CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I nr . 9 (289) 14 mai 2010 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Înãlþarea Domnului este una dintre cele mai vechisãrbãtori creºtine despre care amintesc ConstituþiileApostolice. Sãrbãtoarea cade totdeauna în joia sãp-tãmânii a ºasea dupã Paºti, adicã la 40 de zile dupãÎnviere.

În Biserica Ortodoxã Românã sãrbãtoarea ÎnãlþãriiDomnului este ºi ziua dedicatã pomenirii Eroilor neamu-

lui. Dupã Primul Rãzboi Mon-dial s-a hotãrât ca în aceastã ziimportantã a creºtinismului sãse sãrbãtoreascã ºi ZiuaEroilor, România fiind primulstat din lume care a decretataceastã zi ca sãrbãtoarenaþionalã. (pagina 4)

Azi se cuvine sãpreþuim ceea ce amavut ieri, pentru camâine sã construimceva mai durabil.

Ieri era pedestrimea, cea care a plãmãdit infan-teria, iar gloria acesteia a umplut paginilemanualelor de istorie.

Azi, infanteria este principala componentãa Forþelor Terestre ºi, pentru cã istoricul infan-teriei române este plin de evenimente, secuvine, la cei 180 de ani de existenþã, sãaruncãm o privire spre trecut ºi sã scoatem înevidenþã, mãcar o parte din numeroasele faptesãvârºite de infanteriºtii români, aducându-le, în acestfel, mulþumirile noastre, ale celor care încã le suntemdatori. ªi, principala obligaþie este aceea de a nu lãsa catimpul sã ºteargã din memorie acest trecut plin de istorie.

Pentru noi, cei de astãzi este foarte important trecutul.Avem obligaþia de a nu lãsa timpul sã ºteargã din memo-rie acest trecut plin de fapte eroice ale infanteriºtilor.

(pagina 5)

Ziua eroilor neamului – Ziua în care se uneºte

cerul cu pãmântul

Faþã în faþã - trecutul ºi prezentul ACTUALITATE

Ziua de 9 mai arepentru poporul româno triplã semnificaþie.Pe lângã Ziua Inde-pendenþei proclamatãîn 1877, românii sãr-bãtoresc VictoriaCoaliþiei NaþiunilorUnite în cel de-alDoilea Rãzboi Mondi-al la 9 mai 1945, darºi Ziua Europei.

9 mai, zi cu triplã semnificaþie pentru naþiunea românã

KAKI 100%

Datorie, Loialitate, OnoarePrincipalele valori

morale ale militaruluiromân ºi nu numai sunt:DATORIA (acolo undete cheamã obligaþiile deserviciu faþã de þarã),LOIALITATEA (însu-ºirea de a fi cinstit,corect, sincer faþã deþarã), RESPECTUL (sti-

mã, consideraþie faþã de þarã), ONOAREA (integritatemoralã, corectitudine, cinste), INTEGRITATEA(însuºirea de a fi integru, cinste, probitate), CURAJUL( forþã moralã, fermitatea în acþiune, îndrãznealã).

LECÞIA DE ISTORIE

Primãvara durerii polonezeSoarta prizonierilor de rãzboi polonezi a fost discutatã

la scurtã vreme dupã cenaziºtii au invadat UniuneaSovieticã în iunie 1941, cândguvernul polonez în exil (aflatla Londra) ºi guvernul sovie-tic au cãzut de acord sãcoopereze în lupta împotrivagermanilor, urmând sã seformeze pe teritoriul sovietic o armatã polonezã. Cândgeneralul polonez W³adys³aw Anders a început sã orga-nizeze aceastã armatã, el a cerut informaþii despre ofiþeriipolonezi prizonieri în URSS. Stalin i-a asigurat într-oîntrevedere personalã pe generalii W³adys³aw Anders ºiW³adys³aw Sikorski cã toþi polonezii au fost eliberaþi, cuexcepþia câtorva care au evadat ºi au fugit din Rusia, (deexemplu prin Manciuria).

MOZAIC

Moºtenirea geneticã, educaþia ºi accidentele trauma-tizante sunt factorii care influenþeazã în cea mai maremãsurã apariþia fobiilor. Teama nejustificatã dã atacuride panicã, adicã episoade de fricã intensã, însoþite desimptome fizice.

Persoanele cu fobii se tem în mod exagerat delucruri ce nu reprezintã unpericol real.

Fobiile sunt forme pato-logice ale anxietãþii ºireprezintã teama anormalãfaþã de un obiect, de o fiinþã,de un fenomen sau de o situ-aþie.

Anxietatea netratatã conduce la fobi i

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 9 (289) din 14 mai 2010Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Kiev - Ucraina se va alãtura anul acesta Forþei dereacþie a NATO. Ucraina se va alãtura Forþei de reacþie aNATO din al doilea semestru al acestui an, a anunþatpreºedintele comitetului militar al Alianþei, amiralulGiampaolo Di Paolo, relateazã RIA Novosti. „Ucraina vaîncepe sã-ºi aducã propria contribuþie la Forþa de reacþieNATO începând din al doilea semestru al acestui an”, adeclarat el. Declaraþia a fost fãcutã dupã o întâlnire a ºefilorde Stat Major din Alianþã. Ucraina va fi prima þarã non-membrã NATO care se va alãtura acestei forþe. Vorbinddespre cooperarea dintre Ucraina ºi Alianþã, amiralul a spuscã Ucraina a participat la toate misiunile ºi operaþiunileNATO din lume. KABUL - Talibanii afgani anunþãdeclanºarea unei ofensive împotriva forþelor NATO ºi acetãþenilor strãini. Comandamentul talibanilor afgani aanunþat declanºarea unei serii de operaþiuni de tip jihad,constând în atacuri, atentate ºi asasinate, împotriva forþelorNATO ºi, în general, a strãinilor aflaþi în Afganistan,relateazã AFP. „Emiratul islamic al Afganistanuluiconsiderã jihadul armat drept singurul mod de a-ºi atingeobiectivul” ºi a determina retragerea trupelor strãine, searatã într-un comunicat al insurgenþilor talibani. „Emira-tul islamic anunþã lansarea unei operaþiuni în primãvaraacestui an, sub denumirea Alk-Faath (Victorie), împotrivaamericanilor, membrilor NATO ºi a tuturor înlocuitorilorlor”, precizeazã comunicatul. Operaþiunile îi vor viza înprincipal pe „invadatorii americani”, forþele NATO, „spi-onii care se prezintã drept diplomaþi strãini”, „slugileadministraþiei Karzai”, companiile de securitate private,firmele strãine de construcþii ºi „toþi susþinãtorii invadato-rilor strãini”. Talibanii au precizat cã, începând din 10 mai,vor bloca drumuri, vor ataca oraºe, vor amplasa bombe arti-zanale, vor asasina funcþionari ºi vor rãpi cetãþeni strãini.Anunþul a fost fãcut înaintea plecãrii la Washington apreºedintelui afgan, Hamid Karzai, pentru o vizitã având cascop consolidarea legãturilor cu administraþia americanã. Înparalel, forþele NATO au declanºat o ofensivã la Kandahar,unul dintre fiefurile talibanilor. Statele Unite ºi NATO audecis sã trimitã în Afganistan efective suplimentare, astfelîncât numãrul total al militarilor din forþele internaþionale sãajungã, pânã în vara acestui an, la 150.000. MOSCOVA- Rusia va finaliza pânã în 2020 o nouã bazã navalã laMarea Neagrã. Rusia va finaliza pânã în 2020 construcþiaunei noi baze navale în portul Novorosiisk, aflat la MareaNeagrã, investiþia ridicându-se la 92 de miliarde de ruble (3miliarde de dolari), a declarat premierul rus, VladimirPutin, citat de RIA Novosti, în pagina electronicã. „Încadrul unui program federal special, pânã în 2020 vor fialocate 92 de miliarde de ruble pentru construcþia bazei”,a spus Putin, precizând cã pânã în prezent au fost deja alo-cate 13,5 miliarde de ruble. Directorul companieiSpetsStroi, care asigurã construcþia bazei, a precizat cãlucrãrile au fost demarate în 2005, iar proiectul prevede treietape. Prima dintre acestea va fi încheiatã în 2010, cea de-a doua, în 2016, iar faza a treia a proiectului va fi finalizatãîn 2020. Putin a semnat, în 2003, în calitate de preºedinte alRusiei, decretul privind construcþia bazei, pentru care aufost alocate iniþial 12,3 miliarde de ruble (480 de milioanede dolari). La începutul lunii mai, el a cerut MinisteruluiApãrãrii sã pregãteascã, în termen de o lunã, un plan pentrudezvoltarea bazei de la Sevastopol a Flotei Ruse a MãriiNegre. Ulterior, contractul de închiriere a bazei ucrainene,care expirã în 2017, a fost prelungit pentru încã 25 de ani,iar acordul a fost ratificat simultan de parlamentele rus ºiucrainean. Fort Riley, Kansas - Pentagonul apeleazã laaromo-terapie împotriva stresului post-traumatic. Pen-tagonul experimenteazã folosirea aromo-terapiei, acupunc-turii, dar ºi a altor metode neconvenþionale pentru a-i tratape militarii care suferã de stres post-traumatic în urmaexperienþei de luptã, a anunþat secretarul american alapãrãrii, Robert Gates, care a adãugat cã experimentele pre-liminare au dat rezultate bune, informeazã Reuters. RobertGates a menþionat aceste posibile tratamente împotriva stre-sului post-traumatic cu ocazia întâlnirii cu soþiile militarilorde la Fort Riley, Kansas, dupã ce una dintre femei l-a între-bat de ce astfel de tratamente nu sunt acoperite de asigu-rãrile medicale plãtite de armatã. „Dispunem de o unitateexperimentalã care testeazã o serie de tratamente neorto-doxe în cazul militarilor suferind de stres post-traumatic.Din rândul acestor tratamente nu lipsesc acupunctura,aromo-terapia, dar ºi alte metode din aceastã categoriecare chiar dau rezultate promiþãtoare”, a rãspuns ministrulamerican al apãrãrii. Pentagonul a înregistrat o creºtereaccentuatã a numãrului de cazuri de stres post-traumatic înrândul soldaþilor dupã începerea operaþiunilor de luptã înIrak ºi Afganistan. Conform unui studiu publicat în lunaianuarie în revista New England Journal of Medicine, mili-tarii care au primit o dozã de morfinã în prima orã dupã ceau fost rãniþi în acþiune, întâmpinã un risc mai mic de asuferi apoi de stres post-traumatic. (P.I.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneePPlltt..aaddjj.. MMaarriinn MMiittrrooii

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 9/2010

Prin Decizia ministerialã 297 din 15 mai 1923 s-a înfi-inþat în cadrul Ministerului de Rãzboi, Comitetul consulta-tiv pentru chestiunile tehnice privitoare la rãzboiul chimic;denumirea acestei structuri a suferit de-a lungul timpuluimodificãri multiple: Secþia a IV-a a Gazelor de luptã (dinseptembrie 1923), Serviciul apãrãrii contra gazelor (1925),Direcþia serviciului chimic (1931) etc.

Încã din momentul înfiinþãrii primului nucleu alChimiei Militare – Secþia a IV-a a Gazelor de Luptã, pro-tecþia antichimicã, devenitã ulterior apãrarea CBRN acunoscut o evoluþie continuã, atât din punct de vedereorganizaþional, dar ºi al înzestrãrii, mai ales dupã apariþianoilor agenþi toxici ºi a altor arme de distrugere în masã

(nuclearã ºibiologicã).

