Ziua Cargo - numarul 54, iulie 2013

iulie 2013 ............................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

[email protected]

Redactori

Magda Severin

[email protected]

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

FOTO-VIDEO:

Jean-Mihai Pâlșu

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel.: 021.444.00.96

Fax: 031.814.63.86

www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

A utocarul este cel maisigur mijloc de trans -port. Statisticile aratãcã este mai sigur chiarºi decât avionul. ªi

este firesc sã fie aºa - discutãmde un ve hicul mare ºi greu, cu ore zis ten þã importantã în caz deimpact ºi care oferã un spaþiu vitalge ne ros cãlãtorilor; de asemenea,auto carul se deplaseazã cu vitezãmai redusã faþã de automobile;mai mult decât atât, în general au -to ca rele sunt conduse de cei maibuni ºoferi profesioniºti. Ce s-arpu tea întâmpla într-un autocar?...

O tragedie a avut loc lasfârºitul lunii iunie. Un autocar ro -mânesc s-a prãbuºit de pe un podîn Muntenegru. Am prezentat amã -nunte legate de acest accident însecþiunea dedicatã transportuluide pasageri a revistei, însã suntdouã aspecte asupra cãrora amdorit sã mã concentrez în cadrulacestui editorial.

Primul este legat de rolul ºires ponsabilitatea manageruluiºi/sau patronului unei firme detransport pasageri. Accidente potavea loc oricând pe ºosele - a -ceas ta este o realitate a trans por -tului rutier. Este însã datoria, le -galã ºi moralã, a conducerii uneicompanii de transport sã se asi -gure cã toate mãsurile au fostluate pentru a minimiza ºanselepro ducerii unui accident. Ar fi nor -mal ca o firmã de transport sã uti -lizeze ºoferi angajaþi, sã se asigurecã aceºtia efectueazã pre gãtireaperiodicã (în mod real) ºi eventualsã le punã la dispoziþie cursurisuplimentare pentru îmbu nãtãþireacunoºtinþelor, sã se asigure cãsunt apþi din punct de vedere me -di cal, sã verifice respectarea tim -pilor de conducere ºi odihnã, pre -cum ºi respectarea vitezei legalepentru fiecare sector de drum înparte. Sunt aspecte de bun-simþ,care, mai ales pentru o firmã detransport cãlãtori, sunt destul deuºor de verificat.

Din pãcate, România s-a trans -for mat într-o fabricã de docu mente- milioane de hârtii care aº teaptãsã intre într-o imprimantã, fãrã aavea de multe ori, de prea multe ori,o acoperire din punct de vedere arealitãþii. Lucrurile stau aºa de rãucã numai printr-o „re naº tere“ a

autoritãþilor se mai poa te spera lao îmbunãtãþire vizibilã, iar Minis -terul Transporturilor este primulcare ar trebui sã dea un sem nal. Arpu tea începe, de exem plu, cu pre -gãtirea profesionalã ºi urmãrireacorectã a timpilor de conducere ºiodihnã. Din pãcate, tocmai acestminister a devenit în ul tima vrememai tãcut ca niciodatã.

Al doilea aspect pe care do -resc sã îl comentez este legat devitezã. Iar viteza excesivã estefactorul prezent în aproape toateaccidentele rutiere. Nu ºtiu cândºi de ce au scãpat lucrurile de subcontrol, dar pe drumurile din Ro -mâ nia agresivitatea ºi viteza exce -si vã sunt omniprezente, iar vehicu -lele comerciale nu fac excepþie.Aproape nimeni nu mai respectãviteza legalã, iar un ºofer bun adevenit sinonim cu un ºofer careconduce repede.

Vã propun tuturor un expe ri -ment - o singurã zi conduceþi res -pectând viteza legalã. Veþi vedeacã este aproape imposibil. Traficulgeneral te împinge de la spate ºidacã încerci sã reziºti... vei expe -rimenta agresivitatea. ªi nu trebuiesã lupþi doar cu ceilalþi, ci ºi cutine însuþi.

Îmi este greu sã cred cã mag -ni tudinea la care a ajuns aceastãproblemã poate fi rezolvatã curadare ascunse ºi permise sus -pen date pentru cei care merg cu200 de km/h.

Mã întreb câte amenzi suntdate pentru depãºirea vitezei le -ga le cu 10, 20 sau 30 de km/h?ªi, mai ales, mã întreb câte sanc -þiuni se dau în România pentruagresivitate în trafic?

Radu [email protected]

Sindromulvitezei

{{TTIIRRII 64-65

TTRRAAGGEEDDIIEEAccidentul din Muntenegru, departe de concluzii 66-67

IINNTTEERRVVIIUUSolaris e pregătit de ofensivă 70-71Dan Ciolan, director general IAC Management,importator Solaris

PPRREEZZEENNTTAARREEAccent pe adaptabilitate 72-73

{{TTIIRRII 6

ÎÎNNTTRREEBBAARREEAA LLUUNNIIIIDespre miniştri 7

AACCTTUUAALLIITTAATTEE� Condamnat la 5 ani de închisoare, Fenechiu a

părăsit Transporturile după 7 luni 8� Despre negocieri... 10-11

IINNTTEERRVVIIUU� Parlamentul ar putea spune NU

licenţierii vehiculelor mici 12-13Deputat Lucian Şova, membru al Comisiei pentru Industrie şi Servicii

� Asigurarea de malpraxis pentru şoferi va fi disponibilă până la finalul anului 30-31Dan Tudoroiu, director reţea vânzări Bucureşti în cadrul Asirom

EEVVEENNIIMMEENNTT� Informaţii din culisele licitaţiilor 14-15

� Parteneri pentru profit 16-17� Capcanele transportului internaţional 18-20� Feriţi-vă de escroci! 22-24� Se pregătesc coduri de bare pentru paleţi 26� Patron bun, şofer bun 28-29

SSIIGGUURRAANNŢŢĂĂ RRUUTTIIEERRĂĂInformaţia bioritmică - metodă de prevenţie aagresivităţii în trafic 32-33

PPRREEZZEENNTTAARREE� Melissa Logistic

Miză pe destinaţiile extracomunitare 36-37� Volvo Trucks

Cum se fabrică un camion ultramodern 42-43

{{TTIIRRII 54

IINNFFRRAASSTTRRUUCCTTUURRĂĂ� Şova ia la pas drumurile naţionale 56� Autostrada Transilvania, abandonată 57

HHOORROOSSCCOOPP DDEE CCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 iulie - 15 august 2013 74

LLAANNSSAARREEO nouă staţie Gazprom a fost deschisă înRomânia 38

PPRRIIVVAATTIIZZAARREEGFR a câştigat CFR Marfă 39

CCOONNFFEERRIINNŢŢĂĂReţeta blocajului 40-41

iulie 2013 ............................................................................................................................

SU

MA

R

5.......................................................................................................................... iulie 20134

SU

MA

R

{{TTIIRRII 44

PPRREEZZEENNTTAARREESupply Chain ManagementUn curs pentru cei care vor să fie în avantaj 46-47

EEVVEENNIIMMEENNTTZiua Clienţilor la FM Logistic 48-49

FFOOCCUUSSPLAN stabileşte noi standarde 50-51

� Primul tronson al „noului Magheru”, aproape gata 58

� Iancului şi Pantelimon, în şantier până în toamna lui 2014 59

IINNEEDDIITTCum se demolează o clădire 60-62

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (44) 52

AMENZILE AU CRESCUT

Valoarea punctului de amendã acrescut de la 1 iulie cu 5 lei, de la75 la 80 de lei, odatã cumajorarea salariului minim cu 50de lei, de la 750 la 800 delei/lunã. Potrivit Codului Rutier,cuantumul amenzilorcontravenþionale se stabileºte înfuncþie de valoarea numãrului depuncte-amendã aplicate, acesteadin urmã reprezentând 10% dinvaloarea salariului minim. Astfel, amenzile pe care le potprimi ºoferii sunt cuprinse între160 de lei ºi 1.600 de lei,respectiv pânã la 8.000 de leipentru persoane juridice, astfel:* pentru clasa I sunt date 2 sau3 puncte-amendã* pentru clasa a II-a - 4 sau 5puncte-amendã

* pentru clasa a III-a - de la 6 la8 puncte-amendã* pentru clasa a IV-a - de la 9 la20 de puncte-amendã* pentru clasa a V-a - de la 21 la100 de puncte-amendã ºi seaplicã persoanelor juridice.La 1 februarie s-a produs o altãmajorare a punctului-amendã,tot cu 5 lei, simultan cucreºterea salariului minim de la700 la 750 lei.

CE A DEBLOCATPLĂŢILE PENTRUPOS-TRANSPORT

Plãþile pentru ProgramulOperaþional Sectorial Transport(POS T) 2007-2013 au fostdeblocate în 21 iunie deComisia Europeanã, în urma

implementãrii celor 8 mãsuriimpuse prin scrisorile depresuspendare ºi de încetare aplãþilor transmise de CE în iunie,respectiv decembrie 2012. Înperioada urmãtoare vor fidecontate 368 milioane de euro.„Comisia Europeanã a aprobatdeja rambursarea sumei de 172milioane euro, 52,7 milioaneeuro se aflã în curs de aprobarela CE, iar în perioada urmãtoare,Autoritatea de Plãþi din cadrulMinisterului Finanþelor Publiceva transmite pentru decontarecheltuieli în valoare de 143,16milioane euro”, a anunþatMinisterul Transporturilor. Gradulde absorbþie al POS Transportva creºte în luna iulie la 14,91%,de la 10,62%. De asemenea, lanivelul AM POS Transport suntîn curs de autorizare cheltuieli învaloare de 207,5 milioane euro,procedurã care are termen definalizare 15 august 2013.Astfel, valoarea sumelorrambursate pentru POSTransport se va ridica la 881,3milioane euro, iar gradul deabsorbþie va ajunge la 19,5%. Înperioada 2007- 2012, sumarambursatã de CE a fost de 478milioane euro. Bugetul alocatPOS-T pentru perioada deprogramare 2014-2020 este de4,5 miliarde euro.

NOUL SPRINTER IESE ÎN LUME

Dupã 8 milioane de kilometri detest-drive ºi o investiþie de 25 demilioane de euro în fabricile dinDüsseldorf ºi Ludwigsfelde, noulMercedes-Benz Sprinter a ieºitde pe linia de asamblare.Noul Sprinter include cinci noisisteme de siguranþã ºiasistenþã, dintre care treireprezintã premiere pentru clasasa. Este primul autovehiculcomercial uºor cu o motorizarecare respectã viitorul standardde emisii Euro VI, iar consumulincredibil de redus de carburant(cu un minimum de 6,3 litri la100 km) îl poziþioneazã peprimul loc în clasa sa.

ÎNTR

EB

AR

EA

LU

NII

SSppuunnee--]]ii pp`̀rreerreeaa!!

Despre miniştriConsideraţi că înlocuirea ministruluiTransporturilor va aduce schimbăripentru transportul rutier?

Puteþi transmitecomentariile

dumneavoastrã directpe site-ul

www.ziuacargo.ro la secþiunea

„Întrebarea lunii“.

1. Da. Un ministru nou poate aduce schimbãri majore pentru transportul rutier.2. Doar într-o micã mãsurã.3. Nu se va schimba nimic.

iulie 2013 ............................................................................................................................ 7

ȘTIR

I

.......................................................................................................................... iulie 20136

Evenimentul are loc înperioada 21-22 septembrie2013 la Autodromul IFPTR dinTârgu Mureş. Cei interesaţi săparticipe se pot înscrie pesite-ulchoppertruckfestival.com,achitând taxa de înscriere şipostând 5 fotografii alecamionului sau chopperului.Conducătorii de camioanecare se vor înscrie încompetiţie vor da testul onlinede cunoştințe teoretice.Publicul este invitat să îşivoteze favoriţii pe websitepână în luna august.Participanţii înscrişi vor intra însemifinală la categoria lordoar în limita locurilordisponibile, în funcţie depunctajul obţinut pe website(numărul de voturi alpublicului - pentru camioane şichoppere - respectiv numărulde puncte obţinute la testul decunoştințe - pentru şoferii decamioane).În competiţiile „Cel maifrumos camion” şi „Cel maifrumos chopper”, primele 25de camioane şi choppere careau acumulat cel mai marenumăr de voturi vor fi invitatela festival, pe 21 septembrie2013, pentru a participa lasemifinală.Dintre acestea, doar 12 se vorcalifica la fiecare categorie, înfuncţie de votul juriului, pentrumarea finală din data de 22

septembrie 2013.În competiţia „Cel mai bunşofer profesionist - IFPTR”,şoferii se vor întrece într-unshow exploziv, unde se vordesfăşura o serie de probe deîndemânare şi probeteoretice. La sfârşitulcompetiţiei, participantul carea întrunit punctajul cel maimare din partea juriului despecialitate va câştiga titlul„Cel mai bun şoferprofesionist - IFPTR” şi unpremiu de 2000 de euro.Data limită a înscrierilor este1 august 2013. Organizatoriifestivalului sunt UniuneaNaţională a TransportatorilorRutieri din România(UNTRR), Institutul deFormare Profesională înTransporturi Rutiere (IFPTR)şi agenţia de publicitateAdbrain Partners.

THE MOST BEAUTIFUL TRUCK&CHOPPERFESTIVAL 2013

53% dintre cei care au rãspunsla întrebarea lunii iunie „Resimþiþio creºtere a riscurilor la care suntsupuse maºinile dumneavoastrãpe ºosele?“ au optat pentru prima

variantã: „În ultimul an, am resimþito creºtere accentuatã a atacurilorasupra mãrfurilor pe ºosele“.

37% sunt de pãrere cã furtu -rile/tâl hãriile se menþin la un nivel

similar cu cel înregistrat anii tre -cuþi, în timp ce numai 10% afirmãcã se poate vorbi mai degrabã deo reducere a riscurilor de atacasu pra mãrfurilor.

Cresc riscurile de atac pe şosea

Modificări larovinietă

Ministrul Dan ªova aducemodificãri de tarife ºi deperioade de valabilitate laroviniete, prin completarea OUGnr. 15/2002. Potrivit proiectului,la rovinietele pentruautoturisme, tarifele rãmânaceleaºi pentru 7 zile, 30 de zilesau 12 luni (3 euro, 7 euro ºi,respectiv, 28 de euro) ºi seintroduc perioade noi devalabilitate: de 10 ºi de 90 dezile, ce vor costa 4 euro ºi 13euro. Noile tipuri de vinietã vor fidisponibile ºi pentru vehiculelede transport marfã cu masa sub3,5 tone - la tarife de 8, respectiv36 de euro. La celelalte categoriide vehicule însã, lucrurile seschimbã. Astfel, pentruvehiculele de transport marfã de3,5 - 7,5 tone sau de transportpersoane cu 9-23 locuri pescaune, rovinieta pentru o zi vacosta 11 euro, faþã de 4 euro, înprezent. În schimb, rovinietele de7 sau 30 de zile vor costa maipuþin, 16 euro sau 32 de euro,faþã de 20, respectiv 52 înprezent. Tarife mai mari pentrurovinieta valabilã o zi vor plãti ºiºoferii vehiculelor de transportmarfã de 7,5 - 12 tone, depeste 12 tone cu pânã la 3 axe,sau cei ai vehiculelor detransport persoane cu peste23 de locuri. (M.S.)

.......................................................................................................................... iulie 2013

ACTU

ALIT

ATE

8

PP remierul Victor Ponta ade clarat cã s-a vãzut cuse cretarii de stat, cu se -cre tarul general ºi cucâþiva dintre preºedinþii

Consiliilor de Administraþie de laprin cipalele companii aflate însub ordinea Ministerului Transpor -tu rilor.

„Nu poþi sã laºi un minister deo asemenea importanþã nicimãcar o zi fãrã sã fie cineva careges tioneazã. L-am desemnat pese cretarul de stat Ghibu pentruges tionarea treburilor curente alemi nisterului. Am vrut sã dau unsem nal foarte clar cã nu se în ce -teazã activitatea aici ºi tot ceeace þine de transport feroviar, naval,de celelalte proiecte importanteale ministerului se continuã”, ade clarat Victor Ponta.

El a adãugat cã doreºte câtmai repede desemnarea unui „mi -nistru plin, care sã se ocupe deminister aºa cum este normal”.

Primul-ministru Victor Pontas-a ferit sã se afiºeze cu Relu Fe -ne chiu. De altfel, nici în ziua pro -nun þãrii condamnãrii lui Fenechiu- 14 iulie - cei doi nu au fost vãzuþiîm preunã, Fenechiu declarând cãîl aºteaptã pe Ponta la minister adoua zi, pentru a-i preda man da -tul. Predarea s-a fãcut pe furiº,iar când premierul a fost întrebatde jurnaliºti de ce nu au fost che -maþi la eveniment, Victor Pontale-a spus: „N-am vrut sã vã de -ran jez”.

Demisia lui Fenechiu este ºiea una cu cântec, deoarece a fã -cut-o telefonic, ºi nu în scris, aºacum prevede legea. PreºedinteleTraian Bãsescu l-a revocat însã

din funcþie la circa douã ore de lapronunþarea sentinþei.

Fenechiu a fost trimis în ju de -catã în 28 iunie 2012 de procu -ro rii DNA sub acuzaþia cã a vândutprin firmele sale, în perioada2002-2005, transformatoare ºiîn trerupãtoare uzate ºi vechi,fabri cate în anii 1970-1980, lapre þuri de produse noi, cãtre Su -cur sala de Întreþinere ºi ServiciiEner getice Electrice (SISEE) Mol -dova. Afacerea s-a fãcut cu com -pli citatea fostei conduceri ainstituþiei. Prejudiciul adus statuluieste de 6,3 milioane lei, iar Fe -ne chiu ºi cei 5 complici - printrecare fratele lui, un administratorde firmã ºi 3 directori de la SISEEMoldova, condamnaþi ºi ei la câte5-7 ani de închisoare cu executare- vor plãti în solidar aceastã sumã.Sentinþa nu este definitivã, ea fiindata catã cu recurs atât de Fe ne -chiu, care se considerã nevinovat(deºi anchetatorii au demonstratîn dosar cã a sãvârºit 46 de fapte

de complicitate la abuz în serviciuîn formã deosebit de gravã), câtºi de procurorul anticorupþie, carecere pedeapsa maximã de 15 anide închisoare pentru toþi cei 6 in -culpaþi.

Relu Fenechiu lasã ne ter mi -na tã privatizarea CFR Marfã, carenici la aproape o lunã de la câºti -ga rea licitaþiei de cãtre Grup Fero -viar Român (GFR) nu are semnatcontractul - ºi, evident, cele 202milioane de euro ofertate nu auintrat în cont.

Singura lui reuºitã notabilãeste deblocarea plãþilor la fon du -rile europene prin Programul Ope -ra þional Sectorial Transporturi, lamij locul lui iunie. În rest, numireama nagerilor privaþi la CFR Infra -struc turã ºi TAROM a fost supri -ma tã rapid - în aprilie, dupã numai3 luni, fiind înlãturat DimitrisSophocleous, numit director ge -n eral la CFR Infrastructurã în ia -nuarie, iar în iunie, directorul gene -ral al TAROM, numit în noiembrie2012, Christian Heinzmann, a fostobligat (dupã spusele lui) sã îºire ducã de la 4 ani la 1 an man -datul.

De la Ministerul Transportu ri -lor au fost eliberaþi din funcþie anulacesta doi secretari de stat: Va -lentin Preda, care a fost ridicat deprocurorii anticorupþie, în luna fe -bruarie, din faþa sediului Mi nis te -rului Dezvoltãrii, unde ducea unplic cu documente considerate deanchetatori secret de stat, ºi Sep -timiu Buzaºu, în luna iunie, fãrã capremierul sã spunã motivul.

Magda [email protected]

Condamnat la 5 ani deînchisoare, Fenechiu a părăsitTransporturile după 7 luniRelu Fenechiu a fost condamnat de instanţa supremă la5 ani de închisoare cu executare, în DosarulTransformatorului, astfel că şi-a pierdut funcţia de ministrudupă numai 7 luni de la învestire. Premierul Victor Ponta apreluat interimatul la conducerea MinisteruluiTransporturilor şi l-a desemnat pe secretarul de statCristian Ghibu să gestioneze treburile curente aleinstituţiei, până când PNL va desemna un nou ministru.Ovidiu Silaghi a fost desemnat de PNL să ocupe funcţia deministru, dar președintele Traian Băsescu a spus că se maigândește câteva zile. Constituţia îi dă dreptul să refuze osingură dată o nominalizare de ministru.

iulie 2013 ............................................................................................................................

ACTU

ALIT

ATE

11.......................................................................................................................... iulie 201310

ACTU

ALIT

ATE

CC el mai avansat segmental acestui NIMIC se re -fe rã la ordinul de mo di -fi care a OMT 980 (nor -me le de aplicare a legii

trans porturilor), care conþinea ter -me nele ºi procedurile de auto ri -za re a vehiculelor între 2,4 ºi 3,5t ºi cu 8+1 locuri ºi prorogareaobli gativitãþii montãrii plãcuþelorprivind masele ºi dimensiunilevehiculelor. Ordinul plecase chiarcãtre Monitorul Oficial dupã ceministrul din acel moment, ReluFe nechiu, îl semnase în data de5 iulie, în faþa reprezentanþilor cã -rã uºilor. Interesant este însã cãac tul normativ nu fusese pre zen -tat în forma sa finalã patronatelor,explicându-li-se cã aceasta estepro cedura, dar cã s-a þinut contde cererile lor. ªi dupã ce a sem -nat ministrul a fost dificil obþinutactul normativ. Dar... surprizã. Pa -tro natele au descoperit cã dis cu -þiile purtate în Comisia de DialogSocial nu fuseserã respectate.

„De mai multe sãptãmâni,CNR (Confederaþia Naþionalã Ru -tie rã) a cerut ca MT sã prezintefor ma finalã, trecutã de com par -ti mentul juridic ºi care s-a aflatpe circuitul de avizare, fiind pre -gã titã pentru semnare de cãtremi nis tru. Sub pretextul cã esteanti procedural ºi cu asigurarea cãa proape toate amendamentelepa tronatelor au fost analizate ºiac ceptate, MT a tergiversat pre -zen tarea formei agreate de ei,CNR vãzând forma finalã «în toatãsplen doarea ei» doar dupã ce mo -dificarea OMTI a fost semnatã deministrul Relu Fenechiu“, arãtase cretarul general CNR, MayerSiegfried.

Către MonitorulOficial şi înapoi

Concret, termenul pentru li cen -þierea vehiculelor între 2,4 ºi 3,5 tsau 8+1 locuri fusese stabilit, învarianta semnatã de ministrul Fe -nechiu, la 1 septembrie, în con di -þiile în care patronatele ceruserão cu totul altã datã. O adresã trans -misã de CNR ministrului la puþintimp dupã semnare preciza: „Prin

prezenta adresã, vã solici tãm sãbi nevoiþi a dispune mãsu rile nece -sare în vederea prorogãrii terme -nu lui de licenþiere a sec to rului detransport marfã cu auto ve hiculecu mtma 2,4 - 3,5 tone ºi de trans -port persoane cu 8+1 locuri, caterm enul sã coincidã cu cel al obli -gativitãþii posesiei de ates tat pro -fesional al ºoferilor aces tora, pe01.01.2014. În acest fel, se des -chide calea ca modi fi cãrile aduseOUG 11 în CIS (n.r. Co misia pentruIndustrii ºi Ser vi cii), sã poatã ajun -ge în Parlament, pentru votul final.Doresc sã rea mintesc faptul cã, lada ta de 22.05.2013, cu ocaziasem nãrii de cãtre pãrþi a minuteico mune MT - CNR - UNTRR, aþi

bine voit sã precizaþi cã nici dum -neavoastrã nu agreaþi o birocraþieexcesivã, li cenþiere în loc de auto -ri zare simplã, obligativitatea anga -jãrii unui coordonator de transport,obli garea ºoferilor sã posedeatestat etc.“

Probleme privind actul nor -mativ semnat de ministru au ri di -cat toate asociaþiile patronale. Înconsecinþã, ordinul de ministru afost retras de la Monitorul Oficial,pentru unele mici modificãri...

Se pare cã obligativitatea li -cen þierii va fi prorogatã pentru 1octombrie, termen cu care CNRnu este de acord în continuare,sus þinând prorogarea pânã la01.01.2014. Din partea MT s-a în -

cercat ºi o „pseudo-negociere...te lefonicã”, prin care s-a doritsepa rarea transportului contra costde cel în interes propriu, în sec torul2,4 - 3,5 tone ºi, la refu zul CNR,MT nu a mai continuat discuþia peaceastã temã. Soarta ºi conþinutulOMTI 980/2011 este în con ti -nuare incert. Dar la ora închideriiediþiei premierul Victor Pontapreluase interimatul, arãtându-se

într-un comunicat cã problemelecu rente vor fi rezolvate de secre -ta rul de stat Cristian Ghibu.

De menþionat cã de finalizareaacestui act normativ este legatãºi modificarea HG 69 privindamen zile aplicate pentru neres -pec tarea prevederilor privindtrans portul rutier, care, conformne gocierilor cu patronatele, ar tre -bui reduse semnificativ.

În ce direcţiedorim să mergem?

În plus, pentru foarte multe din -tre punctele din minuta sem na tãîntre transportatori ºi Minis terulTrans porturilor în data de 22 maipen tru a se renunþa la pro teste, pa -tro natelor li s-a sugerat sã ia legã -tura cu ministrul Dan ªova. Se puneîntrebarea legitimã: în ce calitate asemnat MT un act în care erau prin -se elemente care nu îi intrau în atri -bu þii? Într-adevãr, în minutã se preci -zeazã cã „Mi nisterul Trans por turilorva propune partenerilor sociali unpro gram punctual în ve de rea solu -þio nãrii problemelor pre zentate carein trã în competenþa MinisteruluiTrans por turilor“. Dar nimeni nu aspus în momentul în care transpor -ta torii se pregãteau sã iasã în stradãcã acea minutã tre buie semnatã ºide ministrul Dan ªova. ªi nici mãcarîn perioada ur mãtoare. Ci nu mai lao lunã distanþã (pe 5 iulie), dupãmulte întâlniri ºi dis cuþii... dupã multeeforturi din par tea celor implicaþi. Lis-a trans mis, practic, transportatorilorcã tre bu ie sã o ia de la început. Psi -ho lo gic, este foarte simplu într-unast fel de moment sã te gândeºti sãre nunþi la tot. Dupã ce þi se sem -nea zã în faþã acte normative fãrã aºti forma finalã (pentru cã nu estepro cedural) ºi fãrã a se þine cont deele mente importante ne gociate, alteacte normative par sã rãmânã în aerºi eºti trimis sã o iei de la ca pãt cune gocierile într-un alt loc, NIMIC numai pare sã aibã sens. Într-a devãr,poþi foar te bine sã te gân deºti cãne go cia torii transpor ta torilor au fostcreduli, cã nu ºi-au luat toate mã su -rile de precauþie. Dar ei au dat do -vadã de bunã cre din þã. Au re nun þatla proteste. Unde este buna credinþãa reprezen tan þi lor sta tului? Cum vorsã dea un exem plu de corectitudinecare ar trebui sã determine firmelesã îºi plã teas cã în mod corect taxele?Sunt în rãzboi cu cei împreunã cucare ar trebui sã construiascã eco -no mia? Cine, cui îi furã pãlãria înaceastã situaþie? Mesajul pare a fi:sunteþi pe cont propriu. Dar atuncicând fiecare este pe cont pro priunu se mai construieºte nimic. ªiinclusiv cifrele raportate de Guvernvor arãta din ce în ce mai rãu. Pentrucã va fi pe cont propriu...

Meda [email protected]

Despre negocieri...Aproximativ două luni de negocieri pe marginea minuteisemnate de patronate şi reprezentanţii MinisteruluiTransporturilor. Şi... NIMIC. Cel puţin până la dataînchiderii ediţiei. Acest NIMIC are însă o mulţime defaţete, pe care le vom descrie puţin în cele ce urmează.

Pe site-ul www.ziuacargo.roputeþi gãsi integral relatãrilereprezentanþilor CNR privindnegocierile cu MinisterulTransporturilor.

Ce ar putea face mediulprivat pentru a oferiargumente plenuluiCamerei Deputaþilor înseptembrie, în vedereasusþinerii nelicenþieriivehiculelor între 2,4 ºi 3,5 tºi a celor cu 8+1 locuri?Cred cã este o ocazie bunã ca

ope ratorii de transport sã înþe lea -gã faptul cã trebuie sã punã maimult accent în ceea ce priveºtepregãtirea ºoferilor. Sunt aspecteîn motivaþia OUG 11 care susþinne cesitatea acestor mãsuri supli -men tare de licenþiere în vederecreº terii siguranþei rutiere. Dacãtrans portatorii ar decide sã deaun semnal privind o mai bunã pre -gã tire a angajaþilor din domeniuar putea reprezenta un argumentserios pentru Parlament. Ar fi im -po r tantã deschiderea unei cam -panii de responsabilitate socialã.Companiile din domeniu ar puteadecide, de exemplu, sã îºi trimitãanual 25% dintre ºoferi sã par -cur gã un training de o zi sau douãpri vind condusul defensiv, condu -sul economic. Maºinile care suntconduse de astfel de ºoferi sã fieinscripþionate cu privire la faptulcã firma participã la aceastãcampa nie privind conducerea res -pon sa bilã, iar ºoferii sã poatã pre -zen ta, atunci când sunt opriþi, cer -ti ficatul cã au participat la traning,în aºa fel încât sã creadã în utili -tatea sa inclusiv ºoferul, iar ope -ratorul de transport sã nu-l pri -veascã precum o impunere. Vomcrea astfel o diferenþã între com -pa niile iresponsabile ºi cele careinvestesc cu adevãrat în pregãtire.În plus, participarea la o astfel decampanie ar reprezenta mai puþindecât atestarea tuturor ºoferilorîntr-o perioadã de câteva luni, aºacum prevede OUG 11.

În cadrul Comisiei pentru In -dus trie ºi Servicii, aceastã or do -nan þã a fost amendatã în consensgeneral între reprezentanþii trans -por tatorilor ºi deputaþi, în sensulpãs trãrii doar a reglementãrilor ceþin de transportul cu autobuzul,transportul elevilor ºi abrogãriireglementãrilor privind licenþiereala marfã ºi pasageri sub 3,5 t ºi 9locuri. Dacã s-ar pune bazele uneiastfel de campanii pânã la în ce -putul sesiunii viitoare, plenul Ca -merei Deputaþilor ar putea lua actde faptul cã mediul privat con -ºtien tizeazã faptul cã existã o anu -mitã problemã, iar la nivelul celorresponsabili vor fi luate mãsuri.Este un motiv foarte bun care sãsensibilizeze plenul pen tru a urmarecomandãrile Comisiei pentruIndustrie ºi Servicii. Ar fi pentruprima datã în istoria Parla me n tuluicând o reglementare ini þiatã deGuvern, care îºi are ar gumenteleei, pe de o parte, sã fie primitã demediul privat cu res po n sabilitate.

Ce se întâmplã cu legeataximetriei?Acest act normativ stãtea de

mai bine de un an în comisie. Amreuºit sã ajungem într-o situaþiefoarte avansatã privind acest actnor mativ, care suscitã foarte mul -te discuþii. Vom rezolva însã toateaspectele pânã la începutul se -siu nii viitoare, astfel încât în sep -tembrie sã avem o nouã lege ataximetriei. Menþionez cã în acestact normativ am prins sancþiunifoar te severe aplicate inclusiv per -soa nelor fizice care fac transport

de pasageri neautorizat ºi contra-cost. Este vorba despre amenziim portante, care variazã între5.000 ºi 15.000 de lei ºi se aflãîn discuþie inclusiv ridicarea plãcu -þe lor de înmatriculare. Din poziþiade parlamentar vreau sã catalizezschimbul de idei, un dialog caresã ridice standardul a ceea ce afost pânã acum.

Ce se întâmplã cu noulCod Rutier?Am avut deja discuþii cu Lucian

Diniþã, directorul Direcþiei Rutieredin cadrul IGPR, privind acest nouCod Rutier, þinând cont de faptulcã sunt raportor pe acest act nor -mativ, ºi sper ca pânã la Crãciunsã-l avem gata. Ne dorim ca acestnou cod rutier sã înglobeze toatereglementãrile din domeniu, astfelîncât sã nu mai fie necesare nor -me de aplicare, care sã fie schim -ba te prin ordin de ministru. Credîn ideea cã o lege, pentru a fi res -pec tatã, trebuie sã fie ºi respec -ta bilã. Am în vedere componentade moralitate ºi capacitatea de ao respecta, de aºa manierã încâtcei care sunt supuºi legii respec -tive sã aibã credinþa cã este binesã respecte aceastã lege. ªtiu dinpoziþia de conducãtor auto cãdacã înþeleg cã e corectã, opor -tu nã, o limitare de vitezã, o res -tric þie, o respect. Dacã este însãab surdã, aºa cum sunt linii con ti -nue pe aliniament, de kilometri,îmi creeazã un sentiment de frus -trare. Este o luptã foarte mareîntre conºtiinþa unui om ºi reali -ta tea practicã, atunci când vedecã este obligat sã respecte un lu -cru absurd. Sper ca acest CodRutier sã fie corect din acestpunct de vedere.


iulie 2013 ............................................................................................................................

