SISTEMUL NERVOS

NOTIUNI GENERALE

1. Sistemul nervos are urmatoarele roluri: A,B,C,Dmpreuna cu sistemul endocrin controleaza majoritatea functiilor organismului;

reglarea activitatii musculaturii;

reglarea activitatii glandelor endocrine;

reglarea activitatii glandelor exocrine.

reglarea functiilor metabolice.

Sistemul endocrin regleaza n principal urmatoarele functii cu unele EXCEPTII: B,C,Ea. majoritatea functiilor organismului;

b. activitatea musculaturii striate; c. secretia glandelor exocrine; d. functiile metabolice;

e. activitatea musculaturii netede.

SN se caracterizeaza prin: A,B,C,Dreglarea activitatea musculaturii scheletice este realizata de SN somatic;

reglarea activitatii musculaturii viscerale este realizata de SN vegetativ;

reglarea activitatii glandelor exocrine este realizata de SN vegetativ;

reglarea activitatii glandelor endocrine este realizata de SN vegetativ;

reglarea activitatii glandelor endocrine este realizata de SN somatic.

4. Centrii nervosi:A,B,C,prelucreaza informatiile primite; elaboreaza comenzi care sunt transmise efectorilor;

pot fi separati n doua compartimente functionale; pot fi situati pe traiectul nervilor.

prezinta trei compartimente functionale.

Compartimentele functionale ale centrilor nervosi se caracterizeaza prin: A,Ca. compartimentul senzitiv, primeste informatiile de la nivelul receptorilor;

b. compartimentul motor primeste informatiile de la nivelul receptorilor; c. compartimentul motor transmite comenzile la efectori; d.compartimentul senzitiv, primeste informatiile de la nivelul efectorilor. e. compartimentul senzitiv, trimite informatii la efectori.

Emisferele cerebrale au urmatoarele functii: A,B,C

senzitiva; motorie; psihica;

numai psihica; coordonarea reflexelor osteo-tendinoase.

FIZIOLOGIA NEURONULUI SI A SINAPSEI

1 Neuronul reprezinta unitatea sistemului nervos: A,Cmorfologica;

de sustinere; functionala;

genetica; cu rol trofic.

12. Forma neuronilor este foarte variata: A,D,E

stelata, n coarnele anterioare ale maduvei;

fuziforma, n stratul superficial al scoartei cerebrale;

piramidala, n zonele senzitive ale scoartei cerebrale;

ovalara, n ganglionii spinali.

piramidala, in zonele motorii ale scoartei cerebrale.

n functie de numarul prelungirilor, neuronii pot fi: A,D,E a. unipolari, celulele cu conuri si bastonase din retina; b. pseudounipolari, neuronii din scoarta cerebelului;

c. bipolari, neuronii din ganglionul nervului trigemen; d. multipolari; neuronii din scoarta cerebrala; e. peudounipolari, neuronii din ganglionul spinal.

Neuronii pseudounipolari: A,B,C,

au o prelungire care se divide n "T";

dendrita se distribuie la periferie; axonul patrunde n sistemul nervos central;

se gasesc n retina;

au aspect globulos.

5. Neuronii unipolari se caracterizeaza prin: B,D,E

a. sunt reprezentati de celulele cu con din coroida; b. au aspect globulos;

c. sunt reprezentati de celulele cu bastonas din coroida; d. sunt reprezentati de celulele cu con din retina;

e. sunt reprezentati de celulele cu bastonas din retina.

6. Neuronii bipolari: A,B,C,Dcele doua prelungiri pornesc de la polii opusi ai celulei;

se gasesc n ganglionul spiral Corti; se gasesc n ganglionul vestibular Scarpa;

se gasesc n mucoasa olfactiva; cele doua prelungiri pornesc de la acelasi pol al celulei.

Neuronii multipolari: A,B,C a. au o forma stelata;

b. prezinta numeroase prelungiri dendritice; c. sunt prezenti n scoarta cerebrala;

d. prezinta mai multi axoni;

e. sunt prezenti in ganglionul spinal.

Neuronii multipolari se gasesc n urmatoarele structuri: A,B,Ca. scoarta cerebrala; b. scoarta cerebeloasa;

c. coarnele anterioare ale maduvei; d. ganglionul spiral Corti;

e. ganglionul spinal.

