Download - 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Transcript
Page 1: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

CONSTITUŢIILE ROMÂNIEI

Profesor Grecu Maria

Constituţiile României

Page 2: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Constituţiile României

INTRODUCERE REGULAMENTUL ORGANIC CONVENŢIA DE LA PARIS STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL

CONVENŢIEI DE LA PARIS CONSTITUŢIA DIN 1866 CONSTITUŢIA DIN 1923 CONSTITUŢIA DIN 1938 CONSTITUŢIILE COMUNISTE CONSTITUŢIA DIN 1991 DICŢIONAR ISTORIC

ELEODOR FOCŞENEANU, ISTORIA CONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI 1859 -1991, HUMANITAS ,1998;

MANUALELE ALTERNATIVE CLASA A XII-A;

MARIA GRECU, ELENA GRECU, ISTORIE SINTEZE PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ,2011.

CUPRINS BIBLIOGRAFIE

Page 3: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Constituţiile României

Pânǎ la primele Constituţii în sensul modern al cuvântului (de lege fundamentalǎ), actele cu caracter constituţional s-au concretizat în documente care au rǎmas la stadiul de:

- declaraţii de principii (Cererile norodului românesc în 1821);

- declaraţii de drepturi (Proclamaţia de la Islaz în 1848);

- proiecte de reformǎ (Constituţia cǎrvunarilor din 1822, redactatǎ de Ionicǎ Tǎutul, Osǎbitul Act de numirea suveranului românilor din 1838, redactat de Ion Câmpineanu);

- programe interne (rezoluţiile Adunǎrilor Ad-hoc din Moldova şi Ţara Româneascǎ din 1857).

Page 4: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Constituţiile României

Evoluţia constituţionalǎ a României de la Unirea Principatelor din1859 pânǎ la revoluţia românǎ din 1989 a cunoscut patru etape distincte.

o etapǎ de aşezare a instituţiilor constituţionale (24 ianuarie 1859 – 1 iulie 1866, data când a fost adoptată prima constituţie propriu-zisă);

o etapǎ de continuitate a instituţiilor constituţionale (1iulie 1866 – 20 februarie 1938);

o etapǎ de instabilitate constituţională (20 februrie 1938 – 30 decembrie 1947);

etapa dictaturii comuniste (30 decembrie 1947 – decembrie 1989).

Page 5: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Regulamentele Organice Convenţia ruso-otomană din 1826, incheiată la Akkerman prevedea

alcatuirea unor regulamente de organizare internă a Principatelor. Regulamentele Organice au fost redactate de doua comisii de boieri munteni si moldoveni conduse de consulul general rus Minciaki.

În anul 1828 Principatele Dunǎrene au intrat sub ocupaţia militarǎ rusǎ pânǎ în anul 1834. Aşa cum s-a stabilit prin Tratatul de la Adrianopol în Principate urmau sǎ fie introduse regulamente privind organizarea lor internǎ .

Aceste prime acte constituţionale, puse în aplicare la 1 iulie 1831 în Ţara Româneascǎ şi 1 ianuarie 1832 în Moldova, pot fi considerate „actul de nastere al parlamentarismului in Romania”, fiind primele legiuiri care instituie adunări formate pe bază de sufragiu, care, prin participarea la activitatea legislativa, limitau puterea şefului statului.

Au prevăzut principiul separaţiei puterilor în stat şi necesitatea unirii. Domnul Era ales pe viată, de o Adunare Obştească Extraordinară. Avea drept de initiativă si sancţiune a legilor. Era ajutat de un Sfat Administrativ compus din 6 miniştri

Page 6: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Regulamentele Organice

Pavel Kiseleff

Page 7: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Convenţia de la Paris 1858

Statutul Principatelor a fost adus din nou în discuţia Marilor puteri garante care în 1858 au elaborat Convenţiunea pentru organizarea definitivǎ a Principatele Dunǎrene ale Moldovei şi Valahiei cu rol de constituţie.

Principatele erau organizate sub forma unei uniunii cu numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei. Singurele puteri comune constituite erau puterea Domnului, ales de Adunǎrile Elective, Comisia Centralǎ şi Înalta Curte de Justiţie cu sediul la Focşani.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a reuşit sǎ transforme uniunea personalǎ într-o uniune realǎ, sǎ formeze primul guvern unic şi primul Parlament unicameral.

