Zona Metropolitana Bucuresti

P.A.T.Z. - ZONA AGLOMERAÞIEI URBANE ªI ZONA METROPOLITANÃ A MUNICIPIULUI BUCUREªTI4 Componente ale strategiei de dezvoltare economicã integratã, în condiþiile protecþiei mediului 4 Organizarea �centurii verde - galbenã� a capitalei ºi a sistemului de parcuri regionale ale zonei metropolitane

F o r m e d e i m p l e m e n t a r e : P l a n u l d e M a n a g e m e n t

IHS Romania SRL iunie 2006 P.A.T.Z.-zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã a municipiului Bucureºti - componente ale strategiei de dezvoltare economicã integratã, în condiþiile protecþiei mediului - organizarea �centurii verde - galbenã� a capitalei ºi a sistemului de parcur i regionale ale zonei metropolitane

Consiliul General al Municipiului Bucureºti

Institute for Housing and Urban Development Studies (IHS Romania SRL)

Dr. arh. Nicolae Þarãlungã Director

Dr. arh. Sorina RacoviceanuDirector ºtiinþific

Studio Bit Arh. Andra Panait

IHS Romania SRL

Lucrarea face parte din P.A.T.Z. - zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã a municipiului Bucureºti - componente ale strategiei dedezvoltare economicã integratã, în condiþiile protecþiei mediului - organizarea centurii verde galbenã a capitalei ºi a sistemului de parcuriregionale ale zonei metropolitant

INTERGRAPH COMPUTER SERVICES

Universitatea din Bucureºti - Centrul Interdisciplinar de Cercetãri Avansate asupra Dinamicii Teritoriale

Universitatea din Bucureºti - Centrul de Cercetare a Mediului ºi Efectuare a Studiilor de Impact

Institutul Naþional de Cercetare - Dezvoltare în Domeniul Urbanismului ºi Amenajãrii Teritoriului - Urban Proiect

Institute For Housing and Urban Development Studies Romania

Institutul de Economie Naþionalã al Academiei Române

Institutul de Geodinamicã �Sabba S. ªtefãnescu� al Academiei Romane, (cu participarea Grupului de Geodinamicã)

Beneficiar

Elaborator

Design

Copyright

Contractor principal ºi integrator de date

Elaboratori proiect:

echipã tehnicã de specialitate interdisciplinarã ºi interinstituþionalã

P.A.T.Z. - zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã aMunicipiului Bucureºti

Forme de implementare: Plan de management

IHS Romania SRL iunie 2006 P.A.T.Z.-zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã a municipiului Bucureºti - componente ale strategiei de dezvoltare economicã integratã, în condiþiile protecþiei mediului - organizarea �centurii verde - galbenã� a capitalei ºi a sistemului de parcur i regionale ale zonei metropolitane

0. INTRODUCERE

OBIECTIVUL DOCUMENTULUI

STRUCTURA DOCUMENTULUI

1. ASPECTE CHEIE DE MANAGEMENT

ASPECTE TERITORIALE GENERALE

ASPECTE PRIVIND COORDONAREA OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE

2. CADRUL STRATEGIC DE REFERINÞÃ PENTRU ZONA METROPOLITANÃ BUCUREªTI

OBIECTIVE STRATEGICE DE DEZVOLTARE A REGIUNII METROPOLITANE

POLITICI DE AMENAJARE TERITORIALÃ DURABILÃ

3. OPERATIONALIZAREA PLANULUI

FORME DE MANAGEMENT

SCENARIU DE DEZVOLTARE

FIªA DE PROGRAMARE

4. TERMINOLOGIE, ABREVIERI ªI SURSE DE INFORMAÞIE

TERMENI PRIVIND AGLOMERAÞIA URBANÃ, ZONA METROPOLITANÃ, STRUCTURA ªI ORGANIZAREA PARCURILOR REGIONALE METROPOLITANE ªI A CENTURII VERDE GALBENÃ

TERMENI PRIVIND POLITICA REGIONALÃ A UNIUNII EUROPENE

SURSE DE INFORMARE

1

2

2

3

4

6

9

11

11

13

15

15

16

33

34

39

43

Cuprins

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt

IHS Romania SRL iunie 2006

10Introducere Introducere Introducere

�o metropolã - o regiune� ®

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


0.1. Obiectivul documentului

Obiectivul documentului este acela de a asistaBeneficiarii Finali cu informaþii ºi forme de ope-raþionalizare a proiectelor finanþate în cadrulObiectivelor 1, 2 ºi 3 ale Fondurilor Structurale aleUniunii Europene. Rezultatul documentului esteacela de prezenta, în primã versiune, Cadrul strate-gic de referinþã pentru zona metropolitanãBucureºti.

0.2. Structura documentului

Planul de management orchestreazã demersulinstituþional de accesare a Fondurilor Europeneconstituit pe aspectele cheie de management (capi-tolul A) rezolvate pe douã registre distincte: formede coordonare (Capitolul B) ºi forme de imple-mentare (capitolul C).

Primul registru cuprinde forme de coordonare aObiectivelor de Dezvoltare a zonei metropolitaneBucureºti cu Raportul CE privind politica deCoeziune 2007-2013, cu Cadrul de Referinþã alStrategiei Naþionale ºi cu Cadrul Strategic deReferinþã al Regiunii Bucureºti-Ilfov.

Al doilea registru conþine forme de operaþionalizarea programelor politice în scopul pregãtiriiBeneficiarilor Finali în organizarea procesului deaccesare a fondurilor structurale în perioada 2007-2013.

Introducere

2 P.A.T.Z.-zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã a municipiului Bucureºti - componente ale strategiei de dezvoltare economicã integratã, în condiþiile protecþiei mediului - organizarea �centurii verde - galbenã� a capitalei ºi a sistemului de parcur i regionale ale zonei metropolitane

Institute for Housing and Urban Development Studies Romania SRL (IHS Romania), în calitatede partener în consorþiul condus de SC INTERGRPH SRL, are obligaþia de a realiza în cadrulstudiului �P.A.T.Z. - zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã a municipiului Bucureºti�formele de implementare a strategiei de dezvoltare economicã integratã în condiþiile pro-tecþiei mediului.

In conformitate cu practica accesãrii Fondurilor Structurale ºi în conformitate cu Cadrul de Referinþãal Strategiei Naþionale din România, în consultare ºi coordonare cu partenerii consorþiului ºi cureprezentaþi ai primãriilor participante în cadrul Zonei Metropolitane Bucureºti, IHS Romania srl sin-tetizeazã aspectele de management ºi cãile de rezolvare ale acestora, în condiþiile reformei Politicilorde Coeziune a Uniunii Europene pe perioada 2007-2013.

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


31Aspecte cheie de management


Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt

IHS Romania SRL iunie 2006 4 P.A.T.Z.-zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã a municipiului Bucureºti - componente ale strategiei de dezvoltare economicã integratã, în condiþiile protecþiei mediului - organizarea �centurii verde - galbenã� a capitalei ºi a sistemului de parcur i regionale ale zonei metropolitane

Aspecte teritoriale generale

Aspecte cheie de management

1.1. Context teritorial rezultat din proce-sul de integrare

è a. Din punct de vedere teritorial,

România, implicit capitala, ocupã o poziþie

perifericã în Europa, cu legãturi insuficiente

de transport regionale ºi fãrã conexiuni

inter-modale;

è b. In contextul teritorial european,

România, implicit zona metropolitanã

Bucureºti, va avea de gestionat problema-

tici generate de existenþa de graniþe interne

în cadrul Uniunii Europene.

1.2. Context teritorial specific intern

è a. Zona metropolitanã Bucureºti

este, la momentul integrãrii, un amalgam

teritorial rural-urban, cu disparitãþi extreme

privind infrastructura socialã ºi economicã;

è b. Din punct de vedere al infrastruc-

turii primare, Bucureºtiul ºi unitãþile admi-

nistrativ teritoriale partenere se confruntã

cu probleme severe privind gradul de

echipare cu utilitãþi publice, staþie de

tratare, de epurare ºi depozitare a

deºeurilor;

è c. Din punct de vedere al manage-

mentul deºeurilor, zona metropolitanã

Bucureºti se confruntã cu lipsa unui sistem

de colectare ºi tratare selectivã a acestora.

1.3. Context socio- economic intern

è a. Din punct de vedere al infrastruc-

turii educaþionale ºi sanitare, majoritatea

unitãþilor necesitã îmbunãtãþiri;

è b. Din punct de vedere al domeniu-

lui Cercetare-Dezvoltare tehnologicã, se

constatã lipsa investiþiilor;

è c. Din punct de vedere al sectorului

economic reprezentat de IMM-uri, zona

metropolitanã Bucureºti este mai slab dez-

voltatã decât zone similare din UE.

è d. Din punct de vedere culturã,

sport, recreere, zona metropolitanã nu are

investiþii suficiente pentru locuitorii zonei ºi

reprezentative la nivel european.