Dupa functie neuronii pot fi: B,D

receptori, n legatura cu organele efectoare, somatosenzitivi;

receptori, care prin axonii lor receptioneaza stimulii; visceromotori;

motori, care prin axonii lor receptioneaza stimuli.

210. Neuronii intercalari: B,D

receptioneaza stimuli prin dendritele lor;

se mai numesc neuroni de asociatie;

sunt n legatura cu organele efectoare;

fac legatura ntre neuronii senzitivi si cei motori.

receptioneaza stimuli prin axonii lor.

11. Neuronii receptori: A,B,C

receptioneaza stimuli din mediul extern;

sunt neuroni senzitivi;

receptioneaza stimuli din mediul intern;

fac legatura ntre neuronii motori; sunt in legatura cu efectorii.

Neuronii receptori se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA: A,C a. receptioneaza stimuli de la nivelul efectorilor;

b. receptioneaza stimuli din mediul exterior organismului; c. pot fi de asociatie;

d. pot fi somatosenzitivi; e. pot fi viscerosenzitivi.

Neuronii motori se caracterizeaza prin: B,C,Dsunt n legatura cu receptorii;

pot fi somatomotori; pot fi visceromotori;

sunt in legatura cu efectorii; fac legatura intre neuronii senzitivi.

Neuronul este format din: A,D,E a. corpul celular;

b. dendrite, prelungiri celulifuge; c. axon, prelungire centripeta; d. pericarion; e. axon, prelungire celulifuga.

Corpul neuronului este format din: A,C,E a. membrana;

b. neurilema, care este citoplasma neuronala; c. nucleu;

d. neuroplasma, care este membrana neuronala; e. neuroplasma, care este citoplasma neuronala.

Membrana neuronului: A,C,Edelimiteaza neuronul; este groasa;

are o structura lipoproteica; se numeste neuroplasma;

se numeste neurilema.

17. Citoplasma neuronului:A,B,C,E

contine organite celulare comune; contine incluziuni pigmentare;

prezinta organite celulare specifice; contine centrozomul.

se numeste neuroplasma.

3Neuroplasma contine urmatoarele organite comune, cu EXCEPTIA: A,Ea. centrozom;

b. mitocondrii; c. ribozomi;

d. reticul endoplasmatic neted; e. reticul endoplasmatic rugos.

Corpii Nissl; A,B,C,D

se mai numesc corpi tigroizi;

se gasesc n corpul celular;

se gasesc la baza dendritelor;

au rol n metabolismul neuronului. sunt sediul fosforilarii oxidative.

Neurofibrilele se gasesc in : A,B,C,Da. citoplasma;

b. dendrite; c. axon;

d. corpul neuronului; e. nucleu.

Neurofibrilele au urmatoarele roluri: A,B,Ca. mecanic;

b. de sustinere;

c. conducerea impulsului nervos; d. sinteza proteinelor;

e. rol in metabolismul neuronal.

Nucleul: A,B,D,Ein neuronii somatomotori este unic;

in neuronii vegetativi nucleul poate fi excentric; neuronii somatosenzitivi pot avea nuclei dubli;

neuronii vegetativi pot avea nuclei multipli; in neuronii de asociatie nucleul este unic.

Nucleul este unic n neuronii: A,B,Ca. motori;

b. senzitivi; c. de asociatie;

d. vegetativi periferici; e. vegetativi centrali.

Dendritele neuronului: A,B,Cn portiunea lor terminala sunt mai subtiri; contin neurofibrile;

conduc impulsul nervos centripet; nu contin corpi tigroizi;

conduc impulsul nervos centrifug.

25. Axonul este o prelungire:A,B,C,D

unica; groasa;

lunga; poate atinge 1 m;

ce conduce impulsul nervos centripet.

426. Axonul este format din: B,D,E

a. axolema, citoplasma axonului;

b. citoplasma, care contine mitocondrii; c. axoplasma, citoplasma neuronala;

d. membrana, care are rol n conducerea impulsului nervos.; e. axoplasma ce contine neurofibrile.

27. Axonul se caracterizeaza prin : B,D,Eemite colaterale verticale pe directia sa;

n portiunea terminala se ramifica;

butonii terminali contin mediatori fizici; butonul terminal contine neurofibrile si mitocondrii;

butonii terminali contin vezicule cu mediatori chimici.

Axonul prezinta urmatoarele proprietati, cu EXCEPTIA: D,Ea. este o prelungire unica;

b. este o prelungire groasa; c. este o prelungire lunga; d. nu contine mitocondrii; e. nu contine neurofibrile.

