!

!PromoSan-CRSP București

Ziua Mondială a Inimii - WHeartD 2012 4. Comunicat de presă - proiect

Ziua Mondială a Inimii (WHeartD) se celebrează pe 29 septembrie 2012 şi este

coordonată pe plan internaţional de Federația Mondială a Inimii (WHF) în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Tema WHeartD 2012 “O lume, un cămin și o inimă - începând cu femeile și copiii” coroborată cu sloganul ”Inima femeii bate pentru fiecare copil, cămin și națiune!”, focalizează pe sănătatea cardiovasculară a celor mai preţioase categorii populaţionale: copiii şi femeile.

Pe urmele campaniei Go Red for Women – Cod roşu pentru femei, inițiată în 2004 de către American Heart Association (AHA), WHeartD 2012 îşi propune să corecteze opinia curentă conform căreia femeile s-ar găsi față de bărbați într-o poziție privilegiată în privința bolilor cardio-vasculare (BCV), chemând femeile să-și asume stiluri de viață favorabile sănătății inimii, care influenţează favorabil starea de bine personală (incluzând conotațiile estetice), performanța socială și longevitatea împlinită. Considerând rolul lor în familie și micro-colectivități, sănătatea mai bună a femeilor reverberează pozitiv asupra copiilor, adolescenților și chiar a bărbaților, prezentând un potențial important de ameliorare a sănătății publice la nivelul întregii societăți.

În acest context, scopul WHeartD 2012 priveşte încurajarea femeilor de a se preocupa mai mult de sănătatea inimii lor - strâns legată de cea a copiilor şi a familiei, sporirea atenţiei personalului medical în privința BCV în rândul femeilor, însfârşit la acordarea unei priorităţi crescute pentru acest subiect în agendele de sănătate publică.

* Pe plan global, în 2008 femeile erau afectate de 8,6 (49%) din cele circa 17,3 milioane

de decese. Un număr de 7,3 milioane decese erau cauzate de bolile cardiace (BC), iar 6,2 milioane de accidentul vascular cerebral (AVC); mortalitatea AVC este legată de hipertensiune arterială (HTA) și colesterolul ridicat care în anumite socio-culturi (de ex. România) sunt frecvente la femei.

În UE 2008, BCV erau responsabile de 44% din totalul deceselor înregistrate în rândul femeilor (1 milion) şi de 36% în rândul bărbaţilor (900.000). În general, în ţările din estul UE, BCV provoacă aproximativ 50% din toate cazurile de deces, în timp ce în partea de vest acestea se ridică la aproximativ o treime.

În contextul UE 2008, în privinţa populaţiei feminine, România ocupa locul 3 cel mai rău în privinţa mortalităţii BCV premature (0-64 ani), cu circa 65 decese/100 000 locuitori (media UE fiind 20/100 000), după Bulgaria și Letonia. Sub aspectul mortalităţii BC, România ocupa locul 6 cel mai rău cu circa 150 decese/100 000 locuitori (media UE fiind 50/100 000). Însfârşit în privinţa mortalităţii AVC România ocupa locul 2 atât la femei cu

circa 170 decese/100 000 locuitori (media UE fiind 50/100 000) cât și la bărbați, după Bulgaria.

* Acest tablou îngrijorător al mortalităţii BCV la femei în ţara noastră este în legătură cu

riscul suplimentar ce decurge din activitate fizică insuficientă, colesterol seric total și obezitate, evaluate la cote crescute față de bărbați. În privința HTA și a supraponderabilității, femeile se găsesc la cote înalte de risc, similare cu ale bărbaților. Astfel alimentația nesănătoasă, colesterolul ridicat și obezitatea sunt premise recunoscute a dezvoltării bolii coronariene. La rândul său HTA și stresul psiho-social adaugate factorilor de risc de mai sus contribuie mortalității excedentare prin AVC. Adăugând și efectul vârstei înaintate, AVC-ul este responsabil de o parte covârșitoare din mortalitatea BCV la femei de 75+ ani, înregistrând în 2011 un număr de cazuri de deces de cel puțin 4 ori mai mare decât la cohorta 65-74 ani.

Corectarea factorilor de risc BCV la femei influențează favorabil stilul de viață al copiilor și al întregii familii și poate contribui notabil la ameliorarea sănătății cardio-vasculare a comunităților.

Astfel asumarea celor 4 pași ai sano-genezei cardiovasculare prezentați cu ocazia WHeartD 2011, anume 1. Eliminarea fumatului din casă, 2. Alimentația sănătoasă, 3. Activitatea fizică recreațională și 4. Cunoașterea parametrilor cardiovasculari - depind major, cu deosebire în privința minorilor, de rolul femeii în familie și cămin. Apelul priveşte, nu mai puţin, prietenii şi partenerii noştrii din mass-media: atenţia acordată subiectului poate însemna mai multă sănătate, tinereţe şi frumuseţe în căminele noastre, precum şi ani de viaţă productivă şi împlinită adăugaţi vieţii femeilor şi vieţilor noastre, ale tuturor.

!

!

!PromoSan-CRSP București

Ziua Mondială a Inimii - WHeartD 2012 2. Analiza de situaţie

Radu Negoescu, Cristian Bălan, Mirela Bănăţeanu, Doina Niţulescu Sumar:

2.1 Preambul 2.2 Efecte de gen privind factorii de risc, morbiditatea şi mortalitatea BCV la nivel global 2.3 Mortalitatea BCV în Europa 2008: efecte de gen și de vârstă 2.4 România: factori de risc, morbiditate şi mortalitate BCV la populaţia feminină 2.5 WHeartD 2012 România: concentrare pe “tratarea” factorilor de risc la femei 2.6 Concluzii 2.7 Bibliografie

"2.1 Preambul Ziua Mondială a Inimii (WHeartD) 2012 se găseşte la a XIII-a ediţie, fiind din 2011

celebrată la data fixă de 29 septembrie în coordonarea internaţională a parteneriatului OMS - Federația Mondială a Inimii (WHF) - singurul organism de vocație mondială angajat în lupta împotriva bolilor cardiace și a accidentelor vasculare cerebrale, aflat la originea primei ediţii din anul 2000.

Tema 2012 “O lume, un cămin și o inimă - începând cu femeile și copiii” coroborată cu sloganul ”Inima femeii bate pentru fiecare copil, cămin și națiune!”, dezvoltă ideile campaniei 2011 în direcția sănătății cardiovasculare a femeilor și copiilor, adoptând drept model campania Go Red for Women – Cod roşu pentru femei, inițiată în 2004 de către American Heart Association (AHA) [1].