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


Aspecte teritoriale generale


1.4. Context specific de mediu

è a. Teritoriul metropolitan înre-

gistreazã o scãdere dramaticã a spaþiilor

verzi, prin reconversia funcþionalã a

terenurilor agricole/împãdurite în dez-

voltãri cu caracter comercial;

è b. Municipiului Bucureºti ºi unitãþile

administrativ teritoriale din cadrul zonei

metropolitane sunt afectate ciclic de acti-

vitãþi seismice ºi de indundaþii.

1.5. Caracteristici comunitare

è a. Zona metropolitanã nu are un

mecanism operaþional în ceea ce priveºte

planificarea ºi managementul teritoriului,

al serviciilor ºi utilitãþilor de interes metro-

politan;

è b. Zona metropolitanã nu

funcþioneazã ca un agregat social, eco-

nomic ºi de mediu.

1.6. Caracteristici privind dezvoltarea ºi cercetarea

è a. Lipsa unei forme de planificare ºi

de management în parteneriat determinã o

lipsã de preocupare în investiþii în domeniul

C&D, întârziind apariþia unui avantaj com-

petitiv al zonei metropolitane Bucureºti în

context european.

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


2.1. Coordonarea cu Raportul CE privind Politicade Coeziune 2007-2013

Capitolul se referã la propunerile legislative aleComisiei Europene privind reforma Politicii de coe-ziune, perioada 2007-2013, formulate la data de14.07.2004, ca urmare a prioritãþilor strategice aleagendei Lisabona ºi Göteborg.

Convergenþã: stimularea creºteriieconomice ºi crearea de locuri demuncã în statele membre ºi în regiu-nile mai puþin dezvoltate:

Obiectivul se referã la regiunile cu PIB sub 75% dinmedia comunitarã. Temele de cofinanþare suntmodernizarea ºi diversificarea structurii economice,dezvoltarea ºi modernizarea infrastructurii de bazã,protecþia mediului, întãrirea capacitãþii administra-tive, îmbunãtãþirea calitãþii instituþiilor pieþei munciiºi a sistemelor de educaþie ºi formare, ºi valorifi-carea resurselor umane. Statele membre al cãrorPIB se aflã sub 90% din media comunitarã vor fi eli-gibile pentru Fondul de Coeziune, prin care se vorfinanþa programe privind transporturile ºi mediul.

Competitivitate regionalã ºi ocupareaforþei de muncã: anticiparea ºi încu-rajarea schimbãrilor:

Prin politica de coeziune regiunile ºi autoritãþileregionale pot anticipa ºi promova schimbarea eco-nomicã în zonele industriale, urbane ºi rurale înscopul întãririi competitivitãþii ºi atractivitãþii acesto-ra. Prin programe naþionale, politica de coeziuneva ajuta persoanele sã se pregãteascã ºi sã seadapteze la evoluþia economicã, sprijinind politicilece urmãresc ocuparea forþei de muncã, calitatea ºiproductivitatea muncii ºi integrarea socialã.

Cooperare teritorialã europeanã:asigurarea unei dezvoltãri armo-nioase ºi echilibrate în întreagaUniune Europeanã:

Aceastã politicã se bazeazã pe iniþiativa INTERREGprin care sunt sprijinite cooperarea trans-frontalierã(regiuni cu graniþe interne ºi externe) ºi trans-naþionalã. Domeniile de cofinanþare sunt dez-voltarea zonelor urbane, rurale ºi de coastã,întãrirea relaþiilor economice ºi implantarea înaceastã reþea a întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Tabel1: Fonduri structurale 2007-2013



Aspecte privind coordonarea Obiectivelor de Dezvoltare

2007 - 2013

Obiective Instrumente

1. Convergenta si competitivitate

Fond de Coeziune

FEDR

FSE

2. Competitivitateregionala

FEDR

FSE

3. Cooperare teritorialaeuropeana

FEDR

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


2.2. Coordonarea cu Cadrul de Referinþã alStrategei Naþionale

Obiectivele specifice menþionate prin CRSN în lunaaprile 2006 se referã la creºterea economicã ºiocuparea forþei de muncã prin:

� Dezvoltarea infrastructurii de bazã la standardeleEuropene

� Creºterea pe termen lung a competitivitãþii eco-nomice

� Dezvoltarea ºi utilizarea eficientã a capitaluluiuman românesc

� Creºterea capacitãþii administrative� Promovarea unei dezvoltãrii teritoriale echilibrate

(sursã: redactare aprile 2006, CRSN, pagina 62)

Prin Obiectivul Dezvoltarea Infrastructurii se coor-doneazã politici de investiþii în scopul facilitãriideplasãrii oamenilor ºi mãrfurilor, precum ºi înscopul îmbunãtãþirii calitãþii vieþii. In cadrul acestuiObiectiv, se pot realiza investiþii de extindere ºiîmbunãtãþire a infrastructurii de transport, creºtereasinergiei între protecþia mediului ºi dezvoltare, pre-cum ºi folosirea eficientã a energiei.

Prin Obiectivul Creºterea Competitivitãþii se coor-doneazã politici privind creºterea productivitãþii /crearea unui mediu de afaceri dinamic, realizareainfrastructurii ºi serviciilor în susþinerea afacerilor,întãrirea sistemului de certificare a calitãþii ºi aECO-inovaþiilor, dezvoltarea unei economii orien-tate cãtre �lanþuri de valoare adãugatã�, crearea

unui cadru favorabil de acces la finanþãri, a unuicadru privind Dezvoltarea, Cercetarea ºi Inovarea,dezvoltarea sectorului ITC ºi a turismului

Prin Obiectivul Dezvoltarea ºi Utilizarea Eficientã aCapitalului Uman Românesc se coordoneazã politi-ci privind investiþii în educaþie, sãnãtate ºi pentrubunãstarea populaþiei, în scopul asigurãrii accesu-lui complet al copiilor la forme de învãþãmânt, alintegrãrii ºi pãstrãrii forþei de muncã prin programede educaþie vocaþionalã ºi formare, prin consiliereºi îndrumare, prin aplicarea formelor de comba-terea ºomajului ºi prin asigurarea unei integrãrisociale fãrã nici o formã de descriminare.

Prin Obiectivul Creºterea Capacitãþii Administrativesunt coordonate politici legate de realizarea uneimanagement public pe bazã de indicatori demãsurare a performanþei guvernãrii, din punct devedere al eficienþei, eficaciãþii ºi satisfacerii nevoilorcetãþeanului. Un aspect special va fi legat decreºterea capacitãþii administraþiei în legãturã cupartenerii sociali.

Prin Obiectivul Promovarea Dezvoltãrii TeritorialeEchilibrate sunt coordonate politici de planificare deinvestiþii multi-sectoriale prin care sã se asigure oconectare a României la reþeaua europeanã detransport, dezvoltarea reþelei urbane, înlãturareadisparitãþilor teritoriale de tip urban-rural, privindserviciile ºi utilitãþile publice, dezvoltarea zonelorrurale ºi protejarea ºi punerea în valoare a patri-moniului natural ºi cultural precum ºi acþiuni ºi

investiþii de dezvoltare ºi de cooperare specificezonelor de frontierã.

Prioritãþile sunt organizate în programe oper-aþionale în coordonare cu Fondurile UniuniiEuropene dupã cum urmeazã:



Programul operaþional Fond

Creºterea competitivitãþii economice FEDR

Infrastructura de transport FEDR, FC

Mediu FEDR, FC

Dezvoltare regionalã FEDR

Dezvoltarea resurselor umane FSE

Dezvoltarea capacitãþii administrative FSE

Asistenþã tehnicã FEDR

Cooperare transfrontalierã FEDR

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


2.3. Coorodonare cu cadrul Strategic de Referinþãal Regiunii Bucureºti-Ilfov

Elementele propuse în documentul de Lucru alAgenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Bucureºti-Ilfov, elaborat la data de 14.11.2005 sunt urmã-toarele:

1. Capacitatea administrativã ºi parteneriat

2. Capital uman ºi societatea informaþionalã

3. Energie, inovare ºi competitivitate în afaceri

4. Protejarea mediului ºi prevenirea riscului

5. Dezvoltarea ºi regenerarea urbanã

6. Accesibilitate ºi mobilitate

7. Integrare ºi infrastructura socialã, în special

ºcoli ºi spitale

8. Turism ºi valori culturale

9. Economie ºi dezvoltare ruralã

10. Internaþionalizarea ºi marketingul regional



Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


92Cadrul strategic de referinþã

pentru zona metropolitanã Bucureºti


Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


Cadrul strategic de referinþã pentru zonametropolitanã Bucureºti

Dezvoltarea teritorialã a regiunii metropolitane Bucureºti se bazeazã pe trei pilonicoordonaþi cu politicile de dezvoltare teritorialã a Uniunii Europene (1999, ESDP,Posdam):

è 1. Necesitatea dezvoltãrii policentrice echilibrate a unitãþilor administrativ teri-toriale ce compun parteneriatul metropolitan Bucureºti ºi întãrirea formelor deco-operare dintre zonele urbane ºi cele rurale;

è 2. Realizarea cu prioritate a unui sistem integrat de transport ºi de comunicareîntre aceste unitãþi administrativ teritoriale;

è 3. Dezvoltarea ºi conservarea patrimoniului cultural ºi natural existent pe teri-toriul unitãþilor administrativ teritoriale ce compun regiunea metropolitanãBucureºti.

