V I N E R I , 3 0 I U L I E 2 0 1 0

Interviu cu ambasadorul Elveţiei la Bucureşti

Românii pierd prea mult timp

n „Nu sunt Stiller‘‘, scriitorul (șiarhitectul) Max Frisch, spunepovestea unei Elveții care tepoate scoate din minți la propriupentru că este prea corectă, preacivilizată, prea aseptică, prea

bine organizată, prea predictibilă, preaexactă și prea frumoasă. Că adică Elvețias-ar putea să fie singurul loc de pe pă -mânt unde poți înnebuni de prea multbine și de prea multă exactitate.

Elveția e țara unde cetățenii au res -pins prin referendum trecerea de la săp-tămâna de lucru de la 42 de ore la 40 deore și care acordă României un grant de130 de milioane de euro pentru „reduce -rea discrepanțelor‘‘ dintre țara noastră șiUniunea Europeană deși nu este mem-bră UE, pentru că, la urma urmelor,Elveția este țara unde sunt banii. Elvețiaeste o țară în care precizia a devenit otrăsătură națională și de aceea cele maibune ceasuri din lume sunt cele elveție -ne. Despre timp, bani și alte câtevalucruri a fost vorba și în interviul pe carel-am realizat cu excelența sa LivioHürzeler, ambasadorul ConfederațieiHelvete la București. Diplomat cu treizecide ani de carieră în spate, Livio Hürzeler

este, ca tot elvețianul, un om care își iafoarte în serios munca: „Muncesc între10 și 12 ore pe zi, uneori și în week-end,deci am puțin timp de pierdut pentruloisir‘‘. Ferm în declarații, dar mai alesprécis, emisarul elvețian este însă o per-soană cu un umor reținut și care pare săîmpărtășească un gust excelent pentrubunurile culturale de mare calitate.

L-am întrebat cum se face că deșiElveția este renumită pentru băncile sa -le, nici o bancă elvețiană nu este prezen-tă în România. „Băncile elvețiene nusunt prezente fizic în România, dar

există bani românești administrați debancheri elvețieni‘‘, ne-a asigurat. Deparcă n-am ști! „Ne puteți da numărul decont și sumele din băncile elvețiene alepoliticienilor români?‘‘, îl întreb. În fond,au mai încercat și alții să le obțină. Neatrage atenția că în Elveția există insti-tuția „secretului bancar‘‘, care este ochestiune foarte serioasă, dar că dacă„ANI sau altă instuție abilitată solicităinformații bancare în mod întemeiatdespre situația bancară a unor persoanepublice sau private, Elveția este dispusă

să coopereze pentru că Elveția nu prote-jează bani murdari‘‘.

Elveția își protejează însă foarte binestațiunile și siturile turistice, fiind unadin cele mai căutate țări pentru turism.„Ce îi lipsește României pentru a ajungela performanțele Elveției?‘‘. „Româniaeste o țară frumoasă, fără îndoială, cu unpotențial uriaș, în care turismul poate fidezvoltat mult mai mult decât esteacum‘‘. Apoi începe să înșire cu precizieelvețiană neajunsurile: „Prima diferențăși primul lucru care poate fi îmbunătățitîn România este infrastructura. Infra -

struc tura nu a fost modernizată și n-așzice că e dificil dar îți ia o groază de timpsă călatorești prin țară. Prea mult timp‘‘.Apoi, e loc de îmbunătățire în serviciilehoteliere, ghidurile sunt prost făcute șinu conțin informație culturală de cali-tate, iar turismul cultural nu este sufi-cient dezvoltat.

Cu ce altceva mai pierd românii tim-pul? Cu improvizațiile, bunăoară: „Nouăelvețienilor nu ne plac și nu avem talentpentru improvizații, ne place să plani-ficăm și de aceea oamenii de afaceri

elvețieni deplâng lipsa de predictibili-tate a românilor‘‘. Alte lucruri cu careromânii pierd timpul vin din atașamen-tul exagerat pentru ierarhii și protocol,din birocratizarea excesivă și grija exce-sivă pentru securitate.

Timpul înseamnă bani, desigur darpână și ambasadorul Elveției găseștepuțin de pierdut. Când o face, îi place sămeargă la concerte de muzică clasică pecare le găsește excelente, să bată galeriilede artă și să joace golf deși regretă că nuexistă un teren ca lumea în București. Îiplac diversitatea românească și locuriledar nu se dă în vânt după mâncarearomânească: „Prea mult porc și preapuțină oaie‘‘, spune. Și așa, dintr-una înalta, timpul interviului se scurge și sun-tem siliți să ne luăm „la revedere‘‘.„Acum, despre conturile acelea – întreb –nicio șansă să vă răzgândiți?‘‘. „Nici una‘‘,răspunde.

Cristian Câmpeanu

„România este o țară frumoasă, fără îndoială, cu un potențial uriaș,

în care turismul poate fi dezvoltat mult mai mult decât este acum‘‘.

PAG. 4unITATe În dIVeRSITATe:InfLuenŢA unORcuLTuRI PuTeRnIce

Î

1 AUGUST ELVEŢIA

PAG. 2ISTORIA uneIcOnfedeRAŢIIfAScInAnTe

i-e cunoscută Elveţiadin copilărie (deşin-am văzut-o nicio -dată), de când mi s-apus o întrebare de

cultură generală la care n-am ştiut sărăspund: „Câte limbi oficiale se vorbescîn Elveţia şi care sunt ele?”. Răspunsul, odată aflat, l-am învăţat pe de rost şi amfolosit întrebarea la rândul meu pentrupunerea în încurcătură a altor competi-tori în alte întreceri tinereşti. Mai târziu,desigur, ca noi toţi, am asociat aceastăţară cu ciocolata de bună calitate şi n-atrecut mult până când am văzut primeleceasuri autentice elveţiene prin maga-zinele româneşti. Totuşi, ce este Elveţiadincolo de şabloanele

arhicunoscute: ţara cantoanelor, a celor4 limbi oficiale (franceză, germană, ital-iană şi reto-romană), în afară de bănci,neutralitate şi precizia unor ceasorni-cari?