Campania Go Red for Women a încercat să corecteze opinia curentă conform căreia femeile se găsesc față de bărbați într-o poziție privilegiată în privința bolilor cardiovasculare (BCV) și cheamă femeile să-și asume stiluri de viață favorabile sănătății inimii ca factor de importanță primordială pentru starea de bine personală (incluzând conotațiile estetice), performanța socială și longevitate împlinită. Considerând rolul lor în familie și micro-colectivități, sănătatea mai bună a femeilor reverberează pozitiv asupra copiilor, adolescenților și chiar a bărbaților, prezentând un potențial important de ameliorare a sănătății publice la nivelul întregii societăți [2].

În acest context, scopul WHeartD 2012 se referă la: încurajarea femeilor de a se preocupa mai mult de sănătatea inimii lor - strâns legată de cea a copiilor şi a familiei, sporirea atenţiei personalului medical în privința BCV în rândul femeilor, însfârşit la acordarea unei priorităţi crescute pentru acest subiect în agendele de sănătate publică.

2.2 Efecte de gen privind factorii de risc, morbiditatea şi mortalitatea BCV la nivel

global BCV - cauza a 31% dintre decese pe plan mondial - constituie componenta majoră a

grupului bolilor netransmisibile (BNT), responsabile actualmente de 64% din mortalitate. Adunarea generală ONU a consacrat BNT în 20 - 22 septembrie 2011 o sesiune istorică specială la vârf, evidenţiind fapte cheie din care am selectat următoarele (pentru detalii vedeţi 1. Contextul celebrării WHeartD 2012) [3]:

- BNT în primul rând BCV, cancerele, bolile respiratorii cronice şi diabetul zaharat atrag, pe plan global, mortalităţi similare între bărbați și femei; mai mult de 25% (9 milioane) dintre decese atribuite BNT sunt premature (înainte de 60 de ani).

- BNT pot fi în mare măsură prevenite acţionând împotriva unor factori de risc comuni: consumul de tutun, alimentaţia nesănătoasă, lipsa de activitate fizică şi consumul abuziv de alcool.

- Alimentaţia nesănătoasă, sedentarismul şi fumatul la vârsta adolescenţei privesc cu precădere genul feminin.

- In 2010 aproape 43 milioane de copii sub cinci ani erau supraponderali. - Eliminarea factorilor de risc majori BNT ar putea preveni circa 75% dintre BCV,

bolile diabetice de tip 2, precum și 40% din cancere. - În privinţa distribuţiei geografice a BNT la femei,“codul roşu” (mortalitate

maximă) privește mare parte din țările fostei URSS, unele țări balcanice și multe țări africane. De remarcat că mortalitatea globala BNT este ceva mai mare în rândul bărbaților [4].

Privind strict BCV, statisticile OMS la nivel global arată următoarele [5]: - În 2008 femeile erau afectate de 8,6 (49%) din cele circa 17,3 milioane de decese;

peste 80% din decese se înregistrau în ţări cu venituri mici şi medii, aproape în mod egal la bărbaţi şi femei.

- Un număr de 7,3 milioane decese erau cauzate de bolile cardiace (BC), iar 6,2 milioane de accidentul vascular cerebral (AVC); mortalitatea AVC are în spate HTA și colesterolul seric total ridicat care în anumite socio-culturi (de ex. România) sunt frecvente la femei.

- Principalii factorii de risc BCV sunt aceiași, dar cu virulenţe diferite, pentru femei și bărbați: lipsa activiății fizice, alimentația nesănătoasă, fumatul; stresul psiho-social este prezent la nivele similare pentru femei și bărbați, deși sursele pot fi diferite.

În privinţa distribuției globale a deceselor pe sub-cauze, distribuțiile sunt echilibrate între bărbaţi şi femei; totuși femeile sunt mai afectate (la diferențe de câteva procente faţă de bărbați) de bolile cerebro-vasculare și HTA (vedeţi Contextul celebrării WHeartD 2012) [4].

In 2008, distribuția globală a mortalității standardizate BCV & diabet, după gen, indica cote înalte pentru ambele genuri în țările fostei URSS și în majoritatea țărilor africane; femeile apar întrucâtva privilegiate în Europa de est, Orientul Mijlociu, Peninsula Arabiacă și America Latină [6].

Însfârşit, mortalitatea BCV prematură (<60 ani) la femei urmărea mai fidel decât la bărbați nivelul venitului naţional (descreștea monoton cu venitul), sugerând dependența mai accentuată a sănătății cardiovasculare a femeilor de mediul socio-economic [7].

2.3 Mortalitatea BCV în Europa 2008: efecte de gen și de vârstă [4]. BCV au încetat să mai reprezinte principala cauză de mortalitate prematură (<65 ani)

la femei, odată cu declinul în privința mortalității prin BCV la ambele genuri şi toate grupele de vârstă înregistrat în Vest începând cu anii 70 şi în Est începând cu anii 90.

În UE 2008, BCV erau responsabile de 44% din totalul deceselor înregistrate în rândul femeilor (1 milion) si de 36% în rândul bărbaţilor (900.000). În general, în ţările din estul UE, BCV provoacă aproximativ 50% din toate decesele, în timp ce în partea de vest decesele BCV se ridică la aproximativ o treime. Acest lucru se reflectă în rata mortalității standardizate, net mai ridicată în Europa de est. În privinţa deceselor premature, BCV au cauzat 60.000 victime în rândul femeilor cu vârsta <65 de ani şi 160.000 de decese la vârste <65 ani în rândul bărbaţilor.

Cu referire la principalele sub-cauze BCV: - Bolile cardiace au provocat 360.000 de decese în rândul bărbaţilor – 15% din

mortalitatea totală și a 330.000 de decese în rândul femeilor – 14% din total. Dintre acestea au fost premature (<65ani) 80.000 la bărbați și 20.000 la femei. Între țările UE, mortalitatea prin BC este cea mai mare în țările baltice, Slovacia şi Ungaria; tendința istorică care privilegia țările meditaraneene se atenuează în prezent.

- Accidentul vascular cerebral cauza în UE 2008, moartea a aproape 200.000 persoane, reprezentând 8% din totalul deceselor la bărbați; în rândul femeilor, numărul deceselor era de 270.000, constituind 11% din întreaga mortalitate. AVC răspundea de aproximativ 28.000 de decese premature (<65ani) în rândul bărbaților și 16.,0000 printre femei. La femei de vârsta înaintată însă, AVC-ul reprezintă principala cauză de deces. Bulgaria şi România în est și Portugalia în vest înregistrează cele mai mari rate de mortalitate prin AVC [4].

Însumând aceste efecte, mortalitatea BCV la toate vârstele ceva mai ridicată la femei în UE este cauzată de combinarea mortalității premature mai ridicate la bărbați și a mortalității la vârste avansate net mai ridicate la femei (aici trebuie considerată și speranța de viață la naștere mai ridicată ca la femei).

2.4 România: factori de risc, morbiditate şi mortalitate BCV la populaţia feminină Studiul CINDI-Pucioasa 2000 este unul dintre puţinele care a explorat stilul de viaţă şi

factorii de risc BCV subiacenţi într-o comunitate românească considerată tipică (Muntenia sub-carpatică), într-o manieră care permite comparaţia între genuri [8].