INTER

VIU

13.......................................................................................................................... iulie 201312

INTER

VIU

Ziua Cargo: În finalulacestei sesiuniparlamentare au fostabordate în Comisia pentruIndustrie ºi Servicii douãacte normative foarteimportante pentrusegmentul de transport:OUG 11, care a modificatlegea transporturilorintroducând licenþiereapentru vehiculele sub 3,5 tºi 8+1 locuri, ºi OG 43privind regimul drumurilor.Care au fost recomandãrileComisiei pentru plen?Lucian ªova: Am avut ocazia

ca în ultima parte a sesiunii sã di -na mizãm puþin activitatea Co mi -siei. Cred cã, din acest punct devedere, am contribuit la reglemen -ta rea mai rapidã a unor acte nor -mative care se aflau de mult timppe circuit, iar OUG 11/2013 tre -bu ia dezbãtutã rapid, þinându-secont de faptul cã este vorba de -spre o ordonanþã de urgenþã.Comi sia recomandã plenului Ca -me rei Deputaþilor sã voteze OUG

11 cu o serie de modificãri. Estevorba despre abrogarea regle -men tãrilor privind licenþierea ve -hiculelor între 2,4 ºi 3,5 t ºi a celorcu 8+1 locuri. Am cãzut de acordatât în comisie cât ºi cu societateacivilã cã aceste reglementãri pri -vind autorizarea operatorilor ºi avehiculelor sub 3,5 t nu vor pro -duce rezultatele pe care le aºteptaGuvernul, nereprezentând o so -lu þie practicã pentru combatereapirateriei.

În ceea ce priveºte Ordonanþa43 privind drumurile am adus îm -bu nãtãþiri, am catalizat discuþiile

între operatorii de transport ºi au -to ritatea competentã, de aºa ma -nierã încât s-a ajuns la o formãacceptatã de toate pãrþile.

Între modificãrile operate, deexemplu, CNADNR ºi-a luat anga -ja mentul (aspect reglementat) cãdacã genereazã o rutã ocolitoare,care poate cuprinde drumuri jude -þene, aceasta sã nu includã taxelocale, astfel încât transportatoriisã o poatã folosi fãrã a fi afectaþide restricþii de tonaj. De ase me -nea, am decis reintroducereaAST-ului pentru supratonaj. Consi -der cã aceastã autorizaþie pentrusupratonaj reprezintã un mijlocprin care un transportator poatefi adus în legalitate într-o situaþieîn care, poate fãrã vina lui, areîncãr cãturã mai multã. Acest ASTpermite însã încãrcarea numai înlimita maximã admisã de cãtrecon structorul camionului. Repre -zin tã un venit în plus pentru întreþi -ne rea drumurilor în condiþiile încare este puþin probabil ca opera -to rul de transport sã dea jos marfadin camion odatã ce este încãrcatde client, iar siguranþa nu este pe -ri clitatã în condiþiile în care vehi -cu lul a fost proiectat pentru res -pec tiva masã ºi rãspunde corectdin punct de vedere tehnic.

Parlamentul ar puteaspune NU licenţieriivehiculelor miciPlenul Camerei Deputaţilor ar putea decide după vacanţăabrogarea prevederilor privind licenţierea vehiculeloravând masa între 2,4 şi 3,5 t sau cu 8+1 locuri, după ceComisia pentru Industrie şi Servicii a dat aviz negativacestor reglementări, la analiza OUG 11/2013. DeputatulPSD Lucian Şova, membru al acestei Comisii, este însă depărere că mediul privat ar trebui să ofere un exemplu deresponsabilitate socială pentru ca membrii Parlamentuluisă aibă motive puternice în plus pentru a vota în aceastădirecţie.

Trebuie sã recunoaºtemcã eforturile noastre de

a trece prin comisii OUG 11 ºiOG 43 nu au fost încununatede succesul de a trece ºi prinplen în sesiunea care tocmais-a încheiat. Din pãcate, amprivit superficial circuitulbirocratic al documentelor, iaractele normative nu au fostintroduse pe ordinea de zi aPlenului. Aº trece aceastãscãpare la capitolul insucceseale acestei sesiuni“.

„

O campanie de pregãtirea ºoferilor pe segmentul

de conducere defensivã arîmbunãtãþi mult imagineasectorului de transport, vãzut,din pãcate, într-o luminãnegativã de o mare parte asocietãþii“.

„

AST-urile ar putea fireintroduse“.

„

În Codul Rutier aflat înacest moment în

Parlament definimconducerea agresivã ºistabilim sancþiuni pentruaceasta. Sper cã vom aveapânã la iarnã un nou codrutier“.

„

Legea taximetriei arputea introduce mãsura

de ridicare a plãcuþelor deînmatriculare pentrupiraterie“.

„

iulie 2013 ............................................................................................................................

EV

EN

IMEN

T

15.......................................................................................................................... iulie 201314

EV

EN

IMEN

T

trans port, furnizorii care comu ni -ca serã tarifele respective au afir -mat ori cã preþurile nu mai suntde actualitate ori cã au vehiculeleangrenate într-un alt contract maiprofitabil. „Se întâmplã de foartemulte ori ca furnizori de transportsã liciteze la un preþ, iar când sepune problema sã semneze con -trac tul, sã nu o mai facã“, au arãtatcli enþi prezenþi la conferinþa or -ga nizatã de Ziua Cargo.

„Clientul trebuie sã se asigurecã furnizorii cu care intrã în ne go -cie rile finale pot într-adevãr sã ofe -re serviciile cerute. Preþul tre bu iesã permitã furnizorului sã des fã -ºoa re acþiunile prevãzute în contractîn mod corect. Trebuie þinut contcã atunci când optezi pen tru exter -na lizare pierzi pe anu mi te segmen -te, precum controlul sau know-how-ul, iar aceste deza van tajetre buie compensate“, a þinut sã pre -ciz eze Nicolae Ciº ma ºu. Directorulde logisticã al Fries land Campinaa subliniat cã sus þine externalizareaactivitãþii de logisticã, chiar dacãultima licitaþie fãcutã în acest sens,pe o pe ri oa dã de nouã luni, s-aîncheiat fãrã rezultat.

Atenţie laindicatorii deperformanţă!

În opinia Laurei Simion, vice pre -ºe dinte ARILOG ºi SupplyChain Ma -nager pentru Eu ropa LC Waikiki, unaspect foarte important þine demãsurarea performanþei atunci cândai ajuns în faza finalã a lici ta þiei ºinu mai negociezi decât cu douã sautrei firme. „În acel mo ment trebuiepuºi la probã furni zorii, pentru cãdacã nu apelezi la o simulare s-arpu tea ca dupã sem narea contrac -tu lui sã constaþi cã se dãrâmã toatãconstrucþia realizatã anterior. Nueste îndeajuns sã sta bileºti KPI (n.r.indicatori de perfor manþã). Trebuiesã agreezi ºi modul în care îi mãsori.Transportatorul poate spune cã agreºit o datã, dar pentru client aceagreºealã poate însemna pierderifoarte importante. Poate însemna,de exemplu, rata rea unei promoþiipentru cã marfa în loc sã ajungã în3 zile a ajuns în 7. Existã mari discuþiila analiza KPI ºi cred cã fiecare

logistician sau transportator artrebui sã ºtie implicaþiile fiecãreiactivitãþi sau decizii pe care o ia ºisã ºi-o asume. Clientul trebuie sãse ocupe de vân zãri, iar logisticianulde opti mi za rea activitãþii - nu esteproductiv sã aibã loc întâlniri re pe -tate pentru a discuta în contradic -to riu pe mar gi nea KPI“, a explicatLaura Simion.

Totuºi, furnizorii sunt de pãrerecã astãzi tariful primeazã. „Începesã devinã periculos ce se întâmplãîn România, faptul cã în faþa ca li -tãþii primeazã un tarif care nu maieste sustenabil. Avem firme de con -sultanþã care realizeazã studii pe a -cest segment ºi este pãcat cã într-opiaþã în care logistica se în dreaptãspre maturizare, am ajuns într-unmoment în care un tarif arun cat pemasã poate sã batã ex per tiza ºicalitatea“, a apreciat Da niel Duca,directorul de dez vol tare al NDLogistics Romania, subsidiara localãa Grupului Nor bert-Dentressangle.

O mare problemã o reprezintãfaptul cã, de obicei, se discutã cuachi zitori care nu au pregãtire peseg mentul de logisticã. „Aceºti achi -zitori trebuie învãþaþi pe ce tre buiesã punã accentul. Furni zorii trebuiesã le explice. Ei nu ar trebui sã seaºtep te sã gãseas cã în mod obliga -to riu de partea cealaltã a baricadeioameni cu com petenþã. Realitateane-a arã tat cã de partea clientuluinu este neapãrat un om cu foartemulte competenþe, mai ales peparte de logisticã. În momentul încare încep un proiect de licitaþie,furni zo rii trebuie sã se asigure cãper soa na aflatã de partea cealaltãînþe lege exact termenii pe care îifoloseºte în oferte. De multe ori,neînþelegerile vin de aici“, a su bli -niat Laura Simion.

Daniel Duca a arãtat, în acelaºicontext, cã a întâlnit multe cazuriîn care reprezentanþii potenþialuluiclient nu ºtiau practic ce se aflã în

spatele unui tarif. Trebuiau sã facãeconomii, iar acest lucru se realizanumai prin intermediul tari fu lui, fãrãa fi luate în calcul în mod realelemente de calitate sau implicaþiilepe care le-ar putea avea un tarif ne -jus tificat. Chiar dacã externalizareaîn sine are ca scop reducerea cos -tu rilor cu lo gis tica sau transportul,este foarte important procentul încare se doreºte diminuarea costu -ri lor, pen tru cã o reducere de 50%din tarif este puþin probabil sã fieºi sustenabilã. „Tot ceea ce se în -tâm plã în piaþã la ora actualã se plã -teºte foarte scump. Nu vreau sãintru în detalii ºi exemple, însã suntmulþi jucãtori din FMCG ºi retail careau semnat pe niºte hi me re, practic,iar dupã 6-7 luni au înce put pro ble -mele“, a arãtat di rec torul de dez -vol tare ND Logis tics Romania.

ªi de fiecare datã, atunci cândapar probleme dupã licitaþie, intrãîn prim plan caietul de sarcini, carear trebui sã punã cu adevãrat faþãîn faþã nevoile clientului ºi posibi li -tãþile furnizorului. În opinia lui DanielDuca, Asociaþia Românã de Lo gis -ti cã (ARILOG) ar putea rea liza unformat exemplu de caiet de sarciniprivind externalizarea serviciilor delogisticã, la care s-ar putea raportamembrii ºi toþi cei interesaþi de acestsector. „În Ro mânia, procesul dealegere a unui furnizor nu este stan -dardizat, iar pe masa potenþialululclient pot sã aparã tarife care repre -zintã lu cruri diferite. În spatele aces -tor ta ri fe ºi a construcþiei tarifare, fie -ca r e dintre furnizori ia în calculanumite aspecte. Standardizarea aroferi transparenþã în procesul deofertare. Ar deveni foarte clar cevrea fiecare client ºi ce poate primide la furnizor“, a con clu zio nat di rec -to rul de dezvoltare ND LogisticsRomânia.


„„CC red cã atuncicând participi la olicitaþie privind ex -ternalizarea ser -viciilor de logis ti -

cã este foarte important sã fii foartebine informat asupra proiectului.Pentru cã dacã nu ºtii cu exactitateceea ce vrea clientul, totul se trans -formã într-o pierdere de timp. În aldoilea rând, abordarea trebuie sãfie corectã“, a apreciat Nicolae Ciº -ma ºu, director logisticã în cadrulFriesland Campina.

Este vital ca ambele pãrþi carese aflã în procesul de negocieresã ofere informaþiile corecte. Fur -ni zorii de logisticã au arãtat cãexis tã cazuri în care, dupã sem -na rea contractului, volumele sã nufie cele menþionate, pe de altã par -te clienþii se plâng cã, nu o datã,fur nizorul nu a putut oferi ser vi ciileasupra cãrora ºi-a luat an ga ja -mentul. De foarte multe ori însã,în spatele unei astfel de atitudini,se aflã un tarif nejustificat de mic.

„În mod normal, licitaþiile se în -tind pe mai multe luni. De obicei þise trimit toate documentele, in clu -siv contracte. Sunt companii careau documentaþii foarte stu foa se.Mi s-a întâmplat sã primesc un caiet

de sarcini care avea peste 100 depa gini. Problema este cã în cazulmul tor licitaþii formatul este foarterigid, nu te poþi expri ma liber ºi sepierd anumite infor ma þii despre tineca ºi companie ºi soluþii alternativepe care le-ai putea oferi. În plus,sunt condiþii foar te drastice privindres pon sa bi litatea ta ºi beneficiilelor, iar ºansele de a dezvolta unproiect pe termen lung (minim 3-5 ani) cu cel care a licitat sunt destulde mici pentru cã, de exemplu, suntclienþi care fac licitaþii pentru unan, cumpãrã cel mai mic preþ dinpiaþã ºi, dupã un an, poþi pierdeclientul foarte uºor pentru cã ori -când poate veni altcineva cu unpreþ mai mic. De multe ori se puneac centul pe preþul cel mai mic, ceeace nu este în regulã. Dacã ai faceun agreement pe 3-5 ani, poþi sãîþi planifici altfel resursele ºi sãajungi la un preþ foarte bun dupã

1-2 ani de colaborare. Sã nu maivorbim de costurile su pli men tareale unui nou tender ºi, im plicit, uneinoi mutãri de stoc, in terfaþãri desoft, traininguri pen tru oameni etc“,a afirmat Rareº Mãcinicã, ManagingDirector Lagermax AED Romania,subli niind cã este imposibil sã oferica litate la un preþ foarte mic.„Atunci când preþul este nejus ti fi -cat de mic, pot fi probleme pri vinddepozitul, oamenii pot fi an gajaþi lanegru, sunt nepregãtiþi, nu serespectã termene, întârzie mar fasau dispare, nu existã asi gurãri...Pânã la urmã, clientul pier de multmai mult decât a câºtigat atuncicând a ales un tarif nejus ti ficat demic“, a precizat Rareº Mãcinicã.

Un tarif care săreflecte costurilereale te poatescăpa de multeprobleme

Clienþii recunosc cã atuncicând s-a agreat, în România sauîn strãinãtate (de cãtre companiilemamã), asupra unor tarife foartemici, în momentul în care au fostnecesare camioanele pentru

Informaţii dinculisele licitaţiilorSă fii informat. Să comunici bine. Să transmiţi încredere...Să ai o echipă de negociere bine pregătită. Sunt câtevadintre elementele care pot conta foarte mult într-olicitaţie, în opinia celor care au participat la masarotundă privind licitaţiile organizată cu ocazia conferinţei„Am marfă, caut transport“.

Daniel Duca, director dedezvoltare ND Logistics România:

Este foarte important ca optimizãrile sã treacãdincolo de barierele privind concurenþa, iar

competitorii sã fie de acord sã îºi transporte produseleîn acelaºi camion pentru a reduce costurile.“

„

Rareş Măcinică, ManagingDirector Lagermax AED:

Se pune accentul pe preþul cel mai mic, ceeace nu este în regulã“.

„

Nicolae Cişmaşu, directorlogistică Friesland Campina:

Atunci când optezi pentru externalizare, pierzipe anumite segmente, precum controlul sau

know-how-ul, iar aceste dezavantaje trebuiecompensate“.

„

Laura Simion, vicepreşedinteARILOG şi SupplyChain Manager

pentru Europa LC Waikiki:De foarte multe ori apar probleme din faptul cãreprezentantul clientului nu înþelege modul de

ofertare al furnizorului de logisticã. El citeºte în moderonat oferta, fãrã sã îi fie clar ce înseamnã de fapt un tarif mai mare.“

„Discuþiile purtate cuocazia conferinþei Ziua Cargoau scos în evidenþãreducerea volumelorde transportat. Astãzi suntdin ce în ce maicãutate conceptele dedistribuþie pentru volume maiscãzute.

la care se adaugã livrãri just-in-time.

Hub-ul centraleste la Sibiu

Concret, distribuþia în cadrulPall-Ex se realizeazã în mai multefaze. Prima se referã la colectareaºi consolidarea mãrfurilor de cãtremembri, care apoi sunt trans por -ta te la hub-ul central Pall-Ex dinSi biu. Acest lucru se întâmplã înfie care noapte, la o orã presta bi -litã. Odatã ajunsã în hub, marfaeste sortatã pentru a fi încãrcatãîn vehiculele corespunzãtoare alemembrilor, care se întorc la sediulpro priu în dimineaþa zilei urmã -toa re ºi livreazã marfa cãtre clien -þii din zonã.

De menþionat cã fiecare parte -ner opereazã depozitul lui local,unde colecteazã marfa, pe careo trimite utilizând camioane mariîn hub-ul central. „În fiecare noap -te, vin camioane cu marfã pale ti -za tã în depozitul din Sibiu, undese face cross-dock. De exemplu,din Constanþa este adusã marfãpen tru restul þãrii, care este pre -luatã din Sibiu de ceilalþi parteneri.În acelaºi timp, partenerii din þarãaduc la Sibiu marfã având des ti -na þie Constanþa. Astfel, economiavine din faptul cã vehiculul esteocu pat ºi pe tur ºi pe retur“, a ex -pli cat Danor Ionescu, menþionândcã, în depozitul din Sibiu, un ca -mion este descãrcat în 16 minute,în condiþiile în care marfa estescanatã ºi statusul ei descãrcatîn sistem. De altfel, marfa estesca natã încã din momentul în careeste preluatã de parteneri în de -po zitele proprii, parcursul ei pu -tând fi urmãrit online/live printr-unsistem track & trace de cãtreclienþi. Totul este gestionat de sis -temul Twine, dezvoltat de engleziîn ultimii 16 ani, implementat latoþi partenerii Pall-Ex, care pre -su pune tehnologie Bar-Code,track & trace, comunicare ºi rãs -puns „real-time”, trasabilitate &con trolul calitãþii, KPI, dovada li -vrãrii online (E-POD) ºi CMR Sca -nat în 24h.

Astfel, pe lângã faptul cã Pall-Ex pune la dispoziþia companiilorpartenere infrastructura necesarãpentru distribuþie, oferã know-how, metodologie, proceduri ºi,mai ales, disciplinã.

Cum deviimembru?

Pentru ca o companie sã devi -nã membru Pall-Ex, trebuie par -cur se mai multe etape. Într-o pri -mã etapã, viitorii parteneri suntiden tificaþi sau iau din proprie ini -þiativã legãtura cu reprezentanþiireþelei. Apoi, are loc o discuþie cupa tronul companiei, cãruia i sepre zintã conceptul, pentru a sepu tea implica iniþial direct. Ulte -rior, acþiunea poate fi preluatã dema nagerii care îl reprezintã încom panie. „Este foarte importantca firma sã aibã o bunã reputaþielo calã ºi sã beneficieze de exper -tizã în transportul ºi distribuþia demarfã. Sã deþinã maºini cu ajutorulcãrora sã acopere zona. De ase -me nea, sã înþeleagã aspectele co -merciale ºi sã dispunã de oamenide vânzãri ºi de un sistem IT. Înace laºi timp, partenerii trebuie sãfie stabili din punct de vedere fi -nanciar, motiv pentru care se faceo analizã financiarã pe baza ba -lan þelor ºi a bilanþurilor, în urmacãreia compania primeºte unscoring. Urmãrim din acest punctde vedere mai multe aspecte pre -cum gradul de îndatorare, activeversus pasive sau acoperirea dinpiaþã“, a arãtat Danor Ionescu,subliniind cã nivelul parcului con -teazã, dar nu reprezintã un criteriueliminatoriu. În opinia sa, membrii

încep sã facã profit în maxim 6luni de la momentul aderãrii, încon diþiile în care costurile iniþialenu sunt foarte mari. Este vorbade o taxã de acces la reþea, vala -bi lã timp de 10 ani, la care seadau gã o taxã operaþionalã, directpro porþionalã cu numãrul paleþilordistribuiþi în reþea. De asemenea,fie care depozit al partenerilor estedo tat cu aparate wireless, prin in -ter mediul cãrora mãrfurile suntau tomat introduse în sistem. „A -ces te dispozitive sunt furnizateprin intermediul Pall-Ex, dar tre -buie achitate de parteneri. Ele auo duratã de viaþã de cel puþin 5ani ºi oferã o serie de facilitãþisuplimentare pe lângã scanare,precum fotografierea paletului ºimãsurarea lui. Aducem acesteapa rate din Anglia, unde am obþi -nut preþuri foarte bune, bene fi -ciind de puterea de negociere agru pului. ªi etichetele utilizate înreþea au anumite caracteristicispeciale ºi pot fi scanate de la 7-8 metri.“ De asemenea, în cazulîn care nu au, partenerii Pall-Extrebuie sã îºi recruteze un om devânzãri ºi un operator la calcu la -tor, care sã lucreze part-time, di -mi neaþa ºi seara, câte 2-3 ore.

„Ne aflãm în parteneriat. Fie -care firmã are clienþii proprii ºi îºistabileºte preþurile. Tarifele pentruserviciile prestate între partenerisunt însã fixe. Toþi partenerii auastfel acces la un sistem com pe -ti tiv de distribuþie naþionalã 24 h,lucru care, altfel, este aproape im -posibil. Nici o altã firmã care nufo loseºte puterea unitã a altor fir -me nu poate sã facã asta“, a pre -ci zat Danor Ionescu.

Planurile de dezvoltare vi zea -zã zona de retail, comerþul online,segmentul reverse logistics (elec -tro casnice, ambalaje), grupajul in -ternaþional cu ajutorul celorlaltereþele naþionale ºi creºterea efi -cien þei operaþiunilor prin introdu -ce rea de semiremorci doubledecker.


iulie 2013 ...................................................................................................................................................................................................................................................... iulie 2013

EV

EN

IMEN

T

16

Fondatã în 1996, reþeaua Pall-Ex a devenit unul dintre lideriieuropeni în materie de servicii logistice, fiind un concept nou pentruCentrul ºi Estul Europei. Nu însã ºi pentru Vest. În Marea Britaniefuncþioneazã 10 astfel de reþele, în Germania 9, în Italia ºi în Spania4, iar în Franþa sunt 7. Pall-Ex se aflã în creºtere atât în MareaBritanie cât ºi în Europa Continentalã - astãzi unificã 327 membri înîntreaga Europã ºi transportã 3,1 milioane de paleþi pe an. Din 2011activeazã în România, promovând un model inovativ de afaceri, carepermite formarea unei reþele de transportatori ºi distribuitori localice oferã un serviciu de livrare în 24 de ore a mãrfurilor paletizatepe întreg teritoriul þãrii.

PALL-EX Romania a preluat marfa TCE HOLDING

Pall-Ex Romania a devenit cel mai mare distribuitor de mãrfuripaletizate în regim expres din România dupã ce a anunþat planurilede a încorpora compania TCE Holding în reþeaua de membri.Înþelegerea presupune ca TCE sã îºi înceteze toate activitãþile lanivel de regional ºi sã devinã membru al reþelei Pall-Ex Romania,transportând astfel mãrfurile sale paletizate prin intermediul reþeleide membri. „Noul parteneriat va duce la creºterea volumelor reþeleide mãrfuri paletizate cu aproximativ 50% ºi va spori numãrul demembri regionali cu 10%“, a precizat Danor Ionescu.

iulie 2013 ............................................................................................................................ 17

MM embrii Pall-Ex susþincã lucrul în echipã ba -zat pe respect func -þioneazã ºi pe planlo cal. Patru dintre

fon datorii acestei reþele pe planlocal au prezentat ce au obþinutîntr-o perioadã de un an ºi jumãtatedin acest parteneriat.

Pentru Cristian Tatu, CEO TopVest Logistic Braºov (companiede distribuþie cu 17 camioane),in trarea în parteneriatul Pall-Ex aînsemnat dublarea cifrei de afaceriîn 2013 faþã de 2012, în condiþiiledezvoltãrii unei activitãþi com ple -men tare ºi creºterii eficienþei dis -tri buþiei proprii, prin reducereacos turilor pe partidã/tonã cu25%. Au fost atraºi clienþi noi, iarsto curile proprii au scãzut princreº terea frecvenþei livrãrilor.

Adrian Popescu, administratorGral Logistics SRL Bacãu (com -pa nie cu 15 camioane ºi o cifrãde afaceri de 12 milioane de lei),

a arãtat cã în momentul intrãrii înPall-Ex îºi punea probleme privindseriozitatea membrilor pe care nuîi cunoºtea în acel moment. Dar,du pã o perioadã de 5 luni în carenu a fost înregistrat nici un fel deincident, îndoiala a dispãrut. Com -pa nia ºi-a lãrgit gama de serviciioferite clienþilor putând asiguradistribuþia partidelor mici expressoriunde în þarã, iar costurile dedis tribuþie pe partidã/tonã s-auredus cu 30%.

Total As din Cluj este, ca vo -lum, cel mai mare membru al reþe -lei din þarã, dispune de o flotã pro -prie de distribuþie, de 3 depoziteºi are 148 de angajaþi. Companiatrimite astãzi douã camioane plineîn fiecare searã cãtre depozitulcen tral din Sibiu. „În 2011 aveamo experienþã importantã în vânzãriºi distribuþie, dar nu ºtiam nimicdespre acest business. Ne do -

ream însã diversificarea activitãþii.Dupã un an ºi jumãtate pot spunecã a fost o afacere de succes“, aafir mat Alexandru Mureºean,admi nistratorul companiei. El apre cizat cã prin intermediul Pall-Ex a lansat o nouã divizie, un noucentru de profit, stocurile propriide marfã s-au redus cu 32%, iarin dicatorii de profitabilitate s-auîmbunãtãþit în condiþiile creºteriivitezei de colectare ºi reduceriicircuitului cash to cash.

ªi pentru compania Boemadin Hunedoara, care beneficiazãde flotã de distribuþie, 4 depoziteºi 100 de angajaþi, parteneriatuldin cadrul Pall-Ex a însemnat uti -li zarea eficientã a parcului prindiminuarea costului tonã livratãcu 27%. În paralel, gama de ser -vi cii oferite a crescut, companiarea lizând astãzi servicii de depo -zi tare, picking ºi pregãtire marfã,

Parteneri pentru profit

EV

EN

IMEN

T

Danor Ionescu, CEO Pall-Ex Romania:

Pall-Ex este o soluþie nouã de distribuþie naþionalã. O asocierede companii independente, de transport sau distribuþie care,

în acest moment, are 26 de membri, targetul ce ni-l propunem fiindde 30 de membri“.

„

Transportãm pentruclienþi sferturi de palet,

jumãtãþi, paleþi full ºimegafull. Greutãþile maximeacceptate sunt de 175 kgpentru sfert, 350 kg pentrujumãtate de palet, 700 kgpentru full ºi 1.200 kg pentrumegafull.“

„

Mai mulţi clienţi. Volume majorate. O creştere aeficienţei. Profit! Sunt elemente pe care le poţi obţineîntr-o relaţie corectă de parteneriat. Sunt variante lacare pot apela firmele mici şi mijlocii pentru a obţine înaceastă perioadă un avantaj competitiv. Sunt lucruri carese întâmplă în România.

.......................................................................................................................... iulie 2013

UU nul dintre subiecteledez bãtute cu ocaziacon ferinþei „Am marfã,caut transport“ orga ni -za te de revista Ziua

Cargo la Poiana Braºov a fost le -gat de tendinþele transportului in -ter naþional.

Turcia, cea maiaccesatădestinaţieextracomunitară

Destinaþiile extracomunitareau câºtigat teren în ultimii ani, ur -mând trendul schimburilor comer -cia le. Turcia rãmâne cea mai acce -sa tã destinaþie, fiind utilizateau to rizaþii de terþã þarã precum ºide tranzit. Rusia ºi Serbia sunt,de asemenea, destinaþii foarte ac -ce sate de cãrãuºii români. Intere -sant este faptul cã nici Kazah sta -nul nu mai este o destinaþie preadepãrtatã pentru transportatoriidin þara noastrã ºi, în acelaºi timp,este de semnalat interesul în creº -tere pentru Republica Moldova.

Destinaþiile extracomunitareau fost ºi continuã sã fie privitede mulþi transportatori ca fiind ris -cante. Fãrã îndoialã, implicã maimultã pregãtire ºi mai multe do -cu mente. De asemenea, informa -þi ile necesare sunt mai dificil deac cesat. Totuºi, sunt tot mai mulþicei care vorbesc ºi chiar demon -strea zã cã aceste destinaþii pot fiac cesate cu succes. În primulrând, tarifele de transport suntmai mari, în condiþiile în care con -cu renþa este mai lejerã. Apoi, câº -ti gul este suplimentat datoritãpre þurilor semnificativ mai mici lamo torinã ºi a unei infrastructurirutiere în general bune, care însãnu este taxatã sau, în orice caz,nu la nivelul þãrilor UE.

Teama legatã de potenþialepro bleme cu autoritãþile pare, de

ase menea, cã nu este justificatã.Totuºi sunt aspecte care trebuiecu noscute pentru a asigura cursi -vitatea transportului.

„Recomand aceste destinaþiipentru cã sunt mult mai bine plã -tite decât în UE. Din punct de ve -dere al timpilor, putem spune cãe un pic mai dificil, având în ve -de re punctele de frontierã. Sunttotuºi chestiuni care trebuie cu -nos cute, cum ar fi, de exemplu,cã între Turcia ºi Iran sau Iran ºiTurkmenistan, vama lucreazã doarcu un anumit numãr de camioanepe zi. O cursã de Iran dureazã osãp tãmânã ºi existã o restricþiede motorinã la ieºirea din Iran,dar faþã de preþul din Româniaeste oricum mai bine. Sunt dru -muri expres foarte bine fãcute,sunt zeci de km de ºosea care audouã benzi pe sens, fãrã nici ocurbã. Nu sunt probleme, nu maieste ce a fost, din 2.200 km înTur cia cãtre Iran cred cã nu aufost 200 km fãrã ºosea cu douãbenzi pe sens sau drum expresori autostradã. Se poate circula

în siguranþã în Turcia“, a precizatCornel Iordache, director activitãþimembri în cadrul UNTRR.

Nici bariera lingvisticã nu re -pre zintã o problemã majorã, însãsunt anumite specificitãþi care tre -buie avute în vedere.

„În Iran, autoritãþile vorbesclimba englezã. Trebuie sã aveþi învedere cã nu veþi primi documenteatunci când vã alimentaþi maºina.ªoferul trebuie sã cearã neapãratdo cument pentru decont din sta -þi ile de carburant. În momentul încare am vrut sã schimbãm bani,cei de la bancã ne-au îndreptatcu mare prietenie cãtre cei dinfaþa bãncii care schimbau bani.Ne-au spus «La noi vei primi 2dinari, la cei din faþã vei primi 4».Aveþi grijã la alcool, iar ºoferultre buie sã asiste la încãrcareamãr fii în camion, semiremorcã,pen tru cã sunt riscuri la capitoluldro guri, iar la frontierã majoritateama ºinilor se scaneazã“, a com -ple tat Cornel Iordache.

De asemenea, trebuie avutãîn vedere ºi problema vizelor.

CapcaneletransportuluiinternaţionalPiaţa de transport către destinaţii extracomunitare esteîn creştere şi, totodată, asigură o mai bună marjă deprofit. Pe de altă parte, transportul în comunitate devinetot mai dificil în condiţiile în care concurenţa estesufocantă, iar capcanele nu lipsesc.

EV

EN

IMEN

T

18

CornelIordache

.......................................................................................................................... iulie 201320

EV

EN

IMEN

T

Transportulcomunitar - maisimplu, darcosturile trebuiecontrolate cuprecizie

Concurenþa tot mai acerbã înCo munitate a fãcut ca tarifeleprac ticate sã ofere o marjã deprofit redusã, dar susþinutã ºi asu -matã de regularitatea rutelor, pre -cum ºi de lipsa fluctuaþiilor la nivelde kilometri parcurºi lunar. În a -ceste condiþii, verificarea cu aten -þie a prevederilor contractuale ºimai ales un control strict al cos -tu rilor sunt aspecte obligatorii.

Totodatã, trebuie precizat cãexistã þãri unde se practicã tarifemai mari, cum ar fi cele nordice.

„Þãrile nordice devin o des ti -naþie interesantã cu o marjã deprofit net superioarã rutelor tradi -þio nale, în schimb caracterul naþio -na list al clienþilor sau companiilorde forwarding nordice ºi dorinþade a avea un transport sigur, eco -lo gic ºi eficient suplimenteazãcuan tumul condiþiilor de accep -ta re ca ºi furnizor de transport,adãu gând costurilor iniþiale su pli -mentãri de operare comparativ curutele uzuale de Italia sau Germa -nia. Legislaþia nordicã pune accentpe protejarea transportatorilor au -tohtoni - sunt aplicate controalesu pli men tare transportatorilorstrã ini, iar regulile stricte repre -zin tã un impe diment iniþial dificilde de pã ºit în cãutarea profituluima ximi zat. Pentru þãrile nordice,gra dul de uzurã a anvelopelor înli mite considerate legale de altesta te UE reprezintã o abatere gra -vã cu impact direct în siguranþaru tie rã ori dotãrile su pli mentarede asigurare a aderenþei (lanþuripen tru toate axele, direcþie - mo -tri cã ºi semiremorcã) sau insta -la þia au x iliarã de încãlzire suntconsi de rate dotãri standard“, aspus Cris tina Budoaica, transportmanager OTZ.

