Download - 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Transcript
Page 1: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Propunători: Rotaru Oxana, învățător clasa a IV-a ”R”

Pușcașu Alina, învățător clasa a IV-a ”P”

Liceul “Litterarum”

Tradi iile i obiceiurile neamuluiț ș

Activitate extracurs sus inută în cadrul proiecului ținterna ional ” Educa ie fără frontiere”ț ț

Chi inău 2011ș

Page 2: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Subiectul activității: Tradițiile și obiceuriurile poporului

Competența specifică disciplinei:

• Formarea comportamentelor și valorilor-naționale.

Subcompetențe :

• Valorificarea surselor istorice orale;

• Selectarea diferitelor tipuri de informații despre un eveniment istoric din două surse diferite;

• Prezentarea rezultatelor unor modificări în modul de viață al oamenilor din localitatea natal;

Identificarea valorilor naționale ; Cunoașterea valorilor autentice ale folclorului nostru și a felului in care se răsfrîng ele în sufletul poporului român;

Cunoașterea , păstrarea și perpetuarea valorilor neamului.

Mijloace de învățămînt:

Laptopul cu proiector, filmul în PwP., discul cu piese muzicale înregistrate

Decorul:

Pe pereți laterali se află imagini,colaje ale elevilor evocînd cele 4 anotimpuri (primăvara,vara,toamna,iarna); de tavanul sălii se agață curcubeul,soarele ,nourași,fluturași.Se improvizează o curte țărănească și casa.

Copiii sînt îmbrăcați în costume naționale.

Page 3: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Primirea oaspeților cu pîine și sare.

Prezentare „Moldova-gură de rai”.

Doi copii de-o parte și de alta a sălii cu două buciume în mînă. Se aude sunetul buciumului

ca o chemare la activitate.

Pe fundalul unei doine se recită cuvintele:

Dacă n-ar fi să fie

Lacrima aceasta de rai,

Pe care poți s-o acoperi

Cu-n suflet de nai,

Cu-n strugure de poamă,

C-o frunză de stejar,

C-o aripă de ciocîrlie...

Dacă n-ar fi sa fie

Lacrima aceasta de rai,

Nu mi-ar ajunge tot restul pămîntului

Pentru o casă.

Mică, frumoasă,

Precum izvorul din pămînt

Răsare și tot crește,

Page 4: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Astfel și-al nostru suflet blînd

Din datini izvorăște.

Aceste dealuri și vîlcele

Le-am preamărit, dar le-am și plîns.

Deprinsu-ne-am din veci cu ele,

Cu noi și ele s-au deprins.

Ne mulțumim cu-n singur nume,

Cu bucuria unei pîini,

Nu sîntem cei mai buni din lume,

Dar nici din neamuri de păgîni.

Avem istorie și țară

Slavită-n doina strămoșească

Folclorul ca o piatră rară

În inimi-nveci să dăinuiască.

Din bătrîni se știe că acest popor

Ştie să muncească cu rîvnă pe ogor;

Ştie prețul pîinii, gustul ei amar,

Însă moldoveanul nu-i numai plugar!

Moldovenii cînd se strîng,

Şi-n petreceri se avîntă

La un colți de masă plîng

La alt colți de masă cîntă.

Page 5: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Cîntă doine și balade , cîntece de dor

Nimeni-n lume nu le cîntă, num-acest popor.

De-a lungul existenței sale, poporul a plăsmuit numeroase obiceiuri și tradiții, datini și credințe. Unele din ele au dispărut în negura vremurilor, iar altele s-au transmis din tată-n fiu. Cunoașterea, păstrarea și perpetuarea valorilor asigură dăinuirea neamului.

Româncuţa

Iată-mă, sînt româncuță

Sînt drăguță, cam micuță

Portu-mi este romînesc

Şi cu el mă tot mîndresc.

În picioare port opinci

Iar la brîu port tricolor

Pe cap năframă cu flori.

Am altiță-n patru ițe.

Poale mîndre c-ale mele

Spuneți, care fată,oare?

Se mîndrește că le are?

Am șorțilețe frumoase,

Cum le știe mama coase

Şi la gît mi-am pus mărgele

Tot dintr-ale mamei mele.

Românaș

Iată-mă sînt românaș!

