1UNIVERSUL

Săptămânal de informare, anchetă şi comentariiFondat: 1884 Luigi Cazzavallian, 2001 Ion Cilica-Deaconu

ISSN:1582-7666 Nr. 667 martie 2013 - Gratuit www.ziaruluniversul.ro

Turism monahal la Poiana!

Clubul Pandurii, înapoiază eşalonat Diviziei Miniere

sponsorizarea din 2011

Bârcă şi Cotojman o susţin pe Udrea

Sindicaliştii din Meridian au cerut garantarea locurilor de muncă în

CEO pentru următorii 5 ani

pag. 2

pag. 6

pag. 3

pag. 12

Managerul CEO, cu salariul mai mic decât cel avut la CE Rovinari

Laurenţiu Ciurel, managerul CEO, nu consideră că are un salariu mare, adică cei 5000 de euro impozabili stabiliţi recent de către Consiliul de Supraveghere al CEO. De asemenea, acesta nu consideră că salariul său trebuie comparat cu cel al preşedintelui ţării, şi nici cu cel avut de directorul general al Poştei Române, Ion Smeeianu. Cel din urmă are de altfel o remuneraţie lunară netă cuprinsă între 6.000 de euro şi 11.000 de euro, rezultând un câştig anual plasat între 72.000 de euro şi 132.000 de euro, conform unor hotărâri AGA ale companiei, unde statul deţine 75% din acţiuni. Din cauza cazului ,,Smeeianu”, ordonanţa care stabileşte aceste salarii mari, dată în 2011 de Guvernul Boc, s-ar putea însă modifica.

Profitând de cea mai frumoasă zi a celebrării femeii, Primăria Tg-Jiu

transmite cele mai calde urări de sănătate şi fericire tuturor doamnelor şi domnişoarelor.

LA MULŢI ANI!Primar, FLORIN CARCIUMARU

Aniversarea frumoasei zile de 8 Martie să vă aducă stimate doamne și domnișoare,

împliniri, sănătate și bucurii alături de cei dragi. Vă mulțumim pentru tot ceea ce faceți , aducându-ne întotdeauna o rază de bucurie

în suflet. Vă urez ca spiritul proaspăt al primăverii să vă însoțească mereu.

La mulți ani! Ion Călinoiu, Președintele Consiliului Județean Gorj

Ziua Femeii să vă înmiresmeze inima şi sufletul cu parfumul florilor ei neasemuite, iar

chipul să vă fie luminat la vederea primului ghiocel. Cele mai frumoase gânduri şi urări de bine pentru toate reprezentantele sexului

frumos La Mulţi Ani !DEPUTAT VICTOR PONTA

An de an, sărbătoarea de 8 Martie ne readuce speranţa, optimismul, credinţa în mai bine

şi fericirea. Parfumul florilor de primăvară, roua dimineţilor calde, adierea vântului, toate acestea să-şi găsească locul în sufletul tuturor

femeilor. La Mulţi Ani şi toate cele bune .

Subprefectul Sorin Arjoca

2 UNIVERSUL

Castelul Roşianu din Turburea, aflat pe raza satului Poiana, a fost încredinţat gratuit Mitropoliei Olte-niei, asta după ce scoaterea la licitaţie a clădirii dărăpănate a eşuat lamentabil. De altfel, în campania pentru alegerile locale, senatorul PSD, Toni Greblă, a participat personal la o şedinţă de Con-siliu Local în care se punea pe tapet organizarea unei licitaţii pentru vân-zarea imobilului pentru care instituţia publică locală nu avea banii necesari restaurării. Deşi atunci consilierii au fost de acord cu acest demers, inclusiv Greblă aprobând verbal licitaţia, aces-ta nu a mai avut loc. Luna trecută, pe ordinea de zi a CL Turburea apare însă ca prin minune noul proiect de hotărâre care privea încredinţarea castelului Mitropoliei Olteniei. Proiectul nu se aprobă, fiind votat de doar 7 consilieri. Ion Bârcă, primarul comunei, crede însă că proiectul are aprobare, dar nu ia în calcul că acesta pentru avizare favorabilă necesită 9 voturi din 13 şi nu 7. În concluzie proiectul reapare pe ordinea de zi la următoarea şedinţă.

Consilierii ,,convinşi” să voteze ,,pentru”

De data aceasta, Bârcă se implică personal pentru a convinge consilierii din Opoziţie să voteze ,,pentru” încredinţarea castelului Mitropoliei. Nu se ştie la ce metode ,,neortodoxe”

a apelat edilul, sau la câte rugăciuni a apelat Mitropolia, cert este că la şedinţa de vineri consilierii au votat cum a vrut primarul PDL. Consilierii nu au făcut nazuri nici când au văzut că trebuie să aprobe pe lângă castelul şi terenul de sub acesta mai trebuie să mai pună pe tavă Mitropoliei Olteniei şi 10.000

metri pătraţi de teren aflat în jurul proprietăţii fostului boier Roşianu. Astfel, atât clădirea cât şi terenul de 100 de ari au fost încredinţate Mitrop-oliei cu titlu gratuit pe perioada cât clădirea va exista.

Popii nu fac agricultură fac agrement

La şedinţa de vin-eri de CL a participat, la cerea consilierilor, şi o faţă bisericească, este vorba de pro-topopul de la Târgu-Cărbuneşti. Acesta a explicat, întrebat fiind ce va face Mitropolia cu castelul, că îl va res-

taura făcând din el un fel de casă de cultură, de agrement şi turism pentru tineri. În ce priveşte terenul, pe acesta noii proprietari vor ridica căsuţe de vacanţă. Preotul a dat exemplu cele deţinute de instituţia bisericească la Tismana, explicând că la Turburea se va face şi turism monahal. Consilierii

nu au fost prea convinşi de cele auzite, dar deja îşi dăduseră votul pentru ce-darea gratuită a castelului şi terenului Mitropoliei Olteniei. Consilierii nu au pus de altfel condiţii noului propri-etar, care nu este obligat să se apuce de restaurare într-un anumit termen de timp, şi că dacă nu va face ce s-a angajat terenul şi castelul va reveni autorităţilor locale.

Hotărâre, cu lacune în favoarea Mitropoliei

Astfel, proiectul de hotărâre aprobat de consilierii din Turburea are nenumărate lipsuri care avantajează însă Mitropolia şi dezavantajează autorităţile locale, care nu au vreun câştig de pe urma tranzacţiei. Singurul câştig pare că este că autorităţile, sau mai precis primarul Ion Bârcă, a scăpat în cele din urmă de clădirea veche de 100 de ani, pentru care nu avea bani de reabilitare. În ultimii ani, conacul a avut însă cumpărători, numai anul trecut licitaţia anunţată dar nerealizată atrăgând în zonă mai mulţi afacerişti italieni.

Turism monahal la Poiana!Castelul Roşianu din Turburea şi 10.000 de mp de teren,

puse pe tavă gratuit Mitropoliei Olteniei

Centralele pe cărbune din Gorj, printre cele mai poluante din Europa

Consilierii locali din Turburea au votat vineri, în unanimitate, încredinţarea Castelului Roşianu Mitropoliei Olteniei, pentru ca această instituţie de cult să îl reabiliteze şi să ridice pe proprietate căsuţe

de vacanţă. Luna trecută, proiectul a fost votat doar de 7 consilieri deşi pentru aprobare avea nevoie de 9 voturi, adică de două treimi din numărul consilier-ilor. La şedinţa de săptămâna trecută lucrurile s-au

schimbat, toţi consilierii aprobând tranzacţia deşi majoritatea se întreabă care este câştigul instituţiei publice în urma acestui demers.

ANAMARIA STOICA

Un studiu publicat de Health and Environment Alliance (HEAL) făcut public, recent, de către Fundaţia TERRA Mileniul III, clasează cen-tralele pe cărbune ale Complexu-lui Energetic Oltenia(CEO) în topul celor mai poluante unităţi de acest gen în ceea ce priveşte cantitatea de substanţe nocive eliberate în atmosferă. În top se află şi centralele pe cărbune din Germania şi Polonia, şi alte două din ţara noastră.

Potrivit studiului, ,,dintre cele mai poluante 20 de centrale pe cărbune din UE, 5 sunt instalaţiile româneşti de la Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Işalniţa şi Mintia”. În cuprinsul studiului se atrage atenţia că acest factor de polu-are este responsabil în fiecare an pen-tru 18.200 de morţi premature, aprox-imativ 8.500 de cazuri noi de bronşită cronică şi peste 4 milioane de zile de lucru pierdute. În termeni economici,

impactul arderii cărbunelui în Europa costă aproximativ 42,8 miliarde euro pe an. Aceste costuri sunt asociate în mare parte cu afecţiunile respira-torii şi cardiovasculare ce reprezintă două tipuri principale de boli cronice în Europa. Împreună, centralele pe cărbune din Polonia, România şi Ger-mania sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din impactul total al acestor instalaţii asupra sănătăţii umane. Producţia de energie electrică

pe bază de cărbune se adaugă la cali-tatea şi aşa slabă a aerului din Euro-pa - afectată în principal de sectorul transporturilor, industrie, încălzirea rezidenţială şi agricultură. Cen-tralele electrice pe cărbune eliberează cantităţi substanţiale de pulberi în suspensie (particule de praf) , dioxid de sulf, oxizi de azot. Dintre acestea, cele mai periculoase pentru sănătate sunt pulberile fine (PM2.5), iar facto-rii nu au graniţe, avertizează HEAL.

CEO cumpără certificate de CO2

În ciuda studiului în cauză CEO face substanţiale investiţii pe mediu. Astfel, Complexul Energetic Oltenia(CEO) respectă termenul de conformare pentru achiziţionarea de certificate de CO2, necesare pentru ca structura energetică să poată funcţiona şi din aprilie anul viitor. Urmare a profitului înregistrat de unităţile aflate în structura CEO din vara acestui tre-cut, s-au putut achiziţiona până în noi-embrie 2012, 3.200.000 de certificate de CO2. ,,Tranzacţia a fost realizată transparent, pe Bursa Română de Mărfuri. CE Oltenia poate respecta termenul de conformare impus de Directiva Europeană 2003/87/CE, re-spectiv data de 30.04.2013”, se arată într-un comunicat al CEO.

A.STOICA

3UNIVERSUL

Bârcă şi Cotojman o susţin pe Udrea

Comisia Paritară a CEO, vot pentru noul regulament de acordare a biletelor de odihnă şi tratament

Cercetat penal pentru deţinere ilegală de armă

Primarul comunei Turburea, Ion

Bârcă, prezent ieri la întâlnirea cu Vasile Blaga de la restaurantul pe Insuliţa din Târgu-Jiu nu a fost con-vins de actualul preşedinte al PDL, să îi mai acorde un vot de susţinere la Convenţia Naţională din 23 martie. Cel puţin asta a declarat după întreve-

derea cu Blaga, primarul PDL de Tur-burea care a spus răspicat că votul său la Bucureşti se va îndrepta spre Elena Udrea, asta deoarece candidat la şefia PDL l-ar fi susţinut pe edil în proiect-ele sale edilitar-g o s p o d ă r e ş t i . ,,Eu votez pe El-ena Udrea, pe mine m-a ajutat, mi-a dat sfaturi iar când era ministru m-a ajutat cu şcoala din Tur-burea. Am fost la dumneaei la birou atunci iar acum o susţin deoarece chiar merită. Să mă ierte domnul Blaga dar la ora asta nu mi se părea corect să mai vină şi să ne prezinte moţiunea sa. Nu am nimic cu Ion Cupă, el este un băiat de nota 10, şi asta deoarece ne-a lăsat

libertatea să alegem cu cine votăm”, a declarat Bârcă, mulţumit însă că la întâlnirea de la Târgu-Jiu, PDL s-a prezentat cu 300 de membrii în faţa

candidatului la şefia partidului.

Nu nu-mai Bârcă s-a dovedit anti Blaga, asta deoarece la întâlnirea de ieri de la Târgu-Jiu, marele absent a fost primarul din Roşia de Amara-

dia, Liviu Cotojman. Edilul nu a dorit să participe la întâlnire, după o discuţie în contradictoriu avută marţi cu cei din conducerea partidului, discuţie legată de persoanele pe care trebuia să le aducă primarul la întâlnirea de

miercuri cu Vasile Blaga. Prin absenţa la întrevederea cu Blaga, Cotojman a arătat că a ales între Udrea şi actua-lul lider de partid, aflat în campanie electorală, mai precis că o va susţine pe candidata blondă care o vede ca o profesionistă.

A.STOICA

În cadrul unei şedinţe care a avut loc vineri la sediul Diviziei Miniere a Complexului Energetic Oltenia(CEO), din Târgu-Jiu, Comisia Paritară a luat în discuţie şi aprobare câteva măsuri de maximă importanţă pentru salariaţi. În cadrul şedinţei s-a stabilit astfel regulamentul de acordare a biletelor de odihnă şi tratament, dar şi oferirea a câte 100 de lei neimpozabil pentru salariatele CEO de Ziua Femeii. De asemenea, a rămas ca joi, la viitoare şedinţă, să se stabilească şi felul în care se va face acordarea alimentelor de protecţie pentru salariaţii CEO care lucrează în condiţii deosebite. Stabilirea noului regulament de acordare a biletelor de odihnă şi tratament, care elimină sindicatele din schema gestionării acestora, a primit votul negativ al sindicaliştilor lui Marin Condescu.

Administraţia CEO se va ocupa de acum înainte de organizarea şi selectarea firmelor care vor asigura bilete de odihnă şi tratament angajaţilor unităţii. Mai precis, potrivit noului

regulament de acordare a acestor bilete, votat vineri de Comisia Paritară a CEO, administraţia se va ocupa de organizarea licitaţie privind acordarea acestor bilete, ca şi de acordarea şi gestionarea lor. Pentru acest lucru au votat cei 11 reprezentanţi ai administraţiei şi doar 3 din cei 11 reprezentanţi ai sindicatelor, care fac parte din Comisia amintită. Mai precis şi-a dat votul ,,pentru”, Constantin Crreţan, Costel Mitruţ reprezentant al SN Petrom-Energie şi Florin Trofin de la Energetica. Restul sindicaliştilor, care fac parte din FNME-ul lui Marin Condescu au votat împotriva acestui regulament. Voturile lor nu au fost luate în considerare motiv pentru care, săptămâna viitoare, se va stabili şi caietul de sarcini cu privire la licitaţia pentru aceste bilete.

Comisia Paritară are 22 de membrii, jumătate fiind reprezentanţi ai administraţiei, 11 fiind reprezentanţii sindicatelor, sindicaliştii fiind şi ei împărţiţi pe energie şi minerit.

Baza Săcelu şi Hotel Mina, rămân în circuit

În cadrul aceleiaşi şedinţe, pe lângă acordarea a câte 100 de lei de 8 Martie celor 2800 de angajate ale CEO, s-a stabilit şi care este cuantumul care va fi plătit de CEO pentru fiecare bilet de odihnă şi tratament. Astfel administraţia va achita 65% din valoarea biletului, cu condiţia ca suma să nu depăşească 1200 de lei de persoană, iar salariatul va suporta astfel 35% din costul biletului. Pentru odihna însă la Baza de Tratament de la Săcelu, unitatea decontează însă 90% din valoarea biletului iar salariatul urmând să suporte doar 10% din acesta. La fel se întâmplă şi cu Hotel Mina, gestionat de Mădălina Berbecel, apropiată a lui Marin Condescu, unitatea rămânând în circuit. Pentru biletele decontate la Mina, CEO va suporta tot 90% din valoare, iar beneficiarul 10%. ,,Noi oricum o să le indicăm sindicaliştilor noştri să nu meargă la Hotel Mina, care are 50-60 de locuri de cazare, deoarece unitatea este administrată de omul lui Condescu şi mai mult, prin intermediul acestui hotel s-au făcut nişte mari ilegalităţi cercetate penal

de organele de anchetă”, a declarat Constantin Creţan, liderul FNM.

