cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

An II, nr. 15, Octombrie 2009, 20 pagini

cyanmagentayellowblack

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

SPORSPORTT ~NV|}|MÂNT~NV|}|MÂNT--CULCULTUR|TUR|

Ce a mai f\cut Ce a mai f\cut pr imaru’ . . .?primaru’ . . .?

P\rerea ta conteaz\...doar dac\ o spui!

Atitudinea celui indiferent,Atitudinea celui indiferent,un semnal de alarm\!un semnal de alarm\!

Chiar dac\ prima variant\ a maifost folosit\ ^n alte situa]ii dar ^n altelocalit\]i, cred c\ s-ar potrivi deminune [i ora[ului R\cariLa expirarea primului an de mandat,pot spune f\r\ lips\ de modestie c\^n R\cari s-a declan[at “Mareaasfaltare”.

Dac\ lu\m ^n calcul - realizareapar]ial\ [i total\ - cei 5 km, traseulR\cari-Slobozia Moar\ - DJ 601 A -[i cei 12 km R\cari-Butimanu -DC43A cifra de 17 km este de-adreptul impresionant\.

Dac\ facem compara]ie cuperioada anterioar\ mandatuluimeu, când se reabilita un km lapatru ani [i acela ^n ultimas\pt\mân\ a campaniei electorale,parc\ se vede o diferen]\ chiar [i cuochiul liber.

Bine^n]eles pentru cei care au“ochi“ s\ vad\ realitatea, nu pentrucei care folosesc sintagma

“eee…continu\ proiectele fostuluiprimar”.

Ca s\ prezent\m mai bine real-itatea ast\zi, v\ prezent\m ^nplan[a foto proiectele fostului primar[i pe cele ale conducerii actuale aPrim\riei R\cari.

Da, este corect, conducerea;pentru c\ cine-[i ^nchipuie c\ poateface totul de unul singur, se ^n[al\.Este necesar lucrul ^n echip\.{i a[a cum se vede nu sunt pu]ine [inici prea “sub]iri” - nici fizic, nicivaloric. Adunate dau câteva milioanede euro.

Rândul de jos din imaginer\mâne a[a cum spunea un fostcoleg de consiliu - amintire.Se ^n]elege c\ celelalte trei rânduri

^nseamn\ zile [i nop]i de munc\,discu]ii cu speciali[tii, cu consul-tan]ii, sute, mii de km parcur[i laautorit\]ile jude]ene [i centrale pen-tru aprob\ri [i avize.

Dar roadele, spre marea noastr\bucurie, au ^nceput s\ apar\.- Baza sportiv\ se inaugureaz\s\pt\mâna aceasta.- “asfaltul” a ajuns ^n centrul satuluiGhimpa]i ^ntr-un prim strat (ast\zicând scriu acest articol), ^n câtevazile va “iesi” din localitate dep\[indtoate a[tept\rile (chiar [i ale mele)^n materie de lungime-tronson drumrealizat ^ntr-un interval de timp a[ascurt.- Tronsonul de drum jude]ean R\cari-Slobozia Moar\ este gata de circa olun\ de zile- Pe [antierul “S\lii de sport” selucreaz\ din plin urmând ca anulviitor sa o inaugur\m.- ~n biserici deja “se simte” c\ldur\de la instala]iile montate.- Copiii din ora[ul R\cari mai audou\ locuri de joac\ - ^n Colacu [iS\bie[ti.

A fost emis ORDINUL DE ~NCEPERE ALUCR|RILOR DE EXECU}IE pentru obiectivul''Modernizare DC 43 A R\cari- Ghimpa]i'',^n data de 14.10.2009 lucr\ri care laaceast\ dat\ sunt ^n derulare, fiindexecutate pe o distan]\ de aproximativ 5km pe ambele sensuri.

(urmare ^n pagina 2)

C.S. R\carila primavictorie!

Arc peste timp:1969-2009!~ntrevedere

dupa 40 de ani,la Liceul R\cari!

ACESTEA SUNT PROIECTELE FOSTULUI PRIMAR, ~N 18 ANI.

ACESTEA SUNT PROIECTELE NOASTRE PE DURATA UNUI AN!

Modernizarea drumului R\cari-Ghimpa]i-Butimanu a fost primit\cu bucurie de to]i cet\]enii.