Un semnal de alarmã a fosttras în legãturã cu evoluþia tarife -lor sub presiunea unei concurenþecare nu îºi calculeazã întotdeaunacorect costurile sau care, din di -fe rite motive, acceptã în unele si -tuaþii tarife sub preþul obiºnuit alpieþei.

Un exemplu în acest sens suntvenirile acasã ale camioanelorcare transportã în comunitate. In -diferent dacã este vorba despreîntoarcerea ºoferilor acasã pentruSãr bãtori sau reînnoirea unor do -cu mente, ºi apoi returul, în multe

cazuri, pentru aceste curse suntacceptate tarife foarte mici ce potproduce debalansãri pe întregulan.

Mai mult decât atât, sunt nu -me roase cazurile în care trans -por tatorii români se concureazãunii pe alþii într-un mod... sãspunem „neprincipial“. Practic, semerge pe oferirea de tarife totmai mici pentru a câºtiga un con -tract, într-o spiralã descendentãextrem de periculoasã - întotdea -una este uºor sã scazi tarifele,dar este extrem de dificil sã lerecreºti. Acest gen de concurenþãface tot mai dificilã pãstrarea ta -ri felor mãcar la acelaºi nivel.

Transportatorii prezenþi la con -fe rinþã au considerat cã unul din -tre principalele motive care audus la aceastã situaþie este legatde necunoaºterea corectã a cos -tu rilor. Amortizarea vehiculelor,cos turile de întreþinere, taxele deautostradã, feribot ºi tunel, risculunor greºeli ale ºoferilor, amenzisunt câteva dintre aspectele pecare unii transportatori le negli jea -zã atunci când acceptã anumitecurse.

„Flotele de pânã la 10 autoca -mi oane ar putea ajunge la un cost

pe km de 0,67 euro/km, costeficien tizat din achiziþii cumula -ti ve, volume garantate furnizori -lor/par tenerilor în decurs de unan sau prin încercãri continue deex ternalizare a costurilor de ex -ploa tare care au impact direct însto curi necesare unei activitãþilinia re. Flotele de peste 10 auto -ca mioane sunt ofertante tuturorfurnizorilor, dar nu pot depãºipragul costului psihologic avândîn vedere cash-flow-ul utilizat cuprecãdere pentru finalizarealeasin gului. Astfel, orice tarif maimic 0,89 euro/km nu ar trebuiacceptat. Din imaginea de ansam -blu a unui manager de transportsau «fleet care» pot lipsi costurilescufundate - flotele se reînnoiesc,pânã la reînnoire acestea sunt a -mor tizate, de cele mai multe oria mor tizarea, taxele datorate sta -tului român sau costuri minore demenþinere a funcþiilor ce concurãla siguranþa rutierã nu sunt intro -duse în costul standard sau dere ferinþã al unui transportator ra -por tat la cererile clienþilor sãi“, acon cluzionat Cristina Budoaica.


CristinaBudoaica

iulie 2013 ............................................................................................................................ 23.......................................................................................................................... iulie 2013

EV

EN

IMEN

T

22

PP e scurt, la începutul a -ces tui an, reprezentanþadin Sibiu a RomtrailerService (companie spe -cia lizatã în service pen -

tru semiremorci ºi furnizor de pie -se de schimb) a fost contactatãde douã persoane care reprezen -tau, conform declaraþiilor, com -pa nia Terasprint Invest, pentru aasi gura service pentru patru ca -mi oane preluate din flotaedyspedition.

Nimic nu pãrea în neregulã.Com pania a fost verificatã laRegis trul Comerþului ºi autoritateafiscalã. S-a încheiat un contract,iar pe baza acestuia, pe lângãreparaþiile fãcute, au fost furnizatepiese de schimb. Romtrailer Ser -vice a emis facturi, iar TerasprintInvest a emis file CEC.

Problemele au început sã semanifeste dupã 20 de zile, cândun partener din Hunedoara alRom trailer Service a sunat pentrua transmite informaþia potrivitcãreia Terasprint Invest era o firmãparavan pentru infractori, care re -u ºiserã într-o perioadã scurtã de

timp sã înºele mai multe firme dindomeniu.

„Am fãcut plângere la poliþie,iar ancheta a fost demaratã ºidoresc chiar sã mulþumesc poliþieidin Reºiþa care a dovedit pro fe -sionalism, acþionând cu multãpromp titudine. S-a stabilit cã per -soa na care spunea cã este ad mi -nis trator nu era cea care apãreala Registrul Comerþului. Am reuºitsã recuperãm piese în valoare deaproximativ 3.000 de euro, cuocazia descinderii poliþiei, darpier derea se ridicã la peste60.000 de euro“, a explicat IonLixan dru. Ulterior, patronul Rom -trai ler a aflat cã autovehiculeleadu se la reparaþii aparþineau defapt companiei de leasing, iar res -pec tivele persoane le foloseaufãrã drept de utilizare, fãrã sã leplã teascã. „Au reuºit într-o pe ri -oa dã scurtã sã obþinã sute de miide euro înºelând companii din do -meniul transporturilor. Li s-au in -ten tat multe procese ºi decizii deexecutare silitã numai în Hune -doa ra, iar în prezent se aflã în li -ber tate dupã ce au fost reþinuþi

timp de 24 de ore“, a subliniatIon Lixandru.

De altfel, Parchetul de pe lân -gã Tribunalul Caraº - Severin adat la sfârºitul lunii februarie uncomunicat privind acest caz, pecare îl prezentãm integral.

InformareaParchetului

„Biroul de informare publicãºi relaþii cu presa din cadrul Par -che tului de pe lângã TribunalulCa raº - Severin este împuternicitsã aducã la cunoºtinþa opiniei pu -blice urmãtoarele:

Prin ordonanþa Parchetului depe lângã Tribunalul Caraº-Severindispusã în dosarul nr. 72/P/2013s-a dispus punerea în miºcare aacþiunii penale faþã de inculpaþiiG.Z. ºi L.C. cu privire la comitereainfracþiunii de înºelãciune prev.de art. 215 alin. 1,2,3 ºi 5 c.pen.

Se reþine în sarcina acestoracã în data de 29.01.2013 s-au pre -zen tat la punctul de lucru din Sibiual S.C. Romtrailer Services SRLBu cureºti, unde prin însuºirea unor

calitãþi ºi nume mincinoase, auindus în eroare reprezentanþii aces -tei societãþi pentru a obþine fo loa -se materiale injuste prin în che iereaunui contract de prestãri serviciila 08.02.2013, care avea ca obiectfurnizarea de piese de schimb ºianvelope pentru auto ca mioane ºireparaþii re morci/se mi remorci.

Astfel, inc. L.C. s-a prezentatsub numele de Stan Mihai, atri bu -indu-ºi calitatea de administratoral S.C. Terasprint Invest SRL Hu -ne doara, iar inc. G.Z. sub numelede Stan Alexandru, asociat al ace -leiaºi societãþi.

Întreaga negociere cu repre -zen tanþii SC Romtrailer ServicesSRL Sibiu cu privire la relaþia co -mercialã amintitã, a purtat-o inc.G.Z. iar contractul de servicii afost semnat de cãtre inc. L.C.

În temeiul acestei convenþii,SC Romtrailer Services SRL Bu -cu reºti a remis cãtre inculpaþi bu -nuri ºi a efectuat lucrãri de repa -raþii în cuantum de 270.000 lei,în schimbul cãrora au fost elibe -ra te file CEC în numele SC Teras -print Invest SRL Hunedoara.

Inculpaþii au fost prezentaþiTri bunalului Caraº - Severin cupro punere de arestare preventivã.

Prin încheierea nr. 11 pronun -þatã la 26 februarie 2013 în do -

sarul nr. 1722/115/2013, Tribuna -lul Caraº - Severin a respins pro -punerea de arestare preventivã ainculpaþilor, procedând la luareamãsurii preventive a obligãrii dea nu pãrãsi þara faþã de susnumiþi.

Împotriva acestei hotãrâri,Parchetul de pe lângã TribunalulCaraº-Severin a declarat recurs.

Facem precizarea cã înce pe -rea urmãririi penale este o etapãa procesului penal reglementatãde Codul de procedurã penalã,având ca scop crearea cadruluipro cesual de administrare a pro -

ba toriului, activitate care nu poatesã înfrângã principiul prezumþieide nevinovãþie.“

Ce-i de făcut?

Ion Lixandru a subliniat, în acestcontext, cã greºeala Rom trai lerService a constat în primul rând înfaptul cã reprezentanþii TerasprintInvest nu au fost iden ti ficaþi pe bazacãrþii de identitate ºi a CNP, pentruverificãri supli men tare la RegistrulComerþului. „Nu pledez pentru ane face sin guri dreptate, dar cei

Feriţi-vă de escroci!Identificaţi după cartea de identitate şi CNP toţi noiiparteneri. Sau cereţi plata pe loc. Sunt sfaturile pe carele-a dat omul de afaceri Ion Lixandru participanţilor laconferinţa „Am marfă, caut transport“, după ce unadintre firmele pe care le deţine a căzut victima unorpersoane rău intenţionate.

IonLixandru

.......................................................................................................................... iulie 2013

EV

EN

IMEN

T

24

care re pre zin tã statul pe aceastãdirecþie, tre buie sã o facã. Am decissã me diatizãm acest caz pentru aajuta alte firme sã nu cadã în ace -e aºi cursã. ªi pentru a trage unsemnal de alarmã în branºã. Noiam fost pãgubiþi cu 120 de anve -lo pe, care au plecat cãtre piaþã. Nucumpãraþi produse asupra cã ro raaveþi semne de întrebare: asi gu -raþi-vã cã au fost dobândite corect.Nu facem altfel decât sã fa vorizãmhoþia, iar mâine v-aþi putea trezi cucontroale sau s-ar pu tea sã se furede la dum nea voastrã pentru a sevinde altora“, a subliniat proprie -tarul Romtrailer Service.

În acelaºi context, AugustinHagiu, consultant în transporturi,a arãtat cã au fost înregistrate ten -tative de furt ºi în timpul campa -niei agricole trecute. „În campaniaagricolã trecutã au dispãrut, purºi simplu, camioane cu tot cumarfa. Din fericire am putut-o re -cu pera cu ajutorul membrilorFORT, dar aveþi mare atenþie prince firme transportaþi mãrfurile“,a atras atenþia Augustin Hagiu.

Câteva sfaturi deprotecţie

De asemenea, Mihai Stoica,Marketing Manager BursaTrans -port, a subliniat cã BursaTransportnu poate ghici intenþiile de frau -dare ºi substituirile de identitate(parole furate sau împrumutate),sfãtuind reprezentanþii compa ni -i lor care vând sau cumpãrã trans -port sã-ºi verifice partenerii deafaceri. Compania sã fie membrãBursaTransport cu abonamentactiv, telefoanele ºi adresele dee-mail de pe care se primesc in -strucþiuni sã coincidã cu cele depe BursaTransport sau din sursepublice, iar compania sã fielicenþiatã ARR. „Avem nevoie deajutorul Autoritãþii Rutiere Ro mâ -ne pentru a putea verifica online,în timp real, valabilitatea licen þe -lor“, a arãtat Mihai Stoica. El aadãugat cã, în plus, camioanelecare se prezintã la încãrcare tre -buie verificate, foarte importantfiind ca persoanele prezente lalocul de încãrcare sã fie instruitesã verifice actele camionului ºiale ºoferilor. Cele mai multe furturide marfã s-au produs cu numerede înmatriculare false ºi, în anu -mi te situaþii, acte false ale ºo fe -ri lor. Iar pentru eliminarea risculuide deturnare a camionului trebuierespectatã destinaþia înscrisã înCMR. Au fost cazuri în care trans -por tatori de bunã credinþã auîncãrcat o marfã, expeditorul le-a

cerut sã descarce într-un alt locdecât cel din CMR, iar marfa nua mai ajuns de fapt la clientul final.

„În acelaºi timp, BursaTrans -port face, la înscrierea în sistema companiilor, verificãri la Re gi s -trul Comerþului, Ministerul Finan -þe lor ºi în bazele proprii de date,pentru a identifica dacã nu existãcumva similitudini cu firme careau fost excluse. Dar, evident cãîn unele cazuri se mai strecoarães croci, pentru cã dispun de me -to de avansate ºi este foarte greusã le ghicim intenþiile“. De menþio -nat cã în cadrul profilului compa -niei este evidenþiat un scoring,care este influenþat de comporta -mentul în afaceri al membrilor(incidente de platã, inclusiv celerezolvate înainte de publicare).Sunt raportate atât incidentele deplatã cât ºi cele de transport.

Câştigăm lucrândîmpreună

BursaTransport a decis elimi -na rea imediatã a firmelor careemit bilete la ordin ºi cecuri re -fuzate de bancã, blocarea acce -su lui companiilor care cumuleazãincidente, a companiilor cu tran -zac þii suspecte ºi a celor cu sus -piciuni de legãturi cu firme sus -pen date. Iar începând din aprilie2013, prima platã a unei companiinou-înscrise se face numai prinvirament din contul firmei. În2012, un numãr de 51 de com pa -nii au fost eliminate în urma bile -te lor la ordin sau a cecurilor refu -zate, 143 suspendate pentrucu mul de incidente, 87 de com -

pa nii excluse pentru fraudã sautentativã de fraudã (existând ca -zuri în care au fost identificatepo sibile furturi de marfã încã dina -inte sã se întâmple, iar accesul lasistem a fost blocat imediat). „73de companii au încercat sã seînscrie, au plãtit ºi li s-au trimisbanii înapoi, pentru cã li s-a refu -zat accesul. În afarã de acesteamai sunt multe companii care nicinu au mai apucat sã plãteascãabonamentul pentru cã au fostavertizate cã nu vor fi acceptatepe bursã“, a mai arãtat Mihai Stoi -ca. În ceea ce priveºte incidentelede platã, el a þinut sã precizezecã în 2012 un procent de 84% (învaloare de 12,64 milioane deeuro) din incidentele raportate laBursaTransport au fost rezolvateînainte de publicare, adicã în 7zile lucrãtoare de la reclamaþie.5% au fost rezolvate dupã cele 7zile, iar 11% au rãmas nerezolvate.

Existã însã lucruri pe careBursaTransport ºi abonaþii le potface împreunã pentru a se porteja.„Raportaþi-ne toate tentativele detranzacþii suspecte: transmitereade comenzi de pe firme nemem -bre în cadrul tranzacþiilor iniþiateprin BursaTransport; comenzi pri -mi te de pe alte e-mailuri sau faxuridecât cele oficiale; instrucþiuniciu date primite de pe alte telefoa -ne sau e-mailuri decât cele oficia -le; oferte la preþuri prea mari sauprea mici faþã de normal. Lucrândîmpreunã putem fi mai siguri!“, acon cluzionat Marketing Mana ge -rul BursaTransport.


MihaiStoica

.......................................................................................................................... iulie 201326

EV

EN

IMEN

T „„OO rganizaþia eu -ropeanã EPAL(European Pal -let Asso cia tion)propune o nouã

viziune, potrivit cãreia fiecare paletEPAL va deþine un numãr unic deidentificare, iar uti li zatorii ariei deaplicare a pro iec tului vor be ne ficiade un instru ment pentru con trolulfluxurilor ºi pentru proprieta teaasupra pa le þilor“, a arãtat AdrianaPãlãºan, precizând cã se ob þineastfel îmbu nãtãþirea moni to rizãriiproce se lor de control ºi reparaþiialãturi de o autentificare clarã ºisigurã, precum ºi reducerea „schim -bu ri lor” ºi a furturilor de paleþi. Pro -iectul acoperã SUA, Euro pa ºi statedin Asia, zona deschisã pro iec tuluireprezentând o capa ci ta te de 400milioane de paleþi, reu nind 400 departeneri de producþie în peste 30de þãri cu o producþie de 70 demilioane de paleþi pe an ºi 1.000de centre de reparaþii cu peste 28de milioane de paleþi pe an.

Tehnologie RFID

EPAL a demarat la începutulanu lui 2007 proiectul „SistemulRFID EPAL“. Obiectivul acestui pro -iect a constat în integrarea com -ple tã a tehnologiei RFID în pa leþiiEPAL. În prima fazã a pro iectului,în anul 2008, s-a realizat un pilotprin care s-au arãtat rezul ta tele teh -

ni ce ºi practice ale unei astfel dein tegrãri. Pânã în august 2010 seapro base Ghidul de mar care a pale -þi lor GS1. În cea de-a doua fazã apro ceselor finale se vor defini com -po nentele hardware ºi software.Obiectivul constã în dezvoltareaunui plan de integrare pentru lan -sa rea proiectului.

„La Ghidul de etichetare a pa -le þilor au lucrat 50 de companii dintoa te industriile utilizatoare, sta bi -lindu-se un minim de 2 tag-uri cafiind suficiente - un tag RFID pe la -tu ra lungã ºi unul pe latu ra scurtã.Sto carea codului SSCC în memoriauti lizatorului este opþionalã - dar

ex trem de uti lã în operaþiunile lo gis -tice. Este recomandatã rep re zen -tarea în for mat atât de cod de barecât ºi o formã lizibilã de cãtre om“,a mai arãtat Adriana Pãlãºan, su -bliniind cã, în ciuda faptului cã nusuntem pregãtiþi astãzi, trebuie sãne pre gã tim de acum. „Trebuie sãlucrãm la calitate, sã lucrãm la pro -cese, sã urmãrim respectarea re -gulilor, sã ne pese de paleþi“, a con -clu zi onat vicepreºedintele ARILOG.

ªi cum inovaþia existã ºi în acestdomeniu...


Se pregătesc coduride bare pentru paleţiGestiunea paleţilor nu reprezintă o problemă numai înRomânia. În acest context, Europa pregăteşte din 2008un proiect de aplicare pe paleţi de etichete inteligente şicoduri de bare, pe care Adriana Pălăşan, vicepreşedinteARILOG şi managing partner Supply Chain ManagementCenter (SCMC), l-a prezentat cu ocazia conferinţeiorganizate de Ziua Cargo.

Beneficii posibile pentruutilizatori

- Identificare automatizatã- Verificarea calitãþii posibilã pentru fiecare

palet- Managementul facil al activelor- Utilizarea RFID pentru completarea supply

chain-ului - ca ºi eticheta de palet pe care sepoate încãrca ºi conþinutul (SSCC)

Ce spun americanii despre piaţa neagră apaleţilor - o afacere înfloritoare

În negura nopþii sau în lumina zilei, în pick-up-uri sau în hatchback-uri, sute de hoþi ordinari curajoºi „colecteazã” din depozitelecompaniilor paleþi de lemn în valoare de mii de dolari.Week-end-ul trecut fermele de pãsãri Den Dulk din Ripon ºiproducãtorul de articole de papetãrie Zellerbach din Stockton aupierdut din cauza hoþilor paleþi în valoare de 10.000 $.„Anul trecut ni s-au sustras 1.500 de paleþi iar anul acesta între 400ºi 500, pânã în prezent”, declara managerul Den Dulk, care a fãcutatât de multe eforturi pentru a scãpa de aceºti hoþi încât se teme derãzbunarea lor. Paleþii noi pot costa pânã la 15 $ bucata. Paleþii uzaþi se vând cupreþuri între 5 ºi 7 $. În parcãrile de lângã depozite sau ºosele, paleþiise pot vinde direct din camion cu preþuri între 2 ºi 4 $ bucata.„Dacã un individ furã 20 de paleþi, aceasta înseamnã circa 300 $ în 5minute”, declara Bill Orr, coproprietar al Pallet Recyclere dinLivermore.

Sursa: Ann Schuyler - News Sentinel USA

cu aviz «Apt»“, a subliniat mana -ge rul companiei.

Totuºi, atunci când cãrãuºulape leazã la un psiholog bine pre -gãtit în domeniu ºi bine intenþio -nat, poate obþine informaþii demare ajutor pentru bunul mers alcom paniei. „Ideal, în cazul în careaveþi un ºofer cu probleme, estesã-l trimiteþi la cabinetul de psiho -lo gie cu o caracterizare, cu o mo -ti vare. Ori sã aveþi un contractîntre firma de transport ºi cabi -netul psi ho logic, care presupunecon sul tan þã permanentã”, a spuspsiho lo gul Cristian Sandu. În com -pletare, o soluþie pentru rezol va -rea acestor pro bleme o poaterepre zenta ca zie rul ºoferului, caresã confirme ce a fãcut din punctde vedere pro fe sional. Din pãcate,mulþi patroni nu consultã nicimãcar cazierul de la poliþie, carepoate reflecta com por tamentulºo fe rului. Spre exemplu, dacã are10 amenzi pen tru centurã sau 10amenzi de radar sau a avut car -ne tul suspendat... se pot trageniºte concluzii.

„Prin prisma dimensiunilor ºimaselor vehiculelor pe care leconduc aceºti conducãtori autopro fesioniºti, atunci când sunt im -pli caþi în evenimente rutiere, dinpãcate, în cele mai multe cazuri, ur -mãrile sunt foarte grave“, a þinutsã sublinieze comisarul ºef Cris tianCrai, director adjunct al Direc þieiRutiere din cadrul IGPR. În opiniasa, nu poate fi rupt compor ta -mentul la volan de comporta men -tul în societate. „Aici apar douãprobleme care se leagã, mo tivpentru care am sugerat creº terearestricþiilor la nivel ge neral. Estenecesarã o selectare mai a ten tã aoamenilor: sã-i cereþi an ga jatuluicazierul periodic (6 luni - 1 an) -acolo unde sunt sanc þiuni prea

dese apar semne de în trebare.Apoi, în ceea ce priveºte testãrilepsihologice, cred cã ar trebui adusela zi... stresul e altul, societatea s-atransformat între timp”, a arãtatcomisarul ºef Cris tian Crai.

Profesionist lavolan?

„ªoferul ideal pentru patronnu existã! Trebuie format profe sio -nal. În ziua de azi, accesul laaceas tã profesie este foarte uºor.Din aceastã cauzã avem ºoferiipe care îi avem. Ne chinuim cuºo ferii ca rezultat al unei legislaþiinepotrivite. Care a fost motivulca dupã anii 90 sã se elimine dintestul de examinare poligonul?Eu pot sã bag acum mâna în foccã dacã nu s-ar fi eliminat acestpoligon accidentele mortale înRomânia ar fi fost la jumãtate. Lamine nu se angajeazã nici un ºoferpânã nu-i fac poligonul în curteºi-mi face ma nevre de toatefelurile. Am sta tisticã prin care mise dovedeºte, în afarã de atestatulpe care îl aduce, cazier, toateexaminãrile teoretice pe care ledã, cã ºoferii cei mai buni, caremanevreazã cel mai bine maºina,se comportã ºi cel mai bine întrafic, au ºi cele mai puþine ac -cidente de circulaþie ºi nu creeazãprobleme, a spus Ilie Rãduþã, pre -ºedinte ATRC ºi di rec tor generalTCS.

În opinia participanþilor la ma -sa rotundã este foarte importantca ºoferii sã fie întrebaþi unde auobþinut avizele, atestatele... cândºi cum. Ulterior, trebuie instruiþi,prin tehnici de instruire, care pre -su pun ºi autoevaluarea, autocon -tro lul. Existã câþiva paºi care, dacãar fi urmaþi, ar putea ajuta piaþa.

„Un prim pas: fiecare dintrenoi (cã e poliþist, inspector ISCTRsau patron) l-ar putea bombardape ºofer cu întrebãri privind undea fãcut ºcoala, examenul psi ho lo -gic, medical, unde a luat ates ta -tul... Al doilea pas se referã laformarea continuã. Dacã omuluinu i se spune ce are de fãcut ºica re sunt exigenþele ºi cã trebuiesã le onoreze, natural cã îºi fabricãpropriul sistem de valori. Oriceºofer vrea sã fie ºofer bun, dartre buie sã-i spunã cineva ce în -seam nã a fi bun”, susþine SandorGabor, preºedinte IFPTR.

Motivat?

Trebuie þinut cont de faptul cãsunt multe lucruri care afecteazãpsihologic ºoferul, care, în multecazuri, este puternic agresat. „Cefacem cu blocajele de pe centurã?Stãm câte o orã-douã la inter sec -þia de la Domneºti, pentru cã prio -ritate au drumurile care traver -seazã centura... Unde mai existãaºa ceva în toatã Europa asta? Sãvorbim ºi din punctul de vedereal unui ºofer: noi ca patroni avemtendinþa sã le aruncãm pe toatela ºofer... Unde sã facã pauza de45 minute dacã nu gãseºte o par -care 50 km?“, a apreciat IlieRãduþã. Iar dacã managementulnu este corect ºi nu acþioneazãprofesionist în relaþie cu ºoferul,nici acesta nu va fi corect saumotivat în relaþie cu firma. „Avemnevoie sã comunicãm bine cu ºo -ferii. Sã vorbim cu ei inclusiv de -spre lucrurile care par mai puþinim portante la prima vedere... de -spre curãþenie, despre nece si ta -tea de a da o turã-douã în jurul ca -mi onului atunci când se opreºtepen tru pauzã... Conteazã mult to -nul cu care spunem lucrurile as -tea. Totul conteazã“, a þinut sãprecizeze Augustin Hagiu.

ªoferii trebuie sã beneficiezede un extraconcediu pentru pre gã -tirea continuã într-un interval detimp de 3 sau 5 ani. Trebuie sã seþinã cont de nevoia lor de a discutacu familia. Sunt com pa nii care auoferit ºoferilor tele foa ne cu internet,care funcþioneazã ºi în strãinãtate.Astfel, pot primi atât informaþiilede serviciu, dar ºi sã comunice cufamilia, cu prie tenii. Existã inclusivintenþii privind dotarea cu tabletecare sã permitã transmiterea prine-mail de informaþii privind legislaþiasau alte date utile.

Schimbarea trebuie sã plece dela patron, care trebuie sã punã labaza tuturor acþiunilor o con du itãcorectã, care sã impunã în timp uncomportament similar în rândulºoferilor. El va ºti astfel cã este sanc -þionat atunci când calcã strâmb, darºi cã va fi re com pen sat atunci când„þine cu firma“... Pentru cã fiecaredetaliu con tea zã.

Cristina [email protected]

.......................................................................................................................... iulie 201328

EV

EN

IMEN

T

CC ei prezenþi la masa ro -tun dã, în majoritate pa -troni ºi manageri detrans port, dar ºi per soa -ne implicate în pregãtirea

profesionalã ºi activitãþi de con -trol, au încercat sã formuleze celemai bune soluþii pentru ecuaþiaangajator-angajat-autoritate decontrol. Bineînþeles, ºoferul a fostîn prim plan.

Pregătit?

Una dintre cele mai mari pro -ble me în România continuã sã fieatestarea doar pe... hârtie. „La unadintre emisiunile tv la care am fostinvitat, m-am trezit pe ecran cuima ginile celebrului ºofer Tarzan,fiind întrebat ce pãrere am despreacest ºofer. Le-am rãspuns cã aceldomn este un ºofer profesionist.Are atestat. Ca diferenþa între omoa ºã ºi un medic chirurg. Nu auîn þeles diferenþa - pãreau stu pe -fiaþi de explicaþiile mele. Cumajun ge un astfel de individ, tre -când prin toate filtrele, prin toateformele fãrã fond cum le numimnoi, sã conducã un camion depeste 100.000 euro ºi sã ducãmar fã de alte sute de mii de eurola un client, el reprezentând ºiima ginea companiei...? Ce ar tre -bui sã facem noi, firmele de trans -port, pentru a evita neplãcerile?Suntem profesioniºti în ceea cepri veºte abordarea ºoferului pro -fe sionist?”, a spus AugustinHagiu, consultant în transporturi.

O explicaþie a unui astfel decomportament este plictiseala,fenomen a cãrui existenþã a fostconfirmatã de toþi cei prezenþi.Dar existã unele elemente care

ar putea fi catalogate drept para -do xuri... „Statistic, accidentele sepe trec înainte de instalarea fe no -menului de monotonie, în parteade început a cursei (primii 200-300 km). Pare un non-sens, dar,dupã ce se instaleazã monotonia,scade riscul de a avea accident.Pentru cã încetineºte involuntar.Pe de altã parte, fiecare dintrenoi are la un moment dat com -por tamente ieºite din comun pen -tru cã ne dorim sã ieºim în evi -den þã. Iar în situaþia în care omulnu are alte argumente, îºi cautã.Apar argumente paradoxale -aido ma acelui ºofer (Tarzan) datla ºtiri. Din punct de vedere psihic,un ºofer profesionist ar trebui sãaibã un comportament conformstan dardului meseriei: responsa -bi litate, onorabilitate...”, a apreciatpsihologul Cristian Sandu.

Din pãcate, realitatea aratã cãdin ce în ce mai mulþi vin sã devinãºoferi profesioniºti motivând cã

nu au altceva de fãcut. Iar potrivitmanagerilor de transport prezenþila conferinþa Ziua Cargo, din pestedouã sute de centre de formarepro fesionalã, doar douã-trei for -mea zã cu adevãrat conducãtoriauto profesioniºti, iar cele maimul te laboratoare care verificãsta rea medicalã ºi psihologicã aºoferilor pun doar ºtampila „Apt”.

Apt?

Iatã doar un exemplu dat decãtre un transportator. Unul dintrecamioanele firmei a fost implicatîntr-un accident aparent stupid -camionul a fost rãsturnat, deºimer gea în linie dreaptã. Echipajde doi ºoferi. „ªoferul de schimbavea niºte viziuni ºi, la momentulaccidentului, ar fi «vãzut» ceva înfaþã, a sãrit pe ºoferul care con -du cea ºi a tras brusc de volan. Afost trimis la trei laboratoare depsi hologie - de fiecare datã a venit

Patron bun, şofer bun„Cum găseşti şoferi buni, cum îi formezi şi cum îi menţii înfirmă?” au reprezentat cele mai importante teme de discuţieîn cadrul mesei rotunde organizate cu ocazia conferinţei „Ammarfă, caut transport” de la Poiana Braşov. Principalaconcluzie formulată: un comportament profesionist dinpartea firmei faţă de şofer poate genera şi din parteaşoferului acelaşi tip de comportament. Astfel, soluţii există -mai este nevoie doar de interesul de a le pune în practică.

iulie 2013 ............................................................................................................................ 29

EV

EN

IMEN

T

Deprofesionalizarea, suboblãduire mai mult sau maipuþin instituþionalã, este orealitate.

Un test de legislaþie înainte dea începe ºcoala de ºoferprofesionist ar creºte calitateaconducãtorilor auto.

Înainte, ºoferia se moºtenea, sepleca de la un anumit filon...tata, bunicul fuseserã în breaslã,exista aceastã continuitate. Însocietatea româneascã lucruriles-au rupt dupã 1990.

Ar trebui sã se insufleºoferilor ideea de a renunþa laa vorbi între ei pentru a-ºi„aranja“ lucrurile privindpregãtirea impusã prin lege...Ar trebui ca managerii sã afleunde ºi-au obþinut atestatul,iar ulterior conducãtorul autonu ar mai trebui lãsat sã se„descurce“, ci sã fie trimis încadrul unui institut undeformarea reprezintãîntr-adevãr o prioritate.

Nu numai plictiseala reprezintã o problemã pentru ºofer - acesteia ise adaugã stãrile de nervozitate legate de problemele de laîncãrcare, descãrcare... Ideal ar fi ca ºoferul sã aibã cu ce sã-ºiocupe timpul. O cabinã curatã, un camion îngrijit, un ºofer ordonatar putea reduce problema plictiselii.

Piaþa de transport are nevoieîn ceea ce priveºteexaminarea pentru obþinereapermisului de conducere dereapariþia poligonului, acondusului pe timp de noapte.Este vital ca examinarea sã fietransparentã.

Ziua Cargo: În cestadiu se gãseºte noulprodus?

Dan Tudoroiu: Am constatatcã existã o zonã neacoperitã prinpro dusele standard de asigurare,în care existã foarte multe eve ni -

men te, produce foarte multe da -une, iar noul produs pe care ur -meazã sã îl lansãm va veni înîntâmpinarea acestor nevoi aletransportatorilor din România.

În acest moment avem produ -sul, avem cererea, am identificatacoperirile pe care dorim sã le

oferim clienþilor respectivi, iaratunci când vom ajunge la un nu -mi tor comun în privinþa primei teh -nice, vom demara discuþiile cuoperatorii de transport pentru aputea sã ne furnizeze niºte infor -ma þii legate de expunerea la riscºi de eventualele daune maxime.

Stabilirea costului va fi foartedificilã deoarece nu existã istoricîn România pentru evenimentelepe care le va asigura noul produs(este greu de stabilit frecvenþadaunelor).