Bilete decontate 100%

În cadrul Comisiei Paritare s-a stabilit însă că angajaţii care au suferit în ultimii trei ani un accident de muncă sau boală profesională vor beneficia de bilete de odihnă şi tratament subvenţionate în proporţie de 100% de către CEO.

Şedinţa care a ţinut vineri două ore şi jumătate va fi reluată joi pe ordinea de zi fiind clarificarea problemei privind acordarea alimentaţiei de protecţie pentru salariaţii care lucrează în condiţii deosebite şi periculoase. Cei în cauză primeau până recent lapte şi iaurt dar Comisia are în vedere acordarea unei hrane substanţiale pentru această categorie de salariaţi. În urma măsurilor care se vor lua joi s-ar putea salva locurile de muncă ale angajaţilor de la Cantine Rovinari, care ar urma să fie trimişi casă cu data de 1 aprilie.

ANAMARIA STOICA

Un bărbat în vârstă de 51 de ani, din comuna Mătăsari, a intrat în vizo-rul oamenilor legii după ce în locuinţa sa a fost găsită o armă neletală de tir cu aer comprimat. Pe numele a fost întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere sau port de armă neletală din categoria celor su-puse autorizării, fără drept.

În cursul zilei de 9 martie, poliţiştii Secţiei 4 Poliţie Rurală Mătăsari, împreună cu cei din cadrul Postului de Poliţie Mătăsari, au identificat un bărbat în vârstă de 51 ani, din localitate, care deţinea fără drept la domiciliu, o armă neletală de tir cu aer comprimat, cali-brul 6,35 mm, supusă autorizării. Arma a fost indisponibilizată de poliţişti, în vederea continuării cercetărilor iar pe numele gorjeanului a fost întocmit dosar penal. În prezent, acesta este cer-cetat pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere sau port de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept.

4 UNIVERSULOrdonanţa lui Boc se modifică!

Managerul CEO, cu salariul mai mic decât cel avut la CE Rovinari

Bani repartizaţi de la CJ pentru continuarea mai multor investiţii

Redacţia UniversulDirector: IONEL CILICA DEACONU directorziaruniversul@yahoo.com , Tel. 0786236301 Senior editor: ADRIAN VĂDUVA Redactor șef: CRISTINEL TĂNĂSIE Secretar general de redacţie: CLAUDIA DIA-CONU Marketing/Publicitate: AURA SOCEANU

Redactori: IONEl COSTEL POPESCU– sport, IONUŢ MĂRĂCINE – juridic, DINU STAN – politic, ȘTEFANIA ANTON – actualitate, CAMELIA PUPĂZĂ – eveniment; , IONEL CILICA-DEACONU, MARIUS TOMESCU, GIUGELEA ION – investigaţii; fotoreporter: GEORGE BOBAN; GRAŢIELA CUŞMIR - monden; Corespondenţi: FERER MAGDO (Italia);

GEORGE LIVIU TELEOACĂ (București); Nicolae GIORGI-CAMACIO; Peter Vancea (America); IONEL-COSTEL POPESCU (Bacău), VALTER COSMAN (Hunedoara) Tehnoredactare: SC RTE PRESS SRL Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor aparţine autorilor. Tiparit la tipografia Prodcom Tg-Jiu

Laurenţiu Ciurel, managerul CEO, nu consideră că are un salariu mare, adică cei 5000 de euro impozabili stabiliţi recent de către Consiliul de Supraveghere al CEO. De asemenea, acesta nu consideră că salariul său trebuie comparat cu cel al preşedintelui ţării, şi nici cu cel avut de directorul general al Poştei Române, Ion Smeeianu. Cel din urmă are de altfel o remuneraţie lunară netă cuprinsă între 6.000 de euro şi 11.000 de euro, rezultând un câştig anual plasat între 72.000 de euro şi 132.000 de euro, conform unor hotărâri AGA ale companiei, unde statul deţine 75% din acţiuni. Din cauza cazului ,,Smeeianu”, ordonanţa care stabileşte aceste salarii mari, dată în 2011 de Guvernul Boc, s-ar putea însă modifica.

,,Cred că muncesc de multe ori mai mult ca preşedintele României, ca timp de lucru, aşa mi se pare mie. Vă pot spune, de asemenea, că există preşedinţi de bănci are au salariul mult mai mare decât al meu sau al preşedintelui României. Există preşedinţi de multinaţionale la fel, în SUA există preşedinţi de companii care au salariul de foarte multe ori mai mare decât preşedintele SUA.

Salariul meu este sub jumătate decât cel avut de şeful Poştei Române şi

este mai mic decât cel pe care îl aveam când eram directorul CE Rovinari”, a declarat vineri Laurenţiu Ciurel, legat de salariul pe care îl încasează de la CEO.

Salariul, stabilit de BocAcesta a explicat, de asemenea, că

salariu său este stabilit în conformitate cu Ordonanţa 109/2011 dată de Guvernul Boc privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. ,,Eu conduc o companie privată a statului român cu autofinanţare. Nu are absolut nicio componentă la bugetul statului, este un donor la bugetul statului şi plăteşte impozite şi taxe în valoare de 100 de milioane de RON la timp în fiecare lună şi salariile la 19.000 de angajaţi. Lucru acesta a fost posibil prin introducerea unei Ordonanţe în 2011, pentru guvernare corporatistă, care a stipulat acest gen de management corporatist.(..) Au fost competitori care au cerut şi 100 de mii de euro pentru a conduce această companie”, a completat Ciurel.

Ordonanţa se modificăPe viitor însă un manager de

companie de stat nu va putea avea un salariu mai mare decât echivalentul a şase salarii medii pe ramură, Ordonanţa de Guvern privind stabilirea salariilor la firmele deţinute de stat urmând

sa fie modificata în acest sens, după modelul polonez, a anunţat, vineri,

la Galaţi, ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica. Necesitatea unei asemenea modificări a apărut după ce, recent, s-a făcut public salariul managerului Companiei de stat Poşta Română, un salariu ”în afara aşteptării care există în privinţa salariului unui manager al unei companii de stat, fie ea si foarte mare”, a precizat Nica. Potrivit ministrului Dan Nica, OG nr. 109, adoptata de Guvernul Boc, nu permitea ordonatorului principal de credit - în cazul Poştei Române, Ministerul pentru Societatea Informaţională - să stabilească salariul managerului, drepturile salariale ale acestuia fiind stabilite de managerii privaţi. După modificarea OG nr. 109, pe modelul polonez, propus de Dan Nica premierului Victor Ponta, salariul directorului Poştei Române

nu va putea fi mai mare decât suma rezultata din înmulţirea cu şase a salariului mediu pe ramură, care este de 1.801 lei. Demnitarul a adăugat ca deja a solicitat Fondului Proprietatea să fie de acord cu o convocare AGA a Poştei Române, în care sa se aplice modificările OG nr.109, care vor fi adoptate de Guvern in viitor.

Decizia anunţată de primul-ministru Victor Ponta în Guvern a fost aceea de a solicita ministrului Finanţelor şi ministrului delegat pentru buget să discute cu Fondul Monetar Internaţional şi să vina cu modificare de urgenţă a OG nr. 109, data de Guvernul Boc.

,,Aceasta OG stabileşte că nivelurile de salarizare sunt stabilite în afara deciziei administrative a ordinatorului principal de credite, adică a ministrului, ci de managerii privaţi angajaţi, membri ai consiliului de administraţie. Aceştia decid funcţie de propriile dorinţe care este nivelul de salarizare şi ideea a fost aceea să introducem o limitare. Şi ca sa nu existe un factor subiectiv am propus primului-ministru modelul polonez”, a spus ministrul pentru Societatea Informaţională.

ANAMARIA STOICA

Consilierii judeţeni au aprobat, în cadrul şedinţei ordinare, repartizarea excedentului bugetar, în valoare de aproximativ 5,5 milioane de lei. Scopul acestor repartizări este acela de continuare a mai multor investiţii şi asigurarea funcţionării administraţiei publice locale.

Preşedintele CJ Gorj, Ion Călinoiu, apreciază excedentul bugetar ca fiind punctul de pornire

al investiţiilor încă din primele zile de lucru, mai ales că prestatorii de servicii aveau nevoie de bani, în mod deosebit pentru acordarea salariilor. “Excedentul bugetar de peste 5,5 milioane de lei realizat din fonduri proprii şi din cererile pe care le-am primit la sfârşitul anului pe Programul Operaţional regional, trebuie la ora actuală să-l utilizăm pentru completarea golurilor de casă, în vederea asigurării

funcţionării administraţiei publice locale şi finanţării unor investiţii, în mod deosebit cele care se derulează pe fonduri europene, cum este drumul Cărbuneşti-Peşteana-Ţicleni sau Ambulatoriul Spitalului Judeţean şi alte proiecte pe care le avem, ca să acoperim golurile de casă până la adoptarea bugetului”, a precizat Ion Călinoiu.

A.S.

5UNIVERSUL

Grupul nr. 3 de la Rovinari, Hotelul Miami şi alte bunuri gajate bancar, reevaluate de CEOComplexul Energetic

Oltenia(CEO) a încredinţat, luna trecută, prin licitaţie, unei firme de consultanţă din Târgu-Jiu, un contract care prevede reevaluarea bunurilor Sucursalei Rovinari, care au fost gajate în anii 2009 şi 2010 la CEC Bank pentru acordarea a două împrumuturi în valoare totală de 200 de milioane de lei. Firma de consultanţă verifică astfel dacă bunurile respective, ce se constituie garanţie pentru cele două împrumuturi, există şi se ridică la valoarea la care au fost cotate în urmă cu patru, respectiv trei ani în urmă. Bunurile în cauză au fost gajate de directorii unităţii, puşi în funcţii de PDL, la momentul respectiv amanetarea bunurilor CE Rovinari constituind un mare motiv de îngrijorare pentru actualul manager al CEO, Laurenţiu Ciurel.

Împrumuturile contractate de fostul Complex Energetic Rovinari în anii 2009 şi 2010, când unitatea era condusă de pedelistul Gheorghe Daviţoiu şi apoi de colegul său de partid, Tiberiu Trotea, sunt supuse unei evaluări dispuse de actuala conducere a CEO. Evaluarea va fi realizată de SC Consulting Company din Târgu-Jiu. Societatea a câştigat realizarea evaluării în urma unei licitaţii pe SEAP, fiind însă singura firmă care a dorit, prin acest mod, să-şi atribuie contractul în valoare de 28.500 de lei. Ce trebuie să facă, mai exact, cei de la Consulting Company? Ei sunt obligaţi prin contractul obţinut luna trecută să evalueze bunurile imobile şi mobile al SC CEO SA care au fost gajate la CEC Bank în schimbul celor două împrumuturi contractate pentru continuarea lucrărilor de modernizare şi mediu a unităţii energetice de la Rovinari.

Un grup energetic, amanetatDe altfel, Laurenţiu Ciurel,

actualul manager al CEO, făcea public, în anul 2009, că nu era de acord cu metoda la care apelase directorul de atunci al Complexului Energetic Rovinari de a obţine un împrumut de la CEC Bank. Ciurel atrăgea astfel atenţia, prin intermediul presei, opiniei publice că amanetarea bunurilor imobile ale unităţii făcute de Daviţoiu nu era cea mai bună soluţie pentru obţinerea împrumutului dorit.

Astfel, pentru împrumutul de atunci, Ciurel anunţa că Gheorghe Daviţoiu garantase restituirea banilor

gajând cu Hotelul Miami şi cu o clădire construită în zona Debarcader a municipiului Târgu-Jiu. Astfel, pentru a lua împrumutul în valoare de 100 de milioane de lei, adică 24,1 milioane de euro, pentru finanţare investiţiei de mediu, Daviţoiu a garantat împrumutul, în lipsa profitului, o parte cu o scrisoare de garanţie, care îi acoperea 80% din credit, iar restul de 20%, cu cele două imobile importante deţinute de termocentrală. Ciurel se arăta sceptic atunci atât în ce privea felul în care s-a aprobat împrumutul cât şi modul de restituire a banilor, asta deoarece, la momentul respectiv, unitatea mai avea de achitat un alt credit.

,,CE Rovinari a luat(..) un credit de 24 de milioane de euro, cu un cost de 18 milioane de euro. Toţi aceşti bani vor trebui să fie plătiţi peste 3 ani. La restituirea banilor se va suprapune însă creditul meu cu acesta, iar ambelor li se mai adaugă alte două, trei credite pe care actuala conducere vrea să le ia ca să scape de datoriile la prestatori. Să nu uităm de linii de credit pentru datorii curente şi salarii”, îşi sublinia temerile, atunci, Laurenţiu Ciurel, care credea încă din 2009 că în următorii ani ar fi urmat ca unitatea să întâmpine serioase probleme în legătură cu restituirea banilor. Cert este că achitarea acestui împrumut a căzut acum, după patru ani pe umerii săi.

Hotelul Miami, subevaluatDe altfel Ciurel a fost singurul

care a atras atenţia că pentru acordarea împrumutului, Daviţoiu a fost de acord chiar şi cu o subevaluare a bunurilor gajate, fapt care era incorect şi crea pericolul ca în caz de nerestituire a banilor, unitatea să piardă clădirile în cauză. De altfel, valoarea clădirii cu trei etaje din Debarcader, ultra-modernizată, dar şi „Hotelul Miami” au fost subevaluate de bancă la o valoare totală de doar un milion şase

sute de mii de euro. ,,Eu vă spun că numai pe hotel, în decursul anului 2008, ni se oferise peste două milioane de euro”, afirma atunci Ciurel pentru a-şi susţine declaraţiile.

Clădiri administrative, puse gaj

Tot în 2009, CE Rovinari a garantat împrumutul cu o mare parte a spaţiilor destinate birourilor, din incinta termocentralei Rovinari, dar şi de la

Exploatarea Minieră Rovinari. Este vorba de cinci clădiri administrative, în care se află birourile personalului TESA, un bloc de apartamente, însumând o suprafaţă utilă de peste 3500 mp. La acestea se adaugă cantina şi magazia acesteia şi două ateliere mecanice din incinta termocentralei. Mai putem enumera şi două magazii şi atelierele mecanice din incinta EM Rovinari. Tot atunci, CE Rovinari a mai pus gaj trei excavatoare, situate în Cariera Tismana, precum şi întregul sistem de benzi transportoare de la depozitul de cărbune Roşia, a cărui suprafaţă este de peste 120.000 de mp.

Grup energetic, gajat bănciiSituaţia, deşi îngrijorătoare, se

repetă un an mai târziu la CE Rovinari, sub conducerea lui Tiberiu Trotea. Directorul unităţii apelează şi el la un împrumut de 100 de milioane pentru

care a pus gaj grupul energetic nr. 3. ,,Noul credit de 100 milioane

lei este necesar pentru lucrările de modernizare la blocul 6 din cadrul complexului energetic. La 21 aprilie vom organiza o licitaţie deschisă în acest sens. În ceea ce priveşte suplimentarea cu zece milioane lei a creditului de investiţii de 100 milioane lei luat in 2009 de la CEC Bank, acesta este necesar pentru finalizarea lucrărilor la depozitul nou de zgură

şi cenuşă Gârla, realizat în soluţie de şlam dens”, preciza, în martie 2010, directorul CE Rovinari, Tiberiu Trotea.

Creditul se obţine, dar cu ce preţ? Mai précis, unitatea gajează împrumutul cu blocul de 330 MW, la valoarea de 306.085.000 de lei.