Page 8: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Convenţia de la Paris 1858

Art. 1 — Principatele Moldovei şi Valahiei, constituie de acum înainte sub denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei“, rămân sub suzeranitatea M.S. Sultanul. Principatele se vor administra liber şi în afară de orice amestec al Sublimei Porţi, în limitele stipulate prin acordul puterilor garante cu curtea suzerană. […]

Art. 3 — Puterile publice vor fi încredinţate în fiecare principat unui hospodar şi unei adunări elective acţionând, în cazurile prevăzute de prezenta convenţie, cu concursul unei comisii centrale celor două principate.

Art. 4 — Puterea executivă va fi exercitată de către hospodar. Art. 5 — Puterea legislativă va fi exercitată în mod colectiv de către hospodar,

adunare şi comisia centrală. Art. 6 — Legile prezentând un interes special pentru fiecare principat vor fi pregătite

de către hospodar şi votate de către adunare. Legile prezentând un interes comun pentru ambele principate vor fi pregătite de către comisia centrală şi supuse votării adunărilor de către hospodari.

Art. 7 — Puterea judecătorească, exercitată în numele hospodarului, va fi încredinţată magistraţilor numiţi de el, fără ca cineva să se poată sustrage judecătorilor săi naturali. O lege va determina condiţiile de admitere şi de înaintare în magistratură, luând ca bază aplicarea în mod progresiv a principiului inamovibilităţii.

Art. 8 — Principatele vor plăti curţii suzerane un tribut anual al cărui total rămâne fixat la suma de 1 500 000 de piaştri pentru Moldova şi 2 500 000 de piaştri pentru Valahia. […]

Page 9: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Art. 9 — În caz de încălcare a imunităţii principatelor, hospodarii vor adresa un recurs puterii suzerane; şi dacă nu li se dă dreptate, reclamaţia va putea fi trimisă, prin agenţii lor, reprezentanţilor puterilor garante la Constantinopole. Hospodarii vor fi reprezentaţi pe lângă curtea suzerană prin agenţi (capuchehaie), moldoveni sau valahi din naştere, nefiind supuşi nici unei juridicţii străine şi agreaţi de Poartă.

Art. 10 — Hospodarul va fi ales de către adunare pe viaţă.

Art. 11 — În caz de vacanţă şi până la instalarea unui nou hospodar, administraţia va trece în atribuţia Consiliului de Miniştri, care va intra de drept în exerciţiu. […]

Art. 12 — Atunci când s-a produs vacanţa, dacă adunarea este înlocuită, va trebui să procedeze în opt zile la alegerea hospodarului. Dacă ea nu este întrunită, va fi imediat convocată şi întrunită în termen de zece zile. În cazul când ea este dizolvată, se va proceda la noi alegeri în termen de cincisprezece zile, iar noua adunare va trebui să se întrunească de asemenea în termen de zece zile. […]

Art. 13 — Este eligibil în funcţia de hospodar oricine are vârsta de 35 ani, e născut din tată moldovean sau valah, poate justifica un venit funciar de 3000 de galbeni, cu condiţia să fi îndeplinit funcţii publice timp de zece ani sau face parte din adunări.

Art. 14 — Hospodarul guvernează cu ajutorul miniştrilor numiţi de el. El are dreptul de a graţia şi pe cel de a comuta pedepsele în materie criminală, fără a putea însă interveni altfel în administrarea justiţiei. El pregăteşte legile prezentând un interes special pentru Principate şi mai ales bugetele pe care le supune spre dezbatere adunării. El face numirile în toate slujbele administraţiei publice şi întocmeşte regulamentele necesare pentru executarea legilor. Lista civilă a fiecărui hospodar va fi votată de către adunare, o dată pentru totdeauna, în momentul alegerii lui.

Page 10: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Hora Unirii la Craiova

Page 11: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Statutul Dezvoltator al Convenţiei de la Paris

La 2 mai 1864 a avut loc o lovitură de stat. La scurt timp Cuza a propus spre aprobare prin plebiscit Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris, o nouă constituţie si proiectul legii electorale.

Noua lege fundamentalaă inlocuia Conventia de la Paris si sporea prerogativele executivului in dauna legislativului.

Prevederi: Instituia un nou regim - domnia autoritară Sporea atribuţiile domnitorului, care iniţia singur legile

elaborate de Consiliul de Stat si avea drept de veto. Puterea legislativă era acordată unei Adunari bicamerale in

cadrul careia se înfiinţa Corpul Ponderator (Senat), cu membri aleşi de Cuza.

