Zona Seismica Vrancea

95
1 .„Earthquakes Can Be Predicted(Valeriu Grecu) ZONA SEISMICA VRANCEA ANALIZA SEISMICITATII CU AJUTORUL METODEI AGD Fiz. Valeriu Grecu Octombrie 2013

description

edu

Transcript of Zona Seismica Vrancea

Page 1: Zona Seismica Vrancea

1

.„Earthquakes Can Be Predicted”(Valeriu Grecu)

ZONA SEISMICA VRANCEA

ANALIZA SEISMICITATII CU AJUTORULMETODEI AGD

Fiz. Valeriu Grecu Octombrie 2013

Page 2: Zona Seismica Vrancea

2

ANALIZA SEISMICTATII ZONEI VRANCEA FOLOSINDMETODA AGD

INTRODUCERE

Scopul acestui studiu este acela de a demonstra că in zona Vrancea se vaproduce un cutremur mare in viitorii ani. Prin ” cutremur mare ” se inţelege uncuremur care poate avea efecte notabile, un cutremur pentru care trebuie luatemăsuri prealabile pentru a diminua aceste efecte. Pentru a avea o imagine maiclară asupra a ceea ce poate insemna un ” cutremur mare ” pentru zonaVrancea, vom spune ca orice cutremur egal sau mai mare decât cutremurul din 4martie 1977 (ML = 7.2, MW = 7.4, mb = 6.4) poate fi considerat un”cutremur mare”.Cu alte cuvinte, vom lua ca termen de comparaţie acest cutremur situandu-ne defiecare data fie la stânga acestui cutremur in zona cutremurelor moderate(Mw ≤ 7.4) fie la dreapta acestui cutremur in zona cutremurelor mari (Mw ≥ 7.4).Metoda AGD de prognoze seismice/predicţie a cutremurelor face distincţie intrecutremurele moderate ( care reprezinta ”date de intrare” pentruprognozele/predicţiile pe care le realizează) si cutremurele mari (care sant” ţintele ” acestor predicţii). Vom descrie aceasta metoda in capitolul 1.

Prognoza seismică (seismic forecast) vs. predicţia cutremurelor(earthquake prediction ).

Aceste doua sintagme – prognoza seismica, predicţia cutremurelor –creeaza mari confuzii in seismologie de aceea se cer a fi explicate: Trebuie săprecizăm de la inceput: nici un fenomen extrem nu se produce din ” cer senin ”.Nu există ” evenimente singulare” care se produc brusc fara nici un avertisment.Prin ” fenomen extrem ” se poate intelege: furtuni mari, fulgeregigantice,temperaturi extreme (in meteorologie), explozii vulcanice gigantice (invulcanologie), mari crize financiare (economie), mari razboaie (sociologie), maricutremure (seismologie). Toate aceste fenomene extreme se produc in urmaunor perioade de ”pregătire”, perioade mai scurte sau mai lungi. In seismologieaceste perioade pot dura câtiva zeci de ani. Rezulta de aici că un interval mailung de timp este compus dintr-o succesiune de perioade calme, lipsite deevenimente extreme si perioade de timp agitate, in care apar sigur evenimenteextreme. In mod normal, perioadele calme sânt mai lungi decât perioadeleagitate. Un exemplu interesant ni-l furnizeaza vulcanologia: perioada calmapentru un vulcan poate fi de sute de ani in timp ce perioada agitată poate duracateva luni. In seismologie perioadele calme pot dura de la cateva luni (in zoneleseismice cu seismicitate mare: (Japonia,Indonezia, Alaska, America de Sud etc.)până la câteva sute de ani ( in zone cu seismicitate redusa: Vancouver, NewMadrid-SUA). Zona Vrancea este caracterizată de perioade calme de ordinul

Page 3: Zona Seismica Vrancea

3

câtorva zeci de ani. Dacă in perioadele calme nu sânt posibile fenomeneextreme, in perioadele agitate ele se produc dupa o anumita logica. Acestefenomene extreme sânt foarte interesante pentru oamenii de ştiinţă şi extrem depericuloase pentru oamenii care locuiesc în zonele afectate. Este deci foarteinteresant din punct de vedere stiinţific şi strict necesar din punct de vederepractic să fim capabili să anticipam apariţia acestor perioade agitate . Acestproces de anticipare a perioadelor agitate se numeşte prognoză. Vom avea deciprognoze meteorologice (wether forecasts), prognoze seismice (seismicforecasts), prognoze vulcanologice etc. Aceste prognoze se efectuează deregulă prin monitorizarea unor fenomene precursoare. Aceste fenomoneprezintă valori anormal de mari (sau de mici) inainte de instalarea unei perioadeagitate avertizându-ne astfel asupra unor viitoare fenomene extreme.Exemple:a) In vulcanologie se monitorizeaza activitatea seismica din apropiereafiecărui vulcan ştiindu-se că această activitate este foarte mică in perioadelecalme ale vulcanului şi foarte mare in perioadele agitate ale acestuia. b) In meteorologie se monitorizează de sute de ani presiunea atmosferică caun indicator al evenimentelor meteo ce se vor produce in viitoarelezile/saptamâni. Se stie că o presiune atmosferică mare ne indică o perioadaviitoare calmă, cu cer senin, lipsit în totalitate de evenimente extreme (perturbaţiiatmosferice) în timp ce, o presiune atmosferică mica ne indică o perioadă viitoareagitată cu furtuni, ploi, posibile inundaţii, fulgere etc.c) In seismologie, nu se cunoştea un precursor seismic pâna în an.ul 2006când autorul acestui studiu a descoperit unul extrem de eficient. Denumit” parametrul alfa ” acest precursor are proprietatea interesanta de a fi pozitiv inperioadele calme ( când nu se pot produce cutremure mari) şi negativ înperioadele agitate (când se vor produce sigur cutremure mari). Vom vedea în Cap. 1 o descriere a acestui precursor.O dată instalată perioada agitată, lucrurile se clarifică: vor urma o serie defenomene extreme cărora va trebui să le facem faţă: furtuni, ploi, fulgere etc. inmeteorogie, o serie de explozii mai mari sau mai mici ale vulcanului monitorizat,o secvenţă de cutremure mai mari sau mai mici in cazul seismologiei. Dacă pânăin acest moment specialiştii in geofizică (meteorologi, seismologi, vulcanologi) auurmat cam acelaşi metodologie, din acest moment cărările lor se despart:Dacă in vulcanologie si meteorologie nu este importantă obţinerea unor informaţiilegate de momentul producerii, mărimea (magnitudinea) şi localizarea viitoarelorfenomene extreme, in seismologie aceste informaţii sânt vitale. Din acest motivseismologia ca o ramură a geofizicii pare să fie un domeniu mai dificil decatvulcanologia şi meteorologia. Poate că acesta este motivul pentru careseismologia pare să se fi dezvoltat cel mai puţin în ultimii 50 de ani. Toatăaceastă activitate ce se desfăşoară - doar în seismologie – prin care se incearcasă se precizeze magnitudinea, localizarea, şi momentul producerii unui viitorcutremur mare se numeşte ” predicţie a cutremurelor”. Rezultă de aici cădiferenţa dintre ”prognoza seismică” şi ” predicţia cutremurelor” estefundamentală: in timp ce activitatea de prognoză seismică î-şi propune să pună inevidenţă o perioada de timp agitată (in seismologie această perioasă se numeşte

Page 4: Zona Seismica Vrancea

4

anomalie seismică) in timp ce, activitatea de predicţie a cutremurelor se referă laun cutremur anume.

CAPITOLUL 1

METODA AGD

Metoda AGD de prognoza seismica/predicţie a cutremurelor este ocreatie a autorului acestui studiu şi reprezinta un final al unei activităţi decercetare de mai mult de 30 de ani. Numele acestei metode este dat deabrevierea celor trei precursori folosiţi de această metodă (Alfa, Gama, Delta).Fiecare precursor este folosit in diferite faze ale analizei cu ajutorul acesteimetode şi răspunde fiecare necesităţilor de precizie din acel moment. In cele ceurmează vom descrie acesti precursori şi pentru fiecare vom prezenta testelefacute asupra lor. Vom prezenta şi un model de predictie final bazat pe un cazreal: cutremurul din Japonia (Great Tohoku earthquake) care s-a produs in martie2011, Mw = 9.0. Este un caz real pentru că toata analiza care va fi prezentată afost făcută înainte de producerea acestui cutremur iar rezultatele finale aleacestei analize ar fi putut fi folosite pentru evacuarea cel putin a copiilor din zonaafectată.

1.1 GREAT TOHOKU EARTHQUAKE

‚In 11 martie s-a produs in nord-estul Japoniei unul din cele mai mari cutremuredin perioada inregistrărilor seismice. A fost un cutremur submarin, la adâncimeade aproximativ 25 km. Bilanţul acestui dezastru natural este terifiant:

15.828 oameni morţi 5942 oameni răniţi 3760 disparuţi 125.000 case distruse un accident nuclear la centrala Nucleară Fukusima un uriaş val tsunami care a avut o înălţime maximă de 10.5 m costurile directe ale acestui dezastru natural : 14.5 – 34.6 mld $ costurile necesare normalizării pieţelor financiare: 300 mld $

Se poate spune ca acest cutremur a fost cel mai scump dezastru naturalinregistrat vreodată. Este foarte interesant faptul că acest cutremur a fost prezisin timp real. Deci, unele măsuri de urgenţă puteau fi luate cu cel puţin două zileînainte de producerea acestui cutremur. Vom urmări această poveste stranie incele ce urmează.

Page 5: Zona Seismica Vrancea

5

In tabelul 1 vom gasi analiza completă făcută cu ajutorul metodei AGD pentrupredicţia cutremurului Tohoku. Vom face referire la acest tabel de fiecare datacând va fi nevoie.

Tabel 1

Analiza AGD pentru cutremurul Tohoku

No Date LargeEqs.

Alphaparameter

Gammaparameter

Deltaparameter

Comment

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)289 Ianuarie 2000 0.27573290 Februarie 2000 0.27573291 Martie 2000 0.27573292 Aprilie 2000 0.30224293 Mai 2000 0.32497294 Iunie 2000 0.30130295 Iulie 2000 0.30094296 August 2000 0.26502297 Septembrie2000 0.27478298 Octombrie 2000 0.27478299 Noiembrie 2000 0.26725300 Decembrie 2000 0.18872301 Ianuarie 2001 0.25292302 Februarie 2001 0.25292303 Martie 2001 0.23487304 Aprilie 2001 0.25424305 Mai 2001 0.24524306 Iunie 2001 0.23557307 Iulie 2001 0.27964308 August 2001 0.27372309 Septembrie2001 0.28992310 Octombrie 2001 0.28711311 Noiembrie 2001 0.22856312 Decembrie 2001 0.22856313 Ianuarie 2002 0.22741314 Febroarie 2002 0.23364315 Martie 2002 0.23364316 Aprilie 2002 0.24464317 Mai 2002 0.21414318 Iunie 2002 0.17525319 Iulie 2002 0.32272320 August 2002 0.22009321 Septembrie 2002 0.24073322 Octombrie 2002 0.23644323 Noiembrie 2002 0.23644324 Decembrie 202 0.24350

Page 6: Zona Seismica Vrancea

6

No Date LargeEq.

Alphaparmeter

Gammaparameter

Deltaparameter

Comment

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)325 Ianuarie 2003 0.20550326 Februarie 2003 0.29448327 Martie 2003 0.24957328 Aprilie 2003 0.24957329 Mai 2003 -0.01820330 Iunie 2003 -0.00032331 Iulie 2003 -0.19278332 August 2003 -0.19278333 Septembrie 2003 8.3 -0.12497334 Octombrie 2003 -0.10434335 Noiembrie 2003 -0.09684336 Decembrie 2003 -0.03402 0.002383337 Ianuarie 2004 -0.10155338 Februarie 2004 -0.10155339 Martie 2004 -0.10155340 Aprilie 2004 -0.05251341 Mai 2004 -0.02643342 Iunie 2004 -0.16574 0.002270343 Iulie 2004 -0.13739344 August 2004 0.04600345 Septembrie 2004 -0.05229346 Octombrie 2004 -0.11201347 Noiembrie 2004 -0.36719348 Decembrie 2004 -0.36719 0.002317349 Ianuarie 2005 -0.55160350 Februrie 2005 -0.46662351 Martie 2005 -0.63658352 Aprilie 2005 -0.56942353 Mai 2005 -0.29230354 Iunie 2005 -0.63369 0.001934355 Iulie 2005 -0.54781356 August 2005 -0.64689357 Septembrie 2005 -0.66459358 Octombrie 2005 -0.58789359 Noiembrie 2005 -0.55338360 Decembrie 2005 -0.52202 0.003000

Page 7: Zona Seismica Vrancea

7

No Date LargeEq.

Alphaparmeter

Gammaparameter

Deltaparameter

Comment

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)361 Ianuarie 2006 -0.46963362 Februarie 2006 -0.48129363 Martie 2006 -0.43793364 Aprilie 2006 -0.49365365 Mai 2006 -0.56238366 Iunie 2006 -0.50994 0.003647367 Iulie 2006 -0.54506368 August 2006 -0.45466369 Septembrie 2006 -0.43392370 Octombrie 2006 -0.42608371 Noiembrie 2006 -0.42609372 Decembrie 2006 -0.45432 0.003244373 Ianuarie 2007 -0.47322374 Februarie 2007 -0.47322375 Martie 2007 -0.46041376 Aprilie 2007 -0.46041377 Mai 2007 -0.40425378 Iunie 2007 -0.49332 0.002349379 Iulie 2007 -0.50824380 August 2007 -0.40426381 Septembrie 2007 -0.40426382 Octombrie 2007 -0.22497383 Noiembrie 2007 -0.44842384 Decembrie 2007 -0.54725 0.003328385 Ianuarie 2008 -0.48924386 Februarie 2008 -0.48924387 Martie 2008 -0.53523388 Aprilie 2008 -0.47355389 Mai 2008 -0.14963390 Iunie 2008 -0.47670 0.000885391 Iulie 2008 -0.20551392 August 2008 -0.19377393 Septembrie 2008 -0.34607394 Octombrie 2008 -0.17023395 Noiembrie 2008 -0.11000396 Decembrie 2008 -0.08393 0.002252

Page 8: Zona Seismica Vrancea

8

No Date LargeEq.

Alphaparmeter

Gammaparameter

Deltaparameter

Comment

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)397 Ianuarie 2009 -0.16896398 Februarie 2009 -0.12554399 Martie 2009 -0.12684400 Aprilie 2009 -0.02122401 Mai 2009 -0.02122402 Iunie 2009 -0.05141 0.003252403 Iulie 2009 -0.05036404 August 2009 0.05036405 Septembrie 2009 -0.22711406 Octombrie 2009 -0.19757407 Noiembrie 2009 0.04920408 Decembrie 2009 -0.10379 0.005181409 Ianuarie 2010 -0.28337410 Februarie 2010 -0.28337411 Martie 2010 -0.35028412 Aprilie 2010 -0.37910413 Mai 2010 -0.38555414 Iunie 2010 -0.37321 0.031917415 Iulie 2010 -0.33896416 August 2010 -0.43264417 Septembrie 2010 -0.12765 0.059385418 Octombrie 2010 -0.25219419 Noiembrie 2010 -0.34186 0.323930420 Decembrie 2010 0.32035 0.234169 0.90135421 Ianuarie 2010 -0.38062 0.230189 0.68455422 Februarie 2010 -0.12461 0.111189 4.81080

Martie 2011 7.3423 Martie 2011 9.0

Martie 2011 7.9Martie 2011 7.7

Page 9: Zona Seismica Vrancea

9

1.2 PARAMETRUL ALFA

Am văzut mai sus că orice zonă zeismică se află în orice moment inuna din cele doua stări posibile:a) seismicitatea zonei funcţionează în modul neperturbat. In aceastăsituaţie, zona respectivă este calmă din punct de vedere seismic. Nu se potproduce cutremure mari.b) seismicitatea zonei funcţionează în modul perturbat. In aceastăsituaţie, zona respectivă va fi afectată sigur de ”perturbaţii seismice” sau, altfelspus, va fi afectată de cutremure mari. In această situaţie – numită şi ” anomalieseismică ” se vor produce sigur o ”familie de cutremure” compusă din: unul saumai multe foreshocks, un cutremur principal (main shock), unul sau mai multeaftershocks (aceasta este ordinea de producere). Fiecare dintre acestecutremure – foreshock, mainshock, aftershock pot fi cutremure dezastruoase.Dintre aceste cutremure, cel mai mare este cutremurul principal (mainshock).Intre magnitudinile acestor cutremure a fost găsită o relatie empirică dar utilă

Mw (şoc principal) = Mw (cel mai mare foreshock) + (0.8......1.4) (1.1)

Acum înţelegem de ce este necesar să stabilim dacă zona seismică este sau nuîntr-o anomalie seismică. Dacă nu reuşim să precizăm în ce situaţie se află ozonă seismică. toate aceste cutremurele despre care am vorbit mai sus nu sântdecât nişte ” evenimente punctuale ” fără nici o legătură între ele. Dacă zonaseismică se află într-o anomalie seismică, definirea membrilor unei familii decutremure ne va ajuta să estimăm magnitudinile unor viitoare cutremure mari dinmagnitudinile altor cutremure –membre ale familiei – produse mai devreme.Rezultă că, în procesul de predicţie a unui cutremur mare trebuie să aflăm maiîntâi când se declanşează anomalia seismică pentru a ordona cutremurele carese produc, pentru a avea o imagine generală asupra situaţiei din zona seismicăanalizată. Ne va trebui deci un parametru care să aibă comportări diferite in celedoua situaţii în care se poate afla o zonă sesmică: calmă sau agitată,neperturbata sau perturbata (anomalie seismică). După multă muncă şi cu un picde noroc, a fost găsit un parametru care are o proprietate interesantă: parametrulalfa (pentru că aşa a fost numit) are valori pozitive in intervale de timp de calmseismic şi dimpotrivă, valori negative in timpul unei anomalii seismice.Parametrul alfa se calculează la intervale regulate de timp (in cazul nostru, lunar)iar seismicitatea zonei analizate (descrisă de catalogul de cutremure pentru zonaanalizată) reprezintă datele de intrare pentru acest tip de analiză.Practic, se calculează valoarea parametrlui alfa in fiecare lună pentru zonaseismică analizată. Dacă valorile calculate sânt pozitive, rezută că, în viitorii ani,în zona analizată, nu se va produce nici un cutremur mare. După câteva zeci/sutede luni in care găsim doar valori pozitive, apar valori negative. Inseamnă că zonaanalizată a intrat intr-o anomalie seismică. Rezultă că, în viitoarele luni se vorproduce mai multe cutremure mari: unul sau mai multe forshocks, un mainshock,unul sau mai multe aftershocks. Vom calcula în continuare parametrul alfa pânăcând se va produce un foreshock. Din magnitudinea acestui foreshock se poateestima mgnitudinea folosind formula 1.1 . In acest moment, putem emite prima

Page 10: Zona Seismica Vrancea

10

alertă : in zona analizată se va produce un cutremur de magnitudinea calculatădin relaţia 1.1 Când se va produce acest cutremur ? Există un răspuns laaceasta întrebare dar î-l vom discuta in capitolele următoare. Deocamdată, vomcalcula în continuare parametrul alfa. Se pot produce trei tipuri de cutremure:a) cutremurul principal având magnitudinea estimată cu ajutorul formulei (1.1)b) un alt foreshock având o magnitudine mai mare decât cel anterior. Inaceasta situaţie, reevaluăm estimarea magnitudinii şocului principal cu ajutorulrelaţiei (1.1) şi emitem o nouă alertă seismică.c) un alt foreshock de magnitudine mai mică decât cel produs anterior. Inaceastă situatie nu avem altceva de făcut decât continuăm analiza aşteptândproducerea şocului principal.Parametrul alfa este un precursor seismic. O analiză cu ajutorul parametrul alfane ajută să stabilim apariţia unei anomalii seismice (ca şi oprirea ei). In interiorulanomaliei seismice se pot ordona cutremuremurele mari, se poate estimamagnitudinile cutremurelor mari.Posibilitătile parametrului alfa au fost testate pe 48 de zone seismice. Zoneleanalizate sânt următoarele

ALASKA -Southeast SOUTH AMERICA - Ecuador - Peru - Chile JAPAN - 4 seismic areas SUMATRA SOLOMON ISLANDS TAIWAN MEXIC NEW ZEALAND - 3 seismic areas VANUATU IZMIT – TURKEY WESTERN CANADA VRANCEA – ROMANIA SOUTH OF IRAN - 3 seismic areas GREECE: - 7 seismic areas CALIFORNIA - Cape Mendocino - North California - South California - Baja California ITALIA - 4 seismic areas IRAN - 3 seismic areas PHILIPPINE - 3 seismic areas INDONEZIA - 5 seismic areasd

In total, au fost analizate 8311 luni de activitate seismică (692.5 ani de activitateseismică). Se pot extrage următoarele concluzii:a) în aceste 8311 luni de activitate seismică au fost puse în evidenţă 120 deanomalii seismice.

Page 11: Zona Seismica Vrancea

11

b) toate cutremurele mari care s-au produs în aceste 8311 luni de activitateseismică, 60 foreshocks,54 mainshocks, 25 aftershocks s-au produs in interiorulanomaliilor seismice puse in evidenţă de analizele efectuate cu ajutorulparametrului alfa.c) Nu s-a produs nici o alarmă falsă. Prin alarmă falsă se inţelege o anomalieseismică in interiorul căreia nu se găseşte nici o familie de cutremure mari.

In urma testelor făcute, au apărut doua rezultate importante:a) se va produce un cutremur mare în America de Sud. Se estima ca acestcutremur va avea magnitudinea de Mw = 8.8 si se va produce la o adâncime de70 km.b) se va produce un cutremur cu o magnitudine Mw ≥ 9.1 in partea de Nord-Est a Japoniei.

In ianuarie 2010 autorul acestui studiu a trimis un mesaj de alertare laaproximativ 85 de mari seismologi din lume, prin care erau anunţaţi de aparitiaunui nou precursor – parametrul alfa – şi de cele două predictii privind viiitoarecutremure mari ce se vor produce in sudul Argentinei şi în nord-estul Japoniei.In tab.1 găsim analiza făcută pentru zona seismică din nord-estul Japoniei.Este adevărat ca în ianuarie 2010 nu erau cunoscuţi parametrii gam a şi delta aşacă analizele trimise nu conţineau decât primele patru coloane. De asemenea, nuputeau conţine informaţii despre momentul producerii acestor cutremure.

O lună mai târziu, in 27 februarie 2010 se produce cutremurul prognozat dinsudul Argentinei: cutremuul Bio-Bio, Mw = 8.8, h = 70km.

In martie 2011 se produce cutremurul Tohoku (14 luni după emiterea predicţiei).S-au produs de fapt trei cutremure de magnitudine: Mw = 9.0 + 7.9 + 7.7.Astfel, s-au adeverit ambele predicţii anunţate prin mesajul din ianuarie 2010.