Evaluare totalăToate aceste bunuri, puse gaj la

CEC Bank de cei prin semnătura celor doi foşti directori ai CE Rovinari, vor fi evaluate acum de cei de la Consulting Company, pentru a crea o imagine exactă conducerii CEO cu privire la bunurile pe care ar putea să le piardă dacă unitatea nu va reuşi să îşi achite banii împrumutaţi de cei doi foşti directori PDL.

ANAMARIA STOICA

6 UNIVERSULDeclaraţii false plătite cu 100.000 de euro!

Morega, creditor chirografar al firmei Vectra

Clubul Pandurii, înapoiază eşalonat Diviziei Miniere sponsorizarea din 2011

O promisiune de vânzare-cumpărare încheiată în 2009 între deputatul pe atunci Dan Morega şi administratorii firmei falimentare Vectra Impex SRL din Târgu-Jiu l-a costat pe parlamentar 100.000 de euro. Banii în cauză au fost achitaţi dar cele şapte parcele de teren pe care afaceriştii se angajaseră să i le dea lui Morega nu au mai ajuns niciodată la proprietarul de drept. Asta deoarece, după ce au declarat la notar că terenurile nu sunt ipotecate, şi nu sunt grevate de niciun fel de sarcini, Leonid Marcel Avramescu şi Emanoil Istratie nu mai pot ascunde că firma este în faliment şi ei nu mai pot finaliza ce s-au angajat, ei neputând să restituie nici suma luată de la Morega. La patru ani de la încheierea înţelegerii, Morega devine creditor chirografar al firmei intrate în faliment, sperând să îşi recupereze terenurile, în condiţiile în care banii săi au acoperit nu demult creditele firmei la BCR.

Aflat în proces cu firma Vectra Impex SRL, după ce s-a înscris la masa credală, şi după ce câştigă la Tribunalul Gorj începerea urmăririi penale a celor doi administratori ai firmei care l-au ţepuit în 2009, Dan Ilie Morega explică cum a căzut în plasa administratorilor vânzători de teren în municipiu. Morega susţine astfel că după ce şi-a vândut casa situată pe strada Victoria în Târgu-Jiu, şi după ce le-a oferit o parte din bani copiilor săi,

a încercat să investească ceva bani în achiziţionarea unor terenuri profitabile din municipiu. A luat astfel legătura cu administratorii firmei Vectra Impex SRL, care la acea vreme trâmbiţau în mass-media că vând teren în Târgu-Jiu, dorind să cumpere 7 parcele de aproximativ 600 de metri pătraţi fiecare. Acesta vede loturile şi fără să împrumute firma Vectra, cum greşit s-a înţeles pe parcurs a încheiat o promisiune de vânzare-cumpărare bilaterală pentru achiziţionarea parcelelor în cauză. Negocierea a fost de 100.000 de euro, care urma să se finalizeze în cel mult trei luni de zile când cumpărătorul ar fi intrat în posesia terenurilor.

Declaraţii false la notarPromisiunea bilaterală de

vânzare-cumpărare este legalizată la notar, loc în care cei doi au declarat în fals, sub semnătura notarului, că terenurile nu sunt ipotecate şi nu sunt grevate de niciun fel de sarcini, prezentându-le cu număr cadastral absolut în regulă. În acelaşi timp administratorii s-au angajat ca, în condiţiile în care nu vor finaliza actul de vânzare-cumpărare să restituie suma astfel încasată. De altfel în cuprinsul documentului se precizează următoarele: ,,preţul vânzării este de 100.000(una sută mii) euro care urmează să fie dată de promitentul-

cumpărător la data de 26 iunie 2009, şi mă oblig ca până la data de 1 decembrie 2009 să obţin toate actele necesare şi să închei cu promitentul-

cumpărător contractul definitiv”. Mai mult, firma declară, prin cei doi administratori, că terenurile nu sunt grevate de sarcini ,,totodată noi părţile contractante scutim notarul public de cercetarea lor, asumându-ne riscul şi consecinţele acestui fapt”.

Morega plăteşte banii aşa cum s-a angajat în contract dar nu reuşeşte să încheie contractul final de vânzare-cumpărare aşa cum firma se angajase la rândul ei. Ulterior, chiar după aproape un an de zile, Morega află că cei doi afacerişti comiseseră şi al doilea fals prin substituirea lor ca administratori cu drepturi depline în firmă. Asta, în condiţiile în care societatea intrase în insolvenţă şi avea deja un administrator special, ei nemaiavând calitatea cu care se prezentau. ,,Falsul în declaraţii şi înşelăciunea sunt foarte clare, dar în acest caz procurorii nu au vrut să se

sesizeze deoarece terenurile în cauză erau ipotecate de BCR. De altfel, mai mult ca sigur că suma luată pentru terenurile în cauză a fost plătită tot către BCR”, declară acum Morega.

Aşteaptă la rând banii sau terenurile

Firma intră în faliment şi creditorii acesteia devin părţi în procesul derulat pe fond la Tribunalul Gorj. Alături de Consiliul Local Târgu-Jiu, AFP Târgu-Jiu, ITM Gorj, salariaţii neplătiţi ai firmei, DGFP Gorj, BCR, Banca Transilvania, Fondul Naţional de Garantare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi SC Armeanca Prest Com figurează şi Morega, în calitate de creditor chirografar al firmei falimentare Vectra aşteptând astfel recuperarea pierderii financiare suferite. Morega nu va avea acces însă primul la bani asta deoarece prin executarea silită şi scoaterea la licitaţie a bunurilor şi terenurilor Vectra, în condiţiile falimentului, tot BCR-ul va fi primul care va beneficia, la masa credală, de acoperirea creditul acordat. Ne întrebăm astfel dacă este corect ca pe latura civilă judecătorul de caz să nu îi restituie lui Morega măcar parcelele din promisiunea celor doi acţionari, foşti administratori. Asta în condiţiile în care banii luaţi pe această promisiune au mers la BCR.

Un nou termen în procesul derulat la Tribunalul Gorj va avea loc însă pe 11 martie.

ANAMARIA STOICA

Fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) a finanţat nelegal, cu 8,8 milioane de lei, două cluburi sportive care nu se aflau în administrarea companiei şi fără a avea prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli fonduri în acest scop, arată Curtea de Conturi în raportul pe 2011. Raportul făcut public luna trecută obligă acum clubul de fotbal Pandurii Târgu Jiu şi Minerul Motru să restituie banii astfel primiţi, cea mai mare finanţare revenind echipei de fotbal manageriată de Marian Condescu. Pandurii s-au angajat acum să înapoieze banii eşalonat pe mai mulţi ani, a declarat Laurenţiu Ciurel, managerul Complexului Oltenia.

Potrivit raportului Curţii de Conturi, SNLO a făcut ,,plăţi nelegale, în sumă de 8.800.000 lei, pentru finanţarea a două cluburi sportive care nu se aflau în administrarea societăţii şi fără a avea prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli fonduri în acest

scop”. Inspectorii Curţii de Conturi recomandă de altfel în raport ,,stabilirea întinderii prejudiciului” ca urmare a ,,efectuării de plăţi nelegale”.

Preşedintele clubului Pandurii Târgu Jiu, Marin Condescu, a declarat, însă luna trecută că, în fiecare an Curtea de Conturi face astfel de constatări, iar ulterior pierde în instanţă. ,,Este aceeaşi placă pe care Curtea de Conturi o pune de ani de zile poate şi pentru că celor care fac o asemenea descoperire li s-ar cuveni o primă. Ei probabil se conduc după alte reguli şi uită că au pierdut procesele cu noi în fiecare an. Toate cheltuielile acestea sunt prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă şi sunt aprobate prin ordin de ministru. Ele sunt făcute încă de pe vremea când actualul preşedinte al Curţii de Conturi era prim-ministru şi nu cred că domnul Nicolae Văcăroiu uită că nu se face nimic ilegal în acest domeniu”, a precizat în februarie Condescu ca în martie să ajungă să se roage de conducerea CEO privind o reeşalonare a plăţii în cauză.

Banii înapoi, în tranşe,,Noi avem datoria să recuperăm banii, care

spune Curtea, au fost alocaţi fără ca ei să fie prinşi în buget. Împotriva acestei decizii a Curţii, Divizia Minieră a făcut o contestaţie în instanţă solicitând suspendarea executării acelei decizii. Pentru că deciziile Curţii sub obligatorii, dacă nu le execuţi, avem o hârtie de la Curte care spune că se pedepseşte cu închisoarea între 6 luni şi 3 ani. Atunci s-a cerut în instanţă suspendarea executării, dar din păcate s-a pierdut apoi am cerut la Club să se întâmple asta. Acum avem o ofertă din partea Clubului de reeşalonare a sumei, pe parcursul a câtorva ani, prin care să ne plătească anual o sumă până la stingerea datoriei. Este vorba de 8 milioane la Pandurii şi opt sute de mii la Minerul Motru”, a declarat managerul CEO, Laurenţiu Ciurel.

A.STOICA

7UNIVERSULCiurel: ,,Nu există niciun fel de intenţie de a

disponibiliza personal, în acest an” Managerul Complexului

Energetic Oltenia(CEO), Laurenţiu Ciurel, a dat asigurări vineri, în cadrul unei conferinţe de presă organizate în noul sediul al CEO, situat în incinta fostului Distrigaz din Târgu-Jiu, că unitatea pe care o conduce nu va face niciun fel de disponibilizări anul acesta. Ciurel a subliniat acest lucru, urmare a declaraţiilor făcute în ultima perioadă de către preşedintele Institutului de Analiză şi Investigaţii Publice şi Politice(IAIPP), Dan Ilie Morega, care prognoza o creştere a şomajului în judeţ, urmare a unor viitoare disponibilizări, ce vor depăşi 5000 de angajaţi, de la CEO. De altfel, la finalul acestei săptămâni, printr-un comunicat de presă, IAIPP, Liga Muncitorilor din România şi Federaţia Naţională a Sindicatelor din Electricitate Univers, atrăgeau atenţia premierului Ponta, Parlamentului şi Guvernului să ia măsuri pentru a preîntâmpina viitoarele disponibilizări prin dispunerea unor măsuri urgente de schimbare a sistemului de subvenţie a energiei verzi.

Directorul Ciurel a anunţat că disponibilizările nu se vor opera în 2013 la CEO, dar va exista posibilitatea ca la cerere o parte a angajaţilor să plece de la locul de muncă, asta dacă Ordonanţa 116/2006 se va aplica. ,,Lucrurile sunt sub control. Nu există niciun fel de intenţie de a disponibiliza în acest an personal decât cei care, dacă va fi posibil, cu 116(n.r. Ordonanţa 116/2006 privind protecţia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective) vor dori să plece. Probabil că, din activitatea de la subteran din zona Motru, nu ştiu dacă toţi cei aproape 400 vor accepta situaţia de a li se oferi un loc de muncă în altă parte şi poate unii vor considera o situaţie mai favorabilă să plece cu ce acordă acea lege, dar nu este o impunere din partea noastră. La ora aceasta cei 19.000 de angajaţi, inclusiv

cei de la Craiova, care nu funcţionează la Işalniţa, care în timpul ăsta îşi fac reviziile, nu ar trebui să aibă vreo grijă la locul de muncă. Sunt în continuare necesari”, a precizat Laurenţiu Ciurel.

Angajaţii din Motru: concediu în aprilie

În aprilie însă cei 4000 de mineri din zona Motru vor mai sta încă 5 zile acasă, în concediu. ,,La fel le transmit, şi am transmis-o în fiecare şedinţă şi întâlnire, şi angajaţilor de la Motru care lucrează pentru Craiova, pentru că şi acolo au fost ceva emoţii de genul acesta. Noi am avut o încercare care, în urma discuţiei cu sindicatul, a fost amânată pentru finalul acestei luni sau pentru aprilie, de a duce în concediu doar o parte, încă 30-40% dintre angajaţii din zona minieră, pentru că aveam anumite depozite pline şi nu mai aveam unde livra. Însă s-au găsit soluţii pentru lucrări de reparaţii, lucrări la descopertă pentru a-i ţine şi pe aceştia încărcaţi şi în această perioadă. Pentru luna aprilie, care este cea mai descărcată lună din sistemul energetic pe cărbune, luna aprilie este un mare obstacol pentru că se topesc zăpezile, vine viitura, lacurile sunt pline, hidraulicitatea este maximă. În aprilie nu este nici cald, nici frig, pentru că dacă ar fi fost cald s-ar trece pe aer condiţionat şi ar creşte consumul, dacă ar fi frig invers s-ar trece pe încălzire, la fel este şi anul acesta. Atunci am hotărât cu sindicatele ca în luna aprilie să fie o ieşire în concediu”, a explicat Ciurel.

Concediile date de administraţie, aprobate în CCM

De altfel, managerul CEO a încercat să explice că intrarea în concediul în cauză nu este impus pentru că aşa vrea el ci pentru că acesta este o măsură cu care sindicatele au fost de acord. ,,S-a folosit, în presă, sintagma <<bieţii mineri au fost trimişi forţat în concediu..>> vreau însă să vă spun că există un contract colectiv de muncă în care nimeni nu

a avut vreodată vreo obiecţie în a-l semna, în acest mod. Aşa a fost şi până acum. Este limitat concediul pe care şi-l poate alege angajatul, la 5 zile din cele 32. Restul de zile se dau când este favorabil pentru administraţie, aşa scrie în contract. Nu este forţat nimeni să plece, administraţia uzează doar de dreptul de a repartiza forţa de muncă în funcţie de nevoile firmei, ale companiei, cum este în toate firmele”, a mai explicat Ciurel, atrăgând atenţia că CEO funcţionează acum doar cu cinci grupuri. ,,Suntem la ora asta în funcţiune doar cu cinci grupuri, din cauza unei cereri scăzute. Mergem cu.. în jur de 1300 MW, grupul este unul de cogenerare la Craiova 2. Probabil luna acesta şi luna viitoare va fi în aceiaşi parametrii. Nu se pune în niciun moment problema închiderii vreunor unităţii, ori că dăm afară. Nu se pune în discuţie o astfel de apocalipsă cum a spus Morega. Nu dăm afară niciun om. Nu va pleca nimeni, nu există acest pericol şi crearea de emoţii nenormale nu este bună”, a conchis şeful CEO.

Morega şi sindicatele fac apel scris

Dan Morega, fostul deputat de Gorj, nu pare însă convins de asigurările date de managerul CEO, acesta transmiţând în scris premierului Ponta, şi şefilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, temerile sale şi ale sindicaliştilor de la Liga Muncitorilor din România şi Federaţia Naţională a Sindicatelor din Electricitate Univers privind posibilele disponibilizări. Totul urmare a ,,creşterii gradului de sărăcie al populaţiei în ultimele 3 luni, prognozând o creştere inevitabilă a şomajului, atât la companiile de stat, cât şi la cele private”. ,,Una din cauzele majore a acestei stări de lucruri negative care au general revolte, mitinguri, în Bulgaria, Spania, etc.. o reprezintă adoptarea pe la Decembrie 2012 a schemei de subvenţionare a energiei verzi, adică plata de către populaţie şi agenţi economici a certificatelor verzi şi taxelor de cogenerare. Românii

suportă o creştere a preţului energiei electrice cu circa 15-20% şi implicit trebuie sa achite serviciile şi mărfurile cu tarife mult mai mari. Pe de alta parte, companiile de stat şi private fiind obligate să achite zeci de milioane de euro pentru certificate verzi şi de CO2 şi coeficientul de cogenerare sunt nevoite să crească preţul producţiei, inevitabil scad vânzările, iar pentru evitarea falimentului necesită disponibilizarea a mii de salariaţi”, se arată în comunicatul de presă în cauză.