Regulamentul de functionare al Adunarii era alcatuit de guvern.

Preşedintele Adunării era numit de domn.  

Page 12: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Constituţia României Moderne - 1866

Carol I

Page 13: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

:

Abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza la 11 februarie 1866 punea în pericol unirea din 1859. În aceste condiții, elita politică românească se îndreaptă spre aducerea unui prinț străin pe tronul României. Alegerea s-a oprit asupra persoanei lui Carol de Hohenzollern de Sigmaringen care la 10 mai 1866 depunea jurământ de credință ca domn al României. Actul proclamării lui Carol ca domn al României punea Europa din nou în fața faptului împlinit.

Modelul constituţional l-a reprezentat Constitutia belgiană din 1831, una din cele mai liberale şi mai echilibrate constituţii din Europa. Constituţia României din 1866 a fost prima constituţie internă românească, (elaborată de reprezentanţii legitimi ai naţiunii) şi a stabilit temeiul juridic al regimului monarhiei constituționale până în 1923.

A stipulat principiul monarhiei constituționale de caracter ereditar, conducerea statului aparține domnitorului Carol I și descendenților săi pe linie masculină. Este constituția epocii moderne care a pus bazele construcției democratice a statului, fiind elaborată fără acordul Marilor Puteri. Ea cuprindea 8 titluri și 133 de articole.

Titulatura. Articolul I prevedea că “Principatele Unite Române constituie un singur Stat indivizibil, sub denumirea de România” iar articolul 2 arată ca “Teritoriul României este nealienabil”, graniţele statului neputând fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi.

Constituţia Romaniei Moderne - 1866

Page 14: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Puterile statului erau organizate pe baza a trei principii :•principiul suveranitǎţii naţionale(art. 31)•principiul separaţiei puterilor(art. 32, 35, 36)•principiul guvernǎrii reprezentative(art. 38)Art. 31: Toate puterile Statului emană de la naţiune care nu le poate exercita decât numai prin delegaţiune şi după principiile şi regulile aşa date în Constituţiunea de faţă.Art.32: Puterea legislativă se exercită colectiv de către Domn şi Reprezentaţiunea naţională. Reprezentaţiunea naţională se împarte în două Adunări: Senatul şi Adunarea deputaţilor. Orice lege cere învoirea a câtor trei ramuri ale puterii legiuitoare. Nicio lege nu poate fi supusă sancţiunii Domnului de cât după ce va fi discutat şi votat liber de majoritatea ambelor Adunări. Art. 35: Puterea executivă este încredinţată Domnului, care o exercită în modul regulat prin Constituţiune. Art.36: Puterea judecătorească se exercita de Curţi şi Tribunale. Hotărârile şi sentinţele lor se pronunţă în virtutea legii şi se execută în numele Domnului.Art.38: Membrii ambelor Adunării reprezintă naţiunea, nu numai judeţul sau localitatea care i-a numit.

Constituţia Romaniei Moderne - 1866

Page 15: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

:

În Titlul al II-lea al Constituţiei intitulat Despre drepturile românilor erau prevazute drepturile şi libertaţile cetăţeneşti. Astfel se declara egalitatea tuturor în faţa legii şi inexistenţa deosebirilor de clasă. Se garantau libertatea conştiinţei, dreptul la întrunire şi asociere, libertatea învăţământului, libertatea individuală. Nu exista cenzură şi cauţiunea, libertatea presei fiind absolută, se asigura dreptul de azil politic, în virtutea căruia România a acordat, în deceniile următoare, sprijin celor ce luptau pentru eliberare naţionala de sub dominaţia imperiilor vecine.Dreptul la proprietate. Articolul 19 al Titlului II prevedea că "Proprietatea de orice natură, precum şi toate creanţele asupra statului, sunt sacre şi inviolabile". Exproprierea se putea face numai în cazuri excepţionale, de interes public, iar atunci doar după o dreaptă despăgubire a proprietarului. Se introducea astfel un principiu nou, acela al garantării proprietăţii prin Constituţie.Organizarea administrativ-teritorială: Teritoriul României era organizat în comune, județe și plăși.Limite: Cu privire la acordarea cetăţeniei române a tuturor drepturilor în Stat, articolul 7 al Constituţiei României stabilea un regim preferenţial celor de religie creştină. În speţă, locuitorii de religie mozaica (evreii) nu aveau dreptul la cetăţenie.

