CMYK

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Director:Cătălin DOCEA

Redactor şef:Marian BOBOC

Curs valutar:1€ = 4,3375 lei1$ = 3,3696 lei1₤ = 5,1259 lei

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii JiuluiRedacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

))

Nu există

lege

împotriva

ADEVĂRULUI!

ZZiiaarruullVVaaiiii JJiiuulluuii

vineri, 17 mai 2013 Anul VI �� nr. 1200 �� 12 + 4 pagini �� Preţ: 1 leu

În luna februarie 2013 sesizam prin intermediul cotidianu -lui nostru faptul că familia Anghel, tată şi fiu, şi-a agăţatcazierele direct în fruntea unei firme de pază care şi-afăcut cuib în municipiul Vulcan. IPJ Hunedoara s-a mişcat exemplar, demarând instant o serie de verificări.În esenţă era vorba despre faptul că personajelemenţionate, deşi condamnate penale, derulau activităţilucrative (recrutare de personal şi nu numai) în cadrulpunctului de lucru din Vulcan al SC Piroş Security ForceSRL. Treaba asta, cu persoane cu cazier la firmă de pază,este categoric interzisă de lege. Aşa cum reiese dinrăspunsul IPJ Hunedoara (prezentat în facsimil), doaruna dintre cele două persoane era angajată ca... şofer!Pentru cele sesizate de cotidianul nostru, societatea afost sancţionată contravenţional cu 5.000 de lei, iar li-cenţa de funcţionare i-a fost ridicată în vederea anulării.Toate ar fi bune, frumoase şi legale în cazul SC Piroş Se-curity Force SRL dacă, la data de 12.03.2013, SocietateaNaţională a Huilei SA Petroşani nu i-ar fi atribuit contrac-tul nr. 96 APM, valabil pentru o perioadă de 75 de zile,contractul având ca obiect „Servicii de patrulare şi pro-tecţie a încărcăturii convoaielor de vagoane”.Mai concret, vorbim de servicii de patrulare şi protecţiea încărcăturii convoielor de vagoane pe relaţiile SEH Vulcan - SPCJ Vulcan, Mina Paroşeni - SPCVJ Vulcan,SPCVJ Vulcan - staţia C.F.R. Vulcan, SPCVJ Vulcan - staţiaC.F.R. Iscroni.Solicităm pe această cale IPJ Hunedoara să verifice con-cret dacă, după dispunerea măsurii de ridicare a licenţeide funcţionare în vederea anulării, personalul societăţiiamintite a mai fost sau nu implicat, fie şi măcar pentru osecundă, în derularea contractului atribuit de către SNHSA. Vom reveni.

Cătălin DOCEA

Întrebare de 1.000 de puncte:

Cum o face Piroş Security Force SRLpază în interesul SNH SA cu o licenţă

ridicată în vederea anulării?

www.zvj.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIEREpentru

OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni,dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pen-tru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecţieiSociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela PopescuTelefon: 0254.546071, 0731.010762

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330

ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

LA ORDINEA ZILEI2 Ziarul Vãii Jiuluivineri, 17 mai 2013

ANUNŢSocietatea Naţională a Huilei-SA, cu sediul în Petroşani, str. Timişoarei nr.2, anunţă organizareaconcursului pentru ocuparea a 60 de posturi de muncitor necalificat pentru abatajele frontale şilucrările de pregătire aferente acestora, de la EH Lupeni, pe o perioadă determinată de 6 (şase)luni, cu o perioadă de probă de 30 (treizeci) de zile.I. Condiţii de participare:- Vârsta minimă 18 ani;- Să fie apt, din punct de vedere al sănătăţii, pentru muncă - în baza adeve rinţei medi cale eliberate de medicul de familie;- Studii - minim 8 clase;- Fără antecedente penale.II. Acte necesare participării la selecţie. Depunerea dosaruluiÎn vederea participării la selecţie, fiecare candidat va prezenta un dosar plic, ce va conţine următoarele documente:1. Cerere tip de participare la selecţie, adresată Directorului general al SNH SA; 2. Copie act deidentitate; 3. Copie documente de studii; 4. Adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie,din care să rezulte că este apt de muncă pentru efort susţinut; 5. Declaraţie pe propria răspundere că nu a suferit condamnări penale.Dosarul cu documentele necesare selecţiei se va depune la sediul EH Lupeni, din Lupeni, str. Vitoş Gavrilă, nr.1, la secretariatul comisiei de selecţie, în perioada 24, 27 şi 28 mai 2013, între orele 8:00-14:00.III. ConcursulConcursul se va desfăşura începând cu data de 29 mai 2013, la sediul EH Lupeni, din municipiulLupeni, str. Vitoş Gavrilă, nr.1. şi va consta în:- Analiza dosarelor, - Proba practică - încărcare materiale, prin lopătare, peste un obstacol cu înălţimea de 1,5 m.Participanţii se vor prezenta la proba practică în ţinută sport şi vor avea asupra lorbuletinul/cartea de identitate.IV. Validarea rezultatelor. Afişarea rezultatelorNota finală a concursului are la bază două elemente, care se vor nota de la 1 la 10, după cumurmează: 1. Analiza dosarului 50% în nota finală; 2. Proba practică, cu pondere de 50% în nota finală;Ocuparea posturilor se va face în ordinea descrescătoare a notelor finale obţinute, nota minimăfiind 6 (şase), calculată cu două zecimale.Contestaţiile asupra rezultatelor validate, cu privire la notarea candidaţilor, se pot depune în termen de 3 zile de la data afişării.Regulamentul de desfăşurare a concursului va fi făcut public prin afişare la sediul EH Lupeni, dinmunicipiul Lupeni, str. Vitoş Gavrilă, nr.1, pagina SNH-SA: www.snh.ro şi la sediul SNH-SA.Relaţii suplimentare la SNH SA - Direcţia Resurse Umane - Servicul Resurse Umane,telefon 0254.541461 interior 710, 720, EH Lupeni, Serviciul Resurse Umane, telefon0254.561500.

Faptul că la Petroşani n-au intrat anul acesta bani de labugetul de stat pe proiecteleaflate în derulare nu mai e demult o ştire.

Întrebarea ar fi dacă la rectificareadin iunie onor guvernanţii noştri şi-oraduce aminte şi de Petroşani, de ValeaJiului, în general. Senatorul Nicula şideputatul Resmeriţă, dacă într-adevărdoresc binele zonei unde au fost

realeşi, ar cam trebui încă de pe-acumsă-i tragă de mânecă pe colegii dinalianţă şi să se lupte cu ei pentru a segăsi resurse financiare la bugetul destat şi pentru proiectele începute.Măcar o parte din bani şi tot ar ficeva. Nu se poate lăsa o zonă deaproape 150.000 de suflete fără nimic.L-am întrebat pe primarul TiberiuIacob-Ridzi cam de câţi bani ar aveanevoie Petroşaniul, anul acesta, pen-tru a continua proiectele începute şi,eventual, pentru a mai finaliza din

ele. De asemenea,l-am întrebat şidacă ştie ceva de-spre rectificarea diniunie, legat de fon-duri pentru proiecteşi de Petroşani.Iată ce ne-a de-clarat primarulTiberiu Iacob-Ridzi:„Bani ar trebui înmod special pentrudomeniul schiabil,ca să finalizămmăcar telescaunulTS3 şi bazinul deapă. Iar în oraşavem de terminatgrădiniţa de lângă Şcoala I.G. Duca şibazinul şcolar, singurul de acest gendin judeţ. Pentru bazinul şcolar ne-artrebui în jur de 16 miliarde de leivechi, la grădiniţă în jur de 15 miliarde de lei vechi, în timp cesuma pentru domeniul schiabil ar fimult mai mare, undeva peste 100 demiliarde. Chiar dacă suntem conştienţică e greu cu bugetul, orice ban e

binevenit, măcar jumătate din cele100 de miliarde să primim şi tot ar ficeva, ca să putem continua proiectulcum ne dorim. Dar să vedem, în oricecaz deocamdată nu ştiu nimic, nu amaflat nimic dacă Petroşaniul este saunu luat în calcul. O să vedem la timpulrespectiv, în iunie vom şti în mod con-cret”.

Corneliu BRAN

Tribunalul Hunedoara

Traficanţi de droguri condamnaţiIeri, Tribunalul Hunedoara i-a condamnat pe hunedoreniiMircea T. şi George D. la 4 ani şi 6 luni, respectiv 4 ani de închisoare, plus plata a 1.450 de lei fiecare pentru cheltuielijudiciare către stat, la primul adăugându-se şi confiscareasumei de 300 euro echivalentîn lei.

Cei doi au fost reţinuţi la începutulacestui an sub acuzaţia de trafic cudroguri de risc aduse din Olanda.Hotărârea Tribunalului Hunedoarapoate fi atacată cu apel în termen de10 zile.Precizăm că tot în acest dosar au fostjudecaţi şi doi traficanţi din Valea Jiului, Marius L. şi Lucian L., care au primit câte doi ani cu suspendare, dupăce şi-au recunoscut faptele.

Mihaela PETROŞAN

În primele 4 luni ale acestuian, inspectorii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice(DGFP) a judeţului Hunedoara au efectuat 333acţiuni de control la persoane juridice.

În urma controalelor, la niveluljudeţului s-a reuşit atragerea labugetul de stat a unor venituri su-plimentare de 45,94 milioane delei, reprezentând diferenţe de im-pozite şi taxe, accesorii, amenzicontravenţionale aplicate şi con-fiscări.La contribuabili persoane fizice

s-au efectuat 114 acţiuni de control,atrăgându-se venituri suplimentare de1,34 milioane de lei, reprezentânddiferenţe de impozite şi taxe, acce-sorii şi amenzi.

Mihaela PETROŞAN

Finanţele hunedorene au adus la buget

Încă 46 de milioane de lei

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi

Are speranţe că la rectificarea de buget Petroşaniul nu va fi uitat

www.zvj.ro

3Ziarul Vãii Jiuluivineri, 17 mai 2013 ACTUALITATE

SC angajează agent vânzari în domeniul materialelor de construcţii.

Relaţii la telefon 0751.199.100, Petroşani.

Deşi bugetul Societăţii Naţionale de Închideri de Mine Valea Jiului nus-a aflat pe ordinea de zi a şedinţeide guvern de ieri, Guvernul a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 pentru Societatea Comercială CONVERSMINSA, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei.

Veniturile totale estimate a se realiza în 2013 seridică la 40.024 mii lei, iar cheltuielile totale la39.804 mii lei.Dacă Societatea Naţională a Huilei nu are încăbuget este oarecum de înţeles, având în vederecă aceasta va fi inclusă, în viitorul apropiat, înComplexul Energetic Hunedoara.Singurele fonduri stabilite deja sunt cele aleajutorului de stat pentru facilitarea închideriicelor 3 mine neperformante. Suma totală desti-nată procesului de închidere a minelor este deaproximativ 270 de milioane de euro.În martie a fost emisă doar hotărârea privindaprobarea acordării ajutorului de stat pentrufacilitarea închiderii minelor de cărbunenecompetitive din cadrul Societăţii Naţionalede Închideri Mine Valea Jiului, pentru anul2013.Ajutorul de stat, în sumă totală de 163.000 miilei, este suportat integral de la bugetul de stat,prin bugetul Ministerului Economiei se acordă,potrivit aprobării Comisiei Europene nr. C(2012) 1.020/2, astfel: pentru produsul huilăenergetică livrat de unităţile intrate în procesde închidere definitivă se acordă ajutor de statîn sumă de 131.048 mii lei, destinat acopeririipierderilor aferente producţiei curente,potrivit anexei care face parte integrantă dinprezenta hotărâre; pentru unităţile intrate înproces de închidere definitivă, în anul 2013 seacordă ajutor de stat; pentru suportarea cos-turilor excepţionale în sumă de 31.952 mii lei,costuri care nu sunt legate de producţiacurentă.Ministerul Economiei monitorizează nivelul deacordare a ajutorului de stat, astfel încâtpreţul cărbunelui livrat de unităţile producă-toare de cărbune care beneficiază de ajutor sănu fie mai mic decât preţurile cărbunelui de ocalitate similară provenit din terţe ţări. Banii

sunt folosiţi şi pentru disponibilizarea celor 501de mineri care trebuie să plece din sistem anulacesta. În funcţie şi de negocierile care au loccu sindicatele, fiecare miner care va pleca dinsistem va primi 30.934 de lei brut.Comisia pentru muncă are în atenţie proiectulde lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.36/ 2013 privind apli-carea în perioada 2013-2018 a unor măsuri deprotecţie socială acordată persoanelor disponi-bilizate prin concedieri colective efectuate înbaza planurilor de disponibilizare care sta-bileşte principalele măsuri de protecţie socialăde care beneficiază persoanele disponibilizateprin concediere colective. În urma aplicării pla-nurilor de disponibilizare din cadrul societăţilor,regiilor şi companiilor naţionale, precum şi a so-cietăţilor comerciale şi a regiilor autonome sub-ordonate autorităţilor administraţiei publicelocale, numărul beneficiarilor acestor măsuri deprotecţie va fi în jur de 10.500 de persoane.