Semnal de aramă pentru CEO

În cazul Complexului Energetic Oltenia situaţia este mult mai grava, atrag atenţia semnatarii comunicatului şi totul urmare a nefuncţionării termocentralelor la capacitate şi a opririi grupurilor energetice de către dispeceratul naţional, în favoarea energiei verzi în baza reglementarilor ANRE. ,,Opririle intempestive ale grupurilor termocentralelor sunt de o gravitate extremă reducând producţia de energie electrică cu 30-50%, cauzând dezechilibre în sistemul naţional şi costuri suplimentare (repornirea blocurilor energetice, numai repornirea unui bloc energetic costă 5-6 miliarde ROL) cu efecte dezastruoase pentru salariaţi şi familiile acestora, mai ales într-un judeţ monoindustrial. precum judeţul Gorj”, se mai arată în cuprinsul documentului. Pentru asta se atrage atenţia Preşedenţiei, Parlamentului şi Guvernului de a dispune măsuri urgente de schimbare a sistemului de subvenţie a energiei verzi şi stabilirea unei legislaţii specifice privind accesul la sistemul naţional, al producătorilor. ,,Propunem suspendarea aplicării schemei de subvenţie a energiei verzi, fiind o perioadă de criză economică, aşa cum de altfel, au procedat şi unele state europene, precum: Spania, Germania şi altele”, mai stabilesc semnatarii, la finalul comunicatului.

ANAMARIA STOICA

Ajutor umanitar pentru o tânără din PlopşoruGheorghe Văduva din satul Piscuri, comuna Plopşoru solicită un ajutor umanitar pentru fiica sa în vârstă de 36 de ani, care necesită urgent

un transplant de ficat. Tatăl tinerei povesteşte că fiica sa a avut probleme de sănătate încă de la vârsta de 2 ani de zile când a fost diagnosticată cu leucemie. În urma tratamentului făcut pentru eradicarea bolii, ficatul fetei a fost afectat, acesta dând în ciroză hepatică, ca la 7 ani să îi fie extirpată splina. La 10 ani, fata ajunge să fie operată de apendicită, la 20 i se face o operaţie de glandă iar la 30 de ani ajunge să sufere o operaţie pentru varice esofagiene. Toate aceste intervenţii chirurgicale se fac la Bucureşti, familia reuşind să achite toate costurile. Cum însă tânăra necesită un transplant urgent de ficat iar familia acesteia, în ciuda eforturilor tuturor, nu poate acoperi costurile operaţiei. Din acest motiv, se solicită ajutorul persoanelor care pot dona o sumă de bani pentru această intervenţie chirurgicală. Banii se pot depune în contul deschis pe numele Gheorghe Văduva RO77RNCB0149052223110001.

A.S.

8 UNIVERSULCa în fiecare an, la 8 Martie, gândurile noastre se îndreaptă cu recunoştinţă şi dragoste către reprezentantele sexului

frumos, fie că sunt din familie, de la locurile de muncă sau din viaţa publică. Un buchet de gânduri frumoase, urări de sănătate şi multe

bucurii alături de cei dragi. La Mulţi Ani!

PRIMARIA TURCENI-GILCEAVA DUMITRU

Ziua de 8 Martie să vă lumineze faţa, un gând frumos să vă însenineze sufletul, iar tot ce

este mai frumos şi mai bun să vă împlinească viaţa.

La Mulţi Ani! urează tuturor femeilor, colege, mame, fiice sau soţii,

PRIMARIA SACELU-JUREBIE FLORIN

Conducerea Primăriei BERLESTI- transmite, pe această cale, un călduros şi sincer

LA MULŢI ANI! pentru toate reprezentantele sexului frumos, cu ocazia zilei

de 8 Martie. Să aveţi parte de un an plin de bucurii!

Primar, DUMITRASCU MARIA

Pentru că sunteţi cele care înseninează zilele bărbaţilor, pentru că sunteţi cele care numai când priviţi către copiii voştri daţi lumii mai multă frumuseţe, pentru că sunteţi cele care

găsesc în fiecare zi timp pentru orice problemă, pentru voi, timpul se opreşte în loc la fiecare

început de primăvară, să vă aducă un omagiu. La Mulţi Ani! şi o primăvarăaşa cum vă doriţi vă urează

PRIMARIA-TURBUREA-BARCA ION

Cu drag de martisor, primeste primavara in sufletul tau, si fie ca acest anotimp sa iti aduca

in viata ta implinire si noroc, fericire si iubire si nu in ultimul rand caldura

sufletesca de la cei dragi. Va doresc o primavara frumoasa!

PRIMARIA UREZANI-CIRSTEA GHEORGHE

Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea şi

spiritul zilei de 8 MARTIE să vă însoţească

pretutindeni! O primăvară frumoasă, plină de

realizări urează tuturor femeilor,

PRIMARIA CAPRENI-CATANOIU EMIL

La Mulţi Ani!

Fie ca acest martisor sa iti aduca, odata cu

primele zambete ale primaverii,

multe realizari, indeplinirea tuturor viselor,

multa fericire si numai bucurii.

PRIMARIA BUSTUCHINI-CEOCIA ION

Primăvara, anotimpul renaşterii, al trezirii la viaţă, face acum, din ziua aceasta, de 8 Martie, ziua cea mai plină de feminitate,

zâmbete şi căldură sufletească. POLITIA LOCALA TG-JIU doreşte tuturor

femeilor ca spiritul acestei zile să le însoţească pretutindeni.

LA MULŢI ANI!

Cu ocazia zilei de 8 Martie, conducerea Primăriei FARCASESTI adresează tuturor doamnelor şi domnişoarelor din Gorj, un

sincer şi călduros La Mulţi Ani, alături de cele mai calde urări de sănătate,

bucurii şi multe împliniri. PRIMARIA-BALAU DANUT

Viaţa, arta, chiar şi energia se declină la feminin. Ideea, ca şi lupta şi pâinea sunt tot femei. Privind femeile, sfârşeşti a crede în

mitul cu supraoamenii în care fiecare dintre ele, valorează cât doi bărbaţi. Pentru toate

acestea va ureaz un LA MULŢI ANI!

PRIMARIA ALBENI-CORNEA VICTOR

Conducerea Primăriei ROVINARI aduce un

omagiu tuturor femeilor, de ziua lor, pentru

răbdarea, frumuseţea şi solicitudinea cu care-

şi înconjoară semenii.

La Mulţi Ani!

Primar, DORIN FILIP

Acum in prag de primavara iti trimit in dar

de martisor, si fie ca spiritul acestui anotimp

plin de caldura sufleteasca, si zambete sa te

insoteasca in viata pretutindeni !PRIMARIA RUNCU-

CIMPEANU GRIGORE ADI

Cenuşiul cerului, tăcerea iernii şi melancolia frunzelor arămii au devenit acum, de mărţişor, farmec, dragoste si puritate,

puritatea unei noi părţi din viaţă! Să aveţi parte numai de bucurii şi clipe

minunate alături de cei dragi. La Mulţi Ani pentru toate femeile din partea

PRIMARIEI STOINA-BUSE IOANA

Cu acest Martisor va trimit un buchet de flori, un zambet si un sarut.

Minunea acestei primavari sa lumineze inimile tuturor si sa va aduca renasterea sperantei, a bucuriei si a

caldurii in suflet. PRIMARIA PADES-

TROACA MIHAITA GABRIEL

9UNIVERSULDaca dragoste este dorinta de a da ceea ce este al tau altuia si de a simti fericirea

acestuia ca si cum ar fi a ta. As vrea ca acest martisor sa

devina un simbol al renasterii sperantei in sufletele noastre si a bucuriei de

a trai aceste clipe fericite de martie.

PRIMARIA MATASARI-GASPAR GHEORGHE

Tu ai adus in calea mea fericire, bunatate si dragoste.

Multumesc pentru lectiile de viata pe care mi le-ai daruit.

De la tine am invatat ca pot fi sensibil, dar si puternic, in acelasi timp. In aceasta zi de

primavara iti adresez un gand bun si curat si un martisor. La multi ani!

PRIMARIA ALIMPESTI-MOSOR ELENA

Primavara sa-ti inmiresmeze sufletul cu parfumul primilor ghiocei, primele

randunele sa-ti readuca zambetul si bucuria,

sa iubesti si sa fii iubita. PRIMARIA ROSIA DE AMARADIA-

COTOSMAN ION LIVIU

In aceasta zi speciala de martisor, permite-mi

sa ma alatur si eu cu un buchet de ghiocei,

sa-ti aduc in suflet primavara.

La multi ani…

PRIMARIA TELESTI-

ROMULUS BALDEA

Astazi toate florile din lume sunt adunate in cel mai frumos buchet.El este pentru tine..natura-

ntreaga azi te felicita .. si flori, si soare , toate-s ca-n povesti.. sa calci mereu pe trandafiri si flori nemuritoare, sa ai in viata ta priviri ca razele de soare, sa ai o viata ca-n povesti cu vise implinite ..un cer senin si fara nori, viata ta sa fie..sa daruii celui ce iubesti doar clipe fericite…Sa ai in cale numai flori, succes si

bucurie..La multi ani!PRIMARIA BALTENI-PASARIN GHEORGHE

Primavara… anotimpul renasterii, al trezirii la

viata, face acum de ziua aceasta de 8 Martie,

ziua cea mai plina de feminitate, zambete, si

caldura sufleteasca!PRIMARIA TICLENI-RADU CONSTANTIN

Gingasi ghiocei, soare dulce zambitor,

inimi deschise pline de bucurie,

toate acestea pentru tine formeaza

un martisor incarcat cu prietenie.ARTEGO-DIR.GEN.VIOREL DAVID

Inca un trandafir s-a adaugat la buchetul vietii tale.

As vrea ca el sa infloreasca si sa-ti implineasca toate visele, sa iti aduca multa

dragoste, sanatate, fericire si numai bucurii. Anii trec, iar tu devii tot mai tanara si mai

frumoasa. La Multi Ani! PRIMARIA CRUSET-DRAGUSIN VIOREL

As vrea ca acest martisor, impreuna cu primii ghiocei si primele randunele, sa fie si un

simbol al inaltarii sufletelor noastre. Ziua de 1 Martie sa aduca noi sperante si

pace in suflet, gingasie si dragoste, putere si multe realizari.

PRIMARIA POLOVRAGI-FAUSESCU STEFAN

Parfumul florilor de primavara, roua diminetilor calde,

adierea vantului bland al celui mai frumos anotimp,

toate acestea sa-si gaseasca locul in sufletele dumneavoastra.…

PRIMARIA PRIGORIA-RAGMAN EMIL

Poate ar fi cazul sa ne trezim din iarna …

sa recladim caramida cu caramida edificiul

visarii … Si apoi sa alergam pierduti in

mireasma primaverii incercand sa uitam de

timp, de trecere… Haide sa ne schimbam

numele si varsta ! PRIMARIA BENGESTI CIOCADIA-

GEOGIA VICTOR

Primavara sa-ti inmiresmeze inima si sufletul

cu parfumul florilor ei neasemuite.

In aceasta primavara o sa rog

toate florile sa zambeasca

pentru tine.PRIMARIA NEGOMIR-GRUESCU ION

Fie ca toate impinirile frumoase, sanatatea si spiritul acestei zile sa te insoteasca

pretutindeni..si fie ca primavara iubirii sa iti inunde

sufletul cu bucurie si cu parfumul tuturor florilor sale.

Va doresc un Martie cat mai frumos.PRIMARIA NOVACI-

LEUSTEAN DUMITRU

Odata cu primavara sper ca sufletul sa-ti infloreasca ca un ghiocel… sa radieze ca un soare… sa ofere caldura si iubire.. si

nu in ultimul rand sa ramana mereu tanar. Un martisor mic si dulce pentru o fiinta

deosebita!SUCCES-PRESEDINTE

NICOLAE SARCINA

10 UNIVERSUL

Avocaţii bucureşteni de la “Bărcan, Winzer & Asociaţii”, care îi reprezintă pe soţii Diaconescu, al cărui bebeluş a decedat în februarie, la câteva zile de la externarea din Spitalul Judeţean din Târgu-Jiu, au făcut o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu. Avocaţii, specializaţi în cazuri de malpraxis, au solicitat procurorilor tragerea la răspundere penală a întregului personal medical implicat în gestionarea acestui caz medical, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, cu obligarea acestora, în solidar cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu, la plata către familia Diaconescu a unor despăgubiri.

“Bărcan, Winzer & Asociaţii”, societate civilă de avocaţi, a anunţat oficial, ieri, implicarea profesională, PRO BONO, în gestionarea dosarului de malpraxis medical, constituit pe rolul instituţiilor penale şi civile din Târgu-Jiu, ca urmare a decesului, în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu, a copilului nou-născut în familia Diaconescu. Echipa de avocaţi este coordonată de Cristan Winzer, avocat Partener şi coordonator al Departamentului de Drept Penal şi Cristian Bărcan, avocat Partener şi coordonator al Departamentului de Dreptul Malpraxisului Medical/ Drept Medical şi al Sănătăţii.

“În urma analizelor efectuate în cadrul Casei noastre de avocatură de către avocaţii specializaţi în cauze de acest gen şi colaboratorii noştri permanenţi, experţi medico-legali, au rezultat indicii clare privind săvârşirea unor grave erori medicale în cazul nou-născutului(n.r. familiei Diaconescu), apte să conducă la decesul său”, a declarat avocatul, Cristian Bărcan.

Avocaţii au identificat carenţe în actul

medicalDe altfel, “Bărcan, Winzer & Asociaţii”

a demarat deja procedurile specifice, asigurând reprezentarea familiei Diaconescu, atât în raporturile cu Colegiul Medicilor şi I.N.M.L., cât şi în cele cu organele de cercetare şi urmărire penală.

“S-a procedat deja la redactarea şi înaintarea către Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu a unei plângeri penale prin intermediul căreia s-a solicitat tragerea

la răspundere penală a întregului personal medical implicat în gestionarea acestui caz medical, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, cu obligarea acestora, în

solidar cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu, la plata către familia nou-născutului decedat a unor despăgubiri”, declară şi avocatul Cristian Winzer.

Principalele probleme identificate de echipa de avocaţi şi experţi medico-legali din cadrul “Bărcan, Winzer & Asociaţii” privesc nerespectarea de către personalul

medical a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul profesiei lor şi a dispoziţiilor legale aplicabile în materie, cauzând decesul nou-născutului.

Soţii Diaconescu vor să se facă dreptateReamintim că luna trecută, Eduard Diaconescu

şi Maria Cerasela Diaconescu, părinţii bebeluşului decedat la Spitalul nr. 1 din Craiova, la zece zile de la naşterea efectuată la Târgu-Jiu, au precizat că nu renunţă la intenţia, anunţată odată cu moartea copilului, de a cere socoteală medicului care, în opinia lor, s-ar face vinovat de malpraxis. Acuzele părinţilor s-au îndreptat, în primă fază, către medicul pediatru Elena Iliescu, doctoriţa fiind cea care a supravegheat bebeluşul pe timpul internării, după

ce a fost adus pe lume, la spitalul din municipiu. Părinţii au avut permanent convingerea că

bebeluşul lor a făcut un accident cerebral pe timpul în care a fost internat în secţia de neonatologie a Spitalului Judeţean din Târgu-Jiu, lucru de care nu au fost informaţi de personalul medical al secţiei. De altfel, copilului i s-a administrat pe timpul internării un tratament neobişnuit pentru un bebeluş sănătos şi, de asemenea, i s-a făcut o radiografie fără ca mama să fie înştiinţată în acest sens.