Elveţia este în primul rând un statfederal (în latină Confoederatio Helveticae)situat în Europa centrală, vecin cu multeţări mândre şi mari, unele foste imperii:Germania, Franţa, Italia, Austria şiLichtenstein. În fond e un exemplu pen-tru noi toţi despre cum pot coexista înbună pace şi linişte oameni diferiţi, carenu vorbesc aceeaşi limbă şi care au fost şisunt influenţaţi de culturi diferite. Darce ştim despre istoria ei? Pe scurt, for-marea acestei confederaţii a început înanul 1291, atunci când reprezentanţiicantoanelor Uri, Schwyz şi Unterwald ausemnat Scrisoarea de Alianţă, unindu-seîn lupta împotriva autorităţii Austriei,deţinǎtoarea din acea perioadă a tronu-lui german imperial al Sfântului Impe -riu Roman (din istoria lor şi poziţionareageografică se vede şi se înţelege că şielveţienii, ca şi românii, erau înconjuraţide super-puteri cu pretenţii imperialistecărora au trebuit să le facă faţă). Elveţie -nii şi-au asigurat pentru prima oarăcvasi-independeţa după lupta de laMorgarten din 1315, când, surprizătorpoate pentru acea vreme i-au învins pehabsburgi. Trei sute de ani mai târziu, înurma Tratatului de la Westfalia din1648, ţările europene au recunoscutindependenţa Elveţiei faţă de SfântulImperiu Roman şi neutralitatea ei.Ultima încercare de cucerire a Elveţieia fost făcută în 1798, chiar de cătreNapoleon. Congresul de la Viena din1815 a restabilit independenţa elve -

ţiană, iar puteri le europene au acceptatsă recunoască neutralitatea elveţianădefinitivǎ. Elveţienii au păstrat cu îndâr-jire acest drept, neparticipând la nici-unul din războaiele mondiale ale secolu-lui trecut. Statul fe deral mo dern Elveţiaa luat fiinţă în 1848 dintr-o alianţă decantoane independente, alianţă în care

solidaritatea dar şi structura federalădescentralizată joacă un rol crucial. În2002 Elveţia a devenit membru cu drep-turi depline al Organi zaţiei NaţiunilorUnite. Nu este membră a UniuniiEuropene.

Laura Ilica

2 Z I L E L E N A ț I o N A L E A L E s tAt E L o r L u m I I , V I N E R I , 3 0 I U L I E 2 0 1 0

repere istorice

MConfoederatio Helveticae

Drapelul ElvețieiDrapelul elveţian este reprezentat de o cruce

albă cu braţele egale, situată în centrul unui

pătrat roşu. Există doar două steaguri naţionale

pătrate în lume, celălalt fiind cel al Vaticanului.

Dimensiunile crucii faţă de pânza steagului nu

sunt standardizate cu excepţia stindardului naval.

De obicei se folosesc rapoarte de 2:3 sau 7:10.

Nuanţa de roşu nu este nici ea standardizată; de

obicei se foloseşte un roşu deschis.

Bine de ştiut!

Capitală: Berna

Limba oficială: Germana, Franceza,

Italiana, Reto-romana

Sistem politic: Republică Federală

Preşedinte: Doris Leuthard (2010)

Cancelar: Corina Cassanova

Independenţă: Declarată: 1291 /

recunoscută: 1648

Suprafaţă: 41.285 km² (Locul 132)

Populaţie: 7 508 700 loc. (Locul 92)

Densitate: 181 locuitori/km²

PIB: 233 Miliarde USD (Locul 35) -

Per capita 30.186 USD

Monedă: Franc Elveţian

Fus orar: UTC + 1

Domeniu Internet: .ch

Prefix telefonic: +41

Site-uri interesante: www.ch.ch;

www.swissworld.org; www.admin.ch;

www.parlament.ch; www.federalism.ch

www.swisspolitics.org

Istoria unei confederaţii fascinante

Holcim România – primul loc în topulinvestitorilor elveţieni

Holcim România face parte din grupulHolcim, unul dintre liderii mondiali înfurnizarea de ciment, betoane, agregate(nisip şi pietris) şi alte servicii conexe.Grupul este prezent în peste 70 de ţări, pe toate continentele, şi are aproximativ80.000 de angajaţi. Holcim România deţine în prezent 2 fabrici de ciment înCâmpulung şi Aleşd, o staţie de măcinarela Turda, 20 staţii ecologice de betoane, 5 staţii de agregate şi un terminal deciment în Bucureşti. Am stat de vorbă cudirectorul general al companiei, domnulMarkus Wirth despre trecut, prezent, viitor şi ... viaţa în România:

Dacă aţi întâlni o persoană care nuştie sau nu a auzit până acum despreHolcim, cum i-aţi descrie pe scurtactivitatea acestei firme în România?