Alina PIPAN

Iată un exemplu de papagal în trafic:

HD 26 FABPuteam să spunem că vorbim de un bizonîn trafic. Bizonul este de obicei tarenătărău, şi o ia „pe arătură” întrafic, ori de câte ori are ocazia.Feciorul nostru este mai degrabă papagal, pentru căeste meloman din fire. Îi placemuzica tare, tare de tot.

Atât de tare încât ieri a zguduit fărăprobleme geamurile tuturor instituţiilorde pe Nicolae Băcescu cât timp a blocatbanda unu a sensului de mers. Practic,omul a stat parcat, aştepta pe cineva,dar a refuzat să se bage în parcare, îiplăcea să aibă vizibilitate. Ca orice pa-pagal, a fost uşor de remarcat de toatălumea, pentru că a lăsat geamurilePasatului său, a dat volum, şi a începutsă-şi bălăngăne braţul pe geam. Atitu-dine de vedetă, nu alta. Ne-a amintit

perfect de inconfundabilul Fizz. Dacă tot îi place să fieîn centrul atenţiei şi să sfideze cu orice preţ bunulsimţ şi liniştea publică, ne-am zis să-l facem celebru şisă-l punem în ziar. Ca să ajungă în alt mediu media,mai popular, poate se ambiţionează şi o face mai lată,în faţa sediului poliţiei.

Alina PIPAN

Pe lista de ieri a şedinţei de guvern nu s-a aflat

Bugetul Societăţii Naţionale de Închideri de Mine Valea Jiului

0254 512512 0720 512000 0254 512500

TAXI COMSIONRENT A CAR

RAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

4 Ziarul Vãii Jiuluivineri, 17 mai 2013

www.zvj.ro

SPORT

Fotbal. Juniori C

Luptă aprigă pentruprimul locTurneul final al Campionatului Judeţean de Fotbal dejuniori este foarte disputat, cu doar două etape înaintede final.

După trei runde, în clasament conduce FC Hunedoara, ur-mată de CNS Cetate Deva şi Jiul Petroşani, toate cu câte 6puncte, dar echipa din Vale are un meci mai mult dispu-tat. Câştigătoarea ar putea fi decisă în etapa de sâm-bătă, când FC Hunedoara şi CNS Cetate Deva vor jucameciul direct.Campioana judeţeană la juniori C va participa la turneulzonal.

Fost mare jucător al Jiului şi alStelei, Damian Militaru urmăreşte cuinteres parcursul echipei sale de suflet şi spune că se bucură pentrutitlul cu numărul 24 cucerit destelişti.

De cinci ori campion cu Steaua,Damian Militaru le transmite un mesajcelor din Ghencea: „Este foarte fru-

mos ce au realizat şi măbucur mult, dar dacă nu vorintra în grupele Ligii, atunciau ieşit campioni degeaba”.În prezent, Militaru se ocupăde pregătirea juniorilor de laJiul Petroşani, iar recentcopiii pregătiţi de el au ocu-pat locul doi la „CupaDanone”.

Damian Militaru:

„Dacă nu intră în grupele Ligii, Steaua a ieşit campioană degeaba…”

Gimnastică

În topul americanilorFosta gimnastă Gina Gogean a traversat Oceanul Atlantic pentru a participa la ediţia 2013 a ceremonieide admitere în „International Gymnastics Hall ofFame”. Deveanca se află pe lista celor patru personali -tăţi nomi nalizate pentru a fi acceptate în „galeriacelebrităţilor mondiale ale gimnasticii”. Festivitatea vaavea loc mâine, la Oklahoma City, în SUA.

„Este o mare onoare şi o mare bucurie, iar la festivitatecred că voi avea emoţii mari decât la concursurile la caream participat ca sportivă. La nominalizarea mea pentruInternational Gymnastics Hall of Fame s-a ţinut cont deperformanţele ca gimnastă şi de activitatea de arbitră,antrenoare şi profesor universitar. Îmi este răsplătită într-un mod elegant şi cu recunoaştere universală muncade-o viaţă, pe care o fac cu pasiune şi plăcere”, a decla -rat Gina Gogean. Pentru a fi admis în Hall of Fame-ul gim-nasticii, un sportiv trebuie să câştige minimum o medaliela Jocurile Olimpice sau Campionatele Mondiale, iar dupăretragere, trebuie să aibă o activitate şi contribuţie de celpuţin 10 ani în gimnastica naţională sau internaţională.Din Hall of Fame-ul gimnasticii mai fac parte: NadiaComăneci (din 1993), Ecaterina Szabo (2000), Teodora Ungureanu (2001), Daniela Silivaş (2002), Simona Amânar(2007), Octavian Belu (2009) şi Lavinia Miloşovici (2011).

La CSŞ Petroşani,

Tenismeni de elită Tenismenii de la CSŞ Petroşani au cucerit aproape toatetrofeele de la o competiţie desfăşurată la Tg. Jiu.

Elevii antrenorului Vasile Medveschi s-au impus la toatecategoriile de vârstă la care au luat startul. Turneul mas-culin de 14 ani a fost dominat de Elias Licău, iar pe locul 3 la această categorie s-a clasat un alt sportiv de laCSŞ Petroşani, Alexandru Boghian. Acesta l-a învins în fi-nala mică pe Răzvan Ilinca, de la CSŞ Tg Jiu, scor 6-1; 5-7; 6-4.În competiţia fetelor de 14 ani, Andra Lazăr a învins-o peAndreea Mihai cu 6-1; 6-3. În concursul băieţilor de 12ani, finala şi-au disputat-o tot doi tenismeni de la CSŞPetroşani, Rareş Roşulescu şi Radu Lazăr. Primul s-a impuscu scorul de 6-1; 6-1, ocupând locul 1.

5Ziarul Vãii Jiuluivineri, 17 mai 2013

www.zvj.ro

SPORT

Să-mi fi dat orice, dar pe cinstite dacă,înainte să fi ajuns la stadion, mi-aş fi datseama că derby-ul local de miercuri, din-tre CS Vulcan şi Minerul Uricani, va stârniatâta amar de patimă, nu atât între fot-balişti, cât, mai ales, între oficialii celordouă echipe.

Am înţeles ulteriorcare era chichireaza. În cazul unul egal sau al uneivictorii a gazdelor - minune care s-a petrecut în ul-timul minut de joc, 93, dacă e să ţinem seama deprelungiri -, Minerul Uricani ar fi urmat să-i zicăsalut posibilităţii de promovare în divizia superioară.Ceea ce s-a întâmplat, însă, la Vulcan - spuncunoscătorii - când băieţii antrenaţi de Ocsi Iszak auînscris nesperat, cu câteva secunde înainte defluierul final al arbitrului de centrul Florin Anca, le-a umplut inima de bucurie mai marilor Universităţii Petroşani.

Cu o diferenţăde doar trei puncte faţă de Haţeg, ocupanta loculuial II-lea în clasament, Minerul Uricani s-a aruncat înluptă, dornică să plece cu o victorie de la Vulcan,victorie menită, desigur, să-i întărească poziţia delider şi s-o ferească de surpriza scorului din meciulpe care haţeganii îl disputau în aceeaşi zi, miercuri,15 mai, şi aceeaşi oră, 17:30, în compania Bradului.

Partida a începutcu uşoara dominare a echipei oaspete, căreia, însă,gazdele nu se sfiesc să-i răspundă cu aceeaşi mone -dă. Dacă, la uricăneni, Ciorâia este cel al cărui jocsclipeşte mai tare, la vulcăneni se face remarcatCuliţă Lavric. Mingea se mişcă, practic, cu repeziciuneîn ambele jumătăţi de teren, dar nu vrea să intre înplasa niciunei porţi. Asta, deşi nu au lipsit câtevaşuturi la poartă demne de luat în seamă. La câtevadoar intervenţiile prompte ale portarului vulcănean

Ciprian Toth sau ale omologului său uricănean AdrianFarcaş au făcut ca mingea să nu ajungă în aţe. Sejoacă bărbăteşte, vulcănenii ca pe vremea în careerau campioni, iar uricănenii cu dorinţa de a demonstra diferenţa de opt locuri din clasamentdintre ei şi CS Vulcan.

Treabă la carem-am întrebat sincer cum ar fi fost dacă, de exem-plu, meciul le-ar fi avut drept combatante peechipele ocupante ale primelor două locuri. În timpce, pe teren, băieţii dau tot ce au mai bun în ei, pemargine oficialii uricăneni şi vulcăneni se uită urâtunii la alţii şi îşi aruncă vorbe deloc măgulitoare. Ceide la Vulcan îi acuză pe uricăneni că, aşa cum le esteîn obicei, fac presiune asupra arbitrului de centru, iaruricănenii se răstesc constant la omul în negru careconduce de la centru acuzându-l că le favorizează pegazde. Repriza întâi se încheie cu un şut superb alvulcăneanului Sergiu Răzvan Maier, dar mingea estereţinută cu mare clasă de către Adi Farcaş.

Partea a doua a meciuluiaduce două schimbări în componenţa echipeiuricănene. Intră Chişcă şi Voinea, intenţiaclară a antrenorului Vasile Scurtu fiind aceeade a întări atacul Minerului Uricani. La vulcă-neni Alin Miculescu îl schimbă pe Coldea,pentru ca imediat după aceea "Piticu'" săaibă prima ocazie de a înscrie. Din păcate seafla în ofsaid. Minutele trec şi scorul seîncăpăţânează să rămână alb: 0-0. Pe terenare loc o altercaţie, iar centralul arată treiminute de prelungiri. În ultimul dintre acestea avea să se petreacă dezastrul Uricaniului.

Palade, introduspe teren în locul lui "Puchin" Băcăran, care,în acest meci, nu prea a fost el, trage un şutspre poarta lui Adi Farcaş. Portarul uricăneanboxează balonul şi, fatal pentru el, facecâţiva paşi în faţă. Palade speculează gafa,prinde din nou mingea şi o bagă lejer înspaţiul porţii. A fost momentul în care, pesteechipa uricăneană, s-a aşternut doliul.Adrian Farcaş iese de pe teren cu ochii înlacrimi, neputându-şi ierta ieşirea aceeatotal neinspirată. În tabăra vulcănenilor eveselie de nedescris. "Vin vremuri grele pen-tru Uricani!", este ultimul comentariu pecare l-am prins de la cineva aflat lângă mine.Ceea ce nu este departe de adevăr.

Gheorghe OLTEANU

După un 0-1 pentru CS Vulcan,

Vin vremuri grele pentru Minerul Uricani

RezultateAurul Certej - CS CFR Simeria 8-3 Victoria Călan - Zarandul Crişcior 3-0 Dacia Orăştie 2010 - Metalul Crişcior 6-3 CSA Aurul Brad - CSO Retezatul Haţeg 1-2 Clubul Jiul Petroşani - Hercules Lupeni 0-9 AS Şoimul Băiţa - Gloria Geoagiu 4-0 CS „U” Petroşani - Retezatul Râul de Mori 3-0 CS Vulcan - CS Minerul Uricani 1-0 CS Ghelari - CS Inter Petrila 3-2

Fotbal. Liga a IV-a

Care pe careRezultatele rundei intermediare din Liga a IV-a au complicat şi mai tare ecuaţia promovării, iar lupta din ultimele patru etape de campionat se anunţă a fi una decare pe care.