S-a încercat extragerea din listele poliţiei a unui eşantion randomizat, echilibrat în raport cu vârsta; în cele din urmă grupul studiat a cuprins 564 subiecţi (272 bărbaţi-M şi 292 femei-F) cu vârsta medie (+/-SD) de 43,8 +/- 14,6 ani (43,7 +/- 15,4 la M şi 44 +/- 14,7 la F) - aşadar o distribuţie de vârstă dominată de populaţia matură, dintre care 47,5% clinic sănătoşi (52,6% M si 42,8% F) şi 52,5% pacienţi cronici (47,4% M si 52,7% F). Mediile de vârstă sunt

apropiate între bărbaţi şi femei şi, în măsura în care a contat randomizarea, se observă deja un dezavantaj pentru femei în privinţa stării de sănătate.

2.4.1 Factori de risc În privinţa fumatului s-au găsit prevalenţele, 48,9% M si 26,7% F. Alcoolul era consumat zilnic de 27,7% M si 7,2% F, iar ocazional de 59,9% M şi

56,2% F; consumul mediu anual de alcool etilic pur/locuitor a fost estimat la 10,6 L pentru M si 1,4 L pentru F.

Activitatea fizică profesională era în medie de 25,9 ore echivalente efort uşor/săptămână (eeus) pentru F şi 56,5 ore eeus pentru M, pe o scală cu maxim la 111,25 ore eeus; în timpul liber subiecţii M cu activitate fizică neneglijabilă (155) alocă mişcării 301,1 minute eeus iar subiecţii F (97) 289,7 minute eeus. Aceste cifre sunt de comparat cu minimum recomandat de 120 minute eeus (pragul peste care activitatea fizică a fost considerată neneglijabilă a fost 60 min. eeus). Global se „mişcau” în timpul liber 44,7% dintre subiecţi: 33,2% F şi 57% M.

În privinţa nutriţiei bilanţul glucidic era crescut la bărbaţi pentru toate grupele de vârstă. Bilanţul lipidic global era iarăşi crescut la bărbaţi, dar diferenţa bărbaţi-femei era notabil redusă prin compensarea între preferinţa dominantă a F pentru grăsimile vegetale faţă de aceea pentru grăsimile animale observate la M. Doza zilnică de zahăr (dizolvat) era de 37,4 g pentru M şi 35,2 g pentru F, situaţie mai degrabă favorabilă ( jumătate din baremurile maximale sugerate de studiile ISPB). Sarea în exces apare la 20,6% M şi la 9,1% F.

Prevalenţa stresului psiho-social a fost 50,9% stres major şi 22,2% stres minor în privinţa F, fata de 54,3% stres major şi 19,3% stres minor în privinţa M. Stresul a fost cuantificat pe scala Dato în care expertul psiholog a selectat ca stresori majori: decesul unui membru al familiei, pierderea locului de muncă sau a sursei de trai, îmbolnăvirea/accidentarea cu internarea în spital, disoluţia familiei prin: divorţ/separare/abandon/alungare din cămine, schimbarea ritmului existenţei prin divorţ/pensionare/profesie nouă/copil nascut cu probleme. Atât pentru barbaţi cât şi pentru femei stresorul major dominant era reprezentat de pierderea locului de muncă (21,9% M, 19,9% F) urmat de disoluţia familiei (1,2% F, 1,1% M); la femei cohorta cea mai afectată de şomaj era 30-44 ani, în care se înregistra de asemenea vârful de 4% pentru disoluţia familiei. În timp ce la M prevalenţa stresorilor majori atingea vârful de 75% în cohorta 45-49 de ani apoi descreştea, la F vârful de 70% se atingea în cohorta 50-54 ani menţinadu-se apoi, interesant, la nivel înalt cu înaintarea in vârsta.

Sumarizând datele despre factorii de risc stil de viaţă din studiul CINDI-Pucioasa 2000, femeile sunt defavorizate în privinţa activităţii fizice, dar se găsesc în poziţii mai favorabile în privinţa fumatului, alcoolului şi a nutriţiei (incluzând consumul de sare).

Factorii de risc metabolici rezultă din următorul tablou al măsurătorilor antropo-metabolice: indicele mediu de masă corporală (BMI) – 25,1 kg/mp M şi 26,4 F, cu 45,5% F si 39,8% M >25 kg/mp; tensiunea arterială sistolică medie TAS – 139,4 mmHg M si 140,9 F, cu 32,9% F si 30,7% M >140 mmHg; tensiunea arterială diastolică medie TAD - 81,6 mmHg M si 83,2 F, cu 27,2% M+F > 90 MmHg; glicemia medie - 84,3 mg/dL M si 82,9% F, cu 4,6% M+F > 115 mg/dL; trigliceridele medii - 110,5 mg/dL M si 97,7 F, cu 16,3% M+F >150 mg/dL si 9% M+F > 200 mg/dL; Insfarsit colesterolul seric total mediu – 173,8 mg/dL M si 185,3 F, cu 25,4% F si 22,4 % M >200 mg/dL. De menţionat că toate prevalenţele (%) referitoare la depăşirea anumitor praguri separat de către F si M au fost standardizate cu

vârsta (15-64 ani), în timp ce prevalenţele indicând depăşirea unor praguri de către subiecţii M+F luaţi impreună provin din datele brute (efectiv măsurate) [9].

Sumarizând riscul metabolic în studiul CINDI-Pucioasa 2000, femeile prezentau o anumită tendinţă spre supraponderabilitate, TAS medii sunt relativ echilibrate între M şi F in apropierea pragului HTA - cu ceva mai multe femei peste prag, iar în privinţa TAD se schiţează o anumită creştere a mediei pentru F; colesterolul prezintă de asemenea o tendintă de creştere la F in privinţa mediei şi a prevalenţei celor peste pragul de 200 mg/dL, în timp ce glicemia şi trigliceridele sunt probabil moderate la F de deprinderile nutriţionale mai sănătoase.

Statisticile comunicate de România la OMS pentru 2008 confirmă în general tabloul de mai sus. Inactivitatea fizică este semnificativ crescută la femei față de bărbați (47.9 faţă de 31.2%); femeile înregistrează obezitate semnificativ crescută (21,2 faţă de 16,9% ) și o tendința de colesterol total mai ridicat față de bărbați (47.9 faţă de 46.2%); riscurile legate de HTA sunt similare (48.8 F faţă de 49.5% M) [7].!

2.4.2 Morbiditate In studiul CINDI-Pucioasa 2000, BCV au fost găsite la cotele 33,7% F şi 26,8 % M intre cei 52.5 % pacienţi cronici; dintre alte BNT, cancerele erau prezente în proporţie de 1,4% F şi 0,4 % M, dar disfuncţiile şi afecţiunile psihiatrice se găseau pe locul 2 la cotele 6,2 % F şi 3,7% M. Handicapul minor era prezent în 11,0% F şi 6,2% M [8]. Sumarizând, datele de morbiditate de la inceputul anilor 2000 devaforizau populaţia feminină la toate capitolele BNT, începând desigur cu BCV.