Este important de precizatfaptul cã astãzi conducereaAsirom încurajeazã foarte multacest proiect novator ºi ne dorimca anul acesta, în trimestrul IV sãintre pe piaþã.

O astfel de expunere înseam -nã automat ca noi sã gãsimparteneri, care împreunã cu noisã-ºi asume o parte din riscuri.Practic, discutãm de reasigurare,ºi de aceea procesul este maiîndelungat.

Care vor fi riscurile pecare le va acoperi noulprodus?În primul rând este vorba de -

spre faptele frauduloase pe carepot sã le comitã angajaþii trans -por tatorilor, în calitatea lor deinter puºi ai angajatorilor, atuncicând sunt în misiune ºi trebuie sãtransporte marfa patronului saua unei alte entitãþi. Inclusiv dis -pa riþia mãrfii - furtul ca acþiune aan gajatului respectiv - constatatãºi demonstratã, va fi acoperitãprin acest produs.

Subliniez cã sunt asiguratepier deri cauzate - ºi probate, bine -în þeles - ca urmare a unor faptefrau duloase sau a unor omisiuni.

Proiectul este foarte complexºi frumos, pentru cã, prin acestprodus, în primul rând ne dorim sãprofesionalizãm ºoferii. Practic,o sã realizãm un cazier etic al ºo -fe rului, lucru ce va ajuta mult an -ga jatorul. De altfel, denumirea pecare am dat-o produsului este -„asi gurarea de garanþie a fide -litãþii“.

Vom avea un sistem asemã -nã tor celui de bonus-malus utilizatla RCA ºi, astfel, orice angajatorva putea analiza profesionalismulangajaþilor sãi.

Practic, noul produsnu dubleazã niciunadintre asigurãrileexistente pânã acum, doarcã se acoperã partea defraude ºi ulterior eafuncþioneazã ca un RCApentru ºoferi. Cine va plãtiasigurarea?

Asiguratul, beneficiarul ºi con -trac tantul acestei asigurãri estefirma de transport. Întrebarea estede unde se recupereazã dauna încaz de eveniment, pentru cã aicidiscutãm de regres.

Mai concret, o firmã intrã înasi gurare cu o listã de angajaþi.În momentul în care se întâmplãeve nimentul, sigur cã este sem -nalat de cãtre asigurat, iar noi, pebaza constatãrii de cãtre organulde constatare, vom deschide do -sa rul de daunã, vom analiza ºivom despãgubi. Apoi vom mergemai departe ºi vom recupera baniide la vinovatul respectiv.

Dacã vom constata cã este ofrau dã realizatã direct de cãtrean gajat, ne vom întoarce împotrivaacestuia.

În ceea ce priveºte banii pen -tru prima de asigurare, care nueste foarte micã, având în vedereexpunerea la risc, noi am dat osugestie. Oricãrei persoane carelu crea zã cu gestiunea ar trebuisã i se opreascã, conform legiicon ta bilitãþii, un fond de garanþie.Dacã legea permite, o parte dinaceºti bani ar putea merge cãtreasigurare.

Produsul va include, în anumi -te limite, ºi unele greºeli pe careangajaþii (ºoferii) le pot face.

Oricum, discutãm de alte ris -curi decât cele acoperite prin RCAºi CASCO.

Ne dorim sã acoperim even -tua lele pagube pe care anga ja -torul le are de plãtit faþã de benefi -ciarul mãrfii, ne dorim sã aco perimeventualele pagube pe care anga -ja torul trebuie sã le su porte pen -tru bunurile sale proprii - de exem -plu, vehiculul.

Bineînþeles, ºi riscul de furt vafi acoperit în anumite limite. Cu si -guranþã se vor gãsi ºi niºte fran -cize pe aceastã poliþã, este nor -mal sã fie aºa. Ideea este cã laprima reînnoire a acestui contract,în funcþie de ceea ce s-a întâmplatîn perioada scursã, vom face co -rec þiile de rigoare. Repet, nu avemnicio experienþã în domeniu, acestprodus nu existã în România.

Cât vor trebui sã plãteascãtransportatorii pentruacest produs?Nu putem sã ne exprimãm încã

în acest sens. Cert este cã în mo -mentul de faþã se fac diverse si -mulãri þinând cont de anumite ex -

pu neri de riscuri, de activitateavii torilor noºtri asiguraþi, de per -so nalul pe care îl au, de calitateapregãtirii personalului, de numãrulde ºoferi care au fost daþi afarã,care au fost recrutaþi, experienþape care o au... Toate aceste ele -men te pot influenþa categoric, înmod major, costurile asigurãrii.

Vor exista niºteimpuneri sau mãcarniºte recomandãridin partea Asirom înceea ce priveºte modul deangajare ºi desupraveghere aangajaþilor?Categoric da. În primul rând

ne intereseazã sã primim de laan gajatorul respectiv date cu pri -vire la tot ceea ce înseamnã ates -ta rea persoanei care este condu -cãtor auto. Practic, sã aibã toatedo cumentele în regulã.

Este posibil sã mergem pe odeclaraþie pe propria rãspunderea angajatorului cã respectivul con -ducãtor auto posedã toate docu -men tele necesare, dar cu sigu -ranþã cã, în momentul în care seva întâmpla o daunã, actele vor fiverificate.

N-o sã discutãm decât despreangajaþi care au contract indi vi -dual de muncã.

Oricum, atunci când vom con -stata cã existã un nivel ridicat decontrol ºi monitorizare, res pec -tivele companii vor beneficia decosturi mai reduse.

Lista ºoferilor asiguraþi ºi aeventualelor evenimenteva fi publicã?Aici trebuie sã þinem cont de

con diþionãrile legale. Cert este cãîn momentul în care sunt emisecer tificate de asigurare pentru fie -care operator de transport în par -te, acea listã va începe sã fie com -pletatã cu tot mai mulþi angajaþi.Datele vor fi pãstrate ºi actua l i -zate cu fiecare eveniment în parte.Astfel, chiar dacã nu vom puteaface publicã lista ºoferilor, siste -mul bonus-malus va evidenþiaeven tualele probleme pe care unºofer le-a avut în trecut.

Analizãm posibilitatea ca, lacerere, noi sã putem furniza da -te le din lista de bonus-malus la ni -vel de individ. Ar fi un fel de cer -ti ficat de bunã purtare, pe caretrans portatorul sã îl solicite laanga jarea ºoferilor.


iulie 2013 ............................................................................................................................

INTER

VIU

31.......................................................................................................................... iulie 2013

INTER

VIU

30

Asigurarea de malpraxispentru şoferi va fidisponibilă până lafinalul anuluiUn subiect dezbătut intens este pe cale să îşi găseascăfinalizarea. Numai în ultimele luni revista Ziua Cargo aorganizat o masă rotundă având ca scop lansarea uneiasigurări de malpraxis pentru şoferi, a publicat un ghidde reducere a costurilor pe tema asigurărilor şi a atinsacest subiect inclusiv în cadrul conferinţei „Am marfă,caut transport“ de la Poiana Braşov. Şi iată că, până lafinalul anului, acest produs va fi disponibil. Am discutatcu Dan Tudoroiu, director reţea vânzări Bucureşti încadrul Asirom, despre cum va arăta noul produs deasigurări, menit să îmbunătăţească activitatea firmelorde transport.

Este un produs careprotejeazã afacerea

operatorului de transport.“

„

Noua asigurare va ajutatransportatorii sã îºi

evalueze mai bine personalul.“

„

.......................................................................................................................... iulie 201332

SIG

UR

AN

ŢĂ

RU

TIE

RĂ

iulie 2013 ............................................................................................................................

SIG

UR

AN

ŢĂ

RU

TIE

RĂ

33

Informaţiabioritmică - metodăde prevenţie aagresivităţii în traficAsociaţia Română de Bioritm Integrat (ARBI) a prezentat,recent, un material extrem de interesant despre legăturadintre comportamentul în trafic şi informaţia bioritmică.Conform materialului, o statistică unanim confirmatăarată că 90% din accidentele de circulaţie sunt cauzate defactorul uman participant la trafic, context în carecunoaşterea informaţiei bioritmice poate reprezenta unimportant factor de prevenţie a incidentelor nedorite dintrafic.

MM etoda ARBI, elabora -tã în urma unui bre -vet de invenþie OSIMºi a peste 25.000 demonitorizãri biorit -

mi ce, evidenþiazã o corelaþie întrestarea bioritmicã a persoanei ºi si -tuaþiile de risc la care este expusã.Informaþia bioritmicã se referã lacapacitãþi fizice, emoþionale ºi

inte lectuale, diferite de la o zi laalta, întreaga viaþã, pentru fiecarepersoanã în parte.

Metoda este rezultatul contri -bu þiei, colaborãrii ºi consultãrii în -tre ARBI, Departamentul de Psi -ho logie din cadrul Institutului deFilosofie ºi Psihologie „Constan -tin Rãdulescu-Motru“ al Acade -miei Române, Departamentul

Poli þiei Rutiere din cadrul IGPR,Consiliul Interministerial de Sigu -ranþã Rutierã (CISR), Regia Auto -no mã de Transport Bucureºti(RATB) ºi societatea civilã, prinAsociaþia Victimelor Accidentelorde Circulaþie (AVAC).

„Vulnerabilitãþile noastre suntevitabile. Recunoaºtem sau nu,fiecare dintre noi avem vulne ra -bilitãþi. Ele sunt potenþiale, dar nuproduc efecte, atâta vreme cât leþi nem sub control“, se aratã înpre zentarea ARBI. Însã în anumiteîmprejurãri, vulnerabilitãþile suntactivate iar efectele nu întârziesã îºi facã apariþia.

„Atunci când intervin însã stãriprecum stresul, încordarea ner voa -sã sau emoþionalã, graba ex cesi -vã, manifestatã în agresivitate întra fic ºi ca factor activator sta reasa criticã bioritmicã, abilitãþile ºiau tomatismele respectivului con -ducãtor auto nu mai cores pundparametrilor cunoscuþi de el ºiaces ta nu mai poate evita ac ci den -tul“, indicã prezentarea asociaþiei.

Studiile, monitorizãrile ºi apli -ca þiile efectuate de cãtre ARBI lapeste 10.000 de cazuri de acci -den te rutiere au evidenþiat faptulcã, într-o proporþie de douã treimi(64-66%), ºoferii vinovaþi de pro -ducerea respectivelor accidenterutiere se aflau într-o zi de minimal disponibilitãþilor fizice, emoþio -na le ºi/sau intelectuale, pe careARBI le denumeºte generic „zilecu risc potenþial“.

Informaţiabioritmică înrelaţiacauză-efect

Amintitele monitorizãri biorit -mice au condus la elaborarea„Me todei ARBI pentru diminuareafactorilor de risc din circulaþia ru -tierã”, care are la bazã o inter pre -tare proprie a relaþiei cauzã-efect,în cadrul cãreia o cauzã poate fidoar aparentã, dar în realitate eaeste o consecinþã a unei alte cau -ze, care þine de subtilitãþile speci -fice naturii umane.

Existã, deci, o cauzã a cauzei.Ca ºi în cazul vulnerabilitãþilor, înrelaþia cauzã-efect, anumite mo -men te, împrejurãri sau stãri potavea un rol determinant.

Informaþia bioritmicã are avan -ta jul de a fi personalizatã, cal cu -latã cu rigoare matematicã ºi po -si bil de a fi conºtientizatã anti ci pat,de venind un mijloc de pre venþie.Ea atenþioneazã asupra zilelor încare anumite abilitãþi ºi automa tis -me nu ne mai ajutã. În acest mod,informaþia bioritmicã poate salvavieþi. Conform comu ni catului ARBI,aceasta ne pune în gardã pentru ane putea apãra de agresivitatea ce -lorlalþi parti ci panþi la trafic ºi pentrua ne putea controla, spre a nu agre -sa la rân dul nostru.

Ce se poate face?

ARBI promoveazã relaþii departeneriat pentru introducereaprogramelor de atenþionare bio -ritmicã pe calculatorul de bord alautomobilelor.

„Supunem atenþiei tuturor fac -to rilor cu abilitãþi în domeniul sigu -ranþei rutiere avantajul pe care-loferã aplicarea metodei ARBI întra ficul rutier, ºi anume scã dereacu 17% a numãrului de acci dentepentru cei monitorizaþi bio ritmic”,se aratã în prezentarea aso ciaþiei.„Avem deschidere pen tru orice co -la borare în care noi sã preluãmtoate sarcinile operative legate deapli carea respectivei me tode, prac -tic a informaþiei bio rit mice”.

Metoda ARBI va fi promovatãla nivel naþional prin Campania deprevenþie rutierã intitulatã „SOS- Accidente pe drumurile publice”,care are ca obiectiv pentru 2012-2013 salvarea a 450 vieþi prinapli carea sa în România, cam pa -nie sprijinitã de cãtre Direcþia Po -liþiei Rutiere din cadrul Inspec to -ra tului General al Poliþiei Române.

De asemenea, ºansa de pro -mo vare a Metodei ARBI se mã -reºte în anul 2013, datoritã intrãriiîn vigoare a Protocolului de Cola -bo rare privind derularea unei cam -pa nii de siguranþã rutierã dintreARBI ºi SC ING TEHNO PROIECTSRL, firmã specializatã în securi -ta te rutierã, incluzând o compo -

nen tã de cercetare fundamentalãºi una cu caracter aplicativ.

„Considerãm cã nivelul de reu -ºitã în aplicarea Metodei ARBI va fideterminat de sprijinul insti tuþio nalºi financiar acordat apli cã rii me todeinoastre de cãtre fac to rii de deciziecu atribuþii în do meniul sigu ran þeiru tiere, de cãtre cei ce au în sub or -dine con ducãtori auto, pro fesioniºtiºi ama tori, de cãtre mediul ºcolilorde ºoferi ºi nu în ultimul rând decãtre fiecare participant la tra ficulrutier“, se aratã în prezen tarea Aso -ciaþiei Române de Bioritm Integrat.

Raluca MIHĂ[email protected]

Deoarece prin calculmatematic „zilele cu riscpotenþial“ pot fi cunoscuteanticipat, conºtientizarea lorconstituie un mijlocpersonalizat de prevenþiepentru persoanele aflate întraficul rutier ºi în modspecial pentru conducãtoriiauto, care pot lua mãsurisuplimentare.

Graficul alãturat reprezintã unexemplu al unei luni din anul2010, culoarea albastrãsemnificând zilele cu riscpotenþial pe bioritmul fizic,culoarea roºie zile cu riscpotenþial pe bioritmulemoþional ºi respectiv culoareaverde zile cu risc potenþial pebioritmul intelectual.

Prima aplicaţie experimentalăLa un lot de conducãtori auto de la Autobaza Obregia din Regia deTransport Bucureºti (RATB), prin informaþia oferitã asupra zilelor curisc potenþial, cu ajutorul unui ecuson plasat în cabina ºoferului, înzilele în cauzã s-a obþinut o reducere cu 17,53% a numãruluiaccidentelor, faþã de un alt lot martor neavertizat. Ecusoanele aufost distribuite pe baza „Calendarelor personalizate“ careevidenþiazã zilele cu risc potenþial ale conducãtorului de la volan.

Metoda ARBI se aplicã într-omanierã personalizatã în urmaopþiunii voluntare a persoaneiîn cauzã. Este o metodãneinvazivã ºi se poate aplicafãrã a stânjeni procesul deproducþie ºi muncã.Calcularea bioritmului are labazã data de naºtere afiecãrei persoane.

iulie 2013 ............................................................................................................................

PR

EZEN

TA

RE

35.......................................................................................................................... iulie 201334

PR

EZEN

TA

RE

„„AA pariþia com pa -niei se da -toreazã ex pe -rienþei cu mu -late în do me -

niul transportului rutier în regimexpres. La baza acestei experienþestã propria companie de transport,membru al grupului, care a începutsã-ºi desfãºoare activitatea din2009 cu douã autoutilitare de 3,5 tMMTA. Muncind din greu ºi gândinddeschis, i-am putut satisface atâtpe clienþii noºtri cât ºi pe parteneri,fãrã de care nu am fi aici ºi nu amavea vreo perspectivã de viitor. Înperioada 2009-2011 aceastã firmãde transport a avut o perioadã dedezvoltare prin paºi mãrunþi, de oa -re ce toatã activitatea a fost influ -en þatã de condiþiile economice ne -favorabile”, spune Gogucz Gyöngyi.

La început, compania prestao activitate în regim de import-ex port, acumulând experienþã îndo meniul transporturilor expres,

fapt care a influenþat ºi a deter -mi nat reorientarea spre piaþa in -tra comunitarã/internaþionalã.

Când solicitãrile clienþilor s-aumãrit la o scarã mult mai largã,fir ma de transport neputând sãaco pere toate cererile, s-a înfiinþatîn vara anului 2011 compania Ke -fren Expres SRL, orientarea fiindspre portofoliul de client ºi seg -men tul de servicii (mãrfuri) în re -gim de urgenþã. Categoria acestorservicii este foarte largã: mãrfurigenerale, automotive, electronice,cu temperaturã controlatã, mãrfuripericuloase.

Peste 300 devehiculesubcontractate

Fiind casã de expediþii, KefrenExpres SRL nu are flotã propriede autovehicule, însã a subcon -trac tat un numãr mare de trans -por tatori ale cãror flote sunt în

ex pansiune. Numãrul acestor au -to vehicule înregistrate în pre zenteste de peste 300 unitãþi, ma -joritatea fiind de 3,5 t MMTA. „Dinestimãrile noastre, pânã la sfâr -ºitul anului va ajunge la peste 500de unitãþi înregistrate în sis te mulintegrat Kefren Expres. Trebuiemenþionat cã aceºti trans por tatorinu sunt doar din Româ nia, dorinþanoastrã fiind de a lucra ca o com -panie europeanã. Ime diat dupãînfiinþare, Kefren Expres a avut ocreºtere exponenþialã”, a declaratGogucz Gyöngyi.

În principiu, compania ope -reazã în Europa ºi o parte a zoneiBalcanice. Fluxul cel mai mare demarfã este în Europa centralã, untop 5 al firmei incluzând Ger ma -nia, Italia, Franþa, Spania, Anglia.

Politica de preþuri este deter -mi natã de costurile ºi þãrile carese tranziteazã. În majoritatea þãri -lor europene, costurile sunt mici,mai puþin în Franþa, Italia, Grecia,

El veþia, unde folosirea auto strã -zilor implicã un cost ridicat, evi -dent transpus ºi în tarifele deexecuþie.

Echipa Kefren Expres oferãsoluþii „win to win” atât trans por -tatorilor sãi cât ºi clienþilor, prinmijloace proprii dezvoltate ºi prinfolosirea serviciilor partenerilor,cum ar fi TimoCom.

TimoCom - o bursăde încredere

Este important pentru KefrenExpres sã poatã evalua rapidtrans portatorii noi sau sã gã seas -cã acei transportatori care potoferi garanþia calitãþii. Vorbind deautovehicule ºi situaþii im pre vi -zibile (se mai stricã un motor orisunt condiþii meteo nefavorabile,autostrãzi aglomerate), pot apã -rea diferite situaþii ciudate, pie -dici, fapte ce pot duce la pierderimari financiare.

O altã situaþie dificilã esteatunci când nu existã o trans pa -renþã în comunicare. „De aceeae chipa noastrã acþioneazã mereuºi foloseºte soluþii tehnice avan -sate pentru preîntâmpinarea situa -þi ilor menþionate mai sus. Sunt di -verse soluþii ºi metode de a deþinecontrolul operaþiunilor, acesteadepinzând de începutul proce se -lor de transport. TimoCom este oplatformã sigurã cu reguli stricte,de un maxim profesionalism, nutoc mai ieftin, dar înþelegând mo -dul de folosire a platformei, poten -þialul, însemnãtatea, se poateajunge la un rezultat prin fruc ti -ficarea beneficiilor oferite”, spuneGogucz Gyöngyi.

TC eMap oferăavantaje nete

„Deºi existã o ofertã co ple ºitorde mare a burselor de profil existen - te ce opereazã în domeniul transpor -tului rutier, noi dorim sã evidenþiemavantajele obþinute ºi e ven tua leledezavantaje în urma uti li zãrii burseide transport TimoCom”, precizeazãGogucz Gyöngyi. „Aº în cepe cudeza van ta jele: preþul abona mentuluirela tiv mare pentru ope ratorii dinRo mâ nia, însã în cazul în care acti -vitatea operatorului se ex tin de înafara graniþelor geografice ale Ro -mâ niei cu o pondere de 45%-60%,devine un preþ rezonabil, în spe cialutilizând diverse module ce fa ci li -teazã activi ta tea acelui operator”.

Conform opiniei reprezentan tu -lui Kefren Expres, printre avanta jese numãrã faptul cã serviciulTimoCom este gândit ergonomic,struc tura ºi utilitatea meniurilor ajutãoperatorul, exclude din con strucþiereclamele, topice inutile cu care unoperator ºi-ar pierde timpul, iarangajatorul banii. Bursa faciliteazãobþinerea informaþiilor necesare prinmodulele TC Profile, TC emap, TCeBid etc. Un alt lucru important demen þionat este pre gãtirea, spe cia -li zarea operatorilor TimoCom care,de fiecare datã, au convins prin ca -li tatea serviciilor ºi respectul maximfaþã de client.

Aplicaţie proprie

La finele anului 2012, KefrenEx pres a ales o cale inovatoare, re -gândind strategia ºi posi bi li tã þile,dez voltând ºi organizând ac tivitateacu ajutorul soluþiilor IT ºi lansând oapli caþie prin pagina de web:www.kefren.ro, opera þio na lã dinluna februarie a acestui an. „Cu aju -to rul acestei aplicaþii, pu tem coor -do na activitatea zil ni cã. Astfel, pu -tem afirma cã atât transportatoriinoºtri, cât ºi noi avem un randamentmult mai ri di cat, o eficienþã mai bunãºi cre dem cã acesta este doar înce -

pu tul. Numãrul de 500 de unitãþi(autoutilitare de 3,5 t MMTA) în re -gis trate în sistemul integrat al Ke -fren Expres este realizabil pânã lasfârºitul anului 2013”, su bliniazãGogucz Gyöngyi.

Succesul pe piaþa transpor tu -rilor în ziua de azi este determinatºi de factorul financiar, în speþã depla ta serviciilor de transport. În seg -mentul în care Kefren Expres îºides fãºoarã activitatea, termenii realide platã sunt între 45-90 zile calen -da ristice, acestea crescând în aniiprecedenþi de la 30-60 zile calen -da ristice. „Evident, ºi noi, ca ºi toþiceilalþi operatori, încercãm sã evitãmtermenii maximi de pla tã de 90 dezile, dar în cazul con tractelor mari,acesta este un ter men uzual. Însãsunt situaþii când ºi acestea suntde pãºite sau inter vin situaþii de ne -pla tã. Kefren Ex pres practicã o po -li ticã de pas cu pas, sau, cum semai spune, încet dar sigur. Suntematenþi la de ta liile care pot influenþasituaþiile neplãcute ºi, astfel, amreuºit sã evitãm aceste evenimentenedo ri te datoritã procedurilor in ter -ne cu care verificãm clienþii noi ºi,nu în ultimul rând, prin serviciileoferite de TimoCom”.

Kefren Expres a intrat într-unproces de dezvoltare în aceºti doiani, în urma multor factori de pepiaþã, a viziunii managementului, aechipei de angajaþi ºi a modului unicîn care a abordat necesitãþile cli en -þi lor cât ºi rezultatelor bune aletrans portatorilor cu care lu crea zãzi de zi sau ocazional. „Am fost mo -ti vaþi de relaþiile directe, cât ºi deîntâmpinarea necesi tã þilor clienþilor.Cine? Ce? Sau cu cât a contribuit?În acest progres, personal am fostmar catã ºi mo ti vatã de sprijinul ºiînþelegerea fami liei, relaþia ºi primiipaºi cu compania Expeditors Inter -na þional România, îndrumãrile pri -mi te de la Alin Burlan ºi, nu în ultimulrând, de oportunitãþile oferite deTimoCom. Aº dori ca ºi alþii sã aibãa semenea posibilitãþi”, a încheiatGogucz Gyöngyi.

KEFREN EXPRES - un parteneriat desucces cu TimoComKefren Expres SRL (www.kefren.ro), înfiinţată în vara anului2011, este o companie de expediţie, al cărei asociat uniceste Gogucz Gyöngyi. O parte din portofoliul companiei sebazează pe bursele electronice de transport, Kefren Expresavând o colaborare foarte fructuoasă cu TimoCom.

Gogucz Gyöngyi, asociat unicKefren Expres:

În general, orice maºinã are patru roþi ºi oricemaºinã te poate duce din punctul A în punctul

B, însã sunt parteneri care, pe lângã utilitate, maicautã ºi altceva - aceasta face diferenþa între toatemaºinile ºi, în cazul nostru, între bursele de profil.

Bursele de profil au un rol dublu, întotdeauna situându-ne întreclient ºi transportator. Putem afirma cã o parte din portofoliulnostru se datoreazã acestor platforme, în special în momentulprimului contact, atât în gãsirea noilor clienþi sau tenderelor, cât ºipe parte de dezvoltare a soluþiilor de transport ºi gãsirea noilortransportatori. Kefren Expres este conºtient de necesitatea creºteriiacestora, astfel putem afirma cã DA, ºi noi folosim TimoCom.”

„

ex celeazã la capitolul opþiuni,oferã o eficienþã maximã ºi redu -ceri semnificative de costuri, careajung sã reprezinte aproximativjumã tate din rata de leasing a unuicamion nou. De asemenea trebuie

sã recunoaºtem cã am vrut sã rãs -plãtim ºoferii pentru performan -þe le lor ºi ne-am gândit ºi la con -for tul oferit pe parcursul curselor.În acest moment avem în parcºase autotractoare Scania, ºasese miremorci Schmitz ºi Krone, cuprelatã, ºi un trailer Scania de 730CP cu semiremorcã Faymonvillepen tru transporturile agabaritice.Avem în plan continuarea dez vol -tãrii parcului în toamnã prin achi -ziþia a douã camioane Scania noi,dar ne gândim la o variantã devolum: camioane cu remorci, întandem“, a spus directorul generalMelissa Logistic.

Tendinţe ale pieţei

Pe baza perspectivelor comu -ne cu clienþii de pânã acum, Melis -sa Logistic a reuºit sã dezvolterelaþii strategice ºi de duratã cu

parteneri din Austria, Franþa, Ger -mania, Italia sau Olanda, dar pen -tru dezvoltarea activitãþii se au învedere relaþiile extracomunitare.„În þãrile care nu sunt membre aleUniunii Europene existã avantajulcã nu vin toþi cei care au stricat ta -rifele pe comunitate dupã ade ra -rea României la UE. Avem în plansã ne dezvoltãm pe relaþia Geor -gia - Kazahstan, urmãrim o por tu -ni tãþi din þãrile baltice ºi din fostaUniune Sovieticã. Pe comu ni tate,din punctul meu de vedere, nu maieste rentabil sã trimiþi ca mio anelela lucru pentru cã se fac mulþi kilo -metri cu bani puþini.“ George Ungu -reanu a subliniat cã, în condiþiile încare tarifele de trans port s-au men -þinut la un nivel con stant în ultimulan, au crescut taxele de autostrãziºi preþul com bus tibilului. „În opiniamea, viitorul în transporturi estelegat de þãrile din afara UniuniiEuro pene. Chiar dacã piaþa pe Ger -mania ºi-a re venit dupã câteva lunifoarte di ficile, exporturile sunt plã -tite prost, iar pentru a fi profitabilecur sele, returul trebuie fãcut înregim de grupaj. În ultima pe ri oadã,80% din transporturi le-am fãcutîn acest regim. În comparaþie cualþi ani, chiar ºi agabariticul s-amiºcat ceva mai slab, dar þinândcont cã avem câþiva clienþi fermi,pot spune cã rezultatele au fostbune pentru noi“, a concluzionatGeorge Ungureanu.

Alexandru [email protected]

iulie 2013 ............................................................................................................................

PR

EZEN

TA

RE

36 .......................................................................................................................... iulie 2013

PR

EZEN

TA

RE

37

MM elissa Logistic ºi-aîn ceput activitatea înanul 2009 bazân -du-se pe o echipãtânã rã de profesio -

niºti. Compania oferã servicii detrans port rutier de mãrfuri gene -rale ºi agabaritice, precum ºi inter -me dieri în transporturi atât încadrul Uniunii Europene, cât ºiextra co munitar.

Planurile echipei din frunteaMelissa Logistic sunt de expan -siu ne. Astfel, anul acesta au fostachiziþionate maºini noi, luân -du-se totodatã în considerare dez -vol tarea unor noi relaþii de trans -port. „Am decis achiziþia a treiansambluri noi formate din captractor ºi semiremorcã, dupã ceîn urma calculelor am ajuns la con -cluzia cã este o variantã mult maiavantajoasã decât cea de a achi -

zi þiona camioane second hand“,a afirmat George Ungureanu,men þio nând cã atunci când s-afãcut analiza privind achiziþia s-aþinut cont de consumul mai redusde motorinã pe care îl oferã mo -

de lele alese, de taxele scãzute ºide cos turile mai mici previzionatepentru reparaþii. „Am cumpãratastfel douã camioane Scania Euro5, fãrã AdBlue, de 440 CP, ºi unulde 730 CP, cu AdBlue. Acestea

MELISSA LOGISTIC

Miză pe destinaţiileextracomunitareExistă transportatori care reuşesc şi astăzi să-şidezvolte flotele, să-şi păstreze clienţii şi să câştige uniinoi. Cum poate un cărăuş să evolueze cu paşi calculaţi şicare sunt avantajele pe care le pot conferi maşinile noi,am încercat să aflăm de la George Ungureanu,directorul general Melissa Logistic.

iulie 2013 ...................................................................................................................................................................................................................................................... iulie 201338

LA

NSA

RE ÎÎ n afara României, programul

de dezvoltare a noii reþelede staþii de distribuþie car -bu ranþi „Gazprom PetrolSta tions“ include ºi alte þãri

din regiunea Balcanilor - Serbia,Bulgaria, Bosnia ºi Herzegovina.

Reţeaua şiplanurile deexpansiune

Reþeaua Gazprom în Româniacu prinde în acest moment 12 sta -þii de distribuþie carburanþi. A douafazã a programului de dezvoltare areþelei în þara noastrã include con -strucþia a încã 20 de staþii de dis -tribuþie carburanþi. În total, pânã lasfârºitul anului, reþeaua Gaz promva cuprinde 50 de staþii de distri -buþie carburanþi în Româ nia. Pânãla sfârºitul anului 2015, reþeauaGazprom va avea apro xi ma tiv 250de staþii de distribuþie car buranþi înregiunea Balcanilor, dintre care 120vor fi în România, iar managementuloperaþional al reþelei va fi realizatde cãtre NIS. Re þeaua de staþii dedistribuþie car buranþi Gazprom sesitueazã în segmentul premium alpieþei de profil. Staþiile Gazpromvor co mer cializa carburanþi în con -for mi tate cu standardele UniuniiEu ro pene, lubrifianþi de cea maibunã calitate ºi o gamã variatã dealte produse ºi servicii. Conceptul

a ces tor staþii de primã clasã cuprin -de ºi magazine, restaurante ºi ca -fe nele. În plus, clienþii staþiilorGazprom vor beneficia ºi de alteservicii, spre exemplu acces wire -less la internet. Staþiile de distri -bu þie carburanþi Gazprom sunt gru -pate în mai multe formate, în func þiede mãrime ºi facilitãþi. Prin tre trãsã -turile comune ale sta þiilor Gazpromse vor regãsi o selecþie excelentãde mâncare ºi bã u turi în restaurant(inclusiv spe cia litãþi naþionale, darºi branduri internaþionale), parcare,spãlã to rie, loc de joacã, o gamãextinsã de servicii adiþionale, uninterior plãcut ºi un program defidelizare pentru clienþi. „Dezvol -ta rea reþelei noastre de staþii dedis tribuþie car buranþi este una dintre

direcþiile prioritare ale operaþiunilorNIS. Deschiderea acestei staþii subbran dul Gazprom în aceastã re -giune a României reprezintã un noupas în dezvoltarea reþelei uni ce dedistribuþie a companiei. Pã trun d e -rea pe piaþã a unui brand cu un nivelridicat de vizibilitate ºi încredereaîn calitatea produselor sale vor con -tribui la atingerea obiec tivelor stra -te gice ale com pa niei - poziþionareaca lider în vân zarea de produse pe -troliere în regiune“, a declarat KirillKrav chenko, CEO NIS ºi DeputyCEO for Foreign Asset Mana ge -ment al Gazprom Neft.


O nouă staţieGazprom a fostdeschisă în RomâniaLa începutul luniiiulie, subsidiaraGazprom Neft-NISNovi Sad a inauguratoficial o nouă staţiede carburanţi submarca Gazprom înRomânia. Aceastaeste prima staţieGazprom localizatăpe o autostradă,aflându-se în judeţulDâmboviţa, peautostrada A1,Bucureşti - Piteşti lakilometrul 59.