Mai sunt cazuri care ne ^ngrijoreaz\deoarece bunul sim] nu face cas\ bun\ cuto]i cet\]enii.

Parcarea autovehiculelor pe domeniulpublic, sanc]ionat\ prompt de Poli]ia Comunitar\.

pag. 5pag. 6pag. 17

pag. 7,10,11,17

pag. 18

black

Actualitate Octombrie 2009 pagina 2Ziarul Prim\riei R\cari

M|SURA 112- INSTALAREATINERILOR FERMIERI

Pasul 1 VERIFICAREA ELIGIBILIT|}IIPentru verificarea eligibilit\]ii, fer-mierii se pot adresa OficiuluiJude]ean de Consultan]\ Agricol\Dâmbovi]a.Beneficiarii eligibili pentru sprijinulnerambursabil acordat prin M\sura112 sunt fermierii în vârst\ depân\ la 40 de ani (neîmplini]i ladata depunerii Cererii definan]are), persoane fizice saujuridice care practic\ în principalactivit\]i agricole [i a c\ror exploa-ta]ie.- are o dimensiune economic\cuprins\ între 6 [i 40 UDE (1hapomi=2,125 UDE) - este situat\ pe teritoriul ]\rii;- este înregistrat\ în Registrul fer-melor/Registrul agricol; - nivelul minim de calificare solici-tat este urm\torul:

Absolvent de liceu sau de [coal\profesional\/[coal\ de arte [imeserii îndomeniul agricol, veteri-nar [i economic cu profil agricol;

Absolvent de liceu care prezint\un certificat de calificare sau uncertificat de absolvire a unui cursde formare de minim 150 de ore îndomeniul agricol. O exploata]ie agricol\ nu poateprimi sprijin prin M\sura 112 decâto singur\ dat\.Nu se acord\ sprijin persoanelorcare nu au acte de proprietate saucontracte de arend\/concesionareîncheiate în nume propriu, cuexcep]ia so]ului sau so]iei. ~n acestultim caz, un singur membru alfamiliei poate primi sprijin, chiardac\ ambii so]i îndeplinesc

condi]iile prev\zute în m\sur\.Solicitantul trebuie s\ depun\Cererea de Finan]are pentru solic-itarea sprijinului de instalare ^nmaxim 12 luni de la data ^nfiin]\rii[i/sau prelu\rii prin transfer de pro-prietate [i/sau arend\/concesion-are a exploata]ieiPasul 2 ÎNTOCMIREA PLANULUI DEAFACERIPentru a putea primi sprijin încadrul M\surii 112, solicitantul vatrebui s\ întocmeasc\ un Plan deafaceri pentru o perioad\ de cinciani.Elaborarea Planului de afaceri serealizeaz\ cu titlu gratuit prin acce-sarea M\surii 143 "Furnizarea deservicii de consiliere [i consultan]\pentru agricultori", de c\tre OficiulJude]ean de Consultan]\ Agricol\Dâmbovi]a (tel 0245614045),Planul de afaceri trebuie s\ includ\detalii privind investi]iile care serealizeaz\ demonstrând c\ celpu]in 30% din sprijinul acordat va fiinvestit pentru realizareaconformit\]ii cu standardelecomunitare, modernizarea [i dez-voltarea exploatatiei.Pasul 3 DEPUNEREA DOSARULUI(in perioada sesiunii de depunere)Dosarul cuprinde: pentru per-soanele fizice neautorizate - document care s\ certifice drep-tul de folosin]\ al terenului - pentrusuprafe]ele egale sau mai mari de1 hectar. Extras din RegistrulFermelor, -pentru suprafe]e maimici de 1 hectar- extras dinRegistrul Agricol emis de Prim\riilelocale.- document de la banca cu datele