2.4.3 Mortalitate Ultimele date privind mortalitatea în România 2011 arată că faţă de 2008 (date OMS)

mortalitățile prin BCV sau cancer sunt stabile, iar cea din cauze respiratorii este în creștere; mortalitățile prin boli infecțioase & maternale/perinatale & nutriție, cauze externe și diabet scad [7]. Totalul deceselor BNT raportate în 2008 era estimat la 109,2 - femei faţă de 117,3/100.000 - bărbaţi. În privinţa deceselor premature (<60 ani) bărbaţii sunt mult mai clar defavorizaţi : 22,5 faţă de 11,4/100.000 la F. Pe sub-cauze BNT, mortalitatea standardizată defavorizează net bărbaţii în privinţa BCV & diabetului, cancerelor şi a bolilor cronice respitratorii [7] (pentru detalii vedeţi 1. Contextul celebrării WHeartD 2012). Pe de altă parte, potrivit statisticilor din 2011 privind mortalitatea BNT pe sub-cauze, se înregistrează diferențe semnificative pentru BCV- în detrimentul femeilor, iar pentru cancere, digestive, respiratorii și cauze externe (traumatisme/otrăviri) - în detrimentul bărbaţilor; diabetul tinde să fie mai virulent la femei [10].

Există deci, între 2008-2011, o schimbare de situaţie în defavoarea femeilor în privinţa mortalităţii brute BCV. În 2011, şi în România, dominanța mortalității premature BCV la bărbați este compensată de situația la vârstele înaintate ale femeilor, astfel că, mortalitatea BCV la toate vârstele este superioară la femei. În privinţa mortalităţii pe sub-cauze BCV, datele brute arată că spre deosebire de cohortele mai tinere în care mortalitatea BCV domină net la bărbați și de cohorta de vârstă avansată (75+) la care situația se inversează în detrimentul femeilor (65.512 față de 40.640 decese), la cohorta 65-74 ani mortalitățile sunt mai echilibrate între femei și bărbați (12.406 față de 15.702 decese), dar ierarhizarea sub-

cauzelor BCV este întrucâtva diferită, dupa cum urmeaza. Bărbați: AVC, IMA (infarct miocardic acut), alte forme BC, HTA, CPC (cord pulmonar cronic); Femei: AVC, HTA, alte forme BC, IMA, CPC [10].

În privinţa mortalităţii BCV premature (0-64 ani) standardizate, în contextul UE 2008 România ocupa locul 3 cel mai rău la femei (circa 65/100.000) - după Bulgaria și Letonia – și locul 5 cel mai rău la bărbați (circa 175/100.000). Mediile UE 27 sunt circa 75 la bărbați și circa 20 la femei [11].

Sub aspectul mortalităţii BC standardizate în contextul UE 2008, România ocupa locul 6 la femei (circa 150/100.000) - după Lituania, Slovacia, Letonia, Ungaria și Estonia - și același loc la bărbați. Mediile UE sunt de circa 120 la bărbați și 50 la femei. Însfârşit în privinţa mortalităţii AVC standardizate în acelasi context, România ocupa locul 2 atât la femei (circa 170/100.000) cât și la bărbați (circa 210/100.000), după Bulgaria. Mediile UE se cifrează la circa 60 la bărbați și 50 la femei [11].

Sumarizând ţara noastră ocupa in 2008 o poziţie critic în contextul UE în privinţa mortalităţii BCV premature standardizate la populaţia feminină. Considerând schimbarea de situaţie în defavoarea femeilor în privinţa mortalităţii brute BCV între 2008-2011, nu sunt motive ca statisticile să se fi ameliorat de atunci.

2.5 WHeartD 2012 România: concentrare pe “tratarea” factorilor de risc la femei În țara noastră riscul BCV suplimentar la femei decurge din sedentarism, colesterol

seric total și obezitate, evaluate la cote crescute față de bărbați. În privința HTA și a supraponderabilității, femeile se găsesc la cote înalte de risc, similare cu ale bărbaților.

Acest tablou al factorilor de risc este in legatură cu locurile 3 cel mai rău la femei și 5 cel mai rău la bărbați ocupate de ţara noastră în cadrul UE 27 în privința mortalității BCV premature (<65 ani).

Alimentația nesănătoasă, colesterolul ridicat și obezitatea sunt premise recunoscute a dezvoltării bolilor cardiace care plasează femeile din România pe locul 6 cel mai rău în cadrul UE în privinţa mortalității respective.

HTA și, probabil, stresul psiho-social adaugate factorilor de risc de mai sus contribuie la plasarea femeilor din România pe locul 2 cel mai rău în cadrul UE în privința mortalității prin AVC la toate vârstele. Adăugând și efectul vârstei inaintate, AVC-ul este responsabil de o parte covârșitoare din mortalitatea BCV la femei 75+ ani, înregistrând în 2011 un număr de decese de cel puțin 4 ori mai mare decât la cohorta 65-74 ani.

Corectarea factorilor de risc BCV la femei influențează favorabil stilul de viață al copiilor și al întregii familii și poate contribui notabil la ameliorarea sănătății cardio-vasculare a comunităților. Astfel asumarea celor 4 pași ai sano-genezei cardiovasculare prezentați cu ocazia WHeartD 2011, anume 1. Eliminarea fumatului din casă, 2. Alimentația sănătoasă, 3. Activitatea fizică recreațională și 4. Cunoașterea parametrilor cardiovasculari, depinde major, cu deosebire în privința minorilor, de rolul femeii în familie și cămin.

2.6 Concluzii - BCV reprezintă principala componentă a bolilor netransmisibile responsabile de

63% din totalul deceselor pe plan mondial și afectează femeile la nivele numai cu

cateva procente mai jos fata de cele înregistrate la bărbați. De altfel, în privința mortalității prin AVC și HTA femeile depășesc întrucâtva bărbații.

- Mortalitatea prematură BCV la femei urmărește mai fidel decât la bărbați nivelul veniturilor în ţările lumii, sugerând dependența mai accentuată a sănătății cardiovasculare a femeilor de mediul socio-economic.

- În Europa 2008 mortalitatea BCV la femei o depășește pe cea a bărbaților, o rezultantă a mortalității premature mai mare la bărbați depășită întrucâtva de proporţia mortalităţii feminine la cohorta 75+ (dominată de AVC).

- În România riscul BCV suplimentar la femei decurge din sedentarism, colesterol seric total și obezitate evaluate la cote crescute față de bărbați. În legatură cu acestea, România se plasează pe locul 3 cel mai rău la femei în cadrul UE 27 în privința mortalității BCV premature (<65 ani).