Structural, axonul prezinta urmatoarele teci: A,B,D

de mielina; Schwann;

Harvey; teaca Henle;

centrosfera.

30. Teaca de mielina nu este prezenta la :A,D

axonii cu diametrul mai mic de 2 microni; fibrele din ntregul sistem nervos vegetativ;

fibrele vegetative preganglionare; fibrele vegetative postganglionare; axonii cu diametrul mai mare de 2 microni.

Rolurile tecii de mielina sunt: A,B,C,D a. trofic;

b. de protectie;

c. accelerarea conducerii impulsului nervos; d. de izolator electric;

e. in permeabilitate.

Teaca de mielina este produsa de catre: A,C,E a. n SNP de catre celulele Schwann;

b. o celula Schwann produce teaca pentru mai multi axoni; c. n SNC de catre oligodendrocite;

d. un oligodendrocit produce teaca pentru un singur axon; e. un oligodendrocit produce teaca pentru mai multi axoni.

Teaca de mielina prezinta: A,C,Ediscontinuitati;

noduri Schwann; spatii ntre doua celule Schwann;

continuitate pe toata lungimea axonului; noduri Ranvier.

534. Teaca Schwann: A,B,C,D

a. se dispune n jurul tecii de mielina;

b. o singura celula Schwann corespunde unui segment internodal; c. este formata din celule nevroglice;

d. este absenta la axonii din SNC; e. se dispune in jurul axolemei.

35. Teaca Henle:A,B,C,E

a. separa membrana celulara a celulei Schwann de tesutul conjunctiv nconjurator; b. are rol n permeabilitate;

c. are rol n asigurarea rezistentei; d. este prezenta la axonii din SNC; e. este absenta la axonii din SNC.

36. Nevrogliile: A,B,C,D

a. au forma corpului celular diferita;

b. au dimensiunile corpului celular diferite; c. sunt variabile ca numar;

d. prezinta mai multe tipuri.e. reprezinta unitatea morfo-functionala a sistemului nervos.

Se descriu mai multe tipuri de nevroglii: B,D,Ea. celula mielinica;

b. celula Schwann; c. stelocitul;

d. microglia; e. astrocitul.

Nevrogliile se caracterizeaza prin: B,D,Eca si neuronii, nu se divid;

dau nastere tumorilor din SNC; contin neurofibrile;

nu contin corpi tigroizi; au rol in sinteza de ARN.

Nevrogliile ndeplinesc urmatoarele roluri: A,B,C,Da. suport pentru neuroni;

b. de protectie; c. trofic; d.fagocitar.

e. in conducerea impulsului nervos.

Celula nervoasa are urmatoarele proprietati: A,Ca. excitabilitatea;

b. contractilitatea; c. conductibilitatea; d. elasticitatea;

e. plasticitatea.

641. Conducerea impulsului nervos: A,B,C,(e)

aparitia unui potential de actiune ntr-o zona a membranei determina aparitia unui nou potential de actiune n zona vecina;

aparitia unui potential de actiune ntr-un anumit punct al mambranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior;

toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv; este un fenomen pasiv;

consta in propagarea undei de depolarizare de-a lungul membranei.

42. Conducerea la nivelul axonilor amielinici: A,D,Epotentialul de actiune poate sa apara n orice zona a membranei;

potentialul este condus n toate sensurile;

viteza de conducere este mai mare n axonii amielinici; d.potentialul de actiune este condus intr-o singura directie;

viteza de conducere este de 10 m/s.

43. Conducerea la nivelul axonilor mielinizati: A,B,C,E

potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor Ranvier;

potentialul sare de la un nod la altul;

este saltatorie;

are viteze mai mici dect la axonii amielinici; viteza de conducere este de 100m/s.

Sinapsa reprezinta conexiunea functionala dintre un neuron si: A,B,C,Da. un alt neuron;

b. o celula efectoare; c. o celula musculara; d. o celula secretorie; e. doua celule gliale.

Sinapsa neuromusculara: A,B,C

se mai numeste placa motorie; permite transmiterea impulsurilor ntr-un singur sens. se mai numeste jonctiune neuromusculara;

permite transmiterea impulsurilor in toate sensurile; este o sinapsa electrica.

Sinapsele neuro-neuronale pot fi: A,B,C,D a. axosomatice;

b. axodendritice; c. axoaxonice;

d. dendrodendritice.

e. intre doua microglii.

Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi: A,D

a. chimice; b. ionice; c. bazice; d. electrice;

e. moleculare.

748. Sinapsa chimica este alcatuita din: B,E

a. terminatia presinaptica ce contine receptorii pentru mediatorii chimici; b. fanta sinaptica;

c. celula postsinaptica ce contine vezicule cu mediatori chimici; d. membrana bazala;

e. terminatia presinaptica ce contine vezicule cu mediatori chimici.

49. Componenta presinaptica: B,C,E

a. poate fi membrana diferentiata a unei dendrite; b. este reprezentata de butonul terminal al axonului;

c. in butonul terminal al axonului se gasesc vezicule cu mediator chimic;

d. in butonul terminal al axonului se gasesc receptori pentru mediatorii chimici; e. in butonul terminal al axonului se gasesc mitocondrii.

50. Fanta sinaptica:A,D

a. este un spatiu sinaptic; b. are 200-300 mm;

c. este un spatiu intre membrana postsinaptica a butonului terminal si cea presinaptica;. d. este un spatiu intre membrana presinaptica a butonului terminal si cea postsinaptica; e. are 20-30 mm.

51. Componenta postsinaptica poate fi membrana:A,D,E a. fibrei musculare (placa motorie);

b. unui corp neuronal ( sinapsa neuromusculara);

c. diferentiata a unei dendrite (sinapsa axosomatica); d unui corp neuronal (sinapsa axosomatica);e. diferentiata a unei dendrite (sinapsa axodendritica).

52. Mediatorul chimic:B,D,E

a. este secretat de membrana postsinaptica; b. se cunosc peste 40 mediatori chimici;

c. este fixat de receptorii membranei presinaptice; d. poate fi acetilcolina;e. poate fi adrenalina.

53. Sinapsa electrica este formata din: A,Ca. doua celule de aceleasi dimensiuni; b. mediator chimic;

c. doua celule alipite n zonele lor de rezistenta electrica minima; d. fanta sinaptica;

e. component presinaptica.

54. Modul de functionare al sinapsei chimice: A,B,C

a. sub actiunea impulsului nervos se elibereaza cuante de mediator chimic n fanta sinaptica; b. mediatorul interreactioneaza cu receptorii specifici de pe membrana postsinaptica;

c. conducerea este unidirectionala;

d. conducerea este dinspre membrana postsinaptica spre cea presinaptica; e. conducerea este bidirectionala.

55. Modul de functionare al sinapsei electrice: A,B,Ca. ionii trec prin locul de jonctiune al celulelor;

b. moleculele trec prin locul de jonctiune al celulelor; c. conducerea este, se pare, bidirectionala;d. mediatorul este acetilcolina;

e. conducerea este unidirectionala.

8Exemple de sinapse chimice:B,D,E a. n miocard;

b. placa motorie;

c. n muschiul neted;

d. aproape toate sinapsele SNC; e. in SN vegetativ.

Exemple de sinapse electrice: A,Da. n miocard;

b. placa motorie; c. SNV;

d. n muschiul neted; e. aproape toate sinapsele din SNC.

Depolarizarea membranei postsinaptice se numeste: A,C

potential postsinaptic excitator, daca este vorba de un neuron postsinaptic;

potential presinaptic excitator, daca este vorba de un neuron presinaptic; potential terminal de placa, daca este vorba de o fibra musculara scheletica;

potential presinaptic de placa, n cazul jonctiunii neuromusculare;

potential inhibitor.

Potentialul postsinaptic excitator are urmatoarele proprietati speciale: B,Da. repetarea periodica la un singur stimul;

b. sumatia temporala; c. inhibitia anterioara; d. sumatia spatiala. e. intirzierea sinaptica.

Oboseala transmiterii sinaptice se caracterizeaza prin: A,B,C,Dse realizeaza prin stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii;

reprezinta un mecanism de protectie mpotriva supraexcitarii; se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator;

se realizeaza prin epuizarea depozitelor de neurotransmitator; se realizeaza prin epuizarea receptorilor pentru neurotransmitator.

61. Efectele drogurilor asupra transmiterii sinaptice: A,C,Da. cofeina creste excitabilitatea sinapselor;

b.cofeina scade excitabilitatea sinapselor;unele anestezice scad excitabilitatea sinaptica; unele anestezice cresc excitabilitatea sinaptica;

anestezicele nu actioneaza asupra transmiterii sinaptice.

9