Băieţelul adus pe lume de tânăra mămică de 21 de ani, pe 22 ianuarie, a luat nota 9 la naştere, notă maximă pentru un bebeluş născut prin cezariană. Acesta avea 3.200 de grame şi 51 de cm la naştere. A decedat însă zece zile mai târziu la spitalul din Craiova. Medicii din Târgu-Jiu au susţinut că pe timpul internării în această unitate medicală acesta ar fi fost sănătos. Părinţii spun însă contrariul.

ANAMAEIA STOICA

În dosarul bebeluşului Diaconescu,Plângere penală pentru ucidere din culpă pentru personalul

medical al Spitalului Judeţean

Diţescu, lăudat pentru profesionalism de fostul

deputat Morega

Cine sunt cei de la “Bărcan, Winzer & Asociaţii”

“Bărcan, Winzer & Asociaţii” este o societate de avocatură creativă prin excelenţă, dinamică şi cu reputaţie profesională desăvârşită, fondată de către

avocaţii Cristian Bărcan şi Cristian Winzer.

Implicată în gestionarea unor cauze complexe în variante domenii ale dreptului, “Bărcan, Winzer & Asociaţii” este singura Casă de avocatură care are un departament

renumit de avocaţi specializaţi în gestionarea cazurilor având ca obiect erori profesionale săvârşite în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic.

Profesorul Dan Ilie Morega, fost deputat de Gorj, are numai cuvinte de laudă la adresa noului director al Sucursalei Turceni a Complexului E n e r g e t i c O l t e n i a ( C E O ) , Corneliu Diţescu. ,,Îl ştiu pe Corneliu Diţescu, noul director de la Turceni, ce a fost numit în funcţie la finalul săptămânii trecute, ca un om serios, un bun profesionist care nu a fost implicat

în afacerile derulate de exemplu de Octavian Graure cu Condescu şi alţi prestatori. De altfel Laurenţiu Ciurel

ar trebui să ia măsuri cu Graure, pentru că ce a făcut din funcţia de manager al fostului CE Turceni a fost dovedit deja şi depistat de Corpul de Control al premierului. Diţescu a fost bine văzut de salariaţii de la CE Craiova şi sper ca şi la Turceni să se întâmple la fel”, a declarat Morega.

A.S.

Feţeanu, lider de organizaţie la

BorăscuNicolae Feţeanu, actual pensionar

militar rămas fără loc de muncă după plecarea bruscă de la Minprest Serv, este de o scurtă perioadă de timp preşedintele PDL Borăscu. ,,Urmare a şedinţei BPJ a PDL Gorj care a avut loc în urmă cu două săptămâni de zile, am fost numit preşedinte interimar al organizaţiei PDL Borăscu. Sper cu colegii pe care îi am acolo şi care vor mai veni să întărim organizaţia în speranţa câştigării primăriei din localitate, în 2016”.

Feţeanu este unul dintre puţinii lider de organizaţii cunoscuţi care au fost puşi în funcţii după dizolvarea la finalul lunii ianuarie a birourilor organizaţiilor locale din peste 40 de localităţi.

A.STOICA

Alecu Drăgoi, schior de locul III la StrajaStaţiunea hunedoreană Straja a

găzduit în perioada 22-24 februarie o întrecere sportivă dedicată schiorilor cu vârste cuprinse între 10 şi 70 de ani. Consilierul judeţean PSD, Alecu Drăgoi, din ianuarie salariat al Complex-ului Energetic Oltenia, a reprezentat la această competiţie Sucursala Rovinari a CEO-Sindicatul Energia. Participarea lui Drăgoi a fost un succes, la categoria sa de vârstă, deşi a concurat cu încă 16 schiori, gorjeanul a reuşit să se claseze pe locul al III-lea şi să dobândească o cupă în acest sens. Drăgoi susţine, fără modestie, că nu este la prima încercare de acest fel, el dând clasă multor schio-ri care sunt profesionişti în practicarea acestui sport. Alecu Drăgoi a mai par-ticipat astfel la mai multe competiţii de acest gen la care, de fiecare dată, a urcat pe podium.

A.STOICA

11UNIVERSUL

Concursul privind promovarea agenţilor unităţii, debutat cu probleme în februarie şi reluat după câteva sesizări de conducerea Penitenciarului Târgu-Jiu, nu a rămas fără repercusiuni pentru cei care l-au organizat. Şapte persoane, angajaţi ai unităţii de detenţie din municipiu, au ajuns astfel să fie cercetaţi disciplinar pentru acest concurs, neexcepţie făcând în acest caz nici Ion Popescu, directorul închisorii. Instituţiile care îi verifică disciplinar pe ofiţerii împotriva cărora s-au făcut plângeri sunt Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Reamintim că, pe lângă cei 7, alţi opt salariaţi ai Penitenciarului Târgu-Jiu sunt urmăriţi penal în dosarul ,,Pos-Dru”.

O parte însemnată dintre salariaţii Penitenciarului Târgu-Jiu au ajuns să dea cu subsemnaţii la organele de anchetă sau la instituţiile de care aparţin, urmare a unor greşeli făcute la locul de muncă. Acuzele legate de abuz în serviciu sunt deja mult prea numeroase în unitatea de detenţie a căror salariaţi ajung să fie bănuiţi de comiterea mai multor ilegalităţi decât o parte a deţinuţilor pe care îi educă şi păzesc în această închisoare. Ultima boacănă este legată de concursul privind promovarea unor agenţi de pază, care din proastă organizare, a ajuns să fie repetat. Deşi conducerea închisorii a percutat la sesizarea presei, acest lucru nu a fost suficient deoarece împotriva lor se făcuseră deja plângeri la Ministerul Justiţiei, ANP şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Urmări pentru 7Cel care trebuie să răspundă în faţa celor de al MJ este Ion Popescu,

directorul Penitenciarului Târgu-Jiu, cercetat disciplinar deja în două dosare, unul fiind legat de sinuciderea unui deţinut, anul trecut, în noaptea de Înviere. Alţi 4 ofiţeri cu funcţii de conducere din cadrul Penitenciarului Târgu-Jiu sunt, de asemenea, cercetaţi de Comisia de Disciplină dar a ANP, urmare a concursului a cărui primă probă s-a desfăşurat la jumătatea lunii trecute, unul dintre candidaţii înscrişi la concurs neputând participa la aceasta deoarece îi dispăruse dosarul de înscriere.

Numărul cercetaţilor nu se opreşte aici, asta deoarece încă doi ofiţeri ai unităţii de detenţie sunt cercetaţi de Parchetul Curţii de Apel Craiova pentru aceleaşi concurs.

Reamintim că de mai bine de un an de zile, opt salariaţi ai Penitenciarului Târgu-Jiu sunt urmăriţi penal în celebrul dosar ,,Pos-Dru”, în urma căruia s-au volatilizat circa 80.000 de euro.

A.STOICA

Morega critic la adresa lui Dian

Şase ofiţeri ai Penitenciarului Târgu-Jiu, cercetaţi disciplinar

Palatele de la Gorj, funcţionale în scurt timp

Fostul lider al PNL Gorj, Dan Ilie Morega, l-a criticat dur pe cel care i-a luat locul la cârma partidului, Dian Popescu. Asta urmare a faptului că sub Dian, PNL-ul nu a cunoscut o creşte, ci potrivit lui Morega, mai degrabă o scădere vertiginoasă a membrilor dar şi a funcţiilor. Mai mult, Morega i-a reamintit lui Dian ce a spus în 2010 o dată cu câştigarea de către afaceristul din Ţicleni a funcţiei de preşedinte al PNL Gorj, adică promisiunile pe baza cărora şi-a câştigat funcţia în faţa colegilor de organizaţie au fost doar minciuni.

În toamna anului 2010, pentru a fi votat preşedinte al PNL Gorj, Dian le promitea colegilor din organizaţie că o dată cu alegerea sa lider al filialei judeţene el va angaja 350 de persoane în administraţia publică centrală. Mai mult, Dian le-a promis liberalilor

gorjeni că în mandatul său îi va promova pe doi dintre ei miniştrii, pe doi îi va promova secretari de stat şi fotoliul de prefect. Morega l-a criticat şi atunci şi acum, spunând că ,,vrabia mălai visează”, Dian Popescu nereuşind să îşi promoveze oamenii la centru şi cu zgârcenie la nivel judeţean. Acesta are doar patru oameni pe funcţii de conducere la deconcentratele din Gorj şi doi promovaţi la nivel de Bucureşti, Telu Pârvulescu, colegul său de dosar, la Ministerul Economiei, şi Octavian Lupulescu, ajuns subsecretar de stat la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie,

amic pe care nu a putut să îl facă prefect. Actualul senator nu a reuşit să îşi promoveze colegii nici al nivel de PNL, la finalul săptămânii trecute numai Virgil Drăguşin şi Ion Navlea primind câte o funcţie de mică importanţă, la nivelul central al partidului.

,,Dian Popescu nu a reuşit nici măcar să se ridice din punct de vedere al posturilor. PNL Gorj nu se mai bucură de acelaşi prestigiu.(..) Pe timpul când

am fost eu liberal Gorjul era recunoscut în privinţa funcţiilor. Aveam funcţia de secretar general adjunct, ocupată de mine, cea de vicepreşedinte al Curţii de Onoare şi Arbitraj şi o funcţie de membru în Comisia de Cenzori, care este o funcţie mai măruntă”, a declarat Morega.

Unde-s funcţiile?!Fostul preşedinte al PNL Gorj

l-a întrebat pe Dian unde sunt funcţiile promise şi de ce organizaţiile PNL aflate în jumătate dintre localităţile din judeţ sunt dispersate.

,,Cum face cu funcţiile pe care le-a promis, cele de miniştrii, secretari de stat şi posturile pentru cei 350 de gorjeni care ar fi urmat să fie angajaţi în administraţia centrală? De fapt el nici nu a negociat asta cu PSD-ul. Mai mult, PNL-ul nu mai este prezent în nici jumătate din judeţ, cu organizaţii solide”, declară Morega.

Dian, mulţumit că are două funcţii la centru

Dian Popescu susţine publică este mulţumit cu cele două funcţii obţinute după evenimentul de la finalul săptămânii trecute.

A.STOICA

Palatele Agriculturii şi cel al Educaţiei vor fi funcţionale în scurt timp, potrivit prefectului judeţului, Claudiu Teodorescu. Acesta spune că în cea mai scurtă perioadă de timp palatele vor fi la dispoziţia gorjenilor pentru a le facilita demersurile acestora de a nu mai fi nevoiţi să străbată drumul de la o instituţie la alta.

Prefectul judeţului, Claudiu Teodorescu, spune că în perioada următoare se vor finaliza toate amănuntele privind amenajarea Palatelor Agriculturii şi Educaţiei. Acesta doreşte comasar-ea tuturor instituţiilor din învăţământ şi agricultură, în cele două palate, în municipiul Târgu-Jiu. „Se lucrează de zor. Am fost şi săptămâna trecută acolo, cu primarul Florin Cârciumaru şi cu Preşedinte Consiliului Judeţean, Ion Călinoiu, pentru a vedea căile de acces. În general nu lăsăm absolut nimic neterminat. Numai că lucrurile se realizează conform legii, cu toate lucrurile puse la punct. Se va finaliza în proximă perioadă. Trebuie să facem compartimentările, birourile, partea juridică, partea tehnică. În imediata perioadă vom avea finalizate şi aceste lucruri. Dacă avem o idee care credem că este foarte bună, o realizăm. Această idee de a avea două centre cred că este o idee foarte bună”, a declarat Claudiu Teodorescu.

Motivele care au stat la baza hotărârii

Prefectul a luat această hotărâre din mai multe motive, unul dintre ele ar fi acelea că cei de la Inspectoratul Şcolar erau centralizaţi, însă nu îi avantaja ca imagine, iar cel de-al doilea motiv a fost acela că instituţiile deconcentrate agricole se aflau în chirie în diferite zone ale oraşului. Iar pentru ca cetăţenii judeţului să nu mai alerge pentru a lua actele necesare dintr-o parte în alta a oraşului, Inspectoratul Şcolar şi Casa Corpului Didactic vor fi mutate într-o clădire nouă situată în incinta Liceului nr.5, iar Direcţia Agricolă şi APIA ar putea fi mutate în actualul sediu al IŞJ Gorj de lângă Liceul Nr.2.

B.A.

Reorganizare PSD în 7 localităţiSecretarul Partidului Social Democrat Gorj, Gheorghe Milosteanu, a anunţat, în cadrul unei

conferinţe de presă, că formaţiunea politică se află în plină reorganizare, până acum având loc şedinţe de alegeri în şapte localităţi.

Toate adunările şi conferinţelor din comune, oraşe şi municipii vor avea loc până la data de 10 aprilie, iar conferinţa judeţeană se va desfăşura în data de 28 martie.

Gheorghe Milosteanu a mai precizat că 18 dintre cele 24 de organizaţii teritoriale destructurate care necesită alegerea noilor organe de conducere au preşedinţi interimari.

,,În această perioadă, în cadrul PSD Gorj se desfăşoară adunări şi conferinţe de analiză politică şi alegeri interne de partid. Această procedură e prevăzută de statutul partidului şi constituie locul şi momentul potrivit să analizăm ce a făcut fiecare şi ce vrem să facem, care este programul de acţiuni politice pentru perioada următoare. Au început deja aceste şedinţe, aceste întâlniri de partid, am desfăşurat şedinţele de alegeri în şapte localităţi din cele 70, acolo oamenii au împletit discuţiile politice cu cele privitoare la administrarea localităţilor respective”, a menţionat Gheorghe Milosteanu.

A.S.

12 UNIVERSUL

Nu numai fostul deputat Dan Morega a fost înşelat de cei doi administratori ai firmei Vectra Impex Srl, ci şi prorectorul Universităţii ,,Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, Mihai Cruceru, a păţit acelaşi lucru ca şi fostul parlamentar. De data acesta, prorectorul UCB şi soţia sa, judecătoarea Liliana Maria Cruceru, de la Judecătoria Târgu-Jiu, au fost înşelaţi cu 142.500 de lei, bani pe care i-au oferit firmei Vectra Impex SRL ca avans pentru un lot de teren situat pe strada Bicaz. Acum familia Cruceru aşteaptă să obţină, în instanţă, de la firma aflată în faliment ori banii ori terenul plătit şi neocupat de proprietarii de drept.

Cei doi administratori ai firmei Vectra Impex SRL, Leonid Marcel Avramescu şi Emanoil Istratie, au reuşit să înşele, în urmă cu câţiva ani, mai mulţi oameni cu greutate din municipiul Târgu-Jiu, cărora le-a luat banii pe nişte terenuri care erau deja gajate la bancă. Fostul deputat Morega a plătit pentru câteva loturi 100.000 de euro şi nu a intrat nici astăzi, după patru ani în posesia acestora, dar la fel i s-a întâmplat şi prorectorului UCB, Mihai Cruceru,

care a plătit un avans în valoare de 142.500 de lei pentru a intra în posesia unui teren pe strada Bicaz. Cruceru îl cunoştea pe unul dintre administratorii firmei Vectra Impex SRL, mai precis pe Leonid Marcel Avramescu, deoarece acesta este soţul fostei judecătoare Aura Avramescu, acum pensionată din magistratură. De altfel, fostul magistrat a cerut pensionarea de la locul de muncă după ce fiul său, a fost implicat într-un scandal legat de droguri. Cum fosta judecătoare a fost colegă de muncă cu soţia sa, Liliana Cruceru, prorectorul UCB nu a avut niciun fel de suspiciuni în a plăti banii firmei soţului Aurei Avramescu, fără să intre pe loc în posesia actului de vânzare-cumpărare a terenului. Şi astfel a achitat aproape un miliard şi jumătate de lei vechi, pe care nu şi i-a încasat nici până acum.