de identificare ale b\ncii si ale con-tului aferent proiectului FEADR- Certificate de atestare fiscala,- Cazierul fiscal eliberat deDirec]ia Generala a Finan]elorPublice- Cazierul judiciar,- Copia actului de identitate pentrusolicitant si al sotului/sotiei,- Copie dup\ diploma de studii saucertificat de absolvire a unui cursde formare de minim 150 ore îndomeniul agricol.- Document care atest\ c\ solici-tantul este membru într-o form\asociativ\. Pentru persoanele fiziceautorizate se mai depun : -certificatconstatator emis de OficiulRegistrului Comer]ului- certificatul de inregistrare eliberatde Oficiul Registrului Comer]uluiPasul 4 SELEC}IA PROIECTELOR SI SEMNAREA CONTRACTULUIDE FINAN}ARECând valoarea total\ a proiecteloreligibile se situeaz\ peste valoareatotal\ alocat\ m\surii în cadrulunei sesiuni, Comitetul de Selec]ieanalizeaz\ lista proiectelor eligibilecu punctajul acordat, iar selec]iase face în ordinea descresc\toarea punctajului de selec]ie, cuîncadrarea în suma alocat\.Sprijinul pentru instalarea tinerilorfermieri este de 10.000 Euro pen-tru o exploatatie agricola cu dimen-siunea minima de 6 UDE, iar pesteaceasta dimensiune, sprijinul pen-tru instalare poate creste cu 2.000Euro/1UDE, dar nu va putea depasi25.000 Euro/ exploatatie.

Ing. Topora[ V

EXTRAS DIN LEGEA EXTRAS DIN LEGEA NUM|RUL 50/1991 NUM|RUL 50/1991

Afl\m de la Centrul LAfl\m de la Centrul Local ocal de Consultan]\ Agricol\- R\caride Consultan]\ Agricol\- R\cari

Pentru accesarea acestei m\suri este obligatorie calificarea ^n domeniu. Aceasta sepoate ob]ine [i prin absolvirea cursurilor de formare profesional\ organizate de cen-trul local R\cari cu durata de 3 luni.

Este opera]ional\ sesiunea de depunere proiecte pe m\sura 112. DataEste opera]ional\ sesiunea de depunere proiecte pe m\sura 112. Datalimit\ este 30 moiembrie 2009. Mai jos v\ prezent\m pa[ii ce trebuie parcur[ilimit\ este 30 moiembrie 2009. Mai jos v\ prezent\m pa[ii ce trebuie parcur[ipentru accesarea acestei m\suri.pentru accesarea acestei m\suri.

CAPITOLUL I Autorizarea execut\riilucr\rilor de construc]ii

Art. 3. - (1) Construc]iile civile,industriale, agricole, cele pentrusus]inerea instala]iilor [i utilajelortehnologice, pentru infrastructur\de orice fel sau de oricare alt\natur\ se pot realiza numai curespectarea autoriza]iei de constru-ire, precum [i a reglement\rilorprivind proiectarea [i executareaconstruc]iilor, pentru:a) lucr\ri de construire, reconstru-ire, consolidare, modificare, extin-dere, reabilitare, schimbare dedestina]ie sau de reparare a con-struc]iilor de orice fel, precum [i ainstala]iilor aferente acestora, cuexcep]ia celor prev\zute la art. 11;b) lucr\ri de construire, reconstru-ire, extindere, reparare, consoli-dare, protejare, restaurare, conser-vare, precum [i orice alte lucr\ri,indiferent de valoarea lor, careurmeaz\ s\ fie efectuate la con-struc]ii reprezentând monumenteistorice, inclusiv la anexele acesto-ra, identificate în acela[i imobil -teren [i/sau construc]ii, la con-struc]ii amplasate în zone de pro-tec]ie a monumentelor [i în zoneconstruite protejate, stabilitepotrivit legii, ori la construc]ii cuvaloare arhitectural\ sau istoric\deosebit\, stabilite prin documen-ta]ii de urbanism aprobate;c) lucr\ri de construire, reconstru-ire, modificare, extindere, reparare,modernizare [i reabilitare privindc\ile de comunica]ie de orice fel,drumurile forestiere, lucr\rile deart\, re]elele [i dot\rile tehnico-edilitare, bran[amente [i racordurila re]ele de utilit\]i, lucr\rilehidrotehnice, amenaj\rile de albii,lucr\rile de îmbun\t\]iri funciare,lucr\rile de instala]ii de infrastruc-tur\, lucr\rile pentru noi capacit\]ide producere, transport, distribu]ie