Minerul Uricani a pierdut poziţia de lider şi a rămas cu 65de puncte (golaveraj 65-29), după ce a fost învinsă, înmeciul din deplasare cu CS Vulcan. Roso-nerrii au cedat înurma unui gol primit în minutul 93, din cauza unei greşelide portar. Pe primul loc a trecut Retezatul Haţeg, care aacumulat tot 65 de puncte (golaveraj 80-38), în urma succe-sului, 2-1, obţinut la Brad în compania Aurului.Chiar dacă se află doar pe locul trei, UniversitateaPetroşani este cel mai bine plasată în lupta pentru pro-movare, întrucât studenţii au acumulat 64 de puncte prinvictoria la masa verde cu Retezatul Râu de Mori şi au unmeci mai puţin disputat. Este însă vorba chiar de un mecicu CS Vulcan, echipă care a învins lidera şi, prin urmare,orice este posibil. Etapa viitoare, mâine (sâmbătă, 18 mai):Etapa viitoare, mâine (sâmbătă, 18 mai): RetezatulRâu de Mori - Minerul Uricani; CS Vulcan - CS Ghelari; Gloria Geoagiu - Clubul Jiul Petroşani; Hercules Lupeni -CSA Aurul Brad; Retezatul Haţeg - Dacia Orăştie 2010; MetalulCrişcior - Victoria Călan; Zarandul Crişcior - Aurul Certej; CFR Simeria - CS Inter Petrila; „U” Petroşani - Şoimul Băiţa.

După cum stau lucrurile, este evident că,nici pe departe, Şcoala Gimnazială nr.7din Vulcan nu va fi terminată preacurând. În acest an, în niciun caz.

Începută învremurile în care şcolile cuprinzândclasele I-VIII se numeau generale, con-strucţia şcolii 7 de pe strada Parâng dinVulcan nu a fost dusă la bun sfârşit nicidupă mai bine de douăzeci de ani decând i s-a săpat fundaţia. Explicaţia,de-a lungul acestor mulţi ani, a fostaceeaşi: ministerul de resort nu a alo-cat banii necesari.

Vrăjeala a merscâţiva ani la rând, daracum nu cred că mai e

careva care s-o creadă. Adevărul este că soarta einu mai interesează pe nimeni, altele fiind, probabil,priorităţile de moment. Singura operaţiune efectu-ată acum doi-trei ani şi care a mai dat oarecesperanţe a fost aceea a înlocuirii fostelor ferestredin lemn cu termopane. După care, peste clădire s-aaşternut din nou uitarea.

Mai nou,de câţiva ani nu se mai găsesc bani nici pentruasigurarea pazei obiectivului. Fapt care a avut con-secinţă - aşa cum am arătat în paginile acestui ziar -spargerea geamurilor termopan de pe latura estică aclădirii. Acestea au fost înlocuite, numai că, dupăcum am observat acum câteva zile, derbedeii carele-au făcut cioburi şi-au mutat locul de distracţie pelatura vestică. Pe care, după cum se poate vedea şiîn poze, dacă au mai rămas întregi doar câteva gea-muri termopan.

Este posibilca, după apariţia celor scrise acum, să fie schimbateşi acestea. Dar nu aceasta este soluţia, în condiţiileîn care se găsesc tot timpul din aceia puşi pe dis-trus. Nu zic că cel mai bine ar fi să se termineşcoala odată, fiindcă îmi dau seama că aş spuneprostii. Dar, în cel mai rău caz, măcar paza obiec-tivului să fie restabilită.

Gheorghe OLTEANU

CMYK

ACTUALITATE6 Ziarul Vãii Jiuluivineri, 17 mai 2013

www.zvj.ro

Yoyo’s Irish Pub Petroşani,b-dul 1 Decembrie 1918 - zonapietonală (lângă Optică şi Enel)angajează barman şi ospătar.

Relaţii la telefon 0785.296666

Mâine, la Sălaşul de Sus,

Şcoala de Biodiversitatepentru elevi hunedoreniLa Festivalul Narciselor, ce se va desfăşuramâine la Sălaşu de Sus, va fi lansat şiproiectul educaţional „Şcoala deBiodiversitate. Păsări, fluturi şi flori rare lapoalele Retezatului”.

Proiectul este finanţat de Mol România, în colaborare cuFundaţia pentru Parteneriat, şi face parte din Programul„Spaţii verzi”, componenta „Arii naturale protejate”. El vafi implementat de Asociaţia pentru Şoimărit şi ProtecţiaPăsărilor de Pradă „Peregrinus”, în parteneriat cu Geopar-cul Dinozaurilor Ţara Haţegului, Muzeul Civilizaţiei Daciceşi Romane Deva, Primăria Sălaşu de Sus, Şcoala Primară

Sălaşu de Sus şi Şcoala Gimnazială Sântămăria Orlea.În fapt, proiectul se va derula în ariile protejate Fânaţelecu Narcise şi Vârful Poieni şi va avea ca ţintă educaţională100 de elevi de la şcolile generale din Sălaşu de Sus şi Sân-tămăria Orlea, dar şi alţi iubitori de natură. Astfel, pe par-cursul a 5 săptămâni, grupe de câte 20 de elevi de la celedouă şcoli vor participa la lecţii teoretice şi practice în aerliber, pe parcursul cărora vor descoperi detalii interesantedespre geografia zonei şi a ariilor protejate, modalităţi decunoaştere, observare şi protejare a plantelor, fluturilor şipăsărilor şi vor asista la demonstraţii de zbor cu păsări depradă deţinute legal de Asociaţia „Peregrinus”. De aseme-nea, elevii vor participa la jocuri şi activităţi interactive,dar şi la activităţi de ecologizare.La final, 10 dintre elevii cei mai activi vor beneficia de se-siuni de training pentru a deveni ghizi juniori pentru biodi-versitate.Cei 100 de elevi participanţi vor avea posibilitatea să par-ticipe şi la un concurs derulat pe patru secţiuni: desen, fo-tografie, text scris şi promovarea celor două arii protejatepe reţelele de socializare.

Mihaela PETROŞAN

Măcar paza să-i fie restabilită

La Petrila, într-una din sălile de la parterul Şcolii Generale„Ana Colda”, a avut loc ieri, 16 mai, cea de-a treia întâlniredintre primarul Ilie Păducel şi cei din administraţia publicălocală cu cetăţenii, privind dezbaterea Strategiei deDezvoltare a oraşului Petrila în perioada 2014-2020.

30-40 de cetăţeniDupă cum se ştie, Petrila a fost împărţită în cinci sectoare, joidiscutându-se strict doar probleme şi proiecte legate de acestsector. În sală au fost mai puţini cetăţeni decât la primele douăîntâlniri. Totuşi, până la finalul dezbaterii, s-au strâns vreo 30-40 de cetăţeni din zonă, mulţi pensionari, câteva gospodine,funcţionari publici care locuiesc în acest sector al oraşului, şicare au ridicat şi ei câteva probleme legate de câteva viitoareproiecte pentru zonă. Primarul Ilie Păducel a fost însoţit deviceprimarul Vasilică Jurca, de consilierii locali Cornel Preda,Victor Aleznauer şi Adrian Burdea, de noul administrator publical oraşului, Ciprian Preda, şi un reprezentant al societăţii EdilUrban. Au mai fost prezenţi reprezentanţi ai poliţiei, poliţieilocale, pompierilor şi părintele Flavius Ţârlea.

Obiectivele realizate între 2008-2013Primarul Păducel a prezentat pe scurt toate realizările dinperioada 2008-2013 din acest mare sector al oraşului, careîntâmpină încă destule probleme, dar care „în trecut a avutmult mai multe, începând de la străzi şi trotuare şi terminândcu lipsa gazului în totalitate, a apei potabile sau a iluminatuluipublic stradal, asta ca să dau doar câteva exemple”.Pentru că în ultimii ani am tot scris atunci când s-a făcut câteceva n-o să mai reamintim aici decât câteva mari proiecterealizate în ultimii cinci ani, citite în sală: modernizarea şiramforsarea străzii Republicii şi reabilitarea trotuarelor aferenteşi a rigolelor de scurgere a apei, introducerea gazului metan înColonia Brătianu şi extinderea reţelei de gaz, asfaltareastrăzilor din zona Lonea, construirea a patru blocuri de locuinţepentru tineri la Lonea (lucrare aflată în curs şi finalizatădeocamdată într-un interval cuprins între 60 de procente şi 90de procente).

Discuţii pe lângă… strategieAl doilea punct de pe ordinea de zi, care a fost şi cel mai lung, acuprins discuţii legate de problemele cetăţenilor. Din acesteaadministraţia publică locală a încercat să le introducă subformă de proiect în viitoarea strategie pentru rezolvarea lor.Dar din nou n-a prea fost să fie, ca şi la discuţia precedentă,mulţi din sală nu au înţeles scopul acestei dezbateri şi s-auîncurcat în lucruri mărunte, care pot fi rezolvate, cum spuneamşi data trecută, la orice audienţă cu primarul sau viceprimarul.Tiberiu Tederschi a vorbit mult, dar n-a venit cu ceva viabil, deconstruit în următorii şase ani. A vorbit de găinile vecinilor (carefac mizerie şi colmatează rigola), a vorbit de amenzile date laJieţ de poliţia locală (stăpânilor de animale care le lasă hai-hui), a vorbit de mama unui ofiţer de poliţie (care i-a ameninţatpe unii că-i aranjează) şi de îngustarea străzii 1 Mai (de la 7,20m, la 5,10 m, îngustarea nefiind admisă de legi). Toate acesteasunt probleme, nimic de zis, care trebuie soluţionate deadministraţie, dar întrebarea este ce vor pune în strategie ceidin administraţie? Prinderea găinilor, sancţionarea ofiţeruluipentru ce a spus mama sa, sau amendarea celor care auîngustat strada?

Apa Serv - impopulară în Brătianu şi Taia?Ioan Gherghei de pe strada Cloşca, nr. 16, a ridicat problemacanalizării. A cerut primarului să rezolve acest lucru. IliePăducel i-a dat dreptate, dar a spus că acest lucru e decompetenţa SC Apa Serv şi a directorului general Costel Avram,primarul intrând oarecum şi la un atac asupra directoruluigeneral: „Domnul Avram stă la pândă. Văd că abia aşteaptă săse închidă apa la oameni, nu să-i dea drumul sau să le rezolvecanalizarea. Canalizarea e la pământ în Brătianu şi peste totprin oraş, dumnealor trebuie să rezolve acest lucru”, acontraatacat primarul. Supărat şi pe faptul că „deşi am discutatcu domnul director Avram ieri, dimineaţă, să vină la dezbatereşi mi-a promis că o să fie directorul tehnic, n-a venit după cumvedeţi nimeni”. Acelaşi lucru l-a ridicat şi Angelica Speriuş, evorba de canalizarea de la casele din spatele blocurilor degarsoniere din Lonea.Domnul Bela, un om care stă şi lucrează de 60 de ani în Lonea, afost supărat pe şoferii de maxi-taxi, care vorbesc urât cu ceicare se urcă în maxi-taxi pe bază de legitimaţie. Tot dl. Bela aatras atenţia că nu de puţine ori vede cai şi măgari care pascliniştiţi în faţa poliţiei. Omul a mai ridicat o problemă,întrebându-l pe primar „dacă se mai face conducta de gaz”.Primarul i-a răspuns că da, dar cu amendamentul că primăria nuare dreptul să facă extinderi de astfel de reţele, „dar se va găsio soluţie”. Gheorghe Enulescu din Taia a vorbit de asemeneamult, dar iar lucruri care nu aveau legătură cu strategia dedezvoltare. Poate doar crearea unor rezervoare de apă, precumsunt şi pentru Petrila, la Taia, pentru ca atunci când plouă să nuse mai oprească apa la casele de pe Taia. Dar nici acest lucru nuţine de administraţia publică, ci de strategia şi investiţiile SCApa Serv. Am reţinut, totuşi, ce i s-a răspuns omului de către cei

de la Apa Serv: „Anul trecut am fost la conducerea apei de laPetroşani şi mi s-a spus că nu au filtre şi de aceea opresc apa.Mi-au spus că pentru Petrila au rezervoare, doar nouă ne oprescapa. Trebuie făcut ceva, noi am plăti apă, dar nu avem. Noroccă nu plouă mai mult că tot fără apă am fi în case”.