Cine este NIS?NIS este una dintre cele mai mari companii integrate de energie dinEuropa de Sud - Est. Desfãºoarã operaþiuni de explorare, producþieºi rafinare de petrol ºi gaze, cât ºi de vânzare de produse petroliere.Acþionarii principali sunt Gazprom Neft (56,5%) ºi GuvernulRepublicii Serbia (29,88%). Compania deþine douã unitãþi deproducþie, în Pancevo ºi în Novi Sad, având o capacitate totalã deprocesare de 7 milioane tone de petrol pe an, cât ºi o unitate deproducţie GPL în Elemir. NIS produce anual aproximativ 1,7milioane tone de Oil Echivalent (TOE) de petrol ºi gaz. Reþeaua deretail a companiei include mai mult de 500 de puncte de lucru:staþii de distribuþie carburanþi ºi reþeaua de depozite de þiþei înregiunea balcanicã. În afarã de Serbia, NIS este de asemeneaprezentã în Bosnia ºi Herzegovina, Ungaria, Bulgaria, România,Turkmenistan, Angola, Belgia ºi Rusia.

BB anii încã nu sunt viraþiîn contul CFR Marfã,dar la o sãptãmânã dela adjudecare, Relu Fe -ne chiu a cerut Guver -

nu lui sã modifice pentru GFR ter -menul de platã la maxim 10 ziledupã avizul Consiliului Concu ren -þei. Fostul ministru al Transpor tu -ri lor a argumentat cã astfel se vaevita situaþia în care procesul sãfie anulat în urma unei decizii aau toritãþii de concurenþã.

În strategia de privatizare, a -pro batã prin HG 46/2013, se pre -ve de cã termenul de platã a ac -þiu nilor este negociabil, dar nupoa te depãºi 60 de zile de la datain trãrii în vigoare a HG de apro -ba re a condiþiilor principale alecontractului de privatizare.

„Este o propunere de modi fi -ca re pe care am trecut-o în hotã -rârea de guvern pentru cã nu nepermitem sã ne jucãm, sã facemprivatizarea ºi dupã aia cineva sãmi-o anuleze. Aºa ceva nu cred cãar fi benefic pentru nimeni. În mo -mentul în care am lansat pro ce -dura de privatizare, nu ne per mi -tea legea sã anticipãm cã ar pu teacineva sã facã o con cen trare eco -no micã. Concentrarea eco nomicã

se stabileºte doar în urma exis -ten þei ei de fapt, ºi fie care tip deconcentrare eco no micã este tratataltfel de cãtre Consiliul Concu -renþei ºi, implicit, de DG Compe -tition, aºa încât pen tru a nu nejuca, cã azi e priva ti zatã, mâinenu-i privatizatã, vom pro pune Gu -ver nului ca priva ti zarea efectivã,adi cã încasarea ba nilor - pentrucã din acel mo ment privatizareaeste finalizatã - sã fie la maxim10 zile dupã ce avem acordul(final, n.r.) din partea Con siliuluiCon curenþei. (…) Eu l-am rugat pepre ºedintele Consi liu lui Concu -ren þei sã încerce sã grã beascã câtmai mult luarea unei decizii, maimult de atât nu am ce face”, a pre -cizat Relu Fe ne chiu.

Contractul, deºi nu s-a semnatîncã, este trimis spre avi za re, aprecizat el.

În anexa proiectului de apro -ba re a elementelor principale alecon tractului se aratã cã preþul decumpãrare a pachetului de acþiunieste de 904,98 milioane lei. Plataintegralã va consta în încasareade cãtre vânzãtor a sumei de 10mi lioane euro, constituitã de cum -pã rãtor cu titlu de garanþie de par -ti cipare, a 90,49 milioane lei re -

pre zentând fondurile dintr-un contescrow ºi diferenþa preþului decumpãrare oferit.

„În situaþia în care ConsiliulCon curenþei sau alte instituþii alestatului ne vor spune cã nu se poa -te adjudeca licitaþia, bineîn þe les cãea va trebui anulatã ºi cã banii vorfi returnaþi celui care i-a dat, pentrucã nu e vina lui. Eu sper din toatãinima sã nu se în tâmple acestlucru”, a arãtat fostul ministrul.

Cât îi priveºte pe angajaþii CFRMarfã, Relu Fenechiu a precizatcã existã un contract colectiv demun cã în vigoare pânã anul viitor.

„Sunt convins cã vom gãsi so -luþiile pentru ca oamenii sã nu fiedisponibilizaþi. Deja am demaratprocedura ca 1.000 de salariaþisã poatã beneficia de Ordonanþa36 privind salariile compensa to -rii”, a spus el.

Amintim cã Relu Fenechiu ademisionat din funcþia de ministrual Transporturilor în 12 iulie, ime -diat dupã ce a fost condamnat la5 ani de închisoare cu executare,în Dosarul Transformatorul.


Foto: Jean-Mihai PÂLŞU

GFR a câştigat CFR MarfăGrup Feroviar Român (GFR), companie controlată de omulde afaceri Gruia Stoica, a câştigat licitaţia pentrupreluarea pachetului de 51% de acţiuni din CFR Marfă,oferta sa - singura, de altfel -, fiind de 202 milioane deeuro. Ar fi vrut să plătească banii în rate, dar până laurmă a renunţat. „Prin contractul pe care şi l-au asumat,plata era integrală, nu în rate. Le-am cerut să precizezeîn scris că renunţă la solicitarea pentru plata în rate şiau făcut-o, după negocieri”, a declarat Relu Fenechiu,ministrul Transporturilor la acea dată.

39

PR

IVA

TIZ

AR

E

CC eea ce este mai puþin cu -nos cut se leagã de dia -lo gul deficitar dintre di -feri tele autoritãþi. Lipsaunei coordonãri reale în -

tre instituþii (uneori aparþinândace luiaºi minister) duce la o înceti -ni re nepermisã în implementareaoricãrei decizii, iar reprezentanþiitransportatorilor sunt puºi în faþaunei situaþii stranii - deºi dialogulcu autoritãþile pare sãnãtos înanu mite momente, rezultatele fi -nale nu au nicio legãturã cu di s -cuþiile.

„Situaþia din transportul rutiercare genereazã evenimente pre -cum accidentul din Muntenegruspune un singur lucru: cã Minis -te rul Transporturilor nu îºi ia înserios treaba, iar transportul rutiereste tratat ca o Cenuºãreasã aeco nomiei naþionale“, a arãtatCon stantin Isac, vicepreºedinteUNTRR.

Printre punctele cele mai im -por tante ce au fost solicitate în

ulti mii doi ani se numãrã: modi fi -ca rea HG 69 - reducerea amen -zi lor; abrogarea OUG 11/2013;eli minarea taxelor de drum la niveljudeþean; eliminarea taxelor detranzit acolo unde nu existã cen -turi de ocolire (în multe oraºe s-aintrodus taxã de tranzit, deºi nuau ºosea de centurã); reparareadrumurilor europene; creºterease curitãþii transportului de persoa -ne ºi marfã (modul cum se obþincertificatele de atestare a ºoferilorºi cum se realizeazã controlul întrafic).

„Toate aceste elemente, dacãar fi fost bine fãcute, bine con -tro la te, nu ar mai fi dus la eveni -men te tragice din 6 în 6 luni. Ni -meni din factorii de decizie nu îºiasumã responsabilitãþile pentrucare sunt plãtiþi. Am cerut, de ase -me nea, creº terea calitãþii contro -lului ISCTR, pentru cã, de fiecaredatã, am în tâm pinat probleme, pecare am putea sã le eliminãm princon trol. Vã dau de exemplu con -

tro lul trans portatorilor strãini, caretran zi teazã România. Nu în ultimulrând, am cerut control fiscal la fir -mele de transport, pentru reduce -rea prac ticilor de concurenþã ne -loialã“, a completat ConstantinIsac.

Controlul facediferenţa. Saulipsa lui

„În domeniul transporturilor,aplicarea legii este lucrul care facediferenþa. Din punct de vedere allegislaþiei comune la nivel euro -pean avem un cadru asemãnãtorcu orice stat membru. Pot sã spuncã, din contrã, din 2008, când s-avãzut cã pot fi introduse diferitedevieri fãrã sã mai existe o fricãfaþã de Bruxelles, aceste devieriau început sã aparã - dacã nu ein terzis negru pe alb în textelelegale europene, înseamnã cã epermis, mai ales când e vorba sãiei bani de la agenþii economici

din România“, a arãtat Radu Di -nescu, secretar general UNTRR.

În România, principala proble -mã nu este legislaþia, ci respec -ta rea acesteia, iar când se întâm -plã un eveniment tragic, care iesedin cotidian, nimeni nu îºi asumãres ponsabilitatea nerespectãriisau neaplicãrii legislaþiei.

„Dacã ºi-ar asuma-o, ar trebuisã plece acasã, ºi cum nimeni nuvrea sã plece, toatã lumea vine ºizice: «hai sã mai facem o lege, cãactuala nu-i bunã». Iar legea seface din ce în ce mai complicat,mai contorsionat ºi mai greu deaplicat, din pãcate“, a precizatRadu Dinescu.

Sunt numeroase acte nor ma -ti ve care aparent nu au alt scopde cât acela de a institui noi taxe,fãrã un impact pozitiv asupra pie -þei de transport.

„Cred cã ar trebui sã ne limi -tãm sã mai aplicãm legislaþie doarpentru cã autoritãþile au nevoiede bani - de exemplu, plãcuþele,

care, practic, ne-au adus acumdouã luni în pragul disperãrii. Du -pã 5 luni în care autoritãþile nu aufãcut nimic, în douã sãptãmâninoi trebuia sã punem plãcuþe depeste 3 milioane euro pentru200.000 de vehicule în România,plus procedura care era foartecom plicatã. Dimensiunile înscrisepe plãcuþe erau oricum dispo ni -bi le în documentele vehiculului.Iar cea mai rea era amenda de8.000-12.000 lei“, a subliniat se -cre tarul general UNTRR.

Doar pe hârtie

În timpul conferinþei s-a discu -tat ºi despre uºurinþa cu care suntobþinute diferite documente, as -pect ce are un impact negativ im -por t ant asupra siguranþei în trans -porturile rutiere.

„Atestatele în România seobþin foarte uºor în practicã. Pre -gã tirea profesionalã este fãcutãmai mult pe hârtie, iar lucrul aces -ta genereazã niºte costuri supli -mentare companiilor de transport,care atunci când angajeazã con -du cãtori auto îi instruiesc în in te -riorul companiei, atât practic, câtºi teoretic“, a arãtat Radu Di nescu.

Paşi de melcpentruinfrastructură

Infrastructura rutierã afecteazãgrav competitivitatea transportu -ri lor rutiere româneºti.

Reprezentanþii UNTRR au arã -tat cã CNADNR nu a avut bani sãreabiliteze anumite porþiuni dedrum sau poduri pe care ar fi tre -buit sã le realizeze - sau le-a în -ce put ºi nu le-a finalizat. Astfel,sunt aproape 16.000 km de dru -muri naþionale în România, dincare peste 9.000 km reabilitaþipe hârtie, iar în mod real sub7.000 km.

„Vestea bunã este cã, de la 1ianuarie 2014, expirã perioada detran ziþie pe care a avut-o Româ -nia, în care putea sã-ºi stabileascãsarcini maxime admise pe diferitesegmente de drum. La 1 ianuarie2014, fie cã sunt sau nu reabi li -ta te, toate drumurile vor trebui sãpermitã accesul camioanelor la11,5 t pe axa cu suspensie pneu -ma ticã ºi la 40 t pentru sarcinãmaximã admisã totalã“, a explicatRadu Dinescu.

Prezent la conferinþã, RomeoDu mitru, vicepreºedinte ARILOG(Aso ciaþia Românã de Logisticã),a subliniat importanþa unei in fra -struc turi rutiere binepuse la punct.

„Infrastructura este durerea ceamare a tuturor. Nimeni, în 23 de ani,nu înþelege importanþa stra te gicã ainfrastructurii, pentru cã altfel ºi-arda seama cã o þarã în care ca mi oa -nele circulã cu o vite zã medie de 40-45 km/h, faþã de vecinii noºtri undee de 80 km/h, nu poate sã fie com -pe titivã pe termen lung ºi vompierde tot felul de ocazii. Drept pen -tru care, într-un termen rela tiv scurt,banii investitorilor nu vor mai venila noi. Bulgarii ºi-au fã cut autostrãziîncet-încet ºi îºi fac le gãturi cu VestulEuropei. ªi au avut mult mai puþinibani decât am avut noi“, a arãtatvicepreºedintele ARILOG.

Dezvoltareacontinuă pentrulogistică

Romeo Dumitru a realizat ºi oscurtã radiografie a logisticii înRo mânia, analizând dezvoltareaîn timp a spaþiilor de depozitare,precum ºi repartizarea acestorape teritoriul României. „Boom-ulserios a apãrut în 2005. Existaudeja peste 500.000 mp în Bucu -reºti ºi e normal, pentru cã ºiatunci, ºi acum, capitala reprezintãcirca 40% din PIB“.

Înainte de intrarea în UE s-audezvoltat rapid platformele logis -ti ce aflate pe frontierã - Oradeaºi Timiºoara.

Industria care s-a dezvoltat înpartea de Vest a þãrii (este vorbaîn principal de producerea decom ponente pentru industriaauto) a fãcut ca în aceastã zonãsã continue investiþiile în spaþiilede depozitare.

La ora actualã, însã, existã ungrad important de neocupare aspaþiilor de depozitare.

„Astãzi vorbim de un grad deneocupare de aproape 30% în zonaArad, spre deosebire de Bu cu reºti,unde avem 10-12%. A ceas ta încon textul în care, înainte de ade -rarea la UE, gradul de neo cu pareera de sub 10% pe fron tie rã“, apre cizat vicepreºedintele ARILOG.

Pe lângã Bucureºti, alte centrelogistice importante în Româniasunt în Ploieºti, Cluj, Timiºoara,Arad...

„Tendinþe de creºtere pentruanii viitori avem în zona Cluj ºiPloieºti. Dacã se va face legãturape autostradã între Ploieºti ºi Ves -tul þãrii, în mod sigur Ploieºti vadeveni un centru foarte puternicde logisticã“, a completat vice -pre ºedintele ARILOG.


iulie 2013 ............................................................................................................................

CO

NFER

INŢĂ

41.......................................................................................................................... iulie 201340

CO

NFER

INŢĂ Reţeta blocajului

Cu ocazia conferinţei organizate de Mediafax la sfârşitullunii iunie, au reieşit încă o dată dificultăţile decomunicare dintre reprezentanţii transportatorilor şi ceiai Ministerului de resort. RÃZVAN CHIRIŢÃ/MEDIAFAX FOTO

zã, de asemenea, ºi sfâr ºitul uneiîndelungate etape de dez voltare.Fabricile Volvo din Europa, situateîn Suedia, Rusia ºi Belgia, ºi-auconcentrat efor tu rile pe dezvoltareanoului pro dus în colaborare cu in -gi nerii. În paralel, acestea au realizatºi do cu mentaþia pentru tot ceea cetrebuie modificat în cadrul fabri ci -lor, atât în ceea ce priveºte uti la -jele, cât ºi procesele.

„Este o cabinã complet nouãºi un autocamion complet nou.Nu existã nici mãcar un singur pa -nou al cabinei preluat de la mo -delul anterior, iar acest lucru punepresiune atât asupra personalului,cât ºi asupra utilajelor, deoareceacestea din urmã sunt adeseaproiectate pentru fabricarea unuisingur produs”, relateazã HansElmqvist, manager de proiect pen -tru procesul de producþie al nouluiVolvo FH la nivel european.

Investiţii într-ofabrică nouă

Un autocamion ultramodern ne -cesitã utilaje de producþie ultra mo -derne. În acest sens, o inves ti þieimportantã este reprezentatã denoile prese, utilizate pentru fa bri -carea tuturor panourilor ca binei.

„Un aspect specific noului VolvoFH este presarea multor panouri încinci paºi distincþi. A fost acor da tão atenþie deosebitã respectãrii geo -metriei - cu cât un panou este presatde mai multe ori, cu atât pa no urilese vor potrivi mai bine, îm bu nãtãþindastfel cali tatea asam blã rii cabinei”,explicã Hans Elmqvist.

O altã investiþie importantã afost cumpãrarea a 56 de roboþinoi, care asigurã îmbunãtãþireaefi cien þei producþiei. De ase me -nea, auto ma tizarea garanteazãacelaºi nivel ridicat de calitatepen tru toate auto ca mioanele. Unexem plu este dat de lipirea pe po -ziþie a tuturor supra fe þelor vitrate.Acest lucru oferã douã avantaje:este îm bunãtãþitã siguranþa cabi -

nei, de oarece geamu ri le sunt inte -grate în structura aces te ia, iarproce sul de producþie este maiefi cient ºi mai consecvent dinpunct de ve dere al calitãþii.

Fabrici pilotpentrudezvoltareaprodusului

Un alt rol important pe care l-au avut fabricile a fost participareaaces tora la dezvoltarea noului au -to camion. Pentru a permite acestlucru fãrã întreruperea pro ce suluide producþie, au fost realizate fa -brici pilot la cele douã locaþii Volvodin Suedia, Tuve ºi Umeå. A cesteapot fi descrise ca replici în minia -turã ale operaþiilor de asamblarela scarã normalã din fabricile deproducþie. În cadrul acestor fabrici,au putut fi testate utilajele noi ºiau fost rea li zate au tocamioanelede test. Obiec ti vul principal a fostreprezen tat de transpunerea teo -riei în prac ticã, pentru a stabili celmai potrivit pro ces de asamblareºi pentru a ve dea dacã existã po -si bilitatea de a fabrica autoca mi -o nul în sec ven þa ºi cu utilajelevizate de ingi neri.

„Modul în care am studiat în -tre gul autocamion pentru a ga -ran ta cã totul funcþioneazã perfectse aseamãnã foarte bine cu modulde funcþionare al sistemului circu -la tor din corpul omenesc. Tre ce -rea la producþia de test în fabrica

pilot este o parte importantã aaces tui proces de control al cali -tãþii“, continuã Hans Elmqvist.

Fabricile pilot au avut ºi rolulde formare pentru personalul deasam blare, atât la nivel local, cât ºila nivel global. În ultimii ani, ope -ratori cheie din lumea întreagã aulucrat împreunã cu con struc to rii încadrul fabricilor pilot, pen tru a ve -dea cum se va asambla noul ca -mion. Când a venit mo men tul trans -fe rului procesului de asamblare pelinia de producþie obiºnuitã dinfabricile din Suedia, ope ratorii auputut sã-i înveþe pe co legii lor cetrebuie sã facã. Ast fel, avantajeleau putut fi transpu se la nivel global.

„Suntem pregãtiþi pânã la celmai mic detaliu, în mare parte de -oarece este un autocamion foartecomplex, dar unul dintre avantajeeste acela cã implementarea unuipro ces de producþie bazat pe unsis tem de control al calitãþii va fimult mai rapidã ºi în celelalte fa -brici. Noul Volvo FH este adaptattu turor pieþelor”, spune HansElmqvist.

Asamblare maiergonomică

Fabricile pilot au reprezentat,de asemenea, o locaþie impor tantãpentru dezvoltarea unor pro cesemai simple ºi mai ergono mice pen -tru angajaþi. Deºi pro du sul în sineeste mai com plicat, simplificãrileºi soluþiile de asamblare inteligenteau permis eficientizarea procesuluide fa bricaþie a noului autocamion.Un exemplu este ºasiul, asamblatacum invers pentru a permite ac -ce sul mai uºor la toate compo nen -tele.

„Sunt ferm convins cã toateîm bu nãtãþirile la nivelul procesuluide pro ducþie sunt transpuse înavan ta je pentru client. Condiþiilede lucru îm bu nãtãþite au permiscreº terea ca litãþii produsului. Dacãun produs este uºor de asamblat,atunci, a ceas tã operaþiune se vaface ºi co rect”, concluzioneazãHans Elmqvist.

iulie 2013 ............................................................................................................................

PR

EZEN

TA

RE

.......................................................................................................................... iulie 2013

PR

EZEN

TA

RE

43

„„SS e spune cã unau tocamion ul -tra modern tre -bu ie sã sa tisfacãtoate condiþiile

unei ecuaþii complexe. Trebuie sãrãspundã cerinþelor clienþilor ºi alesocietãþii ºi sã re u ºeascã, în acelaºitimp, sã îmbine tehnologiile mo -der ne cu caracteristici precum cali -ta tea, confortul ºoferului, impactulre dus asupra mediului ºi sigu ran -þa”, explicã Jonas Nordqvist, ma -nager de produs în cadrul de par -tamentului de planificare strategicãVolvo Trucks.

Proiectarea unui autocamionmo dern începe cu mult înainte sãse punã mãcar problema lansãriiîn producþie. Obþinerea celui maiînalt grad de calitate carac te ri zea -zã fiecare aspect al procesului, de

la început ºi pânã la sfârºit. Ana -liza atentã a clienþilor, a so cietãþiiºi a concurenþei indicã ºi cerinþelela care va trebui sã rãs pundã unmo del nou de auto camion. Estestu diatã, de a semenea, piaþa,pentru a identifica inovaþiile tehno -lo gice care pot fi integrate în noulpro dus. Aceste date formeazã apoibaza pentru o specificaþie detaliatãa ce rin þe lor, care sã dirijeze modulîn care un camion modern trebuiecon struit.

Producţia - unfactor esenţial

Dupã ce sunt stabilite spe ci -fi caþiile conform cerinþelor, estemo mentul urmãtoarei provocãri:transpunerea ideilor în practicã.Pen tru a reuºi, este necesarã im -

ple mentarea unui mod de lucruinter funcþional, în care toate de -par tamentele, de la proiectare lafabricaþie ºi producþie, sã cola bo -reze chiar din prima zi.

„Unul dintre cei mai importanþiparametri de care trebuie sã þinemcont la dezvoltarea unui auto ca -mion complet nou este acela cãtrebuie sã poatã fi transpus înrealitate. Acest lucru este evident,dar este esenþial ca procesul depro ducþie sã fie ergonomic, efi -cient ºi repetabil. În cele din urmãtotul se rezumã la capacitatea dea garanta un produs de înaltãcalitate”, spune Jonas Nordqvist.

Faptul cã producþia de serie anoului Volvo FH este la nivel ma -xim ºi cã primele autocamioane aufost deja livrate marcheazã nu doarîn ceputul unei etape noi. Mar chea -

VOLVO TRUCKS

Cum se fabrică uncamion ultramodern

42

Ştiaţi că...- ... pentru a transforma o rolã de oþel într-un autocamion

ultramodern sunt necesare aproximativ cinci zile?- ... o cabinã trece pe la aproximativ 350 de muncitori înainte de a fi

asamblatã complet?- ... pentru a vopsi un Volvo FH sunt necesari 3,8 litri de vopsea?- ... presele cântãresc între 25 ºi 30 de tone fiecare?- ... pentru fabricarea unui autocamion ultramodern sunt necesare

2.790 de ºuruburi?- ... noul Volvo FH cântãreºte între 7.500 ºi 12.500 kg (în funcþie de

configuraþie)?În primăvara acestui an, au ieşit de pe porţile fabriciiprimele autocamioane din noua serie Volvo FH pentru a filivrate clienţilor din întreaga Europă. Dar oare cum estefabricat un autocamion ultramodern? Cum reuşescavansatele sisteme electronice şi alte componentehardware realizarea unui ansamblu perfect funcţional şicum poate fi garantată o calitate de vârf? Vă invităm,alături de Volvo Trucks, într-o călătorie care porneşte dela ideea iniţială şi se termină cu produsul finit.

.......................................................................................................................... iulie 201344

ȘTIR

I

DB SCHENKERSPRIJINĂ„RECICLETA”

DB Schenker sprijinã„Recicleta”, primul program decolectare a hârtiei cu ajutorulcargo-bicicletelor, conceput deorganizaþia non-profit ViitorPlus, proiect destinat reciclãriihârtiei fãrã producereaemisiilor de CO2.Compania de transport ºilogisticã încurajeazã astfel deproiecte ce au ca scoprezolvarea pe termen lung aproblemelor sociale ºi asustenabilitãþii. Cargo-bicicletele vor ajuta lacreºterea cantitãþii de hârtiecolectatã pentru reciclare ºi vormicºora emisiile de carbonrezultate din aceastã activitate. O datã cu lansarea sa în 2009,proiectul Recicleta a ajutat lareducerea a 6,4 tone de CO2 înBucureºti, a colectat 200 tonede hârtie ce a fost reciclatã,adicã echivalentul a 3.000 decopaci salvaþi de la tãiere,oferind totodatã locuri demuncã pentru cinci persoanecu probleme sociale.

GEFCO DESCHIDE O NOUĂ FILIALĂ ÎN MEXIC

Grupul GEFCO doreºte sãîºi extindã reþeauainternaþionalã ºi sã îºiconsolideze prezenþa înAmerica Latinã. Filiala dinMexic a fost inauguratã înluna martie 2013, în inimacapitalei Ciudad de Mexico.GEFCO îºi consolideazãastfel prezenþa în AmericaLatinã, unde are dejaoperaþiuni în Argentina,Brazilia ºi Chile. GEFCOMexic va oferi o gamã largã deservicii logistice, cum ar fitransport maritim ºi aerian,logisticã pentru domeniul auto,depozitare, transport rutier,distribuþie localã ºi expertizãvamalã. Mexicul se aflã lamomentul actual pe locul 14 înclasamentul celor maiputernice economii ale lumii.Este, de asemenea, al nouãleaproducãtor global de maºini,cu 3 milioane de unitãþiproduse anual. Toþi jucãtoriicheie din industria auto, atâtproducãtori, cât ºi distribuitori,au una sau mai multe locaþii deproducþie locale. GEFCO lucreazã în prezent laun proiect de preluare a uneiplatforme logisticeinternaþionale din Toluca(lângã Ciudad de Mexico),care desfãºoarã operaþiunilede sourcing global pentru

aprovizionarea fabricilor PSAdin Porto Real (Brazilia) ºiPalomar (Argentina) cu piesede schimb pentru industriaauto, cumpãrate din Mexic.

SUNTEM ÎN TOP 10 DESTINAŢIIPENTRU ACTIVITĂŢI DELOGISTICĂ

România este singura þarãdin Europa Centralã ºi de Estprezentã într-un top alcelor mai atractive10 destinaþii pentruactivitãþi de logisticã în acestan, dar ºi în 2018, reuºindsã surclaseze pieþe precumFrankfurt pe Main,Praga, München, Hamburg,Barcelona sau vestul Angliei.Topul este dominat de þãri dinEuropa de Vest ºi este realizatde dezvoltatorul de parcuriindustriale ºi logisticã Prologis,care a intervievat utilizatori despaþii de depozitare din diferitesectoare de activitate, de laretail, industria auto, pânã lacea farmaceuticã.Celor chestionaþi li s-a cerut sãrealizeze un clasament al celormai importante 100 de locaþiiîn funcþie de 13 criterii, primelecele mai importante fiindaccesul la rutele de transport,proximitatea faþã de clienþi,costurile din domeniulimobiliar, flexibilitatea ºidisponibilitatea forþei demuncã.Bucureºtiul ºi zona de Vesta României au fost plasatepe locul 8 în topul celormai „dorite” destinaþii pentruactivitãþi de logisticã în acestan ºi pe locul 5 în 2018.Cele mai bune scoruri aufost obþinute la capitolulcosturi din domeniul imobiliarºi flexibilitatea ºidisponibilitatea forþei demuncã. Cum era de aºteptat,cel mai scãzut scor a fostobþinut la capitolulinfrastructurã, dar ºi laterenurile ºi spaþiile modernede logisticã disponibile.În top 10 cele mai atractivedestinaþii pentru 2013 se maigãsesc, în ordine, Venlo(Olanda), Anvers (Bruxelles),Rotterdam (Olanda), Rhein-Ruhr (Germania), Madrid, Liegeºi zona centralã a Germaniei,Ile de France ºi Dusseldorf.

Exporturile româneşti auînregistrat în primele 5 lunicreşteri masive în mai multeţări extracomunitare precumCanada (55,3%), FederaţiaRusă (41,2%), India (41,3%),Iordania (317,3%), Libia(141,0%), Liban (87,8%),Algeria (66,0%), Irak (89,8%),Mexic (87,1%), se aratăîntr-un comunicat alMinisterului Economiei.Creşteri importante aleexporturilor au fostînregistrate şi în RP Chineză(15,4%), Brazilia (26,0%),SUA (5,6%), Norvegia(26,9%), Columbia (23,1%),Arabia Saudită (23,0%),Turcia (17,9%), Australia

(29,8%), Vietnam (16,0%),Singapore (4,5%), Georgia(45,3%), Belarus (103,4%),Kazahstan (82,6%),Azerbaidjan (115,3%),Tailanda (146,5%) şi Togo(646,9%). Iată structuraexporturilor: 76% - produsemanufacturate, 42,8% -produse ale industrieiconstructoare de maşini şi deechipamente de transport,33,8% - produsemanufacturate ale industriiloruşoară, metalurgică,prelucrării lemnului, 6,8% -produse agroalimentare,6,3% - produse chimice, 5,9%materii prime, 4,4% -combustibili.

EXPORTURI RECORD ÎN ŢĂRIEXTRACOMUNITARE

iulie 2013 ............................................................................................................................ 47.......................................................................................................................... iulie 201346

PR

EZEN

TA

RE

lanþul de aprovizionare fiind multmai certe ºi previzibile, axându-semai mult pe eficientizarea ca pa -citãþilor existente, respectiv ges -tionarea relaþiilor cu furnizorii. Îm -bunãtãþirea acurateþii previ ziu niiare un impact foarte mare înreducerea costurilor pentru cã sereduc stocurile ºi implicit capitalulcirculant pe de o parte, iar pe dealta se obþine scãderea niveluluide out-of-stock-uri. Tot la capitolul„reduceri“ mai amintim reducereacosturilor cu casarea produselorex pirate, cu promoþiile, dar ºi celede transport ºi distribuþie prin îm -bu nãtãþirea acurateþii previzionãriila nivel de centre de distribuþiesau POS. Centrele de distribuþiemo derne sunt concentrate, spredeo sebire de trecut, pe eficienþa

operaþionalã prin prisma livrãrilorunor servicii de calitate la clienþi,pe vitezã ºi agilitate, în timp ce între cut depozitul clasic avea caprin cipalã menire depozitarea pro -duselor, de aceea companiile artrebui sã îºi schimbe perspectivade lucru în centrul de distribuþie.

Accent peorganizare şioptimizare

Managementul lanþului deapro vizionare integreazã apro vi -zio narea ºi gestionarea cererii încadrul ºi între companii. SupplyChain Management este o funcþiede integrare cu responsabilitateaprincipalã de a conecta funcþiunileºi procesele majore de afaceri încadrul ºi între companii într-unmo del de afaceri unitar ºi de înaltãper formanþã. Numai având o bunãor ganizare a funcþiilor ºi a depar -ta mentelor, de la producþie, mar -keting, vânzãri, finanþe ºi pânã laIT, se poate vorbi de procese caresã traverseze pe orizontalã acestedepartamente ºi funcþiuni fãcândlegãtura între ele. Responsabiliide supply chain trebuie sã aibã oima gine cât mai realã ºi docu men -ta tã a situaþiei prezente în cadrulcom paniei, a tuturor proceselor

pe baza cãrora aceasta funcþio -nea zã astfel încât sã poatã faceana lize realiste ºi, împreunã cuownerii de procese, sã gãseascãsoluþii de optimizare. De cele maimulte ori, reducerile de costuri sepot obþine doar din optimizareapro ceselor curente, fãrã investiþiisau schimbãri majore în com pa -nie. Acesta este primul lucru lacare ar trebui sã se uite res pon -sa bilii de Supply Chain.

Cui se adresează?

Pentru cei interesaþi sã iaparte la acest curs se recomandãa avea experienþã în domeniullogis ticii (1-2 ani) ºi studii supe -rioa re. Este necesar un minim decunoºtinþe de logisticã pentru cãîn cadrul cursurilor vor fi abordateteme precum modelul SCOR, VMI,modelare de procese, Bullwhip,demand management, previ zio -na re sau raportul Gartner. Per -soa nele cãrora le este adresatcur sul sunt responsabilii de supplychain, managerii din logisticã, pla -nificare, aprovizionare, depozite,distribuþie, transport, vânzãri,marketing, financiar ºi producþie,chiar ºi general manageri, atâttimp cât SCM presupune traver -sa rea întregii organizaþii.

SUPPLY CHAIN MANAGEMENT

Un curs pentru cei carevor să fie în avantaj

Anul acesta cursul seva desfãºura între6 septembrie ºi 26 octombrie,pe parcursul a 60 de ore,repartizate în 5 sesiuni,vinerea 4 ore (16-20)ºi sâmbãta 8 ore (9-18,cu pauzã de masã) înlocaþia ARILOG dinBucureºti (Str. G-ralAlexandru Radovici nr. 16,sector 2)

Cursul oferit de către Supply Chain Management Center(SCMC) are o structură bazată pe „standardele decompetenţă“ definite de ELA (European LogisticAssociation) pentru specialiştii din domeniul logisticii şi alactivităţilor adiacente acesteia. Scopul acestui curs estede a oferi participanţilor o mai bună înţelegere a întreguluisistem, proceduri şi funcţii dezvoltate în acest domeniu.