Continu-ând frumoa-sele tradiþiifãurite decãtre înain-taºi, chimiºtiimilitari aufost preocu-paþi perma-nent de per-fecþ ionareanivelului depregãtire ºide creºtereagradului deapãrare a tru-pelor împo-triva efecte-lor devasta-

toare ale armelor de distrugere în masã. Astãzi, dupã 87 deani de la înfiinþarea primelor structuri de apãrare contragazelor, instrucþia de specialitate a unitãþilor ºi sub-unitãþilor de profil CBRN se desfãºoarã potrivit standarde-lor actuale, Apãrarea CBRN având un loc ºi un rol binedefinite în cadrul procesului de modernizare a Armateiromâne. Structurile de apãrare CBRN sunt integrate opera-þional în toate acþiunile militare, în operaþii de stabilitate,precum ºi în anumite acþiuni asimetrice ºi de urgenþã civilespecifice. Rolul lor rezidã în capacitatea operaþionalã degestionare a situaþiilor CBRN/EADA, de asigurare asupravieþuirii, de menþinere a libertãþii de acþiune ºi demultiplicare a puterii de acþiune a trupelor.

Împlinirea celor 87 de ani de existenþã are menirea sãprilejuiascã întregului personal din armã, sentimente demândrie ºi, totodatã, un puternic imbold spre îndeplinireaeficientã a misiunilor specifice.

Daniela ÞÃRUªI

1 5 m a i , Z i u ac h i m i º t i l o r m i l i t a r i

Ziua de 9 mai are pentru poporulromân o triplã semnificaþie. Pe lângãZiua Independenþei proclamatã în1877, românii sãrbãtoresc VictoriaCoaliþiei Naþiunilor Unite în cel de-alDoilea Rãzboi Mondial la 9 mai 1945,dar ºi Ziua Europei.

În urmã cu 133 de ani, pe 9 mai1877, Adunarea Deputaþilor a procla-mat Independenþa de stat a României,deschizând astfel drumul sprerecunoaºterea internaþionalã a dreptu-lui naþiunii române de a-ºi decide sin-gurã soarta. Intratã în rãzboi, înprimãvara lui 1877, Armata românã atriumfat pe câmpul de luptã, cucerindpe rând redutele otomane de la Plev-na, Griviþa, Smârdan ºi Vidin.Pierderile totale ale armatei s-au ridi-cat la un numãr de peste 10.000 deostaºi.

Mai bine de jumãtate de secol maitârziu, în aceeaºi zi, se încheia cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, þara noas-trã pierzând pe front 169.822 militari,dintre care 21.035 morþi, 90.344 rãniþiºi 58.433 dispãruþi.

Tot pe 9 mai este celebratã ºi ziuaEuropei. În urmã cu 59 de ani, minis-trul de externe al Franþei, Robert

Schuman, a propus Germaniei, dar ºialtor state, sã contribuie la realizarea„unei solidaritãþi de facto” ºi sã punã„bazele concrete ale unei federaþiie u r o p e n eind i spensab i l epentru menþine-

rea pãcii”. Pe 18 aprilie 1951,ºase state – Belgia, Franþa, Ger-mania, Italia, Luxemburg ºiOlanda – au semnat Tratatul dela Paris privind prima dintrecomunitãþile europene, Comuni-tatea economicã a Cãrbunelui ºiOþelului.

Ulterior, cele ºase state audecis sã edifice o comunitateeconomicã bazatã pe libera cir-culaþie a bunurilor, persoanelor,serviciilor ºi capitalurilor ºi, în1957, prin Tratatul de la Roma,au înfiinþat Comunitatea Eco-nomicã Europeanã, precursoare aUniunii Europene de astãzi.

Data de 9 mai a fost aleasã cazi a Europei de cãtre ConsiliulEuropean de la Milano în anul1985.

Derularea ulterioarã a eveni-mentelor a mai adãugat o datã

importantã în istoria noastrã, 1 ianua-rie 2007. A fost momentul intrãrii înUniunea Europeanã, un ideal devenitrealitate. (Þ.D.)

99 mm aa ii ,, zz ii cc uu tt rr ii pp ll ããss ee mm nn ii ff ii cc aa þþ ii ee pp ee nn tt rr uu nn aa þþ ii uu nn ee aa rr oo mm ââ nn ãã

La Muzeul Militar Naþional „Regele Ferdinand I” aufost organizate, în zilele de 9 ºi 10 mai, între orele 10:00 ºi14:00, ZILELE MUZEULUI, cu tema Frumoasã-i viaþa de

soldat . . . laMuzeul Mil-itar”.

Organi-zatorii audorit sã re-flecte aspec-te „mai pu-þin rãzboi-nice” legatede traiul zil-nic în ca-

zarmã, în tabãra de instrucþie, în învoire sau permisie.La manifestare au participat grupuri de reconstituire

istoricã din România, Bulgaria ºi Anglia. Biroul de presã al M.Ap.N.

„Frumoasã- ii v iaþa de soldat . . . ”

Începând cu data de15 aprilie 2010, noullocþiitor al comandantuluiDiviziei 1 Infanterie„Dacica”, este generalulde brigadã Iulian Bacºiº.

S-a nãscu la 6 martie1956 în comunaDobroteasa, judeþul Olt.A absolvit cursurile Li-ceului Militar „DimitrieCantemir” - Breaza, iar în1979, a terminat ªcoalaMilitarã de Ofiþeri deInfanterie „Nicolae

Bãlcescu” - Sibiu. În anul1989 a absolvit Academia deÎnalte Studii Militare, speciali-tatea Arme Întrunite ºi Tan-curi. A urmat diferite cursuri

în þarã ºi în strãinãtate (Franþa, Canada). De-a lungul carierei a îndeplinit urmãtoarele funcþii:

comandant de pluton ºi de companie la Regimentul 2Mecanizat, apoi ofiþer de stat major ºi comandant debatalion la Regimentul 321 Mecanizat.

Începând cu anul 1993, a lucrat în statul major ladiferite comandamente în Bucureºti, pânã la funcþia de ªefde Stat Major al Comandamentului Forþelor Terestre alS.M.F.T.

Din 2004 a îndeplinit funcþia de locþiitor al ªefuluiDirecþiei Planificare Strategicã, iar în 2007 a fost numitcomandant al Bazei 2 Logistice „Valahia”. În 2009 a pre-luat funcþia de ªef al Resurselor la S.M.F.T.

Îi dorim mult succes în noua funcþie! (P.I.)

NNoouull llooccþþ ii ii ttoorr aall ccoommaannddaannttuulluuiiDDiivviizz iieeii 11 IInnffaanntteerr iiee „„ DDaacc iiccaa ””

La data de 01 mai 2010, Batali-onul 20 Infanterie „Dolj” a aniversat15 ani de existenþã. A fost înfiinþat la01.05.1995 în baza Ordinului Gene-ral nr. 2 din 26.01.1995 al Ministru-lui Apãrãrii Naþionale. Un an maitârziu, primeºte Drapelul de Luptã.

Unitatea are o istorie scurtã, darplinã de evenimente importante careau contribuit decisiv la evoluþia eiulterioarã.

În timp, batalionul a desfãºurat oserie de aplicaþii, de exerciþii deinstruire în comun, de misiuniexterne care au dus la îmbunãtãþireaimaginii acestei structuri. Ca orecunoaºtere a profesionalismului ºiseriozitãþii de care au dat dovadã,atât în þarã, cât ºi în teatrele deoperaþii, batalionul a primit denu-mirea onorificã „Dolj”. De asemenea„în semn de recunoºtinþã ºiapreciere a devotamentului ºi coezi-unii dovedite în îndeplinirea misiu-

nilor încredinþate în teatrul de oper-aþii Irak ºi pentru promovarea uneiimagini profesioniste a ArmateiRomânie”, Drapelul de Luptã alunitãþii a fost decorat de cãtrepreºedintele României cu Ordinul„Virtutea Militarã în Grad de Cava-ler cu Însemn pentru Militari deRãzboi”.

Standardele ridicate de pregãtire ºiexperienþa câºtigatã au fãcut dinaceastã structurã o unitate de elitã aarmatei. Decizia privind nomi-nalizarea batalionului pentru a execu-ta în 2011 o misiune în teatrul deoperaþii din Afganistan este încã odovadã a acestui fapt.

Pentru efortul depus în scopulîndeplinirii obiectivelor propuse ºipentru realizãrile deosebite obþinuteîn tot acest timp, transmitem întregu-lui personal al Batalionului 20 Infan-terie urãri de bine ºi succes în tot ceeace îºi propun. (Þ.D.)

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 9 (289) din 14 mai 2010 Pagina 3

Principalele valori morale alemilitarului român ºi nu numaisunt: DATORIA (acolo unde

te cheamã obligaþiile de serviciu faþãde þarã), LOIALITATEA (însuºirea dea fi cinstit, corect, sincer faþã de þarã),RESPECTUL (stimã, consideraþie faþãde þarã), ONOAREA (integritatemoralã, corectitudine, cinste),INTEGRITATEA (însuºirea de a fiintegru, cinste, probitate), CURAJUL(forþã moralã, fermitatea în acþiune,îndrãznealã).

Convocarea maiºtrilor militari ºi sub-ofiþeri, consilieri ai comandanþilor a fost,organizatã pentru a doua ºi ultima datãpentru unii dintre noi datoritã resubor-donãrii unor unitãþi, la jumãtatea luniiaprilie. Deoarece, scopul unei convocãrieste de a aduce informaþii noi, necesarecoordonãrii activitãþii consilierilor, agen-da a inclus subiecte printre care: regulilecare trebuiesc respectate în propunerilede îmbunãtãþire a regulamentelor sauinstrucþiunilor, implicarea consilierilor înpromovarea celor mai buni militari prinintermediul presei militare, consiliereamilitarilor pentru participarea la cursurileexterne, modalitãþi de îmbunãtãþire aactivitãþii consilierilor comandanþilor.

În principiu, la aceastã convocare, amevitat sã discutãm despre nevoile materi-ale care afecteazã instrucþia militarilor,deoarece am luat în considerare realitatea,fãrã precedent, a constrângerilor bu-getare. În momente de dificultate finan-ciarã poate este mai potrivit sã ne propu-

nem îmbunãtãþirea unor documente carene-ar consolida pregãtirea. A insista pe

probleme care implicã resurse finan-ciare, în acest moment, mai multne-ar demoraliza. Lãsãm acestesubiecte pentru o altã convocare.Activitatea a fost un prilej de dialogcu comanda diviziei, aceasta fiinddeschisã de ºeful de stat major,colonelul Gheorghe VIªAN.

Comandantul diviziei, general-maior Nicolaie DOHOTARIU subatenþia cãruia s-a desfãºurat convo-carea a cerut consilierilor sã încura-jeze militarii la dialog cu comandadiviziei, atunci când se aflã împre-unã, pe timpul vizitelor în unitãþilesubordonate sau în tabere deinstrucþie. Dorinþa comandantuluide a discuta cu militarii îndeamnã laîmbunãtãþirea mentalitãþii. Deoa-rece misiunea consilierilor este de afi printre militari, la instrucþie,comandantul diviziei a sugerat con-silierilor sã observe disfuncþiunile înpregãtirea comandanþilor de grupe ºisã contribuie, prin experienþa pro-prie, la îmbunãtãþirea instrucþiei.

Pe timpul convocãrii, consilierii auprezentat domnului general-maiorNicolaie DOHOTARIU modul în carelegea salarizãrii unice afecteazã coefi-cienþii maiºtrilor militari ºi subofiþerilor -coeficienþi care reprezintã baza de calcul.,,Deoarece, în organizaþia militarã sin-gurul mod, regulamentar, de prezentarea problemelor noastre, este dialogul ie-rarhic, am considerat potrivit sã-l infor-mãm pe comandantul diviziei. E posibil

ca aceastãlege sã nufuncþionezede mâine,dar este ochestiune deprincipiu caexperienþasubofiþeri-lor sã fieremuneratãcorespunzã-tor. Sperãm,din suflet, îns p r i j i n u lc o m a n -d a n þ i l o rnoºtri”. Petimpul dez-b a t e r i l o rcare au ur-mat, coman-d a n t u ldiviziei a

agreat nevoia îmbunãtãþirii atribuþiu-nilor consilierilor, clarificarea respons-

abilitãþii acestora în ordinea interioarã dinunitate.