Să incercăm să inţelegem informaţiile care ni le oferă o analiză cu parametrulalfa. In tab.1 vom găsi parametrii alfa pentru fiecare lună începând cu ianuarie2000. Vedem că valorile pozitive ale parametrului alfa ne indică faptul ca zonaanalizată se află intr-o perioada calmă . Nu există nici un pericol de cutremurmare.In mai 2003 valorile parametrului alfa devin negative anunţându-ne că zonaanalizată intră într-o anomalie seismică. Rezultă că, in zona analizată se vorproduce câteva cutremure mari. Acesta este motivul pentru declararea coduluigalben de cutremure mari. Pentru nord-estul Japoniei, un cutremur mareînseamnă un cutremur cu magnitudinea Mw ≥ 8.0.In septembrie 2003 se produce primul mare foreshock: Mw = 8.3. Surprinzător demare chiar şi pentru această zonă extrem de activă din punct de vedere seismic.Aplicând relaţia (1.1) vom găsi că magnitudinea minimă pe care o va avea şoculprincipal va fi de Mw = 9.1. Va fi un cutremur foarte mare, unul din cele mai maricutremure înregistrat vreodată. Este evident că, din acest moment instituţiilenaţionale de management a dezastrelor naturale ar trebui să declanşezeactivităţile specifice.

Page 12: Zona Seismica Vrancea

12

In ianuarie 2010 când a fost emis mesajul de alertă către specialistii inseismologie zona seismică se afla intr-o anomalie seismică (cod galben dealertă) şi cu predicţia unui cutremur cu o magnitudine Mw ≥ 9.1. Este adevărat cănu exista nici o informaţie cu privire la momentul când se va produce acestcutremur.

1.3 PARAMETRUL GAMA

Cu toate că parametrul alfa ne oferă o sumă de informaţii interesante el nune poate da vreo informaţie în legătură cu momentul sau perioda de timp căndun cutremur mare se va produce. De fapt nici nu ar putea să o facă. Parametrulalfa este un precursor seismic deci, el se referă la o perioadă de timp in care sevor produce unul sau mai multe cutremure mari (anomalie seismică) şi nu la uncutremur anume. Din acest motiv, s-a simţit nevoia de a căuta un nou precursorcare să se refere la un cutremur anume şi care să aibă o evolutie anomalăînaintea producerii unui cutremur mare. Un astfel de precursor a fost găsit, senumeşte ” parametru gama ”, şi prezintă o anomalie foarte puternică înainteaunui cutremur mare. Parametrul gama are valori pozitive, şi se calculează dinseismicitatea zonei. Valorile de background ale acestui precursor al cutremurelorsânt cuprinse in intervalul 0.0001 – 0.001. Inaintea producerii unui cutremur marevalorile parametrului gama pot creşte de câteva sute/mii de ori. Cea maiinteresantă proprietate a acestui precursor constă în faptul ca viitorul cutremurmare se produce pe ramura descendentă a anomaliei. Acesta fenomenreprezintă un avantaj pentru seismologi pentru că, monitorizând evoluţiaparametrului gama, vom aştepta atingerea valorii maxime a acestei anomalii iarcând vom intra pe ramura descendentă se va produce cutremurul prognozat. Inexemplele pe care le vom prezenta vom observa acest fenomen. Exemplele demai jos reprezintă câteva teste pentru acest precursor.

1.3.1 Banda - Aceh earthquake.

In December 2004 se produce unul din cele mai violente cutremure dinistoria înregistrărilor seismice .

MW = 9.1 - 9.3Valul tsunami a atins 30 metri.Au fost afectate 14 ţăriAu fost raportaţi peste 230.000 morţi.In tabelul 1.3.1 vom găsi valorile parametrului gamma calculate iar înFig 1.3.1 vog găsi graficul evolutiei parametrului gamma inainteaproducerii cutremurului din vestul insulei Sumatra

Page 13: Zona Seismica Vrancea

13

Table 1.3.1

Valorile calculate ale parametrului gama pentru cutremurul Banda - Aceh

No. Data LargeEarthquakes

Gamma parameter Comment

(1) (2) (3) (4) (5)258 June 1996 0.000243264 December 1996 0.000302270 June 1997 0.000364276 December 1997 0.002092282 June 1998 0.079713288 December 1998 0.047409294 June 1999 0.430347300 December 1999 0.047000306 June 2000 0.438349312 December 2000 0.854389318 June 2001 0.660324324 December 2001 0.210892330 June 2002 0.617708336 December 2002 1.005490342 June 2003 0.787097348 December 2003 0.799816354 June 2004 3.301470357 September 2004 1.747040358 October 2004 0.697498360 December 2004 9.1 0.453759

Page 14: Zona Seismica Vrancea

14

Figura 1.3.1The anomaly of the gamma parameter in case of the Sumatra – Andaman earthquake

Figure 1.3.1Anomalia parametrului gama pentru cutremurul Banda – Aceh

1.3.2 Cutremurul din America de sud (Bio – Bio),Februarie 2010, Mw = 8.8

In February, 2010 în Chile în regiunea Bio – Bio s–a produs un cutremurde magnitudine Mw = 8.8 . In tabelul 1.3.2 si în figura 1.3.2 vom găsianomalia parametrului gama.

240 260 280 300 320 340 360250 270 290 310 330 350

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

0.50

1.50

2.50

3.50

Jun

1996

Dec

199

6

Jun

1997

Dec

199

7

Jun

1998

Dec

199

8

Jun

1999

Dec

199

9

Jun

2000

Dec

200

0

Jun

2001

Dec

200

1

Jun

2002

Dec

200

2

Jun

2003

Dec

200

3

Jun

2004

Sep

t 200

4O

ct 2

004

Dec

200

4

Months

Gam

ma

para

met

er

SUM

ATR

A E

arth

quak

e, D

ec.2

004,

Mw

= 9.

1

Page 15: Zona Seismica Vrancea

15

Tab. 1.3.2Valorile patametrului gama pentru cutremurul Bio-Bio

No. Data LargeEarthquakes

Gamma parameter Comment

(1) (2) (3) (4) (5)282 June 2000 0.001485288 December 2000 0.001367294 June 2001 0.000881300 December 2001 0.000871306 June 2002 0.000147312 December 2002 0.001133318 June 2003 0.001688324 December 2003 0.001642330 June 2004 0.001552336 December 2004 0.001619342 June 2005 0.002267348 December 2005 0.003520354 June 2006 0.001599360 December 2006 0.009575366 June 2007 0.134986372 December 2007 0.183462375 March 2008 0.326839378 June 2008 0.290971381 September 2008 0.113094384 December 2008 0.480313386 February 2009 4.321250389 May 2009 0.752659392 August 2009 0.586882395 November 2009 0.294013397 January 2010 0.250953398 February2010 8.8402 June 2010 0.002646407 November 2010 0.002850

Page 16: Zona Seismica Vrancea

16

Vom gasi280 300 320 340 360 380 400 420290 310 330 350 370 390 410

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

0.50

1.50

2.50

3.50

4.50

Jun

2000

Dec

200

0

Jun

2001

Dec

200

1

Jun

2002

Dec

200

2

Jun

2003

Dec

200

3

Jun

2004

Dec

200

4

Jun

2005

Dec

200

5

Jun

2006

Dec

200

6

Jun

2007

Dec

200

7M

arch

200

8

Jun

2008

Sep

200

8D

ec 2

008

Feb

2009

May

200

9

Aug

2009

Nov

200

9Fe

b 20

10

Jun

2010

Nov

201

0

Months

Gam

ma

para

met

er

8.8

Fig, 1.3.2Anomalia parametrului gama prntru cutremurul Bio - Bio

Page 17: Zona Seismica Vrancea

17

1.3.3 Cutremurul din Peru , 23 Iunie 2001 Mw = 8.4

In Tabelul 1.3.3 vom găsi valorile calculate ale parametrului alfa iar inFigura 1.3.3 valorile gama plotate pentru cutremurul din Peru

Tabelul 1. 3.3

Valorile calculate ale cutremurului din Peru

No. Data LargeEarthquakes

Gamma parameter Comment

(1) (2) (3) (4) (5)222 June 1994 0.000322228 December 1994 0.000369234 June 1995 0.000474240 December 1995 0.000798246 June 1996 0.001173252 December 1996 0.021803258 June 1997 0.009099264 December 1997 0.015964270 June 1998 0.001616273 September 1998 0.003626276 December 1998 0.011050279 March 1999 0.009217282 June 1999 0.020725285 September 1999 0.086107288 December 1999 0.295418291 March 2000 0.731085294 June 2000 0.517628297 September 2000 1.118740300 December 2000 1.154020301 January 2001 1.354340302 February 2001 1.246350303 March 2001 0.003788306 June 2001 8.4 + 7.6 0.001931312 December 2001 0.004355

Page 18: Zona Seismica Vrancea

18

Fig. 1.3.3Anomalia parametrului gama pentru cutremurul din Peru 2001

220 240 260 280 300 320230 250 270 290 310

0.00

0.40

0.80

1.20

1.60

0.20

0.60

1.00

1.40

Jun

1994

Dec

199

4

Jun

1995

Dec

199

5

Jun

1996

Dec

199

6

Jun

1997

Dec

199

7

Jun

1998

Sep

t 199

8

Dec

199

8

Mar

ch 1

999

Jun

1999

Sep

t 199

9

Dec

199

9

Mar

ch 2

000

Jun

2000

Sep

t 200

0

Dec

200

0Fe

b 20

01

Jun

2001

Dec

200

1

Months

Gam

ma

para

met

er

PER

U, J

UN

E 20

01, M

w =

8.4

& 7

.6

Page 19: Zona Seismica Vrancea

19

1.3.4 Cutremurul din Mexic 1995, Octombrie, Mw = 8.0

In Tabelul 1.3.4 şi Figura 1.3.4 putem găsi valorile parametrului gama pentrucutremurul din Mexic 1995

Tabel 1.3.4Valorile parametrului gama prntru cutremurul din Mexico 1995

No. Data LargeEarthquakes

Gamma parameter Comment

(1) (2) (3) (4) (5)126 June 1986 0.001259132 December 1986 0.008055138 June 1987 0.002967144 December 1987 0.003884150 June 1988 0.001179156 December 1988 0.003884162 June 1989 0.004571168 December 1989 0.015466174 June 1990 0.034963180 December 1990 0.005213186 June 1991 0.003956192 December 1991 0.006317198 June 1992 0.002970204 December 1992 0.001038210 June 1993 0.001729216 December 1993 0.020706222 June 1994 0.004237227 November 1994 0.257291228 December 1994 0.257291231 March 1995 0.039132233 May 1995 8.179380234 June 1995 8.179380236 August 1995 0.494345237 September 1995 0.087285238 October 1995 8.0 0.338084

Page 20: Zona Seismica Vrancea

20

Figura 1.3.4Anomalia parametrului gama . Cutremurul din Mexic 1995, Mw = 8.0

120 140 160 180 200 220 240130 150 170 190 210 230

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

1.00

3.00

5.00

7.00

9.00

Jun

1986

Dec

198

6

Jun

1987

Dec

198

7

Jun

1988

Dec

198

8

Jun

1989

Dec

198

9

Jun

1990

Dec

199

0

Jun

1991

Dec

199

1

Jun

1992

Dec

199

2

Jun

1993

Dec

. 199

3

Jun

1994

Nov

199

4

Mar

199

5M

ay 1

995

Aug

1995

Oct

199

5

Months

Gam

ma

para

met

er

MEX

IC, O

ctob

er 1

995,

Mw =

8.0

Page 21: Zona Seismica Vrancea

21

1.3.5 Cutremurul din Hokkaido, Octombrie 1994, Mw = 8.3

Tabelul 1.3.5Valorile calculate ale parametrlui gama pentru cutremurul din Hokkaido 1994

No. Data LargeEarthquakes

Gamma parameter Comment

(1) (2) (3) (4) (5)54 June 1980 0.00099460 December 1980 0.00091866 June 1981 0.00081272 December 1981 0.00083478 June 1982 0.00085884 December 1982 0.00088990 June 1983 0.00056996 December 1983 0.000610

102 June 1984 0.000551108 December 1984 0.000487114 June 1985 0.000528120 December 1985 0.000522126 June 1986 0.000539132 December 1986 0.000516138 June 1987 0.000503144 December 1987 0.000439150 June 1988 0.000460156 December 1988 0.000563162 June 1989 0.000621168 December 1989 0.000421174 June 1990 0.000950180 December 1990 0.001219186 June 1991 0.001792192 December 1991 0.002536198 June 1992 0.017833204 December 1992 0.409899210 June 1993 0.168313213 September 1993 0.487186216 December 1993 5.935230219 March 1994 0.605201222 June 1994 0.485934225 September 1994 0.000966226 October 1994 8.3 + 7.3228 December 1994 0.001437234 June 1995 0.001266

Page 22: Zona Seismica Vrancea

22

-

Fig. 1.3.5Anomalia parametrului gama pentru cutremurul Hokkaido 1994

1.3.6 Cutremurul din Kurile, Noiembrie 2006 , Mw = 8.3

In Noiembrie 2006 s-a produs în zona insulelor Kurile un cutremur uriaşavând magnitudinea Mw =8.3.

40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 24050 70 90 110 130 150 170 190 210 230

0.00

2.00

4.00

6.00

1.00

3.00

5.00Ju

n 19

80

Dec

198

0

Jun

1981

Dec

198

1

Jun

1982

Dec

198

2

Jun

1983

Dec

198

3

Jun

1984

Dec

198

4

Jun

1985

Dec

198

5

Jun

1986

Dec

198

6

June

198

7

Dec

198

7

Jun

1988

Dec

1988

Jun

1989

Dec

198

9

Jun

1990

Dec

199

0

Jun

1991

Dec

199

1

Jun

1992

Dec

199

2

Jun

1993

Sept

199

3D

ec 1

993

Mar

ch 1

994

Jun

1994

Oct

199

4D

ec 1

994

Jun

1995

Months

Gam

ma

para

met

er

HO

KK

AID

O E

arth

quak

e(s)

, Oct

. 199

4,M

w=

8.3

& 7

.3

Page 23: Zona Seismica Vrancea

23

Vom găsi in Tab. 1.3.6 şi în Fig. 136 valorile parametrului gama pentruacest cutremur.

Tab. 1.3.6Valorile calculate ale parametrlui gama pentru cutremurul din Kurile 2006

No. Data LargeEarthquakes

Gamma parameter Comment

(1) (2) (3) (4) (5)174 June 1990 0.000531180 December 1990 0.000576186 June 1991 0.000501192 December 1991 0.000745198 June 1992 0.000819204 December 1992 0.000861210 June 1993 0.000819216 December 1993 0.000900222 June 1994 0.000846228 December 1994 0.000848234 June 1995 0.000937240 December 1995 0.000989246 June 1996 0.001092252 December 1996 0.001052258 June 1997 0.001096264 December 1997 0.001195270 June 1998 0.001342276 December 1998 0.001509282 June 1999 0.001478288 December 1999 0.001577294 June 2000 0.001541300 December 2000 0.001414306 June 2001 0.001641312 December 2001 0.001606318 June 2002 0.002003324 December 2002 0.001548330 June 2003 0.007770336 December 2003 0.009847342 June 2004 0.010313348 Decembe2004 0.024402354 June 2005 0.020815360 December 2005 0.008869366 June 2006 0.001991369 September 2006 0.002663371 November 2006 8.3373 January 2007 8.1

Page 24: Zona Seismica Vrancea

24

Fig.1.3.6Anomalia parametrlui gama pentru cutremurul din Kurile 2006

160 180 200 220 240 260 280 300 320 340 360 380170 190 210 230 250 270 290 310 330 350 370

0.00

0.01

0.01

0.01

0.02

0.03

0.00

0.01

0.01

0.02

0.02

Jun

1990

Dec

199

0

Jun

1991

Dec

199

1

Jun

1992

Dec

199

2

Jun

1993

Dec

199

3

Jun

1994

Dec

199

4

Jun

1995

Dec

199

5

Jun

1996

Dec

199

6

Jun

1997

Dec

199

7

Jun

1998

Dec

199

8

Jun

1999

Dec

199

9

Jun

2000

Dec

200

0

Jun

2001

Dec

200

1

Jun

2002

Dec

200

2

Jun

2003

Dec

200

3

Jun

2004

Dec

200

4

Jun

2005

Dec

200

5

Jun

2006

Nov

200

6Ja

n 20

07

Months

Gam

ma

para

met

er

KU

RIL

E, N

ovem

ber 2

006,

Mw=8

.3K

UR

ILE,

Jan

uary

200

7, M

w=8

.1

Page 25: Zona Seismica Vrancea

25

1.3.7 Cutremurul TOHOKU (Japonia), Martie 2011, Mw = 9.1

In Tab. 1.3.7 şi în Fig. 1.3.7 vom găsi valorile parametrului gama pentrucutremurul Tohoku (Japonia)

Tab. 1.3.7

Valorile parametrului gama pentru cutremurul Tohoku

No. Data LargeEarthquakes

Gamma parameter Comment

(1) (2) (3) (4) (5)318 June 2002 0.004698324 December 2002 0.002094330 June 2003 0.001832336 December 2003 0.002383342 June 2004 0.002270348 December 2004 0.002317354 June 2005 0.001934360 December 2005 0.003000366 June 2006 0.003647372 December 2006 0.003244378 June 2007 0.002349384 December 2007 0.003328390 June 2008 0.000885396 December 2008 0.002252402 June 2009 0.003252408 December 2009 0.005181414 June 2010 0.031917417 September 2010 0.059385419 November 2010 0.323930420 December 2010 0.234169421 January 2011 0.230189422 February 2011 0.111189423 March 2011 9.1

Page 26: Zona Seismica Vrancea

26

300 320 340 360 380 400 420 440310 330 350 370 390 410 430

0.00

0.10

0.20

0.30

0.40

0.05

0.15

0.25

0.35

Jun.

200

2

Dec

. 200

2

Jun.

200

3

Dec

. 200

3

Jun.

200

4

Dec

. 200

4

Jun.

200

5

Dec

. 200

5

Jun.

200

6

Dec

. 200

6

Jun.

200

7

Dec

. 200

7

Jun.

200

8

Dec

. 200

8

Jun.

200

9

Dec

. 200

9

Jun.

201

0

Nov

. 201

0Ja

n. 2

011

Mar

ch 2

011

Months

Gam

ma

para

met

er

East

of H

onsh

u, M

arch

11,

MW

= 9.

0

Fig. 1.3.7

Anomalia parametrului gama pentru cutremurul Tohoku

Page 27: Zona Seismica Vrancea

27

1.3.8 Cutremurul Kobe , Ianuarie 17, 1995, Mw = 6.8

Din punct de vedere seismologic, cutremurul de la Kobe nu a fost in cutremurprea mare. A fost însă un cutremur dezastruos din cauză că s-a produs inapropierea oraşului Kobe : 6000 oameni morţi, distrugeri de $102.5 mld, 2.5%din PIB Japaniei. Vom găsi în Tab. 1.3.8 valorile parametrlui gama iar în Fig 1.3.8anomalia acestui parametru.

Tab. 1.3.8

Valorile parametrului gama pentru cutremurul Kobe

No. Data LargeEarthquakes Gamma parameter

Comment

(1) (2) (3) (4) (5)120 December 1985 0.005200126 June 1986 0.002600132 December 1986 0.004864138 June 1987 0.141149144 December 1987 0.005112150 June 1988 0.141149156 December 1988 0.148256162 June 1989 0.004836168 December 1989 0.002593174 June 1990 0.087783180 December 1990 0.002593186 June 1991 0.167639192 December 1991 0.003242198 June 1992 0.034601204 December 1992 0.079890210 June 1993 0.390095216 December 1993 0.789098222 June 1994 0.164255228 December 1994 0.190282229 January 1995 6.8231 March 1995 0.106423

Page 28: Zona Seismica Vrancea

28

120 140 160 180 200 220 240130 150 170 190 210 230

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

0.10

0.30

0.50

0.70

Dec

-85

Jun-

86

Dec

-86

Jun-

87

Dec

-87

Jun-

88

Dec

-88

Jun-

89

Dec

-89

Jun-

90

Dec

-90

Jun-

91

Dec

-91

Jun-

92

Dec

-92

Jun-

93

Dec

-93

Jun-

94

Dec

-94

Jan-

95M

ar-9

5Months

Gam

ma

para

met

er

6.8

Fig 1.3.8

Anomalia parametrului gama pentru cutremurul din Kobe

Page 29: Zona Seismica Vrancea

29

1.3.9 Cutremurul de la Izmit (Turcia), 1999 August 17, Mw = 7.6

Cutremur uriaş produs în westul Turciei. 17.000 oameni morţi, 43959 răniţi, ojumătate de milion de oameni fără locuinţe.In Tab. 1.3.9 şi în Fig 1.3.9 vom găsi valorile parametrului gama pentru acestcutremur

Tab. 1.3.9

Valorile patametrului gama pentru cutremurul Izmit - Turcia 1999

No. Data LargeEarthquakes

Gamma parameter Comment

(1) (2) (3) (4) (5)186 June 1991 0.000245192 December 1991 0.000445198 June 1992 0.000492204 December 1992 0.034772210 June 1993 0.024355216 December 1993 0.685500222 June 1994 0.986260228 December 1994 1.253760234 June 1995 1.536300240 December 1995 1.946740246 June 1996 0.450879252 December 1996 0.419828258 June 1997 0.223270264 December 1997 0.461127270 June 1998 2.234990276 December 1998 12.52450282 June 1999 5.501500284 August 1999 7.6 0.000389288 December 1999 0.000366

Page 30: Zona Seismica Vrancea

30

180 200 220 240 260 280 300190 210 230 250 270 290

0.00

4.00

8.00

12.00

16.00

2.00

6.00

10.00

14.00

Jun-

91

Dec

-91

Jun-

92

Dec

-92

Jun-

93

Dec

-93

Jun-

94

Dec

-94

Jun-

95

Dec

-95

Jun-

96

Dec

-96

Jun-

97

Dec

-97

Jun-

98

Dec

-98

Jun-

99A

ug-9

9

Dec

-99

Months

Gam

ma

para

met

er

7.6

Fig 1.3.9

Anomalia parametrului gama pentru cutremurul Izmit - Turcia

Page 31: Zona Seismica Vrancea

31

1.3.10 Cutremurul LOMA – PRIETA , California de Nord, Octombrie1989, Mw= 6.9

Cutremur la San Fracisco.63 oameni morţi, 3757 răniţi , 3,000 – 12,000 oameni rămaşi fără locuinţă.Putem găsi valorile parametrului gama în Tab. 1.3.10 iar anomalia parametruluigama în Fig. 1.3.10

Tab. 1.3.10

Valorile calculate ale parametrui gama. Cutremurul Loma – Prieta

No. Data LargeEarthquakes

Gamma parameter Comment

(1) (2) (3) (4) (5)108 December 1984 0.023060114 June 1985 0.029395120 December 1985 0.023408126 June 1986 0.122269132 December 1986 0.034965138 June 1987 0.031580144 December 1987 0.361541150 June 1988 0.111845156 December 1988 0.762583160 April 1989 3.182210162 June 1989 2.711180164 August 1989 0.960960166 October 1989 6.9168 December 1989 0.762570

Page 32: Zona Seismica Vrancea

32

100 120 140 160 180110 130 150 170

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

0.50

1.50

2.50

3.50D

ec-8

4

Jun-

85

Dec

-85

Jun-

86

Dec

-86

Jun-

87

Dec

-87

Jun-

88

Dec

-88

Apr-8

9

Jun-

89

Aug

-89

Aug

-89

Dec

-89

Months

Gam

ma

para

met

er

6.9

Fig 1.3.10Anomalia parametrului gama pentru cutrmurul Loma - Prieta

Page 33: Zona Seismica Vrancea

33

1.3.11Cutremurul Northridge, California de Sud , 1994 Ianuarie,Mw= 6.7

Cutremur periculos în Los Angeles.57 oameni morţi, 9000 răniţi.Vom găsi valorile parametrului gama în Tab.1.3.11 şi în Fig.1.3.11

Tab. 1.3.11

Valorile calculate ale parametrului gama pentru cutremurul Northridge

No. Data LargeEarthquakes

Gamma parameter Comment

(1) (2) (3) (4) (5)201 September1992 0.006674202 October 1992 0.005672203 November 1992 0.018797204 December 1992 0.038082205 January 1993 0.038082206 February 1993 0.024296207 March 1993 0.024296208 April 1993 0.033411209 May 1993 0.048300210 June 1993 0.134711211 July 1993 0.127328212 August 1993 0.134711213 September 1993 0.171663214 October 1993 0.252554215 November 1993 0.051208216 December 1993 0.027808217 January 1994 6.7 0.013327

Page 34: Zona Seismica Vrancea

34

200 220210

0.00

0.05

0.10

0.15

0.20

0.25

0.30

0.03

0.08

0.13

0.18

0.23

0.28

Sep-

92

Oct

-92

Nov

-92

Dec

-92

Jan-

93

Feb-

93

Mar

-93

Apr-9

3

May

-93

Jun-

93

Jul-9

3

Aug-

93

Sep-

93

Oct

-93

Nov

-93

Dec

-93

Jan-

94

Months

Gam

ma

para

met

er

6.7

California, Northridge, 1994, January, Mw= 6.7

Fig 1.3.11

Anomalia parametrului gama pentru cutremurul Northridge

Cele 11 teste pentru parametrul gama ne arată foarte clar că acest precursor(parametrul gama) prezintă o anomalie puternică inainte de producereacutremurului prognozat. Aceste 11 cutremure testate reprezintă cele maiimportante cutremure produse in ultimii 20 de ani in lume. Se vede clar că toateaceste cutremure ar fi putut fi prezise în timp real. In fapt, cutremurele testatepentru parametrul gama sânt mai multe iar această activitate de testare continuă

Page 35: Zona Seismica Vrancea

35

şi în prezent. Se poate vedea din aceste teste că, în toate cazurile, cutremureleprognozate s-au produs după obţinerea valorii maxime ale parametrului gama.Cu alte cuvinte, în cazul unei monitorizări in timp real, trebuie să aşteptăm săapară valoarea maximă a parametrului gama după care ne putem aştepta ca în orice moment să se producă cutremurul prognozat.