a energiei electrice [i/sau termice,precum [i de reabilitare [i retehnol-ogizare a celor existente;d) împrejmuiri [i mobilier urban,amenaj\ri de spa]ii verzi, parcuri,locuri dejoac\ [i agrement, pie]e [ialte lucr\ri de amenajare a spa]iilorpublice;e) lucr\ri de foraje [i excav\ri nece-sare pentru efectuarea studiilorgeotehnice [i a prospec]iunilorgeologice, proiectarea [ideschiderea exploat\rilor decariere [i balastiere, a sondelor degaze [i petrol, precum [i a altorexploat\ri de suprafa]\, subteranesau subacvatice;f) lucr\ri, amenaj\ri [i construc]iicu caracter provizoriu necesare învederea organiz\rii execut\riilucr\rilor, în condi]iile prev\zute laart. 7 alin. (1) [i (l3);g) organizarea de tabere de corturi,c\su]e sau de rulote;h) lucr\ri de construc]ii cu caracterprovizoriu: chio[curi, tonete, cab-ine, spa]ii de expunere, corpuri [ipanouri de afi[aj, firme [i reclame,copertine [i pergole situate pe c\ile[i spa]iile publice, anexegospod\re[ti, precum [i anexelegospod\re[ti ale exploata]iilor agri-cole situate în extravilan;i) cimitire - noi [i extinderi.(2) în vederea simplific\rii proce-durii de autorizare a execut\riilucr\rilor de construc]ii provizoriiprev\zute la alin. (1) lit. d), g) [i h),autoriza]ia de construire se emiteîn baza documenta]iilor tehnice -D.T. cu con]inut simplificat în raportcu con]inutul-cadru prev\zut înanexa nr. 1.(articol modificat prin art. Ipct. 4din O. U.G. nr. 214/2008, astfelcum a fost modificat\ prin art. Ipct.4 din Legea nr. 261/2009 (publi-cat\ la 16 iulie 2009), în vigoarede la 14 octombrie 2009)

Referent, Alexandru Alexandru

- Proiectul de reabilitare al {coliiGenerale “Ion Ghica” dinGhergani a trecut cu bine toatetestele la care a fost supus ca [icel a Liceului din R\cari urmândca ^n aceast\ iarn\ s\ fie par-curs\ procedura de licita]ie.- Proiectele de reabilitare ter-mic\ a blocurilor au fost depusela minister, ^n scurt timpurmând a primi “verde” pentruorganizarea licita]iei deexecu]ie.- C\minul cultural din Ghimpa]ia intrat pe ultima sut\ de metri^n procedura de achizi]ie delucr\ri, urmând a fi licitat\lucrarea de reabilitare a aces-teia- La sediul administrativ alPrimariei R\cari din Ghimpa]i“s-a pus busuiocul”.Pentru moment e bine s\ neoprim aici ca s\ nu d\m preamare b\taie de cap cârcota[ilor.{i revenind la titlul articolului, a

doua variant\ mi-a fost inspi-rat\ de un dialog cu un cet\]eanaflat la o vârst\ apreciabil\, careavând ochii umezi]i [i strângân-du-mi cu putere mâna de parc\vroia s\-mi transmit\ [i miestarea emo]ional\ ce-l ^ncerca(^n mare parte a reu[it), mi-aspus: “Domnule primar, ama[teptat o via]\ pentru binele]\rii s\ vin\ americanii; au venit,au venit foarte greu [i când auvenit ne-au dezam\git; ama[teptat aproape 50 de ani unom, un primar, un reprezentantal autorit\]iilor care s\ se ]in\de cuvânt ^n ceea ce prive[teasfaltarea acestui drum. Carecum veneau promiteau mareacu sarea [i cum veneau a[a ple-cau; ba mai mult se zvone[te c\ar fi asfaltat ^n "hârtii" dar ^nrealitate… Primarul dinainteadumneavoastr\, dup\ ceaproape 20 de ani ne-a dus cuz\h\relul, a avut tupeul ^npu]inele vizite care le-a f\cut ^n

satul nostru s\ ne spun\: dac\ma mai alege]i odat\ o s\ ave]iasfalt.Cine s\-l mai cread\, domnuleprimar!?Poate necuratu'!”Domnule Primar am tr\it [i ziua^n care ^n Ghimpa]i a venit“asfaltul”.