La rândul sãu, ºeful secþiei personaldin comandamentul diviziei a prezentatmodul în care funcþioneazã Comisia deselecþie a militarilor din competenþacomandamentului diviziei. Pentru funcþiade consilier al comandantului, candidaþiivor fi evaluaþi la proba de interviu. Înacest punct al discuþiilor, pentru a respec-ta principiul reprezentativitãþii tuturorcategoriilor de personal, sa propus ca, încomisie, sã participe ºi consilierul coman-dantului, atunci când sunt evaluaþi soldaþiºi gradaþi voluntari, maiºtrii militari ºisubofiþeri.

Întrucât este observatã scãdereainteresului maiºtrii militari ºi subofiþeri-lor la cursurile din strãinãtate, acesta afost un alt punct în agenda activitãþii.,,Cauzele ar fi, misiunile numeroase lacare au participat militarii sau nivelulnecorespunzãtor al limbii engleze, 25 depuncte la testul LCPT, obþinute de uniicandidaþi, nu este onorant. Obligativi-tatea de a fi testaþi la examenul STANAG- la care unii dintre militari refuzã sã seprezinte - ºi faptul cã, învãþarea uneilimbi strãine, la vârstã adultã, este unproces continuu, pe o perioadã mai lungãde timp, ar fi un alt impediment. A învãþaînseamnã sã investeºti în propriapregãtire ºi orice curs, poate fi, la unmoment dat, un avantaj în profesia demilitar sau în viaþa civilã”..

Un alt punct al dezbaterii a fost cellegat de competiþia ,,SUBOFIÞERUL/SOLDATUL ANULUI”, pe care dorim

dorim sã o continuãm chiar dacãvor fi probleme generate deresubordonarea unitãþilor divi-ziei. Motivarea militarilor ºi

capacitatea noastrã de a ne organiza vor fidecisive pentru a merge mai departe.Sperãm în dorinþa colegilor noºtri de a ficoncurenþi, în spiritul combativ, în acor-dul ºi sprijinul comandanþilor, pentru areuºi.

Subofiþerul consilier al comandantuluiînchide, valorizeazã ºi dã sens noþiunii de,,support channel’’ al lanþului de comandãalãturi de subofiþerii de companie, ajutoriicomandanþilor de companie, comandanþiide grupã ºi ºefii de echipã din cadrulunitãþii/marii unitãþi. Are o experienþãvastã ºi background-ul cel mai impresio-nant dintre toþi subofiþerii structurii dincare face parte, este ceea ce oricare dintretinerii soldaþi ºi subofiþeri care l-au întâl-nit ºi ascultat îºi vor dori sã fie, cândva.Este ,,role model-ul’’ acestora. Reprezin-tã acelaºi model funcþional al subofiþeru-lui de companie, însã la alt nivel ºi cu oîncãrcãturã de tact ºi diplomaþie mult maimare, absolut necesarã relaþionãrii cutoate categoriile de militari, dar ºi cu soci-etatea civilã. Plecând de la ideea iniþialãcã principiile de bazã, flexibilitatea ºigestionarea dimensiunii umane sunt fac-tori determinanþi în realizarea oricãruiproces de transformare, de schimbare,rolul subofiþerului în cadrul lui, prin pris-ma acestei idei, dar ºi prin cea a rolului ºiatribuþiunilor sale în cadrul sistemuluieste clarã, evidentã. Subofiþerul este ºi vafi parte integrantã ºi activã a acestui pro-ces, dar ºi beneficiar a ceea ce vorreprezenta ,,mâine’’ forþele terestreromâne o structurã modernã, flexibilã ºiadaptatã cerinþelor ºi realitãþilor acelei,,zile’’, dar ºi celor ce vor urma.

Plutonier-adjutant principal Tudora BÃRARU

Plutonier Radu SÃCÃREA

Datorie, Loialitate, Onoare

M o m e n t a n i v e r s a r l a B a l i o n u l 2 0 I n f a n t e r i e

„ D o l j ”

15 mai 1990 reprezintã momentul înfi-inþãrii primelor unitãþi ºi subunitãþi de poliþiemilitarã. De atunci, Poliþia Militarã este partea armatei asemenea altor specialitãþi militare.

Aniversarea celor 20 ani de existenþã seconstituie într-un prilej de bucurie ºi derememorare a principalelor activitãþi ale aces-tora. Misiuni de însoþire, paza ºi apãrareaobiectivelor militare, monitorizarea tranzitãriiteritoriului naþional de cãtre militari ºi tehnicãaparþinând altor armate, controlul circulaþieiautovehiculelor militare sunt câteva dintre

atribuþiile lor de zi cu zi. Nivelul ridicat depregãtire ºi adaptarea rapidã la standardeleactuale au permis participarea subunitãþilorde poliþie militarã la misiuni internaþionale înteatrele de operaþii.

Fie cã au acþionat pe teritoriul naþional sauîn afara lui, poliþiºti militari ºi-au fãcut mereudatoria, consolidându-ºi locul în cadrul struc-turilor de forþe ale armatei române.

Daniela ÞÃRUªI

Z i u a p o l i þ i º t i l o r m i l i t a r i

CMYK

Curierul ARMATEINr. 9 (289) din 14 mai 2010Pagina 4

ZZ ii uu aa ee rr oo ii ll oo rr nn ee aa mm uu ll uu ii –– ZZ ii uu aa îî nn cc aa rr ee ss ee uu nn ee ºº tt ee cc ee rr uu ll cc uu pp ãã mm ââ nn tt uu ll

Muzica militarã româneascã contribuiede mai bine de 180 de ani, atât în procesulde modernizare a armatei naþionale, cât ºiîn procesul de culturalizare a maselor,constituind alimentul cotidian pentru toþiauditorii prezenþi la reprezentaþiile din aerliber sau din sãlile de concerte ale fan-farelor din România.

Deºi prima fanfarã româneascã a fostînfiinþatã în anul 1830, se ºtie cã încã depe vremea lui Decebal, totuºi, oastea eraînsoþitã de fluier ºi corn, apoi au apãruttrâmbiþarii, cimpoiarii, toboºarii, buciu-maºii, parcurgând un traseu ascendentpânã la orchestra de suflãtori din zilelenoastre.

ªi rolul instrumentiºtilor a evoluat,pornind de la a îmbãrbãta, a mobiliza ºi adistra oamenii, pânã la performanþa de aexecuta forme superioare de compoziþie,devenind un eficient mijloc de educaremuzicalã a maselor, promotor ºi pãstrãtoral tradiþiei muzicale româneºti.

De când au luat fiinþã, aºa cum ziceam,în anul 1830, muzicile militare au fostprezente la marile serbãri populare, lamanifestãrile social-politice, pe câmpul deluptã. ªi-au sporit atribuþiile, s-au consoli-dat ºi dezvoltat, înregistrând realizãri evi-dente ca structuri de serviciu în armatã ºica instituþii de afirmare cultural-artisticãîn viaþa socialã.

În timpul revoluþiei de la 1848, reper-toriul se îmbogãþeºte considerabil, deºiautorii versurilor ºi muzicii cântecelorrevoluþionare îºi ascundeau identitatea dinmotive de siguranþã, modestie, sau chiarsolidaritate cu masele angajate în luptã. În

acest climat s-a nãscut ºi „Deºteaptã-teromâne!” de Anton Pann, cântec simbol alRevoluþiei de la 1848 ºi care, peste unveac ºi jumãtate, avea sã devinã Imnul deStat al României.

În Primul Rãzboi Mondial, muzicanþiimilitari ºi-au afirmat patriotismul ºi însu-fleþirea cu care au ºtiut sã-ºi facã datoria,umãr la umãr cu soldaþii din linia întâi afrontului. Muzicanþii parcurgeau pe jos,ore în ºir pentru a ajunge la locurile derefacere a trupei din zona de operaþii unde,prin cântec, ridicau moralul efectivelor. Întimpul luptelor de la Oituz au strãbãtutnoapte de noapte câmpul de bãtãlie asigu-rând aprovizionarea în linia întâi, în timpce ziua cântau marºuri ºi muzicã popularãpentru destinderea trupei în refacere, iar înseptembrie 1916, muzica militarã a con-tribuit la respingerea atacului inamic înlupta de la Topraisar-Amzacea rãmânândpe poziþii în timpul atacului ºi continuândsã cânte „Deºteaptã-te Române!”, faptcare a fãcut soldaþii români ce se retrãs-eserã sã se întoarcã ºi entuziasmaþi ºiîmbãrbãtaþi de fanfarã, s-au mobilizat ºiau respins atacul. Faptele eroice alemuzicii militare au continuat ºi în alDoilea Rãzboi Mondial în care armataromânã, folosind întreg efectivul, adesfãºurat acþiuni de luptã la toatenivelurile artei militare – strategic, opera-tiv ºi tactic, primind aprecieri în ziare ºi laposturile de radio ale þãrilor aliate. Existãzeci de astfel de exemple în paginile isto-riei româneºti ºi toate stau mãrturie influ-enþei covârºitoare a muzicii asupramoralului luptãtorilor noºtri.

Regimul comunist a reprezentat operioadã de înflorire pentru muzicile mili-tare. Având un caracter naþional puternic,repertoriul s-a îmbogãþit cu cântece patri-otice, cântece de masã, iar defilãrile fan-farei au devenit tot mai frecvente. Se doreao culturalizare a maselor ºi, cum muzicatrezea, pe lângã setea de culturã ºi un înaltsentiment patriotic, precum ºi o veritabilãconºtiinþã naþionalã, în scurt timp, fanfaraa început sã fie nelipsitã din cadrul activ-itãþilor de orice naturã. Muzica militarãrãsuna în sãlile de concert, la posturile deradio, în parcuri, în cadrul ceremoniilormilitare, iar publicul, format din toate cat-egoriile de vârstã, se înghesuia la con-certele ºi defilãrile acesteia.

Odatã cu înfiinþarea ºcolii de muzicãmilitarã, fanfarele au format un importantefectiv de instrumentiºti profesioniºti,majoritatea provenind din rândul þãrãnimii(se recrutau de la sate), oferind ºansã celorcare nu aveau posibilitãþi de ºcolarizare,

din rândul cãroras-au ridicat ade-vãraþi virtuozi, oparte din eifãcând cunoscutnumele þãriinoastre ºi înstrãinãtate.

În ziua de azi,Muzica militarãîºi are rolul binestabilit, atât înarmatã, cât ºi înviaþa culturalã.Fanfarele din þarã

au reprezentat ºi reprezintã cu succesRomânia la festivalurile naþionale ºi inter-naþionale, unde sunt primite cu entuziasmde cãtre public. Sunt susþinute lunar con-certe la Ateneul Român, iar vara parcurileabundã de instrumentiºti militari ce, cu unrepertoriu variat (marºuri, ºlagãre, muzicãde film, muzicã clasicã ºi nelipsita muzicãpopularã româneascã) reuºesc sã aducãzâmbete pe chipul celor mici ºi lacriminostalgice în ochii vârstnicilor.

Muzica militarã reprezintã o importan-tã componentã în istoria românilor ce nupoate fi negatã sau exclusã, face parte dintradiþie ºi o poartã mai departe implemen-tând-o în conºtiinþa tineretului. Caracteri-zatã prin sobrietate, virtuozitate ºi disci-plina de ansamblu, muzica militarãromâneascã ºi-a câºtigat ºi îºi menþine unbinemeritat prestigiu, atât în þarã, cât ºi înstrãinãtate.