Holcim a intrat pe piaţa din România în1997 şi, în această perioadă de dezvoltare,s-a impus ca un lider pe piaţa materiale-lor de construcţii prin numeroase inovaţiişi iniţiative care au adus recunoaşteri oficiale şi premii publice. Producţia deciment, betoane şi agregate Holcim esteresponsabilitatea unei echipe de 1200 pro-fesionişti a căror contribuţie individualăşi de echipă permite plasarea HolcimRomânia în rândul celor mai respectatecompanii din ţară. O coordonată a activi-tăţii noastre o reprezintă investiţiile realizate până acum de către companie:acestea se ridică la aproximativ 650milioane Euro şi poziţionează Holcim peprimul loc în topul investitorilor elveţienidin România. Aceste investiţii s-au con-centrat asupra dezvoltării afacerii, eficien-tizării procesului tehnologic şi energetic,asupra protecţiei mediului, a securităţii şi sănătăţii în muncă şi a dezvoltăriiangajaţilor companiei.

Care dintre produsele şi serviciileHolcim sunt mai cunoscute şi mai„cerute” pe piaţa românească?Portofoliul produselor Holcim România a cunoscut o dezvoltare permanentă, conformă cu cerinţele pieţei dar atentă în acelaşi timp şi la chestiunile privitoarela protejarea mediului înconjurător.Preocuparea noastră constantă pentrulansarea de produse inovatoare s-a con-cretizat în ultimii ani prin promovareabetoanelor cu cimenturi compozite, caresunt o soluţie eficientă şi durabilă în ceeace priveşte viitorul industriei materialelorde construcţii. Oferim servicii personaliza-te clienţilor noştri, cărora le suntem ală turiprin consultanţa tehnică individuală, servi-

cii de laborator de înaltă performanţă şi ser-vicii conexe de pompare şi transport.

În ultima perioadă, marcată de schim-bări pe piaţa financiară, de încetinirearitmului construcţiilor, cum aţi defini evoluţia Holcim în România? Pentru Holcim România aceştia sunt anide evoluţie şi eficientizare a proceselorinterne de organizare, dar şi de strângerea legăturilor cu clienţii noştri. În actualulcontext economic, ne concentrăm pereducerea impactului negativ al evoluţieipieţei asupra rezultatelor noastre finan-ciare. Acest lucru se face printr-un mana-gement strict al costurilor, prin adaptareaproducţiei la actualele valori ale pieţei şi prin continuarea investiţiilor pentrumenţinerea eficienţei capacităţilor noastre de producţie.

Pe site-ul Holcim am văzut câtevareferiri interesante legate de protec -ţia mediului, dezvoltare durabilă şireciclare. Puteţi să ne rezumaţi pen-tru cititorii României Libere – pescurt – politica Holcim în privinţaacestor teme?Holcim România a aderat la angajamentulfaţă de conceptul de Dezvoltare Durabilă,pe care Grupul Holcim şi l-a asumat încalitate de membru al Consiliului Mondialde Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă.Astfel, în toate activităţile pe care le des-făşurăm, urmărim atât o creştere econo-mică susţinută, cât şi protejarea mediuluiînconjurător şi dovedirea responsabilităţiidin punct de vedere social. Grija faţă demediu este o constantă a Holcim Româ -nia care s-a concretizat atât prin inves-tiţiile în tehnologii performante, cât şi

prin implementarea de acţiuni care vizea-ză reducerea emisiilor de CO2, co-procesa-rea deşeurilor şi conservarea resurselornaturale. Acordăm o importanţă deosebităsănătăţii şi securităţii în muncă dar şidezvoltării permanente a angajaţilor şisuntem întotdeauna alături de comuni-tăţile în care ne desfăşurăm activitatea,susţinând dezvoltarea lor şi desfăşurândactivităţi care vin în sprijinul acestora.

Care sunt obiectivele principale ale mandatului dumneavoastră în România? Obiectivul principal al activităţii meleeste de a alinia Holcim România la stan-dardele conceptului de DezvoltareDurabilă prin cei trei piloni ai acestuia:prosperitate economică, protecţia mediului şi responsabilitate socială.

V-aţi făcut prieteni în România? Cum se desfăşoara viaţa dumneavoastrăaici? Cum apreciaţi această experienţă?Locuiesc în România de 6 ani şi de-a lun-gul timpului mi-am facut mulţi prietenişi colegi pe care ştiu că mă pot baza într-omultitudine de situaţii. Îmi place foartemult să lucrez cu colegii mei, mai alesdatorită felul în care rezolvăm problemedificile şi ne bucurăm împreună de victo-rii. Programul meu de lucru este foarteaglomerat, dar în puţinul timp liber pecare îl am îmi place să călătoresc, să măbucur de frumuseţile României. În modnormal, merg la munte, iar atunci cândrămân în Bucureşti prefer plimbările cubicicleta. Sunt un consumator împătimitde operă şi concerte. Apreciez foarte multaceastă experienţă şi mă bucur că aşaarată viaţa mea în acest moment.

Z I L E L E N A ț I o N A L E A L E s tAt E L o r L u m I I , V I N E R I , 3 0 I U L I E 2 0 1 0 3

business

Totul a început în anul 1866, pe când far-macistul Henri Nestlé căuta o soluţie pen-tru copii care nu puteau fi hrăniţi direct decătre mamă. Primul succes l-a avut cu uncopil care nu tolera laptele matern şi nici-una din formulele cunoscute atunci.Impresionaţi, oamenii au recunoscut ime-diat valoarea produsului şi în curând,Farine Lactée Henri Nestlé a fost bine vân-