Mesajul de alertare – cutremurul Tohoku -

Am precizat mai sus că autorul acestui studiu a trimis un mesaj de alertare cătreaproximativ 85 de mari seismologi din lume alertându-i despre iminenţa a douăcutremure mari: un cutremur de magnitudine Mw = 8.8 în America de Sud şi uncutremur uriaş (Mw ≥ 9.1) in nord – estul Japoniei.

Nu a fost nici un răspuns.

Autorul prezentului studiu a continuat de unul singur această activitate.In februarie 2010 este descoperit parametrul gama. Urmează câteva luni de testepentru a înţelege cum funcţionează acest precursor, pentru a înţelege care sântlimitele acestui precursor.In august 2010 rezultatele pozitive ale testelor ne-a permis trecerea la analize întimp real. Au fost calculati parametrii gama pentru nord-estul Japoniei acolounde, se ştia deja, se va produce un cutremur gigantic. Rezultate acestor calculele putem găsi în tab.1 în coloana # 5. Urmărind evoluţia acestor valori se poateconstata că din iunie 2010 parametrul gama începe să se înscrie pe o curbă pecare o putem considera o anomalie. Se ştia că orice creştere anomală aparametrului gama este urmată se o descreştere şi că, pe această ramurădescrescătoare se va produce cutremurul prognozat (Mw ≥ 9.1) am declanşatcodul portocaliu de cutremure. Foarte interesantă este evoluţia parametrluigama:iunie 2010 γ = 0.031917septembrie 2010 γ = 0.059385noiembrie 2010 γ = 0.323930decembrie 2010 γ = 0.234169Rezută că în decembrie 2010 anomalia parametrului gama trece pe parteadescrescătoare (Fig.1.3.7). Vom mai aştepta o lună pentru a avea o confirmare afaptului că parametrul gama a intrat pe ramura descrescătoare.In luna ianuarie 2011 avem o valoare şi mai mică pentru valoarea gama.ianuarie 2011 γ = 0.230189Este evident că, sântem deja pe ramura descendentă deci cutremurul prognozateste foarte aproape de a se produce. In februarie 2011 avem o valoare şi maimică a parametrului gama:februarie 2011 γ = 0.111189Rezultă că viitorul cutremur mare (Mw ≥ 9.1) se poate produce în orice moment.

Page 36: Zona Seismica Vrancea

36

1.4 PARAMETRUL DELTA

Parametrul gama are o anomalie înaintea unui cutremur prognozat. Amvăzut ca acest viitor cutremur prognozat se produce după atingerea valoriimaxime a parametrului gama. După atingerea valorii maxime ... dar când ?După o lună, după 5 luni , după 10 luni... Când? Vom putea restrânge in vreunfel acest interval? Există un parametru care pare să aibă o valoare mai mare înultimele trei luni înainte de producerea viitorului cutremur mare anunţându-ne căacest cutremur este iminent. Acest parametru se numeşte ” parametrul delta ”,are valori pozitive şi se calculează din seismicitatea zonei analizate. Vom calculaparametrul delta în fiecare din cele cinci luni dinaintea producerii cutremurulprognozat pentru a vedea care este evoluţia acestui parametru chiar înainte deproducerea acestui cutremur. In Tab. 1.4 vom găsi valorile calculate pentru acestparametru în cazul unor cutremure celebre. In acest tabel vam găsi:

Coloana # 1 număr curentColoana # 2 ţara unde s-a produs cutremurul, numele cutremurului, luna şinanul producerii cutremurului, magnitudinea cutremuruluiColoana # 3 numărul de luni scurse din momentul maximului parametruluigama şi până în momentul producerii cutremuruluiColoanele #4, #5, #6, #7, #8 valorile parametrului delta in cele cinci luniînainte de luna în care se produce cutremurulExemple:1. Cutremurul Chi – Chi produs în Taiwan, în octombrie 1999T0 – 1 înseamna luna septembrie 1999T0 – 2 îseamnă luna august 1999T0 – 3 înseamnă luna iulie 1999T0 – 4 înseamnă luna iunie 1999T0 – 5 înseamnă luna mai 1999

In căsuţele respective vom găsi valorile calculate ale parametrului delta. Incăsuţele colorate în roşu vom găsi valorile maxime ale parametrului delta pentrufiecare cutremur. Se poate observa că din 165 de cutremure testate avem :

In 68 cazuri (41.21 %) valoarea maximă a parametrului delta apare cu olună inainte de producerea cutremurului prognozat (T0 – 1)

In 38 cazuri (23.03 %) valoarea maximă a parametrului delta apare cudoua luni inainte de producerea cutremurului prognozat (T0 – 2)

In 27 cazuri (22.42 %) valoarea maximă a parametrului delta apare cutrei luni inainte de producerea cutremurului prognozat (T0 – 3)

In 18 cazuri (10.91 %) valoarea maximă a parametrului delta apare cupatru luni inainte de producerea cutremurului prognozat (T0 – 4)

In 4 cazuri (2.42 %) valoarea maximă a parametrului delta apare cucinci luni inainte de producerea cutremurului prognozat (T0 – 5)