„Poliţia e cu noi!”Tot Gheorghe Enulescu a vorbit şi de o gaşcă de hoţi tineri, cares-ar fi aciuat în zona Taia şi care într-o seara erau cât pe ce să-ifure o hintă de fier din curte. „Noroc că i-am auzit şi am ieşitafară, dar nu-i bine ce se întâmplă”.La acest aspect, primarul a cerut poliţiei şi poliţiei locale, careaveau reprezentanţi în sală, să fie vigilente, menţionând că laPetrila este o problemă cu furturile, mai ales de fier, „avemlipsă peste 400 de capace de canal”. Întrebat cine le dăacestora autorizaţii, primarul a menţionat că prefectura, doarde curând fiind impus de lege ca să dea autorizaţie primăria.Doru Mihăilă, poliţist local din cadrul compartimentului „PoliţieRutieră”, a confirmat că ceea ce susţine domnul Bela esteadevărat, legat de vorbele urâte adresate de şoferi celor careurcă cu legitimaţii, care le dă drept prin lege să circule gratuitpe mijloacele publice de transport local, menţionând că existădestule plângeri în acest sens. Tot poliţistul s-a plâns că cei dela ZMK nu vor să meargă să discute la sediul poliţiei acesteprobleme şi apoi să ia măsuri, cerând ca pe viitor administraţiapublică locală să organizeze o dezbaterepublică pe această temă, unde să fieinvitaţi „şi domnul Vlasi, dar şi doamnaMarga, care preferă să discutăm doar latelefon”.Poliţistul Victor Ştefan, cel care se ocupă şide gospodărirea sediului poliţiei, a cerutcuvântul. I s-a dat, iar dumnealui a cerut,public, ca fiecare cetăţean, când are oproblemă de furt, cum a fost cazulprezentat de domnul Enulescu, să meargă lapoliţie şi să facă plângere. Apoi a mulţumitadministraţiei locale pentru sprijinulacordat în reabilitarea clădirii poliţiei.

Din nou Apa Serv cu problemele…Dacă părintele Ţârlea a vorbit dedecolmatarea sau adâncirea rigolelor descurgere, care reprezintă, într-adevăr, oproblemă în Brătianu când plouă, deci şi labiserică, dl. Andrei a vorbit din nou decanalizarea din zona Stadion (Brătianu) şi denoroiul excesiv când plouă. Cum cineva dinsală a pomenit şi de preţul ridicat al apei,iar altul striga sus şi tare „îi dăm jos şi să lefie ruşine!”, toate acestea şi discuţiile lungidespre Apa Serv l-au înfuriat pe consilierulPreda, care a izbucnit cu voce tare laadresa directorului general al SC Apa Serv,Costel Avram, pe care, printre multe altevorbe pline cu năduf, l-a catalogat că „epermanent în campanie electorală, darpentru ce cer oamenii noştri din colonie nuface nimic, doar îi plimbă cu vorba”.

O doamnă care a înţeles rostulîntâlniriiDoamna Mărioara din primărie, carelocuieşte în Brătianu, a spus că din sondajulde stradă efectuat de dumneaei împreunăcu colegii din primărie (întrebarea a fost:canalizarea sau asfaltul?) rezultă că„oamenii vor mai repede asfalt”.Funcţionara susţine că 300 dintre cetăţeniidin colonie au semnat pe tabele că vor întâiasfalt. Ca o funcţionară veritabilă,înţelegând rolul acestei dezbateri, doamnaMărioara a cerut amenajarea unor locuri depicnic, cerute de lege, în Lunca Florii şiJieţ, înfiinţarea pe raza oraşului a unuiştrand, „dacă se poate în zona noastră”,împrejmuirea cimitirului din ColoniaBrătianu şi curăţarea lui de vegetaţie,mizerie, plus tăierea copacilor bătrâni,crearea unui muzeu al satului la Jieţ.Primarul a cerut celor de la Edil să se ocupede acest cimitir, „că le intră în atribuţii”,iar celelalte ridicate de funcţionară şi le-anotat meticulos. La ultimul punct alşedinţei, Ioan Olaru şi Mircea Popa dinBrătianu au fost aleşi să facă parte dincomitetul de dezvoltare socio-economică aoraşului. Viitoarea dezbatere, penultima, vaavea loc la Căminul Cultual Cimpa,discuţiile referindu-se pe sectorulCimpa-Răscoala-Taia-Birăoni.

Corneliu BRAN

CMYK

7Ziarul Vãii Jiuluivineri, 17 mai 2013

www.zvj.ro

DEZBATERELa Şcoala Generală „Ana Colda” s-a scris ieri

O nouă filă din Strategia de Dezvoltare a oraşului Petrila

www.zvj.ro

ACTUALITATE8 Ziarul Vãii Jiuluivineri, 17 mai 2013

SC ADARCO INVEST SRL Petroşani angajează ingineri proiectanţi care să

îndeplinească cerinţele:

• Absolvenţi cursuri universitare profil tehnic;• Cunoştinţe solide de desen tehnic industrial şiproiectare (Solid Works, Solid Edge, Autocad 2D / 3Detc);• Experienţă minim 5 ani în activitatea de proiectareconstrucţii mecanice. Angajarea se va face pe bază de CV şi probă de

lucru. Persoanele interesate sunt rugate să ne contacteze

pentru detalieri suplimentare la tel. 0254-50.60.01 şi sătransmită CV la:

- e-mail: office@adarco.ro- fax: 0254.51.33.03

Sediul fabricii: localitatea Aninoasa, str. Costeni nr. 232A(înainte de intrarea pe podul Jiul de Vest, pe partea

stângă a sensului de mers spre municipiul Vulcan)

Guvernul a adoptat această hotărârepentru susţinerea în continuare aIMM-urilor în vederea realizării de investiţii şi crearea de noi locuri demuncă.

„Ajutoarele de minimis se acordă IMM-urilor subformă de sume nerambursabile în procent de100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibileaprobate spre finanţare, în limita valorii maximede 200.000 de euro, echivalent în lei, respectiv100.000 de euro în cazul întreprinderilor caredesfăşoară activitate în domeniul transportuluirutier”, se arată în hotărâre.Prin noua schemă de ajutor se introduce condiţiade a crea până la finalizarea investiţiei şi de amenţine pe o perioadă de minimum 3 ani dupăaceea 7 locuri de muncă, din care cel puţin 3pentru persoane care nu au avut contract indi-vidual de muncă în ultimele 3 luni în cazul unuiajutor de minimis de la 100.000 de euro până la200.000 de euro inclusiv; 5 locuri de muncă, dincare cel puţin 2 pentru persoane care nu au avutcontract individual de muncă în ultimele 3 luni încazul unui ajutor de minimis de până la 100.000de euro inclusiv.Prezenta hotărâre se aplica ajutoarelor acordateîntreprinderilor din sectoarele pescuitului şi acvaculturii; întreprinderilor care îşi desfăşoarăactivitatea în producţia primară de produse agri-cole; întreprinderilor care îşi desfăşoară activi-

tatea în transformarea şi comercializarea pro-duselor agricole; întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în transformarea şi comer-cializarea produselor agricole; activităţilor legate de exportul către ţări terţe sau către statemembre ale UE, respectiv ajutoarelor legate di-rect de cantităţile exportate, ajutoarelor desti-nate înfiinţării şi funcţionării unei reţele dedistribuţie sau destinate altor cheltuieli curentelegate de activitatea de export; pentru folosireamărfurilor autohtone în locul celor importate; în-treprinderilor care îşi desfăşoară activitatea însectorul cărbunelui; pentru achiziţia de vehiculede transport rutier de mărfuri acordate între-prinderilor care efectuează transport rutier demărfuri în numele terţilor şi întreprinderiloraflate în dificultate.Pe lista întreprinderilor care beneficiază de aju-torul de minimis se află şi cele care au ca dome-niu de activitate sportul, învăţământul şicercetarea.

Alina PIPAN

Pe lista ajutoarelor de minimis pentru investiţiile IMM-urilor

Se află şi întreprinderile cu activitate însectorul cărbunelui

Chiar dacă Festivalul „Narciselor” de laSălaşu de Sus nu este singurul deacest gen din ţară, deoarece suntmulte poieni pline cu narcise, constituie un motiv de mândrie pentrulocalnicii care organizează festival încinstea lor.

Poiana narciselor de la Sălaşu de Sus are osuprafaţă de aproape 20 de hectare, fiind situatăîntre Sălaşu de Sus şi Nucşoara. Oamenii loculuispun că primele narcise au fost aduse la Sălaşude Sus, în anul 1900, de un cetăţean olandez.Dacă olandezul este „de vină” pentru o aşa minunăţie, atunci cinste lui.Consiliul local al comunei a alocat din bugetullocal 15.000 de lei pentru manifestare, baninecesari pentru cele două zile de festival.Nu este singurul eveniment pentru care puteţisă vă suiţi în maşină şi să plecaţi să vă distraţi.Are loc, de asemenea, meciul de fotbal dintreechipe FC Hunedoara şi Unirea Dej, ce se va desfăşura astăzi 17 mai.Festivalul „Luminii”, ce se va desfăşura în datade 18 mai, la Hunedoara, Deva şi Târgu Jiu.Acestea din urmă sunt cele mai apropiate locali -tăţi de Valea Jiului în care se desfăşoară festi-valul. Se vor aprinde 5000 de gulguțe. Ideea vinedin 2004, când câţiva cercetaşi din Cluj Napocaau încercat să amintească oamenilor de fru-museţea lucrurile mărunte din viaţa lor. Unindu-şi forţele au organizat prima ediţie a

evenimentului, intitulat atunci „Seara Viselor Împlinite”. Atunci, clujenii prezenţi au aşezat pelacul din Parcul Central aproximativ 200 de cutiuţe confecţionate din hârtie, cu lumânăriaprinse înăuntru, trimiţând odată cu ele şi viselelor cât şi dorinţa de a deveni realitate.Ciclo-Caravana Tineretului este o altă mani-festare organizată în data de 18 mai, pe traseulDeva-Băiţa şi retur.De asemenea, duminică, 19 mai, 11 biserici dinjudeţ vor ţine slujbe, cu ocazia sărbătoririi Duminicii Rusaliilor de credincioşii catolici.

Alina PIPAN

În acest sfârşit de săptămână

Cine doreşte se poate relaxa la Festivalul„Narciselor” sau la Festivalul „Luminii”

La sfârşitul săptămânii

Jandarmii prezenţi la datorieJandarmii hunedoreni au primit deja misiunide asigurare a ordinii la patru evenimentespeciale ce vor avea loc la sfârşitul acesteisăptămâni.

Este vorba de: meciul de fotbal dintre FC Hunedoara şi Unirea Dej, din 17 mai, Festivalul „Luminii”, la Deva, din 18 mai, Ciclo-Caravana „Tineretului”, în 18 mai, petraseul Deva-Băiţa şi retur, şi Festivalul „Narciselor” din comuna Sălaşu de Sus, în 19mai. În plus, în 19 mai, jandarmii vor asiguraordinea publică în zona a 11 biserici din judeţ,cu ocazia sărbătoririi Duminicii Rusaliilor lacatolici.

Mihaela PETROŞAN

� Ediţia a XIV-a, 10-12 mai 2013

La începutul lui Florar, când castanii îşi îndreaptăcandelabrele spre cer, epigramiştii se îndreaptăspre Buzău, unde se desfăşoară Festivalul Naţionalde Epigramă „Cât e Buzăul de mare”. Festivalul s-a desfăşurat şi anul acesta, pentru a XIV-a oarăconsecutiv, în perioada 10-12 mai. Organizatoriiacestei importante acţiuni au fost Casa de Cultură„Ion Caraion” a Municipiului Buzău şi Cenaclul„Nicolae Grigore Mihăescu-Nigrim” Buzău. Vineri, 10 mai, umoriştii au început să sosească laHotelul „Pietroasa”, situat în Piaţa Dacia. Vreţi săştiţi câte stele are acest hotel? Se zvoneşte că aravea cinci, cel puţin umoristul Florian Abel aşaconsideră:

Într-un hotel de 4 stele,De la Buzău, numit Pietroasa,

Sosi pe plaiurile meleŞi Vali de la Aninoasa.

Şi cum ia premii peste tot,În festivalurile cele,

Hotel Pietroasa, eu socot Că e, de astăzi, de 5 stele.