dut în Europa. Cu vânzări de 108 miliarde de franci elvetieni în 2009, fabriciaproape în toate ţările lumii şi 280 000 de angajaţi, Nestlé este astăzi liderulmondial din industria alimentară. Activitatea Nestlé în România a început înBucureşti acum 15 ani, cu o mică reprezentaţă unde erau angajaţi 6 oameni(număr ce a crescut la 1000). Ca etapă importantă, în anul 2000 am cumpăratJOE IBC, un producător local de napolitane şi lider de piaţă prin brandul JOE.Astăzi exportăm produsele făcute în Timişoara în mai mult de 10 ţări. Suntemfoarte mândri de Nescafe Dolce Gusto - “Coffee Shop la tine acasă” – lansat întoamna anului trecut. Succesul a întrecut şi cele mai optimiste aşteptări. Câtpriveşte criza ... o criză generează întotdeauna pericole dar şi oportunităţi.Strategia noastră este să stăpânim criza şi să ne adaptăm planurile în aşa felîncât să prindem orice oportunitate. Sunt mulţumit să spun că în ciuda timpuriloragitate am reuşit să creştem semnificativ şi să ne îmbunătăţim profitabilitatea.Avem încredere în potenţialul acestei ţări şi de aceea ne facem aici planuri pe ter-men lung.

Jacques Reber – General Manager

Nestlé România

Helvetansa este o firmă româno-elveţianăfondată în 1994 şi care importă şi comer-cializează ceasuri, bijuterii şi accesorii. Amînceput cu ceasurile, prezente azi într-unportofoliu impresionant: Vacheron Con -stantin, Jaeger-Lecoultre, Piaget, Cartier,IWC, panerai, glashutte Original, GeraldGenta, Daniel Roth, Chaumet, Chanel,Moser, Carl F. Bucherer, Baume &

Mercier, Ebel, Hermes, Movado, Longines, Rado, Tissot and Certina, Epos. Din2001 am început să vindem şi bijuterii, mai întâi branduri care aveau şi ceasuricum ar fi Piaget, iar apoi mărci de bijuterii franţuzeşti: Chaumet şi Dior, elveţieneFurrer – Jacot, Frieden, germane: Leo Wittwer, Herbstrith. Am început cu mărcide ceasuri din segmentul mediu şi am ajuns la segmentul de lux, devenind unlider în domeniu. În timp ne-am completat oferta şi cu instrumente de scris, acce-sorii şi genţi Cartier, pendule Kieninger, cutii muzicale Reuge, time moverBuben&Zorweg şi SwissKubik. Helvetansa a reuşit să devină o referinţă pentrucunoscători. În 2009 am deschis un magazin de lux în Calea Victoriei 68-70, unspaţiu special ce se întinde pe 200 mp, pe două nivele, cu o investitie de 1 mili -on de euro, un univers întreg dedicat segmentului high-end. Este un magazin cepoate rivaliza cu orice magazin de profil din străinătate atât la nivelul ofertei câtşi la nivelul ambianţei şi serviciilor oferite. În prezent încercăm să completămportofoliul cu noi mărci precum Chanel, Moser, Carl F Bucherer şi Frieden.

Adrian Stoican – Director General Helvetansa

Helvetansa România

Interviu cu Dl. Markus Wirth, Director General al Holcim România

4 Z I L E L E N A ț I o N A L E A L E s tAt E L o r L u m I I , V I N E R I , 3 0 I U L I E 2 0 1 0

obiceiuri și tradiții

UNITATE ÎN DIVERSITATE:INFLUENŢA UNOR CULTURI PUTERNICE

biceiurile, tradiţiile şicultura diferitelor părţiale confederaţiei elve -ţie ne sunt influenţatede ţările limitrofe – în

special Germania, Franţa şi Italia. Un altfactor important este amplasareageografică: într-un fel se desfăşoară viaţaîn Zürich, altfel într-o vale montană izo-lată. Aşa că, obiceiurile diferă foarte multde la un spaţiu la altul, chiar dacălocuitorilor le stau la dispoziţie aceleaşiinformaţii. Muzica lor populară pe care oascult chiar în timp ce scriu acest articol– graţie unui CD primit tot de la am -basadă - este plăcută şi foloseşte multeintrumente bine cunoscute la noi:acordeonul, un fel de ţambal, fluierele, şipur şi simplu solişti sau coruri. Costu -mele populare sunt spectaculoase şi lafel o parte din obiceiurile vechi păstratepână azi. Elveţienii glumesc cu graţie peseama diferenţelor majore dintre can-toane – cred că din punctul ăsta devedere, ţara lor e o continuă sursă de sur-prize pentru un străin. Cât priveşte ospi-talitatea, oamenii sunt cordiali şi politi-coşi – o politeţe reală - dar totuşi arprefera să îi anunţi dinainte dacă vrei săle faci o vizită. Nu pentru că i-ai deranjaci pentru că, obişnuiţi să planifice totulmetodic şi în amănunt, o astfel dedeviere de la plan ar cere un oarece timppentru re-gândirea lui. Un alt obicei bun,pe care noi nu-l mai avem este punctua -li tatea. Dacă vei întârzia la orice întâlni -re, vor crede despre tine că nu-i respecţipe ei, nici pe tine, nici scopul acelei întâl-niri, în consecinţă te vor cataloga nese-rios şi vor limita interacţiunea cu tine.