Constituţia Romaniei Moderne - 1866

Page 16: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

România Mare

Ferdinand I

Page 17: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Constituţia României Mari - 1923

Statul naţonal unitar realizat în 1918 avea nevoie de o nouă constituţie. Aceasta nouă lege fundamentală răspundea noilor realităţi de după 1918: relizarea Marii Uniri, lărgirea dreptului la vot, schimbările din mentalitatea colectivă, diversitatea partidelor, mutaţiile economico-sociale, noul context politic european. Noua constituţie a fost votată de majoritatea liberală din ambele camere la 27 martie 1923 şi publicată în Monitorul Oficial nr.282 din 29 martie 1923. Constituţia avea un caracter democratic, liberal şi răspundea unei necesitaţi istorice. PNR şi Partidul Ţărănesc care au contestat-o vehement au aceptat-o şi au guvernat pe baza ei. Forma de guvernământ prevăzută era monarhia constituţională, ereditară.

Page 18: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Constituţia Unificării cum a rămas în istorie, avea 8 titluri şi 138 de articole din care 76 de articole din cea din 1866, ea proclama independenţa, unitatea statului şi suveranitatea României, menţinea principiul separaţiei puterilor în stat: puterea executivă, legislativă, judecătorească. În textul constituţiei erau incluse modificările din 1917 referitoare la corpul electoral şi Adunările Legislative. Dreptul de vot pentru Adunarea Deputaţilor era acordat tuturor cetăţenilor majori care au împlinit 21 de cu excepția femeilor, magistraților și ofițerilor. Votul era universal, direct, secret şi obligatoriu cu scrutin pe listă. La Senat era menţinută limita inferioră de vîrstă de 40 de ani. Senatori erau aleşi de patru categorii de corpuri electorale. Alături de senatorii aleşi intrau şi senatori de drept (moștenitorul tronului de la vîrsta de 18 ani, mitropoliți țării, Președintele Academiei etc.). Constituția din 1923 a reprezentat o sinteză între vechea constituție și reformele votate la Iași în 1917, păstrând principiile esențiale stabilite în 1866 care erau la baza organizării puterilor statului.

Constituţia României Mari - 1923

Page 19: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Puterea legislativă era exercitată de Rege şi Parlament alcătuit din Senat şi Adunarea Deputaţilor. În sistemul politic românesc, Parlamentul avea rolul principal. Constituţia preciza că membrii adunărilor reprezintă naţiunea - art.42. Adunarea Deputaţilor şi Senatul exercitau puterea legislativă şi controlau puterea executivăPuterea executivă era exercitată de Rege prin intermediul Guvernului format din miniştrii. Pentru toate actele îndeplinite în exercitarea puterii miniştrii aveau o triplă răspundere: 1.politică faţă de Corpurile Legiuitoare 2.penală faţă de Curtea de Casaţie şi Justiţie 3.civilă faţă de orice parte vătămată - art 99. Prerogativele regelui rămâneau cele stabilite în 1866, dar în realitate erau diminuate, ca urmare a creşterii rolului Parlamentului ales prin vot universal. Persoana regelui era irevocabilă şi inviolabilă, iar actele Regelui nu pot avea tărie decât dacă sunt semnate de un ministru de resort – responsabilitatea ministerială. Regele avea următoarele atribuţii: numea şi putea revoca ministrii, avea drept de amnistie și grațiere, de a bate monedă , de a acorda decoraţii, putea declara razboi şi incheia tratate. (art. 87)Puterea judecătorească se exercita prin organele specializate: judecătorii, tribunale, curţi de apel, care pronunţau hotărâri în virtutea legilor existente. Pentru întregul stat exista o singură instanță supremă Curtea de Casaţie şi Justiţie care dobândea atribuţii mai largi faţă de cele stabilite prin Constituţia din 1866.

Constituţia României Mari - 1923

Page 20: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Asemănări şi deosebiri

Titlul I Despre teritoriul

român. Art.1. Principatele-Unite-

Române constituie un singur Stat indivisibil, sub denumirea de România.

Art. 2. Teritoriul României este nealienabil. Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate, de cât în virtutea unei legi.