După-amiază, în Sala de festivităţi a PrimărieiBuzău, a avut loc deschiderea oficială a festivalului.La prezidiu, s-au aflat domnii Viorel Pietrăreanu(directorul Casei de Cultură), George Corbu(preşedinte al U.E.R.), Mihai Sălcuţan(vicepreşedinte al U.E.R., preşedinte al CenacluluiUmoriştilor Buzoieni), prof. Theodor Codreanu,Petre Gigea-Gorun (vicepreşedinte al U.E.R.), dr. Elis Râpeanu şi epigramistul George Zarafu. Încă de la început, am fost anunţaţi că festivalul aajuns la vârsta de paisprezece ani, adică vârsta…buletinului:

Terminăm de-acum cu gluma,Anul acesta-ncepe chinul,

Uit de tată şi muma…Că ne scoatem buletinul!

Domnul procuror Ionuţ-Daniel Ţucă, membru alClubului Umoriştilor Constănţeni, i-a atenţionat,însă, pe umoriştii buzoieni că…

Ajunşi la vârsta unui buletin,N-o spune-aici deschis satrapul:

Deloc nu-i vremea astăzi de festin,De-acum răspundeţi, deci, cu capul!

Portretul îndoliat de pe masă, aflat în dreptullocului ocupat, de obicei, de maestrul Paul Nicolae-Mihail, ne-a făcut să simţim că maestrul esteprezent printre noi. Comunicarea „Pe Caraiman s-amai înălţat o cruce” ne-a emoţionat, dar emoţiile şilacrimile sunt fireşti, când e vorba de un confratedispărut. Doi dintre confraţi i-au dedicat câte uncatren:Regretatului maestru Paul Mihail–Nicomah

Te-ai dus, maestre-acolo, SusŞi nu e doar părerea mea,

Doar din motivul că ţi-a pusCeva nebuna în cafea!(Dan Căpruciu – Galaţi)

Madrigal, lui NicomahS-a dus în lumea de apoi

Şi un regret ne-ncearcă tare,Că nu mai este printre noi,Dar el trăieşte-n fiecare.

(Ionuţ-Daniel Ţucă – Constanţa)

A urmat o lansare de carte, fiind prezentatevolumele „Zbor cu prapOanta” şi „Umor pe toatefeţele” de Mihai Sălcuţan. Unul dintre acestevolume a fost deja prezentat cititorilor din ValeaJiului, urmează să vi-l prezint şi pe celălalt. Aufost decernate premiile U.E.R. pentru anul 2012şi premiile Concursului Naţional „Mircea Trifu”.Unul dintre premianţi, umoristul GheorgheBâlici, de la Chişinău, a ţinut să precizeze că…

Oricât am fi de optimişti,De mândri şi de importanţi,În Rai primesc epigramişti,

Nu fel de fel de… premianţi!A doua zi, am pornit spre Râmnicu Sărat, pentru avizita Complexul Brâncovenesc, care cuprindeedificii ctitorite de Constantin Brâncoveanu şi despătarul Mihai Cantacuzino. Lucruri interesantedespre istoria locurilor şi despre obiectivul pe careaveam să-l vizităm am aflat pe parcursul călătoriei,de la domnul avocat Mihai Sălcuţan, care ne-aimpresionat şi de această dată cu vastele dumnealuicunoştinţe. Ajunşi în oraşul „râmnicenilor săraţi”(sintagmă pe marginea căreia s-a tot glumit), sepoate spune că am trăit adevărate lecţii de istorie,arte vizuale şi etnografie. Dar cea mai mareîncărcătură emoţională a avut-o vizitarea bisericii„Adormirea Maicii Domnului”, unde părintele parohGheorghe Bivolaru ne-a primit cu cozonac şi vin şine-a vorbit despre istoria bisericuţei, desprepersonalităţile al căror nume sunt legate de acellocaş de cult. Ca să nu uite că oaspeţii sunt nişte…drăcuşori de umorişti, confratele Gheorghe Bâlici arecitat următoarea epigramă:

FariseilorLa sfânta slujbă, când vă închinaţi,

Cum staţi lipiţi ateu lângă ateu,Nu pot răzbi cei drepţi şi luminaţi

Şi-abia de mai încape Dumnezeu!...Trecerea umoriştilor pe acolo a fost consemnată dedoamna dr. Elis Râpeanu, în Cartea de onoare, undea scris următorul madrigal:

În Săptămâna luminată, cu gândul la Basarabia şi Bucovina

Se toarnă-n suflet liniştea pascală,Simţim pe frunte stropii de agheasmă,

Se-ntinde Ţara, ca o catedrală,Cu două lacrimi pe catapeteasmă.

Spectacolul de gală a avut loc seara, în Sala Mare, aConsiliului Judeţean Buzău. Recitalul de epigramă aalternat cu melodiile interpretate de artistele IrinaLoghin şi Gabriela Bolocan, de micuţa DianaMihalaşcu şi de George Mitrea (fost component alformaţiei Savoy). În acea atmosferă de gală, a avut loc festivitatea de

premiere. Premiile Concursului Naţional deEpigramă, la care au participat 101 concurenţi,s-au acordat, separat, pe teme. Astfel, la tema„Înălţarea domnilor” clasamentul a fosturmătorul:

Premiul I: Florian Abel, Grindu, IalomiţaPer aspera, ad astra!În cariere-nfloritoare

Ai noştri domni când se răsfaţă,Cunosc o singură-înălţare

Şi sute de schimbări la faţă.

Premiul al II-lea: Nichi Ursei, Râmnicu VâlceaVorbe...

Spune-o vorbă, dragii mei,

Care lămureşte treaba:Poţi să te înalţi cât vrei

Dacă nu eşti Domn... degeaba!

Premiul al III-lea: George Petrone, IaşiPropulsie

Că azi e sus, nu-i de mirare: L-a dus spre culme, apriori,

Perseverenţa lui cu careŞi-a tămâiat superiorii.

Menţiune: Vali Slavu, AninoasaDestăinuirea unui parlamentar

Chiar de-s înălţat în fruntea ţării, Banii nu sunt totul pentru mine,Am valori cu mult mai acătării... Undeva, în băncile străine.

La tema „Apă de ploaie”, au obţinut premiiurmătorii epigramişti:

Premiul I: Gheorghe Constantinescu, BraşovApa de ploaie

Când se scurge în canalEste, azi, impozitatăŞi devine, anormal,

Pentru noi o apă plată!

Premiul al II-lea: Constanţa Apostol, GalaţiPluvială

Când secetă e pe ogoareDar şi la mine-n buzunare,În market-uri de dau o turăÎmi plouă totdeauna-n gură!

Premiul al III-lea: Gavril Moisa, Cluj-NapocaRomânia mea

Mai ieri, când alt destin avea,Făceam, în ţară, apă grea...

Guverne s-au schimbat, o droaie,Dar toate fac apă de ploaie!

Menţiune: Laurenţiu-Florentin Ghiţă, BucureştiApa de ploaie

Acest lichid posedă, din păcate,Şi conotaţii supranaturale:

E un solvent de bună calitatePentru promisiuni electorale!

Au mai fost premiaţi umoriştii Ionuţ-Daniel Ţucă(Medgidia), pentru volumul de epigramă „Srăjer pereduta satyricon” şi Vasile Larco (Iaşi), pentruvolumul de proză umoristică scurtă „Circul fărăcupolă”.Ca participantă la acest festival, am avut ocazia,pentru a doua oară, să-mi petrec, la Buzău, ziua denaştere, alături de prieteni dragi. La cea de-atreizeci şi… treisprezecea aniversare, mi s-a cântat„Mulţi ani trăiască!” tocmai în beciul palatuluidomnesc de la Râmnicu Sărat.

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 17 mai 2013 9UMOR ÎN HA... MAJOR

Festivalul Naţional de Epigramă „Cât e Buzăul de mare”

Pagină realizată de Petronela-Vali SLAVU

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 17 mai 2013DIVERSE10

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” PETROŞANI

Ultima medie la examenul de admitere în clasa a IX-a:

OFERTA EDUCAŢIONALĂ PENTRU CLASELE A IX-A

- AN ŞCOLAR 2013-2014 -

Profilul Real, specializările:- matematică-informatică, intensiv engleză (28 locuri, o clasă)- matematică-informatică, intensiv informatică (28 locuri, o clasă)- ştiinţe ale naturii ( 28 locuri, o clasă)Profil Uman, specializările:- filologie (28 locuri, o clasă)- filologie intensiv engleză

(14 locuri), intensiv franceză (14 locuri) - 2 grupe, o clasă

Înscrierea în liceu a absol-venţilor de gimnaziu care aufost declaraţi admişi la liceulnostru se face în perioada 17 - 26 iulie 2013 prindepunerea la secretariatulunităţii a dosarelor de înscrierece conţin următoarele acte:

1. cererea de înscriere; 2. cartea de identitate (dacăeste cazul) şi certificatul denaştere în copie legali zată; 3. adeverin ţă cu notele şi mediagenerală obţinute la Evaluareanaţională din clasa a VIII-a; 4. foaia matricolă pentruclasele V-VIII (cu calculul medieigenerale); 5. fişa medicală

IMPORTANT!După afişarea elevilor admişi în liceul nostru se va face

repartizarea lor la clasele cu predare intensivă a unei limbi moderneîn urma unei testări ce va avea loc în data de

19 iulie 2013 începând cu ora 9:00 la sediul liceului.

Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contacta la secretariatulliceului din strada 1 Decembrie 1918, nr.7 sau la telefon

0254 541574 sau puteţi accesa site-ul www.ltme-petrosani.ro

ANUNŢ PUBLICla finalizarea Raportului de mediu

S.C. WIND POWER EXPERTS DEVELOPMENT S.R.L., înregistrată la OficiulNaţional al Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Ilfov sub nr.J23/768/2012, având cod unic de identificare fiscală RO 29964136, cu sediulsocial în Sat Domneşti, Comuna Domneşti, Nr. 116 I, camera 2, etaj parter,judeţ Ilfov, titular al „PLANULUI URBANISTIC ZONAL – REALIZARE PARC EOLIAN ÎN CADRUL UAT LUPENI ŞI UAT URICANI - STAŢII ŞI LINII ELECTRICE,DRUMURI ŞI ANEMOMETRE PENTRU MĂSURARE VITEZĂ VÂNT”, anunţă publicul interesat asupra disponibilizării proiectului de plan şi finalizării rapor-tului de mediu.Consultarea proiectului şi a raportului de mediu se poate realiza la sediul titu-larului din Sat Domneşti, Comuna Domneşti, Nr. 116 I, camera 2, etaj parter,judeţ Ilfov, zilnic între orele 08:00 - 14:00 şi la sediul Agenţiei pentru Pro-tecţia Mediului Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, jud. Hunedoara.Comentariile şi propunerile se vor trimite în scris la sediul titularului şi lasediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara în termen de 48 de zilecalendaristice de la data prezentului anunţ.

Workshop-ul pentru salvareamineritului, organizat laPetroşani, la finele luniiaprilie, a scos la iveală oserie de soluţii aplicabilepentru salvarea mineritului şirentabilizarea producerii deenergie termo.

Soluţiile identificate la workshop artrebui imediat luate în considerarede guvernanţi, având în vedere că înmomentul de faţă producţia de căr-bune e pusă sub semnul întrebării,din cauza vânzării energiei termo pepiaţa naţională în foarte mică mă-sură, din cauza preţului de producţieridicat. Deputatul Monica Iacob-Ridzisusţinea că miniştrii Niţă şi Vosganiantrebuie să părăsească funcţiile,deoarece nu se descurcă în această

poziţie. Deşi asta nu ar fi neapăratcea mai bună soluţie a rezolvăriiacestei crize, suntem de acord căpentru rezolvarea crizei minerituluieste nevoie de voinţă politică. Gu-vernanţii, evident, nu au altă soluţiedecât cea a privatizării complexelor,o soluţie de avarie, dar nu una desalvare a acestui sector. Specialiştiicare au venit la Petroşani pentru aparticipa la workshop au identificatmai multe soluţii, a căror aplicare săconducă în final la sustenabilitatea şiprofitabilitatea industriei miniere şitermoenergetice din România. Depu-tatul PP-DD a făcut publice uneledintre cele mai abordabile, anume:construirea unui nou grup energeticla termocentrala de la Paroşeni, caresă folosească huila din Valea Jiului;retehnologizarea termocentraleiMintia, în vederea utilizării în continuare a cărbunelui, ca şi com-

bustibil, şi nu a gazului, aşa cum s-avehiculat în ultima perioadă; intrareaComplexului Energetic Hunedoaraîntr-o nouă construcţie energetică,bazată pe producţia de energie peutilizarea unui mix de resurse (căr-bune, apă, vânt, soare etc.); revi-talizarea sistemului de termoficare şiextinderea lui la nivelul tuturor localităţilor din Valea Jiului şi asigu-rarea, în acest fel, a încălziriilocuinţelor la un preţ competitiv; investiţii minime în cadrul tuturorexploatărilor miniere din Valea

Jiului; pornirea exploatării resurseloraurifere şi cuprifere din MunţiiApuseni, ceea ce ar însemna o marepiaţă pentru energia produsă pe bazacărbunelui din Valea Jiului; necesi-tatea implementării unui mecanismde colaborare între administraţiilelocale din Valea Jiului, CEH şi sindi-cate, precum şi societatea civilă.Pentru ca aceste soluţii să poată fipuse în aplicare este însă nevoie de odecizie politică, dar mai ales decuraj în metoda de guvernare.