Page 37: Zona Seismica Vrancea

37

No. Earthquake Name No. ofmonths T0 – 5 T0 – 4 T0 – 3 T0 – 2 T0 – 1

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

1 TAIWAN CHI-CHISeptember,1999, Mw = 7.7 1 0.849150 0.906100 1.000000 0.182400 315.390000

2 INDONESIA BANDA ACEHDecember, 2004, Mw = 9.1 6 0.670660 1.000000 0.789020 0.399200 57.610000

3 SUMATRA S.WSeptember 2007, Mw = 8.5 6 0.223900 0.657800 1.469100 0.146900 13.533000

4 CHILE BIO – BIOFebruary 2010, Mw = 8.8 12 2.593880 15.127980 134.469900 1.000000 2.297230

5 JAPAN TOHOKUMarch, 2011, Mw = 9.0 2 0.9013500 0.684550 4.810800

6 JAPAN, KOBEJanuary 1995, Mw = 6.9 13 2.843300 1.980700 1.000000 1.871600 6.596700

7 MEXIC September 1985, Mw = 8.1 14 0.846450. 1.181390 38.803900 1.080340 1.000000

8 MEXIC October 1995, Mw = 8.0 4 2.069288 1.000000 18.202890 1.000000 5.148000

9 TURKEY IZMIT August 1999, Mw = 7.6 8 1.144678 2.273889 11.050390 2062.030000 5625.255600

10 KURILE October 1994, Mw = 8.3 10 1.118000 1.120100 3.123600 1.612500 20.619000

11 KURILE September 2003, Mw = 8.3 2 7.707500 3.797900 1.539800 20.735200 2.528800

12 KURILENovember2006, Mw=8.3+8.1 23 1.040700 1.000000 1.000000 1.923600 10.696900

13 ALASKA RAT ISLANDNovember 2003 8 3.327900 2.292800 3.254000 9.366800

14 ALASKA ANDREANOF ISL.June 1996, Mw = 7.9 6 1.000000 1.856900 1.957800 1.014800 6.334500

15 PERU - AREQUIPAAugust 2001, Mw = 8.4 + 7.6 15 0.437126 0.256785 2.104144 4.090012 6.956737

Table 1.4

Page 38: Zona Seismica Vrancea

38

No. Earthquake Name No. ofmonths T0 – 5 T0 – 4 T0 – 3 T0 – 2 T0 – 1

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

16 CALIFORNIA, LOMA - PRIETANovember,1989, Mw = 6.9 4 1.899800 2.094700 3.496470 10.062900 4.588300

17 CALIFORNIA, NORTHRIDGEJanuary, 1994, Mw = 6.7 3 1.000000 1.365300 5.147900 1.000000 1.229800

18 CALIFORNIA, LANDERSJune 1992, Mw = 7.3 6 1.089200 1.274300 1.852400 2.569100 5.268500

19 CALIFORNIA, HECTOR MINEOctober 1999, Mw = 7.1 6 1.439900 2.486670 37.972300 6.744900 1.389900

20 CALIFORNIA, SAN SIMEONDecember, 2003, Mw = 6.6 12 2.788200 3.941890 3.030300 6.539580 1.000000

21 CALIFORNIA, KERN COUNTRYJuly, 1952, Mw = 7.7 7 2.976710 4.237400 5.781170 2.060270 4.788070

22 CALIFORNIA, BAJA CALIFORNIAApril 2010, Mw = 7.2 3 3.827429 3.839466 2.058158 3.826398 14.492938

23 CALIFORNIA, SAN FERNANDOFebruary 1971, Mw = 6.6 9 2.263650 1.000000 1.000000 1.000000 3.769010

24 CALIFORNIA, BORREGO MOUNTAINApril 1968 , Mw = 6.5 2 1.434863 1.031830 2.672287 10.055326 6.986900

25 CALIFORNIA, IMPERIAL VALLEYOctober 1979, Mw = 6.6 4 14.245872 110.298889 4.792825 2.147317 17.230699

26 CALIFORNIA, HUMBOLD COUNTYNovember 1980, Mw = 7.2 0.376416 0.483661 5.979924 0.689512 5.316609

27 CALIFORNIA, CAP MENDOCINOApril 1992, Mw = 7.2 5 1.807248 1.079627 2.103786 5.115989 2.035697

28 GREECE AEGEAN_SEAAugust 1983, Mw = 7.3 6 1.663158 1.913468 1.000000 10.488443 22.374255

29 GREECE , KALAMATAFebruary 2008, Mw = 6.9 + 6.5 + 6.2 6 1.658351 1.087594 1.384171 4.951830 1.470429

Page 39: Zona Seismica Vrancea

39

No. Earthquake Name No. ofmonths T0 - 5 T0 – 4 T0 – 3 T0 – 2 T0 – 1

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

30 GREECE _ WESTJanuary 2006 , Mw = 6.7 10 1.918785 1.538399 1.615887 2.534923 7.229917

31 GREECE, GREVENAMay 1995, Mw = 6.6 9 0.292650 7.405415 2.747920 1.248067 0.3932255

32 GREECE AEGEAN_SEADecember 1981, MS = 7.6 + 6.5 14 1.665202 1.000000 2.135402 1.871466 11.344621

33 GREECE, IONIAN SEAJanuary 1983, M = 7.2 15 1.000000 2.045642 1.000000 1.821908 4.443371

34 GREECE, IONIAN SEAMay 1976, MLATH = 6.7 7 2.911052 0.405565 0.389804 9.449771 0.297332

35 GREECE WESTNovember 1997, MS = 6.6 14 0.453569 0.154812 0.432010 0.413350 1.989239

36 GREECE WESTFebruary 1981, M= 6.8 + 6.4 8 2.890583 2.678402 2.847564 4.658296 11.762669

37 GREECE IONIAN_SEAJanuary 1983, MS = 7.2 5 1.000000. 2.030931 1.000000 1.000000 4.441091

38 GREECE SKYROSJuly 2001, Mw = 6.5 5 2.388099 0.226325 2.921411 1.684986 4.665909

39 GREECE CENTRALJune 1995 , Mw = 6.6 36 2.707232 2.615953 7.675086 2.192817 4.663980

40 GREECE CENTRALJune 2008, Mw = 6.4 36 0.779236 0.3335480 0.608606 4.280160 1.139410

41 GREECE_ SOUTH - EASTJuly 2008 Mw = 6.4 4 0.401556 1.212905 0.951131 0.357263 2.741337

42 GREECE_CRETEJuly 2009 Mw = 6.4 5 0.775631 0.775631 0.385690 2.180621

Page 40: Zona Seismica Vrancea

40

No. Earthquake Name No. ofmonths T0 – 5 T0 – 4 T0 – 3 T0 – 2 T0 – 1

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

43 ITALY_CENTRAL, L’AQUILAApril 2009, Mw = 6.3 + 5.6 + 5.4 26 1.748155 1.004510 1.000000 1.000000 5.179870

44 HAWAII KALAPANANovember 1975, MS = 7.2 8 2.415082 6.049799 3.482950 2.262512 19.995648

45 HAWAII ISLANDSOctober 2006, MW = 6.7 23 5.327125 1.412806 2.346300 77.245069 11.344621

46 NORTH CALIFORNIA COALINGAMay 1983 MW = 6.5 1.000000 2.824727 1.564741 5.324236 0.390405

47 PERU I C A RegionAugust 2007, MW = 8.0 8 1.144973 2.323821 6.110651 0.229917 1.141348

48 MEXIC OAXACANovember 1978, MS = 7.9 2 2.242321 40.297345 1.890333 2.698185 96.426049

49 MEXIC SAN MARCOS EARTHQUAKEApril 1989, M = 7.1 22 1.606817 3.9945040 93.451905 4.017330 3.584860

50 MEXIC OAXACASeptember 1999, MW = 7.5 4 4.717254 10.970351 53.613436 39.124772 8.766378

51 MEXIC COLIMAJanuary 2003, MW = 7.6 2 2.241854 2.300172 3.654025 58.295216 2.000092

52 ALASKA FAIRBANKSNovember 2002, MW = 7.9 1.022256 1.888888 1.916991 2.911807 40.826800

53 ALASKA ADAKMay 1986, MW = 8.0 1.155756 0.023704 0.797912 0.0771197 4.342285

54 ALASKA ANDREANOF ISLANDDecember 2007, MW = 7.2 18 0.0805506 3.594391 6.456459 9.930662 35.694211

55 CALIFORNIA SUPERSTITION HILLSNovember 1987 MW 6.6 6 4.938010 6.918598 3.147213 42.212373 4.776669

Page 41: Zona Seismica Vrancea

41

No. Earthquake Name No. ofmonths T0 – 5 T0 – 4 T0 – 3 T0 – 2 T0 – 1

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

56 Gulf of ALASKANovember 1987, Mw = 7.9 44 7.787056 1.794373 7.417750 17.007842 14.927523

57 TURKMENISTANDecember 2000, MW = 7.0 8 2.974603 1.127557 2.639771 2.644812 6.747776

58 IRAN HOSSEINABADDecember 2010 MW = 6.7 34 3.338656 5.242924 1.774012 1.860241 2.001715

59 N.E of NEW ZEALAND February 1995 MW = 7.1 3.656996 1.407776 9.511259 2.371532

60 NEW ZEALAND CRISTCHURCHOctober 2001, MW = 6.7 1.000000 1.096293 2.030281 15.712690 1.392687

61 NEW ZEALAND GISBORNEDecember 2007, MW = 6.6 6 2.374262 1.568066 5.592893 7.884321 2.942662

62 NEW ZEALAND ARTHUR’ S PASSJune 1994, MW = 6.8 17 1.000000 3.118276 21.353288 2.896298 7.117657

63 NEW ZEALAND FIORLANDJuly 2009 , MW = 7.8 4 1.141851 1.268330 1.894705 7.642397 2.442622

64 PHILIPPINES , MINDANAODecember 1989, MW = 7.5 4 1.000000 3.095298 1.529489 1.529929 15.787375

65 PHILIPPINE, MINDANAOJanuary 2001, MW = 7.3+7.1 4 2.081081 10.964214 2.179656 2.952772 5.767557

66 PHILIPPJNE , LUZONFebruary 1988, MW = 7.1 8 2.274294 2..049602 5.270547 2.897965 2.039081

67 PHILIPPINE, LUZON, BAGUIOJuly 1990, MW = 7.7 7 0.362990 1.863600 1.998998 3.766913 0.658601

Page 42: Zona Seismica Vrancea

42

No. Earthquake Name No. ofmonths T0 – 5 T0 – 4 T0 – 3 T0 – 2 T0 – 1

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

68 PHILIPPINE, LUZON, MINDORONovember 1994, Mw = 7.1 11 2.539197 1.997037 1.000000 0.448020 3.703599

69 PHILIPPINE, LUZON, SAMARApril 1995, MW = 7.2+6.9+6.8 5 1.596455 1.434539 1.591002 4.148378 1.814338

70 PHILIPPINE, LUZONJune 1996, MW = 7.1 13 2.607196 15.270216 2.213749 1.814583 6.967304

71 PHILIPPINE, LUZONAugust 2012, MW = 7.6 6 0.921779 0.584435 1.345816 0.853025 2.160890

72 PHILIPPINE, MINDANAOMarch 2002 , MW = 7.5 21 1.000021 1.421364 1.012251 7.240041 0.330069

73 PHILIPPINE, MINDANAOFebruary 2005, MW = 7.1 7 1.758385 0.7192261 0.518469 2.555246 1.881901

74 PHILIPPINE, MINDANAOJuly 2010, MW = 7.3+7.6+7.5 6 2.027214 2.023444 4.461051 2.687272 15.293728

75 JAPAN, KYUSHUAugust 1984, MW = 6.9 5 3.555209 0.342024 0.709018 0.957037

76 JAPAN , RYUKU ISL.October 1995 , MW = 7.2 6 1.981875 0.552540 0.497819 2.182608 2.291104

77 JAPAN. KYOTOSeptember 2004, MW=7.2+7.4+6.6 7 1.000000 1.386020 52.095600 1.120417 10.604790

78 JAPAN, HONSHUDecember 1994, MW = 7.8 7 1.251995 2095753 1.581578 7.638733 1.000000

79 JAPAN, KUSHIROJanuary 1993, MW = 7.6 5 32.088716 2.057045 1.230659 1.638185 2.921102

80 MEXIC,January, 1997, MW = 7.2 1.572554 0.8071266 1.798161 0.594194 3.367150

,

Page 43: Zona Seismica Vrancea

43

No. Earthquake Name No. ofmonths T0 – 5 T0 - 4 T0 – 3 T0 – 2 T0 – 1

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

81 PNG NEW IRELANDNovember 2000, Mw = 8.0 + 7.8 + 7.8 4 4.992031 5.344931 28.901650 3.796848 2.286691

82 SOLOMON ISLANDSApril 2007 , MW 8.1 1.324524 2.613117 1.437791 1.412265 580.80936

83 MYANMAR, TACHILEKMarch 2011, MW = 6.9 4 11.210544 1.707675 4.160852 4.290733 91.732203

84 LAOSJune 1983, MW = 6.9 12 1.638625 1.000000 0.731115 0.699705 3.581117

85 MYANMAR, IMPHALAugust 1988, MS = 7.3 36 0.587678 0.466488 2.603819 0.823259 0.671498

86 CHINA, TIBETNovember 1997, MW 7.6 28 2.365584 1.707870 5.352872 1.498361 3.805884

87 ROMANIA, VRANEAMarch 1977, MW = 7.4 6 0.482650 0.402957 2.335495 0.553732 0.622878

88 ROMANIA, VRANCEAAugust 1986, MW = 7.1 6 0.602381 1.160756 1.000000 2.560646 1.100481

89 ROMANIA, VRANCEAMay 1990, MW = 6.9 4 1.014491 2.518890 2.279116 1.366379 1.867968

90 CHINA, QUINGHAINovember, 2001, MW = 7.8 17 7.480162 2.076113 1.665756 2.162959 1063.1969

91 CHINA, XINJIANGMarch , 2008 MW = 7.2 13 0.634379 1.399287 3.399287 1.444170 2.066891

92 NEW ZEALAND, KERMADECJuly 2011, MW = 7.6 0.566513 0.366910 3.725097 1.000000 1.000000

93 NEW ZEALAND, KERMADECOctober 1986, MW = 8.3 7 1.000000 2.602095 0.783343 1.000000 1.000000

94 NEW ZEALAND, MACQUARY ISLMay 1989, MS = 8.2 12 0.477826 0.071843 12.339833. 1.000000 1.561099

95 CHINA, SICHUANMay, 2008, MW = 7.9 4 1.342446 0.298897 3.676382 0.625442

Page 44: Zona Seismica Vrancea

44

No. Earthquake Name No. ofmonths T0 – 5 T0 - 4 T0 – 3 T0 – 2 T0 – 1

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

96 COLOMBIA, WEST COASTSeptember 2007, MW = 6.8 17 0.623474 1.000000 1.000000 0.613262 2.816379

97 CHILE, ATACAMAJuly 1995, MW = 8.0 5 1.878230 1.476298 13.151941 8.480486 1.600511

98 CHILE, ATACAMANovember 2007, MW = 7.7 16 1.000000 0.560142 1.754259 0.517760 3.193521

99 TAIWAN , TAIPEIMarch, 2002 MW = 7.1 8 1.000000 2.468506 4.921457 2.044245 76.219512

100 TAIWAN, PINTUNGDecember, 2006 MW = 7.1 18 50.541937 88.520242 1.565248 148.646488 1.867372

101 SUMATRA NORTH – WESTNovember 2002, MW = 7.4 4 1.000000 11.645803 25.350017 1.794030 3.194756

102 SOUTH of CALIFORNIADecember 2012, MW = 6.4 36 9.488020 10.537710 30.334910 14.423270 31.745310

103 SUMATRA - WESTJune 2000, MW = 7.9 36 3.334797 3.165053 1.553373 4.043659 8.506880

104 SUMATRA – SOUTHWESTFebruary 2001, MW = 7.4 6 3.696115 9.613244 3.299623 2.364598 2.484995

105 INDONESIA, IRIAN JAYAFebruary 1996, MW = 8.2 8 1.781755 1.000000 406.989446 2.289283 1.000000

106 INDONESIA, NABIREOctober 2002, MW = 7.6 7 2.773707 2.600444 1.000000 4.336614 8.946746

107 INDONESIA, NABIREFeruary, MW = 7.3 9 0.459050 1.501897 1.562995 2.194772 2.736808

Page 45: Zona Seismica Vrancea

45

No. Earthquake Name No. ofmonths T0 – 5 T0 - 4 T0 – 3 T0 – 2 T0 – 1

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

108 PAPUA NEW GUINEEAJanuary 2009, MW = 707 11 0.701098 2.519558 0.367614 0.776283 1.680605

109 INDONESIA – FLORESDecember 1992, MS = 7.8 5 0.257789 71.490881 1.066620 2.888396 2.221110

110 INDONESIA, FLORESJune, 1996, MW = 7.9 4 1.000000 2.085952 0.517306 0.491527 3.961963

111 INDONESIA, KEPUALAN ALORNovember 2004, MW = 7.5 2 1.000000 3.753925 3.073598 3.025103 5.562956

112 INDONESIA, MANGOLENovember 1998, MW = 7.7 16 1.000000 1.324398 0.723767 0.448065 2.677676

113 INDONESIA , SUMATRAApril 2010 , MW = 7.8 15 2.241297 5.088027 1.891906 3.054067 2.103751

114 SUMATRA NORTH – WESTApril 2012, M = 8.6 + 8.2 11 1.403906 0.221129 2.197309 0.627628 3.571889

115 SUMATRA – SOUTH - WESTSeptember 2007, MW = 8.5 + 7.9 6 1.000000 3.257225 15.177558 1.496352 2.051652

116 SUMATRA – SOUTH WESTOctober 2010 , MW = 7.8 5 1.389702 3.166637 6.328085 3.542019 9.352516

117 SAMOAApril 1995, MS = 8.0 5 3.302132 0.476622 0.590022 1.000000 1.948247

118SAMOASeptember 2009 21 1.20499 1.373744 1.628468 4.716681 0.671228

119EL SALVADORJune 1982, MS = 7.0 11 10.635189 2.865744 31.555454 2.074584 1.285473

120GUATEMALADecember 1983, MS = 7.1 3 1.99703 2.745911 0.487851

Page 46: Zona Seismica Vrancea

46

No. Earthquake Name No. ofmonths T0 – 5 T0 - 4 T0 – 3 T0 – 2 T0 – 1

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

121 NICARAGUASeptember 1992, MW = 7.2 4 1.000000 3.813758 0.324637 1.498193 6.425898

122 GUATEMALA + CHIAPASSeptember 1993, M = 7.6+7.4+7.3 3 0.234918 3.347652 3.011723 6.155387 2.896480

123 EL SALVADORJanuary 2001, MW = 7.7 6 2.634966 2.392508 1.492586 2.913081 91.723220

124 NICARAGUAOctober 2004, MW = 7.0 10 0.482323 1.981283 2.030392 0.416536 2.356242

125 HONDURAS , BELIZEMay 2009, MW = 7.3 23 1.907088 1.870957 6.222682 80.732030 2.262363

126 EL SALVADOR – GUATEMALAAugust-November 2012, M= 7.3+7.4 11 1.131379 0.1858574 0.385932 0.316823 2.229188

127 COSTA RICAApril 1991 6 3.057003 113.754512 2.268167 2.565750 1.965994

128 PANAMA SOUTHMarch 1991, MW = 6.4 14 2.832938 7.265863 14.441729 2.673737 5.908872

129 COSTA RICASeptember 2012, MW = 7.7 14 5.314960 5.374498 4.228675 9.526432 6.797087

130 MEXIC – FARIASJanuary 1973, MW = 7.7 25 1.000000 0.181958 3.270973 1.000000 0.644357

131 INDONESIA - SW of SUMATRAJune 2000, MW = 7.9 12 0.436679 0.346948 0.3469478 7.363869 1.000000

132 RUSSIA – KURIL ISLANDSOctober 1994, MW = 8.1 3 2.782777 2.376273 2.048888 28.399413 3.111772

133 RUSSIA – KURIL ISLANDSDecember 1995, MW = 7.9 + 7.2 5 1.439618 1.755474 2.260351 1.365994 4.535333

Page 47: Zona Seismica Vrancea

47

No. Earthquake Name No. ofmonths T0 – 5 T0 - 4 T0 – 3 T0 – 2 T0 – 1

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

134 RUSSIA KURIL ISLANDSNovember 2006, MW = 8.3 + 8.1 6 1.856502 0.522497 0.424870 0.390891 3.124589

135 RUSSIA – KURIL ISLANDSJanuary 2009, MW = 7.4 10 2.122250 5.358677 3.476405 2.491989 1.711607

136 RUSSIA – KAMCHATKADecember 1997, MW = 7.8 6 0.204723 0.905524 3.986132 2.034972 0.843341

137 RUSSIA – SEA of OKHOTSKJuly 2008 , MW = 7.7 + 7.3 4 2.821575 2.517999 1.931441 22.984015 66.394052

138 ALASKA – NORTHWESTERNJanuary 2013, MW = 7.5 17 3.092395 1.934766 116.233500 6.416718 8.059393

139 SOLOMON ISLANDSJuly 1980, MW = 7.5 + 7.9 24 0.459563 3.565758 2.887465 1.000000 0.550836

140 VANUATU ISLANDSNovember 1985, MW = 7.6 + 7.6 5 3.502691 2.506018 2.154506 3.069314 92.451565

141 SOUTH of PANAMAMarch 1999 , MW = 7.0 14 2.832938 7.265863 14.441729 2.673737 5.908872

142 FIJI ISLANDSMarch 1990, MW = 7.4 + 7.0 15 2.383126 2.413802 1.994196 2.204043 4.723183

143 NEW CALEDONIAMay 1995, MW + 7.7 7 2.248249 2.151571 2.179427 3.425936 3.076039

144 MYANMAR – SHWEBONovember 2012, MW = 6.8 9 1.000000 2.500951 2.123305 3.537824 6.568965

145 SANTA CRUZApril 1997, MW = 7.7 4 0.577906 1.000000 2.040964 0.742106 0.712546

146 SOLOMON – SANTA – CRUZOctober 2009, MW = 7.6 + 7.8 52 0.861997 0.585939 1.863722 0.711104 0.664148

147 SOLOMON ISLANDSFebruary 2013, M W = 8.0 2 2.987026 2.360924 8.986161 2.924521 87.191395

Page 48: Zona Seismica Vrancea

48

No. Earthquake Name No. ofmonths T0 – 5 T0 - 4 T0 – 3 T0 – 2 T0 – 1

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

148 IRAN – PAKISTAN borderApril 2013 MW = 7.8 9 0.929325 1.637091 2.061837 1.612064 11.940631

149 IRAN – AHARAugust 2012, MW = 6.4 + 6.2 8 1.000000 5.529526 2.699600 2.011120 106.119304

150 TURKEY - AFYONMarch 2002, MW = 6.5 12 1.774268 0.528538 0.444529 0.216403 10.062582

151 TURKEY – ERCISOctober 2011, MW = 7.3 7 5.107115 1.645027 2.337761 1.668/516 12.562930

152 INDIA NICOBAR ISLSJuly 2005, MW = 7.2 6 0.601561 1.392709 1.660694 1.711702 1.000000

153 INDIA – ANDAMANAugust 2009, MW = 7.5 + 7.5 7 1.260917 24.296270 1.109453 1.544518 1.128696

154 RUSSIA - KAMCHATKAMay 2013, MW = 8.3 3 0.898922 3.744689

155 CHILE - CENTRALMay 1975, MW = 1975 17 1.000000 0.823498 5.723601 10.847952 2.145077

156 CHILE – COQUIMBOOctober 1977, MW = 7.1 6 2.456942 2.834801 7.115449 2.124114 2.057081

157 PERU – CALLAOJune 1994, MW = 8.2 12 0.355592 0.515479 1.734742 0.524084 3.360211

158 PERU – NAZCANovember 1996, MW = 7.7 8 2.272426 4.453976 2.041444 2.350927 47.418873

159 ECUADOR , CANOAAugust 1998, MW = 7.2 5 2.619707 1.782698 3.545775 1.455707 2.018775

160 USA – WABASH VALLEYApril 2008, MW = 5.4 + 4.8 27 2.466444 1.965336 228.225938 28.082497 9.032539

Page 49: Zona Seismica Vrancea

49

No. Earthquake Name No. ofmonths T0 – 5 T0 - 4 T0 – 3 T0 – 2 T0 – 1

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

161 INDONWSIA - JAVAOctober 2000, MW = 6.8 4 1.221511 4.043894 1.274810 3.210427 1.878292

162 INDONESIA – WEST JAVAJuly 2006, MW = 7.7 5 1.000000 23.551803 1.433054 3.856938 2.603201

163 INDONESIA - JAVASeptember 2009, MW = 7.0 7 10.471224 0.488261 1.687451 0.324788 1.642452

164 CANADA – QUEEN CHARLOTTE ISLOctober 2012, MW = 7.7 4 1.107715. 0.503229 2.085094 0.680850 0.689172

165 CHILE – ATACAMAMay 2013, MW = 6.8 40 0.600298 0.548863 1.673950 9.662772 1.197946

Page 50: Zona Seismica Vrancea

50

Se mai poate observa că:

In 41.21 % din cazuri valoarea maximă a parametrului delta se produce în ultimalună înainte de producerea cutremurului prognozat

In 64.24 % din cazuri valoarea maximă a parametrului delta se produce înultimile două luni înainte de producerea cutremurului prognozat

In 86.66% din cazuri valoarea maximă a parametrului delta se produce înultimile trei luni înainte de producerea cutremurului prognozat.

In 97.57% din cazuri valoarea maximă a parametrului delta se produce înultimile patru luni înainte de producerea cutremurului prognozat

In 99.99*% din cazuri valoarea maximă a parametrului delta se produce înultimile cinci luni înainte de producerea cutremurului prognozat

Practic, această informaţie poate fi valorificată în felul următor: Cănd parametrulgama î-şi atinge valoarea maximă trecând pe ramura descendentăm, vomdeclanşa cod roşu de cutremure (pentru simplul motiv că acel cutremurprognozat se poate produce în orice moment ), şi în acelaşi timp vom declanşa oanaliză cu parametrul delta. Vom calcula deci parametrul gama, lunar, până cândvom întâlni o valoare anomal de mare. In acel vom emite următorul mesaj deaverizare:

Sânt 41.21 % şanse ca în luna viitoare să se producă cutremurul prognozat.Sânt 64.24% şanse ca în următoarele două luni să se producă cutremurulprognozat.Sânt 86.66% şanse ca în următoarele trei luni să se producă cutremurulprognozat.Sânt 97.57% şanse ca în următoarele patru luni să se producă cutremurulprognozat.Sânt 99.99% şanse ca în următoarele cinci luni să se producă cutremurulprognozat.

1.5 CUTREMUR DE PROXIMITATE

In cauzul unor cutremure mari, apare un fenomen interesant: cutremurulde proximitate. Acest cutremur este in fapt un cutremur obişnuit, de magnitudinemai mare decat cutremurele ce se produc aproape zilnic Acest cutremur seproduce cu câteva zile / zeci de zile înainte de producerea cutremurului

Page 51: Zona Seismica Vrancea

51

prognozat. In multe cazuri el se produce in zona unde se va produce viitorulcutremur mare. Rezulta că, daca vom reuşi sa identificam cutremurul deproximitate al unui cutremur mare reducem intervalul de timp până la producereaviitorului cutremur mare la cateva zile / zeci de zile de la câteva luni cât ne oferavaloarea maximă a parametrului delta. Dificultatea cea mai mare in legatură cuacest cutremur de proximitate constă in faptul că, in multe cazuri nu putem sa-lidentificam fie că acesta nu există, fie ca nu ne permite calitatea catalogului.

In Tab. 5 vom găsi rezultatele finale a analizelor a 74 cutremure mari dinintreaga lume. In acest tabel sant mentionate atat momentul ultimului mesaj dealertare (Last Warning Message – LWM). Acest ultim mesaj se lanseaza inmomentul in care parametrul delta atinge valoarea maximă cât si momentul incare este sesizat si anuntat cutremurul de proximitate (PxEq).Vom găsi in Tab.1.5 urmatoarele coloane:

Coloana #1 nr.curentColoana #2 data producerii cutremuruluiColoana #3 tara si zona seismică unde s-a produs cutremurulColoana #4 magnitudinea cutremurului analizatColoana #5 LWM – momentul cand este lansat ultimul avertisment (valoarea maximă a parametrului delta)Coloana #6 Momentul cand se produce cutremurul de proximitate

(daca acesta există)Coloana #7 Observatii

In Tab 5 cutremurele descrise cu caractere rosii sânt cutremureprognozate si anunţate in timp-real

Informatiile din Tab 1.5 pot fi citite în felul următor:Vom lua ca exemplu cutremurul Kobe (Japonia) produs în 16 ianuarie 1995(MW = 6.9, 6434 morti, 300000 case distruse, pierderi de 100 mld $ reprezentând2.5% din PIB Japoniei). Acest cutremur se gaseste la poziţia 19 din Tab 1.5.Acest cutremur s-a produs in 16 ianuarie 1995.In 01 Ianuarie (cu 16 zile îbaintea producerii cutremurului din Kobe) gasimvaloarea cea mai mare a parametrului delta şi s-ar fi transmis un mesaj dealertare (Last Warning Message).Pe 14 ianuarie ( cu 2 zile înainte de producerea cutremurul din Kobe) se producecutremurul de proximitate care ne anunta ca in câteva zile se va producecutremurul din Kobe. Se poate vedea din acest exemplu cum, aceste cutremurede proximitate (în cazul în care ele există) pot creste precizia cu care seprognozează momentul producerii cutremurului prognozat.

Page 52: Zona Seismica Vrancea

52

Tab 1.5

Nrcrt

Date ofearthquake

Country and seismicarea

MW LWM Px.Eq Obs

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)1 13 May 1995 Greece – Kozani 6.6 01 Feb 1995 9 days before2 19 Dec 1981 Greece – Lesbos 7.6 01 Dec 1981 -3 06 Aug 1983 Greece – Aegea Sea 7.0 31 Jul 1983 32 days before4 26 Jul 2001 Greece- Skyros 6.5 30 Jun 2001 -5 17 Jan 1983 Greece – Ionian Sea 7.2 01 Jan 1982 15 days before6 18 Nov 1997 Greece – Kalamai 6.6 01 Nov 1997 6 days before7 24 Feb 1981 Greece – Athens 6.7 01 Feb 1981 -8 15 June 1995 Greece – Eratini 6.5 01 Apr 1995 -9 08 Jun 2008 Greece – Achaia 6.4 01 May 2008 -

10 05 Sep 2004 Japan – Kyoto 7.4 01 July 2004 -11 06 Aug 1984 Japan – Kyushu 6.9 01 May 1984 5 days before12 18 Oct 1995 Japan – Ryuku 7.2 01 Oct 1995 64 days before13 15 Jan 1993 Japan – Kushiro 7.6 01 Sep1992 39 days before14 04 Oct 1994 Russia – Kurile 8.3 01 Aug 1994 35 days before15 28 Nov 2004 Japan – Bekkai 7.0 01 Nov 2004 2 days before16 28 Dec 1994 Japan – Honshu 7.8 01 Nov 1994 18 days before17 25 Sep 2003 Japan – Honshu 8.3 01 Aug 2003 61 days before18 11 Mar 2011 Japan – Tohoku 9.0 01 Mar 2011 2 days before19 16 Jan 1995 Japan – Kobe 6.9 01 Jan 1995 4 days before20 14 Nov 1994 Philippine – Luzon 7.1 01 Nov 1994 28 days before21 21 Apr 1995 Philippine – Luzon 7.2 01 Mar 1995 15 days before22 11 June 1996 Philippine – Luzon 7.1 01 Jun 1996 11 days before23 31 Aug 2012 Philippine – Luzon 7.6 01 Aug 2012 53 days before24 29 Nov 1975 Hawaii – Kalapana 7.2 01 Nov 1975 30 days before

Page 53: Zona Seismica Vrancea

53

Nrcrt

Date ofearthquake

Country and seismicarea

MW LWM Px.Eq Obs

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)25 01 Jan 2001 Philippine - Mindanao 7.5 01 Oct 2000 50 days before26 05 Mar 2002 Philippine - Mindanao 7.5 01 Feb 2002 27 days before27 05 Feb 2005 Philippine - Mindanao 7.1 01 Jan 2004 -28 23 July 2010 Philippine – Moro Gulf 7.6+7.5 01 July 2010 53 days before29 15 Dec 1989 Philippine - Mindanao 7.5 01 Dec 1989 7 days before30 24 Feb 1988 Philippine - Luzon 7.1 01 Dec1987 3 days before31 16 July 1990 Philippine - Baguidao 7.7 01 Jun 1990 9 days before32 17 May 1992 Philippine – Tandag 7.1+7.3 01 May 1992 38 days before

33 03 Sep 2010New Zealand -

Cristchurch 7.0 01 Sep 2010 -34 15 Jul 2009 New Zealand - West 7.8 01 Jun 2009 -35 16 Nov 2000 PNG – New Ireland 8.0+7.8+7.8 01 Oct 2000 9 days before36 02 Apr 2007 PNG – New Solomon 8.1 01 Apr 2007 -37 05 Feb 1995 New Zealand-

Cristchurch 7.5 01 Jan 1995 51 days before38 08 Dec 2007 New Zealand West 6.6 01 Nov 2007 6 days before

39 18 June 1994New Zealand –Arthur’s Pass 6.8 01 Apr 1994 17 days before

40 27 Feb 2002 Chile – Maule 8.8 01 Dec 2001 15 days before41 30 Jul 1995 Chile - Antofagasta 8.0 01 May 1995 -42 14 Nov 2007 Chile- Tocopilla 7.7 01 Nov 2007 7 days before43 23 Jun 2001 Peru - Arequipa 8.4 01 Jun 2001

Page 54: Zona Seismica Vrancea

54

Nrcrt

Date ofearthquake

Country and seismicarea

MW LWM Px.Eq Obs

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (6)44 15 Aug 2007 Peru - Ica 8.0 01 Jun 2007 -45 10 Sep 2007 Colombia 6.8 01 Sep 2007 12 days before46 22 Jan 2003 Mexic - Colima 7.6 01 Dec 2002 43 days before47 19 Sep 1985 Mexic - Michoacan 8.1 01 Jul 1985 4 days before48 09 Oct 1995 Mexic - Jalisco 8.0 01 Aug1995 74 days before49 30 Sep 1999 Mexico - Oaxaca 7.5 01 Jul 1999 45 days before50 09 Feb 1971 California – San

Fernando 6.6 01 Feb 1971 41 days before51 15 Oct 1979 Imperial Valley 6.9 01 Jul 1979 5 days before52 02 May 1983 Calif. - Coalinga 6.7 01 Apr 1983 3 days before53 24 Nov 1987 Calif-Superstition Hills 6.6 01 Oct 1987 54 days before54 18 Oct 1989 Calif. Loma Prieta 6.9 01Sep 1989 -55 28 Jun 1992 California - Landers 7.3 01 Jun 1992 66 days before56 17 Jan 1994 Califormia - Northridge 6.7 01 Nov1993 -57 16 Oct 1999 Calif. – Ludlow 7.2 01 Aug 1999 -58 22 Dec 2003 California - South 6.5 01 Dec 2003 -59 04 Apr 2010 Baja California 7.2 01 Apr 2010 5 days before60 06 Apr 2009 Italy – L’Aquila 6.3 31 Mar 2009 0.25 days before61 17 Nov 1987 Alaka - Southwest 7.9 01 Oct 1987 13 days before62 11 Nov 2002 Alaska - Fairbanks 7.9 01 Nov 2002 10 days before63 08 Jan 2006 Greece - South 6.7 01 Jan 2006 -64 15 Oct 2006 USA - Hawaii 6.7 01Sep 2006 -65 06 Dec 2000 Iran - Nebitdag 7.0 01 Dec 2000 7 days before66 04 Mar 1977 Romania-Vrancea 7.4 01\ Jan 1977 -67 30 Aug 1986 Romania - Vrancea 7.1 01 Jul 1986 14 days before68 30 May 1990 Romania - Vrancea 6.9+6.4 01 Mar1990 18 days before

Page 55: Zona Seismica Vrancea

55

Nrcrt

Date ofearthquake

Country and seismicarea

MW LWM Px.Eq Obs

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)69 15 Jul 2008 Greece - East 6.4 01 Jul 2008 27 days before70 01 Jul 2009 Greece - Crete 6.4 30 Jun 2009 -

71 06 Jul 2011New Zealand -

Kermadek 7.6+7.4 21 Jun 2011 27 days before72 20 Sep 1999 Taiwan – Chi-Chi 7.7 01 Jul 1999 10 days before73 31 Mar 2002 Taiwan - Taipei 7.1 01 Mar 2002 5 days before74 26 Dec 2006 Taiwan - Pintung 7.1 01 Nov 2006 13 days before75 08 Dec 2012 South of California 6.4 01 Dec 2012 121 days before76 04 Jun 2000 Sumatra - West 7.9 01 Jun 2000 1 day before77 13 Feb 2001 Sumatra - Southwest 7.4 01 Nov 2000 21 days before78 17 Feb 1996 Indonesia – Irian Jaya 8.2 01 Dec 1996 -79 10 Oct 2002 Indonesia - Nabire 7.6 01 Oct 2002 20 days before80 07 Feb 2004 Indonesia - Nabire 7.3 01 Jan 2004 1 day before81 03 Jan 2009 Papua New Guineea 7.7 01 Oct 2008 -82 02 Nov 2002 Sumatra – North West 7.4 01 Sep 2002 8 days before83 12 Dec 1992 Indonesia – Flores 7.8 01 Sep 1992 50 days before84 17 Jun 1996 Indonesia - Flores 7.9 01 Jun 1996 -85 11 Nov 2004 Indonesia – Kepualan 7.5 01 Nov 2004 17 days before86 29 Nov 1998 Indonesia - Mangole 7.7 01 Nov 1998 11 days before87 06 Apr 20100 Indonesia - Sumatra 7.8 01 Jan 2010 23 days before88 11 Apr 2012 Indonesia - Sumatra 8.6 + 8.2 01 Apr 2012 90 days before89 12 Sep 2007 Sumatra – South West 8.5 + 7.9 01 Jul 2007 -90 25 Oct 2010 Sumatra – South West 7.8 01 Oct 2010 6 days before

Page 56: Zona Seismica Vrancea

56

Nrcrt

Date ofearthquake

Country and seismicarea

MW LWM Px.Eq Obs

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)91 07 April 1995 Samoa 8.0 01 Dec 1994 -92 09 Sep 2009 Samoa 8.1 01 Aug 2009 29 days before93 19 Jun 1982 El Salvador 7.0 01 Apr 1982 43 days before94 02 Dec 1983 Guatemala 7.1 01 Nov 1983 2 days before95 02 Sep 1992 Nicaragua 7.2 01 Sep 1992 5 days before96 03 Sep 1993 Guatemala 7.6 01 Aug 1993 11days before97 13 Jan 2001 El Salvador 7.7 01 Jan 2001 4 days before98 09 Oct 2004 Nicaragua 7.0 01 Oct 2004 8 days before99 28 May 2009 Honduras - Belize 7.3 01 Apr 2009 6 days before