Tata zice că-s fecior,

Page 6: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Iară mama, „puișor”

Mă îmbracă, mă gătește,

Uite-așa pe românește:

Cu opinci, cu zurgălăi

Cum stă bine la flăcăi

Şi cu cușma pe-o ureche,

Ca să fiu eu drag la fete.

Ambii :

Împreună vă invităm într-o călătorie pe aripa cuvîntului, în trecere prin toate anotimpurile , să urmăriți unele obiceiuri și tradiții ale neamului românesc.

Româncuța :

- Cu ce anotimp vom începe ?

Românaș:

- Să începem cu primăvara?

Româncuța :

- De ce anume cu primăvara?

Românaș :

- Bunelul mi-a spus că dacă vrei să nu încurci rînduiala anotimpurilor, să le începi cu anotimpul în care te afli. Şi cum sîntem în primăvară, să începem cu ea.

Un copil :

Primăvara este simbolul vieții. Ea reprezintă biruința bineleui asupra răului, căldurii și soarelui asupra întunericului și a frigului.

Page 7: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Conform vechiului calendar, 1 martie este considerat începutul unui nou an. Şi vine drept moștenire încă de la romani.

Dar primăvara nu pate intra în drepturi pînă cînd nu se dă lupta cu Baba Dochia, stăpînă pe primele 12 zile ale lunii.

Legenda spune:

Autorul:

Cică trăia odată o babă pe nume Dochia, care avea oi și capre multe. Era baba rea și hapsînă.

Iată că trecu luna lui Faur și veni Mărțișor. Dochiei îi ardeau călcîiele să plece cu oile la munte. A luat și s-a pornit:

Dochia:(cu un toiag în mînă;îmbrăcată în cojoace)

- Bîr, oiță, ța capriță! Hai că mama v-a purta, iarbă verde de-om căta și-ți avea ce ruguma, iar eu lapte voi gusta. Bîr oiță, ța căpriță!

A: La o poală de munte îi iese în cale vîntul de primăvară.

Vîntul: - Devreme, Dochio, devreme! Are să se supere Marțișor și te va îngheța!

D:(se răstește)

- Să-ți tacă gura! Nu mă tem de mărțișor și-l voi face ghemușor!

A: Merge baba cu turma în inima munților. Da Mărțișor din urmă. Şi dă o ploiță bunicică de-i udă cojocul de-asupra și baba îl aruncă. Şi tot așa pînă cînd a aruncat baba toate cojoacele, căci avea vreo douăsprezece.

Şi atunci slobozi Mărțișor un îngheți de s-a făcut stană de piatră și baba și oile sale și de atunci primele douăsprezece zile ale lui martie se numesc în popor Zilele Dochiei, iar de se întîmplă să ningă, se spune că Dochia își scutură cojoacele.

Page 8: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Un copil: În acest anotimp sărbătorim și Mărțișorul. Această sărbătoare se găsește doar în spațiul carpatic și pentru marea frumusețe a fost împrumutată și de popoarele vecine.

Copil:

Culoarea roșie, dată e de foc, sînge, soare – simbolul vieții. Cea albă, vine de la limpezimea apelor, de la albul norilor și e simbolul înțelepciunii.

Copil:

Dăruirea mărțișoarelor e semnul unor adevărate prietenii.

Alt copil: Această sărbătoare este un simbol al renașterii naturii și a speranțelor. Din vremuri străvechi, Mărțișorul era considerat un fel de amuletă.

Alt copil: Era purtat pentru a aduce noroc și rod bogat.

Alt copil: Încă la romani se purta la gît cîte o monedă de aur sau argint legate cu un fir răsucit, din lînă, roșu și alb.

Alt copil: Mărțișorul se purta pînă în ultima zi a lunii cînd se lega de o tufă de trandafir sau de crenguța unui pom roditor, iar în lunamai se mergea să se verifice dacă a rodit pomul sau nu, deducînd din acesta norocul sau nenorocul din acel an.

A.copil: Fetele își puneau cîte o dorință atărnînd mărțișorul, încredințate ca ea se va îndepleni (se duc și atărnă mărțișoare).

A.copil: În unele localități se poartă mărțișorul pînă se întorceau cocostîrcii.