Alina PIPAN

Soluţii pentru viabilizarea energiei termo ar fi

Workshop-ul pentru salvarea mineritului a stabilit şi soluţii pe termen scurt şi pe termen lung

Primăria Petrila face selecţie publică pentru

Atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă

Domeniile pentru care se acordă finanţare nerambursabilă dela bugetul local în 2013, conform H.C.L. nr. 89/ 2013, suntcultură (50.000 lei) şi sport (87.000 lei). Durata de imple-mentare a proiectelor este finele anului 2013. Cei interesaţipot depuneproiectelepână la 10 iunie, la ora 10.

Solicitantul vadepune documen-taţia prevăzută înRegulamentulprivind atribuireacontractantelor definanţare neram-bursabilă, şi înGhidul Solicitantu-lui, aprobate prinH.C.L. nr. 89/2013, la Registratura Primăriei Petrila. Evaluarea şi selecţionarea proiectelorîn vederea obţinerii de finanţare nerambursabilă se va face de către comisiade evaluare şi selecţionare a proiectelor de interes public. Punctajul se acordăîn funcţie de relevanţă şi coerenţă, metodologie, eficacitate costuri. Comisia va comunica la încheierea procedurii de evaluare şi selectare, în scris,solicitanţilor neselecţionaţi motivele neacordării finanţării şi celor selecţionaţinivelul sumelor aprobate în vederea încheierii contractelor.

Alina PIPAN

ÎNCHIRIERI

DIVERSE

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Dacă te înconjori de oameninegativişti sau pesimişti, fii sigurcă te vor influenţa şi pe tine în

mare măsură, ca atare ziua de-pinde enorm de anturajul în care nimereşti.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Se prefigurează la orizont unrezultat excelent ce te stimuleazăla maximum şi dacă mai primeşti

de la cei din jur şi aprecieri şilaude, parcă prinzi şi mai mult chef să ajungimai repede la ţinta visată.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Ai mare grijă ce alegi astăzi,pentru că eşti în faţa unei deciziişi nu eşti foarte atent la con-secinţele alegerii tale.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu te poţi debarasa de o amin -tire urâtă din trecut care areîncă efecte negative asupra ta.

Ar fi trebuit să uiţi demult acelemomente triste, dar tu continui să te ţii deacea situaţie neplăcută.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Deşi eşti obosit din cauza unuiprogram arhi-încărcat, eşti nevoitsă te concentrezi asupra unei

sarcini noi.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Dacă vezi că un proiect în-ceput demult nu mai are nimicnou de oferit, ar fi bine să te

gândeşti din ce în ce mai serios să-i pui punct decât să-l continui fără rost.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Ai numai motive de bucurie!Primeşti de la cei din jur superbesemne de afecţiune, de priete-

nie, de simpatie, care te fac să tesimţi bine în pielea ta.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Fii discret în privinţa planu ri lortale viitoare, învăluie-le într-oundă de mister, ca nu cumva să ţi

le fure altul mai iute în reacţii.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Îţi place să laşi copilul din tinesă se manifeste liber, mai alescând în preajma ta se află o per-

soană care îţi inspiră autoritate,protecţie şi putere.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Deşi ar fi suficiente motive debucurie în jurul tău, anturajul ecel care strică atmosfera.

Nimereşti printre oameni carecaută nod în papură chiar şi la cele mai fru-moase veşti.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

A venit vremea să recunoşti in-tervenţia salvatoare a unor pri-eteni în problemele tale actuale.

Totul s-a rezolvat cu bine şi răsufliuşurat, dar n-ar strica să scoţi în evidenţărecunoştinţa ta pentru cei care au partici-pat alături de tine.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Ceva îţi spune să nu cheltuieştiacum suma pe care ai reuşit să oaduni într-un cont de economii,pentru că, mai devreme sau mai

târziu, vei avea nevoie exact de acea sumă.

HOROSCOPHOROSCOP

www.zvj.ro

ANGAJĂRI

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase

şi delicioase specialităţi:Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315

Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004,

2 locuri, utilitară.Taxă plătită.

Telefon 0761.756839

IMOBILIARE

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994,distribuţie schimbată, cauciu-curi iarnă + vară, maşina seprezintă într-o stare foartebună.

Tel. 0765.591522

Vând Ford Fiesta model 2006,fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4airbag, abs, închidere centra-li zată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxamediu 300 euro. Un singurproprietar de nouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002,1.8 diesel, aer condiţionat,abs, geam el., închidere cen-tral i zată, radio cass original, 4airbag, un singur proprietar denouă, statul austriac, recentadusă în ţară. Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Mondeo, an 1998,1.8 benzină, airbag, radio cassoriginal, închidere centrali -zată, stare foarte bună, unsingur proprietar de nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316

DIVERSE

AUTO

Vând receptor Dolce, fărădatorii. Preţ 20 euro.

Telefon 0761.756839

Societate comercială angajează şofer profesionist, cat. C+E, cu experienţă, pentru transport internaţional de marfă, intracomunitar,cunoştinţele de limbă engleză, franceză, germană constituie un avantaj, salariu atractiv,doar persoane serioase.

CV-urile se trimit la adresa de e-mail: electro.center@yahoo.com.

Vând casă, situată în municipiul Vulcan (zona Mercur), la preţ de aparta-ment, poate fi achiziţiona -tă inclusiv prin programulPrima Casă.

Telefon 0731.805492

Vând teren 5000 mp Aninoasa, ieşire din indivizi -une, cadastru, intabulare,canalizare, curent, apă.

Telefon 0731.805492

Vând casă, 2 camere,Petroşani, str. Cuza Vodă,Colonie. Preţ 5.500 lei neg.

Telefon 0720.592543

Vând apartament 3 camereîn Dimitrov, situat la stra -dă, parter înalt, îmbună -tăţiri, centrală ter mică,geamuri termopan, izolatexterior, balcon închis, bineîntre ţinut, 2 boxe. Ideal detransformat şi în spaţiu cualtă destinaţie. Preţ 42.000euro.

Tel. 0724.571408

Vând teren în Petroşani, intra vilan, zona Maleia,front stradal, acces auto,utili tăţi, suprafaţa 2000mp, pretabil orice con-strucţie, panoramă deose -bită, preţ foarte mic neg.

Tel. 0726.291090

Magazin încălţăminte, B-dul 1 Decembrie 1918, angajează vânzătoare, experienţă 3 ani.

Telefon 0727.88.11.04

PUBLICITATE 11Ziarul Vãii Jiuluivineri, 17 mai 2013

Societate comercială ofer spre închiriere 3000 mp înPetroşani, parter + etaj.

Relaţii la telefon 0741.128434.

Societate comercială angajăm cofetar-patiser. Experienţa în domeniu reprezintă un avantaj. Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să necontactaţi la numărul de telefon 0723.291494.

Întreprindere în construcţii angajăm zidari, dulgherişi muncitori în finisaje interioare şi exerioare.

Trimiteţi mesaj cu prezentare la 0729.051729.

SC DRUPO SRL, cu sediul în Călan, str. Furnalistului,nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254.541720, produceşi comercializează la Baza de Producţie din Petroşani(fost CONPET), str. Fabricii, nr. 11 următoarele produse: pavele, borduri carosabile şi de trotuar;rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preţuri avantajoase.

CMYK

CULTURĂ12 Ziarul Vãii Jiuluivineri, 17 mai 2013

www.zvj.ro facebook.com/ziarulvaiijiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL PetroşaniRO24348364 � J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEAdocea@zvj.ro

ZiarulVaii Jiului

)

Redactor şef: Marian BOBOCzvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie:Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129

alinapipan@yahoo.comCorneliu BRAN - 0766.728688

Loredana JUGLEA - 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

Gheorghe OLTEANUMihaela PETROŞAN - 0732.413134

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. HunedoaraTelefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582

Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU,Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ,Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008.ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României

Ieri, până la ora 17, angajaţii TeatruluiDramatic Ion D. Sîrbu din Petroşanimunciseră să pună la punct absolut toatedetaliile pentru ca reprezentaţia să sedesfăşoare fără cusur.

Directorul teatrului, Nicoleta Bolcă, spunecă fuseseră făcute o serie de probe şi demodificări pentru a obţine claritatea idealăpentru proiecţie. Afară, aşteptau sosirearegizorului Călin Peter Netzer primarulTiberiu Iacob-Ridzi, presa şi alţi oficiali dinprimărie. Covorul roşu era întins, pentru aîntâmpina publicul curios să vadă proiecţia,aşa cum se pretează pentru un film premiatcu „Ursul de aur” la Berlin.„Ne bucurăm că la Petroşani îl avem caoaspete pe domnul Netzer, prezent cu pre-miul câştigat la Berlin şi îi mulţumim pen-tru că a acceptattitlul de cetăţeande onoare al mu-nicipiului Petroşanişi pentru că a per-mis vizionarea fil-mului”, a începutconferinţa de presăprimarul.„Mulţumesc pentrudistincţie. Sunt bu-curos să prezint fil-mul şi aici, deşi nu

există săli de cinema, iată o temă cemerită discutată. Am venit împreună cumama mea, care a trăit aici. Nu am apucatsă văd Petroşaniul, nici nu mi-l amintesc.Din păcate, nici nu o să am timp, pentru cămâine dimineaţă trebuie să plec”, a spusregizorul.Regizorul nu-şi mai aminteşte imaginea fos-tului oraş, dar speră ca într-o zi să aibătimpul necesar pentru a petrece câteva zileîn Petroşani. Cu tot programul încărcat, ovacanţă la Petroşani ar fi de aşteptat, pen-tru că regizorul are deja buletin dePetroşani. „Eu sunt cetăţean român şi cuocazia aceasta am vrut să-mi fac şi buletinde Petroşani”, a mai menţionat regizorul.În ceea ce priveşte munca artistică, regi-zorul spune că, deocamdată, nu lucrează laun nou film, dar premiul pe care l-a primit

îl bucură şi îl responsa-bilizează.Este dezamăgit de lipsasălilor de cinema, nunumai la Petroşani, ciîn toată ţara. De exem-plu, Sibiul, fosta capi-tală culturală, are doarun cinematograf, şiasta trebuie să dea degândit tuturor adminis-traţiilor locale.

Alina PIPAN

Valeriu Butulescu, la loc de cinste în

Antologia dell’aforismaromenoLa Torino, Editura Genesi a scos recent unfrumos volum „Antologia dell’aforismaromeno contemporaneo” (Antologia aforis-mului românesc contemporan) în traducereaAlinei Breje, sub îngrijirea scriitoruluiFabrizio Caramagna. Este prima antologie deacest gen, publicată în Italia.

Aşa cum era de aşteptat, concitadinul nostruValeriu Butulescu este bine reprezentat, fiindautorul cu cele mai multe aforisme selectate.În prefaţa volumului, Fabrizio Caramagna îl de-scrie pe Butulescu drept „unul dintre cei maitraduşi autori de aforisme din lume”.Menţionăm că lui Valeriu Butulescu i s-au publi-cat două volume de aforisme în Italia:„Aforismi”, la Editura Agora (2002) şi „Oasi diSabbia” la Editura Genesi (2011). Pentru acestultim volum autorul a primit două importantepremii anul trecut, cu ocazia FestivaluluiAforismului European „Torino in Sintesi”.Ocazie cu care Asociaţia Aforiştilor din Italia l-anumit pe Butulescu „poate cel mai mare autorcontemporan de aforisme din Europa”. Astăzi,17 mai, antologia de aforisme va fi lansată laTârgul Internaţional de Carte de la Torino, subegida Institutului Cultural Român. (R.H.)