A venit greu, foarte greu;dupa 50 de ani de promisiuni.Dar ceea ce m\ face s\ v\strâng mâna cu toat\ puterea [is\ v\ ^mbr\]i[ez este c\ a]i avutcurajul s\ v\ angaja]i ^n fa]anoastr\, c\ la urm\toarelealegeri nu ne mai cere]i votul,ba mai mult - s\ v\ lu\m lapietre, cu pietrele de pe margin-ea drumului dac\ o s\ mai ave]i“tupeul s\ ne cere]i votul”,^nainte de a asfalta drumul.Curaj, mare curaj a]i avut dom-nule primar! Nu [tim pe ce v-a]ibazat dar pe mine m-a]i cucer-it [i pe marea parte dinghimp\]eni. S\ ie[i]i la pensie

de la Prim\rie [i s\ mai face]imulte lucruri bune pentru noi.Suntem mereu al\turi de dum-neavoastr\ pentru c\ visul adevenit realitate."“Bade Ioane”, (chiar dac\numele real este altul)mul]umesc pentru tot.

Da am avut acest curajbazându-m\ pe echipa creat\la nivel jude]ean - pre[edinteleCJD, Florin Popescu, senatorValentin Calcan, Primar MariusCarave]eanu - cu aceast\echip\ mu]i mun]ii din loc; totuleste s\ ai electoratul ^n spate.{i sunt convins c\ la Ghimpa]i,a[a este!

Apropo de drum, ^n campa-nia electoral\ de la alegerilelocale o tân\r\ (de la carea[tept o reac]ie) m-a ^ntrebat:“Dac\ ajunge]i primar când neasfalta]i drumul???!!!”Raspunsul meu a fost scurt [irapid: La anul!“Ooooo…! Târziu! Actualul pri-

mar ne-a promis c\ anul aces-ta o s\ avem asfalt!". Da, dar decâti ani promite acest lucru?Aaaa, nu de mult, de 18 ani!

Dar anul acesta se va ]ine decuvânt.Din fericire pentru ghimp\]enin-a mai avut posibilitatea s\probeze.

Cu siguran]\, rezultatul ar fifost acela[i!

Pân\ la primul tur de [antierpoate ne mai “vedem” dar nupot rata ocazia ca ^n calitate dePrimar s\ v\ rog ca pe 22noiembrie s\ merge]i la vot.

Este un drept al nostru altuturor pe care nu putem s\-lirosim.

Vota]i cum v\ dicteaz\con[tiin]a, dar vota]i!

Pân\ data viitoare, s\ auzimnumai de bine!

(urmare din pagina 1)

Al dumneavoastr\, Marius Carave]eanu,

Primarul ora[ului R\cari

black

De interes general Octombrie 2009 pagina 3Ziarul Prim\riei R\cari

La {edin]a extraordinar\ auparticipat to]i consilierii,numero[i invita]i, cet\]eni ailocalit\]ii Ghimpa]i. {edin]a adebutat cu alegerea nouluipre[edinte de [edin]\; urmândprincipiul rota]iei a fost propusdomnul Traian Grigorescu,propunere votat\ ^n unanimi-tate. Domnul primarmul]ume[te celor prezen]i pen-tru interesul manifestat par-ticipând la aceasta [edin]\ deconsiliu local [i se supune spreaprobare pentru includerea peordinea de zi a unui proiect dehotârare privind evaluare punctfarmaceutic ^n noul sediuadministrativ, aprobat ^nunaminitate.

Supuse la vot cele dou\propuneri, au fost incluse peordinea de zi.