1

2

3

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


1. Obiective strategice de dez-voltare a regiunii metropolitane

Bucureºtiul va trebui sã-ºi �fabrice� o marcãproprie prin care sã-ºi realizeze ºi sã con-solideze avantaje comparative ºi competitivie înconglomeratul teritorial european în scopul:

a. Imbunãtãþirii calitãþii vieþii ºi al înlãturãrii dis-paritãþilor teritoriale existente între municipiulBucureºti ºi unitãþile administrativ teritorialecomponente ale zonei metropolitane Bucureºtiºi între sectoare din municipiul Bucureºti;

b. Creãrii unui pol de concentrare economicã ºide sprijin în atragerea de investiþii ºi delocalizare de noi întreprinderi pentru dez-voltarea continuã a unui bazin de locuri demuncã ºi pentru menþinerea populaþiei dinzonele rurale periurbane, prin investiþii înobiective economice ºi în infrastructura localã.

c. Promovãrii valorilor culturale în peisajul mul-ticultural european prin variate moduri deexpresie: limbã, muzicã, arhitecturã, picturã,arheologie etc.

2. Politici de amenajare teritorialã durabilã

Pachetul de politici teritoriale specifice regiunii metropolitane Bucureºti se raporteazã la recomandareaRec (2002)1 a Comitetului de Miniºtri ai Statelor Membre �Principii directoare pentru dezvoltarea terito-rialã durabilã a continentului european� ºi a �Strategiei de Dezvoltare Durabilã� revizuitã, a ConsiliuluiUniunii Europene, EU SDS2006:

1. Promovarea formelor de accesibilitate macrospaþialã ºi de mobilitate pentru deplasãri rapide aleoamenilor ºi mãrfurilor ºi pentru o mai bunã interconectare a reþelei de oraºe mici ºi comune din zonametropolitanã;

2. Reducerea disparitãþilor urban-rural prin asigurarea unei oferte de servicii ºi utilitãþi publice la stan-darde europene în municipiul Bucureºti ºi în zona metropolitanã.

3. Promovarea coeziunii zonei metropolitane prin anticiparea, promovarea ºi schimbarea structurii eco-nomice în zonele urbane ºi rurale, prin pregãtirea persoanelor pentru adaptarea la evoluþia economicã;

4. Remodelarea societãþii ºi structurilor teritoriale, prin dezvoltarea accesului la mijloace de informare ºicunoaºtere, cu ajutorul instituþiilor de transfer de tehnologie, parcurilor tehnologice, centrelor de cerce-tare ºi formare;

5. Anticiparea ºi contracararea agresiunii antropice asupra mediului natural, coordonate cu valorificareaºi protejarea resurselor patrimoniului natural, în scopul pãstrãrii ecosistemelor datoritã valorilor ºtiinþi-fice, recreative ºi de calitate a vieþii ale acestora;

6. Valorificarea ºi protejarea resurselor de patrimoniu cultural ºi sportiv ca formã de creºtere a atractiv-itãþii regionale, în dezvoltarea de activitãþi economice bazate pe turism ºi servicii colaterale acestora ºiînscrierea acestui patrimoniu în drumurile culturale europene;

7. Limitarea preventivã a efectelor catastrofelor naturale generate de cutremure ºi inundaþii ºi alunecãride teren, prin mãsuri preventive introduse în planurile de amenajare a teritoriului ºi prin coordonareaplanurilor de management al riscurilor naturale.


Cadrul strategic de referinþã pentru zonametropolitanã Bucureºti

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


133Operaþionalizarea planului


Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


Pentru implementarea politicilor de dezvoltare

teritorialã în contextul Obiectivelor 1,2 ºi 3 ale

Fondurilor Structurale ºi al Instrumentelor de

Finanþare este necesar, în aceastã etapã de a

dezbate douã aspecte: Formele de manage-

ment ºi proiectele prioritare pentru dezvoltarea

durabilã a Zonei Metropolitane Bucureºti. Acest

capitol oferã recomandãri privind etapele orga-

nizãrii Beneficiarilor Finali ºi Fiºa de Programare

constituitã pe baza aspectelor cheie de ma-

nagement prezentate în capitolul 1.

Organizarea ºi managementul proiectului

solicitã, prin punctul 5 al fiºei de proiect din

cadrul Ghidului de Grant al FEDR, o formã de

constituire a Beneficiarilor Finali (sau

Solicitantul Finanþãrii) care vor cheltui banii

destinaþi proiectelor de dezvoltare a zonei me-

tropolitane Bucureºti. In prezent se apreciazã

ca Beneficiari Finali pot fi APL, ONG-uri, unitãþi

de cercetare, universitãþi, structurile deconcen-

trate ale ministerelor în parteneriat cu APL, etc.

care, în consorþiu, pregãtesc, prezintã ºi imple-

menteazã proiectul.

Faza preliminarã

1. Semnarea unui protocol între reprezentanþiai Beneficiarilor Finali

2. Validarea protocolului de cãtre organismeleBeneficiarilor Finali

3. Mandatarea reprezentanþilor BeneficiarilorFinali sã continue negocierile privind imple-mentarea Cadrului Strategic de Referinþãpentru Zona Metropolitanã Bucureºti

Faza operaþionalã

1. Inceperea pregãtirii proiectelor în conformi-tate cu reglementãrile FEDR stabilite de MIE

2. Actualizarea strategiilor ºi a planurilor dedezvoltare spaþialã ºi obþinerea certificatelorde urbanism

3. Elaborarea studiilor de prefezabilitate sau defezabilitate

4. Evaluarea costurilor ºi planificarea în timp acontribuþiilor proprii în cadrul bugetelor,necesare implementãrii proiectelor.

NOTA: Pentru o mai bunã pregãtire a Beneficiarilor Finali privind Forma de Aplicare pentru FEDR, esterecomandat Ghidul FEDR pus la dispoziþie de Uniunea Europeanã, inclusiv formularul ERDF1. Ghidulconþine în anexe informaþii importante privind Planul de afaceri al proiectului ºi Achiziþii (anexa 1 ºi anexa3 din ghid).

Planul de afaceri care va însoþi fiecare proiect solicitat conþine: scopul proiectului, descrierea proiectului,necesitatea proiectului, obiectivele proiectului, organizarea ºi managementul proiectului, planul de lucru alproiectului, managementul financiar al proiectului, finanþarea proiectului ºi strategia de ieºire aBeneficiarilor Finali din proiect.


Operaþionalizarea planului- forme de management

Tabel 2: Pregãtirea Beneficiarului Final pentru a solicita granturi în cadrul Programului Operaþional Regional.

í í

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


Operaþionalizarea planului- forme de management

�O METROPOLA - O REGIUNE�

�O metropolã - O regiune� reprezintã oofertã profesionalã în direcþia dezbaterii decãtre potenþialii Beneficiari Finali înrealizarea unui program politic major dedezvoltare socio-economicã a zonei metro-politane Bucureºti în contextul cooperãrii înspaþiul european ºi a cofinanþãrii granturilorprovenite din Fondurile Structurale aleUniunii Europene.

Proiectele propuse spre dezbatere PrimãrieiGenerale a Municipiului Bucureºti se referãnumai la contextul teritorial regional al dez-voltãrii capitalei. Ele iau în consideraþieproblemele teritoriale existente, direcþiileviitoare de dezvoltare, programele ope-raþionale de referinþã ºi valoarea adãugatãgeneratã prin realizarea acestora.

Raþiunea propunerii unor proiecte cu carac-ter regional are ca fundament trei aspectestructurale majore:

1. Capitala Romaniei ocupã o poziþie peri-fericã în spaþiul european

2. Capitala Romaniei este blocatã în pro-pria dezvoltarea de lipsa alternativelor deinvestiþii regionale competitive

3. Teritoriu înconjurãtor capitalei esteneatractiv prin lipsa utilitãþilor, serviciilor ºiprin escaladarea problemelor de mediu

1. Prin programul TEN finanþat de MTCT CapitalaRomaniei ºi regiunea ei de influenþã ºi dezvoltarese va lega la reþeaua de transporturi rutiereeuropene (coridorul IV ºi IX). Finanþarea acestorproiecte nu privesc partenerii regionali.