Câte ceva

despre culturăElveţia găzduieşte multe festivaluri

de film, fiecare mare oraş se mândreştecu o Kunsthaus - galerie de artă -, muzi-ca şi dansul (modern sau popular) suntbine văzute, iar ecourile buciumelor maiumplu încă văile pe 1 august, de ziua lornaţională. Ursula Andress, o foarte fru-moasă şi talentată actriţă vestită în anii’60 – ’70, s-a născut aici, de exemplu.Dintre scriitori lor, la noi sunt maicunoscuţi Herman Hesse şi Max Frisch.Pentru o naţiune extrem de conserva-toare, Elveţia a produs câteva forme deartă extrem de inovativă în ultimii 100de ani. De exemplu dadaismul în liter-atură, un curent cultural şi artistic non-conformist şi anarhic îndreptat împotri-va rutinei în viaţă, gândire şi artă, ce a

luat naştere în Zürich la 6 februarie 1916,fiind fondat de poetul de origine românăTristan Tzara. Şi Le Corbusier - unul din-tre cei mai in fluenţi arhitecţi ai secoluluitrecut – s-a născut în munţii Jura, în LaChaux-de-Fonds, cantonul Neuchâtel.Neutrali ta tea elveţiană a atras oamenide valoare din toate timpurile, de toategenurile, refugiaţi aici din cele maidiverse cauze: de la fizicianul evreu deorigine germană Albert Einstein care aavut cetăţenie elveţiană pentru operioadă înainte de emigrarea înAmerica până la recentul şi mult media-tizatul caz al regizorului Roman Polanskistabilit în Elveţia şi a cărui extrădare ecerută de americani de aproximativ 30de ani.

SportDacă sunteţi mai pasionaţi de sport

decât de beletristică sigur vă va spunemai multe numele lui Roger Federer –locul 3 în lume în clasamentul ATP, sau alMartinei Hingis o tenismenă deexcepţie, care deşi nu s-a născut înElveţia are cetăţenie elveţiană. Sportul eimportant pentru elveţieni – atât camodalitate de petrecere a timpului libercât şi ca mod sănătos de viaţă - şi dupăcum e de aşteptat aici veţi întâlni toatăvarietatea de sporturi montane de la cla-sicul schi până la mountain – bike,enduro, snowboarding, etc. Pe marile lorlacuri se organizează regate elegante,oamenii aleargă, fac jogging şi mişcarede plăcere şi mersul pe bicicletă la servi-ciu nu-i chiar un moft.

O

Ştiaţi că...

În Elveţia, Moş Crăciun – aşa cum îl

înţelegem noi – vine pe 6 decem-

brie. Al lor nu vine de la Polul Nord

sau din Laponia ci mai degrabă din

Pădurea Neagră din Germania.

O atitudine ecoElveţienii sunt mândri de frumuse -

ţea ţării lor şi sunt dispuşi să facă multepentru a o păstra. Există o mulţime decolţuri încă neatinse de modul modernde a „consuma” şi murdări totul şiultimele decenii au sporit chiar atenţialor pentru puritatea mediului înconjură-tor prin ceea ce numim astăzi o atitu-dine activă şi eficientă eco. Gunoaielemenajere sunt colectate şi sortate de anibuni în mai multe categorii: chimicale,hârtie, carton, sticlă, textile, conserve,ulei şi grăsime de prăjit. Restul gunoiu-lui menajer trebuie strâns într-un sacspecial de plastic care nu poate fi cum -părat de oriunde şi care, datorită uneitaxe suplimentare este destul de scump.Aceste măsuri drastice pot fi şocante laprima vedere pentru unii dintre noi maiales în comparaţie cu situaţia de acasădar, sunt necesare pentru păstrareacurăţeniei cu care se mândresc şi de carese bucură toţi vizitatorii. Este vizibil dea -semenea interesul lor pentru energiileverzi, eoliene – noile mori de vânt cu for -mele lor zvelte se zăresc tot mai des înpeisajul pur, elveţian.

Laura Ilica

Ursula Andress

Roger Federer

Jean-Luc Godard

e să vizitaţi în Elveţia?Vizitaţi toată Elveţiadacă puteţi pentru căorice colţ vă va încântaşi vă va fermeca. Puteţi

ajunge acolo cu avionul (la Zürich,Geneva, St. Gallen-Altenrhein, Lugano,Basel sau Berna), cu trenul sau maşi-na. Calătoria cu trenul trebuie să fie înmod special spectaculoasă datorităpeisajelor şi multitudinii tunelurilorcare străpung munţii elveţieni. Deexemplu tunelul Gotthard a fost inau-gurat în 1882 şi era la vremea aceeacea mai uşoară cale de a traversa Alpiidintre Italia şi Europa de Vest. Înprezent se construieşte Noua CaleFerată Transversală Alpină (NEAT)care urmează să uşureze şi mai multtransportul dintre Europa de nord şicea de sud. Finalizarea ei e aşteptatăîn jurul anului 2015. Mersul cu trenuleste preferabil celui în autoturism şi

datorită aglomeraţiei de pe autostră -zile elveţiene. Nu uitaţi atunci cândcălătoriţi prin Elveţia că această ţarăeste un punct important de trecereîntre nord şi sud, între est şi vest şi efoarte probabil ca în weekend sau înperioada vacanţelor să aveţi aceeaşiidee genială ca multe ale zeci de miide turişti: aceea de a traversa ţara cumaşina.

În ceea ce priveşte mâncareadesigur că şi la ei se aplică zicalaromânească: câte bordeie atâteaobicee. Probabil fiecare canton saucomună mai mare se laudă cu o mân-care deosebită făcută numai şi numaiacolo. Pot însă să vă atrag atenţiaasupra ofertei variate de produse bio,asupra ciocolatei de calitate - toatemicile oraşe au ,,Chocolatiers’’ careprepară specialităţi după propriilereţete - şi asupra brânzeturilor exce-lente, multe din ele absente de pe

piaţa românească (noi am auzit cusiguranţă de brânza Emmentaler deşinu toate variantele din comerţ suntde provenienţă elveţiană). Dacă totvorbim despre brânză, unul dinfelurile de mâncare tradiţionale apre-ciate aici este crema de brânză fondue– un amestec rafinat de brânzeturitopite, care se mănâncă calde cupâine. Secretul unui fondue reuşit stăîn amestecul inspirat al brânzeturilor,desigur o tehnică locală pe care mătem că n-o v-om afla prea curând. Înrestaurantele elveţiene veţi întâlni şimulte produse din bucătăria italianăcu care sunteţi obişnuiţi deja: paste şipizza. Cât despre vinurile elveţieneeh, se spune că felul în care suntfăcute e unul dintre cele mai bine păs-trate secrete din ţară.