1. Hotârare privind rectificare debuget local pe anul 2009. Având ^n vedere ca pentru uneleobiective de investi]ii, sumeleprev\zute ca [i credite [i aprobate peanul 2009 au fost mai mici decâtnecesarul realiz\rii lor, iar la alteobiective de investi]ii crediteleprev\zute au dep\sit necesarulsumelor realiz\rii acestor obiective,este necesar a se efectua virarea decredite ^ntre capitole, virându-se dela pozi]ia la care au r\mas neconsu-mate, la capitolele unde nu s-aacoperit necesarul. Astfel, pentrucapitolul autoritate public\ executiv\s-a virat suma de 369.000 lei, ^ncare se reg\se[te suma pentru con-struirea sediului administrativGhimpa]i; - La capitolul ordine publica [i sigu-ran]\ s-au alocat 2000 de lei, pentrua se pl\]i diferente la instala]ia ter-mic\;- La s\n\tate s-a alocat suma de16.000 lei pentru a acoperi pl\]iprivind instala]ia termic\ [i grupulsanitar, precum [i avizul de racordareelectric\. - La cultur\ s-a alocat suma de33.000 lei, proiect tehnic, reabilitarec\min cultural Ghimpa]i (proiectultehnic [i elaborarea documenta]iei);- La asisten]\ social\, pentruC.A.M.S Ghergani s-a alocat sumanecesar\ pentru sistemul de ^nc\lzirecu panouri solare. Aceste sume au fost disponibile prindiminuare de la alte capitole, care nureclam\ folosire urgent\.2. Hotârare privind delegarea gestiu-nii serviciului de alimentare cu ap\ [icanalizare c\tre SC.Compania deap\ Târgovi[te, Dâmbovi]a S.A.

La solicitarea Asocia]iei deDezvoltare Intercomunitar\ ApaDambovi]a, s-a supus spre aprobare“Contractul de delegarea gestiunii

serviciului de alimentare cu ap\ [icanalizare” c\tre S.C Compania deap\ Târgoviste - Dâmbovi]a SA.Având ^n vedere definitivarea cadruluiinstitu]ional necesar acces\rii fon-durilor de coeziune ^n jude]ulDâmbovi]a, ^n domeniul apa,canalizare [i epurare a apelor uzate(POS Mediu - Axa Prioritara 1),fiecare Consiliu local adopt\ ohot\râre prin care aprob\ contractulde delegare a gestiunii serviciilor dealimentare cu ap\ [i de canalizarec\tre SC. Compania de ap\Târgovi[te - Dâmbovi]a SA, ^n calitatede operator regional.3. Hot\rare privind aprobareademol\rii unor construc]ii anexe dela {coala R\cari [i {coala primar\Mavrodin, aflate ^n stare avansat\ dedegradare. Din analiza datelor dinteren, ^n urma deplas\rilor periodiceale reprezentan]ilor prim\riei, avândca scop optimizarea folosirii spa]iilor[colare, am constatat c\ la {coalaR\cari, ^n imediata apropiere a con-struc]iei noii [coli, se afl\ o magaziepentru carbuni [i lemne, ^n care aufost depozitate de-a lungul anilor [ialte materiale, ie[ite din uz, nefolos-itoare. ~ntrucât cl\direa este deterio-rat\ (cr\p\turi, acoperi[ rupt, u[irupte, etc), ^n fapt un aspectinestetic [i un grad ridicat de pericolde accidentare [i prabu[ire pentrucopii, s-a propus demolarea ei. La{coala Mavrodin, ^n spatelegr\dini]ei, se afl\ o construc]ie vechecu aceea[i destina]ie [i acela[iaspect. Intrucât destina]ia acestorcl\diri nu mai este actual\ - [colilefiind racordate la re]eaua de gaze - [ipentru a elimina pericolul permanentde accidente pentru copii, se va pro-ceda la demolarea acestora. 4. Hotârare privind modificareaorganigramei C.A.M.S R\cari. Având ^n vedere propunerea ^naintat\de c\tre Consiliul Jude]eanDâmbovi]a, privind asocierea ^n ved-erea sus]inerii C.A.M.S R\cari, pre-cum [i faptul ca activitatea C.A.M.SSecuieni a fost preluat\ la nivelulora[ului R\cari, ^ncepând cu lunaiulie 2009, sunt necesare unele