2. Pentru a ieºi din constrângerile teritoriale dedezvoltare economicã, Bucureºtiul trebuie sã pla-nifice noi poli de activitãþi economice de interesregional. Pentru aceste dezvoltãrii parteneriiregionali îºi vor identifica ºi alþi parteneri eligibili ºivor calcula cota de cofinanþare.

3. Pentru dezvoltarea acestor poli, prin parteneriatteritorial metropolitan, sunt necesare investiþii îninfrastructurã de transport ºi de mediu. Pentruaceste investiþii partenerii regionali îºi vor îºi voridentifica ºi alþi parteneri eligibili ºi vor calculacota de cofinanþare.

SCENARIU DE DEZVOLTARE

Scenariul de dezvoltare al proiectului �O metropolã - O regiune�, pe baza celor trei aspecte structurale, este propus dupã cum urmeazã:

ASPECTE CHEIE EXISTENTE DIRECÞII DE ACÞIUNE PROGRAM OPERAÞIONAL EFECT MULTIPLICATOR FISÃ

poziþie perifericã accesibilitate infrastructurã transport

mobilitatea persoanelor ºi mãrfurilor

locuri de muncã directe

venituri la bugetul local

Fiºa 1

dezvoltare monocentricãpolicentrism parcuri de activitãþi regionale

locuri de muncã în servicii

venituri la buget local

Fiºa 3Fiºa 4Fiºa 7Fiºa 8

disparitãþi extreme coeziune standarde servicii cãtre populaþiefactori de localizare pentru firme ºi persoane

creºterea valorii proprietãþilor

Fiºa 2

Fiºa 5

probleme mediu siguranþã infrastructurã mediu atractivitatea zoneiFiºa 2

Fiºa 6

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


Operaþionalizarea planului - fiºa de programare

1F i º a n r

Politica 1 Aspecte cheie de management Programul ProiecteObiective si instrumente financiare

ale Fondurilor Structurale

Promovarea formelor de acce-sibilitate macrospaþialã ºi demobilitate pentru deplasãrirapide ale oamenilor ºi mãrfu-rilor ºi pentru o mai bunãinterconectare a reþelei deoraºe mici ºi comune din zonametropolitanã

Din punct de vedere teritorialRomânia, implicit capitala,ocupã o poziþie marginalã înEuropa, cu legãturi insuficientede transport regionale ºi fãrãconexiuni inter-modale.

Conectarea municipiuluiBucureºti la coridoarele detransport rutiere pan-europene, asigurarea imple-mentãrii unui transport multi-modal ºi a unui sisteminteligent de transport la nivelmetropolitan

1. Autostradã - Inel de traficmetropolitan de legãturã cucoridorul european IV ºi IX

2. Drumuri - Conexiunea radi-alã a arterelor majore alemunicipiului cu Inelul de traficmetropolitan

3. Reþea de transport integratºi multi-modal rutier ºi CF, înlegãturã cu proiectul 2

4. Management de trafic inte-grat pentru proiectele 1 ºi 2

Obiectivul 1 : Convergenþã

Instrumente financiare: FEDR, BEI

PRIORITATEA: Infrastructura de transport


1H a r t a n r

P A R T E N E R I

Municipiul BucurestiOras BufteaComuna BelciugateleOras Bolintin-ValeComuna BranestiSat BuciumeniOras BudestiOras BufteaComuna BulbucataComuna ButurugeniComuna CalugareniComuna CascioareleComuna CernicaComuna CiolpaniComuna ClejaniComuna ColibasiComuna ComanaComuna CosobaComuna CrevediaMareComuna DascaluComuna Floresti-StoenestiComuna Fundeni

Comuna GaiseniComuna GaneasaComuna GostinariComuna GradinariComuna GradisteaComuna GreacaComuna GruiuComuna HerastiComuna HotareleComuna IsvoareleComuna JoitaComuna Letca NouaComuna Mihai BravuOras MihailestiComuna Moara VlasieiComuna MogosoaiaComuna NuciComuna RadovanuComuna SabareniComuna SnagovComuna SoldanuComuna Ulmi

Vezi detaliu plansã nr. 1, proiect S12321/2006INCD URBANPROIECT

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt





Reducerea disparitãþilorurban-rural prin asigurareaunei oferte de servicii ºi utili-tãþi publice la standardeeuropene în municipiulBucureºti ºi în zona metropoli-tanã

Din punct de vedere al infra-structurii primare, Bucureºtiulºi unitãþile administrativ teri-toriale partenere se confruntãcu probleme severe privindgradul de echipare cu utilitãþipublice, staþie de tratare, deepurare ºi depozitare adeºeurilor;

Din punct de vedere al mana-gementul deºeurilor, zonametropolitanã Bucureºti seconfruntã cu lipsa unui sistemde colectare ºi tratare selectivãa acestora.

Dezvoltarea unui reþele deutilitãþi publice care sã asigurecondiþii de sãnãtate ºi de pro-tecþia mediului în cadrul zoneimetropolitane Bucureºti

1. Dezvoltarea sistemului degestionarea ºi de distribuþie aapei potabile

2. Canalizarea ºi tratareaapelor reziduale

3. Managementul deºeurilorurbane casnice ºi industriale(inclusiv deºeuri sanitare ºipericuloase)


Instrumente financiare: FEDR, FC

2F i º a n r

PRIORITATEA: Infrastructura de mediu


2H a r t a n r

P A R T E N E R I



Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt





Intãrirea coeziunii prin antici-parea, promovarea ºi schim-barea structurii economice înzonele urbane ºi rurale dinzona metropolitanã Bucureºti.

Zona metropolitanã Bucureºtieste, la momentul integrãrii,un amalgam teritorial rural-urban, cu disparitãþi extremeprivind infrastructura econo-micã ºi socialã

Stimularea competitivitãþii ºi ainovãrii în scopul crãrii delocuri de muncã stabile înBucureºti ºi în zonele rurale azonei metropolitane Bucureºti.

1. Parcuri regionale de activitãþi

2. Formare profesionalã

3. Stimulare, promovare, con-ferinþe, târguri


Instrumente financiare: FEDR, FSE, BEI

3F i º a n r

PRIORITATEA: Orientarea cãtre susþinerea afacerilor ºi a iniþiativelor productive


3H a r t a n r

P A R T E N E R I

Municipiul BucurestiOras Bolintin-ValeOras BudestiComuna BulbucataComuna ButurugeniComuna CalugareniComuna CascioareleComuna ClejaniComuna ColibasiComuna ComanaComuna CrevediaMareComuna Floresti-StoenestiComuna GaiseniComuna GostinariComuna GradinariComuna GreacaComuna HerastiComuna HotareleComuna IsvoareleComuna Letca NouaComuna Mihai BravuOras Mihailesti

Comuna RadovanuComuna SoldanuComuna Ulmi

Vezi detaliu cap. 3/subcapitol 3.4.5: PRAComana, 3.5.5: PRA Budeºti, 3.6.5: PRABolintin, 3.7.5: Mihãileºti

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt





Remodelarea structurilor teri-toriale, prin dezvoltarea acce-sului la mijloace de informareºi cunoaºtere, cu ajutorul insti-tuþiilor de transfer de tehnolo-gie, parcurilor tehnologice,centrelor de cercetare ºi for-mare

Limitarea preventivã aefectelor catastrofelor naturalegenerate de cutremure ºi inun-daþii ºi alunecãri de teren, prinmãsuri preventive introduse înplanurile de amenajare a teri-toriului ºi prin coordonareaplanurilor de management alriscurilor naturale

Lipsa investiþiilor în domeniulCercetare-Dezvoltare tehno-logicã;

Lipsa unei forme de planifi-care ºi de management înparteneriat determinã o lipsãde preocupare în investiþii îndomeniul C&D, întârziândapariþia unui avantaj competi-tiv al zonei metropolitaneBucureºti în context european.

Municipiului Bucureºti ºiunitãþile administrativ teritori-ale din cadrul zonei metropol-itane sunt afectate ciclic deactivitãþi seismice ºi de indun-daþii

Realizarea parteneriatuluidintre primãrii, universitãþi ºifirme localizate în zona metro-politanã Bucureºti în domeniulpromovãrii unei societãþibazate pe cunoaºtere în folo-sul IMM-urilor

1. Parc regional IT&C

2. Parc stiinþific în manage-mentul riscurilor naturale

3. Servicii ºi aplicaþii pentruIMM-uri (comerþ ºi tranzacþiielectronice, educaþie ºi for-mare, crearea de reþele decomunicare/de contacte)

4. Pregãtire pentru cercetãtori

5. Transferuri de inovare ºitehnologie, înfiinþarea dereþele de comunicare/de con-tacte ºi parteneriate între com-panii ºi/sau institute de cerce-tare



4F i º a n r

PRIORITATEA: Inovarea ºi economie bazatã cãtre cunoaºtere

Politica 7


4H a r t a n r

P A R T E N E R I

Municipiul BucurestiComuna BelciugateleComuna BranestiComuna CernicaComuna FundeniComuna Ganeasa

Vezi detaliu cap. 3/subcapitol 3.3.5: PRABrãneºti

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt





Remodelarea structurilor teri-toriale prin dezvoltarea acce-sului la mijloace de informareºi cunoaºtere cu ajutorul insti-tuþiilor de transfer de tehnolo-gie, a centrelor de cercetare ºiformare

Zona metropolitanã Bucureºtieste la momentul integrãrii unamalgam teritorial rural-urban, cu disparitãþi extremeprivind infrastructura socialã ºieconomicã;

Din punct de vedere al infra-structurii educaþionale ºi sani-tare, majoritatea unitãþilornecesitã îmbunãtãþiri;

Zona metropolitanã nufuncþioneazã ca un agregatsocial, economic ºi de mediu.