100 27 Aug 2012 El – Salvador 7.3 01 Aug 2012 13 days before101 22 Apr 1991 Costa Rica 7.6 01 Jan 1991 37 days before102 31 Mar 1999 Panama 6.4 01 Jan 1999 30 days before103 05 Sep 2012 Costa Rica 7.7 01 Aug 2012 92 days before104 30 Jan 1973 Mexic 7.7 01 Nov 1972 25 days before105 29 Nov 1978 Oaxaca - Mexic 7.7 01 Nov 1978 61 days before106 04 Jun 2000 SW - Sumatra 7.9 01 May 2000 26 days before107 04 Oct 1994 Russia - Kuril 8.1 01 Sep 1994 37 days before108 03 Dec 1995 Russia – Kuril 7.9 01 Dec 1995 1 day before109 15 Nov 2006 Russia - Kuril 8.3 + 8.1 01 Nov 2006 41 days before110 15 Jan 2009 Russia - Kuril 7.4 01 Oct 2008 19 days before111 02 Dec 1997 Russia-Kamchatka 7.8 + 7.0 01 Oct 1997 1 day before112 05 Jul 2008 Russia – Kamchatka 7.7 + 7.3 01 Jul 2008 34 days before113 05 Jan-2013 Alaska 7.5 01 Nov 2012 32 days before

Page 57: Zona Seismica Vrancea

57

Nrcrt

Date ofearthquake

Country and seismicarea

MW LWM Px.Eq Obs

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)114 08 July 1980 Solomon Islands 7.5 + 7.9 01 Apr 1980 57 days before115 11 Nov 1985 Vanuatu 7.6 + 7.6 01 Nov 1985 26.days before116 31 Mar 1999 Panama 7.0 01 Jan 1999 30 days before117 03 Mar 1990 Fiji 7.4 + 7.0 01 Mar 1990 6 days before118 16 May 1995 Bew Caledonia 7.7 01 Apr 1995 11 days before119 11 Nov 2012 Myanmar 6.8 01 Nov 2012 2 days before120 21 Apr 1997 Santa Cruz 7.7 01 Feb 1977 21 days before121 07 Oct 2009 Snta Cruz 7.6+7.8 01 Aug 2009 5 days before122 06 Feb 2013 Solomon Isls 8.0 01 Feb 2013 5 days before123 16 Apr 2013 Iran-Pakistan 7.8 01 Apr 2013 -124 11 Aug 2012 Iran 6.4 + 6.2 01 Aug 2012 14 days before125 03 Mar 2002 Turkey 6.5 01 Mar 2002 13 days before126 23 Oct 2011 Turkey 7.3 01 Oct 2011 31 days before127 24 Jul 2005 India - Nicobar 7.2 01 Jun 2005 11 days before128 12 Aug 2009 India - Andaman 7.5 + 7.5 01 May 2009 15 days before129 24 May 2013 Kamchatka 8.3 01 May 2013 3 days before130 10 May 1975 Chile - Central 7.7 01 Apr 1975 -131 15 Oct 1977 Chile - Coquimbo 7.1 01 Aug 1977 40 days before132 09 Jun 1994 Peru - Callao 8.2 01 Jun 1994 3 days before133 12 Nov 1996 Peru - Nazca 7.7 01 Nov 1996 18 days before134 04 Aug 1998 Ecuador - Canoa 7.2 01 Jun 1998 1 day before135 18 Apr 2008 USA – Wabash Area 5.4 + 4.8 01 Feb 2008 -136 25 Oct 2000 Indonesia - Java 6.8 01 Jul 2000 5 days before137 20 Jul 2006 Indonesia - Java 7.7 01 Apr 2006 -138 02 Sep 2009 West Java 7.0 01 May 2009 7 days before

Page 58: Zona Seismica Vrancea

58

Nrcrt

Date ofearthquake

Country and seismicarea

MW LWM Px.Eq Obs

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)

139 28 Oct 2012Canada – Queen

Charlotte Isl 7.7 01 Aug 2012 -140 20 May 2013 Chile - Atacama 6.8 01 Apr 2013 3 days before

Page 59: Zona Seismica Vrancea

59

CONCLUZII

1. Am putut observa că, metoda de prediţie a cutremurelor numită AGD nepoate oferi alerte pe diferite nivele de precizie. Fiecare nivel de precizie estemarcat de câte câte o culoare dintr-un cod de culori.

a) parametrul alfa ne alertează că în zona analizată s-a instalat o anomalieseismică. Asta înseamnă că în zona analizată se va produce o familie decutremure (unul sau mai multe foreshocks, un soc principal, unul sau mai multeafteshocks) dintre care cel puţin unul puternic (socul principal). Această anomalieseismică se instalează de regulă cu câţiva ani înainte de producerea soculuiprincipal şi pare să nu ofere o informaţie prea utilă. In realitate informaţia dată deparametrul alfa este foate importantă pentru simplul motiv că ea reprezintă bazaîntregii construcţii ulterioare. Pentru specialiştii din domeniul managementului,dezastrelor naturale, aceşti ani pot fi importanţi în luarea unor decizii majore şifoarte costisitoare. Această alertă este definită de codul de culoare galben.

b) parametrul gama ne oferă un alt tip de informaţie decât parametrul alfa.Spre deosebire de parametrul alfa, parametrul gama se referă la un cutremuranume. Se ştie că parametrul gama prezintă înaintea unui cutremur mare oanomalie sesizabilă. Din momentul în care valorile parametrului gama încep săcrească foarte mult transformându-se îintr-o anomalie vom declanşa codulpotocaliu de cutremure ştiind că orice anomalie are şi o ramură descrescătoarecând se va produce cutremurul prognozat. In momentul când parametrul gama intră pe ramura descrescătoare sedeclanşează codul de culoare roşu ştiind că, din acest moment cutremurulprognozat se poate poate produce în orice moment.

c) parametrul delta ne oferă informaţii mai precise cu privire momentulproducerii cutremurului prognozat. Analiza cu ajutorul parametrului delta se facedoar în ultimile luni ale analizei seismice.

d) metoda AGD pune in evidenţă importanţa foarte mare a cutremurelemoderate sau mari care se produc cu câteva ore/zile înainte de producereacutremurului prognozat. Autorii acestui studiu le numesc ”cutremure deproximitate”. Aceste cutremure ne anunţă că acel cutremur prognozat se vaproduce în câteva ore/zile. In cazul cutremurului din Japonia vorbim decutremurul din 09 martie 2011 (Mw = 7.3) care s-a produs cu două zile maidevreme de cutremurul prognozat. (11 martie 2011 Mw = 9.0 + 7.9 + 7.7).Este interesant că in Vrancea, în cazul cutremurului din 1940 (10 noiembrie 1940,Mw = 7.7) s-a produs un cutremur de proximitate (08 noiembrie 1940, Mw = 5.9).In general, astfel de cutremure de proximitate se produc în multe cazuri decutremure mari. In prezent, nu există un studiu aprofundant pe tema cutremurelorde proximitate dar un astfel de studiu ar fi foarte important în special românilor,pentru că aşa cum se va vedea în capitolul următor, în Vrancea se va produce încâţiva ani un cutremur mare. Dacă în cazul cutremurelor mari produse în anii dinurmă se pot identifica acest tip de cutremure, în timp real problema este mai

Page 60: Zona Seismica Vrancea

60

complicată. Pentru seismologii care nu au dispoziţie o metodă de predicţie genAGD, aceste cutremure de proximitate nu reprezintă nimic. Sânt cutremureobişnuite (ordinary) care se produc destul de des în zona seismică analizată.Pentru seismologii care au la dispoziţie o metodă de predicţie de tipul metodeiAGD acest tip de cutremure (de proximitate) sânt foarte importante pentru căaceşti seismologi înţeleg importanţa producerii lor.

Cod de culori

Cod galben de cutremur mare: Acest cod se declansează in momentul incare zona seismică analizată intra într-o anomalie seismică stiindu-se că din acelmoment, in zona analizată se va produce cel putin un cutremur mare. Acest codpoate dura cativa ani / câteva zeci de ani .

Cod portocaliu de cutremur mare: Acest cod intră in funcţie în momentulin care valorile parametrului gamma depaşesc de cateva ori (de regulă de 10ori) valorile de backgrond considerandu-se că a inceput o anomalie aparametrului gamma, anomalie ce se va termina sigur cu un cutremur mare

Cod rosu de cutremur mare: Acest cod intra in funcţie in momentul incare parametrul gamma intră pe ramura descendentă a anomaliei. Se considerăcă din acel moment cutremurul mare prognozat se poate produce in oricemoment.

CONCLUZII

Scopul final al acestui studiu este acela de a verifica verificareafunctionarii metodei AGD de prognoza / predictia a cutremurelor in cadrul unuivast program de testare a acestei metode prntru toate zonele seismice de peglob. Se poate observa ca aceasta metoda inseamna de fapt monitor izarea apatru precursori seismici (parametrl alpha, parametrul gama, parametrul delta siceea ce se numeste ” cutremur de proximitate) fiecare dintre ele in diferitele stagiide evolurtie a seismicitatii. Initial au fost efectuate teste separate pentruparametrii alfa si gama. Rezultatele au fost foarte bune: In toate cele 60 de zoneanalizate testele efectuate au aratat ca acesti doi parametri functioneaza perfect.Din aceste prime teste, se poate afirma ca:a) Toate cutremurele mari se produc doar in anomalii seismice (codul galbenpentru cutremure mari). Nici un cutremur mare nu poate produce in afara acestoranomalii seismice.b) Nu exista nici o anomalie seismica fara sa existe un cutremur mare ininteriorul ei.c) Toate cutremurele mari sant precedate de o anomalie a parametrukuigama.. Aceasta afirmatie este adevarata in toate cele 160 de cutremure maritestate

Page 61: Zona Seismica Vrancea

61

d) Toate anomaliile ale parametrului gama sant urmate de cate un cutremurmare.

Pe scurt, se poate spune ca evolutia acesti doi parametri – alfa si gama – esteclara si nu prezinta probleme in interpretarea evolutiei lor

Paramtrii delta si cutremurul de proximitate sant mult mai sensibili decatparametrii alfa si gama. Se poate observa ca in cazul multor analize vom imtalniexpresii precum: ” a fost gasita o valoare anormal de mare a parametrului gama”Dar ce inseamna ”valoare anormal de mare a parametrului gama” ? O valoare dedoua ori mai mare decat media valorilor gama? De zece ori mai mare ? de 100de ori mai mare? Nu exista nici un criteriu . Aici conteaza doar experientaseismologului care face interpretarea si care poate afirma daca o valoare aparametrului delta este ”anomal de mare”La fel se intampla si in cazul cutremuruluii de proximitate. Doar experientaseismologului ne poate spune daca un cutremur poate fi cosiderat drept ” cutremur de proximitate ”Daca vom analiza cu atentie procesul de prognoza / predictie a cutremurelorvom observa ca parametrii alfa si gama sant folositi direct in actul de prognoza/predictie. Parametrii delta si cutremurul de proximitate sant folositi doar pentru acreste precizia predictiei.

Pentru o intelegere mai buna a procesului de predictie am elaborat tabeleleTab 1.4 si Tab 1.5 ( Cap 1) Aceste doua tabele se refera doar la paramrtii deltasi cutremurele de proximitate.La inceput sa incercam sa intelegem procesul de predictie.Daca dorim sa analizam seismicitatea unei zone cu ajutorul metodei AGD cuscopul de a prognoza un viitor cutremur avem nevoie de doua lucruri:

a) un set de programe de calculatorb) Un catalog de cutremure pentru zona pe care vrem sa o analizam sipentru intervalul de timp in care probabil se va produce viitorul cutremur mare pecare vrem sa-l prognoza

Avand aceste doua instrumente santem capabili sa calculam la interrvale de timpconstante , valorile parametrilor alfa, gama, delta si cutremurul de proxcimitate.Vo trece acesta valori intr-un tabel obtinand astfel ceea ce se numeste: ” Tabelseismic al zonei analizate”Acest tip de tabel descrie intr-o forma concentrata seismicitatea zonei analizate.Tot cu ajutorul acestui tabel putem extrapola informatiile continute in tabel.Aceasta extrapolare se numeste ”prognoza seismica ”iar in anumite cazuri” predictia unui cutremur anume” Un astfe de tabel este si Tab.2.1Avand la dispozitie un astfel de tabel, un seismolog, translatand informatiilescrise in limbaj matematic in acest tabel intr-o limba nationala inseamna carespectivul seismolog realizeaza predictia unui viitor cutremur.

Page 62: Zona Seismica Vrancea

62

Din punct de vedere matematic nu este nici o diferenta intre calculul acestorparametri pentru luna in curs sau pentru luni anterioare. In primul caz avem de-aface cu p predictie in timp real (cu alte cuvinte vom face predictia unui viitorcutremur mare) iar in al doilea caz vom face predictia unui cutremur care s-aprodus deja ( retropredictie). Cu alte cuvinte ”vom prognoza un cutremur care s-aprodus deja ” Si la ce ne foloseste sa prognozam un cutremur care s-a produs cumulte luni sauani in urma? Pentru a testa calitatea metodei de predictie.In general, cutremurele mari sant extrem de mare (Aproximativ 2 - 4 cutremuremari/an la nivelul intregului glob. Pentru a testa suficient de riguros ne trebuie celputin 50 de teste. Asta insemnand ca daca vom putem analiza in timp realTOATE zonele seismice din lume am avea nevoie de cel putin 10 – 15 ani deterste. Dar o monitorizare a tuturor zonelor seismice din lume este greu derealizat din cauza costurilor foarte mari. Acest motiv reprezinta probabil cel maimare handicap in creerea unei metode de predictie. Este probabil explicatia celuimai mare esec din istoria stiintei: crearea unei metode functionale de predictie acutremurelor.Daca insa o metoda de predictie a cutremurelor accepta teste de tip” retro-predictie ” problema testarii calitat ii metodei devine mult mai simple si maiieftina. Metoda AGD este o astfel de metoda. Folosind acest tip de retro-predictiemetoda a fost testata pe un numar de 164 cutrenure mari din aproximativ 60 dezone seismice din lume. Intre aceste 164 de cutremure mari au fost prognozate intimp real 5 cutremure mari. Este de mentionat ca, in lume nu ezista o alta metodade predictie a cutremurelor mari cu care sa fi fost prognozat si anuntat din timp(inainte de producerea cutremurului) a mai mult de 2 cutremure mari. Singurametoda cu care au fost prognozate si anuntate inainte de producereacutremurului a cinci cvutremure este AGD. Mai mult cu ajutorul acestei metodesant monitorizate alte 39 de cutremure mari care se vor produce in lunile care vorurma.

Vom face cateva consideratii cu privire la magnitudinea minima care poate fidetectata cu ajutorul metodei AGD:

Daca catalogul de cutremure folosit ca input-data este calculat inmagnitudini de tipul mb vom putea identifica doar cutremure cu magnitudinea maimare de MW = 7.5. Esta c azul zonelor seismi ce de pe ” cercul de foc”: Japonia,PNG, Indodezia, New Zeeland, Alaska, Canada, Kamchatka ,Sud America .

Daca catalogul de cutremure este calculat in magnitudini de tipul MD vorputea fi detectate toate cutremurelu cu magnitudinea mai mare de MW = 6.5 – 6.6Este cazul zonelor seismice din Grecia, Mexic, Nord California, Cap Mendocino

Daca catalopgul de cutremure este calculat in scara de magnitudine ML

vom putea evidentia orice cutremur de magnitudine mai mare de MW = 6.4.Astfel de cataloage putem gasi in Italia, California de Sud, Vancouver (Canada)

Discutia despre tipurile de cataloage descrise mai sus presupune din start caaceste cataloage sant omogene. Un catalog de cutremure este omogen candtoate cutremurele cuprinse in acest catalog sant calculate in acelasi tip demagnitudine: fie ML, fie MD, fie mb. Daca insa catalogul cu care santem obligatisa lucram este o combinatie de magnitudini, precizia rezultatelor finale estegrav

Page 63: Zona Seismica Vrancea

63

afectate . Aceste cataloage neomagene trebuie evitate pentru complicatiile pecare le ridica in folosirea lor. In general, cataloagele globale unde gasim oricecutremur din orice zona de pe glob sant cataloage neomogene. Aceste cataloagesant: NEIC, ISC, ANSS, NOAACataloagele nationale sant in general foarte omogene si deci este recomandabilsa le folosim. Aceste cataloage sant calculate de institutiile seismologice dinfiecare tara. Din pacate nu toate tarile fac publice aceste cataloage. In Romaniaavem un catalog national foarte omogen, un catalog care poate fi model pentrumulte alte cataloage.

Aparitia unei metode de predictie–si AGD este o metoda de predictie functionala-schimba fundamental paradigma seismologiei.

Inainte de aparitia acestei metode de predictie a cutremurelor filozofiaseismologilor, specialistilor in inginerie seismica, specialistilor in managementuldezastrelor naturale considerau ca toate cutremurele mari se produc brusc , faranici un semn de alertare (precursor seismic). (FALS)Aceasta conceptie fortau specialistii din domeniul seismologiei la o filozofiedefensiva , fara nici o actiune. Nimeni nu trebuie sa faca ceva. Trebuie doar saasteptam sa se produca un cutremur mare si dupa aia vom vedea ce se poateface. Eventual sa adunam mortii de prin gramezi de moloz.Metoda AGD demonstreaza ca nici un cutremur mare nu se produce ” din cersenin ” fara nici un semd de alertare. Dimpotriva, folosind metoda AGD putemoferi cel putin patru avertismente (in conditii favorabile chiar cinci averetismente)inainte de producerea cutremurului mare.

Folosind aceasta metoda specialistii care lucreaza in domeniul seimologiei pottrece de la o atitudine defensiva la o atitudine proactiva in care pot si trebuie luateo gama de masuri inainte de producerea cutremurului mare, masuri care au cascop reducerea la maximi\um posibil a pierderilor umane.

Pentru a intelege mai bine cele cinci tipuri diferit de alarme pe care ni le oferametoda AGD am simulat o anomalie a parametrului gama , anomalie ce precedeaparitia tuturor cutremure mari. (”FINAL FIGURE”) . In ”FINAL TABLE” vomaplica informatiile din obtinute din ”FINAL FIGURE” la 32 de cutremure mari.

Page 64: Zona Seismica Vrancea

64

2 8 14 20 26 32 38 44 50 56 62 68 74 80 86 92 98 104

110

116

122

128

134

140

146

152

158

164

170

176

182

188

194

200

206

212

218

224

230

236

242

248

254

260

266

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

10.0

11.0

12.0

13.0

14.0

15.0

0.5

1.5

2.5

3.5

4.5

5.5

6.5

7.5

8.5

9.5

10.5

11.5

12.5

13.5

14.5

STEP

1

STEP

2

STEP

3

STEP

4

STEP

5

M =

8.0

GAM

MA

TIME (mon

FINAL FIGURE

Page 65: Zona Seismica Vrancea

65

FINAL TABLE

( This table is in costruction)

No.Country, Name ofearthquake,Date of occurence,Magnitude

Foreshock(nr.of months)

Start of gammaanomaly

(nr.of months)

Maximum ofgamma anomaly(nr.of months)

Maximum ofdelta anomaly(nr.of months)

ProximityEarthquake(nr of days)

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)

1 JAPAN – KUSHIRO1993, January, MW = 7.6

72 48.5 5.5 4.5 39

2 RUSSIA – KURIL1994, October, MW = 8.3+7.3

19 17 11 4 36

3 JAPAN – BEKKAI2004, November, MW = 7.0

- 17 9 2 2

4 JAPAN – HONSHU1994 December MW = 7.8 45 29 7 2 18

5 JAPAN – HOKKAIDO2003 September, MW = 8.3

15 19 5 4 61

6 JAPAN – GREAT TOHOKU2011 March, MW = 9.0+7.9

90 74 4 1 2

7 JAPAN – KOBE1996, January, MW = 6.8

22 42 24 12 4

8 JAPAN – KYOTO2004 September, MW=7.4+7.2

50 104 44 3 No Px.Eq

9 JAPAN – KYUSHU1969 August, MW = 6.9

12 33 11 4 0.5

10 JAPAN – RYUKUOctober 1995, MW =7.2 + 6.8

103 70 7 1 64

11 TAIWAN – CHI_CHISeptember 1999, MW = 7.7

36 81 6 3 10

12 TAIWAN – TAIPEIMarch 2002. MW = 7.1

4 9 10 1 5

13 TAIWAN – PINTUNGDecember 2006, MW = 7.1

36 52 18 2 13

Page 66: Zona Seismica Vrancea

66

No.Country, Name ofearthquake,Date of occurence,Magnitude

Foreshock(nr.of months)

Start of gammaanomaly

(nr.of months)

Maximum ofgamma anomaly(nr.of months)

Maximum ofdelta anomaly(nr.of months)

ProximityEarthquake(nr of days)

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)

14 PHILIPPINE – DAVAODecember 1989, MW = 7.5

31 60 27 1 7

15 PHILIPPINE, MINDANAOJanuary 2001, MW = 7.5

45 60 5 4 50

16 PHILIPPINE MINDANAOMarch 2002, MW = 7.5

36 33 20 2 27

17 PHILIPPINE – MINDOROJuly 2010, MW = 7.6 + 7.5

9 16 6 1 53

18 PNG – NEW IRELANDNovember 2000, MW = 8.0+7.8 + 7.8

12 17 8 2 9

19 PNG – SOLOMON ISLApril 2007, MW = 8.1

7 34 16 1 No Px.Eq

20 INDONESIA – FLORESDecember 1992 , MW = 7.8

4 15 4 4 50

21 INDONESIA – FLORESJune 1996, MW = 7.9

13 18 6 1 No.Px.Eq

22 INDONESIA, KEPUALANNovember 2004, MW = 7.5 7 95 23 1 17

23 INDONESIA , MANGOLENovember 1998, MW = 7.7

23 23 17 1 11

24 INDONESIA, IRIAN JAYAFebruary 1996, MW = 8.2

11 44 8 3 No Px Eq

25 INDONESIA NABIREOctober 2002, MW = 7.6

13 22 6 1 20

26 INDONESIA, NABIREFebruary 2004, MW = 7.3+7.0

- 14 11 2 1

Page 67: Zona Seismica Vrancea

67

No.Country, Name ofearthquake,Date of occurence,Magnitude

Foreshock(nr.of months)

Start of gammaanomaly

(nr.of months)

Maximum ofgamma anomaly(nr.of months)

Maximum ofdelta anomaly(nr.of months)

ProximityEarthquake(nr of days)

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)

27 PAPUA NEW GUINEEAJanuary 2009, MW = 7.7

50 38 14 3 -

28 INDONESIA- N. SUMATRANovember 2002, MW = 7.4

2 17 17 3 8

29 INDONESIA – BANDA ACEHDecember 2004, MW = 9..0

25 24 6 1 -

30 INDONESIA – N. SUMATRAApril 2010, MW = 7.8

26 64 16 4 23

31 INDONESIA – N. SUMATRAApril 2012, MW = 8.6+8.2

24 14 7 1 90

32 CANADA – QUEENCHARLOTTE ISLOctober 2012 MW = 7.7 36 35 6 4 -

33 CHILE – ATACAMAMay 2013, MW = 6.8

28 48 31 2 3

Page 68: Zona Seismica Vrancea

68

In ” FINAL FIGURE” am simulat o anomalie a parametrului gama impreuna cumomentele importante ale acestei anomalii. Se stie ca acest tip de anomalie aparametrului gama apare inaintea producerii oricarui cutremur mare din lume.

STEP 1 In timp ce avem cod galben, orice cutremur mareeste anuntat deunul sau mai multe foreshocks. Magnitudinea celui mai mare foreshock ne vada. Informatii utile (folosind reloatia 1.1 din Cap 1) in legatura cu magnitudineacutremurului mare care se va produce Pentru fiecare cutremur analizat din ” FINAL TABLE” vom gasi numarul de luni care s-au scurs din momentulproducerii celui mai mare foreshock pana in momentul producerii mareluicutremur (coloana #3). Intervalul de timp este calculat in luni .