Supply-Chain-ul esteo componentã principalãa oricãrui business, într-olume globalizatã deveninddin ce în ce mai mult unfactor cheie pentru agenera un avantajcompetitiv. De asemenea,hipercompetiþia necesitão agilitate din ce în ce maimare în a dezvolta ºi livraproduse noi în piaþã, care îngeneral prezintã ocomplexitate operaþionalãcrescutã.

CC ursul prezintã toate func -þiu nile specifice proble -ma ticii logisticii ºi supplychain-ului, oferind o vi -ziu ne de ansamblu asu -

pra activitãþilor acesteia ºi se des -fãºoarã pe o duratã de 60 ore (2luni).

Previzionarea şireducereacosturilor

Previzionarea este un elementesenþial al oricãrui Supply Chainefi cient, aceasta este componentaprin cipalã a oricãrui proces depla nificare. Ea prezintã un gradridi cat de incertitudine ºi fãrã a -ceas tã componentã nu este posi -bilã o planificare eficientã a pro -duc þiei, stocurilor ºi a achiziþiilor.Din ce în ce mai mult, organizaþiiledin România au început sã se ali -nie ze la ceea ce organizaþiile dinþã rile dezvoltate au de multã vre -me ºi anume managementul pla -ni ficãrii cererii ca parte integrantãa activitãþii de logisticã ºi SupplyChain. Componenta de previ zio -nare a cererii este cel mai impor -tant element pentru a asigura unsupply-chain eficient, întrucât pre -zintã cel mai mare nivel de in cer -ti tudine, restul elementelor din

La finalul cursului participanţii vor şti:• sã detalieze abordarea strategicã la nivel de organizaþie în

cadrul departamentului de logisticã ºi supply chain;• sã stabileascã obiectivele la nivel de departament de

logisticã ºi supply chain ºi sã creeze instrumente specifice ºiindicatori de performanþã în vederea atingerii obiectivelor;

• sã defineascã eficacitatea operaþiunilor ºi proceselor de alecãror rezultate beneficiazã clienþii interni ºi externi;

• sã organizeze ca ºi centru de profit departamentul delogisticã ºi supply-chain, utilizând eficient resurselefinanciare, umane ºi materiale puse la dispoziþie în cadrulorganizaþiei;

• sã defineascã eficienþa personalului în cadruldepartamentului de logisticã ºi supply-chain ºi sã fie capabilde a crea structura de personal potrivitã cu activitateadesfãºuratã în cadrul departamentului;

• sã defineascã în cadrul organizaþiei eficienþa operaþiunilor ºia proceselor în cadrul departamentului de logisticã ºi supply-chain;

• sã elaboreze instrumente de urmãrire ºi control al eficienþeiîn cadrul departamentului de logisticã ºi supply chain;

• sã defineascã indicatori de performanþã;• sã analizeze, utilizând instrumente specifice

managementului, eficienþa rezultatelor obþinute în urmaoperaþiunilor atât interne cât ºi externe organizaþiei.

Adriana Pãlãșan,Managing Partner

Suply ChainManagement

Center

iulie 2013 ...................................................................................................................................................................................................................................................... iulie 201348 49

EV

EN

IMEN

T

„„SS untem mult maibuni azi decâteram ieri, învã -þãm din greºelidacã este ne -

voie, avem idei, inovaþii, soluþiiacolo unde e nevoie”, a declaratCãtãlin Olteanu Heel, directorgeneral FM Logistic Romania, laîn ceputul prezentãrii sale. Compa -nia oferã astãzi, în România, ser -vi cii complete de logisticã unorcli enþi precum Nestle, Cora,L'Oreal, Yves Rocher, Roche Diag -nos tics, Galerie de Beaute Paris,Top Line, Cosmoline, Coca-Cola,DS Smith etc. Iar în cazul majo -ri tãþii acestor clienþi, trasabilitateaprodusului este esenþialã.

De unde a începuttotul?

„În urmã cu 25 de ani, o cu -nos cutã companie de bãuturi ades coperit urme de benzen încâte va mostre din produsele pecare le fabrica. Din cauza faptuluicã nu au putut sã identifice ºi sãizoleze produsele cu probleme,au trebuit sã retragã toate produ -se le de pe piaþã la nivel mondial,iar viteza de propagare a publi ci -tãþii negative a distrus vânzãrilecompaniei ºi a prãbuºit profiturile.Dupã aproape doi ani, firma res -pec tivã a fost cumpãratã de uncom petitor”, a explicat Cãtãlin Ol -teanu Heel.

ªi astãzi apar tot felul de aler -te legate de produsele alimentarepe care le consumãm, de la carnede cal în loc de vitã, la ca zuri debacterii în produsele lac ta te sauprobleme în loturi de me di ca men -te etc. La toate aceste aler te,marfa respectivã trebuie retrasãdin circulaþie, apãrând astfel nece -sitatea indentificãrii ºi rechemãriinumai a lotului sau loturilor deprodus afectate.

Mai mult decât atât, la nivelmon dial existã legi care regle men -teazã foarte clar cum anume tre -buie tratate alimentele sau me di -ca mentele ºi mai nou, începând deanul acesta, chiar ºi produsele cos -me tice. În cazul acestora din urmã,

este vorba despre Regu la mentulE uropean nr. 1223/2009 (art. 7)care a fixat data de 11 iulie 2013ca start pentru o nouã Di rec tivã Eu -ro peanã pentru Cos me tice, vizândapli carea unor mãsuri pentru asigu -rarea protecþiei sãnã tãþii ºi informã -rii consumatorului prin monitori za -rea compoziþiei ºi eti chetãriiproduselor. De ase me nea, directivareglementeazã fur ni zarea de datelegate de si gu ran þa produselor.

Ce estetrasabilitatea?

În acest context general, trasa -bi litatea produselor devine esen -þia lã pentru orice producãtor ºi, im -plicit, unul dintre serviciile care facdi ferenþa în activitatea unui logis ti -cian. Trasabilitatea, conform de fi -niþiei, este capacitatea de a ur mãriun produs, prin colectarea in - formaþiilor relevante despre sur samateriilor prime sau a ingre dien te -lor, precum ºi destinaþia lor, or ga -nizarea acestor informaþii ºi even -tual folosirea lor în caz de ne voie.

Astfel, printre beneficiile tra sa -bilitãþii în supply chain se nu mãrãminimizarea cantitãþii de pro dusecare trebuie oprite de la dis tribuþiesau retrase de pe piaþã, asi gurareaunui rãspuns rapid în cazul apariþieiunei probleme ºi un grad înalt deprecizie ºi inte gri tate a datelor ºiinformaþiilor. De asemenea, posi -bi litatea de a ur mãri produsul men -þine încre de rea clienþilor, asigurãînregistrãri pentru a rãspundereclamaþiilor ºi reduce numãrul deprobleme care pot apãrea.

„În FM, trasabilitatea a devenitde foarte mult timp un deziderat.Noi suntem pe piaþã din 1968 (cândFM Logistic a fost fondatã în Franþa)ºi în România din 2003. În toþi a -ceºti ani am acumulat ex pe rienþãdin diferite modele de busi ness.Lucrând în mai multe industrii, amre uºit sã învãþãm câte puþin dinspecificul fiecãreia ºi sã aplicãmcele mai bune soluþii. Am învãþat sãfacem trasabilitate pentru in dus triaalimentarã, lovin du-ne de nevoiacelor din dome niu de a bloca sau

izola un anumit lot de marfã. Apoiam început sã lucrãm în industriapharma, clienþii din acest domeniufiind foarte rigu roºi. Acum aplicãmºi soluþii pen tru cosmetice. Am luatcâte puþin din fiecare domeniu ast -fel încât sã punem la punct o soluþiecare sã ne conducã într-o zonã încare sã rãspundem astãzi nevoilorpie þei, rigorilor legislative, dar ºi sãputem asigura utilizatorul final cãse poate baza pe marfa res pec ti vã.Nu îi protejãm numai pe cli en þiinoºtri, ci ºi pe clienþii lor, uti li za to -rii finali”, a subliniat Cãtãlin Olteanu.

Cum se operează?

De la producãtor, marfa se am -ba leazã, se eticheteazã, astfel încâtfiecare unitate, cutie ºi res pec tivpa let de marfã sã poarte infor ma -þiile aferente codului ºi lotului deprodus, pentru a putea fi identificateelemente cum ar fi materia primãºi personalul care a produs marfares p ectivã, unde anu me ºi când.Fie care palet pri meºte un „buletinde identitate”, un SSCC (SerialShipping Con tai ner Code), care îiconferã unici tate. Apoi marfa se li -vreazã cãtre centrele de distribuþie,unde intrã „pe mâna” logisticienilor.In for ma þiile sunt recoltate ºi pãs -tra te în sistem - etichetele se sca -nea zã la recepþie iar datele sunttrans fe rate în WMS. Logisticianuladau gã propriile sale date, pentrua ºti în orice clipã cine a operatmar fa respectivã, cine a manipu -lat-o, un de a stat pe raft ºi când afost încãr catã, toate informaþiile de -spre lotul respectiv din momentulcând a intrat pe uºã pânã în mo -men tul în care a ieºit.

Dacã în cazul paleþilor full paresim plu sã se pãstreze înregis trã -rile, de multe ori logisticianul tre -

bu ie sã facã picking ºi sã combinelo turi mai mici de produse pentrudis tribuþie. „În trecut, în cadrul FM,trasabilitatea în cazul paleþilormixaþi era undeva pe la 80%, darastãzi am ajuns la o trasabilitatede 100% cu ajutorul unei soluþii depicking dinamic, dezvoltatã in-house. Aceasta nu numai cã ne-arezolvat problemele de trasa bi li -tate, ci ºi problemele de control destoc”, a explicat directorul FM,subliniind cã respectiva soluþie ITper mite, de asemenea, în cazulproduselor farmaceutice, limitarealocaþiilor unde se livreazã marfadintr-un anumit cod. Pentru cazulpro duselor ce se livreazã la buca -tã, soluþia se bazeazã pe disci plinaaprovizionãrii locaþiilor de picking,ce se regleazã cu ajutorul sca ne -re lor ºi a codurilor de bare.

Trasabilitatea continuã ºi pe par -tea de transport, înregistrându-secând a plecat marfa respectivã, cuce vehicul, cine este ºoferul, pepartea de manipulare ºi pick ing, pepar tea de stocare, în cadrul even -tua lelor operaþiuni de co-packingsau co-manufacturing, dar ºi pe dis -tri buþie secundarã, pâ nã la retururiºi refuzuri. Întregul proces este aju -tat ºi administrat de soluþii moderneºi avansate de IT - WMS ºi TMS,ca pa bile sã se co necteze cu sis -te mele ERP ale clienþilor.

Toate acestea, alãturi de cali -ta tea serviciilor ºi de securitateamãr furilor, sunt cu atât mai impor -tante în situaþii în care uneori estenevoie sã se facã picking ºi distri -bu þie pentru unitãþi foarte mici demarfã. Iar la FM Logistic acesteoperaþiuni au fost ridicate la nivelde artã, printr-o eficienþã maximã.


Ziua Clienţilor la FM LogisticLa începutul lunii iulie, compania FM Logistic a organizatun eveniment devenit deja o tradiţie, aflat la a şaseaediţie, şi anume Ziua Clienţilor. Ca în fiecare an, FM apregătit celor prezenţi o serie de surprize, de aceastădată invitându-i să călătorească (virtual) în Grecia, prinintermediul unui atelier de mozaic şi al unei degustări devinuri şi brânzeturi specifice acestei ţări. Dar, nu înultimul rând, întâlnirea cu clienţii şi partenerii aconstituit un bun prilej pentru prezentarea unui subiectde extrem interes, şi anume trasabilitatea mărfurilor.

EV

EN

IMEN

T

Scurtă istorie FM Logistic în România2003 - începerea activitãþii din România în Timiºoara pentru Nestle2004 - deschiderea unei noi facilitãþi de 10.000 mp în Timiºoara

pentru Nestle ºi începerea activitãþilor de transport2005 - deschiderea unui sediu de 3.500 mp ºi a unui birou de

transporturi în Bucureºti2006 - deschiderea unei facilitãþi de 13.000 mp în Bucureºti, pentru

Cora2008 - deschiderea primei platforme proprii FM în Dudeºtii Noi, lângã

Timiºoara, cu o suprafaþã totalã posibilã de 86.000 mp ºi a uneiclãdiri de 6.000 mp în Bucureºti pentru L'Oreal

2009 - începerea activitãþii cu Yves Rocher în Bucureºti ºi semnareaunui contract cu Sanofi

2010 - dezvoltarea unei platforme proprii la Petreºti, lângã Bucureºti2011 - începerea activitãþii la Petreºti ºi a lucrului cu Roche

Diagnostics2012 - certificãri de calitate ºi inaugurarea celei de-a treia secþiuni a

facilitãþilor de la Dudeºtii Noi2013 - începerea activitãþii cu Galerie de Beaute Paris ºi Top Line în

Bucureºti ºi cu Cosmoline în Petreºti; semnarea unor contracte cuCoca-Cola, DS Smith în Dudeºtii noi

Certificăride calitate

obţinute de FM- ISO 9001:2008 - pentru toate

facilitãþile operate de FM înRomânia

- OHSAS 18001: 2007 - pentruplatforma Dudeºtii Noi

- ISO 14001:2004 - pentruplatforma Dudeºtii Noi

iulie 2013 ...................................................................................................................................................................................................................................................... iulie 201350

FO

CU

S

PLAN stabileştenoi standarde

PP LAN îºi are originile înnecesitatea unei reþelelogistice pan-europenebine fundamentate îndo meniul farmaceutice -

lor. Cei trei parteneri, operatoricu experienþã în domeniu, au sim -þit aceastã necesitate a pieþei pen -tru o iniþiativã de naturã sã sta bi -leascã noi standarde de calitate.

PLAN opereazã în Europa ºistatele CIS prin intermediul uneiflote proprii dedicate, care cuprin -de peste 450 camioane, speciali -za te pentru transportul produselorfarmaceutice, astfel încât se ga -ran teazã un control direct, infor -maþii în timp real ºi verificareatem peraturii ºi poziþiei fiecãreicomenzi în parte. Datele sunt mo -ni torizate prin intermediul unuicentru de comandã cu personalcare lucreazã 24 h din 24, 7 zilepe sãptâmânã. În plus faþã detrans port, PLAN opereazã prininter mediul unei reþele proprii defa cilitãþi cross-docking în Europa.

PLAN oferã atât soluþii LTL, câtºi FTL, toate la acelaºi nivel cali -ta tiv ºi în cel mai eficient mod cupu t inþã din punctul de vedere alcos turilor. Cei trei parteneri fon -da tori au delimitat toate standar -de le operaþionale în cadrul uneiÎnþe legeri comune privind nivelulserviciilor ºi standardele tehnice,fapt care a rezultat într-un nivelînalt de calitate. În serviciile oferi -te clienþilor, PLAN are ca scoprea lizarea unor soluþii eficiente,prin tre care se numãrã consoli -da rea, optimizarea gradului de în -cãr care ºi fixarea unor rute dina -mi ce.

Targetul este extinderea reþe -lei, pânã la sfârºitul anului 2014,cu 6 pânã la 8 noi parteneri în lo -caþii strategice din Europa ºi Co -munitatea Statelor Independente.

Despre parteneri

Bech-Hansen & StudsgaardA/S este o companie danezã de

transport ºi logisticã de familiefondatã în 1946. Compania esteco-proprietar al celei mai marireþele de distribuþie din Da ne mar -ca, Danske Fragtmænd, ºi mem -bru al alianþelor Nordic Chain ºiSystem Alliance Europe. Com pa -nia este unul dintre cei mai marifur nizori privaþi de servicii detrans port ºi logisticã din Dane -mar ca ºi oferã soluþii de înaltãcali tate, fiind consideratã unul din -tre liderii de piaþã pe sectoarecum ar fi transportul pharma ºicel de vin ºi spirtoase. În 2012,a raportat o cifrã de afaceri de 60milioane euro. Compania operea -zã 70 camioane ºi 280 trailere.

Dupã cum ºtim deja, H.Esserseste un furnizor logistic premiumcare oferã soluþii customizate ºiintegrate de transport ºi logisticãpe întregul teritoriul al Europei.Compania a fost fondatã în 1928de cãtre Henri Essers ºi a devenit,în decursul timpului, unul dintre li -derii de piaþã europeni în sectoare

precum produsele chimice, far -ma ceutice, de îngrijire a sãnãtãþiisau produse de calitate înaltã. Înultimii 10 ani, compania s-a extinsfoarte mult, datoritã creºterii orga -ni ce ºi a unei serii de achiziþii stra -te gice. În 2012, H.Essers a ra por -tat o cifrã de afaceri de 393mi lioane euro, operând o flotã de1.150 camioane ºi 2.200 trailere.Compania are peste 3.700 anga -

jaþi în cadrul a 32 birouri din 11þãri europene ºi deþine în totalpes te 850.000 mp de depozite.H.Essers are de asemenea o pre -zenþã puternicã în România.

În fine, Nolan Transport, a fostfonda tã în urmã cu 50 de ani,creºterea din ultimii ani permiþândcom pa niei sã extindã serviciileoferite, cum ar fi dezvoltarea unorsiste me software care includ un

sistem de monitorizare a tempe -raturii încãr cãturii. În 2012, com -pania avea peste 500 de angajaþi,ope rând 1.500 unitãþi de trans -port care au realizat nu mai puþinde 52.000 camioane complete,par curgând peste 62 milioane kmîn 40 de þãri.


51

Furnizorii de servicii logistice şi de transport Bech-Hansen&Studsgaard A/S, Noland Transportşi H.Essers au lansat recent, în cadrul conferinţeiLogiPharma de la Geneva, parteneriatul PLAN, o cooperarede elită în domeniul transporturilor farmaceutice.

Întrebările lunii IULIE (etapa 44)

Întrebările lunii IUNIE (etapa 43) şi răspunsurile corecte:

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTI

1. Ce reprezintă „supply chainlead time“?

a. Timpul alocat pentru finalizareaactivităţilor de achiziţie.

b. Timpul dintre expedierea comenziişi primirea de către client.

c. Timpul dintre plasarea comenzii şiprimirea bunurilor de către client- CORECT

d. Timpul dintre luarea la cunoştinţăa furnizorului despre comandă

2. Care este scopul „stoculuide siguranţă“ în controlulinventarului?

a. Să asigure disponibilitatea unuistoc suficient

b. Reprezintă o măsură de siguranţăîmpotriva variaţiei deaprovizionare - CORECT

c. Stabileşte un nivel de stoc minimd. Reduce costurile de

reaprovizionare

3. Ce se măsoară prin productivitateadepozitului?

a. Intrările utilizate/ieşirile aşteptate

b. Ieşirile realizate/intrărileutilizate în mod real - CORECT

c. Manoperă şi active/costurileefectuate

d. Expediţiile şi recepţiile

1. O eficientă planificare a producţieinecesită:

a. livrarea la timp a materiilor prime şi acomponentelor

b. introducerea unui sistem adecvat deplată a operatorilor din producţie

c. izolarea proceselor de producţie defluctuaţiile aleatoare ale cererii

d. actualizarea informaţiilor şi abilitateade a reacţiona flexibil

2. De ce un client business tobusiness solicită un timp deonorare a comenzii mai scurt?

a. pentru că în acest fel clientul primeşteprodusul mai devreme

b. pentru că în acest fel clientul primeşteun discount mai mare

c. pentru că în acest fel clientul poatereacţiona mai repede la cerinţelepieţei în schimbare

d. pentru că în acest fel poate obţinetermene de plată mai bune

3. Care este cel mai important obiectiv în distribuţiacapilară?

a. Nivelul minim de costurib. Menţinerea timpului de lucru legal

pentru şoferic. Livrări la timpd. Utilizarea la maxim a vehiculelor

HENKEL

CO

NCU

RS

Câştigătorii lunii IUNIEAdina Bănescu, Andreea Candin şi Marius DinuEi au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 14 deconcurenţi care au răspuns corect la întrebărilelunii iunie, cea de a 43-a etapă a concursului delogistică.

Lista concurenţilor care au răspuns corectAttila Turi, Marius Dinu, Elida Deaconu, AdinaBănescu, Livia Grindea, Carmen Marinache,Adrian Vlase, Alexandra Truşcă, Marcel Vlase,Radu Vlase, Nicoleta Atîrnăteanu, RodicaHărănguş, Andreea Candin, Adrian Doncean

Concursul de cunoştinţe generale îndomeniul logisticii lansat de ZIUA CARGOşi compania de consultanţă şi training în

logistică Supply Chain ManagementCenter continuă cu etapa a 44-a. În

fiecare lună, publicăm 3 întrebări tipgrilă, pentru ca, în luna următoare, sădăm publicităţii variantele corecte de

răspuns. Câştigătorii sunt stabiliţi printragere la sorţi dintre persoanele care

răspund corect.

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (44)

Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.

Puteţi răspunde până pe7 august, prin e-mail la adresa

[email protected],menţionând variantele de

răspuns şi datele de contact(nume, telefon, e-mail) sau

direct pe site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe pagina

dedicată concursului.Câştigătorii ediţiei din iulie

şi variantele corecte derăspuns vor fi publicate în

numărul din august al revisteiZIUA CARGO.

iulie 2013 ............................................................................................................................ 53

ȘA

NTIE

R

CCuumm sseeddeemmoolleeaazzăăoo ccllăăddiirree

.......................................................................................................................... iulie 201354

ȘTIR

I

SUPLIMENTĂRI LAMAGISTRALA 5

Metrorex a suplimentat cu 69milioane lei (15,5 milioane euro),fãrã TVA, lucrãrile la un tronson alMagistralei 5 Drumul Taberei -Pantelimon. Contractul a fostatribuit asocierii Astaldi - FCC -Delta ACM - AB Construct,lucrãrile fiind adjudecate la 28iunie, prin negociere fãrã anunþde participare, pentru preþul celmai scãzut, execuþia acestorafiind estimatã iniþial la 75milioane lei, fãrã TVA. Concret,este vorba despre deviereareþelelor edilitare aferenteMagistralei 5, secþiunea RâulDoamnei - Opera (Haºdeu),conform cerinþelor precizate încaietul de sarcini, se aratã înanunþul de atribuire al Metrorex.În martie 2011, Metrorex asemnat cu aceastã asociere deconstructori un contract de 918,9milioane lei, fãrã TVA, pentrulucrãrile de rezistenþã arespectivei secþiuni, cu o lungimetotalã de 6,2 km ºi 9 staþii.Un alt doilea lot, pentruconstruirea staþiei ºi depouluiValea Ialomiþei, parte aMagistralei 5, a fost adjudecat lavremea respectivã de Max Boegl,pentru 231,6 milioane lei, fãrãTVA. Comisia Europeanã aaprobat finanþarea infrastructuriimetroului cu fonduri europene.

NOI APARTAMENTE LABRAŞOV

Agenþia Naþionalã pentruLocuinþe va începe procedura decontractare prin credit ipotecar a78 de apartamente în B-dul Gãriidin municipiul Braºov. Acesteapartamente (28 apartamente cu1 camerã, 42 apartamente cu 2camere ºi 8 apartamente cu 3camere) sunt distribuite într-unbloc cu 2 scãri.De asemenea, blocul va aveadouã niveluri la subsol, boxepentru fiecare apartament ºiadãpost antiaerian la subsol,centralã de bloc proprie, ghenã ºicâte douã lifturi pentru fiecarescarã, care coboarã pânã laprimul nivel de subsol. Toatelocuinþele vor fi decomandate, iarla parter va fi amenajatã ocamerã specialã pentrudepozitarea bicicletelor ºicãrucioarelor.

COSTIN BORC VA FINOUL CEO AL LAFARGEROMANIA

Începând cu 1 septembrie 2013,Costin Borc va deveni noul CEOal Lafarge Romania, coordonândastfel toate operaþiunile locale aleGrupului, dupã ce în perioada2008 - 2013 a condus

operaþiunile Lafarge în Serbia. Elare o amplã experienþãprofesionalã internaþionalã,lucrând pânã acum în StateleUnite, România, Franþa ºi Serbia.Costin Borc o va înlocui laconducerea subsidiarei Lafargedin Romania pe Sonia Artinian,numitã recent în funcþia deDirector General AdjunctOrganizare ºi Resurse Umane lanivelul Grupului, dupã 2 ani încare s-a aflat la conducereaoperaþiunilor locale. Noul CEOºi-a început activitatea în cadrulGrupului Lafarge în Statele Uniteale Americii, dupã care a condustimp de 4 ani activitatea deagregate ºi betoane din România.La 1 aprilie 2006, Costin Borc eraavansat în conducerea Grupului,pãrãsind atunci România pentrufuncþia de Director Regional deDezvoltare ºi Strategie peactivitatea de ciment. Costin Borcdeþine un doctorat în Economie -specializarea Macro-economie dela Universitatea din Wisconsin,Madison, ºi este absolvent alInstitutului Politehnic dinBucureºti, cu specializarea înEnergeticã.

5 ASOCIERI PENTRUAUTOSTRADACRAIOVA-PITEŞTI

S-au calificat toate cele 5asocieri de firme din þarã ºistrãinãtate care au depus, laînceputul lunii mai, dosarele laprecalificarea pentru atribuireacontractului de concesiune delucrãri publice privind proiectarea,construirea, finanþarea, operareaºi întreþinerea DrumuluiExpres/Autostrada Craiova-Piteºti, de 121 km. Acum s-atrecut la procedura de dialogcompetitiv. Iatã consorþiile:- Asocierea OHL S.A./OHL ZSa.s., formatã din Obrascon HuarteLain SA, OHL ZS SA;- Asocierea dintre ChinaCommunications ConstructionCompany LTD, Dogus Insaat VeTicaret A.S., Egis Projects;- Asocierea formatã din SCSpedition UMB SRL, SCTehnostrade SRL, SC VectraService SRL- Asocierea Via Subcarpatica,formatã din Strabag AG, StrabagSE, Vinci SA, Vinci ConstructionGrands Projets, VinciConstruction Terrassament, AktorSA, Aktor Concessions SA;- Asocierea formatã din ImpreglioSpA, Salini SpA.

Instituţiile publice potîncheia de la 1 iuliecontracte prin încredinţaredirectă, fără licitaţie, pentrulucrări în valoare de 100.000de euro, fără TVA, faţă de15.000 de euro, cât aveauvoie până acum. Deasemenea, vor puteaachiziţiona direct fiecareprodus sau serviciu învaloare de până la 30.000 deeuro, faţă de 15.000 de euro. Totodată, unele regiiautonome şi companiinaţionale au fost scoase dincategoria instituţiilor de statsupuse regimului achiziţiilor

publice. Modificarea OUG nr.34/2006 a fost aprobată prinlege, la începutul lunii iunie,parlamentarii mărind,printr-un amendament,pragul prevăzut în ordonanţade urgenţă a Guvernului.„Este necesară creştereapragului pentru achiziţiadirectă (…), pentruflexibilizarea procesului deatribuire a contractelor deachiziţie publică şi pentrucreşterea gradului scăzut deabsorbţie a fonduriloreuropene”, au argumentatparlamentarii.

LIBER LA LUCRĂRI FĂRĂ LICITAŢIE

iulie 2013 ............................................................................................................................

INFR

ASTR

UCTU

RĂ

57.......................................................................................................................... iulie 2013

INFR

ASTR

UCTU

RĂ

56

Şova ia la pasdrumurile naţionale

„„CC a investiþie, seva termina DN15A, de la Re -ghin la Sãrãþel.Sunt alocate 71

milioane lei pe acest drum. Ter -me nul contractual de finalizareeste 29 august 2013. Sper sã sefinalizeze în luna august, ca sã-lputem inaugura. În acest moment,este finalizatã peste 70% dininvestiþia respectivã, deci probabilcã se va respecta termenul cu opre cizie destul de mare“, a anun -þat Dan ªova, dupã întâlnirea cuautoritãþile locale.

Ministrul a inspectat ºi dru mu -rile naþionale 17C (care face legã -tura cu judeþul Maramureº) ºi 17D,între Nãsãud ºi Sângeorz-Bãi -drum pe care l-a calificat „aproapenecirculabil“. Pentru acestea sevor întocmi proiecte ºi studii astfelîncât sã fie accesate fonduri euro -pe ne pe exerciþiul bugetar 2014-2020. Deci „nu mai devreme de1 ianuarie 2014”.

Pânã atunci, între Bistriþa ºiNã sã ud se va aplica o metodã dere ciclare in situ (cu bitum spumatºi suspensie de ciment în apã -

n.r.) cu un covor asfaltic pe dea -su pra, care permite repararea dru -mu lui într-un termen relativ scurt.

„Metoda de reciclare in situpoate fi fãcutã cu costuri nu foartemari, care sã dea posibilitatea sãcreascã ºi capacitatea portantã adrumului de la 8-9 tone pe osiepânã la 12 tone. Aceasta e o so -lu þie provizorie, pânã ne apucãmde fãcut investiþia mare. În funcþiede metodã ºi de costuri, dacã reu -ºim sã le bãgãm în rectificarea peiulie, reciclarea in situ o putemface. Va trebui sã vedem la nivelnaþional ºi sã facem o prioritizare.Sunt câteva drumuri foarte impor -tan te în nordul þãrii, cum e acesta,cum e cel între Botoºani ºi Su -cea va. Am venit sã le vãd la faþalo cului ca sã pot sã raportez ºieu mai departe“, a spus ªova.

Cât despre centura ocolitoarea municipiului Bistriþa, care esteprinsã în Planul Urbanistic Generalaflat în dezbatere publicã, are ºan -se sã intre la finanþare pe FondulEuropean de Dezvoltare Regio -nalã.

Dan ªova s-a întâlnit cu pre -fec tul de Bistriþa-Nãsãud, Ioan

Þin tean, cu preºedintele CJ Bis tri -þa-Nãsãud, Radu Moldovan, cupri marul Bistriþei, Ovidiu Creþu, ºicu reprezentanþii CNADNR în re -giu ne.

Astupareagropilor, doar dinrovinietă

Ministrul Marilor Proiecte s-aplâns din nou cã nu are bani pen -tru plombarea drumurilor. „Vreausã ºtiþi niºte cifre: direcþiile regio -nale de drumuri ºi poduri, 7 la nu -mãr, ne-au fãcut, la cererea noas -trã, o evidenþã a sumelor ce artrebui pentru astuparea gropilor.Nu pentru reabilitãri sau lucrãride profunzime. Adunând, ne-a datpeste 4 miliarde de euro nece sa -rul la nivel naþional. Bugetul anualal CNADNR pentru astuparea gro -pilor este de 180 de milioane deeuro, bani care se colecteazã dinro vinietã, în fiecare an, la nivel na -þional. Rovinieta se ia pentru circu -la þia pe drumuri naþionale ºi auto -strãzi, deci de pe 17.800 km dedrum“, a precizat Dan ªova.

El a arãtat cã „de la Guvern s-aualocat anul acesta 91 de mi li oanede lei pentru lucrãri pe dru mu rilenaþionale, din care 14 mi li oane delei sunt pentru covoare as faltice ºipentru straturi rutiere foarte subþiriacolo unde sunt de fãcut unelereparaþii”. Investiþiile în infra struc -turã sunt de 1,2 mi li ar de de euro,dar 680 de milioane de euro aufost datorii ce au tre buit achitate.„Nu am rãmas cu foar te mulþi banide investiþii în 2013“, a spus Danªova, dar a pro mis cã în 2014fondurile vor fi mai mari.



Dan Şova, ministrul Marilor Proiecte, a pornit în peripluprin ţară să vadă pe viu starea drumurilor naţionale. Cumcu autostrăzile nu-i prea iese - tronsoanele ce trebuiaufinalizate în aprilie de pe Coridorul IV Paneuropean maiîntârzie -, iar până în august, când este programatădivizarea CNADNR şi înfiinţarea Agenţiei Naţionale deAutostrăzi prin ordonanţă a Guvernului, el este încăstăpân al drumurilor naţionale, a ales una dintre zonelecele mai vitregite de investiţii în infrastructura rutieră:judeţul Bistriţa-Năsăud.

AAuuttoossttrraaddaaTTrraannssiillvvaanniiaa,,aabbaannddoonnaattăă

DD an ªova încearcã sãconvingã autoritãþilejudeþene ºi locale dinTran silvania sã se im -pli ce financiar în salva -

rea finalizãrii celei mai pãguboaseinvestiþii perfectate vreodatã deautoritãþile române, dar încã nuºtie clar sub ce formã ar putea ficontribuþia. În 10 ani de la sem -na rea contractului de 2,2 miliardeeuro cu Bechtel, statul român aplãtit 1,4 miliarde de euro ºi s-aales cu doar 52 de km din cei 415prevãzuþi.