Laura Ilica

6 Z I L E L E N A ț I o N A L E A L E s tAt E L o r L u m I I , V I N E R I , 3 0 I U L I E 2 0 1 0

travel & food

CO DestInaţIe sPectaculOasă

Restaurant Mica Elveţie -

St. Moritz

În Bucureşti puteţi încerca specialităţi elveţiene într-un restaurant care se numeşte - cum altfel? –“Mica Elveţie - St. Moritz”. Poate i-aţi vizitat mai demult în vechea lor locaţie de lângă Grădina Icoaneipe care au trebuit să o părăsească din cauză că pro-prietarul a vândut-o unui antreprenor grec care vreas-o dărâme. S-au mutat într-un cartier rezidenţial ele-gant şi cu tradiţie al capitalei, nu departe de mănăs -tirea Caşin. Jacob Hausmann – patron şi maistrubucătar – a apărut şi apare în mai multe emisiuniTV: „Hai să bucătărisim” pe TVR 1, „Cireaşa de petort” la Prima TV şi „Duelul bucătarilor” în prezent la Euforia TV şi a scris 3 cărţi de bucate.

Str. Sandu Aldea, nr. 64, Sector 1, Bucureşti, tel./fax: 021/224.50.17;e-mail: info@micaelvetie.ro, web: www.micaelvetie.ro

Franke – un brand iubit de clienţi

Franke Romania face parte din Grupul Franke alături depeste 24 de ţări în care compania este deja prezentă. Estevorba de ţări precum: Austria, Belgia, Bulgaria, RepublicaCehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, MareaBritanie, Italia, Polonia, Suedia, Olanda, Norvegia şimulte altele. Recunoscut ca lider internaţional în furni-zarea de sisteme inteligente pentru bucătărie, serviciiprofesionale de catering şi de preparare a cafelei, dispozitive pentru Horeca şi produse pentru igienizare,Grupul Franke încurajează iniţiativa şi acumularea de experienţă solidă la toate nivelurile.

Cum aţi putea defini brandul Franke pe scurt şi ce reprezintă el pentru clienţi în general? Franke e mai mult decât un brand sau un furnizor de

echipamente de bucătărie. Franke înseamnă evoluţie, o istorie dovedită prin toate realizările companiei noastre. Suntem un cumul de experienţe şi reuşite, unprezent construit pe succesul de până acum. FrankeRomânia este lider pe piaţa sistemelor electrocasniceincorporabile şi activează pe piaţa locală din 1998 caparte a diviziei Kitchen Systems Group din corporaţiamultinaţională Franke Artemis- Elveţia. Produsele comercializate de noi sunt fabricate în pro -porţie de 95% în Italia, restul fiind importate din Scoţia,Germania şi Elveţia. Ţările în care exportăm suntMoldova şi Serbia. Compania noastră oferă sisteme com-plete de bucătarie şi deţine în portofoliu peste 1.000 decoduri de produse diferite. Produsele Franke sunt primaalegere a consumatorului datorită multiplelor beneficiipe care le aduc cumpărătorilor şi care se regăsesc în: calitate, design deosebit şi diversitate. Franke reprezintăun brand pe care îl iubeşti atât de mult încât eşti dispus,client fiind, să cheltui 2070 de euro pentru achiziţia desisteme încorporabile de bucătărie şi chiar 6100 de europentru a-ţi echipa integral bucătăria.

Au românii produse favorite dintre cele comerciali-zate de dumneavoastră? Există o tendinţă clară (o preferinţă) despre care se poate vorbi pe piaţaproduselor şi serviciilor pe care le oferiţi? În primele patru luni ale anului, s-au manifestat câtevatendinţe importante la nivelul comportamentului deconsum al românului interesat de utilarea unei bucătă-rii. Astfel, spre deosebire de 2009, când decizia de achi-ziţie a unui client se reducea la 3-4 produse dintr-un sis-tem complet, anul acesta clienţii au optat pentru dotareaintegrală a bucătăriei. Sunt preferate astfel sistemele

complete de 7 piese compuse din chiuvetă, baterie, plită,cuptor, hotă, maşină de spălat vase şi frigider. Pentru că piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată dinRomânia a fost puternic afectată de criza financiară, con-sumatorul a devenit mai atent la modul în care şi-a folo-sit resursele financiare, lucru care se reflectă şi în statis-tici. Consider că piaţa de profil a ajuns la un anumit nivelde maturitate, pe care va trebui să facă eforturi să şi-lmenţină în perioada următoare. Legat de piaţa sisteme-lor de produse incorporabile, aceasta este înca în fazaincipientă din punct de vedere al dezvoltării, dacă facemcomparaţie cu ţări precum Germania sau Italia, undesegmentul de build-in reprezintă în jur de 50% din tota-lul pieţei de electronice şi electrocasnice. Însă, Româniaa făcut progrese importante, ajungând la o cotă de 10%pe acest segment, de la 5% în urma cu 5 ani.