A.copil: Atunci mărțișorul se aruncau în sus, păsărilor, și se rostea vesel:

„Na, barză, na,

Na negreața

Page 9: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Dă-mi albeața”

Un copil: Dacă se întîmpla să întîrzie primăvara unii băieți o chema, tropăind din picioare.

Băieții: „Pleacă,ger, și ieși, caldură,

Ieși, caldură,din pămînt,

Întră tu, frig, în pămînt!”

Sau, tot baieții,fac zmeie din hîrtie și înălțindu-i, rostesc:(de confecționat zmeu)

„Zmeu, zmeu,

Dute-n cer

Şi adă-ne soarele!”

Iar dacă observă o ciocîrlie, vestitoare a primăverii – copiii cîntă :

”Lie ,lie ,ciocîrlie,

Zbori în soare cîntătoare,

Şi revină din lumină

Pe pămînt cu dulce cînt !

Să- ncălzească soarele...

Soarele cel Marele...”

Un copil :( către soare)

”Luci, soare, luci,

Că ți-oi sparge nuci,

Nuci și cu alune

Care sînt mai bume,

Şi ți-oi da cireși

Ieși soare, ieși !”

Page 10: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Copiii :

”Fugi, nour ,fugi,

Că te-ajunge soarele

Şi-ți taie picioarele

Cu-n mai,

Cu-n pai,

Cu trei fire de susai..”.

Un copil:

”Luci ,soare,luci,

Că ți-om da un car de nuci

Şi-o pereche de papuci.

Nucile le vei mînca,

Papucii îi vei purta

Numai ieși din nouri ,ieși,

Să nu-nghețe Andrieș...”

Toți : Luci,soare... lu-u-ci !

- Fie soare la Trei Nuci !

Cînte florile în lunci !

- Fie soare pe pămînt !

Să se clatine – iarba în vînt !

Page 11: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

- Fie soare-n țara mea

Cîntec dulce este ea !

Cîntecul : „ Dragă mi-i și mult mi-i drag”

Dragă mi-i și mult mi-i drag Dragă mi-i pămîntul meu,

Să trăiesc pe-acest meleag Unde pot cînta și eu

Unde luce soarele Viile și văile

Şi șoptesc izvoarle Cerul și cu stelele

Un copil :

Tradițiile și obiceiurile poporului nostru sînt legate nu numai de fenomenele naturii,ci și de sărbătorile religioase. Cele mai mari sărbători religioase de primă vară sînt Paștele și Floriile.

În duminica Floriilor, credincioșii aduc la biserică ramuri înflorite de salcie. Ele simbolizează biruința asupra morții și păzesc de toate relele. Cu aceste crenguțe se ating copiii, ca să crească și să înflorească ca salcia.(trece un copil și îi atinge pe ceilalți și pe spectatori și spune”să-trăiți, sî-nfloriți!)

A.cop.: Există și credință că, dacă fetele dau cu salcie prin păr,le crește părul mare și frumos. În ziua de Florii se spală părul și apa se toarnă la rădăcina unui păr, spunîndu-se:

O fată: „Cum îi părul cînd e înflorit frumos, așa să fiu și eu frumoasă!”

A.fată: „Cum admiră oamenii un păr înflorit, așa să se uite la mine”

Un copil: Se crede că acel ce se va împărtăși în ziua de Florii,și ce va gîndi înainte de aceasta, Tatăl Ceresc îi va îndepleni.

Page 12: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

A.copil: În săptămîna Patimilor slujbele se țin pînă în Joia mare. Joi se înroșesc oule și se spune că ouăle fierte și vopisite în aceasată zi se pot păstra pe parcursul întregului an. În Joia mare nu se doarme, pentru a nu fi lenos tot anul.

Prezentare PwP „Ouăle de Pasti”

De joi pînă sîmbătâ noaptea, se aprind focuri purificatoare, pestecaresar copiii, rostind(copii sar peste foc):

”Fugi, foc, la pîrîu,

Să se spele lucrul rău,

Să rămînă curat-curat

De la Dumnezeu lălat.”

În Vinerea mare sau Vinerea seacă se scaldă cufundîndu-se de 3 ori în apă rece ca să fii sănătos.

Dacă plouă în această zi, anul va fi bogat.