STEP 2 Acest step apare in luna in care valorile parametrului gamma incepsa creasca tot mai accentuat. Acest fenomen se transforma intr-o anomalie aparametrului. Valorile parametrului gama cresc in acesasta anomalie de sute demii sau chiar milioane de ori fata de valorile de background ale acestuiparametru. Instalarea aceste anomalii ne informeaza ca in cateva luni sau zecide luni se va produce sigur un cutremur mare. .Cand anomalia parametrului gama incepe sa se dezvolte, vom declara codulorange de cutremure mari din cauza ca, din acest moment este sigur ca in zonaanalizata se va produce un cutremur mare. In ” FINAL TABLE ” vom gasi incoloana #4 numarul de luni scurse din momentul declansarii anomalieiparametrului gama pana in momentul producerii cutremurului prognozat.

STEP 3 Aceasta etapa (STEP 3) este foarte important in analiza noastrapentru ca el reprezinta momentul cand gasim cea mai mare valoare a anomalieiparametrului gama. Dupa acest moment, valorile calculate ale parametruluigama descresc catre valorile de background. Se stie ca pe aceasta ramuradescrescatoare se produc intotdeauna cutremurele mari prognozate. Gasimaceasta de4monstratie in figurile 1.3.1 – 1.3.11 din Cap 1. Rezulta ca, dupaproducerea acestei etape (STEP 3), cutremurul mare , prognozat se poate sa seproduca in orice moment. Acesta este motivul pentru care in acest momentintroducem codul rosu de cutremure mari si in acelasi timp declansam si analizacu ajutorul parametrului delta.

STEP 4 Monitorizand evolutia parametrului delta vom constata ca la unmomentI parametrul. Delta prezinta o valoare abnormal de mare. In acestmoment vom lansa urnatorul mesaj de alarma seismica:

Sant 41.21 % sanse pentru ca un cutremur de magnitudine Mw ≥ 8.0 sa seproduca in luna ce urmeazaSant 64.24 % sanse pentru ca un cutremur de magnitudine Mw ≥ 8.0 sa seproduca in viitoarele doua luni

Page 69: Zona Seismica Vrancea

69

Sant 86.66 % sanse pentru ca un cutremur de magnitudine Mw ≥ 8.0 sa seproduca in viitoarele trei luni

Sant 97.570 % sanse pentru ca un cutremur de magnitudine Mw ≥ 8.0 sa seproduca in viitoarele patru luni

Sant 99.99 % sanse pentru ca un cutremur de magnitudine Mw ≥ 8.0 sa seproduca in viitoarele cinci luni

In acest mesaj de alertare magnitudinea MW = 8.0 este un exemplu in acordcu ”FINAL FIGURE”. Acest mesaj ne indica faptul ca in viitoarele cateva lunicutremurul prognozat se va produce.

STEP5 Inainte de producerea viitorului cutremur devastator, se produce cucateva zile / cateva zeci de zile un cutremur interesant numit ”cutremur deproximitate” Acesta este un cutremur special cu anumite proprietati.Identificarea acestui tip de cutremur este mai dificila dar posibila. Din pacate, nutoate cutremurele de proximitate pot fi identificate sau, pur si simplu nu exista.Sant cutremure mari care nu au acest tip de cutremur . Un exemplu interesanteste cuitremurul din 04 martie 1977 (MW = 7.4) care nu a avut un cutremur deproximitate. (Tabel 2) in timp ce urmatoarele cutremure mari ( august 1986 simai 1990) prezinta acest tip de cutremure. In coloana # 7vom gasi nr de ziledintre momentele producerii cutremurului de proximitate si producereacutremurului prognozat .

Este evident ca in activitatea de predictie a unui cutremur mare apare un factorpsihologic care trebui sa-l depasim: datorita evolutiei foarte lente a seismicitatiiva trebui sa asteptam zeci de luni pana cand cutremurul prognozat sa seproduca. Destul de plictisitor. In realitate, aceasta rata scazuta a evolutieiseismicitatii poate rezenta si un avantaj. In zecile de luni care se scurg intremomentul aparitiei primelor informatii despre un cutremur mare, si momentulproducerii cutremurului prognozat pot fi luate o serie de masuri necesarediminuarii la maximum a pierderii de vieti, masuri care pot fi executate in luni dezile si care costa sume foarte mari de bani. In acest scenariu s-ar putea ca pasiiTEP1, STEP2 si STEP3 sa fie discutat doar intre specialistii in managementuldezastrelor naturale si seismologi in timp ce etapele STEP4 si STEP5 sa fieanuntate si populatiei.

Mesajul de alertare – cutremurul Tohoku –

In analiza făcută in timp real pentru cutremurul Tohoku (Nord – EstulJaponiei, martie 2011, Mw = 9.0) am rămas în luna decembrie când anomaliaparametrului gama a intrat pe ramura descendentă (Tab. 1). Se ştie că, din acestmoment cutremurul prognozat anterior (Mw ≥ 9.1) se poate produce în oricemoment. Este motivul pentru care am declanşat codul roşu de cutremur mare.

Page 70: Zona Seismica Vrancea

70

Dar în acelaşi timp am declanşat analiza cu parametrul delta. Am obţinuturmătoarele valori ale parametrului delta:

Decembrie 2010 δ = 0.90135Ianurie 2011 δ = 0.68455Februarie 2011 δ = 4.81080

La sfârşitul lunii februarie ( cu 11 zile înainte de producerea cutremurului) amobţinut o valoare anormal de mare a parametrului delta. Rezultă că în acestmoment putem emite următorul mesaj de averizare:

Sânt 41.21 % şanse ca în luna martie 2011 să se producă un cutremur demagnitudine Mw ≥ 9.1Sânt 64.24% şanse ca în lunile martie + aprilie 2011 să se producă un cutremurde mgnitudine Mw ≥ 9.1Sânt 86.66 % şanse ca în lunile martie + aprilie + mai 2011 să se producă uncutremur de magnitudine Mw ≥ 9.1.Sânt 97.57 % şanse ca în lunile martie + aprilie + mai + aprilie 2011 să seproducă un cutremur de magnitudine Mw ≥ 9.1.

In 09 martie 2011 (cu două zile înainte de producerea cutremurului prognozat) seproduce un cutremur de magnitudine Mw = 7.3. Este un tip aparte de foreshock.Acest foreshock ne indică faptul ca in câteva zile (nu în aprilie, nu în mai ci încâteva zile) se va produce cutremurul prognozat (Mw ≥ 9.1). Mai mult acest tip deforeshock ( cam cu două unităţi de magnitudine mai mic decât cutremurulprognozat ) ne indică şi locul unde se va produce cutremurul prognozat.

In 11 martie 2011 s-au produs trei cutremure mari: Mw = 9.0, Mw = 7.9, Mw = 7.7.

Ce a urmat se ştie: 15.828 oameni morţi

5942 oameni răniţi 3760 disparuţi 125.000 case distruse un accident nuclear la centrala Nucleară Fukusima un uriaş val tsunami care a avut o înălţime maximă de 10.5 m costurile directe ale acestui dezastru natural : 14.5 – 34.6 mld $ costurile necesare normalizării pieţelor: 300 mld $.

Page 71: Zona Seismica Vrancea

71

CAPITOLUL 2

ZONA SEISMICA VRANCEA

Vom încerca în acest capitol să aplicăm metoda AGD pentru zona Vrancea,încercând să înţelegem dacă în această zonă se va produce sau nu un cutremurmare în viitorii ani.Vom folosi pentru această analiză catalogul de cutremure ROMPLUS.

COMENTARIU Tipul de catalog folosit determină sensibilitatea parametriloralfa şi gama. In general, sânt trei tipuri de cataloage de cutremure:a) cataloage locale: în aceste cataloage magnitudinile sânt calculate în scăride magnitudine locale: ML, MD

b) cataloage generale. în aceste cataloage magnitudinile sânt calculate înscările de magnitudine mb, MS

c) cataloage exotice. In ultimii ani a apărut o nouă scară de magnitudini: Mw

Iniţial, aceste magnitudini au fost gândite pentru o descriere mai precisă acutremurelor mari şi foarte mari. Mai târziu, printr-un artificiu matematic s-atrecut la descrierea cutremurelor medii şi mici cu ajutorul acestui tip demagnitudine. Nu există cataloage nationale calculate în scara de magnitudine Mw

Doar catalogul national din Romania (ROMPLUS) este calculat în această scarade magnitudine.

Dacă vom folosi un catalog calculat în scara de magnitudini ML vom puteapune în evidenţă toate cutremurele cu magnitudine Mw ≥ 6.5 Dacă vom folosi un catalog calculat în scara de magnitudini MD vom puteapune în evidenţă toate cutremurele cu magnitudine Mw ≥ 7.0

Dacă vom folosi un catalog calculat în scara de magnitudini mb vom puteapune în evidenţă toate cutremurele cu magnitudine Mw ≥ 7.5 Dacă vom folosi un catalog calculat în scara de magnitudini Mw,(ROMPLUS catalog) nu ştim ce rezultate vom obţine. Este prima analiză in careautorul acestui studiu foloseste acest tip de catalog drept set de date de intrare.Pentru a avea informaţii despre acest tip de catalog vom analiza zona Vranceaîncă din iunie 1970 verificând toate cutremurele produse în acest interval de timp

Vom analiza seismicitatea de adâncime (h ≥ 60km) ştiindu-se că în această zonăs-au produs marile, cutremure dezastruoasele din zona Vrancea. Vom găsirezultatele acestei analize în Tab.2.

Page 72: Zona Seismica Vrancea

72

In Fig. 2 vom găsi o descriere nouă a seismicităţii zonei Vranncea. Vom comentamai departe informaţiile conţimute în acest grafic

2.1 Acest studiu începe ca de obicei printr-o analiză cu ajutorul parametruluialfa. Analiza începe în luna Iunie 1970. Inainte de această dată catalogul nupemite calculul parametrilor alfa. Se poate vedea că zona Vrancea se afla înanomalie seismică în iunie 1970.

2.2 In decembrie 1971 valorile parametrului gama cresc foarte multdeclanşând o anomalie a parametrului gama. Asta inseamnă că in caţiva ani seva produce un cutremur mare. In aceasta luna am declanşat si codul portocaliude cutremure mari.

2.3 In August 1973 se produce un foreshock de magnitudine MW = 6.0. Acestforeshock ne anunţă că, in acord cu relatia 1.1 din Cap1, magnitudinea şoculuiprincipal este cuprinsă in intervalul:

6.8 ≤ MW ≤ 7.4

Dacă până la producerea şocului principal se va produce un alt foreshock demagnitudine mai mare, vom reface prognoza magnitudinii şocului principal.

2.4 In martie 1976 gasim cea mai mare valoare a parametrului gama:γ = 4.570280. Asta inseamnă că anomalia parametrului gama a ajuns lamaximum intrând pe ramura descrescatoare. Din acest moment, se poateproduce in orice moment un cutremur de magnitudine 6.8 ≤ MW ≤ 7.4 Acestaeste motivul pentru care am introdus codul roşu de cutremure mari.

2.5 In octombrie 1976 se produce un alt foreshock de magnitudine MW = 6.0.Acest foreshock nu modifica cu nimic prognoza de la paragraful 2.3.

2.6 In momentul declararii codului roşu am declanşat şi analiza cuparametrul delta monitorizând cu ajutorul acestui parametru evoluţia seismicităţiizonei Vrancea.

2.7 In Decembrie 1976 găsim o valoare anomal de mare a parametruluidelta : δ = 2.355495. Rezultă că putem lansa urmatorul mesaj de alertare:

Sânt 41.21 % şanse ca în luna ianuarie 1977 să se producă un cutremurmagnitudine 6.8 ≤ MW ≤ 7.4Sânt 64.24% şanse ca în lunile ianuarie + februarie 1977 să se producă uncutremur de mgnitudine 6.8 ≤ MW ≤ 7.4Sânt 86.66 % şanse ca în lunile ianuarie + februarie + martie 1977 să se producăun cutremur de magnitudine 6.8 ≤ MW ≤ 7.4 Sânt 97.57 % şanse ca în lunile ianuarie + februarie + martie + aprilie 1977 să seproducă un cutremur de magnitudine 6.8 ≤ MW ≤ 7.4

Page 73: Zona Seismica Vrancea

73

Tab. 2

No Date LargeEq.

Alphaparmeter

Gammaparameter

Deltaparameter

Comment

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)6 Iunie 1970 -0.15614 0.043207

12 Decembrie 1970 -0.08059 0.08555918 Iunie 1971 -0.31331 0.07217124 Decembrie 1971 -0.17320 0.17882830 Iunie 1972 -0.12633 0.31034636 Decembrie 1972 -0.31792 0.39807042 Iunie 1973 -0.40768 0.43566944 August 1973 6.0 h=73 Km Foreshock48 Decembrie 1973 -0.39988 0.66082454 Iunie 1974 -0.29932 0.75126560 Decembrie 1974 -0.46837 0.83183263 Martie 1975 -0.45821 2.29492066 Iunie 1975 -0.46003 3.11250069 Septembrie1975 -0.34510 3.58850072 Decembrie1975 -0.36700 4.37540075 Martie 1976 -0.34877 4.57028078 Iunie 1976 -0.74032 3.17900081 Septembrie 1976 -0.63801 2.34786082 Octombrie 1976 6.0 h = 146 Km Foreshock82 Octombrie 1976 -0.54700 1.673020 0.48262583 Noiembrie 1976 -0.41245 0.720546 0.40295784 December 1976 -0.55240 0.336805 2.33549585 Ianuarie 1977 -0.45841 0.180293 0.55373286 Februarie 1977 -0.38510 0.181769 0.62287887 Martie 1977 7.4 h=94 Km Vrancea

90 Iunie 1977 -0.44586 0.20178396 Decembrie 1977 -0.41877 0.177958

102 Iunie 1978 -0.47617 0.206123108 Decembrie 1978 -0.33601 0.431687114 Iunie 1979 -0.48557 0.425703120 Decembrie 1979 -0.54700 0.588063126 Iunie 1980 -1.53235 0.602365132 Decembrie 1980 -2.12532 0.622737138 Iunie 1981 -1.96566 1.187610139 Iulie 1981 5.5 h=166 Km Foreshock144 Decembrie 1981 -1.97722 1.501070

Page 74: Zona Seismica Vrancea

74

No Date LargeEq.

Alphaparmeter

Gammaparameter

Deltaparameter

Comment

(1) (2) (3)8 (4) (5) (6) (7)150 Iunie 1982 -1.66524 1.677280156 Decembrie1982 -1.29768 1.977630162 Iunie 1983 -1.27309 2.130050168 Decembrie 1983 -1.17740 1.609900171 Martie 1984 -1.10034 1.595980174 Iunie 1984 -0.94909 1.587990177 Septembrie 1984 -0.98501 2.042990180 Decembrie 1984 -0.90288 2.198240183 Martie 1985 -1.04388 2.448080186 June 1985 -1.02685 2.620690189 Septembrie 1985 -0.97621 2.862590192 Decembrie 1985 -0.91883 3.050730193 January 1986 -0.86444 3.257820194 February 1986 -0.98244 2.732450195 Martie 1986 -0.78478 2.285180 0.602381196 Aprilie 1986 -0.18917 1.739220 1.160755197 May 1986 -0.30767 0.838438 1.000000198 June 1986 -0.36904 0.354876 2.560646199 Iulie 1986 -0.36904 0.691281 1.100481200 August 1986 4.7 (14 zile before) Proximity Earthquale200 August 1986 7.1 h=131 Km Vrancea

204 Decembrie 1986 -0.77600 1.224060210 Iunie 1987 -0.31918 1.548180213 Iunie 1987 5.0 h=160 Km Aftershock216 December 1987 -0.37386 1.973070222 Iunie 1988 -0.30618 2.050390228 Decembrie 1988 -0.15895 2.644730234 Iunie 1989 -0.02890 3.057550237 Septembrie 1989 -0.12448 3.125590238 Octombrie 1989 -0.12400 3.115880239 Noiembrie 1989 -0.77858 4.177000240 Decembrie 1989 -0.71496 4.016510 1.014401241 Ianuarie 1990 -0.83257 3.303180 2.518896242 Februarie 1990 -0.77619 2.984790 2.679116243 Martie 1990 -0.69555 3.113080 0.373186244 Aprilie 1990 -0.61354 2.075510 1.867968245 Mai 1990 4.5 (5 days before) Proximity Earthquake245 May 1990 6.9 + 6.4 Vrancea

Page 75: Zona Seismica Vrancea

75

No Date LargeEq.

Alphaparmeter

GammaParameter

DeltaParameter

Comment

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)252 December 1990 1.10022 0.002759258 June 1991 0.81725 0.002281264 December1991 0.91796 0.002050270 June 1992 1.09820 0.002022276 December 1992 1.04925 0.001136282 Iunie 1993 1.08923 0.001190288 December 1993 0.97829 0.001246294 Iunie 1994 0.97473 0.001299300 Decembrie 1994 1.03599 0.001434306 Iunie 1995 0.94266 0.001844312 Decembrie 1995 0.97337 0.002244318 Iunie 1996 0.72984 0.002509324 Decembrie 1996 0.76904 0.002464330 Iunie 1997 0.87746 0.002345336 Decembrie 1997 1.01279 0.001886342 Iunie 1998 1.07170 0.001421348 Decembrie 1998 0.99907 0.001121354 Iunie 1999 1.02750 0.001198360 Decembrie 1999 1.07842 0.001452366 Iunie 2000 1.00250 0.005608372 Decembrie 2000 0.95096 0.001651378 Iunie 2001 0.96704 0.001839384 Decembrie 2001 0.97769 0.001825390 Iunie 2002 0.94374 0.001730396 Decembrie 2002 0.98840 0.009679402 Iunie 2003 0.97099 0.294462408 Decembrie 2003 0.51917 0.363519414 Iunie 2004 -0.39412 0.528236418 Octombrie 2004 6.0 Foreshock420 Decembrie 2004 -0.33965 0.529467425 Mai 2005 5.1 Foreshock426 Iunie 2005 -0.34535 0.558489432 Decembrie 2005 -0.26950 0.446521438 Iunie 2006 -0.08378 0.614855444 Decembrie 2006 -0.46157 0.656860450 Iunie 2007 -0.57322 0.870798456 Decembrie 2007 -0.49362 1.779400462 Iunie 2008 -0.54304 2.504910468 Decembie 2008 -1.01615 2.993850472 Aprilie 2009 5.2 Foreshock

Page 76: Zona Seismica Vrancea

76

No Date LargeEq.

Alphaparmeter

GammaParameter

Deltaparameter

Comment

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)474 Iunie 2009 -1.15030 3.979200480 Decembrie 2009 -0.89102 4.715780483 Martie 2010 -0.91263 4.736810486 June 2010 -1.08979 4.809300489 Septembrie 2010 -0.76746 4.865150492 Decembrie 2010 -0.69125 4.284330495 Martie 2011 -0.80378 4.083580498 Iunie 2011 -0.82305 3.722060501 Septembrie 2011 -0.78153 3.219000504 Decembrie 2011 -0.75726 3.107700505 Ianuarue 2012 -0.83930 3.419550506 Februarie 2012 -0.70764 2.915090507 Martie 2012 -0.63349 2.599230508 Aprilie 2012 -0.83065 2.304760509 Mai 2012 -0.69010 2.062270510 Iunie 2012 -0.64324 1.595920511 Iulie 2012 -0.96456 1.572040512 August 2012 -0.89341 1.529080513 Septembrie 2012 -0.90511 1.560490514 Octpmbrie 2012 -0.81631 1.489150515 Noiembrie 2012 -0.78833 1.290130516 December 2012 -0.68623 1.348500517 Ianuarie 2013 -0.57129 1.276370518 February 2013 -0.46929 1.358910 0.453436519 March 2013 -0.46134 1.064880 1.794458520 April 2013 -0.52169 0.964329 2.016740521 Mai 2013 -0.23417 0.720325 3.911508522 Iunie 2013 -0.47264 0.743434 3.103300523 Iulie 2013 -0.49241 0.848448 2.219982524 August 2013 -0.23371 0.856650 3.712281525 September2013 -0.24551 0.545352 8.359957526 Octombrie 2013 5.5 Probabil Proximit y Earthquake

Page 77: Zona Seismica Vrancea

77

0 20 40 60 80 100

120

140

160

180

200

220

240

260

280

300

320

340

360

380

400

420

440

460

480

500

52010 30 50 70 90 11

013

015

017

019

021

023

025

027

029

031

033

035

037

039

041

043

045

047

049

051

0

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

0.50

1.50

2.50

3.50

4.50

Jun-

70D

ec-7

0Ju

n-71

Dec

-71

Jun-

72D

ec-7

2Ju

n-73

Dec

-73

Jun-

74D

ec-7

4Ju

n-75

Dec

-75

Jun-

76M

ar-7

7D

ec-7

7Ju

n-78

Dec

-78

Jun-

79D

ec-7

9Ju

n-80

Dec

-80

Jun-

81D

ec-8

1Ju

n-82

Dec

-82

Jun-

83D

ec-8

3Ju

n-84

Dec

-84

Jun-

85D

ec-8

5A

ug-8

6Ju

n-87

Dec

-87

Jun-

88D

ec-8

8Ju

n-89

May

-90

Jun-

91D

ec-9

1Ju

n-92

Dec

-92

Jun-

93D

ec-9

3Ju

n-94

Dec

-94

Jun-

95D

ec-9

5Ju

n-96

Dec

-96

Jun-

97D

ec-9

7Ju

n-98

Dec

-98

Jun-

99D

ec-9

9Ju

n-00

Dec

-00

Jun-

01D

ec-0

1Ju

n-02

Dec

-02

Jun-

03D

ec-0

3Ju

n-04

Dec

-04

Jun-

05D

ec-0

5Ju

n-06

Dec

-06

Jun-

07D

ec-0

7Ju

n-08

Dec

-08

Jun-

09D

ec-0

9Ju

n-10

Dec

-10

Jun-

11D

ec-1

1Ju

n-12

Dec

-12

Months

Gam

ma

para

met

er 7.4

7.1

6.9

& 6

.4

Fig 2.1

Page 78: Zona Seismica Vrancea

78

2.8 In 04 Martie 1977 se produce cel mai mare cutremur produs in Vrancea inultimii ani : MW = 7.4 ( ML = 7.2). Consecintele acestui cutremur sant terifiante.

Peste 1500 de morţiPeste 11300 de raniţiPeste 35000 de cladiri distruseIn Bulgaria au fost raportaţi peste 100 de morţi si 165 raniţi.Valoarea totală a distrugerilor este de ordinul catorva miliarde $. Este insă

dificil de estimat aceasta sumă ţinând cont de secretomania regimului politic dinacea vreme.

Poate ca cea mai realistă imagine a dimensiunilor acestui dezastru oreprezintă rapoartele ulterioare ale seismologilor: Acest cutremur a fost simţit de laRoma până la Moscova si din Turcia până in Finlanda.

Comentariu

Se poate observa că acest cutremur nu are un cutremur de proximitate. Este un faptinteresant cu atât mai mult cu cât un alt cutremur celebru din zona Vrancea- cutremurul din 1940 MW = 7.7 – prezintă un astfel cutremur de proximitate produscu două zile inainte ( 08 noiembrie 1940 MW = 5.9) de cotremurul principal (10noiembrie 1940 MW = 7.7). Vom vedea mai departe că şi cutremurele din 1986 si1990 vor prezenta acest tip de cutremure: cutremure de proximitate.