„Existã necesitatea implicãriiºi a autoritãþilor locale în acestpro iect ºi vom discuta în ce mã -su rã ºi cum este posibilã ºi impli -carea financiarã a autoritãþilorlocale, þinând cont de bugetelepe care le au, de gradul de înda -to rare. Am precizat cã AutostradaTransilvania, în acest moment, nupoate fi finanþatã din fonduri eu -ro pene. Singura soluþie de finan -þare este concesiunea. România,din 1990 pânã în 2013, nu a fãcutvreo concesiune sau un parte ne -riat public - privat pe un proiectde autostradã ºi, ca atare, avem

o problemã de credibilitate insti -tu þionalã. Trebuie sã demonstrãmcã putem face cele trei concesiuniscoase, respectiv Comarnic - Bra -ºov, Centura Sud ºi Craiova - Pi -teºti, pentru a avea încrederea fi -nan þatorilor internaþionali, firmeprivate, ºi a celor instituþionali -BEI, BERD sau Banca Mondialã“,a spus ministrul ªova la întâlnireade la Prefectura Cluj, unde au par -ticipat, alãturi de alte autoritãþi,ºi primarul Emil Boc ºi foºtii mi -niºtri Ioan Rus, Vasile Dâncu ºiVasile Puºcaº.

Ministrul delegat pentru Pro -iec te de Infrastructurã a evitat sãavanseze vreun termen pentru re -lua rea lucrãrilor la AutostradaTran silvania.

„Nu existã un termen - mâine,peste un an sau peste trei ani -,pentru cã nu avem nici studii ac -tua lizate, nici nu ºtim care suntsur sele de finanþare ºi cum se poa -te face concesiunea. (…) Tre buiesã þinem cont ºi de faptul cã, într-oconcesiune, statul român nu poateparticipa cu mai mult de 49%,pentru ca proiectul sã nu fie cali -ficat în interiorul deficitului bu ge -

tar. Aºadar, trebuie sã gãsim soluþiica, din taxa de autostradã, proiec -tul sã producã 51%, repre zen tândcosturi de proiecta re-con strucþie,creditare ºi opera re-în tre þinere peperioada con cesiunii“, a explicatDan ªova.

Prioritãþile sale pentru pe ri -oada urmãtoare sunt actualizareastudiilor de trafic pe AutostradaTran silvania, în câteva luni, ºi sem -narea, în noiembrie, a celor treiconcesiuni amintite, pentru ca„România sã poatã demonstra cãeste credibilã din punct de vedereinstituþional“.

Contractul cu Bechtel pentrucon struirea Autostrãzii Tran sil va -nia a fost reziliat în 30 mai a.c., iarca sã-i convingã pe cei de la Bech -tel sã plece, Dan ªova le-a dat dinbugetul statului 37,2 mi li oane deeuro ºi datorii de 50 mi lioane deeuro. Americanii ne-au lãsat cu 2tronsoane ne ter mi nate ºi alte 4neîncepute, pen tru care nu s-auorganizat licitaþii, în lipsã de fonduri.



Autostrada Transilvania pare blestemată: nu poate firealizată din fonduri europene, ci numai prin concesiune,potrivit ministrului delegat pentru Proiecte deInfrastructură de Interes Naţional, Dan Şova. Problema estecă „din 1990 până în 2013, în România nu s-a făcut vreoconcesiune sau un parteneriat public-privat pe un proiectde autostradă şi, ca atare, avem o problemă de credibilitateinstituţională”. Pentru a-i convinge pe investitori, ministruldelegat vrea să încerce o formulă proprie, dar încă nu spuneclar despre ce este vorba. Ştie doar că nu poate să dea untermen pentru concesionarea lucrărilor. În aceste condiţii,autostrada rămâne abandonată.

iulie 2013 ............................................................................................................................

INFR

ASTR

UCTU

RĂ

59.......................................................................................................................... iulie 2013

INFR

ASTR

UCTU

RĂ

Primul tronson al„noului Magheru“,aproape gata

LL ucrãrile la bulevardul Bu -zeºti-Berzei-Uranus au în -ceput în 2011 cu a me na -jarea strãzii Berzei, darconstructorii ºi auto ri tãþile

au întâmpinat mari difi cul tãþi,deoarece pe traseu se aflã HalaMatache, iar ONG-urile s-au opusvehement distrugerii acestui mo -nument istoric. Pânã la urmã, ac -tiviºtii au cãzut la pace cu Pri mã -ria Capitalei ºi s-a decis mu ta reahalei la distanþã de 200 de metride amplasamentul iniþial. Toatãlumea a înþeles cã realizareaacestei artere de circulaþie este deo importanþã vitalã pentru aeri si -rea traficului rutier din centrul ora -ºului, mai ales din Piaþa Victoriei.

„Sper ca în cel mai scurt timpsã reuºim sã redãm circulaþiei noulbulevard, adevãrata coloanã ver -te bralã a circulaþiei din centrul Bu -cureºtiului, ce va funcþiona ca al -ter nativã pentru Calea Victoriei ºiruta B-dul Lascãr Catargiu, B-dulMagheru ºi B-dul Dimitrie Can te -mir. În acest moment se lucreazãla ultimul tronson al primei etapea bulevardului, care leagã PiaþaVictoriei de str. Vasile Pârvan.Acum sunt aproape finalizatelucrãrile la reþelele edilitare ºi semai lucreazã la carosabil ºi la ca -lea de rulare a tramvaiului“, a de -clarat primarul general SorinOpre scu, la ultima verificare a sta -diu lui lucrãrilor de construcþie.

Bulevardul va avea în final 11km, cu câte douã benzi pe sens,plus o bandã pentru bicicliºti, cutro tuare având lãþimea între 3 ºi5 metri ºi linie de tramvai pe zonamedianã. Artera va reprezenta oal ternativã pentru ruta bulevar de -lor Lascãr Catargiu - Magheru -Dimitrie Cantemir, dublatã deCalea Victoriei.

Costul integral pentru etapa 1,aprobat de CGMB la demararea lu -crãrii, este de circa 130 milioane lei.

Cât priveºte etapa a 2-a, a -ceas ta pre vede ca, în zona inter -sec þiei Berzei cu Vulcãnescu, sãse realizeze o stradã nouã, stradaGãrii de Nord, care sã iasã direct

în str. Ministerului, în faþa Gãrii deNord, lângã sediul MinisteruluiTrans porturilor. De asemenea, înzona intersecþiei bulevardului custra da Izvor se va construi un tu -nel subteran pe sub Dealul Par -la mentului. Tunelul va ieºi în Ura -nus, imediat dupã subtraversareaB-dului 13 Septembrie, ºi va uºuraie ºirea cãtre zona de Sud, Sud-Est.

A treia etapã a lucrãrilor lanoul bulevard este proiectatã sãfacã legãtura între Piaþa Coºbucºi Gara Progresul.


Bulevardul Buzeşti-Berzei-Uranus, noua arteră decirculaţie croită în centrul Capitalei pentru a uni PiaţaVictoriei de Piaţa Coşbuc, înaintează încet, dar sigur, iarîn curând maşinile vor putea circula până la capăt peprimul tronson. Denumit de proiectanţi „al doileabulevard Magheru“, a fost împărţit în trei etape: primacuprinde segmentul Piaţa Victoriei - Vasile Pârvan, adoua, Vasile Pârvan - Piaţa George Coşbuc, iar a treia,Piaţa George Coşbuc - Gara Progresul. Prima etapă are 6tronsoane, dintre care 5 sunt finalizate: tronsonul I de laPiaţa Victoriei până la strada Occidentului, tronsonul IIde la strada Occidentului până la Calea Griviţei, tronsonulIV de la Mircea Vulcănescu la B-dul Dinicu Golescu,tronsonul V de la B-dul Dinicu Golescu până la CaleaPlevnei şi tronsonul VI - aflat în lucru -, de la MirceaVulcănescu la B-dul Gării de Nord.

Iancului şi Pantelimon,în şantier până întoamna lui 2014

CC ele douã artere sunt plinede gropi de mai mulþi ani,dar la finalul lu crãrilor vorfi de nere cu nos cut: liniede tramvai nouã, în

lungime totalã de 8,622 km, curacorduri la strãzile adia cen te,complet separatã de ca ro sabil;resistematizare rutierã; trotua remari; iluminat public mo dern. Vorfi înlocuite, cu aceastã ocazie,reþelele edilitare vechi, sistemulde evacuare a apelor plu vialeurmând a fi ºi el modernizat. Vorfi reamenajate spaþiile verzi ºi sevor executa amenajãri spe cia lepentru persoanele cu dizabilitãþi.

Lucrãrile la ºoseaua Ianculuicuprind partea carosabilã, care vaavea câte douã benzi de circulaþiepe sens, iar zona centralã, cu lã -þi me de 7 m, va fi destinatã trans -portului public (tramvai ºi auto -buz), fiind denivelatã faþã de restulcarosabilului.

Vor fi amenajate 2 parcaje su -pra etajate, amplasate pe parteastângã, în spatele frontului deblocuri, acestea având o ca pa ci -tate de circa 300 de locuri - în

str. Dridu Georgescu ºi str. Gheor -ghe Stãnescu.

Lucrãrile la ºoseaua Pante li -mon presupun realizarea unei zo -ne centrale, înierbatã, destinatãtrans portului public cu tramvaiul,deli mitatã de asfalt. Trama stra -da lã va fi împãrþitã în aºa fel încâtlinia de tramvai va fi bandã unicãpentru transportul public (tramvai,autobuz) ºi bandã de urgenþãpentru vehiculele de intervenþie.

Carosabilul va avea 3 benzi pesens, douã zone laterale des ti natecirculaþiei pasive, care va cu prindeo zonã verde (de 1 - 2 m), pistepentru bicicliºti, spaþii parcare înlung sau în spic. Trotuarele vor fide minim 2 metri.

În zona intersecþiei ºos. Pan -te limon - ºos. Vergului se va rea -liza un nod terminal multimodal,sub care va fi construitã o parcaresubteranã de tip park&ride, cuaproximativ 450 de locuri, ce vafi în legãturã directã cu viitoareastaþie de metrou „Granitul“. Aici,cei din comunele limitrofe careintrã în Bucureºti prin ºoseauaPantelimon îºi vor putea lãsa ma -

ºi nile pentru a putea continua de -pla sarea cu mijloacele de trans -port în comun.

Terminalul include bucla deîntoar cere a tramvaiului, per oa -nele, terminalul pentru mijloacelede transport auto periurban, pa -sa je de legãturã între terminal ºitrotuarele strãzii, iluminat publicºi mobilier urban ºi introducereaîn sistemul de management altraficului.

Autobuze navetă

Pe mãsurã ce lucrãrile înain -tea zã, RATB va reorganiza circu -laþia mijloacelor de transport înperimetrul lucrãrilor. Dacã linia 55de tramvaie se suspendã pe în -trea ga perioadã a executãrii lu -crã rilor, tramvaiele 46 vor func -þiona între terminalele Granitul ºiBanu Manta, pe urmãtorul traseu:ªos. Pantelimon, B-dul Ferdinand,ªos. Mihai Bravu, ªos. ªtefan celMare, B-dul Iancu de Hunedoaraºi ªos. Iancului.

RATB a înfiinþat o linie-navetãde autobuze cu indicativ 655, cutraseu de la terminalul StadionulNaþional pe B-dul Pierre de Cou -ber tin, ªos. Iancului, B-dul PacheProtopopescu, Str. Traian, pânãla Foiºorul de Foc.

Circulaþia celorlalte vehiculeîn zona ºantierului se desfãºoarãres tricþionat, cu devieri temporare,pãs trându-se douã benzi de cir -cu laþie pe sens pe toatã duratalucrãrilor.

ªantierul se va încheia întoamna lui 2014.


Primăria Capitalei a deschis şantierul în zona PiaţaIancului - B-dul Pierre de Coubertin, de unde începlucrările de modernizare a sistemului rutier şi a liniilor detramvai de pe şoselele Iancului şi Pantelimon, douădintre cele mai aglomerate artere din Bucureşti.Investiţia este deosebit de importantă, pentru că acestedouă rute principale amplasate în partea de Est aCapitalei, ce fac parte din axa de E-V a oraşului, asigurălegătura între inelul principal al Bucureştilor şi DN 3, DN 2şi Autostrada A2.

58

Metode manuale

Înainte ca demolarea propriu-zisã sã poatã începe, sunt mulþipaºi ce trebuie urmaþi, printre carese numãrã înlãturarea azbestuluiºi a materialelor periculoase saurefolosibile, obþinerea permiselornecesare ºi trimiterea notificãrilor,de conectarea utilitãþilor, exter mi -na rea eventualilor dãunãtori (ºoa -reci, gândaci) ºi dezvoltarea unorplanuri specifice de securitate ºilu cru.

Pentru „rãsturnarea” unei clã -diri cu unul sau douã etaje, pot fiutilizate excavatoare hidraulicepentru „subminarea” acestora,stra tegia fiind controlul moduluiºi direcþiei în care clãdirea res -pec tivã se va prãbuºi. Managerulsau coordonatorul de proiect tre -buie sã determine unde anumetre buie intervenit cu utilajele pen -tru ca totul sã decurgã în manieradoritã. Zidurile de obicei sunt sub -mi nate la baza clãdirii, dar existãºi alte posibilitãþi, în cazul în carede signul clãdirii o cere. De ase -me nea, trebuie luate în calcul ºiconsiderente legate de siguranþãºi de cum anume va fi curãþatlocul. Sunt folosiþi berbeci pentrude molarea elementelor din betonºi foarfeci hidraulici pentru armã -tu ra metalicã structuralã.

În anumite cazuri, este folositão macara cu bilã pentru demo la -rea structurii pânã la o înãlþimecon venabilã, dar aceste tipuri dede molãri se folosesc din ce în cemai rar, din cauza riscurilor im pli -ca te.

În ultimul timp, sunt utilizatemai des excavatoare de demolarecu razã mare de acþiune, în situa -þi ile în care nu este posibilã de -mol a rea prin explozie. Pentrustructu ri le din beton, sunt utilizatecio ca ne hidraulice ºi alte tipuri deataºamente pentru mãrunþirea bu -cãþilor de ciment pânã la dimen -siuni ce permit îndepãrtarea lor.Pentru controlul prafului, suntfolo site furtune de stingere incen -dii, pentru a uda clãdirea ºi rãmã -ºi þele acesteia.

Se mai pot folosi, de aseme -nea, încãrcãtoare sau buldozere,atât pentru demolarea propriu-zisã, cât ºi pentru încãrcarea remi -nis cenþelor, molozului etc, pentrueliberarea locului.

În Franþa, este folositã tehnicadenumitã Verinage, prin inter me -diul cãreia se slãbeºte rezistenþasuporþilor centrali, pentru a pro -vo ca prãbuºirea pãrþii superioarea clãdirii cãtre partea de jos, înmod simetric ºi rapid.

De asemenea, compania japo -ne zã Kajima Construction a dez -voltat o nouã metodã de demolarecare implicã utilizarea unori cricurihidraulice controlate computerizatpentru a susþine nivelul inferioratunci când sunt îndepãrtaþi piloniide rezistenþã. Apoi etajul se co -boa rã pe cricuri ºi operaþiunea sere petã pentru fiecare nivel în par -te. Aceastã metodã este mai si -gurã ºi mai ecologicã, fiind foarteutilã mai ales în zone urbaneaglomerate.

Implozia

Clãdirile mari, coºurile înalte,turnurile sau alte tipuri de structuripot fi distruse prin implozie, cuaju torul explozibilor. Este o meto -dã foarte rapidã - prãbuºirea însine dureazã secunde - un expertavând grijã ca aceastã clãdire sãse prãbuºeascã pe propria am -pren tã, pentru a nu avaria struc -tu rile învecinate, fapt care esteesen þial pentru structurile înaltedin zonele urbane.

Orice eroare poate avea rezul -tate catastrofale ºi unele dintre

demolãri au eºuat, avariind seriosstructurile învecinate. Unul dintrecele mai mari pericole provine dela bucãþile de construcþie carezboa rã în toate direcþiile ºi carepot chiar ºi sã omoare privitoriida cã nu sunt controlate cum tre -buie.

ªi mai periculoasã este eºua -rea parþialã a unei încercãri deimplozie. Când o clãdire nu seprãbuºeºte complet, structuradevine instabilã, înclinându-se laun unghi primejdios ºi fiind plinãde explozivi încã nedetonaþi, dararmaþi, ceea ce face apropiereamuncitorilor foarte dificilã.

Un al treilea pericol provinede la presiunea exercitatã în tim -pul imploziei. Când cerul estesenin, unda de ºoc, cea de energieºi cea sonorã merg în sus ºi sedisperseazã, dar dacã plafonul denori este jos, unda de ºoc poatemer ge orizontal sau diagonal,spãr gând geamuri sau cauzândalte daune clãdirilor din jur.

Deºi implozia controlatã estemetoda la care se gândeºte îngeneral publicul atunci când estevorba despre demolãri, datoritã

iulie 2013 ...................................................................................................................................................................................................................................................... iulie 201360 61

INED

ITIN

ED

IT

CCuumm ssee ddeemmoolleeaazzăăoo ccllăăddiirree DDaaccăă ppâânnăă aaccuumm aamm vvoorrbbiitt

aapprrooaappee ddee ffiieeccaarree ddaattăă ddeesspprreeccuumm aannuummee ssee ccoonnttrruuiieeşşttee ooccllăăddiirree,, ddeesspprree mmeettooddee iinneeddiitteessaauu ppuurr şşii ssiimmpplluu ddeesspprree ccllăăddiirriiiinntteerreessaannttee,, ddee ddaattaa aacceeaassttaannee--aamm ggâânnddiitt ssăă ffaacceemm oo ssccuurrttăăiinnttrroodduucceerree aa cceelloorr mmaaii uuttiilliizzaatteemmeettooddee...... ddee ddeemmoollaarree..

DD emolarea este pur ºisim plu dãrâmarea me -ca nicã a unor clãdiri saualte tipuri de structuri.Termenul este diferit de

cel de deconstrucþie, care implicã„demontarea” clãdirii respective,cu grija de a pãstra anumite ele -men te ºi materiale pentru a fi reu -ti lizate.

În cazul clãdirilor mici, cum arfi casele cu maximum trei etaje,de molarea este un proces destulde simplu, clãdirile fiind „date jos”

fie manual, fie mecanic, prin in ter -mediul unor echipamente hidra -u lice, cum ar fi platforme de lucrula înãlþime, macarale, excavatoaresau buldozere. Clãdirile de dimen -siuni mai mari pot necesita inter -ven þia unei bile de demolare - ogre utate mare suspendatã de uncablu, care este balansatã pentrua lovi partea lateralã a clãdirii res -pective. Acest tip de bile sunt efi -cien te mai ales în cazul clãdirilorzidite din cãrãmidã, dar nu suntuºor de controlat ºi, de multe ori,

insuficient de eficiente. Metodelemai noi pot folosi utilaje hidraulicerota tive de tãiere sau echi pa men -te de spart piatrã (picoane) ataºa -te la excavatoare.

Cea mai înaltã clãdire demo -latã prin metode ne-teroriste, decicu intenţia de a face loc altorproiecte, a fost, conform surselorde pe internet, clãdirea Singer dinNew York, cu 47 de etaje, care afost construitã în 1908 ºi demo -latã în 1967-68, pentru a fi înlo -cu itã de One Liberty Plaza.

.......................................................................................................................... iulie 201362

INED

IT spectaculozitãþii sale, poate fiperi c uloasã ºi trebuie folositã caultimã soluþie, atunci când altemetode nu pot fi aplicate sau arde veni prea costisitoare.

Pentru pregãtirea unei clãdiripentru implozie, sunt necesarepre parative laborioase, care du -rea zã sãptãmâni sau chiar luni.Întâi sunt îndepãrtate toate ele -men tele de valoare, cum ar fi ca -blu rile de cupru, apoi alte mate -riale, elementele de sticlã care

pot fi periculoase ºi materialelede izolare, care se pot împrãºtiapeste tot. Sunt îndepãrtaþi ºi pe -reþii care nu fac parte din structurade rezistenþã. Se creeazã spãrturipentru explozibili în coloanele derezistenþã ºi podelele selectate,apoi se plaseazã explozibilii, cumar fi nitroglicerina, TNT sau C4.Co loanele mai mici ºi pereþii suntînfã ºuraþi în cordoane de detona -re, iar scopul este de a folosi câtmai puþin explozibil cu putinþã.

Zo nele unde este plasat explozi -bi lul sunt acoperite cu materialegeo textile groase ºi sisteme deîmpr ejmuire, pentru a opri rezidu -urile care zboarã în toate pãrþilela detonare. Iar curãþenia de dupãconsumã mult mai mult timp decâtdemolarea propriu-zisã.

Deconstrucţia

Pentru cã am amintit la începutdespre aceasta, trebuie sã su bli -niem câteva aspecte despre de -con strucþie, care are ca scop mi ni -mizarea materialelor care se distrugºi se aruncã pur ºi simplu. Aceastãmetodã implicã înlã tu ra rea mate -ria lelor pe categorii ºi sortarea lorpen tru reutilizare sau re ciclare. Cuo planificare riguroa sã, aceastã a -bordare poate re zul ta în anumiteca zuri într-o redu ce re a materialeloraruncate de pânã la 90% ºi a emi -si ilor de CO2 în mod substanþial.De asemenea, „crusher-ele” carepot lucra la faþa locului pot trans -forma reziduurile de beton în agre -ga te pentru stabilizarea solului saupentru amestecuri de ciment.


SOLARIS e pregătit de ofensivă

iulie 2013 ............................................................................................................................ 63

PA

SA

GER

I

iulie 2013 ............................................................................................................................ 65.......................................................................................................................... iulie 201364

entertainment la bord. Primeleschimbãri se vor vedea dejadin luna septembrie 2013,când compania va prezentanoile scaune pentru clasaEconomy, cu mai mult spaþiupentru picioare ºi, implicit,confort sporit pentru pasageri,dar ºi un sistem deentertainment în zborîmbunãtãþit. Tot pânã la fineleanului 2013, compania îºipropune sã creascã efectivulde personal implicat înactivitãþi lung-curier, laaproximativ 19.000 depersoane. Anul 2014 va aducenoutãþi pentru fotoliile ºicabinele claselor Business(Ianuarie 2014), La Premiere(Aprilie 2014) ºi PremiumEconomy (Iunie 2014).

GERMANIA ŞI ANGLIA,PREFERATE DEROMÂNI PENTRUMINIVACANŢE

Germania (Berlin) ºi MareaBritanie (Londra) sunt, în 2013,destinaþiile preferate aleromânilor pentru city-break-uri

(minivacanþe de week-end).Acestea sunt urmate înpreferinþe de Italia, Spania ºiTurcia, conform unui top 5 aldestinaþiilor preferate pentrucity-break realizat deParavion.ro, primul siteromânesc de servicii turisticeºi rezervãri de bilete de aviononline.Costul mediu plãtit de unromân pentru un astfel depachet de minivacanþã,rezervatã prin intermediulParavion.ro, este de331 euro ºi include biletulde avion ºi 4 nopþi de cazare,cu mic dejun inclus.Clasamentul destinaþiilorpreferate pentru city-break afost realizat în urma analizãriirezervãrilor înregistrate peParavion.ro în perioadaianuarie-iunie 2013.

TABITA TOURÎNREGISTREAZĂCREŞTERI

Tabita Tour, parte agrupului Filadelfia, a înregistratîn primele 5 luni o creºtere de

15% a numãrului de pasageri,comparativ cu aceeaºiperioadã din 2012, în timp cevânzãrile au crescut cu 10%.Anul trecut, companiabistriþeanã a transportataproximativ 500.000 depasageri în România ºistrãinãtate, înregistrând o cifrãde afaceri de 10 milioane deeuro, în creºtere cu 20% faþãde 2011, informeazã uncomunicat remis redacþiei. În ciuda contextului economicnefavorabil ºi a expasiuniicompaniilor aeriene low cost,Tabita Tour se pregãteºte sã-ºiextindã parcul auto, în urmaunei investiþii de 1 milion deeuro.Tabita Tour deþine un parc autocu 71 de microbuze ºiautocare, cu o capacitate detransport de la 8 la 80 depersoane, mãrcile preferatefiind Mercedes-Benz, Setra ºiIrizar pentru curseleinternaþionale regulate ºiocazionale ºi Mercedes-Benzºi Temsa pentru cele interne.Valoarea totalã a parcului autose ridicã la aproximativ7 milioane de euro.

ȘTIR

I

TABELA CU SOSIRILEŞI PLECĂRILETRENURILOR, ONLINE

Gara de Nord a lansat sistemulonline de informare acãlãtorilorhttp://www.cfr.ro/webcam.php,care este actualizat din minutîn minut ºi oferã date completedespre rangul ºi numãrultrenului, linia de sosire sauplecare a trenurilor, ruta decãlãtorie, ora desosire/plecare, precum ºiminutele de întârziere.Totodatã, Gara de Nord arepaginã de Facebook -www.facebook.com/GaraDeNordBucuresti -, creatã pentrupublicul larg, pentru toþi ceicare doresc sã cunoascã Garade Nord ca obiectiv turistic,urbanistic ºi cultural. Gara deNord este cea mai mare staþiede cale feratã din þarã, undezilnic sosesc ºi pleacã peste200 de trenuri ºi caredeserveºte în medie 20.000 depasageri pe zi.

REDUCERI MAI MARILA TREN

Cãlãtorii cu trenul pot beneficiade o reducere mai mare lacumpãrarea în avans abiletelor. Procentul de reducerese acordã pentru biletul cu preþ

întreg ºi pentru biletul de copil,ºi se aplicã la preþul biletuluide cãlãtorie ºi la suplimentulde tren, în funcþie de perioadade anticipaþie a procurãriibiletului. Tariful de rezervare alocului ºi tariful de suplimentde pat/cuºetã se achitãintegral.Astfel, la cumpãrarea biletuluiînainte cu:* 21 – 30 zile faþã de dataefectuãrii cãlãtoriei, reducereaeste 25%;* 11 – 20 zile, reducere de18%;* 6 – 10 zile, reducere de 10%.Prin serviciul Cumpãrã BileteCFR online, la aceastãreducere de 10% -25% oferitãla cumpãrarea cu anticipaþie seadaugã ºi un discount de 5%.

VÂNZĂRILE DACIA AUCRESCUT CU 16,5% ÎNPRIMUL SEMESTRU

Vânzãrile Dacia sunt mai maricu 16,5% (circa 211.400unitãþi) în primul semestru faþãde perioada similarã a

anului trecut, având evoluþiipozitive în toate regiunile.Succesul se datoreazãmodelului Duster, dinamiciimai bune a variantelor Lodgy ºiDokker, dar ºi noilor Logan ºiSandero, a anunþat Renault.Marca Dacia a reprezentat înprimele 6 luni 16,2% dinvânzãrile Renault, urcând la200.100 unitãþi, în timp celivrãrile de vehicule comercialeuºoare au avansat cu 21%, la11.300 modele, potrivit unuicomunicat publicat de grupulfrancez.Vânzãrile noii variante aSandero au crescut pe toatepieþele, printre care Belgia(99%), Spania (61%), Turcia(35%), Franþa (32%) ºi Italia(32%).Totodatã, modelul Duster aînregistrat la nivelul grupului,fiind comercializat sub mãrcileRenault ºi Dacia, vânzãri de188.868 unitãþi, în urcare cu50%, cu un successemnificativ în India, undeRenault a devenit cea maimare marcã europeanã.

AIR FRANCEINVESTEŞTE ÎNCONFORT

Air France lanseazã proiectulBest & Beyond ºi anunþãprimele mãsuri de reînnoire ºidezvoltare a produselor ºiserviciilor dedicatecurselor lung-curier. Ca parte aacestui proiect, Air France varealiza investiþii de 500 demilioane de euro înschimbarea scaunelor de pecele patru clase de confort:Economy, PremiumEconomy, Business ºi LaPremiere ºi în îmbunãtãþireaserviciilor la bord ºi la sol,informeazã un comunicatremis redacþiei.Acþiunile Best & Beyond facparte din strategia Air Francede a urca produsele sale lung-curier spre segmentelesuperioare prin confort la bord,atenþie sporitã din parteapersonalului Air France, meniuspecial ºi noi posibilitãþi de

Impozitul forfetar nu s-a maiaplicat de la 1 iulie, cumanunţase iniţial MariaGrapini, ministrul delegatpentru IMM, Mediu deAfaceri şi Turism, ci s-aamânat pentru 1 octombrie.Ministrul nu a explicat de ceaceastă amânare, mai alescă „metodologia pentruaplicarea viitoarei modalităţide taxare este finalizată şiacceptată de asociaţiilepatronale ale hotelierilor,care au recunoscut că estecea mai etică modalitatepentru a reduce fenomenulevaziunii şi a neînregistrăriituriştilor”. De la 1 octombriese va aplica acest impozitforfetar pe mai multe coduriCAEN. Ministrul a dat dinnou asigurări că suma

convenită să fie plătită „estemult mai mică decât dacăs-ar plăti impozit pe profit,tocmai pentru a fi oconformare voluntară,pentru a se simplificamodalitatea de plată”.Impozitul forfetar va fistabilit ca o sumă fixă, înfuncţie de anumiţi indicatoripentru fiecare domeniu deactivitate. Impozitul va vizadoar unele servicii, precumpensiuni, hoteluri,restaurante, saloane deînfrumuseţare şi spălătoriiauto. Contribuabilii mari,lanţurile hoteliere mari, nuintră în categoria supusăimpozitului forfetar. Modulde taxare va înlocui cota de16% pe profit sau de 3% pecifra de afaceri.

IMPOZITUL FORFETAR S-A AMÂNAT

iulie 2013 ...................................................................................................................................................................................................................................................... iulie 201366

TR

AG

ED

IE

ŞŞ oferul aflat la volan înmo mentul prãbuºiriiauto carului în prãpastiea murit ºi a dus în mor -mânt cauza scãpãrii de

sub control a vehiculului. Mai mulþisupravieþuitori spun cã rula cu vi -te zã mare, de 80-90 de km/h, iarpri mele date apãrute în presamun tenegreanã, care citeazã an -che tatorii locali, confirmã acestlucru. Bineînþeles, datele din ta -ho graf nu au o mare acurateþe,fiind vorba despre un tahografana logic. Pe de altã parte, repre -zen tanþi ai poliþiei rutiere susþincã în acea zonã, fiind vorba de ofoarte mare diferenþã de nivel, arfi trebuit sã existe un parapetgreu, care nu ar fi permis auto ca -rului sã cadã în prãpastie, ci, încaz de coliziune, ar fi retrimis au -to vehiculul pe carosabil.

Procurorii Parchetului Generalîncã evalueazã documentele ce -ru te firmei de transport GregoryTour ºi operatorului de turism Ma -reea Travel. Au audiat 23 desupra vieþuitori ºi aºteaptã rezul -ta tele anchetatorilor muntene -greni. „Despre accidentul dinMuntenegru vreau sã spun cã,dupã ce am audiat 23 de per soa -ne, dupã ce am ridicat înscrisuride la societatea de transport, dela operatorul de turism, avem operioadã de evaluare. Dorim sãana lizãm actele de cercetare efec -tuate pânã în prezent ºi sã neputem stabili prioritãþile“, a anun -þat procurorul general Tiberiu Niþu.El a precizat cã nu poate sã spunãcare sunt aprecierile ºi concluziileorganelor judiciare muntene gre -ne, deoarece nu au trimis nici pro -cesul-verbal de cercetare la faþa

locului, nici alte acte în cazul ac -ci dentului.

În paralel, poliþiºtii SecþieiOmo ruri din cadrul Poliþiei Ro mâ -ne cerceteazã cazul ºi au luat de -cla raþii de la toþi rãniþii care auputut da informaþii. O parte dintreei s-au externat, cei operaþi seaflã în recuperare, iar trei suntîncã în comã.

Inspectoratul de Stat pentruControlul în Transportul Rutier(ISCTR) a venit în control la sediuloperatorului de transport chiar adoua zi dupã accident. InspectorulCãtãlin Kritikos a declarat cã ºo -fe rul autocarului, George Ciobanu- care era angajatul Poliþiei Capi -talei, ca ºofer la Serviciul Logis -ticã, cu gradul de agent de poliþie,ºi efectua numai ocazional cursecu autocarul -, nu avea nici con -tract de muncã, nici avizele me -

dical ºi psihologic la firma GregoryTour, drept pentru care firma detransport a fost amendatã.

„Am cerut contract de muncã,am cerut aviz medical ºi psiho lo -gic ºi patronul mi-a spus cã nu are.Noi am scris în notã cã nu le-a pututprezenta, deºi aceste do cumentesunt obligatorii. Eu nu cred cã are(contract de muncã - n.r.), dar estepãrerea mea perso na lã. Am înþelescã a mai pre zen tat o serie de do -cu mente la Par chet. Chiar eu i-amscris procesul verbal de amendã”,a spus Kri ti kos, fãrã a preciza cuan -tumul amenzii.

„În seara de 24 iunie, la ora20:30, raportul nostru de controla fost încheiat, iar inspectorul ºefi l-a înmânat domnului CristianGhibu, secretar de stat în Minis -te rul Transportului. Mai departe,nu aº putea sã vã spun, pentru cãeste o anchetã în derulare. Con -clu ziile au fost cã acest operatorde transport nu a respectat destulde multe lucruri, dar nu pot sã in -tru în amãnunte, pentru cã este oacþiune de control efectuatã dePro curaturã, de Parchet ºi nu aºvrea sã deranjez. Ceea ce se ºtiepânã acum este cã firma GregoryTour a utilizat un conducãtor autofãrã contract de muncã ºi astaeste o faptã gravã, pentru care a

fost sancþionat contravenþional“,a precizat Cãtãlin Kritikos.