Prezentare PwP ”Paștele”

Colind pascal

Cruce sfîntă , părăsită

La o margine de drum

Acoperișul tău se stric

Şi creștinii de acum

Nimenea nu-și mai ridică

Pălăria-n dreptul tău

Page 13: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Să-se-nchine și să zică

Doamne , scapă-ne de rău.

Dar credința mea îmi spune

Că Mesia va veni

Printr-o tainică minune

Crucea tot va dăinui.

A trecut primăvara înflorită

Iată vine vara însorită.

În anotimpul vara tradițiile și obiceiurile sînt legate de natură.

Dacă vara e secetoasă, atunci copiii cheamă ploaia.

Un copil :

„Două bețe de malină

Ploaia să vină”.

Alt copil:

-Ploaie,ploaie,

Pe copii înmoaie!

Ploaie cu soare

Curcubeu răsare

Page 14: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Ploaie cu vînt

Să auzi feciori cîntînd

Ploaie cu vînt

Să auzi fete rîzînd

Ploaie, Doamne,ploaie

Locul să se-nmoaie.

Alt copil:

- Cărămidă nouă,

Dă,Doamne să plouă,

Cărămidă veche,

Dă , Doamne să-ncete,

Cărămidă rea,

Dă, Doamne, să stea,

Cărămidă lucitoare,

Dă, Doamne, să fie soare.

Alt copil.

-Curcubeu, beu,

Întinde-te pe pîrău

Să te-ajung și eu.

Paparuda este și ea o datină străveche.Pe vreme de secetă fetele merg prin sat și pe cîmpuri cîntînd și chemînd ploaia.

(fetele cîntă și dansează)

Paparudă –rudă

Page 15: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Sai în și udă

Udă cu cofița să crească fetița.

Udă cu urciorul

Să crească feciorul.

Udă cu cănuța

Să crească spicuța.

Udă cu găleata

Ca să crească roada.

Un copil:

Bine cînd plouă Crește iarba,florile

Avem țară nouă Cresc grînele,vor lucra morile.

Cîte un copil:

Picură ploița –rodește pîinița

Picură ploița- înflorește vița

Picură ploița – murmură șuvița,trăiește doinița

Picură ploița – deasă e cosița, a crescut fetița.

Alt copil:

Tare-s dulci ploițele , ce rodesc pîinițele !

Cu ocazia coacerii grînelor se joacă Drăgaica. Este un dans al fetelor, împodobite cu spice de grîu, cu sînzîiene și în mînă cu cîte o seceră. Alaiul Drăgaicii pornește prin sat și pe ogoare cîntînd și dansînd. Ele fac ca fructele să se coacă mai repede și să fie ferite de stricăciuni.

Dansul Drăgaicilor

Page 16: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Hai, drăgaică, să sărim

Să sărim să răsărim

Că știm iarna ce pățim

Cu mălai din rîșnicioară

Cu pește din undicioară

Mi-au venit drăgaicele

Să reteze spicele

Drăgăicuțul drugele

Drăgaicele mititele

Au plecat la floricele

Îmbrăcate-n gojele

Mor băieții după ele

Mi-a venit vara bogată

Cu tichii de la copii

Cu mărgele de la fete

Cu brățări de la neveste.

Culesul roadei începe vara și continuă toamna

Toamna se numără bobociirînd la moară – pace-n țară

Toamna e anotimpul nunților și al horelor

Unde joacă moldovenii , acolo pămîntul geme.

Strigătură:

Page 17: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

„ Hai ,flăcăi, săriți la joc

Bateți talpa mai cu foc,

Tropăiți din ciuboțele

Să sară scîntei din ele !”

Strigătură:

„M-a trimis mama de-acasă,

Să joc fata cea frumoasă,

Da eu joc cu care-mi place

Să văd mama ce mi-a face?”

O fată:

„Foaie verde și-o lalea

Haide, bade, și-om juca

Amîndoi alăturea

Joacă-mă ,bade,să-mi placă

Că-s copilă alintaă

Joacă-mă,bădiță ,bine

Că n-are ce-mi fi rușine!

Dans popular : Hora.

Foaie verde siminoc

Hai ieșiți, fete,la joc!

Foaie verde și-un dudău

Să ne-aleagă vreun flăcău.

Page 18: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Toamna-i timpul horelor,

Toamna-timpul nunților.