m\suri de organizare ^n aceast\ insti-tu]ie. Prezenta Hot\râre se refer\ lamodificarea organigramei, conformnecesit\]ilor institu]iei, f\r\ personal-itate juridic\, ^n sensul adopt\rii den-umirii func]iilor conform legisla]iei ^ndomeniul resurselor umane, corelatcu ^ncadrarea ^n grilele de salarizareprev\zute ^n OG 10/2008. Astfel sepropune suplimentarea organigrameicu un post de [ofer - ambulan]\,având ^n vedere ca a fost preluat\ [iautospecial\ ambulan]a, iar pentruasigurarea regimului de serviciu ^ntura, este necesar a se suplimentanum\rul muncitorilor ^ntre]inere cu^nc\ un post. Scopul acestei m\surieste de a contribui la optimizareaactivit\]ii ^n centru, pentru ar\spunde cerin]elor deservirii la stan-darde de calitate ^n asisten]a per-soanelor ^n vârst\.5. Hot\râre privind stabilirea unorrestric]ii de circula]ie pentru greu-tatea maxim\ admis\ de pe unelesectoare de drum din ora[ul R\cari.Având ^n vedere ca ^n interiorulora[ului sunt artere rutiere intens cir-culate de c\tre autovehicule caredep\[esc tonajul pe care l-ar puteasuporta suprafa]a carosabil\ a aces-tora, se propune restric]ionarea detonaj pe urm\toarele artere: DJ 601A R\cari-Slobozia Moar\, DJ 711 AMavrodin S\bie[ti, Strada TudorVladimirescu - Judec\torie - StradaRepublicii. Aceasta restric]ionare arpermite o gestionarecorespunz\toare acestor drumuri dinpunct de vedere al calit\]ii [i siguran]eitraficului. 6. Hot\râre privind aprobare PUZlocal pentru doamna Comerio Adina -R\cari.Urmare a solicit\rii doamnei ComerioAdina, proprietara suprafe]ei de17558 mp, tarlaua 55 R\cari, detrecere a acestei suprafe]e de terendin extravilan, ^n teren intravilan [i caurmare a documenta]iei PUZ anex-at\, s-a hot\rât aprobarea cereriisale.7. Hot\râre privind invalidare man-date consilieri locali. S-a supus spreaprobare, la cererea sa, invalidarea

mandatului de consilier local PSD, adomnului Necula Vasile. Supus\ spreaprobare, cererea a fost aprobat\ cu13 voturi, domnii Dragoi Nicolae [iPetre Marin, ab]inandu-se.Domnul primar a ]inut s\mul]umeasc\ ^n plenul consiliului,domnului Necula Vasile, pentru^ndelungata activitate desf\[urat\ ^nslujba comunit\]ii, pentru bunacolaborare cu prim\ria, invitându-ltotodat\ s\ participle la [edin]ele deConsiliu local, ca invitat, ^ntrucâtactivitatea domniei sale ^l recomand\pentru cunoa[terea [i experien]aprivind gospod\rirea localit\]ilor.Domnul consilier, profesor LivedeIon, a ]inut s\ aprecieze activitateadomnului Necula Vasile, cu care acolaborat ^ncepând cu mult\ vreme^n urm\, ^n anii când lucrau ^n indus-trie [i [i-au ^nceput activitatea,fiecare ^n domeniul s\u. Domnul pro-fesor apreciaz\ modera]ia [i echili-brul domnului Necula Vasile ^n expri-marea punctelor de vedere [i luareaunor decizii importante ^n cadrulcomunit\]ii din R\cari.Domnul consilier Necula Vasilemul]ume[te pentru aprecieri [ipromite s\ r\mân\ un colaborator

fidel al Consiliului local, oferindu-[iajutorul, când este nevoie, pentruslujirea ^n continuare a intereselorgenerale ale comunit\]ii. ~n finalul[edin]ei, domnul primar anun]\ cusatisfac]ie ^nceperea lucr\rilor laasfaltul pe DC 43 A care leag\ local-itatea R\cari de localitatea Ghimpa]i[i apoi de Butimanu. Anun]ul estef\cut ^n prezen]a reprezentantuluifirmei constructoare, care pro-cedeaz\ la prezentarea docu-mentelor ce marcheaz\ debutullucr\rilor. ^n fa]a asisten]ei, ^ntr-obucurie general\, domnul primarMarius Carave]eanu, semneaz\ doc-umentele. Bine^nteles c\ cet\]eniidin localitatea Ghimpa]i, participan]ila [edin]a CL, au tr\it un momentistoric cu bucurie [i satisfac]ie,l\sând ^n uitare unele ^ndoieli care ^i^ncercau pân\ acum. Succeslucr\rilor [i m\rturisim c\ ^n momen-tul când se redacteaz\ aceste rân-duri, deja covorul asfaltic a ajuns ^nGhimpa]i. 8. Diverse.

