb, “JurcaAdrian”. Numai că Jurca nu îşiasumă sumele imputate şi a declaratcă, de fapt, Nica este cel care acheltuit banii minerilor. “Nica Petresă-și plătească facturile, să nu maiumble cu tot felul de prostii. Noi nuavem nicio datorie. Factura, dacăera a noastră, trebuia să fie semnatăde mine sau cineva de la noi cadelegat, adică acceptată la plată. Înplus de câți bani a jecmănit el mine-rii de la Livezeni, nici nu ar trebui săcomenteze. Repet, nu este facturanoastră. Să și-o plătească”, a decla-rat Adrian Jurca.Numai că, supriză, Petre Nica spunecă factura respectivă figurează chiarşi în dosarul aflat pe masa de lucrua poliţiştilor din Petroşani, venit de laDNA Alba. “Dacă nu îşi asumă această factură,domnul Jurca să răspundă de ceaceastă factură se regăseşte şi îndocumentele lui contabile din dosa-rul aflat la Poliţia MunicipiuluiPetroşani, pe care le-a depus cu pri-vire la cheltuielie anului 2013 pentrucare s-a ales cu o plângere penală.Noi am primit o somaţie de plată şi i-am trimis o adresă în urmă cu apro-

ximativ o săptămână şi jumătate –două săptămâni prin care i-am solici-tat să plătească această sumă debani cu care a rămas îndatorat laOnix, respectiv CEH”, a declarat pre-şedintele Sindicatului Muntele. Nicaspune că aceasta, de fapt, nu estesingura datorie pe care Adrian Jurcao are la Restaurantul Onix, careaparţine de hotelul cu acelaşi nume,suma totală fiind mult mai mare.Liderul de la “Muntele” a mai preci-zat că, probabil, suma va fi achitatăde sindicat, în condiţiile în caredepartamentele nu aveau personali-tate juridică, dar nu este exclus săse îndrepte în instanţă împotriva luiJurca.

Pentru ce a fost Jurca recla-mat În luna martie a anului 2014, liderulde sindicat de la Mina Livezeni,Adrian Jurca, s-a ales cu o plângerepenală formulată de lideriiSindicatului Muntele, Jurca fiind acu-zat că nu a decontat 150.000 de lei,bani strânşi din cotizaţiile ortacilor.„Am depus plângere penală, care a

fost trimisă pentru cercetare cătrePoliţia Petroşani”, declara la vremearespectivă Nica.Liderul de sindicat de la MinaLivezeni, Adrian Jurca, este acuzatcă a deturnat aproximativ 150.000de lei din cotizaţiile minerilor strânseîn anul 2013, bani pentru care nu adepus, în ciuda numeroaselor soma-ţii, documente justificative. Cotizaţiileau fost colectate în perioada în caresindicatul de la Livezeni era afiliat laSindicatul „Muntele”, cu reprezentati-vitate la nivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara, însă banii nuau mai ajuns niciodată în conturileacestei formaţiuni sindicale, dupăcum precizau reprezentanţii sindica-

tului care se consideră prejudiciat.Problemele nu erau deloc noi, iardemersurile celor de la „Muntele”datează încă din toamna anului2013. Nica a explicat că în data de 8septembrie 2013, în ConferinţaSindicatului „Muntele”, Jurca şi-adepus mandatul din funcţia de vice-preşedinte, iar la acel moment a fostsomat să desemneze o altă persoa-nă care să se ocupe de gestionareafondurilor depuse în subcontul des-chis pentru Livezeni, însă acest

lucru nu s-a întâmplat. Jurca a fost somat să depună docu-mentele contabile care să atestemodul în care a cheltuit banii şi înschimb a ales să părăsească organi-zaţia sindicală, au precizat lemomentul respective liderii de la„Muntele”, şi asta fără să mai depu-nă documentele justificative pentrucotizaţiile strânse pe tot parcursulanului 2013 sau să returneze sumaimputată.

Carmen COSMAN- PREDA

Adrian Jurca, somat să achite chermezelede la ONIX

Consumaţie de mii de lei pe banii minerilor

Vineri, 15 ianuarie 2016

Liderul Sindicatului „Muntele”, Petre Nica, îlacuză pe fostul său coleg de sindicat, AdrianJurca, actualmente lider al Sindicatului „NorocBun” Departamentul Livezeni, că făcut consumaţie la Hotelul Onix al minerilor de zecide mii de lei şi nu şi-a mai achitat facturile. Înreplică, Adrian Jurca susţine că nu îşi asumă factura prezentată în facsimil de Nica şi că, de fapt, acesta ar fi cel care a cumpărat alcool pebanii minerilor.