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi l-a întâmpinat cu „pâinea şisarea” titlului de „cetăţean de onoare” pe

Regizorul Călin Peter Netzer

Un vulcănean aproape de Boston

Marian Boboc: Mă bucur să am ocazia de a discuta despre evenimenteletumultuoase din zona Bostonului, evenimente care au ţinut prima pagină aştirilor din întreaga lume vreme de câteva săptămâni, tocmai cu unul dincolaboratorii ziarului nostru, originar din Valea Jiului, mai precis din Vulcan.Din câte îmi amintesc, locuieşti în această zonă din 2006 şi din câte ştiu chiarfoarte aproape de Boston.

Alin RUS: Ai reţinut bine. Locuiesc în oraşul Worcester, statul Massachusettsdin august 2006. Worcesterul, cu o populaţie de 181.000 locuitori, este al doileaoraş ca mărime după Boston din cunoscuta zonă a Statelor Unite, New England.De asemenea, este unul dintre oraşele cele mai apropiate de Boston, situându-sela o distanţă de doar 70 de kilometri de acesta.

Marian Boboc: Fiind atât de aproape de Boston, bănuiesc căevenimentele din ultima lună, începând cu atentatul din 15 aprilie, vânareacelor doi terorişti şi tevatura legată de aducerea cadavrului lui TamerlanŢarnaev într-o casă mortuară din vecinătatea Bostonului, s-au resimţit şi înzona în care locuieşti.

Alin RUS: Bineînţeles. Mai ales evenimentele din săptămâna trecută, privindgăzduirea corpului neînsufleţit a lui Tamerlan Ţarnaev într-o casă funerară dinWorcester, le-am resimţit cu mai multă acuitate, ele petrecându-se tocmai încomunitatea în care trăiesc şi îmi desfăşor activitatea de aproape şapte ani. Deaceea şi datorită interesului meu pentru studiile de tanatologie voi insista îninterviul de faţă mai mult asupra acestor fapte.

A aflat de la un alt vulcănean

Marian Boboc: Să începem cu primele evenimente. Unde şi cum te-ausurprins şi mai ales cum au fost percepute în comunitatea din care faci parte?

Alin RUS: Interesant este faptul că la ora atentatului eu eram în grădinacasei în care locuiesc, lucram ceva şi am fost sunat de un prieten tot din oraşulVulcan, care locuieşte de mai bine de 10 ani în America, dar în zona Cleveland,Ohio. El este şofer pe tir şi, auzind la radio toată întâmplarea, m-a sunat să vadădacă nu cumva sunt în zona atentatului, dacă n-am păţit ceva. Imediat dupăaceea am sunat eu însumi la cunoştinţele şi prietenii mei din Boston să îi întrebdespre atentatul cu bombă. Din fericire, niciunul dintre ei nu s-a aflat în zonaevenimentului. A doua zi am primit diverse emailuri din partea conduceriiuniversităţii de care aparţin, îndeosebi de suport şi condoleanţe pentru familiilevictimelor, dar şi de îngrijorare faţă de teroriştii care sunt încă în viaţă şi continuă

să ameninţe cu prezenţa lor liniştea comunităţii statului Massachusetts.Zilele care au urmat, de la primele încercări de descoperire şi identificarea suspecţilor şi vânarea lor care s-a desfăşurat pe parcursul câtorva zile, aufost de fapt cele mai tensionate.

Teroriştii căutaţi şi la Worcester

Marian Boboc: Ce s-a petrecut mai exact în comunitatea ta?Alin RUS: Deşi se află la o distanţă de 70 kilometri de Boston,

Worcesterul era pe lista oraşelor în care s-ar fi putut adăposti teroriştii dupăconsumarea atentatului. De aceea, în oraş s-au luat măsuri importante desecuritate din partea poliţiei locale. Pot să spun că n-am văzut niciodatăatât de multe maşini de poliţie dislocate pe străzi; în plus, radare ale poliţieila fiecare intersecţie importantă şi, mai ales, pe autostrăzile care intră înoraş. Am văzut, de asemenea, zeci de maşini oprite de poliţie iar şoferii -legitimaţi, ba chiar şi controale ale portbagajelor şi interioarelor unormaşini. Practic, eu cred că toate efectivele poliţiei locale au fost puse înmişcare în acele zile. În acelaşi timp, în vreme ce în Boston şi suburburbiilesale (de fapt, oraşe cu autonomie administrativă, dar alipite de Boston),precum Watertown, Waltham şi Cambridge, s-a instalat starea de urgenţă,o parte dintre locuitorii acelei zone au venit spre locuri mai puţintensionate, precum zona Worcesterului. Şi mă refer aici mai ales la tot felulde întâlniri dintre oamenii de afaceri din Boston, plus multe persoane din

Convorbiri la ziarSupliment

gratuit al ZiaruluiVăii Jiului

� Anul III � Nr. 29� 17 mai 2013

� 4 pagini

Marian Boboc în dialog cu Alin Rus despre

Atentatul care a zguduit America şimahalaua româno-americană a morţii

CMYK

Paginile

I-IV

Alin Rus, colaboratorul ZVJ, în faţa statuii lui Lincolndin Washington

clasa de mijloc obişnuite să-şi petreacă serile larestaurantele din zona marii metropole. Toateacestea, de nevoie au trebuit să aibă loc în Worcesterşi împrejurimi. Însă, chiar şi aşa, nu numai linişteasocială dar şi economia regiunii au avut puternic desuferit.

PIB-ul din zona Bostonului - 360 miliardedolari!

Marian Boboc: Ai putea să dai mai multedetalii legate de acest aspect. În mass-mediaromânească s-a vorbit destul de mult despre acestaspect, fără însă să a se explica cu preciziemecanismele responsabile pentru afectareaeconomiei regiunii.

Alin RUS: Pentru a răspunde la aceastăîntrebare extrem de complexă în însăşi esenţa ei, voipleca de la câteva date simple. Să ne gândim doar căzona Bostonului (ceea ce înseamnă doar Bostonul şicele câteva mici oraşe alipite lui care nu includeWorcesterul şi oraşele aflate la peste 15 kilometridepărtare) are un produs intern brut de peste 360miliarde dolari pe an. Dacă ar fi să îl comparăm cucel al României care e de numai 190 miliarde pe ansau chiar cu cel al Greciei care este de doar 303miliarde de dolari pe an (după criza din 2008), vedemcă Bostonul reprezintă o maşină economicăincredibilă. Propriu zis zona metropolitană aBostonului este la egalitate cu cea a Danemarcei, oţară europeană civilizată cu standarde economice şisociale foarte înalte.

Marian Boboc: Într-adevăr, pare greu decrezut că un oraş cu mai puţin de două milioane delocuitori poate avea o putere economică atât demare.

Alin RUS: De fapt, zona numită Metro Bostonsau Inner Core Boston Area are mai puţin de 1 milionde locuitori, pe când Greater Boston, care cuprinde oregiune mult mai mică totuşi chiar şi decâtTransilvania şi are puţin peste 4 milioane şi jumătatede locuitori. Cu toate acestea, ea este a şasea zonă caimportanţă economică din Statele Unite şi adoisprezecea din lume. Dacă ne raportăm însă laoraşele americane cu putere economică mai mare,precum New York, Chicago, Los Angeles, Hudson şiDallas, vedem că ele se bazează pe industriiputernice, precum cea petrolieră (Hudson şi Dallas)sau pe industria prelucrătoare (Los Angeles şiChicago). New York-ul, care pe lângă că este un portextrem de mare, are şi el o gamă foarte variată deindustrii (telecomunicaţii, comerţ, oţel, chimicăetc.), fiind, de fapt, cel mai puternic centru

economic al US. În comparaţie cu aceste oraşe,Bostonul se bazează mult pe aşa numitele activităţieconomice curate precum sistemul universitar,turismul, activităţile de market, sectorul sanitar şihigh tech. Să ne gândim doar la faptul că cele maiprestigioase universităţi din lume, Harvard şiMassachusetts Institute of Technology, sunt localizateîn Boston. Taxele la aceste universităţi suntincredibile, ajungându-se la 84.000$ pe an pentru unMasterat de Administrarea Afacerilor, la Harvard, spreexemplu. De asemenea, sectorul medical, care, îngândirea noastră de cetăţeni ai unui stat postsocialist,reprezintă o sursă de pierderi şi investiţii ale statului,în Boston (şi US în general) fiind complet privatizataduce o cifră de câteva sute de milioane de dolariprofit anual. Pe lângă toate acestea, avem zecile derestaurante, baruri, cofetării, toate extreme deprofitabile, care deservesc turişti, studenţi, pacienţiai sectorului medical, plus conferinţele, simpo -zioanele şi colocviile care au loc zilnic în acesteinstituţii prestigioase. Ei bine, chiar şi aceste micisocietăţi comerciale au profituri de câteva mii, uneorizeci de mii de dolari pe zi. Pe lângă acestea maitrebuie incluse neapărat transporturile care deservesctoate aceste sectoare menţionate şi asigură circulaţiacălătorilor şi mărfurilor. Acum să ne gândim că timp

de câteva zile acest lanţ care funcţiona ca unmecanism ireproşabil a fost puternic perturbat. Deaici şi frustrarea locuitorilor acestei urbe liniştite.bazată însă pe reguli ferme de bună cuviinţă şirespect interuman. Această frustrare cred eu s-areflectat ulterior în comportamentul şi atitudineacomunităţii faţă de cei doi atentatori.

Spiritul civic - esenţa… vânătorii de suspecţi

Marian Boboc: Ai făcut referire la spiritul civical locuitorilor Bostonului. Care a fost rolul acesteiatitudini civice în identificarea şi capturarea celordoi suspecţi.

Alin RUS: Cred că a fost elementul esenţial însuccesul acestei operaţiuni. Propriu zis, spiritul civical acestei metropole a constituit cheia succesului„celei mai ample vânări de suspecţi” din istoriaStatelor Unite. Maratonul din Boston este, prin esenţalui, un eveniment sportiv de excepţie, o marcă aoraşului Boston şi o tradiţie care continuă din 1897.Acesta cred că a fost un motiv în plus pentrucomunitatea bostoniană să se implice cu toateeforturile în identificarea şi capturarea suspecţilor.Pentru că atentatele, pe lângă costurile şi suferinţaumană provocată, au lovit într-un simbol importantal acestui oraş deosebit. Însă, aşa cum au afirmat nuo dată specialiştii în atentate teroriste, terorismulînsuşi este în mod indisolubil legat de simboluri. El nuloveşte neapărat într-o persoană sau un grup anumit,ci într-un simbol, o idee sau un sistem de valori. Defapt, cei doi terorişti planificaseră atentatele multmai târziu, de ziua Americii, pe 4 iulie, dar şi-auschimbat planurile fiindcă construcţia celor douăbombe a fost finalizată mai repede decât seaşteptau…

Identificarea originii răului

Marian Boboc: Bătălia pe tărâmul simbolurilor,a identităţii şi recunoaşterii apartenenţeivictimelor apare şi atunci când e vorba de stabilireaapartenenţei agresorilor.

Alin RUS: Ai perfectă dreptate. Să ne amintimpuţin de cazul atacului armat de la UniversitateaTehnică din Virginia din aprilie 2007. Atunci, unstudent de origine coreană, Seung-Hui Cho, a ucis 32de persoane şi a rănit alte 17. Ei bine, ulterior a fostidentificat în mass-media ca fiind „coreanulatentator”, „coreanul terorist” şi aşa mai departe.Aceasta cu toate că el avea cetăţenie americană şi a

vineri, 17 mai 2013IISPECIAL www.zvj.ro

vineri, 17 mai 2013 III SPECIALwww.zvj.ro

venit de la vârsta de 8 ani în US, fiind crescut şi formatpe tărâm American. La fel s-a întâmplat şi acum, cândcei doi fraţi Ţarnaev au fost identificaţi ca ceceni,daghistanezi sau chiar ruşi. Lucrurile au mers pânăacolo, încât preşedintele cecen a dat un comunicatoficial, în care a afirmat că cei doi nu au nimic de-aface cu Cecenia, fiind doar o creaţie a „culturiiamericane”. Ei bine, eu consider această luptă pentruidentificarea originii răului printr-o singură cauzăculturală, economică sau religioasă pierdută din start.Este mult mai eficient să analizăm istoria personală aacestor subiecţi, felul în care au crescut, familia dincare au provenit, apartenenţa religioasă, frustrările şineajunsurile suferite într-o ţară străină prin însăşicondiţia de emigrant etc. E vorba despre un întregcomplex de împrejurări şi cauze, care determină înfinal motivaţiile şi ideologia criminală.