Restituiţi doar 7500 de lei

Cruceru obţine însă în 2011, 7500 de lei de la firma Vetra, după ce acesta s-a înscris la masa credală, lucru subliniat de universitar în propria declaraţie de avere. În cuprinsul documentului

Cruceru recunoaşte că în ultimii ani a intrat în posesia a doar 75 de milioane de lei vechi pentru terenul pentru care a plătit un miliard şi jumătate de lei, ţeparilor de la Vectra. Acum, ca şi Morega, soţii Cruceru aşteaptă ca instanţa de judecată să le facă dreptate şi să îi facă fie proprietari pe terenul de pe Bicaz fie să se restituie înapoi banii plătiţi deja firmei Vectra Imex SRL, aflată în faliment şi având un lichidator judiciar.

Reamintim că în anul 2009 cei doi administratori ai firmei Vectra Impex SRL îşi făceau publicitate anunţând că vând la preţuri avantajoase terenuri în Târgu-Jiu, în zona Bicaz. Morega, familia Cruceru dar şi alte persoane pică în plasa întinsă de cei doi afacerişti, plătindu-le acestora, pe aceiaşi metodă, banii pentru terenuri pe care nu ajung să le mai ocupe asta deoarece firma intră, între timp, în insolvenţă. Terenurile erau însă gajate la bănci, lucru pe care administratorii le ascund promitenţilor-cumpărători de bună-credinţă. Acum ambii sunt urmăriţi penal de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj pentru înşelăciune.

ANAMARIA STOICA

Protectorul UCB şi soţia judecătoare, ţepuiţi cu un teren

Sechestru CEO, pe unul din grupurile

Termocentralei BrăilaAu fost puse sechestre pe anumite

bunuri ale companiilor care au datorii către CEO, pentru a putea recupera sumele restante. Cel puţin asta a declarat vineri managerul privat al Complexului Energetic Oltenia(CEO), Laurenţiu Ciurel, care susţine că datoriile vor fi recuperate fie prin blocarea conturilor, fie prin punerea sub sechestru a anumitor capacităţi.

,,Cu unii dintre ei suntem în instanţă, le blocăm conturile, inclusiv cu noţiunea de terţi poprit, adică blocajul la sursă, altora le punem sechestru pe anumite capacităţi care ne-ar putea interesa, de exemplu, termocentrala de la Brăila, care are trei grupuri, dintre care unul este modernizat şi retehnologizat în anii 2003-2004, care produce în condiţii de foarte bună flexibilitate şi pe care am pus sechestru săptămâna trecută în contul datoriei pe care Termoelectrica o are la CEO. Datoria este de 30 de milioane de lei”, a precizat Laurenţiu Ciurel.

Managerul explică faptul că această termocentrală este flexibilă, de la Termoelectrica fiind, de asemenea, greu de recuperat banii datoraţi CEO.

,,Am încercat să iau de acolo ce a mai rămas bun. Grupul 1 este bun şi probabil îl vom avea foarte repede în componenţa CEO”, a precizat Ciurel.

A.STOICA

Într-o prezentare a activităţii sindicale făcute la Prefectura Gorj, reprezentanţii sindicatelor din Gorj, afiliate Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian au subliniat şi o întrevedere la Ministerul Economiei, făcute anul trecut, unde s-a cerut ca după înfiinţarea CEO, locurile de muncă să fie garantate 5 ani de zile. Deşi nu s-a obţinut o promisiune atunci şi nici la o altă întrevedere cu următorul ministru al Economiei, sindicaliştii au sperat să se garanteze în vreun fel locurile de muncă. Cu toate acestea se anunţă acum, în diferite medii, noi disponibilizări, salariaţii care ar urma să plece acasă din CEO fiind de ordinul miilor.

În situaţia sindicală prezentată la şedinţa cu autorităţile, sindicaliştii afiliaţi CSN Meridian au arătat că, încă de anul trecut, au luat în calcul actualele disponibilizări de care se vorbeşte atât de mult în ultimul timp. De asta i-au şi cerut fostului ministru al Economiei, Ion Ariton, la întâlnirea din 25 ianuarie 2012, garantarea locurilor de muncă pentru salariaţii CEO, pentru următorii 5 ani de zile. Tot atunci s-a cerut introducerea în CEO şi a producătorului de energie pe hidro, respectiv a Surcursalei Hidrocentrale Gorj, astfel încât noua entitate să devină un mixt termo-hidro, care să conducă la un preţ al kilovatului competitiv pe piaţa de energie. Se cerea şi asigurarea extragerii de lignit la Cariera Seciuri, prin acordarea investiţiilor necesare deschiderii Carierei Bustuchin dar şi încheierea unui protocol cu Ministerul Economiei prin care să se garanteze ca pentru o perioadă de cel puţin 10 ani de la înfiinţare să se iniţieze demersuri de cedare a capitalului social de către stat. Tot sindicaliştii, recunosc faptul că Ariton ,,nu a fost pozitiv şi nici concret” la solicitările gorjenilor cum nu a fost de altfel nici ministrul Lucian Bode, care la rândul său a evitat să le ofere solicitanţilor vreun răspuns.

5000 sau 5600 de disponibilizaţiSindicaliştii văd acum că se discută despre noi disponibilizări, iar pentru asta nu

au nicio umbrelă de la Ministerul de resort. Cel care a promovat cel mai mult această idee, cea a disponibilizărilor viitoare, a fost Dan Ilie Morega. Astfel, după ce în urmă cu câteva săptămâni a anunţat că CE Oltenia va disponibiliza anul acesta 5000 de salariaţi, profesorul Dan Morega, care conduce un ONG având ca scop demascarea ilegalităţilor din judeţ, a anunţat că, în opinia sa, numărul celor care vor rămâne fără loc de muncă de la CEO va fi chiar mai mare. Morega susţinea astfel că 5600 de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia vor fi trimişi acasă, până la finalul anului în curs, şi asta deoarece creşterea de energie a fost într-o extremă scădere de la începutul acestui an, pierderile societăţii fiind deja destul de mari. Acesta îl pomeneşte din nou pe sindicalistul Marin Condescu, care a negat că CEO va face disponibilizări, deşi Morega a adus în faţa presei informaţii concludente care arătau că reducerile de personal ar putea fi aplicate de societate, urmare a situaţiei economice provocate de scăderea cererii de energie pe cărbune.

A.STOICA

Sindicaliştii din Meridian au cerut garantarea locurilor de muncă în CEO

pentru următorii 5 ani

Ministrul Niţă şi şeful CEO, întorşi din

drumul spre Bulgaria

Criza politică apărută în ultima perioadă în ţara vecină Bulgaria a schimbat pentru moment planurile economice şi ale Com-plexului Energetic Oltenia(CEO) şi ale Min-isterului Energiei, privind intrarea pe piaţa din Turcia. Asta deoarece managerul CEO, Laurenţiu Ciurel, şi ministrul Energiei, Constantin Niţă, au intenţionat să plece re-cent în Bulgaria pentru a încheia cu această ţară o înţelegere comercială privind tranzi-tarea spre Turcia, ţară interesantă în privinţa posibilei vânzări de energie a unităţii din Oltenia. ,,Ca să vindem energie în Turcia trebuie să tranzităm Bulgaria, iar asta se poate face în urma unui acord comercial cu această ţară. Nu s-a reuşit până acum, mo-tivul acesta făcând să îmi plănuiesc o vizită acolo cu ministrul Niţă. Din păcate, în ziua când trebuia să ne vină biletele în Bulgaria a picat Guvernul. Tot din cauza unor prob-leme pe energie şi cam cu aceiaşi actori”, a explicat, vineri, Laurenţiu Ciurel. Acesta a menţionat că deocamdată planurile legate de vizita în ţara vecină nu s-au reluat, asta urmare a incertitudinii politice existente acum în Bulgaria.

Reamintim că în februarie în urma pro-testelor la adresa preţurilor la electricitate, premierul ţării a Boiko Borisov a demision-at aici urmând să aibă loc pe 12 mai alegeri anticipate.

,,Nu s-a reprogramat întâlnirea deoarece nu ştim încă cine este interlocutorul pe acea parte(n.r. pe energie). Turcia este o ţintă deoarece zona Istambul are un deficit de en-ergie de peste 1000 de megawaţi şi ştiu asta de la partenerii chinezi cu care o să facem grupul cel nou. Până când va exista deficitul acesta ar putea fi o oportunitate acest export de energie”, a explicat Ciurel.

A.STOICA

13UNIVERSUL

Transformator golit de cupru, sub nasul poliţiştilor din Turburea

Deputatul PSD, Rodin Traicu:,,Pe Stănişoară îl voi călca în picioare”

Un transformator de energie electrică, cântărind 500 de kg şi valorând aproximativ 200 de milioane de lei vechi, depozitat în garajul clădirii în care funcţionează Secţia 7 de Poliţie Turburea a fost găsit în urmă cu câteva zile golit de componentele din cupru. Lipsa transformatorului defect, care fusese înlocuit anul trecut de la puţul de apă realizat pe fonduri Sapard de la Spahii, a fost reclamată în şedinţa din 22 februarie a Consiliului Local Turburea de către unul dintre consilierii USL. Câteva zile mai târziu, verificându-se transformatorul, care reapăruse peste noapte în garajul clădirii în care funcţia şi postul de poliţie, s-a constatat de către lucrătorii Serviciul Public Gospodăresc al Primăriei Turburea că este gol în interior, componentele de cupru dispărând. Carcasa goală a fost analizată apoi de către câţiva consilieri care au şi reclamat furtul cuprului la poliţie.

Pe raza localităţii Spahii dar şi la Poiana, aparţinând ambele comunei Turburea, autorităţile locale au derulat în 2004 o investiţie cu fonduri Sapard, în valoare de aproximativ 1 milion de euro. De fapt cu banii în cauză s-au forat două puţuri, fiecare fiind dotat cu staţie de înmagazinare a apei şi staţii de clorinare, care nu au funcţionat însă niciodată. Puţurile realizate în Spahii şi Poiana au fost fiecare conectate la energia electrică având fiecare postul lui de transformare. Mai precis, fiecare deţinând câte un transformator. Cel de la Spahii, anul trecut în primăvară s-a defectat, fiind achiziţionat din bani publici alt transformator de o putere mai mică, cel defect având o putere de 90 KVA. Transformatorul vechi a fost luat din locul în care se găsea în timpul funcţionării şi depozitat în

clădirea în care funcţionează postul de poliţie nr.7 şi Centrul de Permanenţă. Din primăvara anului trecut, nimeni nu s-a mai interesat oficial de acest transformator, deşi componentele lui vândute ar fi putut aduce nişte banii autorităţilor locale. De asemenea, transformatorul putea fi reparat sau piesele valorificate.

Încărcat într-o cupă de tractorÎn acest timp, transformatorul ar fi fost luat

din garaj de către cumnatul primarului Ion Bârcă, Cosmin Becheru, fost şef al Serviciului Public de Gospodărire, care fusese însă condamnat la 3 ani

cu suspendare pentru furt din primăria localităţii, în urmă cu câţiva ani. Transformatorul ar fi fost dus de către acesta într-un loc necunoscut, el fiind transportat în cupa tractorului SPG-ului, fiind ajutat la încărcare de viceprimarul Ion Popovici, care a declarat asta în scris într-o plângere depusă la Poliţia Turburea.

De altfel, 7 consilieri USL, alături de vicele PDL, au semnat documentul în cauză, prin care cer organelor de poliţie să găsească vinovaţii, urmare a faptul că din transformatorul autorităţii publice a rămas acum doar carcasa.

Două plângeri la poliţie De altfel, la postul de poliţie din

Turburea s-au depus două astfel de plângeri. Una a consilierilor şi una a electricianului Constantin Cioveie, care se disculpă astfel arătând că vina dispariţiei componentelor din transformator nu îi aparţine. Transformatorul se află în inventarul actualului şef al SPG Turburea, Marian Badea, finul primarul Bârcă. Mai precis, Bârcă l-a înlocuit din funcţie pe cumnat şi şi-a pus finul, care ar putea acum să răspundă penal pentru furtul componentelor din cupru din transformator.

Rămâne ca poliţiştii, de sub nasul cărora s-au furat componentele de cupru din transformator, să găsească vinovaţii şi să recupereze prejudiciul făcut autorităţilor locale.

ANAMARIA STOICA

Deputatul social-democrat de pe Colegiul 1 Mehedinţi, Rodin Traicu, a declarat ieri că trecerea democrat-liberalului Mihai Stănişoară la PNL nu îl aduce mai aproape de el pe parlamentarul intrat astfel în USL. Traicu susţine că, îl va călca în picioare pe Stănişoară, cu care împarte de altfel Colegiul 1 de Deputaţi Mehedinţi, asta după ce fostul pedelist a câştigat mandatul, în decembrie, la redistribuire.

,,Eu nu împart nimic cu el, nici măcar Colegiul 1 de Deputaţi, asta deoarece eu sunt la balcon şi el este jos. A luat la redistribuire. Îl voi călca, în continuare, în picioare cum am făcut-o de altfel şi în campania electorală”, a declarat deputatul Traicu, fostul secretar de stat la Ministerul Economiei.

Întrebat dacă a fost uimit de trecerea lui Stănişoară la PNL, Traicu a dat un răspuns negativ menţionând că el nu este în Partidul Naţional Liberal ci la PSD, partid în care aşa ceva nu se va întâmpla niciodată.

Parlamentarul de sub balcon Stănişoară a ieşit deputat la Mehedinţi cu

8000 de voturi, el obţinând doar 29% din voturile exprimate. Ieri acesta a trecut de la PDL la PNL, partid în care i s-a oferit şi funcţia de vicepreşedinte. Stănişoară s-a declarat, şi la ultima sa vizită oficială făcută la Târgu-Jiu, drept coordonatorul PDL Gorj. El şi-a îmbărbătat atunci colegii de la PDL Gorj să reziste în faţa USL, ca acum să îi abandoneze pentru a intra pe uşa din dos în USL. Stănişoară este naşul preşedintelui interimar al PDL Gorj, Ion Cupă, care a fost la fel de uimit ieri de gestul neaşteptat al mehedinţeanului, fost prim-

vicepreşedinte al PDL. Acesta semnase de altfel moţiunea Elenei Udrea, în timp ce Cupă se declarase oficial de partea lui Vasile Blaga. Acum însă Stănişoară nu va mai vota nicio moţiune, el devenind liberal cu acte în regulă şi totodată preşedintele PNL Mehedinţi.

ANAMARIA STOICA

14 UNIVERSUL

SECRETELE BASARABIEI- D-le doctor, în legătură cu

istoria Basarabiei totuși se cunosc prea puține amănunte, și considerăm că este important să ne relatați ce cunoașteți în legătură cu aceasta. Dvs. ați fost în relație directă și îndelungată cu Basarabia: v-ați efectuat stagiul militar acolo, ați participat la războiul anti-sovietic de la început și până la sfârșit, ați cunoscut numeroase personalități ale epocii. În plus, fiind un naționalist, părerea dvs. este deosebit de importantă pentru noi.

- Am făcut războiul antisovietic din prima zi până în ultima zi: întâi ca medic de regiment la un divizion de artilerie, pe urmă ca medic de batalion de infanterie la vânătorii de munte. Când ești la divizion de artilerie sau la batalion de infanterie nu are de ce să-ți mai fie frică (de nimic!), pentru că nu există alt loc mai periculos unde să fii trimis (“mai rău nu se poate”): limbile se dezlegau, toată lumea vorbea - și se vorbea adevărul. Adevărul despre războiul antisovietic nu era cel care se spunea de la comandament (adică istoria oficială), ci ceea ce se discuta la popota ofițerilor. Am luat contact și cu populația locală și sigur că, pe parcurs de 4 ani, la popota ofițerilor, m-am gândit, am discutat și analizat toate problemele politice în legătură cu Basarabia.