Titlul I Despre teritoriul României

Art.1. Regatul României este un Stat naţional unitar şi indivizibil.

Art.2. Teritoriul României este nealienabil. Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi.

1866 1923

Page 21: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Asemănări şi deosebiri

II. Drepturi şi libertăţii democratice:

Titlul II Despre drepturile românilor Aceleaşi drepturi şi libertăţii

democratice cuprinse în 1866 între articolele 5-30 şi 1923 între articolele 5-32:

egalitatea în faţa legii libertatea conştiinţei libertatea presei libertatea individuală libertatea de asociere Articolul 30 din 1866 şi 32 din

1923 prevedea extrădarea refugiaţilor politici este oprită.

Problema proprietăţii În 1866, articolul 19

proprietatea de orice natură, precum şi creanţele asupra statului statului, sunt sacre şi neviolabile.

În 1923, articolul 17 proprietatea de orice natură precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

Page 22: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Asemănări şi deosebiri

Art. 7. Însuşirea de Român se dobândeşte, se conservă şi se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai străini de rituri creştine pot dobândi împământenirea.

Este o limită, se stabilea un regim preferenţial celor de religie creştină. Articolul este modificat în 1879 în urma războiului de independenţă.

Garantează în plan juridic egalitatea deplină a minorităţilor cu români prin articolul 5 şi 7.

Art. 5. Românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau religie, se bucură de libertatea conştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociaţie şi de libertăţile şi drepturile stabilite prin legi.

Art. 7. Deosebirea de credinţe religioase şi confesiuni, de origine etnică şi de limbă, nu constituie în România o piedică spre a dobândi drepturi civile şi politice şi a le exercita.

 

 

1866 Cetăţenia română 1923 Cetăţenia română

Page 23: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

România Mare

Page 24: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Constituţia monarhiei autoritare din 1938.

Rezultatul nedecis al alegerilor a oferit regelui o largă posibilitate de manevră pentru realizarea obiectivului său politic monarhia autoritară. La 28 decembrie 1937, regele l-a însărcinat pe Octavian Goga, preşedintele Partidului Naţional-Creştin, cu formarea noului guvern. Aducând la conducere un partid mai slab, Carol al II-lea a urmărit să câştige timp pentru pregătirea ultimelor acţiuni pentru instaurarea regimului personal.

În noaptea dintre 10 şi 11 februarie 1938, Carol al II-lea a înlocuit guvernul Goga cu un ,,guvern consultativ’’, condus de Patriarhul Miron Cristea, având în componenţa sa câţiva foşti prim-miniştrii şi pe Ion Antonescu, ca ministru al apărării. Dizolvând instituţiile sistemului parlamentar, Carol al II-lea şi-a consolidat în scurt timp puterea.

Din arbitru politic, rol ce l-a jucat în mod tradiţional, monarhia a devenit principalul factor al vieţii politice în România.

Prin decretul regal nr. 1045 din 27 februarie 1938, regele Carol al II-lea a promulgat noua Constituţie. Separaţia puterilor în stat era în fapt desfiinţatǎ şi se producea o concentrare masivǎ a puterii în mâinile regelui

Page 25: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Cele mai multe articole erau identice cu ale Constituţiei din 1923. S-a menţinut principiul conform căruia toate puterile statului emană de la naţiune (art 29), responsabilitatea ministerială, alături unele libertăţi ca: libertatea conştiinţei, a învăţământului, muncii, presei, întrunirilor, inviolabilitatea domiciliului.

Puterea politică a fost concentrată în mâinile regelui, care era declarat ,, Capul Statului” ( art. 30) şi în această calitate exercita puterea legislativă prin Reprezentanţa Naţională(art. 31) şi puterea executivă prin guvern (art.32).

Puterea legislativǎ se exercita de Rege prin Reprezentanţa Naţionalǎ. Iniţiativa legislativǎ era tot de competenţa Regelui, iniţiativa parlamentarǎ era limitatǎ numai la legile de interes obştesc.

Se aduceau importante modificări legislaţiei electorale. Dreptul de vot pentru Adunarea Deputaţilor era ridicat la 30 de ani şi era numai pentru ştiutorii de carte. Pe de altă parte se acorda, pentru prima dată în România, dreptul de vot pentru femei nefiind însă eligibile. Regele poate convoca, închide, dizolva ambele camere ale Adunǎrii sau numai una dintre ele şi le putea amâna lucrǎrile. Puterile constituţionale aparţin regelui. Constituţia a fost temeiul juridic al monarhiei autoritare şi a pus capǎt continuitǎţii constituţionale. Din factor politic esenţial, parlamentul a devenit un organ mai mult decorativ, lipsit de atribuţiile sale principale.