Noi muncim, ne veselim

Şi cu rîvnă tot horim.

Hora fetelor( dans)

Româncuța:

A ruginit frunza din vii

Şi rîndunelele-au plecat

Pustii sînt codrii și cîmpii,

Pustii sînt horele din sat.

Iarna cutreieră cărările și cerne făină argintie. Pămîntul îmbracă cojocul alb.

Dintre obiceiurile de iarnă fac parte colindatul, uratul, capra, sorcova.

Iarna se sărbătorește Nașterea Domnului.

Noaptea de Crăciun ... Focul trosnește în vatră... Lumina umple casa...

Glăscioarele vin nămeți și colindă din ogradă în ogradă:

- Cinstiți gospodari !

- Primiți colinda?

Românașul și româncuța:

- Primim, primim!

Toți :

„Iată vin colindători” apoi:” Steaua”

Page 19: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

De la Crăciun pînă la Anul Nou se umblă cu „capra”

- Primiți capra?

(înscenare „Capra”)

-Ha-ța-ța,căpriță,ța

Numai zăhărel ți-oi da.

- Asta-i capra de la munte

Cu steluță albă-n frunte.

Ha-ța-ța ,căpriță,ța,

Numai zăhărel ți-oi da.

- Ieși ,căpriță, pînă-n tindă

Şi te uită în oglindă,

Şi mai sai o dată-n sus

Şi te-oi mulge-ntr-un harbuz.

Moșneagul:

- Capra tatei pestruiată,

Ce stai ,tatii,supărată

Cu urechea pe obraz?

Spune,tati,ai mîncat azi ?

Capra :

- Mi-a-a-a !

Page 20: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Moșneagul :

- N-a mîncat nimic săraca,

Ia să-i dau niște strujeni.

Na ,capriță, na mănîncă.

Baba :

- Nu chinui capra cu strujeni, moșnege.

Mama zăhărel îi dă.

Na,la mama, căprița mamii.

Moșneagul :

- Toată iarna mi-ai iernat

Nici un ied nu mi-ai fătat

Şi nici lapte nu mi-ai dat.

Şi tu ,junghi de babă,

O mai alinți cu zăhărel ?

Să ducem capra de vînzare

Că strică numai mîncarea !

Negustorul : - De vînzare ți-i capra asta, măi moșnege ?

Moșneagul:

- Capra mea-i din Burdujeni

Am hrănit-o cu strujeni.

Ea dă lapte, eu fac unt

Şi-am adus-o de vîndut.

Page 21: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Negustorul: - Şi cît vrei matale, omule, pentru această capră ?

Moșneagul: - Apoi de preț vorbește cu junghiul ista de babă.

Negustorul: - Ei și cît vrei matale, mătușică, pe această căpriță ?

Baba:

- Capra mea nu-i capră slută,

- Căprița mamei, mamei,

- Cer o mie și o sută.

Moșneagul: - Da,da,da! O mie și osută !

Negustorul : - Da văd că-i capră și nu-i vacă.

Baba: - Ha,ha,ha ! Îi capră,dar face cît o vacă !

Moșneagul :

- Fată de trei ori în an, a cîte trei iezi odată.

Ei ,cîți iezi îți aduce capra pe an?

Baba:

- Nouă iezi grași și frumoși. Da cît lapte am mîncat noi de la capra asta,apoi n-ați mîncat neam de neamul Domniilor Voastre.

Moșneagul:

Page 22: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

- Se mulge de trei ori pe zi a cîte 10 litri lapte la mulsoare. Ei , socoate și matale cît lapte aveam noi pe zi de la buna noastră căpriță ?

Negustorul: - Apoi...(se gîndește)

Baba: - Ş-apoi mai uite matale ce capră grasă, frumoasă, lînoasă și lăptoasă...

(În acel moment capra se poticniște într-un picior, apoi cade în genunchi și se cîrligă pe pămînt, tot zdrîngănind dintr-un picior)

Negustorul:

- Iaca, na!

De atîta lăudat capra s-a și deochiat și amu o leșinat !

Baba: (bocind)

- Of ,căprița mea, căpriță,

Nu mai mișcă din codiță,

Mititica ,capra mea,

De-acu iarbă nu-i mînca

Şi nici lapte nu-i mai da!