Realizarea parteneriatuluidintre primãrii ºi instituþiiledeconcentrate ale ministerelordin zona municipiul Bucureºtiºi din zona metropolitanãBucureºti, în domeniul pro-movãrii unei societãþi bazatepe cunoaºtere în folosul con-tribuabililor

1. Servicii ºi aplicaþii pentrucetãþenii zonei metropolitaneBucureºti privind serviciileadministraþiei publice, sãnã-tatea primarã ºi educaþiaºcolarã ºi licealã


Instrumente financiare: FEDR

5F i º a n r

PRIORITATEA: Infrastructura pentru telecomunicaþii ºi societatea informaþionalã


5H a r t a n r

P A R T E N E R I



Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt





Anticiparea ºi contracarareaagresiunii antropice asupramediului natural, coordonatecu valorificarea ºi protejarearesurselor patrimoniului natu-ral, în scopul pãstrãrii ecosis-temelor datoritã valorilorºtiinþifice, recreative ºi de cali-tate a vieþii ale acestora

Teritoriul metropolitan înre-gistreazã o scãdere dramaticãa spaþiilor verzi, prin reconver-sia funcþionalã a terenuriloragricole/împãdurite în dez-voltãri cu caracter comercial

Zona metropolitanã nu are unmecanism operaþional în ceeace priveºte planificarea ºimanagementul teritoriului, alserviciilor ºi utilitãþilor deinteres metropolitan

Dezvoltarea coridorului Eco-Bucureºti

1. Centura verde-galbenã

2. Traseu Eco-Turistic derecreere

3. Intãrirea capacitãþii admin-istraþiei în domeniul plani-ficãrii teritoriale ºi de man-agement al terenurilor

4. Educaþie ºi formare în pro-tecþia mediului


Instrumente financiare: FEDR, FSE

6F i º a n r

PRIORITATEA: Menþinerea ºi restaurarea patrimoniului natural


6H a r t a n r

P A R T E N E R I



Vezi detaliu plansã nr. 2, proiect S12321/2006INCD URBANPROIECT

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt





Valorificarea ºi protejarearesurselor de patrimoniu cul-tural ºi sportiv ca formã decreºtere a atractivitãþiiregionale în dezvoltarea deactivitãþi economice bazate peturism ºi servicii colateraleacestora ºi înscrierea acestuipatrimoniu în drumurile cul-turale europene

Din punct de vedere culturã,sport, recreere, zona metro-politanã nu are investiþii sufi-ciente ºi reprezentative lanivel european

Dezvoltarea traseelor culturaleeuropene: �Drumul Bizantin:film ºi arhitecturã�; �Drumularhitecturii moderne�

1. Parcul regional de activitãþimedia Buftea, Snagov

2. Calea Victoriei - Mogoºoaia:Traseu cultural

3. Servicii de participare pen-tru sectorul turistic, inclusivactivitãþi promoþionale,crearea de reþele de comuni-care/de contacte, conferinþe,târguri



7F i º a n r

PRIORITATEA: Tradiþie ºi Turism Cultural


7H a r t a n r

P A R T E N E R I

Municipiul BucurestiOras BufteaSat BuciumeniOras BufteaComuna CiolpaniComuna CosobaComuna DascaluComuna GradisteaComuna GruiuComuna JoitaComuna MoaraVlasieiComuna MogosoaiaComuna NuciComuna SabareniComuna Snagov

Vezi detaliu cap. 3/subcapitol 3.1.5: PRASnagov-Vlãsia, 3.2.5: PRA Buftea

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt



Politica 6 Aspecte cheie de management: Programul: ProiecteObiective si instrumente financiare


Valorificarea ºi protejarearesurselor de patrimoniu cul-tural ºi sportiv ca formã decreºtere a atractivitãþiiregionale în dezvoltarea deactivitãþi economice bazate peturism ºi servicii colateraleacestora ºi înscrierea acestuipatrimoniu în drumurile cul-turale europene

Din punct de vedere culturã,sport, recreere, zona metro-politanã nu are investiþii sufi-ciente ºi reprezentative lanivel european

Dezvoltarea infrastructurii�Bucharest Olimpic-2020�

1. Parcul regional de activitãþisportive Snagov

2. Servicii de participare pen-tru sectorul turistic, activitãþipromoþionale, crearea dereþele de comunicare/de con-tacte, conferinþe, târguri

3. Protecþia mediului


Instrumente financiare: FEDR, FC, BEI

8F i º a n r

PRIORITATEA: Infrastructura pentru turism


8H a r t a n r

P A R T E N E R I

Municipiul BucurestiComuna CiolpaniComuna DascaluComuna GradisteaComuna GruiuComuna Moara VlasieiComuna NuciComuna Snagov

Vezi detaliu cap. 3/subcapitol 3.1.5: PRASnagov-Vlãsia


F i º a n r

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


334Terminologie, abrevieri ºi surse de informaþie


Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


AAglomeraþie urbanã

Concentrare urbanã formatã din oraºul propriu-zis ºi o parte dinlocalitãþile apropiate lui, cu care acesta întreþine relaþii intense denaturã economicã ºi de asigurare cu forþã de muncã. A luat fiinþãîn urma dezvoltãrii relaþiilor economice ºi demografice dintreoraºul respectiv ºi aria înconjurãtoare. Dezvoltarea oraºului a dusla lãrgirea zonelor sale suburbane cu profil rezidenþial sau indus-trial ºi la apariþia unei categorii de localitãþi care cu timpul audevenit oraºe satelit. Aglomeraþia presupune o dependenþã maiaccentuatã a unor oraºe de unul principal.

(George Erdeli - Dicþionar de geografie umanã, Ed. Corint1999).

CCentura verde

Politicã de terenuri folositã în planificarea teritorialã pentru amenþine arii neconstruite, naturale, sau agricole în jurul zonelorurbane. In þãrile cu o astfel de politicã, dezvoltarea în zona cen-turii verzi este restricþionatã. Obiectivele acestei politici sunturmãtoarele:

� Protejarea mediului natural

� Îmbunãtãþirea calitãþii aerului în zonele urbane

� Asigurarea accesului locuitorilor urbani în zonele rurale, pen-tru oportunitãþi de recreere ºi de educaþie

� Protejarea caracterului comunitãþilor rurale, care altfel ar puteafi absorbite de expansiunea urbanã.

(www.wikipedia.org)

Zonã delimitatã în jurul Capitalei României ºi al municipiilor derangul I, în vederea protejãrii elementelor cadrului natural, a pre-venirii extinderii necontrolate a acestor municipii ºi a asigurãriispaþiilor suplimentare de agrement ºi recreere.

(Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naþional - Secþiunea a IV a - Reþeaua de localitãþi)

MManagement urban/regional

Procesul de dezvoltare, execuþie, coordonare ºi evaluare a strate-giilor integrate, cu ajutorul actorilor relevanþi, în concordanþã cuinteresul public ºi þelurile sectorului privat, în cadrul politicilornaþionale de dezvoltare, cu scopul de a identifica, de a crea ºiexploata potenþialul urban/regional în vederea unei dezvoltãrieconomice durabile

(Bramezza, I., Klink, A. van, 1994, Urban Management -Backgrounds and Concepts, Erasmus Seminar on UrbanManagement, Rotterdam).


Terminologie, abrevieri ºisurse de informaþie

4.1. Termeni privind aglomeraþia urbanã, zona metropolitanã, structura ºi organizarea parcurilor regionale metropolitane ºi a centurii verde galbenã

Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


Marketingul urban

Reprezintã alinierea politicilor urbane la cererile factorilor dejaexistenþi în economia localã ºi la speranþele ºi aºteptãrile celor ceopereazã în afara acesteia, cu scopul promovãrii economieilocale

(Corsico, F. 1994, Urban Marketing, a Tool for Cities and forBusiness Enterprises, a Condition for Property Development, aChallenge for Urban Planning, in Urban Marketing in Europe -International Conference, Torino Incontra)

Marketing regional

Promovarea economicã a regiunii prin reþele de cooperare teri-torialã ºi comunicare instituþionalã, în scopul coordonãrii dez-voltãrii unitãþilor teritoriale cu strategiile administraþiei publicecentrale ºi locale ºi al valorificãrii oportunitãþilor de cooperare pecoridoarele economice naþionale ºi transnaþionale.