- Campaniile IEC cu ocazia WheartD 2012 în țara noastră trebuie să urmărească, dincolo de conștientizarea de către femei a efectelor benefice personale ale corectării stilului de viață în privința sedentarismului, alimentației și controlului greutății, inducerea responsabilității pentru sănătatea copiilor și a întregii familii în virtutea rolului deținut în cămin și micro-comunități.

2.7 Bibliografie

[1]. Site-ul World Heart Federation, WheartD 2012: http://www.world-heart-federation.org/what-we-do/awareness/world-heart-day/about-world-heart-day/ [2]. Site-ul World Heart Federation, WheartD 2012: http://www.world-heart-federation.org/what-we-do/awareness/go-red-for-women/the-campaign/ [3]. Site-ul official OMS, WheartD 2012: http://www.who.int/features/factfiles/noncommunicable_diseases/facts/en/index.html [4]. *** Global Atlas on cardiovascular disease prevention and control, OMS, Geneva 2011 http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241564373_eng.pdf [5]. Site OMS 2011: http://www.who.int/cardiovascular_diseases/en/index.html [6]. http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_Deaths_CVD_Males_2008.png; http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_Deaths_CVD_Females_2008.png [7].***!Noncommunicable diseases country profiles, 2011 http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241502283_eng.pdf [8]. Negoescu R. Introducere în noua Sănătate Publică, Ed. ISPB, Bucureşti 200 [9]. Negoescu R. Chronic psychosocial stress, smoking and overweight enframe hypertension in a mid-age sample of typical Romanian population. Invited lecture, Faculty of Health, York University, Toronto, Canada, September 14, 2009. [10].!Buletinul Informativ nr.11/2011 al CNSISP: http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files//Cauzele%20de%20deces%20in%20Romania%202011.pdf [11]. *** The State of Men’s Health in Europe. Extended Report, European Union, Bruxelles, 2011 http://ec.europa.eu/health/population_groups/docs/men_health_extended_en.pdf

!Ziua Mondială a Inimii 2012

(World Heart Day - WHD) 29 septembrie!

!!!!

Contextul celebrării !!!PromoSan-CRSP București !

!

Scurt istoric

Ziua Mondială a Inimii (WHeartD) a fost inițiată în anul 2000 de către Federația Mondială a Inimii (World Heart Federation - WHF) în ultima duminică din septembrie.

Din 2011 WHeartD este celebrată la data fixă de 29 septembrie și este coordonată pe plan internațional de parteneriatul WHF – OMS.

WHF este o organizație nonguvernamentală, singurul organism de vocație mondială angajat în lupta globală împotriva bolilor de inimă și accidentelor vasculare cerebrale.

WHF reunește 200 de organizații membre - societăţi naționale de cardiologie și fundații ale inimii din peste 100 de ţări, precum și grupări continentale ale acestora precum Societatea Europeană de Cardiologie şi Reţeaua Europeană a Inimii - EHN.

Cu ocazia WHeartD, WHF și partenerii săi organizează dezbateri publice, crosuri ale inimii, evenimente artistice și sportive având drept numitor comun prevenția bolilor cardiovasculare (BCV). Într-adevăr, cel puţin 80% din decesele premature cauzate de bolile de inimă și de accidente vasculare cerebrale, ar putea fi evitate prin eliminarea principalilor factori de risc BCV:tutunul, alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice.

Tema WHeartD 2012 dezvoltă ideile campaniei 2011 în direcția sănătății cardiovasculare a femeilor și copiilor, adoptând drept model campania Go Red for Women inițiată în 2004 de către American Heart Association (AHA).

Sursa: http://www.world-heart-federation.org/what-we-do/awareness/world-heart-day/about-world-heart-day/

!

Go red for women !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!Go Red for Women (Cod roșu pentru femei) încurajează

progresele în prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul BCV în rândul femeilor.

Campania Go Red for Women corectează opinia curentă conform căreia femeile se găsesc față de bărbați într-o poziție privilegiată în privința BCV şi cheamă femeile să-și asume stiluri de viață favorabile sănătății inimii ca factor de importanță primordială pentru starea de bine personală (incluzând conotațiile estetice), performanța socială și longevitate împlinită. Având în vedere rolul lor în familie și micro-colectivități, sănătatea mai bună a femeilor reverberează pozitiv asupra copiilor, adolescenților și chiar a bărbaților, prezentând un potențial important de ameliorare a sănătății publice la nivelul întregii societăți.

Imaginea campaniei este rochia - ca simbol al femeii, în timp ce culoarea roșie, în mod curent asociată sănătații,vieţii şi vitalitătii, reprezintă în context un semnal de avertizare față de endemia BCV la femei – mai serioasă decât se credea până acum.

Sursa: http://www.world-heart-federation.org/what-we-do/awareness/go-red-for-women/the-campaign/

! Tema 2012: O lume, un cămin și o inimă - începând cu femeile și copiii. !!

!

!  Slogan: Inima femeii bate pentru fiecare copil, cămin și națiune!

!  Scop: Încurajarea femeilor de a se preocupa mai mult

pentru sănătatea inimii lor şi a copiilor, sporirea atenţiei personalului medical în privința BCV în rândul femeilor, prioritate mai mare acordată acestui subiect în agendele de sănătate publică.

Obiective naționale "  Conștientizarea populației feminine de necesitatea sporirii mișcării pentru sănătate și ameliorării conduitei alimentare în vederea corectării deficitului de activitate fizică, colesterolului ridicat și a obezității – mai frecvente față de bărbați; merită de asemenea atenție controlul TA și al greutății – la cote de risc BCV înalte, similare bărbaților.

"  Motivarea populației feminine pentru ameliorarea stilului de viață prin argumentarea legăturii între sănătatea inimii și estetica personală, calitatea vieții sociale și familiale, performanța profesională și longevitatea împlinită.

"  Inducerea în rândul populației feminine a responsabilității pentru sănătatea cardio-vasculară a copiilor, adolescenților și a micro-comunităților, datorită rolului deținut în familie.

"  Creșterea atenției acordate sănătății inimii cu ocazia controalelor și a consultațiilor solicitate de femei la specialitățile medicale altele decât cardiologia.

"  Prioritate mai înaltă acordată genului feminin în programele de prevenire și control BCV coordonate de Ministerul Sănătății .

BCV – componentă majoră a grupului bolilor netransmisibile (BNT).

Adunarea generală ONU a consacrat în 20-22 septembrie 2011 o sesiune specială a liderilor mondiali privind BNT - considerată istorică, care a subliniat următoarele:

"  BNT în primul rând BCV, cancerele, bolile respiratorii cronice şi diabetul zaharat reprezintă 63% din totalul deceselor pe plan global afectând bărbații și femeile în proporții similare.

"  80% din decesele legate de BNT apar în ţările cu venituri mici şi medii.

"  Mai mult de 25% (9 milioane) decese atribuite BNT sunt premature (înainte de 60 de ani).