Sergent Alina CRIªAN

MM uu zz ii cc aa mm ii ll ii tt aa rr ãã ºº ii aa pp aa rr ii þþ ii aa ee ii pp uu bb ll ii cc ãã

Înãlþarea Domnului este una dintre cele maivechi sãrbãtori creºtine despre care amintescConstituþiile Apostolice. Sãrbãtoarea cade tot-

deauna în joia sãptãmânii a ºasea dupã Paºti, adicã la40 de zile dupã Înviere.

În Biserica Ortodoxã Românã sãrbãtoareaÎnãlþãrii Domnului este ºi ziua dedicatã pomeniriiEroilor neamului. Dupã Primul Rãzboi Mondial s-ahotãrât ca în aceastã zi importantã a creºtinismuluisã se sãrbãtoreascã ºi Ziua Eroilor, România fiindprimul stat din lume care a decretat aceastã zi ca sãr-bãtoare naþionalã. Astfel, în toate bisericile, mãnãstir-ile ºi catedralele ortodoxe, din þarã ºi strãinãtate, seface pomenirea tuturor Eroilor români cãzuþi de-alungul veacurilor pe toate câmpurile de luptã pentrucredinþã, libertate, dreptate ºi pentru apãrarea þãrii ºiÎntregirea neamului.

Mulþimea eroilor ºi martirilor pe care, cu smerenie, îipomenim astãzi demonstreazã cã poporul nostru a interi-orizat, ca pe o Cruce ºi o Înviere, suferinþa ºi speranþa,

întristarea ºi bucuria celor petrecute de-a lungul timpului.Taina Crucii, care se înalþã în slava Învierii, este înscrisãpe Stema României ca simbol al istoriei noastre ºi ca pro-gram spiritual permanent. Aºadar, Taina Crucii ºi Învieriilui Hristos uneºte cerul cu pãmântul pentru ca sã schimbeoamenii pãmânteºti ºi muritori în oameni cereºti ºi nemu-ritori ºi sã-i înalþe în iubirea veºnicã a lui Dumnezeu totatât de mult cât a coborât Dumnezeu în adâncul vieþiiomeneºti.

ÎÎ nnãã ll þþaa rreeaa DDoommnnuu ll uu ii - ssããrrbbããttooaarree ºº ii rr ii tt uuaa ll

Înãlþarea Domnului, sãrbãtoarea creºtinã este prãz-nuitã de poporul român cu mare evlavie. Totodatã,aceeaºi sãrbãtoare a dat naºtere la numeroase ºi

interesante obiceiuri populare, care completeazã o zideosebitã dintr-un an a poporului român.

Credincioºii sãrbã-toresc aceastã zi la felca ziua de Înviere. Sevopsesc ouã roºii, setaie miei ºi se facpomeni, se curãþãmormintele, se aprindlumânãri ºi se împo-dobesc casele cu ramuriverzi.

De Înãlþarea Dom-nului, în tradiþia pre-creºtinã româneascã sesãrbãtoreºte ºi PaºteleCailor. O veche legendãspune cã, în noapteaNaºterii lui Iisus, Fecio-ara Maria a blestematcaii, care au rãvãºitaºternutul Pruncului

Sfânt, sã nu sesature decât într-o zi din an ºi doaro singurã orã.Acea zi este ziuade Ispas, denu-mirea popularã azilei de Înãlþare,provenitã din slavonul „supasu”, care înseamnãMântuitor. Ispas, personajul mitic, care ar fi asistatla Înãlþarea Domnului ºi la ridicarea sufletelormorþilor la cer, este sãrbãtorit în ziua de joi din sãp-tãmâna a ºasea dupã Paºti. Pentru cã Ispas ar fi fostun om vesel, credincioºii cautã sã fie ºi ei binedispuºi de ziua acestuia. ªi se pregãtesc pe mãsurã:Ispas este prãznuit ca un adevãrat sfânt ºi, adesea,ca patron al casei (în Muntenia, în Moldova ºi înOltenia). Tot în aceastã zi, se însemneazã vitele,adicã li se taie pãr din vârful cozii ºi se îngroapã înmuºuroaiele de furnici, rostindu-se: "Sã fie atâþia

viþei ºi miei câte furnici sunt în furnicare". Ziua deÎnãlþare este ºi zi de fãcut farmece de dragoste cuburuiana numitã frãsinel, culeasã cu o noapte înainte ºisfinþitã la bisericã. Farmece se mai fac ºi cu flori de alun,despre care se spune cã înfloresc ºi se scuturã în noapteade dinaintea Înãlþãrii. Pânã la Ispas se încheie semãnatulporumbului ºi se urcã vitele ºi oile la munte.

În drumul lor spre cer, spiritele morþilor se puteaurãtãci ºi reveni pe pãmânt sub formã de moroi sau strigoi,provocând rele animalelor, în special vacilor cu lapte.Romanii au mare teamã de aceste spirite malefice, dar, înacelaºi timp, au gãsit ºi ac de cojocul lor. Aºa cã, înnoaptea ºi ziua de Ispas, se luau diverse mãsuri de apãrareîmpotriva strigoilor ºi a relelor produse de aceºtia. Astfel,se culegeau flori, frunze ºi ramuri ale unor plante care secrede cã folosesc la apãrarea de spirite rele: alun, nuc,leuºtean, paltin; urma lovirea (sorcovirea) vitelor ºi oame-nilor cu leuºtean; prin unele locuri se suna din buciume ca

sã se sperie spiritele malefice, iar fetele ºi femeile seîncingeau cu leuºtean peste mijloc (brâu).

Nici morþii nu erau uitaþi. Se recurgea la ritualuri deîmbunare a spiritelor morþilor cu ofrande bogate, efectu-area unor vrãji ºi descântece. Ziua de Ispas era consider-atã hotar pentru diferite activitãþi economice; acum seîncheia semãnatul plantelor, în special al porumbului, seurcau boii ºi juncanii la pãºunile montane, se însemnaumieii prin crestarea urechilor.

Formula de salut din ziua de Ispas este creºtinã:„Hristos s-aa Înãlþat!/ Adevãrat s-aa Înãlþat!”. Cu unelevariante locale, sãrbãtoarea este cunoscutã pretutindeni înRomânia.

Pentru noi,românii, Sãrbã-toarea ÎnãlþãriiDomnului are os e m n i f i c a þ i eprofundã pen-tru cã, în aceas-tã zi, în carepomenim eroiineamului româ-nesc, mãrtur-isim lumina botezului sau a creºtinãrii poporului român,puterea de luptã, de jertfã ºi de îndurare întru speranþa cãmâine ne va fi mai bine.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 9 (289) din 14 mai 2010

Azi se cuvine sã preþuim ceea ce am avut ieri,pentru ca mâine sã construim ceva maidurabil. Ieri era pedestrimea, cea care a

plãmãdit infanteria, iar gloria acesteia a umplutpaginile manualelor de istorie.

Azi, infanteria este principala componentã aForþelor Terestre ºi, pentru cã istoricul infanterieiromâne este plin de evenimente, se cuvine, la cei 180de ani de existenþã, sã aruncãm o privire spre trecutºi sã scoatem în evidenþã, mãcar o parte dinnumeroasele fapte sãvârºite de infanteriºtii români,aducându-le, în acest fel, mulþumirile noastre, alecelor care încã le suntem datori. ªi, principalaobligaþie este aceea de a nu lãsa ca timpul sã ºteargãdin memorie acest trecut plin de istorie.

Pentru noi, cei de astãzi este foarte important tre-cutul. Avem obligaþia de a nu lãsa timpul sã ºteargãdin memorie acest trecut plin de fapte eroice aleinfanteriºtilor.

La iniþiativa comandantului Diviziei 1 Infanterie„DACICA”, general-maior Nicolaie DOHOTARIU, înziua de 29 aprilie în comandament s-a desfãºurat un ce-remonial dedicat celor 180 de ani de existenþã a infan-teriei. La iniþiativa comandantului diviziei, au fost invi-taþi ºi numeroºi ofiþeri ºi subofiþeri în rezervã care aulucrat în comandamentul fostei Armate I, în coman-damentul fostului Corp 1 Armatã Teritorial ºi chiar dincomandamentul actualei divizii. Însã, problemele cotidi-ene nu au permis tuturor celor invitaþi sã participe. Iniþia-tiva comandantului diviziei care, trebuie spus, a surprinspe mulþi ºi puþini ar fi crezut cã o astfel de manifestarepoate atinge o asemenea amploare a beneficiat de o zi fru-moasã, însoritã ºi de un amplasament deosebit, curteainterioarã a bãtrânei cazãrmi.

Încã de la sosire, distinºii oaspeþi au fost întâmpinaþide cãtre comandantul Diviziei 1 Infanterie „DACICA”,general-maior Dohotariu ºi de cãtre ºeful de stat major,colonelul Gheorghe VIªAN. Sala de festivitãþi a coman-

damentului, „Sala Decebal”, unde a început manifestarea,a fost aranjatã în aºa fel încât „foºtii” au stat faþã în faþãcu „actualii” membrii ai comandamentului. Puþini s-aumai recunoscut deoarece în comandamentul actual sunt

foarte mulþi nou-veniþi. Manifestarea s-a bucurat ºi de prezenþa reprezen-

tanþilor Asociaþiei Naþionale a Veteranilor de Rãzboi con-dusã de domnul general de armatã Teodor HALIC,preºedintele Asociaþiei Cavalerilor Ordinului „MihaiViteazu”, ºi vicepreºedinte a A.N.V.R. Au fost prezenþi ºimembrii ai Asociaþiei Naþionale a cadrelor militare în re-zervã ºi retragere.

Comandantul diviziei, general-maior NicolaieDOHOTARIU a prezentat invitaþilor, aºezaþi faþã în faþã,trecutul format din foste cadre ºi prezentul din actualelecadre o scurtã prezentare a ceea ce s-a întâmplat înaceastã locaþie, structura organizatoricã ºi personalul careîncadreazã comandamentul, precum ºi pe comandanþii

marilor unitãþi ºiunitãþi subordonateDiviziei 1 Infan-terie „Dacica”.C o m a n d a n t u ldiviziei a þinut sãsublinieze partici-panþilor cã: „lamomentul trans-formãrii problemaprincipalã care astat în faþa noastrãa fost de a schimbafuncþiunile la celeoperaþionale de lacomandant corp dearmatã teritorial lacomandantde divizieo p e r a þ i o -nal, cu altecuvinte, de

la conceptul teritorial la cel dislocabil. Nu a fostdeloc simplu, statul de organizare a fost diminuatºi a trebuit sã ne despãrþim de o parte din colegii

noºtri, în acelaºi timp, s-a depus omuncã asiduã pentru a schimbaaceastã mentalitate de la teritorialla dislocabil”.

Prezentarea comandantuluidiviziei a fost urmatã de cuvântulºefului de stat major, colonelul GheorgheVIªAN care a fãcut o scurtã trecere înrevistã a istoriei a armei infanterie mod-erne de la 1860 ºi pânã în prezent.

A urmat generalul de armatã TeodorHALIC, preºedintele Asociaþiei Cavale-rilor Ordinului „Mihai Viteazu”, care atransmis infanteriºtilor mesajul preºedin-telui ANVR, mesaj „cald ºi de salut infan-teriºtilor pentru omagierea trecutului glo-rios al acestei arme la aniversarea a 180de ani de la înfiinþarea acesteia. Înnumele celor 60.000 de veterani derãzboi, supravieþuitori ai unui rãzboi lungºi greu, salutãm cu respect ºi satisfacþieeforturile obþinute de infanteriºtii de aziîn þarã ºi teatre de operaþii ºi, le urãm noisuccese în serviciul patriei, sãnãtate ºiîmpliniri sub toate aspectele!”.