(IHS Romania - Integrare instituþionalã pentru dezvoltare regio-nalã, Proiect AMTRANS, 2001)

Metropolã

O metropolã este alcãtuitã dintr-o inimã centralã cu un nucleuavând un numãr mare de locuitori, împreunã cu comunitãþileadiacente care au un grad ridicat de integrare socialã ºi econo-micã cu �inima� ºi o pondere a populaþiei urbane de minim50%.

(Census Bureau - US State Office of Management and Budget,OMB).

Trebuie sã îndeplineascã criteriile de mãrime, legãturi de trans-port, de potenþial intelectual, de rol de �oraº-poartã� ºi de rolcentral pe scara internaþionalã ºi în primul rând în propria þarã.

(RAPORT DE EVALUARE - Conferinþa � Regiunile MetropolitaneEuropene� - Essen, 15 - 17 septembrie 1999 - Projectburo�Europaische Metropolregionen�- Strategies for SustainableDevelopment of European Metropolitan Regions - Anexã docu-mentarã privind aglomeraþia Budapesta - poartã în cooperareaest-vest)

PParc regional metropolitan

Spaþiu intercomunal având o anumitã coeziune teritorialã, atrac-tiv datoritã cadrului natural valoros, în care se produce o dez-voltare pe baza potenþialului existent ºi a relaþiilor de cooperarecu municipiul Bucureºti, în condiþiile dezvoltãrii durabile.

Arie de dezvoltare prioritarã în cadrul zonei metropolitaneBucureºti, delimitatã dupã urmãtoarele criterii:

� Geografic: Identificarea unor teritorii cu trãsãturi fizico -geografice omogene specifice unitãþii de câmpie

� Administrativ: Delimitarea pe graniþe de unitãþi administrativ -teritoriale pentru a face posibilã guvernarea (gestionarea) lor

� Reþelei de localitãþi: Relaþii existente tradiþionale între localitãþi

� Accesibilitãþii: Legãturi directe cu Bucureºtiul (Autostrãzi, DN /Cale feratã), Legãturi coerente în interiorul parcului

� Calitãþii vieþii: Accesibilitate la serviciile de bazã (sãnãtate, cul-turã, etc.), Echipare tehnico-edilitarã, Posibilitãþi de asigurare aserviciilor publice (securitate, amenajarea spaþiilor publice, etc.)



Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


� Dimensionãrii: Teritorialã , Demograficã

� Patrimoniului: Patrimoniu natural ºi cultural - peisaje specifice,Activitãþi economice/culturale specifice (tradiþionale) sau nova-toare

� Funcþiunii: Funcþiunea sau funcþiunile dominante ale parcurilorvor defini sistemul teritorial din zona metropolitanã princrearea identitãþilor funcþionale, dar ºi a interdependenþelorcare se vor crea - orizontal (în interiorul parcului), dar ºi - ver-tical (între parcuri ºi Municipiul Bucureºti) în vederea optimizãriirezultatelor

(Prezentarea ºi analiza PATZ - zona aglomeraþiei urbane ºi zonametropolitanã ale municipiului Bucureºti - parcuri regionale înzona metropolitanã, Echipa pluridisciplinarã a proiectului, coor-donat de CPUMB ºi Intergraph Computer Services, noiembrie2005)

Termen folosit în SUA pentru un teritoriu prezervat pe baza fru-museþilor naturale, interesului istoric, sau alte considerente, aflatîn administrarea unui consiliu al parcului regional. Aceastãautoritate specialã poate fi înfiinþatã sub jurisdicþia a douã saumai multe administraþii locale, sau ca organizaþie independentã.Parcurile pot sau nu sã depãºeascã limitele administrative.Autoritatea parcului are responsabilitatea de a pune ºi gestionataxe, pentru a acoperi costurile de operare ale acestuia.

(www.wikipedia.org)

Parcuri de activitãþi

Reprezintã o categorie nouã de zonã de activitãþi purtãtoare dedezvoltare, legatã de tehnologii avansate, conþinând cercetare -dezvoltare (servicii pentru facilitarea aplicãrii inovaþiilor,pepiniere de întreprinderi), învãþãmânt superior ºi formare profe-

sionalã, activitãþi productive din domenii de vârf cu serviciiconexe, expoziþii, facilitãþi pentru angajaþi ºi clienþi. Parcurile deactivitãþi sunt situate pe autostrãzi sau pe arterele principale decirculaþie spre centrul oraºului ºi sunt localizate într-un cadruarhitectural-urbanistic ºi peisagistic de înaltã calitate, urmãrindu-se asigurarea unui aspect atractiv ºi reprezentativ pentru pres-tigiul lor internaþional.

Existã o anumitã profilare tematicã a parcurilor de activitãþi peurmãtoarele categorii principale:

� Parcuri ºtiinþifice / tehnologice / de cercetare (cercetare, dez-voltare ºi învãþãmânt superior),

� Parcuri de servicii / afaceri (similare cu polii urbani principali,dar situate în afara localitãþilor, grupând într-un cadru peisa-gistic deosebit: sedii sociale ale întreprinderilor, activitãþi finan-ciar-bancare, centru de conferinþe ºi servicii complementare),

� Parcuri de culturã / recreere (multimedia, artã, culturã, infor-maticã pentru marele public, expoziþii, efecte speciale - cinemaºi servicii complementare (birouri, agenþii de turism, hoteluri,restaurante etc.),

� Parc industrial (producþie bazatã pe tehnologii avansate, cer-cetare ºi servicii complementare),

� Parc artizanal /manufacturier (micã producþie cu tehnologiiavansate ºi servicii complementare),

� Parc de distribuþie, comerþ, servicii (similar în unele privinþe cupolii de transfer, reunind comerþ en-gros ºi en-detail ºi serviciicomplementare).

(UAUIM, INCD-UP, IG, UD - Definirea Zonelor UrbanePurtãtoare de Dezvoltare în Teritoriu, ca factor de anticipare ºistimulare a ridicãrii calitãþii vieþii urbane prin restructurarea eco-nomicã sectorialã - Studiu în cadrul programului AMTRANS2002-2002)



Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


Parc ºtiinþific/ tehnologic

Organizaþie gestionatã de specialiºti, al cãrei scop este acela dea creºte bunãstarea comunitãþii, promovând cultura inovãrii ºi acompetitivitãþii în rândul întreprinderilor ºi instituþiilor bazate pecunoaºtere, asociate acestei organizaþii.

Pentru a atinge aceste þinte, un parc ºtiinþific stimuleazã ºi ges-tioneazã schimbul de cunoºtinþe ºi tehnologie între universitãþi,instituþii de cercetare, companii ºi pieþe; faciliteazã crearea ºi dez-voltarea companiilor bazate pe inovaþie, prin procese deincubare ºi multiplicare; oferã servicii cu valoare adãugatãîmpreunã cu facilitãþi de calitate.

(www.wikipedia.org conform cu International Association ofScience and Technology Parks)

Planificare regionalã

Stiinþa realizãrii eficiente a infrastructurii ºi folosirii terenului, pen-tru dezvoltarea durabilã a unei regiuni. Adepþii planificãriiregionale (Peter Calthorpe) promoveazã aceastã abordare pen-tru cã rãspunde problemelor de mediu, sociale ºi economice,care se pot manifesta la scarã regionalã.

In termenii planificãrii, �o regiune� poate fi administrativã, saufuncþionalã ºi include o reþea de aºezãri umane ºi de zone carac-teristice. In cele mai multe þãri europene, planurile naþionale ºiregionale sunt planuri spaþiale, direcþionând anumite nivele aledezvoltãrii cãtre oraºe specifice, pentru a susþine ºi gestionaregiunea în funcþie de nevoile acesteia.

(www.wikipedia.org)

Planificare spaþialã

Se referã la metode folosite de sectorul public pentru a influenþadistribuþia oamenilor ºi a activitãþilor în teritorii la diverse scãri.Conform Cartei Planificãrii Spaþiale/Regionale Europene(Torremolinos Charter) adoptatã în 1983 de CEMAT, planificareaspaþialã conferã expresie geograficã politicilor economice,sociale, culturale ºi ecologice ale societãþii. Este de asemeni o dis-ciplinã ºtiinþificã, o tehnicã administrativã ºi o politicã exprimatãca o abordare interdisciplinarã ºi cuprinzãtoare direcþionatãcãtre o dezvoltare regionalã echilibratã ºi cãtre organizarea fizicãa spaþiului în concordanþã cu o strategie generalã.