Ceea ce înregistrați dvs. acum este o contribuție originală la istoriografie. Mai întâi, o mică introducere pentru tinerii cititori: Teritoriul dintre Prut și Nistru nu este altceva decât jumătatea de est a Moldovei, cu capitala la Iași, așa cum teritoriul dintre Suceava și Ceremuș, cunoscut sub numele de Bucovina, nu este altceva decât nordul Moldovei, iar Moldova este provincia cu înalt prestigiu istoric și, poate, cu cel mai ridicat procent de inteligență nativă a României.

Numele de Basarabia desemna, de fapt, numai sudul Basarabiei în 1812. Când rușii au instituit ocupația rusă a teritoriului dintre Prut și Nistru, au interzis numele de moldovean; chiar l-au prigonit. De unde provine numele de Basarabia: sudul acestui teritoriu, Bugeacul, o câmpie, a fost întotdeauna posesia Țării Românești. Se numea Basarabia după numele dinastiei Basarabilor care a întemeiat Țara Românească. Aici, în Bugeac, Țara Românească se apăra de invaziile din est, în special de invaziile tătarilor. În 1924 Stalin a fondat la Tiraspol așa-zisa Republică Socialistă Sovietică Moldovenească cu scopul de a lua Basarabia și apoi Moldova, și de atunci nu se mai întrebuințează de ruși cuvântul “Basarabia”, ci cuvântul “Moldova”. Dar noi din București îi spunem “Basarabia” și ne gândim că este jumătatea de est a Moldovei. Privitor la Basarabia sunt două lucruri distincte:

- întâi ceea ce istoriografia tace - deci ascunde niște secrete pe care am să-mi permit să le spun,

- și apoi secretul care mi s-a spus mie de Alexandrina Russo.

Repet că ambele sunt o contribuție originală la istoriografie.

- Ce ascunde istoriografia (si ascunde în mod intenționat)...

Ascunde faptul că în iunie 1916 s-a schimbat guvernul la Petrograd și în locul unui guvern filo-antantist a venit un nou guvern Boris von Sturmer cu program de a încheia pacea separată cu Germania și de a scoate Rusia din război. (După doi ani de război, conducătorii Rusiei țariste simțeau că nu mai pot rezista și pentru a preveni

revoluția s-au gândit la pacea separată.) Și au început tratative secrete între Germania și Rusia la o stațiune balneară din Suedia.

Dacă în secolul al XVIII pacea dintre ruși și nemți s-a făcut cu împărțirea teritoriului Poloniei, acum, în secolul XX, pacea dintre ruși și germani urma să se facă cu împărțirea teritoriului României: rușii să ia Moldova până la Carpați; Galiția (de la Austria) urma să treacă la Germania, iar în locul Galiției Austria să primească Valahia (Muntenia) și Oltenia. Astfel urma să fie împărțită România. Asta era situația

în iunie 1916. Ca să poată împărți România care era în stare de neutralitate, trebuia adusă pe poziție de beligeranță; ni s-a dat ultimatum de ruși să intrăm în război. Ca să ne atragă, rușii ne-au momit că armata gen. Brusilov din Galiția va porni în ofensivă și va veni în întâmpinarea armatei române pe valea Tisei, deci că noi aveam misiune numai până în Transilvania pentru că urma a se face front comun cu rușii. Am intrat în război. După ce ne-au văzut intrați în război și trecuți

pe poziții de beligeranță, rușii n-au făcut nimic și armata Brusilov a rămas a acolo unde era: ne-a lăsat în Transilvania singuri, așa că am fost imediat învinși și a trebuit să ne întoarcem înapoi peste Carpați, în retragerea aceea îngrozitoare pentru stabilizarea frontului, pe aliniamentul Focșani - Nămoloasa - Galați, unde am rezistat cât am putut. Francezii, care erau “cu cuțitul ajuns la os” din bătălia de la Verdun (cea mai mare bătălie, în care au murit 1 300 000 de ostași germani și 1 000 000 de ostași francezi, câștigată de mareșalul Petain), au trădat România și au încheiat atunci, în vara lui 1916, după intrarea noastră în război, un tratat secret cu Rusia (încă țaristă, condusă de acest Boris von Sturmer), un tratat secret ca să prevină ceea ce bănuiau și francezii: tratativele secrete cu nemții de scoatere a Rusiei din război. Ei aveau interes ca armata germană să fie blocată pe frontul de est și să nu vină pe frontul de vest peste ei, la Paris. Și în acest tratat secret era dată întreaga Moldovă până la Carpați rușilor și dreptul Rusiei de a lua un culoar de-a lungul Mării Negre până la Constantinopol, la Marea Egee (care era visul rușilor și testamentul lui Petru cel Mare și al Ecaterinei a doua). Al doilea lucru pe care istoriografia îl ascunde este ce s-a întâmplat la conferința

de pace de la Paris 1919-1920 în legătură cu România. Ceea ce s-a făcut cu restul Europei știe toată lumea, dar ce s-a făcut cu România se ascunde. Delegația noastră era condusă de Ionel I. C. Brătianu, mare patriot român; Clemenceau l-a luat deoparte și i-a spus: “Domnule, Dvs., România, să faceți abstracție de tratatele secrete semnate cu Franța, cu Anglia și cu Rusia, dinainte de război.” (România avea niște tratate secrete prin care ni se recunoștea Transilvania până la Tisa și Banatul în întregime.) Brătianu a spus “Nu”, supărându-i astfel și pe englezi, și pe francezi.

- Vă referiți la tratatele pe care

România le-a făcut în 1916, la intrarea în război?

- Înainte de intrarea în război. Deci cu se s-a condiționat intrarea noastră în război. Tratate secrete negociate de Ionel Brătianu cu multă dificultate: doi ani s-a muncit la ele, cu păstrarea aparentă a neutralității. Începe conferința de pace de la Paris și vine “bomba cea mare” pe care nu o cunoștea nimeni - și asta nu se spune: Woodrow Wilson, președintele Americii, a venit ca un fel de Dumnezeu atotstăpânitor și a dictat planul de fondare a Israelului european cu capitala la Lemberg (care acum se numește Lvov) și cu anexarea tuturor teritoriilor din jur: lua toată Galiția, Slovacia, Maramureșul, Bucovina, Moldova, Basarabia și o parte din Ucraina și făcea un stat, Israelul european, cu capitala la Lvov. Acesta a fost planul cu care a venit Wilson. Planul acesta - care a venit pe neașteptate - nu prea a fost agreat de englezi și de francezi, pe motiv nu național, ci financiar, pentru că tot acest teritoriu avea numai o treime populație evreiască și, ca să poată să fie Israelul european, trebuia ca acea treime evreiască să dispună de un aparat represiv de mare putere ca să poată să țină în intimidare și în paralizare cele două treimi de populație neevreiască. În plus, acest teritoriu este agricol, fără industrie, și deci banii nu se puteau lua de la autohtoni și trebuia să îi dea Anglia, Franța, America și Italia. Italia n-avea nici un ban. Anglia (Lloyd George David) și Franța (Clemenceau) au refuzat pe motiv că țările lor nu pot plăti. Când a auzit Senatul american că trebuie să plătească tot, s-a supărat și l-a rechemat pe Wilson. Dar acest plan a rămas ca o inițiativă, ca proiect de viitor. Dacă nu se poate fonda acest Israel european cu capitala la Lemberg, să se fondeze cel puțin altul, chiar dacă mai mic - și ochii au căzut pe Basarabia care nu era în nici un tratat secret, nu era trecută pe nicăieri. Și a rămas să se facă Israelul european în Basarabia. Asta este explicația pentru care unirea de la Alba Iulia a fost recunoscută de parlamentele englez, francez, american și italian, dar unirea de la 27 martie 1918 a Basarabiei cu România a fost recunoscută numai de guverne, nu și de parlamente. De ce au recunoscut guvernele: Guvernele au recunoscut pentru a obliga Bucureștiul să plătească o cotă parte pentru că Rusia țaristă, cu capital englez și francez, își crease industria de armament de la Putilov și toată marea industrie din Ural. Băncile occidentale erau creditoare ale Rusiei țariste, dar veniseră bolșevicii și Lenin anulase toate aceste datorii ale Rusiei țariste. Brătianu și România au fost obligați (de guvernul englez, francez și american) să despăgubească băncile din Occident cu cota-parte care revenea teritoriului Basarabiei din toate datoriile acestea făcute de Rusia țaristă. Ionel Brătianu a protestat și a spus că banii aceia nu s-au investit pe teritoriul Basarabiei, nu s-au adus în Basarabia, ci s-au dus la Putilov și la industria din Munții Urali, și că din banii aceia s-a plătit aparatul represiv care terorizase populația Basarabiei. Totuși a trebui să le plătească, și România, în perioada aceea a guvernului lui Brătianu, 1922 - 1926, a plătit aceste datorii, cu foarte multă greutate: era multă sărăcie, armata noastră mânca mămăligă la cazarmă și soldații noștri erau în opinci, pentru că nu avea bani statul pentru bocanci. Am plătit această cotă-parte din datoriile Rusiei țariste către bănci din Occident, cotă-parte pe teritoriul Basarabiei, așteptând ca apoi să se facă întrunirea parlamentelor englez, francez și american, care să recunoască unirea Basarabiei cu România. Ei bine, această întrunire nu s-a făcut niciodată. Numai italienii lui Mussolini (târziu, în 1927) au recunoscut și la nivel de parlament; parlamentele de la Londra, de la Paris și de la New York nu au recunoscut niciodată unirea Basarabiei cu România. Nici un istoric nu spune nici de ce au recunoscut guvernele, nici de ce nu au recunoscut parlamentele.

Acesta este secretul Basarabieri: Basarabia era destinată să devină Israelul european, cu capitala la Chișinău, stat binațional, cu evreii clasă conducătoare și

exploatatoare, și cu bieții basarabeni clasă subordonată și exploatată.

De aceea nu s-a recunoscut unirea Basarabiei cu România de către parlamentele englez, francez și american.

- Acum v-am ruga să prezentați secretul Basarabiei destăinuit dvs. de d-na Alexandrina Russo. Aveți cuvântul!

- Mi-am făcut serviciul militar în Basarabia în martie-apr. 1938 și am avut privilegiul să cunosc adevărata Basarabie, nucleul pur și dur al Basarabiei. Nucleul Basarabiei nu era administrația de stat, nu erau partidele PNȚ, PNL sau PSD, ci niște naționalisti care se întruneau o dată pe săptămână în locuinta istorică a lui Alecu Russo, unde fiica lui, d-na Alexandrina Russo, era gazda. Acolo l-am întâlnit si pe unul dintre conducătorii partidului nationalist din Basarabia, Stefan Ciobanu. Eu, în calitate de presedinte al studentimii române nationaliste si crestine, am ajuns la ei recomandat de către juristul Sergiu Florescu si lt.-col. Vasile Diaconescu. Am fost acolo de câteva ori, însotit de ing. agron. Atanasiu (care era presedintele studentilor în Agronomie din Basarabia). Fac o paranteză: Sergiu Florescu si V. Diaconescu au fost asasinati din ordinul lui Carol II la 22 sept. 1939, iar trupurile lor neînsufletite au fost expuse pe stradă. D-na Alexandrina Russo si-a lăsat copiii să fugă în Regat, dar ea a rămas la Chisinău, asa cum rămâne rădăcina de stejar în pământul strămosesc. Rusii au arestat-o în 1940 si au deportat-o în Kazahstan pentru muncă fortată, unde a murit (nu se stie cum). Aici, la acest nucleu, se discutau probleme culturale si sociale, dar si probleme politice. Pot să spun că aveau o oarecare - nu ostilitate - ci aprehensiune fată de Bucuresti si fată de România. Reprosau trei lucruri:

- în primul rând că Basarabia era lipsită de industrie (România interbelică nu a făcut investitii industriale pe teritoriul Basarabiei, lăsând-o numai agricolă, viticolă si zootehnică);

- în al doilea rând că Basarabia era socotită ca un fel de ladă de gunoi:pedepsitii pentru coruptie care nu puteau fi deferiti justitiei erau trimisi disciplinar în Basarabia,

- iar în al treilea rând că administratia de la Bucuresti îi favoriza pe evreii locali (care se bucurau de foarte multe avantaje, ca si cum ar fi fost clasa conducătoare a Basarabiei). Evreii din Basarabia aveau privilegii din partea administratiei de stat, a politiei si a armatei, în defavoarea tăranilor români si a românilor autentici (Basarabia era socotită un fel de Israel). Aceste reprosuri mi le-au făcut mie, care veneam din Bucuresti; dar nu cu ton de acuzatie, ci

cu amărăciune.

Autodeterminarea popoarelor din Imperiul Rus

Rusia taristă era un imperiu în care rusii tineau în subordine 55 de popoare. Guvernul mensevic, avându-l în frunte pe printul Lvov (si ca ministru de externe pe Kerenski),

15UNIVERSULguvern instalat de revolutia mensevică din febr. 1917 de la Petrograd (revolutie făcută de partidul social democrat constitutional), a decretat autodeterminarea popoarelor: să decidă ele dacă rămân în componenta Rusiei sau se separă de aceasta. Când au venit bolsevicii la conducere, prin lovitură de stat (insurectia armată din oct. 1917, făcută - nu de Stalin, nu de Lenin - ci de Trotki), au preluat acest program de autodeterminare, dar nu cu scopul ca popoarele să decidă, ci cu scop de anarhie la periferia imperiului rus. Să explic: atunci când s-au instalat bolsevicii la Moscova, patru armate tariste au părăsit frontul si au pornit spre Moscova ca să suprime regimul lui Trotki, Stalin si Lenin. Erau 4 armate, coordonate de generalul Cornilov: armata gen. Iudenici care venea de la Marea Baltică, armata gen. Denikin care venea din Caucaz si Marea Azov, armata gen. Vranghel care venea din Crimeea si armata gen. Colceac care din venea din Siberia. Ei bine, asaltat de aceste 4 armate tariste, Lenin a reluat decretul de autodeterminare a popoarelor, pentru ca, în spatele acestor armate, ucrainienii, caucazienii, estonienii, letonienii si lituanienii să se despartă, polonezii si basarabenii să facă scandal - deci pentru ca aceste armate tariste să fie prinse între două focuri: din fată bolsevicii de la Moscova si din spate aceste miscări de eliberare. Pentru acest motiv a

hotărât Lenin autodeterminarea popoarelor, iar nu cu scopul ca popoarele să decidă.