Moșneagul:

- Of,of, babă , mă duc s-o chem pe mama Marghioala,

Că am văzut-o colo-n tîrg,să ne ajute.

Ca pierdem capra aici în mijlocul tîrgului.

Baba: - Du-te moșnege!

(bocește)

Page 23: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Căpriță,căprioară,

Cine va zburda pe-afară ?

Cum ,capră, te-ai îndurat

Şi pe toți ne-ai lepădat ?

Of, scăpați-mi care poate,

Căprioara de la moarte !

Moșneagul: - Mamă Marghioală,mamă Marghioală !

Aleargă îndată că ne prăpădim bunătatea de capră.

Mama Marghioala: - Da și s-o întîmplat măi oameni buni, a ?

(M.M. se uita la spectatori )

Baba: - Unde te uiți matale,mamă Marghioală?

Ia uite aici,aici jos capra ne moare.

Mama Marghioala: - A-a-a-a ! Capra ! Da eu credeam că cine știe ce năpastă a mai dat peste capul vostru.

Cînd colo, o nimica toată. Acuș v-o pun eu pe picioare.

(începe descîntecul)

La răchita răsădită

Şed trei fete depletite

Una rîde,una plînge...

(Cască o gură mare-mare)

Of , da tare-i deocheată

Care o fi fiind rău de deochi ?

Deocheți mai sînt aici?

Page 24: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

După sărbătoare vă aștept în oficiul meu.Taxa 5 $ de deochiul

- Babă-s neamuri de-a matale? Ei, scădem puțin ,ne înțelegem !

(Iar cască și zice mai departe)

- Să piară de deochiul din creștetul capului,

Din auzul urechilor, din văzul ochilor,

Din inimă, de sub inimă ,

Din rărunchi, de sub rărunchi,

Din copită, de sub copită.

Să rămîie capra curată și luminată

Ca de la Dumnezeu lăsată .

(Capra deja se ridica încet... luminată, ca de la Dumnezeu lăsată.Capra s-a ridicat zveltă...)

Mama Marghioala: - Ei ,ați văzut? V-am pus capra pe picioare...

(A fost pagina de publicitate ! Veniți!)

Baba: - Îți mulțumesc, mama Marghioala...Să-ți deie Dumnezeu sănătate...

Negustorul: - Ei, și acum ce mai ziceți niavoastră ,vindeți capra?

(Baba și moșnegul se sfătuiesc în șoaptă)

Baba: - Hai,moșnege, și-om vinde-o,

Că dacă mai pierdem capra, rămînem săraci lipiți pămîntului.

N-ai văzut că mai-mai să dea ortul popii aici în tîrg ?

Page 25: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Moșneagul: - Ne-am sfătuit noi cu baba și vreau să vă spun tare-e-e-e ne pare rău să dăm odorașul ista de capră, că ni-i dragă ca ochii din cap, dar...

Baba: - Avem nevoie și de ceva parale.

Negustorul: - Şi care-i prețul?

Moșneagul : - Cum am mai zis.

Baba: - Capra mea nu-i capră slută,

Cer o mie și o sută.

Negustorul : - Ia ascultați pe mine!

Eu cumpăr ,niavoastre vindeți

Nici pe-a mea , nici pe-a voastră :

Nouă sute și batem palma !

(Baba și moșneagul se uită unul la altul)

Moșneagul: - Banii să-i dai babei,ea-i cu safeul !

Negustorul: - Ţine banii, mătușică !

(Ia capra și pleacă)

Ha – ța- ța ,căpriță,ța !

Numai zăhărel ți-oi da!

Page 26: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Moșneagul către babă:

- Hai , măi baba, la jucat

Noi capra am măritat.

Ferice de noi c-am dat-o!

Vai de cel care-a luat-o !

În seara Anului Nou se umblă cu uratul , un obicei legat de pămînt. Uratul e însoțit de strigături, pocnete de bici , sunete de clopoței, plugul tras de boi și sunete de buhai.( Se aud sunete de clopoțel)

Plugușorul

1 Aho, aho

Mîine anul se-noiește

Plugușorul se pornește

Şi începe a brăzda,

Pe la case a ura.