(www.wikipedia.org)

Planificare strategicã

Procesul managerial ce are ca scop dezvoltarea ºi menþinereaunei corespondenþe reale între obiectivele ºi resursele oraºului ºioportunitãþile din mediul înconjurãtor acestuia. Reprezintã unproces participativ de dezvoltare a unui plan pe termen mediusau lung, pentru a atinge obiective strategice stabilite de princi-palii factori implicati ºi include aspecte fizice, financiare ºi insti-tuþionale.

(Corsico, F. 1994, Urban Marketing, a Tool for Cities and forBusiness Enterprises, a Condition for Property Development, aChallenge for Urban Planning, in Urban Marketing in Europe -International Conference, Torino Incontra)



Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


Politici regionale

Modalitãþi prin care guverne/autoritãþi/organizaþii internaþionalecautã sã reducã disparitãþile spaþiale în bunãstarea economicã.Creazã cadrul pentru planificarea regionalã.

Politica regionalã europeanã este o politicã ce promoveazã soli-daritatea, alocând mai mult de o treime din bugetul UE pentrureducerea diferenþelor de dezvoltare dintre regiuni ºi dispa-ritãþilor dintre cetãþeni în termeni de bunãstare, pentru întãrireacoeziunii economice, sociale ºi teritoriale a Uniunii.

(www.wikipedia.org)

Politici urbane

Politicile urbane se referã la orice set de argumente interperson-ale sau organizaþionale, care sunt chemate sã rezolve clase iden-tificabile de probleme. Aceste seturi de argumente se exprimãprin planuri ºi actiuni, care au ca scop îmbunãtãþirea unei situaþiiexistente.

(Webster�s Encyclopedia Unabridged Dictionary of the EnglishLanguage)

ZZonã metropolitanã

Zonã construitã prin asociere bazatã pe parteneriat voluntar,între marile centre urbane (capitala României ºi municipiile derang I) ºi localitãþile urbane ºi rurale aflate în zona imediatã, ladistanþa de pânã la 30km, între care s-au dezvoltat relaþii de

cooperare pe multiple planuri.

(Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriuluinaþional - Secþiunea a IV-a - Reþeaua de localitãþi , 351/2001,Anexa I).

Suprafaþã situatã în jurul marilor aglomerãri urbane, delimitateprin studii de specialitate, în cadrul cãreia se creeazã relaþii reci-proce de influenþã în domeniul cãilor de comunicaþii, economic,social, cultural ºi al infrastructurii edilitare. De regulã, limita teri-toriului metropolitan depãºeºte limita administrativã a loca-litãþilor ºi poate limita judeþului din care face parte.

(Legea privind Amenajarea Teritoriului ºi Urbanismului,350/2001)

Concentrare mare de populaþie constând dintr-un oraº mare ºizona adiacentã, de influenþã a acestuia, sau din câteva oraºeînvecinate ºi zonele lor adiacente, cu unul sau mai multe oraºefuncþionând ca �hub�.

O zonã metropolitanã combinã de obicei o aglomeraþie (zonãconstruitã continuã) cu zone periferice, nu neapãrat urbane, darlegate de centru prin comerþ ºi ocuparea forþei de muncã.

Oraºele centrale într-o zonã metropolitanã policentricã nu tre-buie conectate prin continuitatea spaþiului construit, fãcând astfeldistincþia de conceptul de conurbaþie, care cere continuitateurbanã. Intr-o zonã metropolitanã este suficient ca oraºele cen-trale sã constituie împreunã un mare nucleu de populaþie, iarcelelalte pãrþi ale zonei sã aibã un înalt grad de integrare.(www.wikipedia.org)



Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


4.2. Termeni privind politica regionalã a UniuniiEuropene

BBeneficiari finali

Organisme publice sau private care vor cheltui banii destinaþiproiectelor de dezvoltare regionalã. Din punct de vedere al eligibil-itãþii acestor organisme, aceasta urmeazã a fi definitã precis odatãcu finalizarea POR. In prezent se apreciazã cã beneficiari finali potfi administraþiile publice locale, ONG-uri, unitãþi de cercetare, uni-versitãþi ºi alte agenþii ºi organisme.

(Glosar Centrul INFOEUROPA ºi INFOREGIO)

CCoeziune economicã ºi socialã

Coeziunea economicã ºi socialã este expresia solidaritãþii întrestatele membre ºi regiunile Uniunii Europene. Scopul este dez-voltarea echilibratã pe întreg teritoriul Uniunii Europene, reducereadisparitãþilor structurale între regiuni ºi promovarea ºanselor egalepentru toþi. Concret, acest obiectiv a fost realizat printr-o varietatede operaþiuni de finanþare, în special prin Fondurile Structurale ºide Coeziune. La fiecare trei ani Comisia Europeanã prezintã unraport referitor la progresele înregistrate în realizarea coeziuniieconomice ºi sociale ºi în ce mãsurã politicile comunitare au con-tribuit la aceasta.

Coeziunea economicã ºi socialã este implementatã în special prinpolitica regionalã a Uniunii Europene. Alãturi de reforma Politiciiagricole comune ºi a extinderii la þãrile din Europa centralã ºi de

est, politica regionalã a fost una din principalele probleme dezbã-tute în Agenda 2000, în principal pentru implicaþiile financiare. Camãrime, este a doua componentã a bugetului Uniunii Europene,fiindu-i alocate 213 miliarde pentru perioada 2000-2006.

Extinderea la 25 de State Membre a schimbat în întregime struc-tura Uniunii. Suprafaþa Uniunii Europene a crescut cu 23% , popu-laþia cu 20% iar veniturile cu numai 5%. PIB-ul mediu pe cap delocuitor a scãzut cu 13% iar disparitãþile regionale s-au dublat. Dinmoment ce 60% din regiunile a cãror dezvoltare este cu mult înurma sunt noile State Membre, centrul de gravitate al politiciiregionale se muta la est.

Dupã 2006 coeziunea economicã ºi socialã va trebui sã se concen-treze pe probleme de dezvoltare cruciale, continuând în acelaºitimp sã sprijine regiunile care nu au încheiat procesul de conver-genþã în termeni reali. Asistenþa structuralã este necesarã în contin-uare în zonele geografice care se confruntã cu probleme struc-turale specifice (zone în curs de restructurare economicã, zoneleurbane, rurale, cele dependente de pescuit ºi zonele care sunt afec-tate de deficienþe naturale sau demografice). In cele din urmã, sim-plificarea ºi descentralizarea instrumentelor financiare de manage-ment al politicii regionale (Fonduri Structurale ºi de Coeziune) vorfi cuvintele cheie pentru viitoarea reformã.

Constituþia europeanã, în curs de ratificare, prevede cã obiectivulde coeziune teritorialã sã fie adãugat conceptului de coeziune eco-nomicã ºi socialã. Dacã va fi ratificatã, Constituþia va valida în modsigur dimensiunea teritorialã a politicii regionale ºi va întãri deasemenea rolul autoritãþilor locale. In plus, Comitetul Regiunilor vaavea un rol mai important în monitorizarea respectãrii principiuluisubsidiaritãþii.

(actualizare: Ianuarie 2006, Glosar Centrul INFOEUROPA ºiINFOREGIO)



Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


DDezvoltare durabilã

Conceptul de dezvoltare durabilã se referã la o formã de creºtereeconomicã ce satisface nevoia de bunãstare a societãþii pe ter-men scurt, mediu ºi, mai ales, lung. El se bazeazã pe ideea cãdezvoltarea trebuie sã rãspundã nevoilor prezente, fãrã sã punãîn acelaºi timp în pericol perspectivele generaþiilor viitoare. Inpracticã, este vorba de crearea condiþiilor pentru dezvoltareaeconomicã pe termen lung, acordându-se atenþia cuvenitã pro-tecþiei mediului înconjurãtor. Reuniunea la vârf de la Copenhagaprivind dezvoltarea durabilã (din martie 1995) a subliniat nece-sitatea combaterii excluderii sociale ºi a protecþiei sãnãtãþii pu-blice.

Tratatul de la Amsterdam menþioneazã în mod explicit conceptulde dezvoltare durabilã în expunerea de motive a Tratatuluiasupra Uniunii Europene.


Dezvoltare ruralã

Dezvoltarea ruralã este strâns legatã de politica agricolã comu-nitarã ºi de mãsurile de sprijin pentru ocuparea forþei de muncã.Ca urmare, mãsurile de sprijin din acest sector se bazeazã, înmod tradiþional, pe diverse instrumente juridice, aferente unorobiective specifice.

In scopul realizãrii unei coerenþe depline, reforma din 1999 apoliticii agricole comune (PAC), având la baza Agenda 2000, afost urmatã de consolidarea mãsurilor de dezvoltare ruralã, care

au fost incluse intr-o reglementare unicã.

Acest instrument creazã o politicã integratã de dezvoltare ruralãdurabilã, care asigurã o mai mare coerenþã între dezvoltarearuralã, pe de o parte, ºi politica preþurilor ºi a pieþelor agricolecomunitare, pe de altã parte; totodatã, promoveazã toateaspectele dezvoltãrii rurale prin încurajarea implicãrii tuturoractorilor locali.