"  BNT sunt în mare măsură prevenite prin intermediul unor intervenţii eficiente care abordează factori de risc comuni: consumul de tutun, dieta nesănătoasă, lipsa de activitate fizică şi consumul abuziv de alcool.

"  BNT nu sunt doar o problemă de sănătate ci şi o problemă financiară impunând cheltuieli greu suportabile familiilor celor afectați.

"  Un miliard şi jumătate de adulţi >= 20 ani au fost supraponderali în 2008, iar aproape 43 milioane de copii sub cinci ani erau supraponderali în 2010.

"  Eliminarea riscurilor BNT majore ar putea preveni circa 75% dintre bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale, bolile diabetice de tip 2, precum și 40% din cancere.

Sursa: http://www.who.int/features/factfiles/noncommunicable_diseases/facts/en/index.html

Distribuția globală a principalelor cauze de deces în 2008 Comentariu: BNT sunt responsabile de 64% din totalul deceselor, iar dintre ele BCV cauzează 31%

din decese.

!

Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241564373_eng.pdf !

!!

Distribuția globală a mortalității cauzată de BNT în rândul bărbaților/100 000, 2008

Comentariu: “codul roşu” (mortalitate maximă), privește țările fostei URSS, regiunea Balcanică, (inclusiv România), Peninsula Arabică și unele țări africane.

!!!!!!!!!!!!!!

Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241564373_eng.pdf !

Distribuția globală a mortalității cauzată de BNT în rândul femeilor/100 000, 2008

Comentariu: “codul roșu” privește mare parte din țările fostei URSS, unele țări balcanice și multe țări africane; de remarcat codurile de culoare scalate în jos la femei sugerând că pe

plan mondial mortalitatea BNT este ceva mai mare în rândul bărbaților. !!!!!!!!!!

Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241564373_eng.pdf !

Fapte și mesaje-cheie la nivel global*

"  Morbiditatea BCV în rândul femeilor se găsește la nivele apropriate de cea înregistrată la bărbați, uneori chiar depaşind-o**.

"  In privinţa mortalităţii, în 2008, femeile erau afectate de 8,6 din cele circa 17,3 milioane de decese prin BCV (49%).

"  Peste 80% din decesele BCV se înregistrau în ţări cu venituri mici şi medii, distribuite aproape în mod egal între bărbaţi şi femei.

"  Dintre cele 17,3 milioane de decese, un număr de 7,3 milioane au fost cauzate de boala coronariană, iar 6,2 milioane au fost cauzate de accidentul vascular cerebral; cel din urmă are probabil în spate HTA și colesterolul seric total ridicat care în anumite socio-culturi sunt mai frecvente la femei (de ex. România, în privinţa colesterolului).

"  Principalii factorii de risc BCV sunt aceiași pentru femei și bărbați, desigur cu virulenţe diferite: lipsa activiății fizice, alimentația nesănătoasă, fumatul; stresul psiho-social este prezent la nivele similare pentru femei și bărbați deși sursele pot fi diferite.

*Sursa: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs317/en/index.html **Ca o ilustrație românească, studiul CINDI Pucioasa 2000 pe un eșantion de 292 femei si 272 barbati a gasit o

prevalenta BCV de 33,7% la femei si de 26,8% la barbati intre cei 52,7% pacienti cronici. Sursa: Negoescu R. Introducere in noua Sanatate Publica, Ed. ISPB, Bucuresti 2001

Distribuția globală a deceselor prin BCV cauzate de atacul de cord, atac cerebral și alte tipuri de boli cardiovasculare, în rândul bărbaților

(grafic stânga) și femeilor (grafic dreapta), 2008. !

Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241564373_eng.pdf !!

Comentariu: la nivel global distribuțiile sunt echilibrate; totuși femeile sunt mai afectate decât bărbații (la diferențe de câteva procente) de bolile cerebro-vasculare și HTA.

Distribuția globală a mortalității standardizate prin BCV & diabet, după gen în 2008 (scale de culori identice)

Comentariu: culoarea albastru intens (ultimile două trepte ale grilei), domină ambele genuri în țările fostei URSS și în majoritatea țărilor africane; femeile apar întrucâtva privilegiate în Europa de est, Orientul

Mijlociu, Peninsula Arabiacă și America Latină. Sursa: http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_Deaths_CVD_Males_2008.png

Sursa: http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_Deaths_CVD_Females_2008.png

Ponderea globală a mortalității premature (< 60 ani) prin BCV, după gen, în funcție de venitul țărilor în 2008

Comentariu: mortalitatea prematură BCV la femei urmarește mai fidel decât la bărbați nivelul veniturilor (descrește monoton cu venitul), sugerând dependența mai accentuată a sănătății

cardiovasculare a femeilor de mediul socio-economic.

Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241502283_eng.pdf

Europa: efecte de gen și de vârstă în mortalitatea BCV "  În Europa de Vest s-a înregistrat de la începutul anilor 1970, un declin în privința

mortalității prin BCV la ambele sexe şi toate grupele de vârstă, iar în Europa de Est începând cu 1990. Acest lucru a redus influenţa BCV asupra mortalităţii premature (<65 ani), în general și a condus la o mortalitate BCV mai ridicată la grupurile mai vârstnice.

"  În consecință BCV a încetat să mai reprezinte principala cauză de mortalitate prematură la femei.

"  In UE 2008, BCV erau responsabile de 36% din totalul deceselor înregistrate în rândul bărbaţilor (900.000; aici se regăsesc 61% din total decese în Bulgaria și 25% în Franța) şi de 44% în rândul femeilor (1 milion).

"  În general, în ţările din estul UE, BCV constituie aproximativ jumătate din toate cauzele de deces, în timp ce în partea de vest, acestea se ridică la aproximativ o treime. Acest lucru se reflectă în rata mortalității standardizate cu vârsta, mult mai ridicată în Europa de Est.

"  În privinţa efectelor de vârstă, în UE 2008 BCV au cauzat 160.000 de decese la vârste <65 ani în rândul bărbaţilor (reprezentând aproximativ 1/4 din totalul deceselor în Europa de Est și 1/5 din totalul deceselor din Europa de Vest) şi 60.000 în rândul femeilor cu vârsta <65 de ani.

"  În concluzie, mortalitatea BCV la toate vârstele ceva mai ridicată la femei în UE este cauzată de combinarea mortalității premature mai ridicate la bărbați și a mortalității la vârste avansate net mai ridicate la femei (aici trebuie considerată și speranța de viață la naștere mai ridicată ca la femei, cu decalaj crescător de la est la vest).

Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241564373_eng.pdf !

Mortalitatea BCV prematură (0-64 ani) standardizată, după gen, în Europa 2008*!

Comentariu: În UE, România ocupă locul 3 în privința mortalității premature la femei (circa 65/100 000) - după Bulgaria și Letonia – și pe locul 5 la bărbați (circa 175/100 000). Mediile UE 27 sunt circa 75

la bărbați și circa 20 la femei.