A urmat mesajul Asociaþiei cadrelormilitare în rezervã ºi retragere citit dereprezentantul asociaþiei, general debrigadã Ion GANEA: „Mulþumim maitinerilor noºtri camarazi pentru plãcereade a fi împreunã la acest moment aniver-sar ºi pentru posibilitatea de a transmitesalutul cald al cadrelor militare în re-

zervã ºi retragere”. În numele fostelor cadre, a vorbit general-maior (r)

Florin PINÞA care a þinut sã mulþumeascã pentru „ono-ranta iniþiativã de a aºeza faþã în faþã fostele ºi actualelecadre, douã generaþii de cadre”.

În faþa comandamentului, în zona celor douã statui alui Decebal ºi Burebista s-a fãcut o pozã de grup cu dis-tinºii invitaþi ºi conducerea diviziei.

Dupã fotografia de grup, distinºii oaspeþi au fost invi-taþi la expoziþia de tehnicã militarã. Invitaþilor le-au fostexpuse ultimele achiziþii din domeniul categoriilor dearmament de infanterie, inclusiv armament greu, tehnicade luptã din dotarea infanteriei mecanizate, de artilerieterestrã, aparaturã de observare ºi de ochire pe timp denoapte, sisteme de conducere ºi dirijarea focului, tehnicãmodernã de comunicaþii, þinute militare de instrucþie.

Colonelul (r.) Aioanei, fost locþiitor tehnic înainte de 2000dupã ce a verificat transportorul blindat a þinut sã pre-cizeze cã „în afarã de sistemele de conducere a focului ºide motor, în rest, totul s-ar fi putut realiza la Moreni sauMizil”.

Distinºii oaspeþi au fost apoi invitaþi sã-ºi aminteascãde fasolea de la cazan ºi sã asculte secvenþe muzicaleinterpretate de muzica reprezentativã a Diviziei 1 ºi sãdepene amintiri mai tinerilor, vechi sau noi colegi dincadrul comandamentului diviziei.

Colonelul (r.) Mârza a atras atenþia asupra faptului cãde 10 ani nu a mai trecut prin cazarmã, deoarece spuneadumnealui cu modestia caracteristicã „trebuie sã aºtepþimai mult de 30 de minute, la poartã, pânã vine cineva sãte bage în seamã…”.

Totuºi, din discuþii, am înþeles cã invitaþii, cu toþii aufost extrem de entuziasmaþi de rezultatul iniþiativei de a-ichema la comandament ºi au apus: „E pentru prima datãcând, dupã o grãmadã de ani, ni se oferã posibilitatea sãmai trecem prin acest comandament. Atunci când veþi fica noi o sã înþelegeþi ce mult înseamnã un astfel demoment”.

Cu speranþa cã astfel de activitãþi se vor organiza maides, le dorim ºi noi, tuturor infanteriºtilor : La mulþi ani!

Plutonier Radu SÃCÃREA

F a þ ã î n f a þ ã - t r e c u t u l º i p r e z e n t u l

Sfântul Ierarh Epifanie este unul dintre marii trãi-tori ai „veacului de aur” al Creºtinãtãþii, fiind contem-poran, printre alþii, cu Sfântul Ioan Gurã de Aur, Sfân-tul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazianz ºiSfântul Ilarion cel Mare. Multe scrieri îl numesc „patri-arhul Ortodoxiei”.

S-a nãscut în jurul anului 310, în Palestina, într-olocalitate din apropierea cetãþii Eleutheropolis. Majori-tatea patrologilor considerã cã pãrinþii sãi erau creºtini,deºi monahul Ioan, autorul biografiei sfântului, spunecã s-a convertit la creºtinism, împreunã cu sora sa,Caliope, dupã moartea pãrinþilor sãi. Petrece mult timpalãturi de monahii din pustia Egiptului, cunoscându-lpe Sfântul Atanasie cel Mare ºi întãrindu-se în trãireaduhovniceascã.

A fost deosebit de apreciat de credincioºi ºi deautoritãþi, aºa încât, nici arienii, în timpul persecuþiilor,nu i-au fãcut vreun rãu, deºi era cunoscut ca prieten alsfântului Atanasie-apãrãtorul doctrinei Sinodului IEcumenic (Niceea, 325). A citit foarte mult Scripturileºi scrierile Sfinþilor Pãrinþi.

În anul 367, a fost ales episcop al Salaminiei ºiCiprului ºi, se pare, Sfântul Ilarion cel Mare a fost unuldintre susþinãtorii sãi. ªi ca episcop, Sfântul Epifanieºi-a dus viaþa dupã rânduiala monahalã atât de dragãlui. Dar, cea mai mare parte a vieþii sale, SfântulEpifanie ºi-a dedicat-o apãrãrii dreptei credinþe, scriindnenumãrate lucrãri în care a arãtat valoarea învãþãturiicelei adevãrate.

Sfântul Ierarh Epifanie este unul dintre pãstoriiBisericii care au prezentat lumii, pe înþelesul tuturor,adevãrurile fundamentale ale credinþei creºtine. Partici-parea la sinodul al II-lea Ecumenic (Constantinopol,381) nu este foarte certã, întrucât numele sãu nu segãseºte printre semnatari, însã opera „Anoratus” a fostutilizatã la întocmirea Simbolului de credinþã, formula

„Duhul Sfânt… de la Tatãl purcede” aparþinând Sfântu-lui Epifanie.

Ia atitudine, de asemenea, împotriva ereziilor luiOrigen, ale cãrui opere, foarte numeroase (aproximativ– 6000 de titluri), le citeºte cu de-amãnuntul. Poziþia saextrem de durã împotriva ereziilor – în special, împotri-va originismului – îl aduce ºi la Constantinopol, undeîmpãrãteasa Eudoxia pune la cale înlãturarea SfântuluiIoan Gurã de Aur. Sfântul Epifanie ºi-a dat seama cã afost atras într-o cursã, întrucât nici „fraþii lui” ºi niciSfântul Ioan nu erau eretici, ºi pãrãseºte cetatea înaintede reunirea episcopilor chemaþi sã participe la sinodulcare avea sã-l acuze pe sfântul Ciprului. Era anul 403…

Tradiþia bisericeascã ni-l prezintã pe „patriarhulOrtodoxiei”ca fiind un om ce ºi-a dedicat viaþaîmplinirii idealurilor spirituale ale monahismului,instruind – în acelaºi timp – poporul în ceea ce priveºteadevãrurile de credinþã ºi apãrarea lor de orice fel deerezie. Pentru aceasta, Sfântul Epifanie este, fãrãîndoialã, unul dintre cei mai populari sfinþi din insulaCipru, dar ºi în Ortodoxie, fiind prãznuit – cu slujbe ºicu cântãri de laudã – la data de 12 mai.

ªi pentru Arhiepiscopia Buzãului ºi Vrancei, Sfân-tul Epifanie are o importanþã deosebitã, fiind ocroti-torul spiritual al Ierarhului locului, Înalt Prea SfinþitulPãrinte Arhiepiscop EPIFANIE Norocel.

Lãcaºul de învãþãmânt de la Mãnãstirea Rãteºti,întemeiat de Î.P.S. Pãrinte Arhiepiscop EPIFANIE, seaflã sub ocrotirea Sfântului Epifanie, episcopul Cipru-lui, aºa încât, iubitorii de pelerinaje pot merge sã seroage ºi sã se închine în biserica-paraclis ridicatã lapoalele Dealului ªoimului.

Sinte Ierarhe Epifanie, roagã-te lui Hristos-Dumnezeu pentru sporirea dreptei credinþe, pentru paceîn bisericã ºi pentru a noastrã mântuire!,Amin!

Colonel (r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 9 (289) din 14 mai 2010Pagina 6

(urmare din numãrul trecut)

DDeessccooppeerriirreeaa ggrrooppiilloorr ccoommuunneeSoarta prizonierilor de rãzboi polonezi a fost discutatã la

scurtã vreme dupã ce naziºtii au invadat Uniunea Sovieticã îniunie 1941, când guvernul polonez în exil (aflat la Londra) ºiguvernul sovietic au cãzut de acord sã coopereze în luptaîmpotriva germanilor, urmând sã se formeze pe teritoriulsovietic o armatã polonezã. Când generalul polonezW³adys³aw Anders a început sã organizeze aceastã armatã, ela cerut informaþii despre ofiþerii polonezi prizonieri în URSS.Stalin i-a asigurat într-o întrevedere personalã pe generaliiW³adys³aw Anders ºi W³adys³aw Sikorski cã toþi poloneziiau fost eliberaþi, cu excepþia câtorva care au evadat ºi au fugitdin Rusia, (de exemplu prin Manciuria).

Soarta prizonierilor dispãruþi a rãmas un mister pânã înaprilie 1943, când Wehrmachtul a descoperit groapa comunãa peste 4.000 de ofiþeri de rezervã polonezi în pãdurea de peDealul Caprei de lângã Katyñ. Dr. Joseph Goebbels, Minis-trul Propagandei din guvernul nazist, a sesizat imediatpotenþialul uriaº al acestui fapt în lupta pentru rupereaalianþei dintre polonezi, aliaþii occidentali ºi sovietici. Pe 13aprilie, radioul din Berlin a anunþat lumii cã: „A fost gãsitã ogroapã, 28 de metri lungime ºi 16 metri lãþime, umplutã cu12 rânduri de cadavre de ofiþeri polonezi, în total peste3.000 de victime. Acestea erau îmbrãcate complet în uni-forme militare, multe victime având mâinile legate, toþiiavând rãni provocate prin împuºcare în spatele gâtului.Identificarea decedaþilor nu se va face cu greutate datoritãcalitãþilor mumificatoare ale solului, dar ºi datoritã faptuluicã bolºevicii au lãsat asupra victimelor toate documentelede identitate. S-a stabilit deja cã printre cei uciºi se aflãGeneralul Smorawiñski din Lublin.”

Guvernul sovietic a respins imediat acuzaþiile germane,pretinzând în schimb cã prizonierii polonezi au fost asasinaþide germani în august 1941. Rãspunsul sovietic din 15 aprilie,pregãtit de Biroul Sovietic de Informaþii, afirma cã: „... pri-zonierii polonezi de rãzboi care erau implicaþi în lucrãri deconstrucþii la vest de Smolensk în 1941 ... au cãzut în mâinilecãlãilor germano-fasciºti ... ”.

Aliaþii erau conºtienþi cã naziºtii au descoperit o groapãcomunã, informaþia ajungând în toate mediile prin interme-diul transmisiunilor radio interceptate ºi decriptatela Bletchley Park. Atât investigaþiile germane, câtºi cele independente ale Crucii Roºii Internaþionalefãcute la groapa comunã de la Katyñ au adus foarterapid dovezi de netãgãduit cã masacrul a avut locla începutul anului 1940, când zona se mai aflaîncã sub controlul guvernului sovietic.

În aprilie 1943, când guvernul polonez în exilcondus de generalul W³adys³aw Sikorski a insistatsã aducã aceastã problemã la masa negocierilor cusovieticii ºi sã se iniþieze o nouã investigaþie aCrucii Roºii Internaþionale, Stalin s-a folosit de„afirmaþiile neadevãrate” despre masacrul de laKatyñ ca pretext pentru retragerea pe 26 aprilie arecunoaºterii guvernului lui Sikorski din Anglia,pe care l-a acuzat de colaborare cu naziºtii. Înacelaºi timp, Stalin a început o campanie în spri-jinul recunoaºterii de cãtre aliaþii occidentali a guvernuluimarionetã polonez condus de Wanda Wasilewska. Sikorski, acãrui poziþie inflexibilã în problema masacrului începuse sãcreeze o rupturã între aliaþii occidentali ºi sovietici a murit înmod neaºteptat douã luni mai târziu. Cauza morþii sale esteîncã subiect de dispute.