Practic, este vorba despreextinderea reţelelor decanalizare şi, pentru Straja,potrivit unor calcule prelimi-nare, implementarea proiec-tului s-ar cifra la 1,3 milioa-ne de euro. ReprezentanţiiApaServ spun că nu sepoate vorbi despre dezvol-tarea turismului fără condiţiicivilizate. Iar la ora actualăse prefigurează întocmireastudiilor necesare în vede-rea exinderii reţelelor decanalizare în staţiunileStraja şi Parâng şi identifi-carea surselor de finanţarepentru execuţia lucrărilor.„Ieri am avut o discuţie cuprimarul municipiului Lupeni

şi cu domnu Emil Părău(n.r. principalul investitor înturism din Straja), să găsimo soluţie să ne aplecămasupra canalizării în Straja.O dezvoltare durabilă a VăiiJiului, o dezvoltare a turis-mului înseamnă condiţiidecente. În anul 2016 nu sepoate dezvolta Straja sauParângul fără să ai reţelede canalizare. De aceea,luni vom merge la PrimăriaMunicipiului Lupeni şi nevom deplasa chiar sus, înStraja, pentru a vedeaexact ce trebuie făcut. Amînţeles că există un studiude fezabilitate, trebuie să îladucem la zi şi apoi să

găsim sursele de finanţarepentru a rezolva aceastăproblemă”, a declarat direc-torul ApaServ Valea JiuluiSA, Costel Avram.

Dejecţii deversatedirect în apele demunteÎn staţiunea Straja se imple-mentează un proiect dedezvoltare a turismului, învaloare de45 de milioane de euro,însă acesta nu a prevăzutşi realizarea reţelelor deapă şi canalizare pentru

cele 200 de cabane dinzonă. În anii trecuţi, înStraja s-a vorbit desprepoluarea gravă a mediuluicu dejecţiile deversate decabanieri, mulţi dintre eineavând la acel momentnici măcar fose septiceamenajate, apa menajerăfiind evacuată prin ţevidirect în pădure şi în pâraie.Oficialii Gărzii de Mediurecunoşteau la vremea res-pectivă situaţia dezastruoa-să din Straja, unde dejecţii-le se vărsau în pădure şi înpârâu, dar se plângeau şide legislaţia defectuoasă.

La ora actuală, deşi nici înStraja şi nici în Parâng nueste canalizare, lucrurile aumai evoluat şi situaţia s-aschimbat. Cabanierii auîncheiat contracte cu cei deal ApaServ şi, periodic înzonă este trimisă vidanja.Potrivit datelor oficiale,numai în Straja sunt 171 decontracte pentru vidanjă, iarcabanierii nu pot eludalegea, pentru că sunt moni-torizaţi de Apele Române,de Agenţia de Protecţie aMediului, de Garda demediu.

Carmen COSMAN-PREDA

16

Vineri, 15 ianuarie 2016 ActualitateGazeta de Dimineață

Operatorul de apădin Valea Jiului aimplementat unsistem care le permiteabonaților să îșiplătească facturile prinintermediul Internetului. Prinaceastă metodă,cei de la ApaServvin în prijinulabonaților, maiales a celor carenu au timp sătreacă pe la casierii.

”Așa cum am promis anultrecut, de astăzi (joi-n.r.)facturile la apă pot fi plătite

on-line. Venim astfel însprijinul abonaților prindiversificarea metodelor de

plată”, a declarat, joi, direc-toru ApaServ, CostelAvram.

Potirvit sursei citate, comisionul aferenttranzacției va fi suportat deoperatorul de apă, consumatorii plătind doarcontravaloarea facturii.Cei care vor să își achitefacturile la apă on-line nuau de făcut decât câțivapași. Trebuie să intre pesite-ul clienti.asvj.ro, să seînregistreze folosind elementele de identificarede pe factura de apă, șimai apoi să introducănumărul cardului și sumade plată.O demonstrație în acestsens a fost făcută în cursulzilei de joi când directorulApaServ a achitat facturala apă prin metoda-onlie.

Mihaela MIHAI

Nu vor mai fi nevoiţi să folosească hazna-lele sau fosele septice şi vor avea încurând o canalizare modernă. Este vorbadespre cabanierii din Straja, însă va urmaun proiect similar şi pentru staţiuneaParâng. Numai pentru Straja, sumele esti-mate depăşesc un milion de euro, însă ofi-cialii ApaServ spun că aceste investiţiisunt absolut necesare dacă vrem să vor-bim despre dezvoltarea turismului.

Facturile la apă pot fi plătite on-line

Canalizare modernă. Staţiunea Straja scapăde haznale