!*Eurostat hlth_cd_asdr.1 2008 except: BG, CH, EU27, FR, IT, MT, PL, RO, SE, UK (2007). DK, LU, PT (2006).

BE (2004) Sursa: http://ec.europa.eu/health/population_groups/docs/men_health_extended_en.pdf

!!!

!

UE 2008: efecte de gen și de vârstă în principalele BCV

"  Bolile coronariene (BC) au reprezentat cauza a 360.000 de decese în rândul bărbaţilor – 15% din mortalitatea totală și a 330.000 de decese în rândul femeilor – 14% din total. Dintre acestea, 80 000 la bărbați și 20 000 la femei au fost premature (<65ani).

"  Între țările UE mortalitatea prin BC este cea mai mare în țările baltice, Slovacia şi Ungaria; tendința istorică care privilegia țările meditaraneene se atenuează în prezent.

"  Accidentul vascular cerebral (AVC) cauzează anual moartea a circa 200.000 de

persoane, reprezentând 8% din totalul deceselor la bărbați; în rândul femeilor, numărul deceselor este de 270.000, constituind 11% din întreaga mortalitate. AVC răspunde de aproximativ 28.000 de decese premature (<65ani) în rândul bărbaților și 16 000 printre femei. La femeile de vârstă înaintată AVC-ul reprezintă însă principala cauză de deces.

"  Bulgaria şi România în est și Portugalia în vest înregistrează cele mai mari rate de mortalitate prin AVC .

Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241564373_eng.pdf !

Mortalitatea BC standardizată, toate vârstele, după gen, în Europa 2008* Comentariu: În UE, România ocupă locul 6 în privința mortalității BC la femei (circa 150/100 000) - după

Lituania, Slovacia, Letonia, Ungaria și Estonia - și același loc la bărbați. Mediile UE sunt de circa 120 la bărbați și 50 la femei.

!!!! *

*Eurostat hlth_cd_asdr.1 2008 except: BG, CH, EU27, FR, IT, MT, PL, RO, SE, UK (2007). DK, LU, PT (2006). BE (2004)

Sursa: http://ec.europa.eu/health/population_groups/docs/men_health_extended_en.pdf !!

!

Mortalitatea AVC standardizată, toate vârstele, după gen, în Europa 2008*

Comentariu: În UE, România ocupă locul 2 în privința mortalității AVC atât la femei (circa 170/100 000) cât şi la bărbați (circa 210/100 000) după Bulgaria. Mediile UE se cifrează la circa 60 la bărbați şi

50 la femei.

!!

*Eurostat hlth_cd_asdr.1 2008 except: BG, CH, EU27 FR, IT, MT, PL, RO, SE, UK (2007). DK, LU, PT (2006). BE (2004)

Sursa: http://ec.europa.eu/health/population_groups/docs/men_health_extended_en.pdf !

România 2008-2011: dinamica mortalității pe cauze Comentariu: Între 2008-2001 mortalitățile prin BCV sau cancer sunt stabile, iar cea din cauze respiratorii este în

creștere; mortalitățile prin infecțioase & maternale/perinatale & nutriție, cauze externe și diabet scad. *Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241502283_eng.pdf

**!Sursa: http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files//Cauzele%20de%20deces%20in%20Romania%202011.pdf (grafica: PromoSan-CRSPB)

2008*!

România 2008: mortalitatea BNT după gen Comentariu: În timp ce mortalitatea BNT a femeilor la toate vârstele este apropiată de cea a bărbaților,

mortalitatea BNT prematură (<60 ani) la bărbați este dublă față de femei. !

!Mortalitatea BNT estimată în 2008 bărbați femei "  Totalul deceselor BNT/100 000 117.3 109.2 "  Decesele cauzate BNT <60 ani

(pondere din totalul deceselor BNT) 22.5 11.4 Mortalitatea standardizată cu vârsta /100 000 "  Total BNT 788.7 483.0 "  Cancere 188.9 100.1 "  Boli cronice respitratorii 30.1 10.2 "  BCV și diabet 476.9 322.5

Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241502283_eng.pdf

!

România 2008: factori de risc BNT, după gen Comentariu: Inactivitatea fizică este semnificativ crescută la femei față de bărbați; femeile înregistrează

obezitate semnificativ crescută şi tendința de colesterol total mai ridicat față de bărbați; riscurile legate de HTA sunt similare.

!Factori de risc comportamentali Prevalența estimată în 2008 (%) bărbați femei total •  Fumători zilnici 38.6 17.7 27.8 •  Inactivitate fizică 31.2 47.9 39.9 Factori de risc metabolici Prevalența estimată în 2008 (%) bărbați femei total •  Tensiune arterială crescută 49.5 48.8 49.1 •  Supraponderabilitate 53.1 49.1 51.0 •  Obezitate 16.9 21.2 19.1 •  Colesterol ridicat 46.2 47.9 47.1

Sursa: http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241502283_eng.pdf

!

România 2011: mortalitatea BNT pe cauze, după gen, toate vârstele !Sursa: http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files//Cauzele%20de%20deces%20in%20Romania%202011.pdf

(grafica: PromoSan-CRSPB) Comentariu: Se înregistrează diferențe semnificative pentru BCV în detrimentul femeilor, iar pentru

cancere, digestive, respiratorii și cauze externe (traumatisme/otrăviri) în detrimentul bărbaților; diabetul tinde să fie mai virulent la femei. !

!!

România 2011: Mortalitatea BCV după gen și grupa de vârstă Comentariu: Și în România dominanța mortalității premature BCV la bărbați este compensată de situația

la vârste înaintate astfel că, mortalitatea BCV la toate vârstele este superioară la femei.

Sursa: http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files//Cauzele%20de%20deces%20in%20Romania%202011.pdf (grafica: PromoSan – CRSPB)

România 2011: mortalitatea prin sub-cauze BCV după gen, grupa de vârstă 65-74 ani (cifre absolute)

Comentariu: Spre deosebire de cohortele mai tinere în care mortalitatea BCV domină net la bărbați și de cohorta de vârstă avansată (75+) la care situația se inversează în detrimentul femeilor (65.512 față de 40.640), la cohorta 65-74 ani mortalitățile sunt relativ echilibrate între femei și bărbați (12.406 față de 15.702), dar ierarhizarea sub-cauzelor BCV este întrucâtva diferită: Bărbați: AVC, IMA, alte forme BC, HTA, CPC; Femei: AVC, HTA, alte forme BC, IMA, CPC.

Sursa: http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files//Cauzele%20de%20deces%20in%20Romania%202011.pdf

(grafica PromoSan – CRSPB)

!

WHeartD focalizează pe “tratarea” factorilor de risc "  La nivelul întregii populații, factorii comuni de risc pentru BNT- între care pe primul loc se găsesc BCV –

sunt în viziunea programului EURO-CINDI: fumatul, alimentația nesănătoasă, abuzul de alcool, inactivitatea fizică și stresul psiho-social. Ierarhizarea lor după gen depinde major de mediul socio-cultural și geo-politic.