ÎÎnncceerrccããrriillee ddee mmuuººaammaalliizzaarree aammaassaaccrruulluuii ddee llaa KKaattyyññ

Masacrul de la Katyñ a fost de mare folos GermanieiNaziste. Aparatul nazist de propagandã s-a folosit de eveni-ment pentru discreditarea Uniunii Sovietice. Dr. JosephGoebbels scria în jurnalul sãu: „Comentatorii strãini seminuneazã de extraordinara deºteptãciune de care am datdovadã transformând incidentul de la Katyñ într-o înaltãproblemã politicã.” Germanii au reuºit sã discrediteze guver-nul sovietic în ochii lumii ºi au fluturat pentru scurtã vremespectrul monstrului comunist bântuind turbat teritoriile civi-lizaþiilor occidentale.

Pentru aliaþii occidentali, masacrul de la Katyñ ºi crizapolono-sovieticã rezultatã au început sã ameninþe alianþavitalã cu Uniunea Sovieticã într-un moment în care impor-tanþa polonezilor pentru aliaþi, esenþialã la începutul rãzboiu-lui, începea sã scadã din cauza intrãrii în rãzboi a giganþilormilitaro-industriali, SUA ºi URSS. Primul ministru britanicWinston Churchill ºi preºedintele Statelor Unite ale AmericiiFranklin D. Roosevelt erau din ce în ce mai mult sfâºiaþi pede-o parte între angajamentele faþã de aliatul polonez ºi pozi-þia intransigentã a lui Sikorski, iar pe de alta, de pretenþiile –de multe ori aflate la limita ºantajului politic – lui Stalin ºi alediplomaþilor lui, a cãror politicã era evidentã în comentariileambasadorului sovietic la Londra, Ivan Maiski, care i-a spuslui Churchill cã soarta polonezilor este pecetluitã ca a unei„þãri de 20 de milioane aflatã în imediata vecinãtate a uneiþãri de 200 de milioane.” În opinia lui Churchil, crima de laKatyñ a fost „fãrã vreo importanþã politicã practicã”, iarpentru Roosevelt masacrul era doar „propagandã germanã”.

Goebbels, când, în aprilie 1943, a fost informat cã arma-ta germanã era nevoitã a se retrage din zona pãdurii Katyñ, anotat cu clarviziune în jurnalul personal: „Din pãcate, trebuiesã cedãm Katyñul. Bolºevicii vor 'afla' fãrã îndoialã încurând cã noi am împuºcat 12.000 de ofiþeri polonezi.”. Într-adevãr, aproape imediat dupã ce Armata Roºie a recuceritKatyñul ºi Smolenskul, NKVD-ul a început acoperireacrimelor sale, distrugând cimitirul pe care îl construiseCrucea Roºie Polonezã cu permisiunea germanilor ºi înde-pãrtând toate dovezile crimelor. În ianuarie 1944, sovieticii

au trimis la faþalocului „Comisiaspecialã pentrudeterminarea ºii n v e s t i g a r e aîmpuºcãrii pri-zonierilor polonezide cãtre invada-torii germano-fasciºti în pãdureaKatyñ” pentru ainvestiga din nouincidentul. ComisiaBurdenko, numitãastfel dupã numeleconducãtorului ei,Nikolai Burdenko,

preºedintele Academiei de ªtiinþe Medicale a URSS, aexhumat din nou cadavrele ºi a ajuns la concluzia cã execuþi-ile au avut loc în 1941, când zona era sub ocupaþie germanã.Nici un specialist sau observator strãin, nici mãcar din parteacomuniºtilor polonezi, nu a avut permisiunea sã se alãture

membrilor comisiei sovietice.

BBaannii ººii eeppoolleeþþii ppoolloonneezziirreeccuuppeerraaþþii ddiinn ggrrooppiillee ccoommuunnee

În particular, primul ministru britanic Winston Churchilla admis cã este aproape sigur cã atrocitãþile au fost comise desovietici. Conform notelor luate de contele Raczyñski,Churchill a admis în timpul unei conversaþii cu Sikorski pe15 aprilie: „Vai, dezvãluirile germanilor sunt probabil ade-vãrate. Bolºevicii pot fi foarte cruzi”. Totuºi, dupã numai 9zile, pe 24 aprilie, Churchill îi asigura pe ruºi: „În mod sigurne vom opune cu vigoare oricãrei 'investigaþii' a Crucii RoºiiInternaþionale sau a oricãrei alte organizaþii din orice teri-toriu aflat sub autoritatea germanilor. O asemenea investi-gaþie ar fi o înºelãtorie, iar concluziile ei ar fi atinse deterorism”. Aprecierile lui Churchill despre afacerea Katyñfãcute în perioada postbelicã au fost laconice. În memoriilesale el citeazã ancheta sovieticã din 1944, „care a demon-strat în mod previzibil cã germanii au fãptuit crimele”.

Masacrul de la Katyñ a fost o problemã controversatã ºipentru politicienii americani. Doi prizonieri de rãzboi ameri-cani au fost aduºi de germani la Katyñ în 1943 pentru o con-ferinþã internaþionalã de presã. Unul dintre ei a fost colonelulJohn H. van Vliet, care a scris un raport din care reieºea cãsovieticii, nu germanii, erau responsabili de masacru. El a datraportul generalului-maior Clayton Bissell, adjunctul ºefuluicontraspionajului militar american, generalul GeorgeMarshall. Generalul Bissell a distrus acest raport. În timpulinvestigaþiilor din 1951-1952, Bissell s-a apãrat în faþa Con-gresului susþinând cã nu fusese în interesul Statelor Unite sãstânjeneascã un aliat ale cãrui forþe erau încã necesare înlupta împotriva Japoniei.

În 1944, Roosevelt l-a desemnat pe cãpitanul GeorgeEarle, emisarul sãu special în Balcani sã adune informaþiidespre Katyñ. Earle a îndeplinit ordinul folosindu-ºi doarlegãturile din Bulgaria ºi România. Earle a ajuns de aseme-nea la concluzia cã sovieticii au fost fãptuitorii. Dupã con-sultarea cu directorul Biroului pentru informaþii de rãzboi,Elmer Davis, Roosevelt a respins concluziile, afirmând cãeste convins de responsabilitatea germanilor ºi a ordonatnepublicarea raportului Earle. Când Earle a cerut oficial per-misiunea publicãrii, preºedintele Statelor Unite i-a ordonat înscris sã uite toatã afacerea. Earle a demisionat ºi ºi-a petrecutrestul timpului pânã la sfârºitul rãzboiului în Samoa Ameri-canã.

În noiembrie 1945, ºapte ofiþeri ai Wehrmachtului: K. H.Strueffling, H. Remlinger, E. Böhm, E. Sommerfeld, H.Jannike, E. Skotki ºi E. Geherer au fost judecaþi de un tri-bunal al aliaþilor victorioºi - americani, englezi, francezi ºisovietici. Ei au fost condamnaþi la moarte pentru rolul pe carel-ar fi jucat în masacrul de la Katyñ ºi, în cele din urmã, aufost executaþi prin spânzurare. Încã alþi trei germani au fostjudecaþi pentru acelaºi capete de acuzare: E. P. Vogel, F.Wiese, A. Diere. Ei au primit sentinþe de 20 de ani de muncãgrea corecþionalã, au fost predaþi sovieticilor ºi nu s-a maiauzit nimic despre ei.

În 1946, procurorul ºef sovietic în timpul procesului de laNürnberg a încercat sã arunce în sarcina Germaniei vina pen-tru crimele de la Katyñ, afirmând cã „unul dintre cele maiimportante acte criminale, pentru care sunt responsabili prin-cipalii criminali de rãzboi a fost execuþia în masã a pri-zonierilor polonezi împuºcaþi în pãdurea Katyñ lângãSmolensk de cãtre invadatorii germano-fasciºti, însã arenunþat la cauzã dupã ce Statele Unite ºi Anglia au refuzatsã-i sprijine pe sovietici, iar avocaþii germani au pregãtit oapãrare stânjenitoare pentru acuzator.

(continuare în pagina 8)

PPrriimmããvvaarraa dduurreerrii ii ppoolloonneezzee

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

LECÞIA DE ISTORIE

SS ff ââ nn tt uu ll II ee rr aa rr hh EE pp ii ff aa nn ii eeCartea din vitrinã

Michio KakuFFiizziiccaa iimmppoossiibbiilluulluuii

Cea mai recentã carte a lui Michio Kaku, Fizica imposibilului,vrea sã explice exact de ce unele viziuni ale viitorului se pot pânã laurmã realiza, în timp ce altele vor rãmâne în limitele posibilului... SF-ul trateazã astfel de chestiuni; ºtiinþa rãmâne tãcutã în aceastã pri-vinþã. Lucrarea domnului Kaku vine sã umple un gol. - The Econo-mist

Va fi oare posibil într-o zi sã trecem prin ziduri? Sã construim navecosmice care sã se deplaseze mai rapiddecât lumina? Sã citim gândurile altoroameni? Sã devenim invizibili? Sãmutãm obiectele din loc cu puterea minþiinoastre? Sã ne transportãm trupurileinstantaneu prin spaþiul cosmic?

Acum o sutã de ani, oamenii de ºtiinþãar fi spus cã laserele, televiziunea ºibomba atomicã sunt imposibile. MichioKaku ne aratã cum tehnologiile ºidispozitivele SF-ului de astãzi, pe care leconsiderãm dincolo de tãrâmul posibili-tãþii fizice, ar putea deveni în viitor cât sepoate de comune.

De la teleportare la telekinezie, Kakufoloseºte lumea ºtiinþifico-fantasticului pentru a explora fundamentele— ºi limitele — legilor fizicii aºa cum le ºtim astãzi. El clasificãtehnologiile imposibilului în mai multe categorii în funcþie de momen-tul când ar putea fi transformate în realitate — în secolul urmãtor, pestemii de ani sau poate niciodatã — ºi le descrie apoi într-un stil captivantºi provocator din punct de vedere intelectual.

Michio Kaku este profesor de fizicã teoreticã al catedrei HenrySemat de la Graduate Center, City University din New York. Estecofondator al teoriei corzilor. A scris mai multe cãrþi, printre careLumi paralele ºi Dincolo de Einstein, precum ºi bestsellerul Hyper-spaþiul, care a fost votat drept cea mai bunã carte de ºtiinþã a anului decãtre New York Times ºi Washington Post. Locuieºte în New YorkCity. (P.I.)

Un turist aflat în Scoþia viziteazãLoch Ness-ul în speranþa de a-l vedeape Nessie.

Dezamãgit dupã o vreme, întreabãun localnic:

- Când se aratã monstrul, de obicei?- Dupã cinci pahare de scotch, îi

rãspunde acesta.☺

Un copil plângea pe holul ºcolii.Învãþãtoarea îl întreabã:

- De ce plângi?- Un copil mi-a dat jos plãcinta!- Dar a fost cu intenþie?- Nu, a fost cu brânzã.

☺Orã de dictare în clasa a patra.

Mircea îi ºopteºte colegului:- Auzi, Alecule, scriem deja de un

sfert de orã. Nu crezi cã ar fi cazul sã

mai punem ºi vreo virgulã?☺

- Þi-am citit lucrarea de control.Foarte bunã, dar e identicã cu cea acolegului tãu de bancã. Ce concluzie sãtrag de aici? întreabã profesorul.

- Cã ºi a lui e foarte bunã.☺

- Sã presupunem cã locuieºti la eta-jul cinci ºi cã între fiecare douã etajesunt 15 trepte. Câte trepte va trebui sãurci pentru a ajunge la apartamentultãu?