Ce plănuieşte Franke în România pentru viitor? Începutul anului a însemnat pentru Franke România oevoluţie conformă cu estimările luate în calcul la elabo-rarea strategiei pe 2010 şi care au vizat o creştere mode-rată a afacerilor. În momentul de faţă, ne axăm pecomercializarea gamelor de top aflate în portofoliulFranke, respectiv hotele Faber sau sistemul Crystal, înparalel cu promovarea sistemelor medium-high, toatediferenţiindu-se prin design şi funcţionalitate.

Interviu cu Dl. Florin Porojan, General Manager al Franke România

Z I L E L E N A ț I o N A L E A L E s tAt E L o r L u m I I , V I N E R I , 3 0 I U L I E 2 0 1 0 7

expat life

rimii elveţieni pe care i-am întâlnit înRomânia au fost chiar excelenţa saLivio Hürzeler, ambasadorul Elveţiei laBucureşti şi domnul Thomas Stauffer(Head of the Swiss Contribution

Office). De la ei am aflat că în România trăiesc aproxi-mativ 400 de elveţieni, majoritatea lucrând pentruuna din marile companii elveţiene care activează şiaici.

Migraţie şi emigraţieDeşi Elveţia nu face parte din Uniunea Europeană,

românii pot intra în această ţară fără viză, datorităacordurilor bilaterale existente între cele două ţări. Iarîntrebarea generală a românilor care ies dincolo degraniţele ţării, rostită sau nu e aceeaşi de câțiva aniîncoace: cum ne văd ei? Cum este percepută realitateanoastră acolo? Un elveţian nu-şi va pune niciodatăîntrebarea asta, poate şi pentru că nu are de ce. Noiînsă, nesiguri pe imaginea pe care o proiectăm în exte-rior şi destul de conştienţi de problemele pe care le-amexportat o dată cu turiştii, muncitorii dar şi alte cate-gorii de „călători” autohtoni avem câteva motive deîngrijorare. Ei bine, înţeleg că trebuie să facem o dis-tincţie între realitatea prezentată de presă şi aici dar şi

PElveţienii sunt ce au ales ei să fie: nişteoameni disciplinaţi şi metodici care trăiesc încondiţii naturale destul de aprige, într-o ţarămuntoasă, lipsită de resurse naturale majoreşi care trebuie să muncească constant şi neobosit pentru tot ceea ce au.

Schimb de impresiiromâno-elveţiene

Ştiaţi că...

Consiliul Federal Elveţian va oferi României o

finanţare nerambursabilă în valoare de 181 milioane

franci elveţieni (circa 130 milioane euro)? România

poate angaja fondurile în termen de 5 ani de la data

aprobării creditului cadru de către Parlamentul

Elveţian, perioada destinată plăţilor efective fiind de

10 ani. Domeniile eligibile pentru a fi finanţate din

această contribuţie sunt: securitatea, stabilitatea

şi sprijinul pentru reforme; mediul şi infrastructura;

promovarea sectorului privat; dezvoltarea socială

şi a resurselor umane.

pe cap de locuitor mai mare ca în România, oraşe maifrumoase, case mai atrăgătoare. „Acum 100 de aniRomânia era o ţară bogată al cărei venit pe cap delocuitor îl depăşea cu mult pe cel al Elveţiei. Pe atunci,elveţienii veneau să caute de lucru în România.” – îmipovesteşte el. Cum s-a schimbat societatea atât de ra -dical? Luaţi în considerare un ultim secol agitat, douărăzboaie mondiale, două dictaturi, comunismul şiîncropirea unei noi democraţii – toate astea înRomânia - în comparaţie cu un secol de pace şi neu-tralitate, de alegeri sociale bune şi muncă susţinută în

Elveţia. Răspunsul vine de la sine. Elveţienii sunt ce auales ei să fie: nişte oameni disciplinaţi şi metodici caretrăiesc în condiţii naturale destul de aprige, într-o ţarămuntoasă, lipsită de resurse naturale majore şi caretrebuie să muncească constant şi neobosit pentru totceea ce au. Şi-au făcut “averea” din munţii aceia şi dinapele lor. „Cea mai importantă resursă naturală aElveţiei este educaţia.” – găsesc scris într-un pliantinformativ primit de la ambasadă. Într-adevăr, ceea ceapreciem la ei este ceea ce ştiu: precizia, calitatea pro-duselor pe care le exportă, expertiza financiară şi ban-

cară, etc. Statul şi mediul privat (o treime statul, douătreimi mediul privat) investesc masiv în educaţie şicercetare, atât în propria ţară cât şi în străinătate, şi nufără rezultate. Nu mai puţin de 17 premii Nobel au fostacordate unor savanţi elveţieni de-a lungul timpului.Este o cu totul altă politică decât cea aplicată la noi,nu? Şi bineînţeles un alt nivel al rezultatelor!

Site-uri interesante: www.myswitzerland.com;www.umwelt-schweiz.ch; www.alpintransit.ch;www.blw.admin.ch; www.sbb.ch; www.swisstopo.ch;

Laura Ilica

acolo şi ceea ce gândeşte populaţia. Emigraţia şi imi-graţia sunt teme importante pentru elveţieni şi,datorită felului lor de a aborda problemele, fiecareamănunt e întors pe toate feţele: sunt analizate drep-turile dar şi obligaţiile străinilor, măsurile necesare şicele suplimentare pentru combaterea abuzurilor, etc.Problemele cauzate de unii români în străinătate înultimii ani nu pot apărea într-o lumină bună, dar pe dealtă parte, fiecare om va fi judecat individual după ca -litatea personală.