Constituţia monarhiei autoritare din 1938.

Page 26: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Puterea executivǎ era deţinutǎ de rege care o exercita prin guvernul sǎu. Acesta era numit de suveran şi răspundea numai în faţa sa. Miniştrii, nemaiavând o bază politică deveneau simpli secretari ai suveranului. Regele guverna prin decrete-lege. Erau menţinute drepturile pe care suveranul le avusese în Constituţia anterioară. El era şeful armatei, avea dreptul de a declara război şi încheia pace, conferea grade militare şi decoraţii , acredita ambasadorii şi putea bate monedă. Persoana regelui era inviolabilă. Carol al II-lea şi-a consolidat puterea adoptând următoarele măsuri: desemnarea Consiliului de Coroană ca organ permanent la 30 martie 1938, alcătuit din membrii numiți de rege, care aprobau politica regelui în problemele de stat de importanţa majoră, dar hotărârile sale nefiind obligatorii pentru suveran; dizolvarea partidelor politice prin decretul-lege la 30 martie 1938, lichidând o componentă fundamentală a regimului democratic; constituirea Frontului Renaşterii Naţionale la 16 decembrie 1938, primul partid unic.

La 5 septembrie 1940 constituția carlistă a fost abrogată în condițiile prăbușirii regimului de autoritate monarhică.

Constituţia monarhiei autoritare din 1938.

Page 27: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

30 decembrie 1947

Page 28: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Constituţiile comuniste

În perioada regimului comunist au existat trei constituţii:

A. Constituţia Republicii Populare Române din 13 aprilie 1948.

B. Constituţia Republicii Populare Române din 24 septembrie 1952.

C. Constituţia Republicii Socialiste Române din 21 august 1965.

Page 29: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Constituţiile comuniste 1948

1947 - in Romania s-a instaurat regimul comunist. 30 dec 1947-regele Mihai I a abdicat si s-a proclamat R.P.R. martie 1948-vechiul Parlament s-a autodizolvat si au fost

organizate alegeri pentru noul organ reprezentativ numit M.A.N.

13 aprilie 1948-este adoptată prima constitutie comunistă care legitima noul regim politic de republică populară. In Constitutia din 13 aprilie 1948 prevederile economice prevalau asupra celor politice, fiind instrumentul legal prin care se făcea trecerea intregii economii sub controlul statului. Astfel art. 11 prevedea ca mijloacele de productie, băncile si societătile de asigurare pot deveni proprietatea Statului cand interesul genereal o cere art 14 prevedea ca atat comertul intern cat si cel extern sa fie sub controlul Statului iar art 15 prevedea planificarea economiei nationale.A creat cadrul legal pentru trecerea spre un regim guvernamental intemeiat pe monopartidism precum si spre nationalizarea mijloacelor de productie si o economie centralizata si dirijata politic.

Page 30: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Constituţiile comuniste 1948

Art.1 Republica Populara Romana este un stat popular, unitar, independent si suveran.

Precizare cu caracter propagandistic - unitar, independent si suveran. Art 2: Republica Populara Romana a luat fiinta prin lupta dusa de popor, in frunte

cu clasa muncitoare, impotriva fascismului, reactiunii si imperialismului. Art 3: In Republica Populara Romana intreaga putere de stat emana de la popor si

apartine poporului. Poporul isi exercita puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct si secret.

mentine formal principiul suveranitatii poporului. Titlul II - Introduce notiunea de “structura social-economica” Art 8: Proprietatea particulara si dreptul de mostenire sunt recunoscute si

garantate prin lege. Proprietatea particulara, agonisita prin munca si economisire, se bucura de o protectie speciala.

Titlul IV: Organul suprem al puterii de Stat Art. 37. Organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Romane este

Marea Adunare Nationala a R. P. R. Art. 38. Marea Adunare Nationala a R. P. R. este unicul organ legislativ al Republicii Populare Romane.