2.9 După producerea cutremurului din martie 1977 continuăm sa avem valorinegative ale parametrui alpha. Acest lucru înseamnă că anomalia seismica continuă.Rezultă că in zona Vrancea se vor mai produce cutremure mari.

2.10 In iunie 1981 valorile parametrului gamma cresc brusc anuntându-ne ca onouă anomalie a parametrului gamma se instaleaza si implicit un nou cutremur marese va produce. Acesta este motivul pentru care am declarat cod portocaliu decutremure mari.

2.11 In iulie 1981 se produce un foreshock de magnitudine MW = 5.5. Rezulta ca inVrancea se va produce un cutremur de magnitudine 6.3 ≤ MW ≤ 6.9.

2.12 In ianuarie 1986 gasim cea mai mare valoare a parametrului gammaγ = 3.25782. Rezulta ca din acest moment anomalia parametrlui gamma intră peramura descendenta. Asta inseamnă că in orice moment se poate produce uncutremur de magnitude 6.3 ≤ MW ≤ 6.9. Acesta este motivul pentru care amdeclanşat codul roşu de cutremure mari. In acelaşi timp, am declanşat şi analiza cuajutorul parametrului delta.

2.13 In iunie 1986 gasim cea mai mare valoare a parametrului delta: δ = 2.56Rzulta că putem lansa urmatoarea alertă seismică.

Page 79: Zona Seismica Vrancea

79

Sânt 41.21 % şanse ca în luna iulie 1986 să se producă un cutremur magnitudine6.3 ≤ MW ≤ 6.9Sânt 64.24% şanse ca în lunile iulie + august 1986 să se producă un cutremur demgnitudine 6.3 ≤ MW ≤ 6.9Sânt 86.66 % şanse ca în lunile iulie + august + septembrie 1986 să se producă uncutremur de magnitudine 6.3 ≤ MW ≤ 6.9 Sânt 97.57 % şanse ca în lunile iulie + august + septembrie + octombrie 1986 să seproducă un cutremur de magnitudine 6.3 ≤ MW ≤ 6.9

2.14 In 16 august 1986 se produce un cutremur de proximitate de magnitudine MW

= 4.7. Asta inseamnă că in câteva zile / câteva zeci de zile se va produce uncutremur de magnitudine .6.3 ≤ MW ≤ 6.9.

2.15 Pe 30 august 1986 dupa 14 de zile de la producerea cutremurului deproximitate se produce cutremutul prognozat: MW = 7.1

2.16 Dupa producerea cutremurului din august 1986 valorile parametrilor alpharăman negative. Rezultă că în anii ce urmeaza se va produce un nou cutremurmare.

2.17 In iunie 1987 se produce un cutremur de magnitudine MW = 5.0. Rezultă căviitorul cutremur mare va avea magnitudinea cuprinsa în intervalul:6.4 ≤ MW ≤ 7.0.

2.18 In luna noiembrie 1989 găsim cea mai mare valoare a parametrului gamma: γ= 4.177. Din acest moment, valorile parametrului gamma vor intra pe ramuradescendentă a anomaliei. Rezultă că in câteva luni se va produce un cutremur MW ≥6.5.

2.19 In februarie 1990 găsim cea mai mare valoare a parametrului deltaδ = 2.679116. Rezută că in maximum 2 – 3 luni se va produce un cutremur demagnitudine MW ≥ 6.5. Vom lansa un mesaj de alertare:

Sânt 41.21 % şanse ca în luna martie 1990 să se producă un cutremur magnitudineMW ≥ 6.5.Sânt 64.24% şanse ca în lunile martie + aprilie 1990 să se producă un cutremur demgnitudine MW ≥ 6.5.Sânt 86.66 % şanse ca în lunile martie + aprilie + mai 1990 să se producă uncutremur de magnitudine MW ≥ 6.5. Sânt 97.57 % şanse ca în lunile martie+ aprilie + mai + iunie 1990 să se producă uncutremur de magnitudine MW ≥ 6.5.

2.20 In 25 mai 1990 se produce un cutremur de magnitudine MW = 4.5. Acestcutremur îndeplineşte condiţiile de a fi declarat cutremur de proximitate, rezultă că

Page 80: Zona Seismica Vrancea

80

im câteva zile / câteva zeci de zile in zona Vrancea se va produce un cutremur demagnitudine MW ≥ 6.5.

2.21 In 30 iunie la un interval de 5 zile de la producerea cutremurului deproximitate se produc doua cutremure de magnitudini MW = 6.9 si MW = 6.4

2.22 Dupa aceste doua cutremure parametrii alfa calculaţi devin pozitivi semn căzona seismica Vrancea a ieşit din anomalia seismica in care a funcţionat în ultimii 20– 25 de ani. Este evident că in viitorii 10 – 15 ani activitatea seismică din zonaVrancea se va reduce la cutremure moderate, nepericuloase. In acesti viitori 10 -15ani nu se vor putea produce cutremure mari ( MW ≥ 7.0), cutremure periculoase.

2.23 Această perioada calmă din punct de vedere seismic ţine pâna in iunie 2004cand zona seismica Vrancea intra din nou intr-o anomalie seismica. Valorileparametrului alfa devin negative şi valori destul de mari ale parametrilor gamma.Rezultă că vor urma atţi 20 – 25 de ani de activitate seismica intensa, de cutremuremari, dezastre mari.Teoretic, se poate spune că in viitorii ani se va produce o familie de cutremure mari,familie compusă unul sau mai multe foreshocks, un şoc principal, unul sau mai multeaftershocks. Vor fi mai mult ca sigur cel puţin trei cutremure mari. Spre deosebire deanomalia seismica din intervalul 1965 – 1990 in cazul anomaliei care s-a declanşat inanul 2004, acum avem la dispoziţie o metodă de predictie a cutremurelor (AGD) carene va anunţa din timp magnitudinea viitorului cutremur cât şi momentul produceriilui.

2.24 In octombrie 2004 se produce un prim foreshock al acestei anomalii seismice:MW = 6.0. Acest foreshock ne indică faptul ca viitorul cutremur mare va avea omagnitudine cuprinsa în intervlul:

6.8 ≤ MW ≤ 7.4

2.25 In mai 2005 si in in aprilie 2009 se produc alte două foreshocks care numodifică cu nimic prognoza facută la mai sus.

2.26 Din decembrie 2007 se poate vedea că anomalia parametrului gama este înevoluţie. In septembrie 2010 întîlnim cea mai mare valoare a parametrului gama.γ = 4.86515. Rezultă că din acest moment anomalia intră pe ramura descendentă.Acesta este motivul pentru care am declarat cod roşu de cutremure mari.In acelaşi timp am decanşat şi analiza cu parametrul delta.

2.27 In Septembrie 2013 gasim o valoare anomal de mare a parametrului delta: δ = 8.359957. Rezulta ca in acest moment, putem lansa urmatorul mesaj de alerta:

Page 81: Zona Seismica Vrancea

81

Sânt 41.21 % şanse ca în luna octombrie 2013 să se producă un cutremurmagnitudine 6.8 ≤ MW ≤ 7.4Sânt 64.24% şanse ca în lunile octombrie + noiembrie 2013 să se producă uncutremur de mgnitudine 6.8 ≤ MW ≤ 7.4Sânt 86.66 % şanse ca în lunile octombrie + noiembrie + decembrie 2013 să seproducă un cutremur de magnitudine 6.8 ≤ MW ≤ 7.4 Sânt 97.57 % şanse ca în lunile octombrie + noiembrie + decembrie 2013 + ianuarie2014 să se producă un cutremur de magnitudine 6.8 ≤ MW ≤ 7.4.

2.28 In octombrie 2013 se produce un cutremur de magnitudfineMW = 5.5. Acest cutremur, care este un cutremur de proximitate, neanunta ca in cateva zile / cateva zece de zile din momentulproducerii lui se va produce in zona Vrancea un cutremur demagnitudine 6.8 ≤ MW ≤ 7.4.

COMENTARIU

Vom încerca să comentam evolutia seismicităţii zonei Vrancea in intervalul de timp1970 – 2012. Vom apela la Fig. 2.1 Acest tip de grafic apare pentru prima dată intr-olucrare de seismologie pentru simplul motiv că parametrii gama pot fi calculaţi doarcu ajutorul metodei AGD.Se poate observa că avem de a face cu sfârşitul unei anomalii seismice, cu operioada calmă din punct de vedere seismic si cu inceputul unei noi anomaliiseismice.

1 Prima anomalie seismică a început probabil prin anii 1960 – 1965. Nu putemdetermina inceputul acestei anomalii datorită calităţii slabe a catalogului decutremure înainte de anul 1970. In această anomalie seismică se produc treianomalii ale parametrului gama fiecare anomalie anunţându-ne de producerea câteunui cutremur mare:

- cutremurul din 04 martie 1977, MW = 7.4 (ML = 7.2) ar fi putut fi anunţat dela începutul anului ianuarie 1977. Este de menţionat faptul că acest cutremur nu aavut un cutremur de proximitate.

- cutremurul din 30 august 1986, MW = 7.1 ar fi putut fi anunţat la începutullunii iulie 1986. In cazul acestui cutremur, un cutremur de proximitate produs inaugust 1986 ne anunţă cu 14 zile inainte de producerea cutremurului demagnitudine MW = 7.1

- cutremurele din 30 mai 1990, MW = 6.9 & 6.4 ar fi putut fi anunţate laînceputul lunii martie 1990. Si în cazul acestor cutremure s-a produs un cutremur deproximitate care ar fi putut sa ne anunţe cu 5 zile inaintea producerii acestorcutremure.

Page 82: Zona Seismica Vrancea

82

2 După cutremurele din iunie 1990, anomalia seismică se incheie lasând locunei perioade de calm sesmic. (decembrie 1990 – decembrie 2003). In aceastaperioadă nu se pot produce cutremure mari.

3 Din iunie 2004 se declanşează o noua anomalie seismică. Asta înseamnăcă in viitorii 10 – 20 de ani se vor produce o familie de cutremure: unul sau maimulte forşocuri, un şoc principal, unul sau mai multe afterşocuri. Dintre cestecutremure cel mai mare este şocul principal. Dacă vom folosi metoda AGD pentrumonitorizarea activităţii seismice din zona Vrance , vom putea anunţa producereafiecărui cutremur în parte.

4 Alternanţa perioadelor de calm seismic cu cele agitate seismic este oschemă clasică în toate zonele seismice studiate de autorul acestui studiu.

CONCLUZII

Concluziile care pot fi trase din acest studiu, pot fi organizate pe doua paliere:1) Concluzii cu privire pa metoda AGD2) Concluzii cu privire la viitoarele cutremure mari care se vor produce in zonaVrancea.

1) Cu privire la metoda AGD se poate spune in concluzie:

1.1) Metoda AGD de prognoză seismică (analiza cu parametrul α) şipredicţie a cutremurelor ( analize cu patametrii γ şi δ ) este prezentată în Cap.1. Maimult, în acest capitol au fost prezentate şi o parte din testele efectuate asupraacestei metode pentru a verifica cum functioneaza această metodă în codiţii diferite.Toate testele efectuate au avut rezultate pozitive. Asfel, analiza cu parametrul αpune in evidenţă orice anomalie seismică ce se poate instala in orice zona sismică.O analiză cu parametrul γ ne pune în evidenţă cu caţiva ani înainte apariţia oricaruicutremur mare. Când valorile parametrului γ intră pe ramura descendentă aanomaliei parametrului γ cutremurul prognozat trebuie să se producă. In sfârşit, oanaliză cu ajutorul parametrului δ ne poate anunţa de producerea cutremuruluiprognozat cu câteva zile inainte (cutremurul Tohoku din Japonia, martie 2011, Mw

=9.0 ca si cutremurul din Vrancea 1940, MW = 7.7 ar fi anuntate cu doua zileînainte de producerea lor) până la trei luni inainte de producerea lor. Tabelul 1.4 neda informaţii utile cu privire la precizia analizei cu parametrul δ in cazul unorcutremure celebre.

1.2) Predicţia cutremurelor prin metoda AGD reprezintă un proces demonitorizare lunară. Doar in acest mod vom fi capabili să înţelegem variaţiile ce se

Page 83: Zona Seismica Vrancea

83

produc în evoluţia procesului de incărcare seismică. In cadrul acestui proces demonitorizare vom face mereu corecţii la prognozele mai vechi astfel încât ultimapredicţie să fie cea mai apropiată de realitate.

1.3) Metoda AGD este astfel construită astfel încât fiecare cititor alrezultatelor acestei activitaţi poate face sigur prognoze seismice. Orice persoanăcare are la dispoziţie un tabel ca Tab 1 sau Tab 2 şi un grafic precum Fig 2 poateînţelege starea în care se află zona seismică analizată. Si de aici, până la a faceprognoze seismice şi predicţii corecte nu mai este decât un pas. Că în spateleacestor cifre se afla o întreagă metodologie, o întreagă matematică, un număr deproceduri, este altceva. Toată această bucătărie este problema seismologilor.

1.4) Autorul acestui studiu monitorizează cu această metodă, in timp real,alte 34 zone seismice din lume: Grecia (7 zone seismice), Italia (4 zone seismice),California ( 2 zone seismice), Mexic, Peru, New Madrid (USA), Taiwan, HawaiiSoutheast of Alaska, Ecuador, Chile, New Zealand (3 zone seismice), PNG,Phippine (3 zone seismice), Japonia (4 zone seismice), Iran (2 zone seismice) .Numărul zonelor monitorizate cu aceasta metoda creşte continuu astfel că, până lasfârşitul anului 2013 probabil va fi mai mare cu alte zece zone noi monitorizate.

2) Concluzii cu privire la zona Vrancea

2.1) Zona Vrancea a intrat într-o anomalie seismică în iunie 2004 ( Tab.2).Intr-o astfel de situaţie, în toate zonele analizate, se produce o familie de cutremuremari: unul sau mai multe foreshocks, un şoc principal, unul sau mai multeaftershocks. Rezultă că şi în zona Vrancea se va produce în anii ce vin, o familie decutremure mari.

Problema care trebuie rezolvată in acest raport este cea a cutremurului care se vaproduce acum în câteva luni sau zeci de luni. Despre cutremurele mari care se vorproduce dupa acest cutremur vom discuta mai târziu, după producerea acestuicutremur.

2.2) în zona Vrancea apar secvenţe diferite de cutremure înainte de producereaunui cutremur mare, secvenţe pe care autorul acestui studiu le-a întâlnit si in altezone seismice.

Secvenţa din 1940 Secvenţa din 1977

29 martie 1934 Mw = 6.622 octombrie 1940 Mw = 6.5 01 octombrie 1976 Mw =6.008 noiembrie 1940 Mw = 5.910 noiembrie 1940 Mw = 7.7 04 martie 1977 Mw = 7.4

Page 84: Zona Seismica Vrancea

84

In ambele secvenţe găsim forshocks (29 martie 1934 Mw = 6.6, 22 octombrie 1940Mw = 6.5, pentru secvenţa din 1940 şi 01 octombrie 1976, Mw = 6.0 în cazulsecvenţei di 1977).Secvenţa din 1940 prezintă şi un cutremur de proximitate cu două zile înainte deproducerea şocului principal (08 noiembrie 1940 Mw = 5.9).Secvenţa din 1977 nu prezintă un astfel de cutremur de proximitate.

2.3) Situaţia zonei Vrancea in acest moment (31 decembrie 2012) esteurmătoarea:

Zona Vrancea intră intr-o nouă anomalie seismică in iunie 2004.In octombrie 2005 se pruduce cel mai mare foreshock: MW = 6.0. Acest

foreshock ne indică faptul ca magnitudinea viitorului cutremur va fi cuprinsă îninintervalul: 6.8 ≤ MW ≤ 7.4. Făcând o analiză mai fină am putea spune că esteimportant sa ştim dacă viitorul cutremur va avea o magnitudine la margineainferioară a intervalului (MW = 6.8 – 6.9 – 7.0) sau la marginea superioară aintervalului ( MW = 7.2 – 7.3 – 7.4).1) Dacă viitorul cutremur va avea o magnitudine la marginra inferioară aintervalului (MW = 6.8 – 6.9 – 7.0), acest cutremur va fi sigur un foreshock al unuicutremur mai mare (MW = 7.6 – 8.4).Dacă însă cutremurul care se va produce în câteva luni / zeci de luni, va avea omagnitudine la marginea superioară a intervalului (MW = 7.2 – 7.3 – 7.4) lucrurile secomplică foarte mult:2) acest cutremur poate fi un şoc principal şi deci, următoarele cutremure marivor fi cutremure mai mici fiind afterşocuri.3) acest cutremur ar putea fi un foreşoc al unui cutremur mai mare:MW = 8.0 – 8.8 . (probabilitate foarte mică)Dacă vom privi cu atenţie la cele două secvenţe vom constata următoarele:Secvenţa din 1940 (de fapt anomalia seismică din 1940) are două foreshocks demagnitudine MW = 6.5 & 6.6 si un shock principal de magnitudine MW = 7.7.Secvenţa din 1977 (de fapt anomalia seismică din 1977) a avut un foreshock demagnitudine MW = 6.0 si un soc principal de magnitudine MW = 7.4 .Secvenţa care se dezvolta in acest moment are un forshock de magnitudineMW = 6.0. Asta înseamnă că viitorul cutremur care se va produce după acestforeshock poate fi :a) un al doilea foreshock asemăntor cazului din secventa 1940 după careurmează un soc principal cu adevărat violentb) un soc principal ca în cazul secvenţii din 1977 de magnitudine M = 7.4Trebuie însă să precizăm că USGS calculează o valoare mai mică pentruforeshockul din octombrie 2004 Mw = 5.9 în loc de MW = 6.0 cât calculează INFP( MW = 6.0). Această diferenţa, mică în aparenţă, schimbă un pic analiza în sensulcă face ipoteza a) mult mai probabilă.

Page 85: Zona Seismica Vrancea

85

Se poate oserva că viitorii ani vor fi extrem de periculoşi din punctul de vedere alriscului seismic. Evident că, din punct de vedere seismologic situaţia poate fiadministrată doar de metoda AGD care va putea in timp să deceleze intre cele treiposibilităţi. Mai mult, cu ajutorul acestei metode se va putea estima pe lângămagnitudine viitorelor cutremure mari dar si momentele producerii lor.

OBSERVATIE

Toate consideraţiile de mai sus, sânt valabile la momentul septembrie 2013.

Orice cutremur de magnitudine MW ≥ 6.0 ar putea modifica tabloul de mai sus.

ANEXA

In mod normal, dupa capitolul ”Concluzii” raportul de faţă ar trebui să seîncheie. Autorul acestui studiu a simtit nevoia să facă o serie de comentarii pe temapredicţiei cutremurelor cu atât mai mult cu cât aparitia metodei AGD schimbăcomplet filozofia acestui domeniu: protecţia împotriva cutremurelor. In momentul defaţă, domeniul predicţiei cutremurelor seamănă cu o junglă informaţională. O junglăfără reguli, fără proceduri, fără idei noi, fără vreo speranţă de evoluţie. Este incredibilsă vezi mii de specialişti în geofizică (profesori, directori, sefi de comisii, referenţi pela tot felul de reviste de specialitate) care se opun vehement oricarei tentative decercetare in domeniul predicţiei cutremurelor dar care nu se sfiesc să ” prezică ” câteun cutremur de câte ori se afla în faţa unui microfon la un post de radio, în faţacamerelor de luat vederi, sau la un interviu la vreun ziar. Si conform principiului ”acţiunii şi reacţiunii ” apar alte sute sau mii de ”specialişti ” care vor contestavehement predicţiile celor dintâi. Poftim de mai înţelege ceva... Si în tot acest războiinformaţional se mai produce câte un cutremur, mai mor câteva mii de oameni...Defapt toate prognozele facute in presa nu au nici o valoare ştiinţifică sau practică.Toate aceste ” prognoze ” au drept scop nu rezolvarea unei probleme stringente aleunei tari – protejarea populaţiei in faţa unui dezastru natural iminent – ci ” ratingul ”specialistului sau al institutului pe care-l reprezintă. Interesant este faptul că nici oinstitutie naţională nu reacţionează la aceste prognoze seismice. Pe de altă parte,ce institutie naţională ar putea declanşa o procedură care costă mulţi bani în bazaunei ” prognoze ” făcută la televizor ? Un posibil dezastru naţional ( şi un cutremurmare poate fi un dezastru naţional) nu se anunţă în piaţa publică sau prin presă.Toata aceasta inflaţie de prognoze nu reprezintă nimic din punct de vedere stiinţific.

Page 86: Zona Seismica Vrancea

86

Aceste prognoze nu sânt de fapt decât nişte afirmaţii. Cine mai poate crede în ideeapredicţiei cutremurelor dupa miile de prognoze nerealizate, dupa miile de prognozefalse ? Nu este foarte important faptul ca cetaţeanul mediu nu mai are încredere înposibilitatea realizării un unei prognoze realiste. Sânt însă persoane care aprobaproiecte de cercetare, care aprobă programe de dezvoltare în domeniul seismologiei.In felul acesta, toată activitatea de cercetare in domeniul predicţiei cutremurelor esteaproape blocată. Este o realitate in lumea ştiinţifică. Se afirmă în lumeacercetătorilor că, dacă cineva doreşte să piardă sigur finanţarea pentru un proiect decercetare este suficient să includa sintagma ” predicţia cutremurelor ”. Ba mai mult,in lumea geofizicii s-a creat un model de comportament dacă vrei să fii ” cool”: decâte ori cineva deschide un subiect legat de predicţia cutremurelor trebuie săarborezi un aer superior, arogant ( o aroganţă comparabilă cu cea a lui Conu’Matache Măcelaru când vorbeşte despre cârnaţii de casă), să zâmbeşti ironic şi săînchei discuţia triumfal cu un ” hai dom’le lasă-mă-n pace cu prostiile astea..” Nucontează ca această atitudine mai condamnă câteva sute/mii de oameni la moartela viitorul cutremur..... Autorul poate da câteva exemple intereasante pe acestsubiect.

Foarte interesant este faptul că toate aceste ” prognoze ” au căteva lucruri comunecare le individualizează:

a) toate ”prognozele de televizor” sânt vagi. Nu se precizează nici o dată amomentului producerii şi nici magnitudinea viitorului cutremur . Toate prognozelesânt de tipul: ” se pare că....”, ”ar trebui să.....”, ” este evident (!!!) că...” s.a.m.d. Nicio predicţie nu reprezintă rezultatul vreunei metode de predicţie a cutremurelor.Garanţia valabilităţii acestor predicţii este dată de .....gradul ştiinţific al celui careface respectiva predicţie. Insuficient!

b) toate aceste predicţii sânt făcute ” in lumina reflectoarelor ”. Fie la televizor,fie intr-un ziar, fie la un post de radio, si mai rar, strecurate in câte o lucrare ştiinţifică.Acest mod de comunicare ne indică din start neseriozitatea acţiunii de predicţie.