Iarna –i grea , omătu-i mare

Semne bune anul are

Semne bune de belșug,

Pentru brazda de sub plug

Doamne, binecuvîntează,

Casa care se urează.

Plugușor cu patru boi

Plugușor mînat de noi.

La urechi cu clopoței

Ia stigați o dată măi!

Page 27: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Hăi! Hăi!

2 Am pornit cu voie bună ,

După datina străbună,

Am pornit să colindăm ,

Pe la case să urăm.

Plugușorul românesc

Obiceiul strămoțesc.

Zurgălăi și clopoței

Înc-o roată , măi flăcăii

Hăi ! Hăi!

3 Plugușor mititel

Cu rotițele de fier

Nu ca plugul lui Tărîță

Tras de zece pui de mîță

Unul lung și unul scurt

Dă-mi colacul și mă duc.

Dați-ne , boiere, dați-ne

Cîte-o părăluță

Să ne facem cîte-o băsmăluță.

Dăn-ne cîte-un covrig

Că ne ia naiba de frig.

Ia mai mînați măi!...

4 Vă urăm cum se cuvine

Pentru anul care vine

Page 28: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Holde mari cu bobul des

Şi pe creste și pe șes!

Căte mere în livezi

Atîtea vite în cirezi

Cîtă apă în izvoare

Atîta lapte-n șitare

Să ne fie-ndestulată

Casa taota, țara toată!

Ia mai mînați, măi flăcăi!

Şi strigați cu toți măi!

Hăi! Hăi!

5 Pentru anul care vine

Vă urăm cum se cuvine

Să trăiți, să aveți parte

De belșug și sănătate.

Viața-ntreagă să vă fie

Fericire, bucurie.

Să ne creșteți ,feți frumoși

Şi la minte sănătoși

Să-n vățăm și să muncim

Pe părinți să-i răsplătim.

6 De urat am mai ura

Dar ni-e că vom însera

Pe aici pe la dumneavoastră

Departe de ușa noastră

Page 29: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Şi ne-așteptă alte case

Cu bucate mai gustoase

De vreți să plecăm de-aici

Dați-ne colaci și nuci,

Biscuiți bomboane dulci,

Să ne ducem fiecare

La casa care ne are

Ia mai mînați măi

Hăi! Hăi!

În dimineața Anului Nou , copiii umblă cu sorcova, cu o crenguță înmugurită în mînă. Această crenguță joacă rolul unei baghete magice, care trnsmite tinerețe și sănătate.

Sorcova(îndreaptă crenguța spre sală)

Sărbătorile de iarnă se încheie cu Boboteaza. În această zi se sfințesc apele:

În această zi nu se dă nimic din casă, ca să nu se împrăștie gospodăria;

Se trezește dis- de –dimineață și pe cine îl văd prima oară așa vor fi și copiii;

Nu se ceartă pentru a nu se certa tot anul;

Se crede că de Bobotează plesnesc ouăle corbilor sub putera gerului și apar puii.

Obiceiurile și tradițiile sînt mărgăritare înșirate pe obrazul trudit al pămîntului. Avem datoria să le culegem, să le păstăm și să le transmitem urmașilor, pentru dăinuirea neamului.

Pămîntul nu rodește numai pîine,

Nu doar de spice el e dătător

De la pămînt pornesc și vrednicia

Page 30: 0 Colaj Tradiiile i Obiceiurile Poporului

Tradiția și datina uniui popor.

Noi după ele ne aflăm vechimea, anii

Citim din palma trudiților strămoși

Precum citim după inele vărsta

Stejarilor din codrii-ntunecoși.

În tot ce au zidit strămoșii veacuri

Au pus prezent, trecut și viitor

Ca noi , în fața neamurilor lumii

Să ne tot mîndrim cu fapta lor.

Au ridicat cetăți, au scris balade

Şi au cîntat, și-au plîns, și au arat

Au stat la ocnă, au ars pentru dreptate,

Ei au trăit. Trăind- au luminat!

Azi noi zidim, noi ocrotim lumina

Cu gîndul la acei ce vor veni,

Cu inima aproape de strămoșii

Ce-au fost... Ce sînt... Ce pururea vor fi!

Să fim ca rîul: rîul ține minte

Izvoarele din care s-au născut

Căci viitorul nu deschide ușa

Acelora ce vin fără trecut!