Au plecat din Moscova 3 armate bolsevice care să neutralizeze aceste patru armate tariste: una s-a dus spre armata gen. Colceac, alta spre armata gen. Iudenici, iar cea mai mare, cu 22 de divizii bolsevice, a plecat împotriva lui Denikin si Vranghel. Această armată bolsevică era condusă de Cristian Rakovski, cetătean român de origine bulgară, un mare dusman al poporului român (biografia lui o să v-o spun altădată). Acest Cristian Rakovski a schimbat directia si, în loc să meargă împotriva lui Denikin si Vranghel, a pornit spre Chisinău si Iasi, cu scopul de a detrona pe regele Ferdinand, de a împusca guvernul Brătianu si de a institui Republica Socialistă Sovietică Română sub conducerea lui. Anglia a aflat despre aceasta si, cum la epoca aceea eram încă în aliantă cu francezii si englezii, Anglia ne-a luat sub protectie, iar Serviciul de informatii si-a pus problema să oprească pe acesti bolsevici: i-au luat lui Brătianu prin radio asentimentul să se încheie un fel de conventie în care România să recunoască guvernul Lenin, Trotki si Stalin, iar guvernul bolsevic să recunoască independenta si suveranitatea teritoriului românesc.Anglia a trimis o delegatie formată din doi ofiteri de la Intelligence Service (col. Hall si cpt. George Hill) la Moscova, în audientă la Trotki (care era ministru de război si sef al Armatei). Trotki le-a spus: “Ce să fac, eu i-am trimis spre Denikin si spre Vranghel, dar au schimbat directia fără să-mi spună nimic. Ce pot eu să fac este să repet ordinul si să vă dau o drezină ca să vă duceti să îl convingeti pe Cristian Rakovski”. Asa au făcut, si l-au ajuns cu drezina pe Cristian Rakovski între Nicolaev si Tiraspol (deci Rakovski mai avea de făcut doar un salt si intra în Basarabia, iar al doilea salt ar fi fost în Moldova). L-au oprit ca să discute: au făcut o sedintă care a început la 7 seara si s-a terminat la 5 dimineata, Hall si cu Hill argumentând că tactica are prioritate asupra strategiei si deci războiul contra lui Denikin si Vranghel era mai important fată de ocuparea si bolsevizarea României. La vot, cei 22 de asa-zisi generali ai celor 22 de divizii bolsevice au fost toti de acord să lase România si să se ducă spre Denikin si spre Vranghel. Numai Rakovski se împotrivea si

au fost necesare încă două ore pe capul lui până a semnat si el schimbarea de directie

si renuntarea la atacarea României. Hall si cu Hill au plecat cu drezina mai departe, au ajuns la Iasi si i-au dat conventia lui Brătianu. (Brătianu fixase o dată limită când îsi dăduse asentimentul pentru semnarea conventiei: 30 dec. 1917. Dacă nu se realiza această conventie de recunoastere reciprocă, el urma să ia măsuri de apărare, pentru că România nu se poate apăra pe Prut, ci doar pe Nistru care este o granită fortificată de natură în favoarea României.) Era 31 dec. 1917 si Brătianu trimisese Divizia 11 din Slatina. Aceasta e gloria

Diviziei 11 din Slatina, comandată de gen. Traian Brosteanu: a luat pozitie pe malul drept al Nistrului.

Autonomia Basarabiei

Conform decretului de autodeterminare a popoarelor, în Basarabia s-au făcut alegeri si s-a ales Sfatul Tării. Sfatul Tării s-a întrunit la 27 nov. 1917 si a hotărât autonomia Basarabiei. Ionel Brătianu a insistat: “Ce autonomie?! Votati unirea, ca eu să vă pot apăra pe Nistru, iar nu pe Prut, care e mic.” Basarabenii nu au răspuns nimic, si toti emisarii trimisi

de Brătianu au venit înapoi comunicând că domnii basarabeni păstrează tăcerea si nu se angajează. Regele Ferdinand l-a chemat la Iasi pe Pantelimon Halipa, primul sau al doilea conducător al partidului nationalist din Basarabia si i-a cerut să facă unirea cu România. N-a avut însă succes! Nu se stie dacă Pantelimon Halipa i-a spus secretul Basarabiei. Cert este că s-a rămas doar la prima etapă: autonomia Basarabiei. Spre sfârsitul lui ian. 1918 basarabenii au votat etapa a doua: independenta Basarabiei. Basarabia era stat independent (iar nu alipit la patria-mamă, România).

Diversele demersuri pentru unire

La 21 ian. 1918 a venit maresalul Averescu ca prim-ministru, cu program de a încheia pacea separată cu nemtii, pentru că maresalul Averescu avea mai mare prestigiu decât Ionel Brătianu; în plus, era seful Armatei si făcuse specializarea la Berlin, în aceeasi clasă cu maresalul german Mackenzen. Maresalul Averescu, ca prim-ministru, a cerut si el basarabenilor unirea cu România, dar basarabenii iarăsi n-au răspuns nimic, n-au dat nici un semn. Atunci Averescu a trimis la Chisinău pe ministrul de război Ianculescu, un mare general. A venit el, a vorbit, a dres. Nimic! Domnii basarabeni ascultau cu respect, cu atentie, dar nu se

angajau. Atunci Ianculescu a adus cele două regimente de artilerie din divizia a 11-a Slatina, le-a pus în jurul Chisinăului si le-a ordonat să tragă în aer ca să impresioneze pe basarabeni si să-i determine să voteze mai repede unirea cu România. Domnii basarabeni n-au votat! Ascultau bubuiturile de tun, stiau că sunt românesti, dar nu au votat. La 5 martie s-a încheiat armistitiul de la Buftea si a venit guvernul Alexandru Marghiloman cu suveranitate si asupra Moldovei. Guvernul Marghiloman avea si el misiunea să convingă basarabenii să se unească cu România si a trimis si el emisari. Tot asa, basarabenii ascultau si nu spuneau nimic. Marghiloman l-a trimis pe Const. Stere (care era o personalitate, om de cultură, rectorul universitătii Iasi), să-i convingă pe basarabeni. Constantin Stere a intrat în sedinta Sfatului Tării de la Chisinău si a pledat unirea Basarabiei cu România. Domnii basarabeni au ascultat cu respect, cu atentie, au bătut din palme, dar nu s-au miscat din bănci ca să voteze. Atunci Stere, furios, a iesit în stradă, să instige populatia să intre cu forta peste Sfatul Tării si să-i convingă pe deputati să voteze. Dar si basarabenii de pe stradă au ascultat, au aplaudat, dar n-au făcut nimic. Stere s-a întors la Bucuresti crezând că basarabenii erau niste mafioti, niste banditi, si că vroiau bani. A strâns monede de aur si a cerut să se împartă monede de aur deputatilor basarabeni ca să voteze unirea cu România. Basarabenii nu au primit banii (deci nu erau corupti)! Dar tot nu au votat unirea cu România!

Secretul Basarabiei O dată, brusc la 27 martie 1918, fără să stie Bucurestiul si Iasul, s-a întrunit Sfatul Tării si, din proprie initiativă, a pus la vot unirea Basarabiei cu România. Rezultatul: 86 pentru unire, 3 contra.

Consider interesant să mentionez ale cui au fost singurele 3 voturi împotrivă: ale evreilor (pentru că ei vroiau ca Basarabia să fie republica Israelului). Au fost si 32 de abtineri (rusii si ucrainienii).

Ce i-a determinat pe domnii basarabeni să nu voteze unirea atâta timp si să voteze acum, nesolicitat: În armata rusă taristă (devenită armata rusă sovietică) se găseau 100 000 de recruti din Basarabia, răspânditi de la Marea Baltică până la Oceanul Pacific. Dacă Basarabia vota unirea cu România, acestia toti erau făcuti prizonieri, iar în Rusia nu se stie niciodată soarta prizonierilor, putând fi egală cu moartea; de aceea Sfatul Tării a conceput în secret să-i aducă întâi pe acesti 100 000 de tineri la Chisinău si abia pe urmă să voteze.

Pentru aceasta s-a format o delegatie secretă din trei oameni, condusă de deputatul Păscălută, care a plecat la Moscova să-i ceară lui Lenin să aducă toti copiii Basarabiei sub pretextul de a forma corpul de armată al Basarabiei, ca să o apere. Directorul de cabinet al lui Lenin, când a auzit că sunt din Basarabia, i-a dat afară, motivând că Lenin avea treburi mai importante de rezolvat. Stăteau pe sală, necăjiti, fără solutie, gândindu-se, când au văzut un ofiter sovietic intrând într-o cameră, după care au auzit strigătul: “Să trăiesti frate!” (pe româneste). Si-au închipuit că în dosul acelei usi se afla un român si, după ce a plecat acel ofiter, au bătut la usă si au intrat. Camera aceea cuprindea toate aparatele de transmisie ale guvernului Lenin si ale Ministerului de război Trotki. Un locotenet-inginer servea toate aceste aparate. S-au recomandat si au aflat că si locotenentul sovietic era basarabean.

Apoi locotenentul i-a întrebat ce vor, iar ei i-au spus că solicitaseră audientă lui Lenin ca să facă un corp de armată al Basarabiei si că fuseseră dati afară. Locotenentul acesta le-a răspuns cam asa: “- O dată cu revolutia se desteaptă toată lumea, afară de voi, cei de la Chisinău! Cum vă puteti închipui că vă aprobă Lenin această cerere? Dacă voi ajungeati la el si-i spuneati ce mi-ati spus mie, acum mă uitam pe fereastră la voi, împuscati la zidul acela.” “- Deci nu se poate?” “- N-am spus că nu se poate, dar ce ati făcut voi e prost. O să facem noi împreună un ordin al lui Lenin si îl trimit eu.” La începutul lui dec. 1917 acest ofiter a transmis la toată armata rusă ordinul ca

toti soldatii, ofiterii si subofiterii născuti pe teritoriul Basarabiei să primească o foaie de drum cu destinatia Chisinău, unde să formeze corpul de armată pentru apărarea Basarabiei împotriva dusmanului din vest (a României).

Lenin n-a aflat, dar a simtit că se face ceva si a trimis ca politruc la Chisinău pe Vlad Inculet (student la Universitate, la Fizico-Chimice, care aderase la partidul rosu). Persoane de la acest nucleu nationalist de la d-na Alexandrina Russo mi-au spus că l-au văzut cu ochii lor pe Vlad Inculet în gara Chisinău când a coborât din trenul de la Moscova: era îmbrăcat ca un muncitor salahor, avea sapcă de rus, cizme, si o salopetă de metalurgist. A coborât pe peronul gării care era plin de lume, s-a asezat cu fata spre vest si a început să strige: “- Acolo, la Iasi si Bucuresti, se află dusmanul ereditar al Basarabiei, dusmanul de moarte al nostru de care trebuie să ne apărăm!” Pe urmă s-a întors cu fata spre est si a arătat spre Moscova: “- Acolo este mama noastră protectoare, Moscova, buna

noastră mamă!” A venit apoi la Sfatul Tării. Ce s-a întâmplat nu se stie, dar a devenit presedintele Sfatului Tării si, împreună cu Mitropolitul Iurie, la 27 martie 1918, spontan, s-a votat unirea neconditionată a Basarabiei cu patria mumă, România. De fapt, nu a fost unire, ci reunire, pentru că Basarabia făcea parte integrantă din Moldova. Apoi Vlad Inculet a venit la Bucuresti ca ministru al Basarabiei în guvernul Brătianu si în guvernul Averescu; a fost apoi ministru de Interne, a fost ales si membru al Academiei (prelegerea lui la Academie era despre timp si spatiu). Nu s-a spus cine era locotenentul acela care l-a semnat pe Lenin pentru că se presupunea că locotenentul acela era încă în viată si, dacă ar fi aflat bolsevicii, l-ar fi suprimat.

- Vă multumim, d-le doctor. Vă adresez o singură întrebare: acum ne puteti spune cine era?

- După 1989 am tinut o conferintă la Asociatia Juristilor si am relatat exact ce v-am relatat si dvs. acum. Vorbind de acest locotenent inginer român, lumea din sală a început să strige: “Cine este? Spuneti, cine este?” Le-am răspuns, asa cum vă spun si dvs.: “Ei bine, cred că acel locotenent era sufletul lui Stefan cel Mare reîncarnat...”

********************************************************************************

Un singur lucru nu poate Dumnezeu: sa ne mantuiasca fara consimtamantul nostru.

Nicolae SteinhardtDaca Dumnezeu nu exista si eu cred,

n-am pierdut nimic. Dar daca Dumnezeu exista si eu nu

cred, atunci am pierdut totul. - N. Iorga - Nu poţi îngenunchea un popor

deprins să se târâie.Ţara noastră a avut nevoie de când e

ea de alt popor.Din UMORUL RUSESC

Marian ION”

16 UNIVERSULZiua de 8 Martie este un prilej pentru fiecare

dintre noi să ne felicităm mamele, soţiile, colegele, fiicele şi prietenele. Conducerea

Complexului Energetic Oltenia urează multă sănătate femeilor care joacă un rol important

în viaţa noastră. LA MULŢI ANI!

Director general executiv, Laurenţiu Ciurel

In prag de primăvară, Ziua Femeii să alunge spiritele rele şi să vă umple sufletul de bucurie şi speranţă.

La Mulţi Ani! urează conducerea Primăriei Crasna tuturor localnicelor, angajatelor şi

colaboratoarelor.USMO -CONDESCU

Ziua Femeii să vă aducă linişte în suflet, multă bucurie, sănătate, fericire şi putere de

muncă, iar primul ghiocel să vă lumineze faţa.

Un sincer şi călduros La Mulţi Ani! DEPUTAT ION CUPA

Primarul comunei Prigoria urează tuturor femeilor ca 8 Martie să fie doar începutul

unui lung şir de bucurii, visuri îndeplinite şi zâmbete cât mai sincere.

LA MULŢI ANI! Echipa BELLE EPOQUE

Lăsaţi primăvara să vă patrundă în suflet, să

vă încălzească şi să vă umple de bucurie!

Un 8 Martie numai cu împliniri urează tuturor

femeilor,

DEPUTAT CAMELIA KHARAIBANI

Bucuraţi-vă de soare, bucuraţi-vă de ghiocei, bucuraţi-vă de frumoasele zile ale primăverii şi primiţi cu drag ziua de 8 Martie în sufletele

voastre! Să aveţi parte de tot ce e mai fumos şi mai bun în această lume, vă urează

conducerea SC COMTEC SALa Mulţi Ani !

Odată cu venirea zilei de 8 Martie şi a primăverii, în fiecare zi să înflorească o floare în viaţa dumneavoastră. Să aveţi o

primăvară minunată vă urează DEPUTAT VASILE POPEANGA

La Mulţi Ani !

Acest 8 martie să aducă tuturor femeilor

liniştea şi fericirea de care cu toţi avem

nevoie. Un martie cât mai frumos şi

luminos să se abată asupra tuturor femeilor

DEPUTAT SCARLAT IRIZA

La Mulţi Ani !

An de an, sărbătoarea de 8 Martie ne readuce

speranţa, optimismul, credinţa în mai bine

şi fericirea. Parfumul florilor de primăvară,

roua dimineţilor calde, adierea vântului, toate

acestea să-şi găsească locul în sufletul tuturor

femeilor.

ZIARUL UNIVERSUL

La Mulţi Ani şi toate cele bune

Să aveţi parte de multă căldură în suflet, dar

şi în casă, bucurie în inimă, multă sănătate şi

putere de muncă.

Un 8 Martie minunat le doreşte tuturor

femeilor

SC NUTRIPLUS SRL-COSTI SANDA

La Mulţi Ani !

Ca în fiecare an, la 8 Martie, gândurile noastre se îndreaptă cu recunoştinţă şi dragoste către reprezentantele sexului

frumos, fie că sunt din familie, de la locurile de muncă sau din viaţa publică. Oferim un buchet de gânduri frumoase, urări de

sănătate şi multe bucurii alături de cei dragi. La Mulţi Ani!

SENATOR DIAN POPESCU

Primăvara, anotimpul renaşterii, al trezirii la viaţă, face acum, din ziua aceasta, de 8 Martie, ziua cea mai plină de feminitate,

zâmbete şi căldură sufletească. DEPUTATUL WEBER MIHAI doreşte

tuturor femeilor ca spiritul acestei zile să le însoţească pretutindeni.

LA MULŢI ANI!

De ziua dumneavoastră, stimate doamne şi domnişoare, vă doresc ca viaţa să vă fie o veşnică primăvară, visele să vi se împlinească şi fiecare zi să vă fie o sărbătoare

a purităţii, blândeţii şi înţelegerii! La Mulţi Ani!

SENATOR TONI GREBLA