- Pe toate, domnule profesor.☺

- Câte continente sunt? întreabã pro-fesorul.

- Cinci.- Numãrã-mi-le.

- 1,2,3,4,5.☺

Un vânãtor intrã într-un magazin despecialitate ºi întreabã:

- Aveþi pantaloni de camuflaj?- Avem, domnule, dar nu-i gãsim!

☺- Domnule doctor, am nevoie de aju-

torul dumneavoastrã. Am încercat totfelul de medicamente, dar tot n-amrãmas gravidã!

- Staþi sã o luãm metodic! Poate e ochestiune de ereditate. Mama dumnea-voastrã a avut copii?

☺Un om fuge de niºte canibali, care

dupã un timp îl prind ºi unul dintre ei îispune:

Stai liniºtit, noi suntem vegetarieni,mâncãm numai mãrul lui Adam!

PPlliiccttiisseeaallaa cchhiiaarr uucciiddeePersoanele care duc un stil de viaþã plictisitor mor

mai tinere decât cele care suntantrenate în tot soiul de activi-tãþi interesante, aratã un studiurealizat de oamenii de ºtiinþã dela Colegiul de Epidemiologieºi Sãnãtate Publicã din cadrulUniversitãþii din Londra.

Cercetãtorii susþin cã cei care se plâng de monotonieau cu 2,5 mai multe ºanse sã sufere infarcturi sau bolide inimã ce conduc la deces decât cei care se simtîmpliniþi, informeazã cotidianul „The Daily Mail".

Concluzia lor vine dupã ce, timp de 25 de ani, ausupravegheat starea de sãnãtate a peste 7.000 defuncþionari. Astfel, circa 40% din cei care s-au declaratplictisiþi la începutul studiului au ºi decedat pânã cândcercetarea a fost finalizatã. Asta pentru cã, de regulã,nefericirea antreneazã obiceiuri nesãnãtoase precumfumatul sau consumul de alcool, factori care reduc spe-ranþa de viaþã.

„Persoanele cu slujbe plictisitoare trebuie sãgãseascã în afara orelor de lucru hobby-uri care sã lescoatã din starea de monotonie, ºi nu sã se complacã îna consuma alcool pentru a-ºi «stinge» supãrãrile", con-siderã coordonatorul studiului, Martin Shipley.

Psihologul Graham Price considerã cã „cei care nupot vedea lucrurile decât în negru ºi gri trebuie sã seconcentreze asupra persoanelor din jur. În loc sã segândeascã întruna la viaþa lor ºi la cât de nefericiþisunt, sã se concentreze asupra modului în care-ºi potajuta familia, prietenii, colegii ºi chiar ºeful".

Unul din zece participanþi la acest studiu a spus cãs-a simþit plictisit în ultima lunã, femeile fiind afectatede monotonie de douã ori mai mult decât bãrbaþii.

AAnnxxiieettaatteeaa nneettrraattaattãã ccoonndduuccee llaa ffoobbiiii

Moºtenirea geneticã, educaþia ºi accidentele trauma-tizante sunt factorii care influenþeazã în cea mai maremãsurã apariþia fobiilor. Teama nejustificatã dã atacuride panicã, adicã episoade de fricã intensã, însoþite de

simptome fizice.Persoanele cu fobii se tem

în mod exagerat de lucruri cenu reprezintã un pericol real.

Fobiile sunt forme patolo-gice ale anxietãþii ºi reprezintãteama anormalã faþã de unobiect, de o fiinþã, de un

fenomen sau de o situaþie. Mai mult, persoanele care aufobii admit cã teama lor este iraþionalã, dar acest lucrunu-i opreºte sã simtã în continuare o fricã nejustificatãºi disproporþionatã în raport cu ceea ce o produce.

„Aceastã anxietate specificã, fãrã sã existe vreunpericol real, genereazã un comportament de evitare,chiar dacã persoana este conºtientã de absurdul aces-tei strategii de supravieþuire. În cazurile severe,pacienþii ajung sã nu îºi mai poatã efectua sarcinile zil-nice ºi sã îºi neglijeze responsabilitãþile”, explicãmedicul primar psihiatru Raluca Grozãvescu de la Spi-talul Clinic de Psihiatrie „Al. Obregia” din capitalã.

Nu este o boalã, ci un simptomPersoanele anxioase ºi cele care trãiesc perioade de

angoasã sunt predispuse la dezvoltarea fobiilor. Acestlucru se întâmplã pentru cã anxietatea ºi angoasa suntmodalitãþi prin care organismul ne atrage atenþia asupraunor probleme emoþionale. Dacã aceste probleme per-sistã, organismul ajunge la forme mai violente de mani-festare precum fobia ºi atacurile de panicã.

„Aceste persoane simt o fricã intensã la expunereadirectã sau chiar când se gândesc la factorul care ledeclanºeazã teama ºi pot avea senzaþii de cãldurã, frig,ameþealã, transpiraþii, accelerarea bãtãilor inimii,accelerarea tranzitului intestinal sau senzaþie devomã”, spune psihiatrul.

Potrivit specialiºtilor, fobiile sunt de fapt, semnalede alarmã codificate de cãtre organism. Mai exact,stãrile trãite în timpul fobiei sunt similare acelora trãiteîn cadrul problemei care a condus la fobie, iar situaþiacare a generat fobia este retrãitã în mod simbolic.

Educaþia previne unele fobiiPe lângã factorii incontrolabili care duc la apariþia

fobiilor, precum evenimentele traumatizante ºimoºtenirea geneticã (predispoziþie spre anxietate), opersoanã poate beneficia de o educaþie care sã previnãastfel de probleme. În general, sfatul specialiºtilor esteca teama copiilor faþã de animale, de insecte, defenomene sau de obiecte care nu le sunt cunoscute sã nufie exageratã de pãrinþi ci, din contrã, pãrinþii sã-i ajutepe copiii fricoºi sã-ºi depãºeascã temerile.

„Ideal este sã prevenim instalarea fobiilor, educândcurajul copilului ºi abilitãþile acestuia de a face faþãsituaþiilor cu care se confruntã prin dezvoltarea abili-tãþilor sociale, emoþionale ºi prin creºterea stimei desine”, explicã psihiatrul Raluca Grozãvescu.

Potrivit specialistului, în cazul copiilor ºi ado-lescenþilor, rezultatele cele mai bune, atât în a prevenifobiile, cât ºi în a le trata, se obþin prin educaþie.

În funcþie de gradul de intensitate a fobiei, mediculpoate alege modalitãþi diferite de tratament. Multe fobiise pot trata prin psihoterapie, dar altele au nevoie detratament medicamentos prescris de medicul psihiatru,combinat cu psihoterapie. „Este necesarã evaluareapersoanei ºi stabilirea unui program terapeuticindividualizat“, precizeazã psihoterapeutul RalucaGrozãvescu.

MOZAICCurierul ARMATEINr. 9 (289) din 14 mai 2010

Pagina 7

NNookkiiaa iinnttrroodduucceeffuunnccþþiiaa ddee rraaddaarr ppee

tteelleeffooaanneellee ssaalleeFinlandezii de la Nokia au prezentat,

la centrul de cercetare din Helsinki unnou concept de radar mobil capabil sãdetecteze, folosind undele electromag-netice, viteza ºi direcþia de deplasarea aobiectelor.

La centrul de cercetare Nokia, fin-landezii au demonstrat cã un telefonmobil prevãzut cu noua funcþie RADAR(RAdio Detection And Ranging) poatemãsura viteza ºi direcþia de deplasare aunui obiect, aºa cum face un radarobiºnuit. Conform finlandezilor, acestconcept înseamnã noi posibilitãþi pentruutilizatori de a interacþiona cu telefonulmobil, cum ar fi controlul prin gesturi.

De asemenea, pe baza acestui con-cept se pot crea aplicaþii inedite îndomenii diverse: sport, divertisment sausiguranþa personalã. Conceptul montatîn interiorul autovehiculelor ar puteacontribui evident la evitarea acciden-telor de circulaþie, anticipând traiectoriaºi viteza maºinilor, calculând în acelaºitimp diverse manevre de evitare.

PPllaassmmaa ººii LLCCDD?? AAuuffoosstt.. VViiiittoorruull sseettrraadduuccee pprriinn OOLLEEDD

În prezent, aproape o necesitate înorice sufragerie, televizoarele LCD ºi cuplasma ar putea lua în curând calea tv-urilor deja demodate cu tub catodic.Conform fabricanþilor, o nouã generaþiede ecrane super-slim va revoluþionahome entertainement-ul.

Tehnologia OLED (Organic Light-Emitting Diode) pune bazele celui maisubþire ecran TV creat vreodatã. În celmai îngust punct al sãu, acest ecran aregrosimea unei monede. În plus, avansultehnologic face ca imaginea afiºatã sãfie cu mult mai clarã decât cea a dis-play-urilor LCD sau cu plasmã.

Televizoarele OLED au o ratã decontrast de un milion la 1, de aproxima-tiv zece ori mai mult decât majoritateaecranelor LCD. Primul astfel de aparat

de larg consum a fost Bravia XEL de laSony, cu o diagonalã de 28 cm ºi un preþde aproximativ 4.000 euro.

ªi alte companii producãtoare deaparaturã electronicã ºi IT, între care senumãrã Panasonic ºi Apple, plãnuiescca în viitorul apropiat sã îºi doteze mp3playerele, computerele portabile ºirestul dispozitivelor cu ecrane, cutehnologie OLED.

Televizoarele OLED folosesctehnologia de afiºare bazatã pe materi-ale organice care emit luminã în modnatural, atunci când o încãrcãturã elec-tricã trece prin ele, în loc sã fie luminatede o sursã separatã, aºa cum se întâmplãîn cazul plasmelor sau LCD-urilor.Acest lucru duce la o economie despaþiu ºi la o scãdere cu pânã la 40% a

consumului de energie. Un neajuns al teh-

nologiei ar fi durata sade viaþã. Un ecranOLED este garantatpentru 30.000 de ore defuncþionare, aproximativzece ani în cazul uneiîntrebuinþãri de opt orepe zi. Prin comparaþie,un televizor LCD are oduratã de viaþã de douãori mai mare.

Producãtorii pre-conizeazã cã televi-zoarele OLED vordeveni predominante pepiaþã începând cu 2012,atunci când modele maiieftine vor fi disponibile

în magazine, la timp pentru Cupa Mon-dialã de Fotbal.

Sursa: Dailymail

A-F-A-S-G-C-ASCUNZATOARE-CARI-COLIER-NU-AMURG-NAT-LATIRI-PALA-ATU-CARCERA-A L B I C I O S I - S - P T - A R I - A T E L A -OSCIOARE-UR-FATA-SUD-HAI-RENI-CEAIURI-ALEI

DE LA LUME ADUNATE...

REZOLVAREA INTEGRAMEIDIN NUMÃRUL TRECUT

NNoouuttããþþ ii îînn lluummeeaa IITT

- Nu existã moment de fericire decare sã nu amintim cu stricteþe.

- Cel ce face pãcatul se aseamãnã cucel ce fiind sãgetat de vrãjmaºi, elînsuºi cu mâna lui învingând sãgeataîn inima lui.

- Omul este un instrument al progre-sului universal.

- Omul cautã, gândeºte, creeazã ºisupune materia oarbã.

- Sã ºtii este sublim, sã înveþi esteplãcut.