Nu toţi elveţienii

sunt milionari!La ce trebuie să ne aşteptăm dacă am alege să

locuim acolo pentru o bucată de vreme - “Nu toţielveţienii sunt milionari.” – îmi replică zâmbindambasadorul, şi înţeleg din explicaţiile ulterioare cănici nu vor să fie percepuţi aşa. Fără îndoială, elveţieniişi elveţiencele au un standard de viaţă ridicat, un venit

ziua

unui departament din administraţie.În fond, diferenţa faţă de alte de mo -

cra ţii este că, în Elveţia, totul s-a con-struit în jurul micilor comunităţi, aţăranilor liberi şi asociaţiilor urbane,rezultând un sistem cu greutatea la bază,foarte echilibrat şi care influenţează defapt toată activitatea politică menţi nând-oîntotdeauna cu picioarele pe pământ.

În încheiere ...Elveţia este o ţară de la care avem

multe, foarte multe de învăţat. Săracă înresurse naturale, amplasată într-un locnerodnic şi poate într-un fel neprielnic,fără ieşire la mare, a reuşit prin perseve -renţă şi perfecţionism să întreacă multealte state mai mari şi mai bogate. Reu -neş te între graniţele sale oameni foartediferiţi care nici măcar nu vorbescaceeaşi limbă, n-au aceleaşi obiceiuri şinici aceleaşi tradiţii. În ciuda atâtordiferenţe, este o ţară pacifistă, liniştită,care şi-a construit un renume din neu-tralitatea ei. Este o linişte, un nivel detrai şi un fel de viaţă la care am începutsă visăm şi noi din ce în ce mai mult dar,fără încă a şti cum să le atingem. Dar nue timpul pierdut, nu?

Laura Ilica

Democraţia directă înseamnă de faptcă toţi cetăţenii cu drept de vot pot

solicita prin intermediul unei iniţiativepo pulare schimbarea constituţiei.

e sărbătorim de fiecare zinaţională a ţării în caretrăim sau a celei de caresuntem mai legaţi sufle -teş te? De mult nu mi-am

acordat un minut de reflecţie asupraacestei teme ... şi iată că acum, când tre-buie să scriu despre ziua naţio nală aCon federaţiei Helvetice mă gân desc că eichiar au multe de sărbătorit.

Ce este democraţia directă?De pildă ... democraţia directă, un

concept de care cei mai mulţi româninici n-au auzit vreodată. Ce înseamnăasta? Statul federal are 3 nivele politice:confederaţia, 26 de cantoane şi 6 semi-cantoane precum şi circa 2700 decomune. Cantoanele şi comunele sunt înmare măsură autonome. Astfel, fiecare

C1 AUGUSTnaţionalăprogram cultural8 Z I L E L E N A ț I o N A L E A L E s tAt E L o r L u m I I , V I N E R I , 3 0 I U L I E 2 0 1 0

EDITOR Cristina Butarucristina.butaru@hiparion.com

GRAFICĂ Alina Petre

REDACTORILaura Ilicalaura.ilica@hiparion.com

Cristian Câmpeanucristian.campeanu@romanialibera.ro

ADVERTISING SALES MANAGERAdriana Alexiucadriana.alexiuc@medienholding.roAdrian Chivoiuadrian.chivoiu@medienholding.roAni Honcioiuani.honcioiu@medienholding.ro

Claudiu Stanaclaudiu.stana@medienholding.ro

MARKETING MANAGER Amalia Bădescu

DIRECTOR DE PUBLICITATEAndrei Bobaandrei.boba@medienholding.ro

ZILE NAȚONALEeste un suplimental ziarului

Ziarul România liberă este editat deSocietatea „R“, din cadrul grupului

ADRESANerva Traian nr. 3, Bl. M101,

et. 8, sector 3, București CP 031041; Telefon: 021/202.82.90; Fax: 021/202.81.43.

TIPAR United Print

FOTO Mulțumim AmbasadeiElveției pentru ilustrația pusă la dispoziție.

canton are o constituţie proprie, legi pro-prii, un parlament precum şi instanţe dejudecată proprii. Multe decizii politicesunt de competenţa cantoanelor sau acomunelor. Această organizare descen-tralizată a sarcinilor statale ca şi aspi-raţia de a le rezolva la un nivel cât maiinferior posibil (principiul subsidiari -tăţii) îşi au originea în începuturile sta -tu lui federal. Tocmai această organizare,cu concentrare la bază deosebeşte con-federaţia helvetică de tot restul lumii.Aici, poporul are într-adevăr puterea şicâteva pârghi sănătoase pentru a o con-trola. Democraţia directă înseamnă defapt că toţi cetăţenii cu drept de vot potsolicita prin intermediul unei iniţiativepopulare schimbarea constituţiei. Înacest scop ei trebuie să adune într-operioadă de 18 luni 100.000 de semnă-turi. Dacă semnăturile au fost adunateiniţiativa este supusă populaţiei cu drept

de vot. În cazul în care cetăţenii suntîmpotriva unei legi adoptate de parla-ment, persoanele cu drept de vot potsolicita cu ajutorul unui numar de50.000 de semnături şi în termen de 100de zile organizarea unui plebiscit (refe -rendum facultativ). Consiliul Federaleste guvernul ţării, şi conduce aparatuladministrativ federal, având atribuţiileunui şef de stat. Consiliul Federal este uncorp colegial format din şapte membrialeşi pentru un mandat de patru ani decătre Adunarea Federală, care supervi -zea ză activitatea Consiliului. Preşedin te -le Confederaţiei este ales din cei şaptemembri, tradiţional prin rotaţie, pentruun mandat de câte un an, pentru a prezi-da şedinţele guvernului şi pentru a în de -plini funcţiile reprezentative în relaţiileinternaţionale. Cu toate acestea, preşe din - tele este doar un primus inter pares fărăputeri suplimentare, rămânând şi şeful