Dacă, din punct de vedere ştiinţific nu putem ajuta în niciun fel vreopersoană speriata de astfel de dezastre (şi sânt foarte mulţi oameni realmentesperiaţi in orice ţară afectată de cutremure mari) toate speranţele acestor oamenirămân legate de instuţiile de management ale dezastrelor naturale. Aceste instituţiisalvează zilnic multe persoane aflate în situaţii diferite şi speranţele puse în acestesituaţii este justificat. Cu o observaţie: in cazul unui cutremur dezastruos situaţiaeste mai complicată:

Este adevărat că în orice ţară afectată de dezastre naturale violente existacâte o instituţie natională care actionează (de multe ori foarte eficient) în cazuri deurgenţă. Numite ”Protecţie Civilă” în unele ţări, ” FEMA (Federal EmergencyManagement Agency ”, ” Guarda Civile National ” , ” Inspectorate pentru Situaţii deUrgenţă ” în alte ţări aceste instituţii acţionează în situaţii de urgenţă pentru salvareacâtor mai multi oameni aflaţi în situaţii dificile. Sânt instituţii militarizate, dotate cuformaţiuni de pompieri, dotate cu utilaje si instrumente specifice activităţilor desalvare, descarcerare etc. Filozofia acestor instituţii este însă pur defensivă. Cu alte

Page 87: Zona Seismica Vrancea

87

cuvinte, se aşteaptă sa se producă un eveniment după care se intervine, de multe orieficient . Nici nu ar putea fi altfel.In cazul unui cutremur dezastruos, tabloul general se schimbă fundamental: Se ştiecă în cazul unui cutremur dezastruuos pot apare între câteva mii şi câteva zeci de miide răniţi in câteva zeci de secunde. Sânt capabile formaţiunile de pompieri sasalveze acest număr uriaş de răniţi intr-un timp rezonabil ?. Si dacă vrem săcomplicăm puţin situaţia, putem presupune ca acest cutremur dezastruos se poateproduce într-un anotimp când temperaturile scad noaptea catre punctul de îngheţ alapei. Rezuta că toate persoanele rănite trebuie să fie salvate intr-un interval de timpextrem de scurt (câteva ore) pentru că, altfel, se poate întâmpla ca numărul deoameni morţi din cauza temperaturilor scăzute să fie mai mare decât numărul deoameni omorâţi chiar de către cutremur. Serviciile de salvare ”fac şi ele ce pot” incazul unor dezastre violente aşa cum sânt cutremurele mari. Dacă ar fi să fimsinceri, nici nu s-ar putea să facă prea mult. Aceste servicii nu sânt proiectate să fieeficiente in caz de cutremure mari când apar brusc câteva mii / zeci de mii de răniţiintr-un timp foarte scurt . Cine ar proiecta, înzestra, întreţine forţe militarizate, care săintervină doar o dată la 30-50 de ani? Ar fi cu totul nerealist să cerem aşa ceva.Nerealist însă pare a fi atitudinea presei, a guvernelor, dar şi a oamenilor în generalcare cred că aceste instituţii militarizate rezolvă toate problemele care apar in cazulunui cutremur mare.....Si de aici vine şi marea discrepanţă între fondurile alocate serviciilor de seismologieşi altor servicii care ar putea fi folositoare în caz de cutremure mari. Ca să dam oimagine a ceea ce se întâmplă în cazul unui cutremur dezastruos am putea menţionafilmuleţul care se poate vedea aproape în toate cazurile de cutremure dezastruoasece apar în lume cam o data la 2 – 3 ani: dupa lupte ”seculare” un grup de militarisalvează de sub dărâmături o persoana rănită care este evacuată în uralele celor 10– 20 de ” gură – cască” care întâmplător se aflau prin apropiere. Imediat, toată presapreia imaginile şi timp de câteva zile, apar articole din ce în ce mai elogioase laadresa ”bravilor militari” care nu-i aşa? s-au sacrificat ...salvând oamenibla,bla,ala...Nimeni nu contabilizează câti oameni mor intre dărâmăturile blocurilor vecine pentrusimplul motiv că ” eroii” nu au ajuns şi la ei....Nu e vorba de nici un sacrificiu, de nici un erou. Să fim serioşi. Este vorba doar de oactivitate pe care ei trebuiau să o facă în baza unui contract de muncă, iar daca aufăcut această activitate corect sânt de apreciat.

Trebuie să recunoaştem că în cazul unui cutremur dezastruos nu prea avemla ce spera. Nici seismologii nu prea ne pot ajuta, nici ISU nu prea poate. Doar dacăavem norocul ca vreun ”erou” să ajungă până la noi sub cine ştie ce dărâmaturi ..Vom vedea mai departe că tabloul poate fi chiar mult mai sumbru.

Trebuie să înţelegem că tabloul este atât de sumbru dintr-un singur motiv:PANA LA APARITIA ACESTEI METODE DE PREDICTIE NIMIC NU NE-AR FIOBLIGAT SA TRECEM DINTR-O POZITIE DEFENSIVA INTR-O POZITIEPROACTIVA.

Page 88: Zona Seismica Vrancea

88

Existenţa unei metode de predicţie a cutremurelor ne ajută să planificăm dintimp, cu calm, acţiunile care ar trebui să fie executate inainte, in timpul si dupăproducerea cutremurului .Vom încerca în cele ce urmează să trecem în revistă căteva activităţi ce trebuieanalizate şi planificate înainte de producerea unui cutremur mare în ipoteza că avemla dispoziţie o metodă de predicţie a acestui cutremur.

1. Un prim pas, extrem de important, este crearea de proceduri.Aceste proceduri reprezintă un set de reguli pe care trebuie să le respecte oriceprefect, primar, conducător de institutie, din zona afectată, în cazul produceriicutremurul prognozat. Nu se poate lăsa la inspiraţia fiecărui conducător de instituţiemasurile care trebuie luate urgent, dupa producerea cutremurului, în condiţii destress.

2. O problemă extrem de complicată care trebuie rezolvată din timpeste reprezentată de locuinţele familiilor care si-au pierdut total sau parţial locuinţeleîn timpul cutremurului. Este o realitate faptul că un cutremur mare, distruge total sauparţial un număr uriaş de locuinţe. Vor fi după producerea cutremurului mii/zeci demii de familii care nu vor mai avea unde locui. Aceşti oameni ar trebui ajutaţi şi petermen scurt (zile/luni) şi pe termen lung (ani/zeci de ani). Pe termen scurt, problematrebui rezolvată la nivel local unde fiecare primar ar trebui să identifice cladiri maisolide unde ar putea fi duşi toţi aceşti nefericiţi imediat după producereacutremurului. Ar trebui să fie asigurate rezerve de apă, mâncare, pături şi altemateriale necesare supravieţuirii pe termen scurt. Pe termen lung, problema esteextrem de complicată: Trebuie să facem observaţia că în ţara noastră populaţia esteextrem de săracă si deci, foarte puţini vor fi capabili să-şi construiasca / cumpere onouă locuinţă singuri, fara nici un ajutor. Este evident că aceşti oameni trebuie să fieajutaţi pentru că, după ce că au fost loviţi de un dezastru nu ar fi normal să-i lăsampradă incă unui dezastru: un capitalism deşănţat scăpat de sub control care, prinbăncile pe care le apara cu înverşunare ar fi în stare sa jefuiască şi ultima bucată depiele rămasa intreagă pe corpul sarmanului om. Autorul crede că ar fi utilă ointervenţie legislativă prin care băncile să fie obligate să dea credite de construcţiein condiţii mai civilizate acestor oameni.

3. O serie de probleme le ridică necesitatea unor evacuări urgenteimediat după producerea cutremurului. Este evident că un număr mare de oamenirăniţi trebuie extraşi urgent de sub dărâmături şi transportaţi cu aceiaşi urgenţă laspitale pentru a fi operaţi. In această situaţie, viteza de reacţie, precizia, coordonareavor fi hotărâtoare în rezolvarea situaţiei. Aici, serviciile SMURD vor avea cuvântulprincipal. Sub rezerva unor posibile, necesare dotări suplimentare trebuie să fim maioptimişti. Problema apare în spitale unde vor trebui efectuate un număr uriaş deoperaţii într-un timp record.

- avem spitalele necesare? Greu de spus dinainte. Trebuie să înţelegem caun număr de spitale vor fi grav avariate de cutremur şi vor deveni improprii unorastfel de activităţi cel puţin pe termen scurt. Trebuie găsite din timp soluţii alternative.

- avem numărul de medici şi cadre medicale necesare unei astfe de acţiunide mare amploare? Greu de spus. După campania de mare succes de gonire a

Page 89: Zona Seismica Vrancea

89

medicilor din ţară s-ar putea să fim obligaţi să acceptăm sa fim operati de portarii şisoferii fostelor spitale...

- situaţia medicamentelor si a consumabilelor din spitale esti vitală în acestesituaţii de dezastru. Fiind solicitate să furnizeze medicamente şi consumabile pentruun număr uriaş de operaţii farmaciile spitalelor vor rămâne goale în scurt timp. Nu arfi o ” situatie specifică unei ţări sărace ca Romania ”. S-a întâmplat şi în ţări maibogate:In 1994 după cutremurul Northridge, Los Angeles, California, spitalele din LosAngeles (!!!) au rămas fără medicamente, sânge şi consumabile. Si trebuie săacceptăm faptul că spitalele din California sânt printre cele mai bine aprovizionatespitale din lume.Si cu toate astea au rămas făra medicamente şi consumabile... Si cum au rezolvatproblema ? Americăneşte. Au dat câteva telefoane unor spitale mari din alte oraşe,au fost încărcate câteva zeci de avioane, au sosit în Los Angeles şi gata. Operaţiileau continuat. In Europa birocraţia specific europeană ar putea să fie fatală în acestesituaţii. Până vom primi ajutoarele de la Comunitatea Europeană vor trece sigurcăteva zile preţioase în astfel de situaţii. Câteva zile ? Timp suficient ca să-iinmormântăm pe cei care au murit ... din lipsă de medicamente şi consumabile. Esteposibil ca organizarea din timp a unor depozite de urgenţă să fie mai eficientă decâmilogeala pe la străini.

- se ştie că în urma unui cutremur devastator când panica şi dezordineastăpânesc societatea, numărul de spargeri ale caselor creste de câteva sute de ori încomparaţie cu o situaţie normală. De aceea, poliţia trebuie să fie mai vigilentă decâîn cazuri de normalitate, nu de alta dar compatrioţii noştri mai tuciurii se organizeazăfoarte repede şi foarte eficient în astfel de situaţii. S-ar putea ca serviciile de ordine şipază să necesite întariri ale efectivelor şi probabil o legislaţie mai favorabilă.

- In ultimii ani, prin lege, fiecare proprietar este obligat să se asigure îmotrivaefectelor produse de un eventual cutremur. Si este foarte bine că este aşa. Numaică, în cazul unui cutremur devastator, vor fi mii/zeci de mii de cladiri distruse saugrav avariate.Rezultă că, vor apare brusc, câteva mii/zeci de mii de proprietari carevor încerca sa-şi ridice primele de asigurare. Rezulta că, societăţile de asigurări vortrebui să plătească într-un interval de timp foarte scurt, sume foarte mari de bani,sume pe care, sinceri să fim, nu le deţin cash. Filozofia de funcţionare a oricăreisocietăţi de asigurare este simplă: societatea de asigurări incasează ani de zile banidin asigurări de la câteva milioane de asigurati. Condiţia este ca, în cazuldistrugerilor produse de un cutremur, societatea de asigurări să despăgubească peasigurat conform unui contract. Cu aceşti bani, încasaţi an de an, societatea deasigurări face investiţii din care scoate un profit mai mare sau mai mic. Rezultă casocietatea de asigurare face afaceri, obţine profituri cu ajutorul banilor obţinuţi de laasiguraţi. In situaţii simple firma de sigurări mai plăteşte câteva poliţe de asigurărimai mult pentru a-şi menţine reputaţia curată sau pentru un pic de reclamă. Si astfel,maşinăria funcţionează. Până într-o zi, când un cutremur devastator blochează totul.Apare un numar foarte mare de cereri de recuperare a sumelor plătite de asiguraţi,firma de asigurăni nu are de unde să dea sume atât de mari (pentru ca banii încasaţisânt blocaţi în diferite active). In această situaţie disperată firma de asigurări va faceceea ce ştie să facă cel mai bine orice firmă capitalistă: îşi va declara incapacitatea

Page 90: Zona Seismica Vrancea

90

de plată , va declara falimentul firmei, iar acţionarii firmei vor dispărea în alte ţări...mai capitaliste...Vor urma mii/zece de mii de procese, care vor dura 10 – 15 -20 de ani cu aceleaşidecizii ”în coadă de peşte”...In urmă vor rămâne aceiaşi proşti cu buza umflată ca şi alte cazuri numite”Caritas”.Pentru că trebuie să spunem direct: in absenţa unei legislaţii bine pusă lapunct, legislaţie care să protejeze interesele asiguraţilor, aceste societăţi sânt de faptnişte Caritasuri. Sau mai mult, pentru că la Caritasul originar proştii şi-au depusultimii bani benevol, beneficiind doar de prostia proprie. In cazuli firmelor de asigurăristatul îi obligă pe proprietari de clădiri să se asigure promiţându-le că în cazul unuicutremur ”va curge lapte şi miere”. Este probabil cazul ca Parlamentul Romaniei săia mai în serios intesele celor care i-au votat.

Exemplu: după cutremurul in Los Angeles din 1994 (Northridge Earthquake Mw=6.7)firmele de asigurări din Los Angeles au intrat în incapacitate de plată, şi-au declaratfalimentul şi au încercat să dispară lăsând mai multe mii de familii ”cu ochii însoare”. Spre respectul lui Guvernul SUA a intervenit destul de energic, punând ”piciorul în prag”: împreună cu FED (un fel de Bancă Natională în variantă americană)statul american a împrumutat firmele de asigurări cu sume uriaşe pentru rezolvareaurgentă a problemelor acestor firme urmând ca banii să fie recuperaţi ulterior.

4. In cazul cutremurelor dezastruoase apar o serie de efecte secundare lafel de periculoase sau poate chiar mai periculoase:

- Accidente nucleare:In 11 Martie 2011 un cutremur mare (MW = 9.0), produs în nord-estul Japoniei, acreat un accident nuclear la Centrala Nucleară Fukushima. Acest accident a fostcatalogat ca având gradul 7 pe o scară de şapte grade a accidentelor nucleare.Acest accident nuclear a egalat accidentul de Cernobil Dincolo de efecteleeconomice (uriaşe) vom încerca să oferim câteva date tehnice pentru a înţelege maibine ce poate reprezenta un accident nuclear.Centrala Nucleară de la Fukushima are 6 grupuri energetice deci, 6 reactoarenucleare. Când s-a produs cutremurul, grupurile 1,2,3 erau în funcţie iar grupurile4,5,6 erau oprite pentru revizii anuale. Au fost explozii la 5 din cele 6 grupurienergetice.

Au fost înregistrate doze de 400 mSv/h (milisievert). Această expunereeste de câteva mii de ori mai mare decât fondul natural. Prin ” fond natural ” seînţelege expunerea provenită de la radiaţia cosmică. Această expunere (400 mSv/h)este de 20 de ori mai mare decât expunerea anuală a unui specialist care lucreazăîn domeniu nuclear sau în minele de uraniu.

Fondul natural este de 2 mSv/anO radiografie implică o expunere de 0.02 mSv. Nu se recomandă mai mult

de 5 radiografii pe an.O radiografie dentară reprezintă o oxpunere de 0.01 mSvO expunere de 100 mSv/an ” garantează ” o formă de cancerO expunere de 1000 mSv/an provoacă un cancer fatal în mai puţin de 12

luni

Page 91: Zona Seismica Vrancea

91

O singură doză de 1000 mSv produce ceea ce se numeşte ” răul de radiaţii” care se manifestă prin leşin, greaţă, o stare generală foarte proastă din care însănu se moare imediat.

O doză singulară de 5000 mSv ar putea ucide cel puţin jumătate din oameniiexpuşi în maximum o lună de zile.

Aceste informaţii tehnice ne ajută să ne facem o imagine chiar parţială a ceea ceînseamnă un accident nuclear. Ceea ce este trist este faptul – demonstrat în Cap. 1 –ca acest cutremur uriaş a fost prognozat în timp real. Specialiştii japonezi ar fibeneficiat de patru nivele de alertă seismică dintre care ultima alertă ar fi putut fiemisă cu două zile înainte de producerea cutremurului. Probabil că, dacă ar fifost luate în considerare avertismentele seismologilor, bilanţul acestui dezastru ar fifost de cel puţin zece ori mai mic.Pentru români, acest exemplu japonez înseamnă înainte de toate un motiv dereflexie mai profund în legătură cu efectele pe care le-ar putea avea un cutremurmare asupra unei centrale nucleare. Stiind că în zona Vrancea este posibil să seproducă un cutremur foarte mare (MW ≥ 7.8), ştiind că in faţa undelor seismicegenerate de acest cutremur se află două centrale nucleare (Cernavodă şi Koslodui)se poate înţelege de ce nivelul de alarmă ar trebui să crească foarte mult şi foarterepede.

- Accidente hidrotehniceUn baraj impreună cu lacul de acumulare reprezintă un sistem destul de sensibil încazul unui cutremur foarte mare. Pericolul vine în special de la baraj care ” pus înmiscare ” de către undele seismice de frecvenţă mică poate ceda eliberând câtevasute de milioane de m3 de apă. Este evident că, localităţile aflate în aval sânt pur şisimplu spulberate. Este greu de estimat câte victime pot apare într-un astfel deaccident. Depinde de dimensiunea lacului de acumulare, de înălţimea la care se aflălacul faţă de baza barajului, de numărul localităţilor din aval, de mărimea lor.Un alt fenomen foarte periculos care se poate produce într-un lac de acumulare estereprezentat de alunecarile de teren care se produc destul de frecvent în timpul unorcutremure mari. Se ştie ca vibraţiile solului în timpul unui cutremur mare pot scoatedin echilibrul metastabil în care se afă mase mari de rocă de pe versantii munţilorcare înconjoara un lac de acumulare, făcându-le să alunece în lac. Se formează înaceastă situaţie valuri extrem de înalte care por depăşi nivelul barajului căzând înaval necontrolat. Pot apare distrugeri importante în localităţile din aval.Exemplu: In nordul Italiei, pe râul Piave se afla un baraj înalt de 265 m. In spateleacestui baraj era un lac de 150 milioane m3 de apă. In 1963 s-a desprins un perete alunui versant al lacului, a alunecat în lac, s-a format un val uriaş care a depăşit nivelulbarajului căzând în râul din aval de baraj lovind un orăşel situat în aval de baraj.S-au raportat 2000 de morţi şi dispăruţi...

In absenţa unei metode de predicţie a cutremurelor, orice cutremur mare se produce”din senin, neanunţat”. Orice efect al cutremurului, de la oameni morţi până laaccidente nucleare se produc ” din senin, brusc, neanunţat”. Este scuza acelor

Page 92: Zona Seismica Vrancea

92

specialişti care nu pot face mai mult decât să se scuze că totul s-a produs ”din senin,brusc, neanunţat”.

Fals. Nici un cutremur mare nu se produce ”din cer senin”. Prezentul studiu ne-ademonstrat că, orice cutremur mare prezintă semnale clare cu ani de zile înainte deproducerea lui, semnale care, interpretate corect, ne avertizează clar de apariţiarespectivului cutremur.

Metoda AGD ne oferă cel puţin patru nivele de alerta. In condiţii favorabile chiarcinci nivele de alertă.

Primul nivel de alerta apare cu mai mult de 5 ani înainte de producerea cutremurului(este vorba de socul principal). Este momentul declanşării codului galben decutremure mari.

Al doilea nivel de alertă apare în momentul când parametrul gamma intră înanomalie. Este momentul declansării codului portocaliu de cutremure mari.

Al treilea nivel de alerta este reprezentat de intrarea parametrului gamma pe ramuradescendentă anunţându-ne că în câteva luni se va produce cutremurul prognozat.Este momentul declanşării codului roşu de cutremure mari.

Al patrulea nivel de alerta apare in momentul cand se obtine cea mai mare valoarea parametrului delta. Aceasta alerta se lanseaza cu 1 – 5 luni inaintea produceriicutremurul mare.

Al cincilea nivel de alertă poate apare în interiorul codului roşu cu câteva zile înaintede producerea cutremurului prognozat. Este vorba de cutremurul de proximitate,cutremur care apare în unele situaţii în special în cazul cutremure foarte mari.

Interpretând corect aceste informaţii vom fi capabili să reducem substanţial efectelecutremurului care se va produce.

Autorul acestui studiu doreşte să multumească domnilor Dr. Doru Mateciuc (INFP) şiAdrian Grecu (ASSECO) pentru ajutorul substantial dat în elaborarea acestui studiu.

Fiz. VALERIU GRECU

OCTOMBRIE 2013

Page 93: Zona Seismica Vrancea

93

CURRICULUM VITAE

Nume, Prenume -GRECU VALERIU

Adresa, telefon, -Str. Dr.Taberei, Nr. 98, Bl.C2, Ap84, Sector 6 Bucuresti, Tel: 0217780527 [email protected][email protected]

Status-Casatorit,2 copii

Data şi locul naşterii-04 august 1946, com Baleni,Jud Galati

Scoala: Liceul ”M.Kogălniceanu”, Galaţi 1964,1964 -1969 Universitatea Bucureşti, Fac, de Fizică, Secţia Geofizică, Specializarea Seismologie

Funcţii- 1968 1977 Inginer Geofizic an Bucuresti – Intreprinderea pentru Metale Rare- 1977 – 2011 Seismolog, Institutul National pentru Fizica Pamantului Laboratorul de Seismologie,- 2011, August Pensionat

Activităţi: Din 1977 până în prezent am lucrat într-un singur domeniu: Predicţia cutremurelor

Realizări: -1997 După 20 de ani de cercetare am creat prima metodă de predicţie acutremurelor numită:” SEISMIC FORECAST USING GEOSTATISTICS”

- 2000 Prima predicţie recunoscută oficial:National Geophisical Data Center (SUA)recunoaşte predicţia Cutremurului din PNG (Noiembrie 2000, MW = 8.0)

Page 94: Zona Seismica Vrancea

94

- 2009 Crearea celei de-a doua metode de predicţie a cutremurelor numită AGD

- 2010 Primul cutremur prognozat prin metoda AGD: BIO-BIO earthquake, ianuarie2010, MW = 8.8

- 2011 Al doilea cutremur prognozat prin metoda AGD:Tohoku earthquake Japan,Martie 2011 Mw = 9.1

2012 Al treilea cutremur prognozat şi anunţat în timpreal: California de Sud, 08 Decembrie 2012, MW = 6.4

-2013 Al patrulea cutremur prognozat si anuntat in timp real: the South East ofAlaska : Ianuarie 2013, MW = 7.5

- 2013: Al cincilea cutremur prognozat in timp real: Kamchatka, Russia: MW = 8.3

Bibliografie

1. Grecu V., Moldovan A., 1994, Earthquake prediction for Imperial Valleyseismic region - California, European Seismological Comission, XXIV Gen.Assembly, Athens, September 1994.

2. Grecu V., Moldovan A., 1995, Earthquake prediction for Central Italy byGeostatistics, 3rd Workshop on Statistical Models and Methods in Seismology,Thera, Greece.

3. Grecu V., Nacu V., 1998, Geostatistical analysis for some Greek seismicareas, ASPELEA Midterm Scientific Report.

4. Grecu V., Nacu V., Analysis of Greek seismicity using Geostatistics,Workshop on ASPELEA project, Praga.

Page 95: Zona Seismica Vrancea

95

5. Grecu V., Papadopoulos G., Nacu V., 1999, The analysis of seismicity usingGeostatistics. Application on Greek seismic areas, XXIV Assembly EGS,Haga.

6. Grecu V., Papadopoulos G., Nacu V., 1999, Geostatistical analysis forVrancea seismic area. Presentation at IstConference "Advanced on NaturalHazard Mitigation. Experience from European and Japan" Athens.

7. Grecu V., Mateciuc D., 2007, Seismic Forecast Using Geostatistics,Romanian Reports in Physics, 59, 3, 871 – 917pp.