Unde şi cum se îngroapă un atentator

Marian Boboc: Să trecem la evenimentele desăptămâna trecută, petrecute tocmai în oraşul în carelocuieşti. Este vorba desigur de aducerea corpuluineînsufleţit al teroristului Tamerlan Ţarnaev la o casămortuară din localitatea Worcester.

Alin RUS: Într-adevăr, povestea e plină deperipeţii, dar şi de tâlcuri, dând peste cap multe dinasumţiile specialiştilor în domeniu. Spre exemplu, Tanya Marsh, o profesoară laUniversitatea Wake şi specialistă în probleme legate de legislaţia înhumării înStatele Unite, spunea: „În America când cineva moare, acesta reprezintă sfârşitulpedepsei sale. De asemenea, Statele Unite au reuşit să managerieze fără mariprobleme îngroparea unor criminali notorii, precum Lee Harvey Oswald (ucigaşulpreşedintelui Kenedy) şi Adam Lanza care a ucis 20 de copii şi 6 profesori înNewtown, Connecticut. De aceea, fixaţia oamenilor faţă de această problemă(îngroparea lui Tamerlan Ţarnaev) este atipică”.

Marian Boboc: Cum a început această poveste?Alin RUS: Evenimentul are la bază, de fapt, legislaţia legată de problema

decesului şi a înhumării în Statele Unite. Când cineva moare într-o localitateamericană, el este de obicei îngropat în localitatea în care a decedat. Spunîngropat, deşi termenul este oarecum nepotrivit. În America procentul îngropăriieste foarte redus. Cei mai mulţi decedaţi sunt incineraţi. Iar acest fapt are labază în primul rând motivaţii economice. Dacă o înmormântare poate costa10.000$ sau chiar şi mai mult într-un oraş mare, o incinerare ajunge la doar câtevasute de dolari… Aşadar, majoritatea americanilor preferă această soluţie. Dacă,să spunem, un om al străzii fără familie moare, şansele de a fi îngropat sunt foartemici. În cele mai multe cazuri el este incinerat, iar costurile le suportă primăria.În alte cazuri, corpul poate fi revendicat de universităţi de medicină care aunevoie de cadavre în munca de cercetare şi educaţie. Revenind acum la cazulnostru… După legea americană, Tamerlan ar fi trebuit îngropat fie în Cambridge,locul rezidenţei sale, fie în Boston, locul morţii sale. Ei bine, această ambiguitatea fost speculată de ambele comunităţi, sever afectate de atacul terorist şi de„vânătoarea” care a urmat. Dacă corpul său nu ar fi fost revendicat de nimeni,

foarte probabil că el ar fi urmat să fie incinerat, iar odată încheiat procesul,cenuşa victimei nu cred că ar mai fi reprezentat o problemă. Însă, în acest cazcorpul a fost revendicat de unchiul său, care dorea să îl îngroape conformritualului Islamic. Ei bine, în acest caz, unchiul trebuia să găsească un cimitir caresă accepte înhumarea - această procedură fiind din nou tipică legislaţieiamericane. Însă, toate cimitirele din zonă au refuzat îngroparea teroristului, fiepe motive de securitate, fie pe motive de repudiere. Aşa s-a ajuns la situaţiacomplicată în care nu se mai ştia ce poate fi făcut cu corpul. De aceea,municipalitatea din Boston a făcut apel la cei care pot găsi soluţii în acest sens.Şi au apărut mai multe oferte, din câte am înţeles. Însă, amănuntele nu se cunosc.S-a optat în final pentru oferta lui Peter Stefan, proprietarul şi directorul caseimortuare „Graham Putnam & Mahoney Funeral” din Worcester, care a declaratcă va găzdui corpul neînsufleţit, până când acesta va primi autorizaţia deînhumare.

O vizită morbidă la „Graham Putnam&Mahoney Funeral”

Marian Boboc: Care crezi că a fost motivaţia proprietarului pentruaceastă ofertă?

Alin RUS: În presa locală din Worcester s-a scris că Peter Stefan ar fi făcutacest gest din compasiune şi înţelegere. Însă detaliile nu se cunosc cu exactitate.Nu trebuie exclusă, totuşi, nici dorinţa de publicitate, oportunitatea de a se găsifie şi pentru câteva zile în lumina reflectoarelor etc. De asemenea, nu putemexclude faptul că această casă mortuară nu este nici cea mai luxoasă, nici cea maiimportantă din oraş, ba chiar se află situată într-o zonă cam prost famată a

Worcesterului, pe Main street, stradă recunoscută cafiind „sediul” unor traficanţi de droguri, zonă cuprostituţie şi magazine care deservesc clasa de jos. Înacest context, merită pusă întrebarea de ce dintreofertele existente s-a ales tocmai aceasta. Răspunsulpe care mi l-am dat eu însumi a venit, după ce amdescins în persoană la locul respectiv. În primul rând,casa mortuară se află în Worcester, al doilea mare oraşdin zona New England, aşadar, cu efective poliţieneştiserioase care ar fi putut face faţă cu succes unei situaţiide criză şi chiar unui protest violent. În plus, casamortuară „Graham Putnam&Mahoney Funeral” esteaşezată foarte strategic. În spatele ei sunt alte case, decare ea este separată printr-un gard. În stânga e ocompanie de vânzare a autoturismelor second-hand,separată şi ea printr-un gard, iar în dreapta sunt deasemenea clădiri. În plus, tocmai în faţa acestei casemortuare Main Street se îngustează şi din patru benzidevine cu două benzi. Paralel cu casa mortuară se aflăacum un şantier în lucru, pentru că o clădire veche afost dezafectată, iar locul e împrejmuit cu gard. Aşadar,în cazul unui protest, manifestanţii ar fi trebuit săblocheze propriu zis strada principală, fapt denepermis, deoarece acel punct din Worcester leagăcentrul oraşului cu celelalte două părţi ale urbei: parteaestică şi cea vestică. Ca urmare, singurul loc undecineva putea protesta era pe micul trotuar de pe partea

vineri, 17 mai 2013IV www.zvj.roSPECIAL

cealaltă a drumului din faţa casei mortuare. Acestlucru s-a şi întâmplat imediat după aducereacadavrului teroristului în Worcester. Au existat diversebannere, pe care scria că teroristul trebuie trimis înDagestan sau Cecenia. Alţi protestatari comentau căar trebui incinerat, iar cenuşa aruncată la toaletă.Protestul a îmbrăcat accente de mahala pe alocuri, dara fost puternic descurajat atât de autorităţile localecât şi de mass-media, care a prezentat toate acesteevenimente într-o manieră cât se poate de decentă.

10.000 dolari/ zi - sistemul de securitate

Marian Boboc: Cât au durat aceste proteste?Alin RUS: Aproape o săptămână. Practic,

întreaga perioadă cât cadavrul a fost găzduit la„Graham Putnam&Mahoney Funeral”. Problema adevenit şi mai volatilă când s-au dat în vileag costurileefectivelor de securitate dislocate în zonă. Conformziarului local Worcester Telegrame&Gazette, costurileaferente pazei zonei respective se ridicau la peste10.000$ pe zi. Aşadar, comunitatea locală era nevoităsă plătească un preţ destul de pipărat pentrudeţinerea unui terorist, pe care-l ura şi care, chiar şidecedat, continua să creeze pagube, de data asta înWorcester la 70 kilometri de Boston. Toate acestea aufăcut ca protestele să se intensifice în ultimele zile,iar şeful poliţiei locale să lanseze apeluri disperatepentru găsirea unei soluţii.

Cadavrul teroristului - mutat în Doswell

Marian Boboc: Din câte am citit şi în presa din ţară, se pare că au existatmai multe variante pentru soluţionarea cazului, incluzând-o aici şi pe cea atrimiterii cadavrului în Dagestan.

Alin RUS: Această ultimă soluţie nu cred că a fost vreodată luată serios îndiscuţie. Americanii se temeau că, odată ajuns într-o ţară cu majoritate islamicăşi cu resentimente faţă de America, teroristul ar fi putut fi transformat într-unerou. Or, această variantă trebuie exclusă din start… Au existat ulterior şi alteoferte, însă toate s-au risipit pe cât de repede au apărut. Probabil că niciproprietarul agenţiei funerare şi nici şeful poliţiei locale nu s-au aşteptat la reacţiiatât de vehemente şi dure din partea comunităţii locale şi e foarte posibil căacesta a fost şi unul dintre motivele risipirii celorlalte oferte. Aceasta cu toate căopiniile, chiar şi ale protestatarilor, erau împărţite şi domnea un soi de confuziegenerală. Spre exemplu, Peter Stefan, proprietarul agenţiei, a fost numit cânderou al comunităţii locale „prin gestul său de compasiune şi curaj”, când„iresponsabil”, pentru că a adus în Worcester un terorist care a provocat atât demult rău comunităţii bostoniene vecine. La fel s-a spus şi despre şeful poliţieilocale: fie că e un fricos şi disperat (mai ales datorită apelurilor sale repetate

pentru găsirea unei soluţii), fie că e un brav ofiţer care a ştiut să gestioneze bineo situaţie de criză.

Punctul culminant al protestelor a fost atins miercurea trecută, iar eu eramcurios să văd ce se va întâmpla a doua zi când am decis să iau şi câteva fotografii.Însă, în noaptea de miercuri spre joi cadavrul a fost mutat, găsindu-se soluţiaîngropării sale într-un cimitir din oraşul Doswell, statul Virginia, care a acceptatînhumarea. A doua zi dimineaţă, adică joia trecută, s-a făcut anunţul că teroristula fost mutat. Imediat după aceasta a urmat o ploaie foarte puternică care i-aîmprăştiat pe toţi manifestanţii sau curioşii, astfel încât doar steagurile americaneagăţate pe gardul companiei de construcţii de pe trotuarul paralel cu casafunerară au rămas ca o amintire a protestelor.

Mahalaua româno-americană a morţii

Marian Boboc: Iar noi credeam că moartea unor persoane celebrecreează bulibăşeală numai la noi, în România.

Alin RUS: Da, îmi amintesc de articolul lui Andrei Pleşu „Nu de moarte măcutremur, ci de mahalaua ei”. Filosoful român vorbea în acest mic eseu demoartea regizorului Sergiu Nicolaescu şi de dorinţa acestuia de a fi incinerat, fapt

care a trezit valuri de agitaţie în sânulsocietăţii româneşti. Eu cred că AndreiPleşu s-a grăbit puţin atunci când aafirmat că moartea poate trezi accente demahala numai în spaţiul românesc. La felca şi în cazul regizorului român, moarteaunui terorist a trezit reacţii de mahalachiar şi într-o urbe americană. Ceea ce seobservă în ambele cazuri e felul în caremoartea unor persoane celebre (saudevenite celebre) a reuşit să disloce oserie de concepţii culturale şi idei bineîmpământenite în partea locului, faptpentru care a şi cauzat asemenea reacţiisociale. În cazul regizorului român s-auzdruncinat ideile românilor despre ceeace trebuie să însemne înmormântareacreştină, pe când în cazul teroristului dinAmerica s-au pus în lumină o serie deconcepţii privind relaţia comunităţiilocale cu criminalul care a ucis câţivadintre membrii săi, i-a tulburat liniştea, alovit în simbolurile sale fundamentale şi azguduit din temelii economia locală. Credcă implicaţiile profunde, psihologice şimorale ale acestui gen de episoade, lacare am asistat şi eu în Worcester, nu potfi revelate decât de ştiinţa psihologieisociale sau de o ramură specializată aEtnologiei care este Tanatologia.