Inspectorul ISCTR a mai spuscã a verificat documentele tuturorºoferilor societãþii de transport,iar din 9 conducãtori auto pe careîi utiliza Gregory Tour, 7 aveaucon tracte de muncã.

Patronul GregoryTour: Amcumpăratautocarele noi, dinGermania

Patronul Gregory Tour, ªtefanGrigore, susþine însã cã ºoferulGeorge Ciobanu avea contract demuncã din septembrie 2012 ºitoa te avizele medicale în regulã,dar cã documentele se aflã laParchetul General, unde le-a dusla solicitarea procurorilor.

ªtefan Grigore a spus despreautocar cã, din punct de vedereteh nic, era în stare bunã. „Toateau to carele noastre au fost cum pã -rate noi, din Germania“, a arãtat el.Despre defecþiunile minore careapar inevitabil, a precizat cã aces -tea sunt rezolvate la servi ce-ulMAN din România sau la servi -ce-uri de pe trasee - în caz cã aparîn timpul circuitelor turis ti ce.

Despre faptul cã a subînchiriatserviciile firmei Gregory Tour Servfirmei Gregory Tour Holiday, ªte fanGrigore a spus cã el deþine am beleso cietãþi ºi cã e perfect legal. Primaeste firmã de trans port, a înfiinþat-oîn 2002 ºi a ob þinut pentru ea li -cenþã de trans port în 2005, iar deatunci aceasta îi este prelungitã a -nual. Cea de a doua firmã este a gen -þia de turism, care vine cu ser viciiprecum ca za re, masã sau trans portcu avi o nul, autocarul sau maºina.

Datele dintahograf nu pot firelevante 100%

Despre informaþiile din taho -gra ful gãsit în autocar, inspectorulISCTR Cãtãlin Kritikos susþineînsã cã nu pot fi relevante 100%.

„Toatã lumea vorbeºte desprefai moasa cutie neagrã care se nu -meºte aparat tahograf. Însã taho -graful nu este cutia neagrã a unuiavion. Este un simplu aparat deînre gistrat niºte valori. Maºinaeste din 2004, deci este cu dia -

gramã de hârtie. Cine ºtie cine oscoate de acolo ºi cum o scoate.Viteza înregistratã pe aceastã dia -gramã nu are un coeficient 100%de a-þi da seama exact cum mer -ge. Din experienþa mea de 10 anide inspector de trafic nu întot -dea una cine conduce are dia gra -ma în tahograf sau invers. Deaceea sunt ºi foarte multe amenzipentru nerespectarea Regula men -tu lui 561“, a explicat el.

ªi comisarul ºef George Gri -go re, ºeful Serviciului LegalitateTransporturi ºi Control Tehnic dinPoliþia Rutierã, care a anunþat cãautoritãþile muntenegrene au ana -lizat datele din aparatul tahograf,ce aratã cã autocarul avea 80 dekm/h în momentul accidentului,dublul vitezei permise în zonã,considerã cã „acea însemnare dintahograf este orientativã“.

„Am avut o notificare acumcâþiva ani, cãtre Biroul de Metro lo -gie Legalã, ºi întrebam dacã aceaînscriere de vitezã este una cu omarjã de eroare foarte micã, pentrua putea sancþiona acei con ducãtoriauto pe baza diagramelor tahograf.Biroul de Metrologie Le galã ne-arãspuns cã este doar orientativã ºicã nu se poate sanc þiona aceastãabatere“, a explicat George Grigore.

Un parapet greuar fi fost salvator

Comisarul ºef Grigore este depãrere cã nu s-ar fi întâmplat cum -plita tragedie dacã pe viaduct arfi fost montat un „parapet greu“.

„Acolo nici nu prea era para -pet. Era ceva... nici nu ºtiu cum sã-ispun… ceva cât sã nu cadã în prã -pastie pietonul care traver sea zãacel viaduct. Acolo trebuia un pa -ra pet numit în termeni teh nici «pa -ra pet greu», ca atunci când unautovehicul de transport marfã saude persoane se loveºte per pen di -cular de acel parapet sã-l arunceîna poi pe partea caro sa bilã. Avândîn vedere ºi acea diferenþã de nivelîntre platforma viaductului ºi fundulprã pastiei, de circa 30 - 40 de metri,era ne cesar un asemenea pa rapet.Dacã ar fi existat, probabil nu s-arfi pro dus un astfel de ac ci dent sauar fi fost soldat cu niºte vã tãmãriuºoare sau niºte es co riaþii, iar acestautocar nu ar fi cãzut în prã pastie.Dar sã lãsãm sã ve dem care suntconcluziile anchetei mai ales de laParchetul General ºi, bineînþeles,cele ale autoritãþilor din Mun te ne -gru”, a precizat co mi sarul ºef.


Accidentul dinMuntenegru,departe de concluziiCumplitul accident de autocar produs în 23 iunie înMuntenegru pare dat uitării de autorităţile române, latrei săptămâni de la repatrierea celor 18 trupurineînsufleţite şi a 29 de turişti români răniţi.

TR

AG

ED

IE

67

Autocarul a derapat la ieºirea dintr-un tunel pe prãpãstiosul CanionMoraca, al doilea ca mãrime din lume dupã Arizona, ce strãbatemunþi de pânã la 1.300 m altitudine. ªoferul nu a mai putut stãpânivolanul, iar vehicul a rupt balustrada de pe viaductul Grlo (gât, înromâneºte) ºi s-a prãbuºit în hãu.

Pentru aducerea rãniţilor în ţarãau fost folosite douã aeronave.

.......................................................................................................................... iulie 2013

ACTU

ALIT

ATE

PP ractic, discutãm desprepreluarea prevederilordin mai multe acte nor -ma tive (Legea 51, Le -gea 92), pãstrându-se

toto datã ºi principiul atribuiriielec tronice.

Astfel, consiliile judeþene vortrebui sã îºi definitiveze pro gra -me le de transport în cel mai scurttimp ºi în acest sens MDRAP atrimis o adresã în teritoriu. Oricum,cele mai multe judeþe au avut pro -gra mul de transport gata încã dela începutul anului, înainte ca atri -buirea sã se blocheze.

Ineditul sistemului dupã carese va realiza atribuirea este legatîn primul rând de introducereaunei etape suplimentare atribuiriielectronice. Este vorba despre oeva luare a operatorilor de trans -port, care vor trebui sã fie decla -raþi eligibili de cãtre consiliile ju -de þene. Acumularea de datorii lastat sau starea de insolvenþã arpu tea fi criterii pentru care opera -torii sã nu fie declaraþi eligibili.

Transportatorii eligibili vor pu -tea participa la atribuirea elec tro -ni cã realizatã tot de cãtre CNMSI.Criteriile de evaluare sunt asemã -nã toare cu cele stabilite iniþial(îna inte de blocarea atribuirii laîn ceputul anului), astfel operatoriicare au achiziþionat deja auto ve -hi cule nu vor avea de suferit dinpunct de vedere al punctajelorob þinute. Însã apare în premierãun nou criteriu - tariful. Totuºi, sur -se din cadrul MDRAP au precizatcã acest criteriu va avea o pon -de re micã asupra rezultatului final,fiind vorba despre un punct carese adaugã la vechime. Datele pri -vind parcul auto, precum ºi vechi -mea pe traseu vor fi puse la dispo -ziþia CNMSI de cãtre AutoritateaRutierã.

O altã noutate este faptul cã,în urma atribuirii electronice, ope -

ra torii vor primi contracte de dele -gare de gestiune ºi abia apoi ARRva elibera licenþa de traseu.

În ceea ce priveºte contractelede delegare de gestiune, va existao formã cadru a acestora, utilizatãla nivel naþional. Începând cu noulprogram de transport judeþean,toþi transportatorii vor plãti taxãcã tre ANRSC (Autoritatea Naþio -na lã de Reglementare pentru Ser -vi ciile Comunitare de Utilitãþi Pu -blice).

Etapele atribuirii

Pentru a participa la atribuire,operatorii vor trebui în primul rândsã depunã documentele de eligi -bi litate la consiliul judeþean. O co -misie va analiza documentele ºiva trimite cãtre CNMSI lista firme -lor eligibile. Doar acestea vor pu -tea participa la atribuirea elec tro -nicã.

Dacã pe un traseu vor depuneoferte mai puþin de trei firme, pro -ce dura de atribuire va fi reluatã.Dacã nici în cea de-a doua etapãnu sunt trei operatori care sã de -pu nã oferte se va trece la atri bu -i rea prin negociere directã. Prac -tic, se atribuie traseul operatoruluicu cel mai mare punctaj.

În cazul în care, pentru un tra -seu, nu sunt depuse oferte decãtre nici un operator, la nego -cie rea directã poate participa ori -ce transportator eligibil. În schimb,dacã au fost depuse oferte, dar nus-a atins pragul minim de trei fir -

me, la negocierea directã vor par -ti cipa doar transportatorii care audepus oferte.

Actul normativ prevede ºi ope rioadã pentru contestaþii, ope -ra torii având aceastã posibilitatedoar pentru traseul sau traseelepe care au licitat.

Proiectul de lege va fi afiºatpe site-ul MDRAP în cel mai scurttimp.

Amânare pentrutransportulmetropolitanBucureşti

Ordonanþa 30/2013 pentrupre lungirea valabilitãþii licenþelorde traseu a fost votatã în Parla -ment, iar Camera Deputaþilor ade cis prelungirea valabilitãþii licen -þe lor aferente traseelor dintre Bu -cureºti ºi localitãþile din Ilfov pânãla 30 iunie 2014. Astfel, este timpsuficient pentru a se lua o decizielegatã de modul în care se va des -fãºura transportul metropolitan înviitor. Oricum, pânã la finalul aces -tui an, va fi dezbãtut ºi finalizatnoul program de transport privindzona metropolitanã Bucureºti.

Atribuirea noului program detransport ar trebui sã aibã loc anulviitor, probabil tot electronic, cuajutorul CNMSI.

Surse din cadrul AMTB au afir -mat cã este foarte probabil cavechimea pe traseu sã disparã dinrândul criteriilor de departajare.Vor fi solicitate mijloace de trans -port urban, iar calitãþile autove -hi culelor sunt cele care vor facediferenþa. ªi în acest sens sunttrei principii care vor sta la bazaevaluãrii autovehiculelor: con for -tul pasagerilor, siguranþa ºi po -lua rea.


68

Traseele judeţenevor fi atribuiteîn septembrieMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice(MDRAP) a decis ca atribuirea traseelor judeţene să aibăloc în acest an, în luna septembrie. Metoda aleasă esteuna inedită, realizând o combinaţie între mai multevariante vehiculate în ultima perioadă. OO datã cu creºterea ce rin -

þe lor faþã de anvelope,de mediu ºi de sigu ran -þã, din perspectiva Con -tinental a sosit timpul

pentru o linie de produse opti mi -zatã special pentru necesitãþile dintransportul de persoane. Noua fa -milie de produse acoperã toate do -meniile de utilizare, de la liniile ur -bane ºi regionale pânã la segmentulde transport cu autocare pe dis -tan þe lungi, aflat într-o puternicãdez voltare.

Confortul, eficienþa economicãºi siguranþa în toate domeniile deutilizare constituie cerinþe sem ni -fi cative pentru anvelopele moderneale autobuzelor. Prin cele trei seriide anvelope special construite înfuncþie de aplicaþie - Conti Coach,Conti CityPlus ºi Conti Urban - dincea mai recentã generaþie a 3-a deanvelope, Continental oferã soluþiiorientate cãtre client pentru do me -niul variat de utilizare specific cir -cu laþiei zilnice a autobuzelor.

Conti Coach

Pentru transportul pe distanþelungi, va fi disponibilã anvelopaConti Coach HA3 destinatã echi -pã rii pe toate axele la dimensiunile295/80 R 22,5 ºi 315/80 R 22,5.Aceste anvelope asigurã o eficienþãridicatã printr-un consum specificredus de carburant ºi printr-unparcurs de utilizare foarte lung. Peºo sele, aceste anvelope asigurãde-a lungul întregii lor durate deviaþã, o bunã aderenþã longitudinalãºi transversalã, foarte bune per for -manþe în ceea ce priveºte menþine -rea traiectoriei ºi precizia direcþiei,precum ºi o manevrabilitate exce -len tã pe carosabil ud, toate acesteadatoritã tehnologiei lamelelor.

Conti CityPlus

Conti CityPlus HA3, o anvelopãdez voltatã special pentru utilizareaîn transportul regional, se adap tea -zã exact la cerinþele din acest

segment pretenþios ºi aflat în con -ti nuã creºtere. Anvelopa dezvoltatãpen tru echiparea tuturor punþiloreste disponibilã la mãrimea295/80 R 22,5. Ea se remarcã prinex celente proprietãþi de mane vra -bilitate ºi aderenþã pe carosabil udpe toatã durata sa de viaþã, precumºi prin parcurgerea a foarte multorkilometri ºi o uzurã uniformã.

Conti Urban

Pentru transportul de linie exi -gent, Continental oferã Conti UrbanHA3 pentru echipare pe toatepunþile, la dimensiunile de 275/70R 22,5 ºi 315/60 R 22,5. Noileanvelope prezintã un perete lateralºi mai întãrit, pentru o protecþie efi -

cien tã împotriva loviturilor de lamu chiile bordurilor, dar ºi un ran -da ment kilometric cu 20% maimare.

Pentru firmele de transport suntimportante atât confortul ridicatpentru pasageri, cât ºi siguranþa ºieficienþa economicã, cum ar fi re -du cerea consumului de carburantºi capacitatea de reprofilare ºi reºa -pare. Acestea sunt proprietãþile decare beneficiazã noile anvelopeContinental destinate autobuzelor.

Continental, cu o cifrã de afa -ceri de 32,7 miliarde euro în anul2012, se numãrã printre principaliifur ni zori mondiali ai industrieiauto. Ca furnizor de sisteme defrânare, sis te me ºi componentepen tru partea de propulsie ºi par -tea de rulare, in strumente, soluþiide infotainment, electronicã auto,anvelope ºi pro du se tehnice dinelastomeri, Con ti nental îºi aducecontribuþia la creº terea siguranþeiîn circulaþie ºi la protecþia globalãa climei. Pe lângã acestea, Conti -nen tal este un par te ner com pe -tent în reþeaua de co mu nicaþiiauto. Continental are în prezentaproape 173.000 de an ga jaþi în46 de þãri.


Noua generaţie Premium Continental

Start la intrarea într-onouă eră a anvelopelorContinental prezintă, cu a 3-a generaţie de anvelopepentru transportul de persoane, o nouă piatră dehotar în segmentul Premium pentru anvelopeledestinate vehiculelor comerciale.

iulie 2013 ............................................................................................................................ 69

PR

EZEN

TA

RE

Sunt regiile autonomepregãtite sã înceapãproiecte de accesare afondurilor europene? Mã tem cã, deocamdatã, deºi

toa tã lumea a auzit cã se vorputea accesa fonduri europene,nimeni nu ºtie cum sã o facã. Vatrebui sã fie o perioadã de rodare,de cãutãri, probabil de o jumãtatede an sau chiar mai mult. De ace -ea mã aºtept ca abia undeva înpartea a doua a anului viitor sãapa rã primele maºini. Dar cu cer -ti tudine anul 2015 va fi plin depro iecte, iar Solaris va fi pregãtit,având experienþa din alte þãri careau accesat fonduri europene pen -tru vehicule.

Ce se întâmplã în Româniape partea de vehiculeelectrice, tramvaie,troleibuze?La troleibuze, nu e o piaþã vas -

tã, dar sunt câteva intenþii. Cutram vaiele e un subiect interesant,o piaþã absolut fantasticã dinpunc tul de vedere al potenþialului,iar Solaris n-ar vrea sã rateze star -tul. Din momentul în care se dãdrumul la fonduri europene, vorîncepe achiziþiile de tramvaie noi- vor fi marile oraºe care îºi vormo derniza liniile, iar pe liniile mo -der nizate nu poþi sã umbli cutram vaie vechi. De asemenea, vorfi modernizãri ale parcului exis -tent.

Ce ne puteþi spune desprepartea de transportinterjudeþean?Credem cã, o datã cu crearea

zo nelor metropolitane, piaþa a ceas -ta va creºte. Dacã vorbim de o razãde 5 km în jurul oraºului, pro babilcã poate fie folosit un auto buz cupodea coborâtã, dar dacã deja vor -bim despre 15 sau 20 de km, au -

to buzul urban nu mai este cea maibunã soluþie, mai ales cã trebuiesã aparã ºi fa cilitãþile pentru trans -por tul baga je lor. Pe transport me -tro politan, es timãm cã în urmãtorii3 ani se va ajunge la o piaþã de celpuþin 150-200 de maºini, din carevom deþine ºi noi probabil 20%.

Pentru acest segment,Solaris a pregãtit unprodus dedicat -Interurbino.Interurbino este o soluþie ex -

trem de interesantã. Lãsând la oparte faptul cã vorbim de acelaºima terial de bazã, adicã de inox,avem douã variante constructivepentru România, de 12 m ºi 12,8m. Cel de 12,8 m oferã pânã la 59locuri ºi peste 6 mc calã de ba ga -je, ceea ce înseamnã foarte multpentru un vehicul din aceastã ca -te gorie. Are o configuraþie stric tã,care asigurã pe de o parte un bunnivel al confortului pentru pa sa geri

ºi, în acelaºi timp, preþul este multmai bun decât al oricãrui con curent.Mo torizarea este op þiu nea clien -tu lui, EURO 5 sau EURO 6.

Ce ne puteþi spune desprepartea de service?În curând, vom inaugura un ser -

vice în Bucureºti ºi probabil cã osã facem ºi un centru de piese deschimb ºi de con su ma bile. Decivom avea încã un punct fix ºi oechipã mobilã care sã se deplasezeîn þarã, urmând ca ul te rior, în funcþiede evoluþia pieþei, sã dezvoltãmpar teneriate cu ser vice-uri din þarã.Ur mãrim cu aten þie ºi regio na li za -rea, pentru cã atunci ar fi relativsim plu sã ne de cidem unde vomlo caliza punc tele de service.

Cât de importantã estefinanþarea?Finanþarea rãmâne un punct im -

por tant. Pânã acum, cel puþin pen -tru autobuzele urbane, s-a re cursla finanþare din surse proprii - de laprimãrie - sau prin leasing. Sigur cãexistã ºi posibilitatea ca Solaris sãvinã cu oferte de finan þare. Existãun program de sprijin al guvernuluipo lonez pentru ex port ºi se pot ac -ce sa aceste fon duri - vorbim de nivelde dobândã de aproximativ 3%.Fon durile pot fi acordate unei au -to ritãþi, cum ar fi primãriile, pe ter -men de 7 ani. Sistemul este func -þio nal, dar este încã destul de dificilde accesat în România, pentru cãde o cam datã nu este foarte clar cumanu me poate fi aplicat în cadrul uneilicitaþii.


.......................................................................................................................... iulie 201370

INTER

VIU

iulie 2013 ............................................................................................................................ 71

INTER

VIU

Ziua Cargo: Care estesituaþia la ora actualã pepiaþa autovehiculelor detransport pasageri dinRomânia?Dan Ciolan: La 21 milioane de

locuitori, vorbim de un total de 50de autobuze vândute anul trecut. Efoarte puþin, în condiþiile în careBul garia a cumpãrat în 2012 numaide la Solaris 200 de au tobuze ºiaproximativ 80 de trolei buze. Dacãîi socotim pe toþi pro ducãtorii, înBul garia, care este pe jumãtate câtRo mânia, s-au vân dut sute de ma -ºini. Aceasta pen tru cã, în mo men -tul în care au dis tribuit fondurileeu ropene, au specificat cã le potfolosi ºi pentru mijloacele de trans -port. La noi, în perioada 2007-2013, fondurile europene nu s-aupu tut folosi ºi pentru mijloace detrans port. Tot ce s-a putut folosi afost pentru reabilitãri de linii detram vai - ºi sunt multe oraºe careau accesat fon duri: Timiºoara, Cluj-Na poca, Bu cureºti etc. Dar de anulvii tor vom putea sã accesãm ºi noifon duri europene pentru achiziþiade mijloace de transport ºi aº tep -tãm cu toþii cu interes acest lucru.

S-a maturizat cererea înRomânia, în sensul de aaprecia autobuzelepremium?

Oamenii din regiile de trans -port, principalii beneficiari ai aces -tor autobuze, ºtiu foarte bine caresunt avantajele, dar problema loreste de buget, fiind subvenþionaþi.Pentru a accesa gama premium, artrebui ca ºi consiliile locale, pri -mãriile, sã înþeleagã care este avan -tajul unui autobuz premium. Alt fel,la prima vedere, când tre buie sãplãteºti în jur de 200.000 de europentru un premium, com pa rativ cu140-150.000, cu cât poate fi

achiziþionat un autobuz chi nezesc,diferenþa este foarte mare. Daravantajele sunt net în favoarea celorpremium ºi încet, încet, oameniiîncep sã înþeleagã acest lucru.

Care ar fi avantajul Solarisîn faþa celorlalþicompetitori?Solaris se numãrã printre spe -

cia liºtii în transport urban, oferindtoate soluþiile posibile. Gama sade produse include autobuze,trolei buze, tramvaie. De ase me -nea, Solaris a fost întotdeaunaprin tre pionierii tehnologiilor noi.Un alt avantaj competitiv este fle -xibilitatea.

Solaris e pregătit de ofensivă

Când vorbim despre avantajul competitiv al Solaris înRomânia, trebuie să ne referim la două domenii:transportul urban şi nou-apăruta parte de interurban.Mai ales în domeniul transportului urban, Solaris şi-adovedit competitivitatea pe plan european, iar anultrecut, pe o piaţă extrem de săracă, practic şi în România,a devenit unul dintre jucătorii cei mai importanţi. Desprece se întâmplă pe piaţă şi despre perspectivele Solaris înţara noastră, am discutat cu Dan Ciolan, director generalIAC Management, importator Solaris.

Interurbino 12/Interurbino 12,8Motorizare: FPT (300 CP), Cummins (300 CP), DAF (360 CP)Transmisie: manualã (Eaton, ZF), automaticã (Allison Torqmatic,

Voith DIWA 5, ZF EcoLife)Sisteme siguranþã: EBS, ABS, ASRSuspensie: pe aer, cu valve pneumatice, se ridicã circa 60 mmCapacitate rezervor: 250 l (opþional 350 l)Capacitate rezervor Ad-Blue: 40 lCapacitate pasageri: maxim 55+1/59+1Capacitate calã bagaje: maxim 5,2 mc/6,2 mcOpþionale: ESC, retarder Voith sau Eaton (transmisie manualã),

retarder integrat Allison, ZF sau Voith (transmisie automaticã),AC ºofer, AC pasageri, suspensie ECAS II (cu funcþie de aplecare70 mm).

În România prin IAC ManagementȘos. Olteniţei 219A, 077160,Popești Leordeni, jud. IlfovTel.: 021 361 1957,Fax: 021 361 1960E-mail: [email protected]

pe puntea faþã ºi rigidã pe spate,a ceasta din urmã fiind de pro ve -nien þã Daimler. Nu lip sesc nici siste -mele de siguranþã, MD9 beneficiindde EBS, ASR ºi ESC (electronicstability control), dar ºi ECE-R66 -normã care cer ti ficã faptul cã, înca zul nefericit al unei rãsturnãri,ca ro seria are su ficientã forþã sã rã -mâ nã în ace eaºi formã, oferind ast -fel mai mul tã siguranþã pasagerilor).În ceea ce priveºte suspensiile,con struc to rul a utilizat douã pernede aer ºi douã amortizoare pentrupartea din faþã ºi patru perne ºipatru amor tizoare pentru punteaspate. Structura caroseriei este ro -bus tã ºi uºoarã, fiind construitã dinoþel inoxidabil. Prin reducereagreutãþii se obþine o scãdere a con -sumului de combustibil ºi, implicit,mai puþine emisii.


iulie 2013 ............................................................................................................................

PR

EZEN

TA

RE

PR

EZEN

TA

RE

.......................................................................................................................... iulie 201372

CC u o lungime mai mare de9 m, Temsa MD9 poatere prezenta o soluþie in -te resantã de transportpre cum ºi o alternativã

eco nomicã, asta chiar dacã echi -pa rea de la bord este una bogatã,do tarea standard fiind una gene -roasã.

Confort şi dotări

Pentru România, una dintre va -riantele cele mai indicate este ceade 38 de locuri, la care se adau -gã ºoferul ºi însoþitorul. Ac ce sulse face cu ajutorul celor douã uºi,am plasate în faþã ºi în spa te. Pentruconfortul pasageri lor, autocaruleste dotat cu o in stalaþie de climãautomatã inte gralã, temperaturaprogramatã men þinându-se indife -rent dacã afarã este mai cald saumai frig decât valoarea prestabilitã.Forma compactã a autocarului

oferã un spaþiu surprinzãtor de ma -re, con fortul pasagerilor ce cãlãto -resc cu MD9 fiind completat de ocalã de bagaje ce are capacitateade 5 mc, iar în interior, opþional,au to carul poate fi dotat ºi cu o toa -letã. Tot pe lista de opþiuni se maiîn scrie ºi o chicinetã, astfel încâtla drumurile lungi pasagerii potprimi o cafea, un ceai sau o bãuturãrã co ritoare de la frigiderul din do -tare. Pentru ºofer, constructorulTemsa a pregãtit o mulþime de do -tãri pentru a-i uºura munca. Tem -sa MD9 Coach vine în echi pa reastandard cu retarder, cruise controlºi cutie de viteze auto ma tã, cu ºasetrepte, autoadaptivã Allison T325R.Computerul de bord afiºeazãinformaþiile nece sa re pe un displayLCD situat în zona principalã devizibilitate, între turo metru ºivitezometru. Tot designul borduluia fost creionat astfel în cât sãimplice cât mai puþin efort din

partea celui aflat la volan. Co men -zile pentru controlul com pu teruluide bord sunt amplasate pe unbuton rotativ care se aflã, în modergonomic, în stânga ºo fe rului. Totpe partea stângã se regã sesc ºiinstalaþia de clima ti zare cu pre-încãlzire precum ºi taho grafuldigital.

Motorizare MAN

Din punct de vedere tehnic,Temsa MD9 este propulsat de unmotor turbodiesel de provenienþãMAN, disponibil în douã versiunide putere, de 250 ºi 290 CP. Înce -pând cu sfârºitul acestui an va fidisponibilã încã o motorizare, dedata aceasta de la Cummins, de250 CP, care respectã, ca ºi mo -toa rele MAN, normele de po luareEuro V. Pentru a mãri nivelul decon fort, dar ºi gradul de sigu ran þã,sus pensia este Voith, inde pen dentã

Accent peadaptabilitateBeneficiind de aportul modelului MD9, Temsa areuşit să obţină marele premiu „Midi Coach ofthe Year“ în octombrie 2011 cu ocazia salonuluiauto de la Kortrijk. Elementele care auimpresionat juriul în mod deosebit au fostaspectul vehiculului, dar şi polivalenţa sa.

73

Temsa MD9Dimensiuni (L/l/h): 9.380/2.400/3.330 mmMotor: MAN D0836LOH65/MAN D0836LOH64Cilindree: 6.900 cmc/6 în liniePutere: 250/290 CPCuplu: 1.000 NM @ 1.400-1.750 rpm/1.100 Nm @ 1.200-1.700Transmisie: Allison, automaticãRezervor: 280 lCompartiment bagaje: 5 mcCapacitate: 38 + 1 + 1Dotãri: AC, xenon; opţional: DVD-Player, monitor LCD 19"

.......................................................................................................................... iulie 201374

BERBEC (21 martie

- 20 aprilie)

Veţi călători destul demult şi ar fi bine să nu

neglijaţi starea tehnică a maşinii.Aveţi grijă în această perioadă,mai mult ca niciodată, să nuamestecaţi lucrurile: serviciul cufamilia, prietenii cu afacerile etc.Cu cât reuşiţi mai bine să ţineţitoate planurile sub control, fiecarela locul lui, cu atât veţi trece maiuşor peste problemelemomentului.

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Oboseala şi stresulfavorizează apariţia

stărilor de neatenţie. Încercaţi săcreşteţi nivelul de concentrare lavolan pentru a evita situaţiineplăcute în trafic. Deşi situaţiafinanciară devine mai relaxată şise întrevăd realizări în planprofesional şi personal, consumulde energie va fi foarte mare. Esteimportant să căutaţi să vă menajaţiforţele şi să vă protejaţi resursele.

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Dacă e nevoie săcălătoriţi, luaţi-vă toate

măsurile de precauţie: maşina săfie într-o stare tehnică bună,conduceţi cu prudenţă şi purtaţicentura de siguranţă. Este operioadă de reviriment în planfinanciar, pe care o aşteptaţi demult timp. Nu mai e cazul să văfaceţi prea multe griji - ce a fostmai greu a trecut. E momentul săplecaţi în vacanţă.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Dacă vă placesă călătoriţi, acum

este momentul să o faceţi:ieşiţi cât mai des în natură.Lucrurile par să înaintezegreu. Şi nu numai în planprofesional, ci şi în planpersonal. Pe de altă parte,oricum nu aveţi suficientăenergie să susţineţi un ritmalert de dezvoltare. Evitaţispeculaţiile financiare,cheltuielile în exces şi creditele.

LEU (23 iulie

- 22 august)

Este o perioadă în careexcesul de energie vă

poate da mari bătăi de cap.Încercaţi să ţineţi sub controlstările de agitaţie şi nu văaruncaţi cu capul înainte în oriceacţiune, chiar dacă simţiţi o marenevoie de înnoire şi schimbare.Cel mai bine ar fi să găsiţi metodede relaxare şi să învăţaţi lecţiarăbdării. Evitaţi, pe cât posibil,călătoriile.

FECIOAR~ (23 august

- 22 septembrie)

Se întrevăd câtevacălătorii relaxante. Aveţi

grijă însă în trafic: nu neglijaţiimportanţa regulilor de circulaţieşi nu uitaţi să vă puneţi centurade siguranţă. Prudenţa estecuvântul cheie al acesteiperioade, atât în plan profesional,dar mai ales personal. Chiar dacăsănătatea nu e tocmaiînfloritoare, apar compensaţii denatură financiară.

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

Veţi călători foartemult în această perioadă,

în special în scopuri personale. Arfi bine să vă înarmaţi cu multărăbdare în trafic. Chiar dacă aparsituaţii critice, ce par denerezolvat, încercaţi să exploataţila maxim oportunităţile. Profitaţide faptul că sunteţi într-o formăfoarte bună din punct de vedereintelectual, iar veniturile sunt încreştere.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Călătoriţi mult.Circulaţi cu atenţie

sporită, în special dacă plecaţi ladrum lung. Stresul e la cotemaxime, dar poate fi ţinut subcontrol prin metode foarte simple:implicaţi-vă în cât mai multeactivităţi care vă fac plăcere. Deasemenea, întrucât în planrelaţional par să se fi adunat norinegri de furtună, acordaţi maimultă atenţie dezvoltării în planprofesional.

S~GET~TOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

Veţi călători mai multdecât de obicei -

conduceţi cu prudenţă. În planprofesional, aveţi o mulţime deidei bune, care vă cresc şanselede succes în orice proiect. Nuneglijaţi însă celelalte aspecte alevieţii: dacă reuşiţi să găsiţiechilibrul necesar, partenerul deviaţă va fi mulţumit, iar stareadumneavoastră de sănătate nu vafi afectată.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Se întrevăd câtevacălătorii, în general în

interes personal. În planprofesional, nimic nu vă opreştedin calea spre succes. Aveţisuficiente resurse pentru arăzbate toate piedicile: şi energieşi curaj şi decizie. Evitaţi acţiunileriscante şi situaţiile cu potenţialviolent. Cuvântul cheie pentrudumneavoastră, în absolut toateplanurile, este protecţie.

V~RS~TOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

Veţi călători mult şi, îngeneral, în interes de

serviciu. Doar cei mai norocoşidintre dumneavoastră vor reuşi săplece în concediu. Continuă să fieo perioadă agitată în plan social şiprofesional. Treceţi prin momentedestul de stresante - ar fi bine săgăsiţi metode de a vă linişti. Ostare bună de sănătate esteesenţială pentru a vă îndepliniobiectivele.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Atenţie în trafic,mai ales că veţi

călători foarte mult. Estemomentul să judecaţi obiectivtot ceea ce se întâmplă înjurul dumneavoastră şi săluaţi deciziile potrivite. Avândmultă energie, există risculsă vă pripiţi şi să obţineţirezultate nu tocmai plăcute.Se întrevăd oportunităţi înplan profesional şi prognozefinanciare favorabile.

15 iulie - 15 august 2013

HO

RO

SCO

P D

E C

ĂLĂ

TO

RIE

Ziua Cargo - numarul 54, iulie 2013

Automotive

Transcript of Ziua Cargo - numarul 54, iulie 2013