Dezvoltarea ruralã a devenit astfel al doilea pilon al politicii agri-cole. Fiind legatã de activitãþile agricole ºi conversia acestora,dezvoltarea ruralã se axeazã pe:

� modernizarea exploatãrilor agricole,

� venituri echitabile ºi stabile pentru agricultori,

� abordarea problemelor privind protecþia mediului,

� activitãþi complementare sau alternative, creatoare de locuri demuncã, menite sã opreascã exodul de la sate ºi sãîmbunãtãþeascã nivelul economic ºi social în zonele rurale,

� îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã ºi muncã, precum ºi pro-movarea ºanselor egale.


FFEDR: Fondul European de DezvoltareRegionalã

Fond destinat sprijinirii reducerii dezechilibrelor dintre regiuni îninteriorul Comunitãþii. Fondul a fost înfiinþat în 1975 ºi acordãasistenþã financiarã pentru proiecte de dezvoltare derulate în celemai sãrace regiuni. FEDR este, din punctul de vedere al resurselorfinanciare, cel mai important dintre Fondurile Structurale.

(Glosar INFOREGIO)



Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


FSE: Fondul Social European

Înfiinþat în 1960, reprezintã principalul instrument al UniuniiEuropene în domeniul politicii sociale. Acest fond asigurã asis-tenþã pentru instruirea vocaþionalã ºi pentru scheme de menþinereºi creare de locuri de muncã. În jur de 75% din finanþãrile apro-bate se îndreaptã spre combaterea ºomajului tinerilor. Odatã cucreºterea resurselor bugetare ale Fondului, þelurile acestuia aufost reorientate spre îmbunãtãþirea funcþionãrii pieþelor de muncãºi sprijinirea reintegrãrii ºomerilor în câmpul muncii. Acþiunileviitoare vor adresa probleme de egalitate a ºanselor, deadaptare a muncitorilor la schimbãrile din industrie ºi din sis-temele de producþie.

(Glosar INFOREGIO)

Fonduri Structurale ºi Fondul de Coeziune

Fondurile structurale ºi Fondul de coeziune sunt parte a politiciistructurale comunitare, care urmãreºte reducerea decalajuluidintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni, precum ºi din-tre cele ale statelor membre ale Uniunii Europene ºi promovarea,în acest mod, a coeziunii economice ºi sociale.

In perioada 1994-1999, bugetul comunitar a alocat mãsurilorstructurale 208 miliarde de euro, adicã aproape 35% din buge-tul total al UE. Din aceastã sumã, 90% a fost destinatã regiunilorºi 10% celor patru þãri denumite �de coeziune�. In perioada2000-2006, alocarea financiarã a crescut la 213 miliarde euro(din care 195 pentru Fondurile Structurale ºi 18 pentru Fondul deCoeziune).

In scopul îmbunãtãþirii eficienþei acþiunilor comunitare în perioa-da 2000-2006, Comisia a propus, în documentul intitulat

�Agenda 2000�, din iulie 1997, o reformã a politicii structurale.Aceastã reformã a permis o mai bunã concentrare a asistenþei ºisimplificarea modului de operare a acesteia prin reducerea la treia numãrului de obiective:

� dezvoltarea ºi ajustarea structuralã a regiunilor rãmase înurmã din punct de vedere al dezvoltãrii ºi al cãror PNB pe capde locuitor este sub 75% din media pe Uniunea Europeanã(Obiectivul 1: primeºte 70% din Fondurile Structurale);

� reconversia economicã ºi socialã a zonelor cu dificultãþi struc-turale (Obiectivul 2: acoperã zonele cu probleme din punctulde vedere al diversificãrii economice, cum sunt zonele în careeconomia parcurge o etapã de schimbãri profunde, zonerurale în declin, zone în crizã dependente de pescuit ºi zoneurbane în dificultate);

� dezvoltarea resurselor umane în alte regiuni decât cele eligibilepentru Obiectivul 1 (Obiectivul 3: constituie cadrul de referinþãpentru toate mãsurile prevãzute de noul Titlu privind ocupareaforþei de muncã din Tratatul de la Amsterdam ºi de StrategiaEuropeanã de ocupare a forþei de muncã).

Iniþiativele comunitare au fost reduse la patru:

� Interreg, al cãrei obiectiv este de a stimula cooperarea trans-frontalierã, transnaþionalã ºi interregionalã;

� Leader, care urmãreºte încurajarea dezvoltãrii rurale prin inter-mediul iniþiativelor promovate de grupurile de acþiune localã;

� Equal, care prevede dezvoltarea noilor practici de luptãîmpotriva discriminãrilor ºi inegalitãþilor de orice naturã în pri-vinþa accesului pe piaþa muncii;

� Urban, care favorizeazã revitalizarea economicã ºi socialã aoraºelor ºi a suburbiilor aflate în situaþie de crizã.



Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt


Uniunea Economicã ºi Monetarã a scos în evidenþã ºi existenþa

disparitãþilor economice ºi sociale importante dintre statele mem-

bre ale Uniunii Europene.

In scopul consolidãrii politice structurale a fost înfiinþat, în 1993,

Fondul de Coeziune. Acesta urmãreste finanþarea proiectelor de

mediu ºi de infrastructurã pentru transporturi.


NNUTS

Nomenclatura unitãþilor teritoriale pentru statisticã (NUTS) a fost

creatã de Oficiul European pentru Statisticã (Eurostat) pentru a

crea o structurã unicã ºi coerentã a distribuþiei teritoriale.

Termenul a fost utilizat în legislaþia europeanã privind Fondurile

Structurale din anul 1988.

Pentru a stabili nivelul NUTS relevant în care se poate clasifica o

categorie de unitãþi administrative într-unul din statele membre,

mãrimea medie a acestei categorii trebuie sã fie cuprinsã între

urmãtoarele limite de populaþie:

� NUTS 1 - între 3 milioane ºi 7 milioane locuitori;

� NUTS 2 - între 800.000 ºi 3 milioane locuitori;

� NUTS 3 - între 150.000 ºi 800.000 locuitori.

Eligibilitatea pentru Obiectivul 1 este în principal definitã cu

referire la unitãþi teritoriale NUTS 2; pentru Obiectivul 2 zonele

sunt definite cu referire la unitãþile NUTS 3.

(Official Journal of the European Union, 21.06.2003)

PPerspectiva Europeanã asupra DezvoltãriiSpaþiale (ESDP/European SpatialDevelopment Perspective)

Document adoptat în mai 1999 de cãtre miniºtrii celor 15 statemembre responsabili cu planificarea spaþialã. Þelul acestui docu-ment este îmbunãtãþirea coordonãrii politicilor naþionale dindomeniu. Perspectiva Europeanã se bazeazã pe trei principiicheie:

� Dezvoltarea unui sistem urban policentric echilibrat ºiîmprospãtarea relaþiei dintre mediul urban ºi mediul rural;

� Asigurarea accesului egal la infrastructurile cunoaºterii;

� Dezvoltarea durabilã, managementul inteligent ºi conservareapatrimoniului natural ºi cultural.

(Glosar INFOREGIO)

POR: Programul Operaþional Regional

Este unul din cele 6 Programe Operaþionale, prin care va fiimplementat Documentul Cadru de Sprijin Comunitar, documentde planificare strategicã, prin care sunt stabilite obiectivelemajore ºi domeniile susþinute prin instrumentele financiare aleUE. POR este în pregãtire în prezent la MIE, care va fi autoritateade management a acestuia ºi care va fi implementat cu ajutorulcelor 8 Agenþii de Dezvoltare Regionalã, în calitate de organismeintermediare.




Fo

rm

e

de

i

mp

le

me

nt

ar

e:

Pl

an

ul

d

e

Ma

na

ge

me

nt



4.3. Surse de informare

Un nou parteneriat pentru coeziunehttp://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion3/cohesion3_en.htm

In sprijinul regiunilorhttp://europa.eu.int/comm/regional_policy/intro/working1_ro.htm

Directia Generala pentru Transport si Energie http://europa.eu.int/comm/dgs/energy_transport/index_en.html

Legislatia europeanã in domeniul transporturilorhttp://europa.eu.int/comm/energy_transport/en/lpi_en.html

Politica europeanã in domeniul transporturilor http://europa.eu.int/comm/energy_transport/en/fa_en.html

Glosar INFOREGIOhttp://ec.europa.eu/regional_policy/glossary/glossary_en.htm

Ministerul Integrãrii Europenewww.mie.ro

Centrul Român de Informare de la Bruxelleswww.roinfocentre.be

Delegaþia Comisiei Europene în Româniawww.infoeuropa.ro

Zona Metropolitana Bucuresti

Documents

Transcript of Zona Metropolitana Bucuresti