- A înþelege înseamnã a te apropia.- Fiecare copil care învaþã este un

om pe care-l salvezi.- Atunci când detectãm rãul într-un

copil, trebuie sã ºtim sã-l îndepãrtãm.- Sã ºtii ce înfrunþi e rãu, dar sã nu

ºtii, e cumplit.- A ignora, înseamnã a plânge, a ºti

înseamnã a geme.- Arta care farmecã, arta care civi-

lizeazã, îl transformã pe om.- Frumosul are o singurã înfãþiºare,

urâtul are o mie. Selecþie realizatã de

Col.(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªti inþãªti inþã

““ HH II PP EE RR BB OO LL EE ””CIUPESCLA SÂNGE

BINECRESCUTÃ

VECHI SUCDE LÃMÂIE

CAP DE VULTUR!

ÎN CONT!

LAPTE GROSLA BORCAN

CASÃ DELUX

OÞELIRE

INSECTE

FÃCUTJUMÃRI

FECIOARACEA SFÂNTÃ

VIETATETÂRÂTOARE

TRASEU,ITINERAR

MIOARE

GAIÞÃ DEMUNTETAURI

SÃLBATICI

MONEDARUSIEI

GEAMÃT

CENUªIUGARNI-

TURÃ LAFRIPTURÃ

CIOCOLATIIDIN AMERICA

NU CREDOANA POP

LEGENDÃ

CAP DENÃTÃRÃU!

FLOAREALBASTRÃ

HAIN

FRUMOASÃDIN POVEªTI

FANE NACU

TRECUÞIPRIN FOC

BOLD

BÃUTURÃDIN AFINE

RIGLAT

ACEEA...DIN

SINAIA!

CRÂNCEN,TERIBIL

CROCAN

BÃTAIE LACEAS

UNEALTÃDE UZUR-

PATORPARALE

PE CAPULTURCILOR

CREAÞII ÎNVERSURI

SUPÃRATFOC

NAP GLO!

A BATEGRINDINA

ADEVÃRAÞI

FUNIA LUITARZAN

RUDÃ CUCIREªUL

CREDULÃ

FINAL LA ªAH

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr .9 (289) din 14 mai 2010Pagina 8

Conform deciziei Consiliului Suprem de Apãrare aÞãrii (CSAT), din luna ianuarie, România îºi va supli-menta forþele din Afganistan, urmând sã ajungã la1.798 de militari, pe parcursul anului 2010. Aceastãdecizie a fost urmatã de o cascadã de eforturi (cele maimulte de naturã financiarã) din partea statului român,pentru achiziþia de tehnicã ºi alte bunuri, astfel încâtde la jumãtatea anului 2010 sã poatã fi introdus ºi celde-al doilea batalion românesc în teatrul de operaþii dinAfganistan. Acesta va fi introdus în aceeaºi provincieZabul în care este desfãºurat de mai bine de 3 luniBatalionul 33 Manevrã ,,POSADA'', urmând ulterior caºi zonele de responsabilitate sã fie reconfigurate.

Dar pe lângã eforturile fãcute de statul român, seadaugã ºi efortul militarilor Batalionului 33 Manevrã,,POSADA'' care, pe lângã misiunile pe care le executãzilnic, trebuie sã amenajeze spaþiile pentru ceilalþicamarazi care vor fi introduºi în curând. Astfel, deaproximativ o lunã, s-a început luarea în primire de noibaze de operaþii înaintate de la partenerii din forþele decoaliþie ºi de la forþele de securitate afgane. Acestebaze de operaþii trebuiesc amenajate din punct devedere logistic pentru a putea oferi condiþii decente detrai ºi pentru a putea asigura securitatea necesarã. S-auridicat noi corturi de locuit, s-a refãcut sistemul de pro-tecþie perimetral al fiecãrei baze, s-au amplasat insta-laþii sanitare ºi s-au instalat pompe de mare adâncimepentru apã curentã.

Militarii Batalionului 33 Manevrã ,,POSADA''muncesc încontinuu pentru a putea sã ne încadrãm întermenul limitã de finalizare a acestor lucrãri, ºi anume20 ale lunii în curs. Concomitent cu eforturile de îmbu-

nãtãþire a con-diþiilor logis-tice, militariiau realizat orealiniere a for-þelor de-a lun-gul autostrãziiA1 - efortulprincipal, atâtpentru forþelecoaliþiei, cât ºipentru insur-genþi - pentru aputea sã aibã oreacþie rapidãla acþiunile in-surgente, înspecial cele deamplasare adispozitivelorexplozive im-provizate carese situeazã peun trend ascen-dent. Totodatã,Batalionul 33M a n e v r ã, , P O S A D A ' 'este primulbatalion româ-nesc care a dis-locat forþele în 12 baze de operaþii înaintate. Prin com-

binarea acþiunilor kinetice(patrule pe timp de zi ºi denoapte îmbarcate ºi debar-cate, posturi de observare,poziþii de ambuscadã, cor-don ºi cãutare) cu acþiunilenon-kinetice (angajareaunor lideri cheie, asistenþãumanitarã, dezvoltare deproiecte CIMIC în sateledin zona de responsabili-tate) s-a reuºit câºtigareasprijinului populaþiei localeºi reducerea ameninþãrilorla adresa securitãþii în dis-trictele Shajoy, Qalat ºiTarnak Wa Jaldak.

Aºadar, le transmitemcamarazilor noºtri, Drago-nii transilvani sã se bucurecât mai mult de compania

celor dragi în timpul scurt care a mai rãmas ºi îi asig-urãm cã vor beneficia de tot sprijinul ºi cooperareaBatalionului 33 Manevrã ,,POSADA''.

Locotenent Ovidiu Ciobanu

D e l a c a p ã t

((uurrmmaarree ddiinn ppaaggiinnaa 66))

În 1951-1952, pe fondul rãzboiului din Coreea, o comisiede anchetã a Congresului SUA condusã de republicanul RayJ. Madden, cunoscutã sub numele de Comitetul Madden, ainvestigat masacrul de la Katyñ. Comisia a ajuns la con-cluzia cã sovieticii sunt vinovaþi de moartea polonezilor ºi aurecomandat ca sovieticii sã fie deferiþi spre judecare CurþiiInternaþionale de Justiþie. Concluziile comitetului în privinþapresupusei muºamalizãri americane au fost mai puþinconvingãtoare.

Problema responsabilitãþii a rãmas controversatã în Occi-dent ºi în aceiaºi mãsurã în spatele Cortinei de Fier. Deexemplu, în Anglia, la sfârºitul deceniului al optulea, pla-nurile pentru ridicarea unui memorial închinat victimelor,care ar fi purtat data de 1940 în locul 1941, au fost con-damnate ca provocatoare în climatul politic al RãzboiuluiRece.

În Republica Popularã Polonia, autoritãþile au muºamal-izat problema în acord cu cerinþele propagandei sovietice,cenzurând în mod deliberat orice sursã care ar fi putut arun-ca luminã asupra crimelor NKVD-iste. Katyñ a fost unsubiect interzis în Polonia postbelicã. Nu doar cenzura areprimat toate referinþele la masacru, dar chiar ºimenþionarea atrocitãþilor era primejdioasã. Katyñ a fost ºtersdin istoria oficialã polonezã, dar nu a putut fi ºters dinmemoria istoricã. În 1981, sindicatul polonez Solidaritatea aridicat un memorial care purta o inscripþie simplã, „Katyñ,1940”. Acest monument a fost confiscat de poliþie, în locullui fiind ridicat un monument oficial dedicat „Soldaþilorpolonezi – victime ale fascismului hitlerist – care se odih-nesc în pãmântul Katyñului”. Subiectul Katyñ a rãmas untabú politic în Polonia pânã la cãderea comunismului din1989.

De la sfârºitul deceniului al nouãlea al secolului trecut,presiunile fãcute asupra guvernului polonez, dar ºi asupracelui sovietic nu au încetat sã creascã. Mediile academice auîncercat sã includã Katyñul pe agenda comisiei mixtepolono-sovietice de investigare a episoadelor neclare aleistoriei comune. În 1989, cercetãtorii sovietici au dat în

vileag faptul cã Stalin a dat într-adevãr ordinul pentrumasacrarea polonezilor, iar în octombrie 1990 MihailGorbaciov a recunoscut oficial cã NKVD-ul a fost executan-tul ordinului ucigaº, confirmând totodatã existenþa altor douãgropi comune asemãnãtoare celei de la Katyñ: Mednoie ºiPiatihatki. Dupã ce noi dovezi au fost descoperite de ameri-cani ºi polonezi în 1991 ºi 1992, în 1992 preºedintele Rusiei,Boris Elþîn a scos din arhive ºi a predat noului preºedintepolonez, fostul lider al sindicatului Solidaritatea LechWa³êsa, documente ultrasecrete din pachetul sigilat nr. 1.Printre acestea se aflau propunerea lui Lavrenti Beria dinmartie 1940 pentru împuºcarea a 25.700 de polonezi dinlagãrele Kozelsk, Ostaºkov ºi Starobielsk ºi din anumiteînchisori din vestul Ucrainei ºi Belarusului, toate având sem-nãtura de aprobare a lui Stalin; un fragment al ordinului deîmpuºcare dat de Biroul Politic datat 5 martie 1940; nota luiAlexandr ªelepin din 3 martie 1959 cãtre Nikita Hruºciov,care era informat despre executarea a 21.857 polonezi ºi i secerea aprobarea pentru distrugerea dosarelor lor.

Investigaþiile care indicau responsabili de masacre pegermani în locul sovieticilor sunt uneori folosite pentru apune la îndoialã în întregime justeþea procesului de laNüremberg, deseori în sprijinul celor care neagã Holocaus-tul. Mai sunt persoane care neagã deopotrivã vinovãþia sovi-eticã ºi valabilitatea documentelor dezvãluite (susþinând cãacestea sunt falsuri); de asemenea, mai existã persoane careîncearcã sã demonstreze cã polonezii au fost împuºcaþi degermani.

EEvvoolluuþþiiii ppoossttssoovviieettiicceeÎn timpul vizitei în Rusia a preºedintelui polonez

Aleksander Kwaœniewski din septembrie 2004, oficialii ruºiau anunþat cã doresc sã transfere toate informaþiile despremasacrul de la Katyñ cãtre autoritãþile poloneze de îndatã ceele vor fi declasificate. În martie 2005, autoritãþile ruseºti auterminat investigaþii care au durat un deceniu. Procurorul-ºefmilitar Alexandr Savenkov a socotit cifra finalã a victimelorde la Katyñ ca fiind 14.540 ºi a declarat cã masacrul nu afost genocid – o crimã de rãzboi – sau crimã împotriva uma-

nitãþii ºi de aceea nu existã nici o bazã de discuþie despreaceºti termeni judiciari. În ciuda unor declaraþii fãcute maiînainte, 116 din cele 183 volume de documente care s-auadunat în timpul investigaþiilor ruseºti, ca ºi decizia de a-ipune capãt au fost clasificate.

Datoritã acestui fapt, Institutul Naþional al AduceriiAminte din Polonia a decis sã înceapã propriile investigaþii.Echipa de procurori condusã de Leon Kieres a declarat cãvor încerca sã-i identifice pe cei care au fost implicaþi îndarea ordinelor ºi pe cei care au adus la îndeplinire execuþi-ile. În plus, pe 22 martie 2005, Seimul polonez a votat înmod unanim o moþiune prin care se cerea declasificareaarhivelor ruseºti precum ºi clasificarea masacrului de laKatyñ ca genocid.

PPrrooiieeccþþiiii aarrttiissttiicceeMarele regizor polonez Andrzej Wajda a realizat o

epopee pentru marele ecran, un film cutremurãtor pornind dela acest eveniment istoric.

Filmul este intitulat "Katyn" ºi a avut premiera în anul2007.

Locotenent-colonel Gabriel PÃTRAªCUPrelucrare dupã WIKIPEDIA

PPrriimmããvvaarraa dduurreerrii ii ppoolloonneezzee