"  În ţara noastră riscul BCV suplimentar la femei decurge din sedentarism, colesterol seric total și obezitate evaluate la cote crescute față de bărbați. În privința HTA și a supraponderabilității, femeile se găsesc la cote înalte de risc, similare cu ale bărbaților.

"  Acest tablou al factorilor de risc este în legatură cu locurile 3 cel mai rău la femei și 5 cel mai rău la bărbați ocupate de ţara noastră în cadrul UE 27 în privința mortalității BCV premature (<65 ani).

"  Alimentația nesănătoasă, colesterolul ridicat și obezitatea sunt premise recunoscute a dezvoltării bolii coronariene care plasează femeile din România pe locul 6 cel mai rău în cadrul UE in privinţa mortalității respective.

"  HTA și, probabil, stresul psiho-social adăugate factorilor de risc de mai sus contribuie la plasarea femeilor din România pe locul 2 cel mai rău în cadrul UE în privința mortalității prin AVC la toate vârstele; adăugând și efectul vârstei înaintate, AVC-ul este responsabil de o parte covârșitoare din mortalitatea BCV la femei 75+ ani, înregistrând în 2011 un număr de cazuri de deces de cel puțin 4 ori mai mare decât la cohorta 65-74 ani.

"  Corectarea factorilor de risc BCV la femei influențează favorabil stilul de viață al copiilor și al întregii familii și poate contribui notabil la ameliorarea sănătății cardio-vasculare a comunităților. Astfel asumarea celor 4 pași ai sano-genezei cardiovasculare prezentați cu ocazia WHeartD 2011, anume 1. Eliminarea fumatului din casă, 2. Alimentația sănătoasă, 3. Activitatea fizică recreațională și 4. Cunoașterea parametrilor cardiovasculari - depinde major, cu deosebire în privința minorilor, de rolul femeii în familie şi cămin.

România: WHeartD 2011!"  Fundația Română a Inimii a organizat şi celebrat WHeartD 2011 în România prin

organizarea în București de circuite pentru bicicliști, cu locații în Parcul Unirii, Piaţa Victoriei şi în Piaţa Charles de Gaulle. În parcul Herăstrău, în corturi special amenajate, medicii cardiologi au evaluat gratuit riscul cardiovascular. Tot aici participanții s-au putut înscrie la deja tradiţionala plimbare pe bicicletă „Pedalează pentru inima ta!” *.

"  În România, campania WHeartD 2011 a fost celebrată de rețelele PromoSan din 14 județe prin activități incluzând: caravane ale inimii (măsuratori si consiliere preventivă), evenimente adresate tineretului școlar, cluburilor de pensionari, publicului larg, instruiri privind acordarea primului ajutor, seminare cu producatorii privind alimentația sănătoasă.

"  PromoSan - CRSPB împreună cu Asociația pentru Sănătate Educație și Familie (ASEF) au organizat în Parcul Tineretului București, ediția XII a Crosului tradițional al inimii, la care au fost înscriși 85 de participanți care au alergat în grup ghidat după regulile mișcării pentru sănătate. Împreună cu premiile și diplomele s-a distribuit gratuit magazinul de prevenție Viață+Sănătate și s-au efectuat măsurători de TA și grăsime corporală, precum și consiliere cardio-preventivă.!

!*Sursa: http://www.romanianheart.ro/ro/ziua-mondiala-a-inimii/ziua-mondiala-a-inimii-in-romania-2011.html

Concluzii (I)

"  BCV reprezintă principala componentă a bolilor netransmisibile responsabile de 63% din totalul deceselor pe plan mondial și afectează aproape deopotrivă bărbaţii şi femeile. Astfel, în privința mortalității prin AVC și HTA femeile depășesc întrucâtva bărbații.

"  Pe plan global mortalitatea BCV înregistrată în rândul bărbaților încă se găsește cu câteva procente înaintea femeilor, situație așteptată să se modifice odată cu progresele dezvoltării. La această situație contribuie mai ales țările fostei URSS și unele țări africane.

"  Mortalitatea prematură BCV la femei urmărește mai fidel decât la bărbați nivelul veniturilor, sugerând dependența mai accentuată a sănătății cardiovasculare a femeilor de mediul socio-economic.

"  În Europa 2008 mortalitatea BCV la femei o depășește pe cea a bărbaților, o rezultantă a mortalității BCV premature la bărbați depășită întrucâtva de mortalitatea BCV feminină la cohorta 75+ (dominată de AVC).

Concluzii (II)

"  România se plasează pe locul 3 cel mai rău la femei și pe locul 5 cel mai rău la bărbați în cadrul UE 27 în privința mortalității BCV premature (<65 ani).

"  În România riscul BCV suplimentar la femei decurge din sedentarism, colesterol seric total și obezitate evaluate la cote crescute față de bărbați. În privința HTA și a supraponderabilității, femeile se găsesc la cote înalte de risc, similare cu ale bărbaților.

"  Campaniile IEC cu ocazia WHeartD 2012 în țara noastră trebuie să urmărească dincolo de conștientizarea de către femei a efectelor benefice personale ale corectării stilului de viață în privința sedentarismului, alimentației și controlului greutății, inducerea responsabilității pentru sănătatea copiilor și a întregii familii în virtutea rolului deținut în cămin și micro-comunități.

Resurse bibliografice !  Site-ul World Heart Federation, WHeartD 2012:

http://www.world-heart-federation.org/what-we-do/awareness/world-heart-day/about-world-heart-day/ !  Site-ul World Heart Federation, WHeartD 2012: !  http://www.world-heart-federation.org/what-we-do/awareness/go-red-for-women/the-campaign/ !  Site-ul oficial OMS, WHeartD 2012:

http://www.who.int/features/factfiles/noncommunicable_diseases/facts/en/index.html !  !*** Global Atlas on cardiovascular disease prevention and control, OMS, Geneva 2011:

http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241564373_eng.pdf !  http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_Deaths_CVD_Males_2008.png !  http://gamapserver.who.int/mapLibrary/Files/Maps/Global_Deaths_CVD_Females_2008.png !  *** Noncommunicable diseases country profiles, 2011:

http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241502283_eng.pdf !  Buletinul Informativ nr.11/2011 al CNSISP:

http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files//Cauzele%20de%20deces%20in%20Romania%202011.pdf !  Site OMS 2011: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs317/en/index.html !  Site-ul Federatiei Romane a Inimii:

http://www.romanianheart.ro/ro/ziua-mondiala-a-inimii/ziua-mondiala-a-inimii-in-romania-2011.html !  *** The State of Men’s Health in Europe. Extended Report, European Union, Bruxelles, 2011

http://ec.europa.eu/health/population_groups/docs/men_health_extended_en.pdf