Page 31: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Constituţiile comuniste 1952

Constituţia Republicii Populare Române din 24 septembrie 1952 este constituţia prin care se consfinţeşte totala aservire a României faţǎ de Uniunea Sovieticǎ. În aceastǎ Constituţie se vorbeşte pentru prima oarǎ despre proprietatea socialistǎ (art. 6), care a constituit mijlocul economic de aservire a cetǎţeanului, precum şi de ,,rolul conducǎtor al partidului”(art. 86, ali. IV), mijlocul politic de aservire a lui (21).

Art.1. Republica Populara Romana este un stat al oamenilor muncii de la orase şi sate. Art.2. Baza puterii populare in Republica Populara Romana este alianta clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, in care rolul conducator apartine clasei muncitoare. Art.3. Republica Populara Romana s-a nascut si s-a intarit ca rezultat al eliberarii tarii de catre fortele armate ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de sub jugul fascismului si de sub dominatia imperialista, ca rezultat al doboririi puterii mosierilor si capitalistilor de catre masele de la orase si sate in frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Roman.

Page 32: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Constituţiile comuniste 1965 Marea Adunare Naţionalǎ a adoptat la 21 august 1965 o nouǎ

constituţie, ce proclamǎ ţara noastrǎ ,,Republica Socialistǎ Românǎ”(art.1), considerând cǎ s-a ajuns la un înalt stadiu de dezvoltare în drumul ei spre comunism, cu o economie socialistǎ (art. 5), cu o proprietate socialistǎ (art. 6), ca bazǎ a oricǎrei proprietǎţi, şi cu monopol asupra comerţului exterior(art. 8).

Rolul conducator al P.C.R. este reliefat si mai pregnant, aparand acum printre pricipiile calauzitoare ale Constitutiei. În art.3 se arăta că “ In Republica Socialista Romania, forta politica conducatoare a intregii natiuni este P.C.R”.

Constitutia nu aduce modificări importante atributiilor M.A.N. – art.42 Marea Adunare Nationala, organul suprem al puterii de stat, este unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste Romania.

Guvernul isi pastra numele de Consiliu de Ministri si era definit ca organ suprem al administratiei de stat. În locul Prezidiului MAN se introducea o instituţie nouă, Consiliul de Stat.

Constituţiile comuniste au reprezentat voinţa unui singur partid, Partidul Comunist Român care se manifesta prin monopolizarea puterii şi proliferarea abuzului

Page 33: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Constituţia din 1991 După evenimentele din decembrie 1989, noua constituţie a fost

adoptată de către Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991, iar la 8 decembrie 1989 românii au fost consultaţi prin referendum cu privire la noua constituţie adoptată.

Forma de guvernământ introdusă este republica, iar pluralismul devine în societatea românească o condiţie şi o garanţie a democraţiei.

Pricipalele instituţii ale republicii sunt: Parlamentul, organ reprezentativ suprem al poporului român şi

unica autoritate legiutoare a ţǎrii. Preşedintele, care reprezintǎ statul român şi este garantul

independenţei naţionale, al unitǎţii şi al integritǎţii teritoriale, Guvernul care exercitǎ conducerea generalǎ a administraţiei

publice. Această constituţie a fost revizuită în 2003 pentru a pune legea fundamentală în concordanţă cu noile realităţi impuse de viitoarea aderare a României la Uniunea Europeană.

Articolele revizuite ale Constituţiei din 1991 au fost supuse aprobării naţiunii prin referendum la 18 octombrie 2003.

Page 34: 0 New Microsoft Office Powerpoint Presentation

Dicţionar istoric

A abroga = A anula, a suprima, a aboli o lege, un regulament ; A promulga = a dispune printr-un act oficial ca o lege să intre în vigoare, să

devină executorie.; A sancționa = a confirma o lege sau o dispoziție; Avocatul Poporul = Ca instituţie de tip ombudsman, Avocatul Poporului

contribuie la soluţionarea conflictelor dintre persoanele fizice şi autorităţile administraţiei publice, pe cale amiabilă, prin mediere, prin dialog;

Constituție = legea fundamentală a unui stat care cuprinde forma și principiile de organizare a Statului;

Colegiu electoral = categorie electorală care cuprinde cetățenii cu aceeași avere sau rang social;

Curtea Constituțională = Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România, independentă faţă de orice altă autoritate public;

Convenție = denumire dată unor tratate internaționale; Constituționalitate = însușirea unei legi, a unui act , a unei acțiuni de a fi

în conformitate cu Constituția;