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI , ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 09.10.2009

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

cyanmagentayellowblack

De interes cet\]enesc Octombrie 2009 pagina 4Ziarul Prim\riei R\cari

Concursul nostru se intituleaz\ “Cea mai frumoas\ gospod\rie“, este o reeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritulcompetitiv vom promova, ^n fiecare luna, prin imagini cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i. Premiile sunt cunoscute: unelte agricole^n valoare de 200.00 lei care se acorda anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare localitate.

~N URMA PROPUNERILOR CET|}ENILOR, LUNAR VOM EVIDEN}IA ~N PAGINILE PUBLICA}IEI LOCALE “CEA MAI FRUMOAS| STRAD|!”, AVÂND ~N VEDERE ASPECTUL ~NGRIJIT AL DOMENIULUI PUBLIC: {AN}URILE CUR|}ATE {I ADÂNCITE, IGIENIZAREA PODE}ELOR PRIN DESFUNDARE, PLANTAREA DE FLORI {I ARBU{TILOR ORNAMENTALI, VOPSIREA GARDURILOR.

Cea mai frumoas\ strad\ este Iorgu Dumitrescu!

Relu\m un subiect care a mai fostinclus ^n paginile ziarului nostru, ac]iunilecet\]ene[ti de igienizare a domeniuluipublic, obliga]ie a tuturor locuitorilor.

Aceasta obligatie este cuprinsa in HCLnr. 8/2008, prin care se statueaz\obligativitatea p\str\rii aspectului ^ngri-jit al localit\]ilor. V\ vom da o veste bun\,ne bucur\m c\ mul]i conceta]eni de-ai

no[tri au ^nceput s\ colaboreze cu admin-istra]ia local\, ^n sensul c\ s-au apucatde treab\: san]uri s\pate, spa]ii igien-izate, pode]e desfundate.

V\ vom prezenta ^n fiecare num\r câteo fotografie din fiecare localitate ^n carese prezint\ cea mai reu[it\ amenajare depe domeniul public, la intrarea ^ntr-ogospod\rie.

Ciobanu Gheorghe - Ghimpa]i Buia I. Vasile - S\bie[ti

Nastase Maria Magdalene- St\ne[tiBarlea Matei- B\l\ne[ti

Dima Gheorghe - Ghergani Enache Ion - Colacu

Voicu Constantina - Mavrodin

Cazacu Marian - R\cari

De interes cet\]enesc Octombrie 2009 pagina 5Ziarul Prim\riei R\cari

Trimite]i-ne informa]ii, fotografii, ^nregistr\ri audio sau video, orice poate deveni o [tire.Str. ana Ip\tescu 155; telefon: 0245-658.611; Mobil/mesaje: 0726077365/0768006972; Web: www.primariaracari.ro; e-mail: contact@primariaracari.ro

Printre hâjuri [i nuiele cet\]eanulPopescu Alin George de pe stradaMo[teni nr. 36 [i-a montat camerede luat vederi, probabil pentru aurm\ri dac\ cineva stric\ lini[teastraturilor de buruieni sau agr\mezilor de gunoi. Este o ^mbina-re curioas\ ^ntre s\lbaticie [imodernism.Vis-a-vis, Radu Liviu , proprietarcare conserv\ cu consecven]\buruienile din speci rare [i banale[i nu se atinge de lini[tea lor,f\cându-i concuren]\ la ^n\ltime [idensitate, vecinului de peste drum.Aceea[i situa]ie am ^ntâlnit-o [i ladna Ionita Nicoleta, la num\rul 9

Amicul din fotografie nu a ^n]eles nimic; administra]ia local\ se straduie s\ amenajeze cât mai frumos domeniul public, cuspa]ii verzi cât mai proaspete [i bine ^ngrijite.Spa]iul verde din centrul ora[ului, realizat pentru a bucura ochii trec\torilor, nu

pentru a indestula animalele, este folosit pentru parcarea [i hr\nirea ad-hoc a patrupedelor cabaline.

~n imediata apropiere a Judec\toriei R\cari, prim\ria a amenajat o parcare modern\. Iat\ ^ns\ c\ numero[i conduc\tori auto, care vin cu treburi la aceasta institu]ie ignor\ panourile de avertizare [i parcheaz\, ^n [ir indian pe carosabil.

Poli]ia comunitar\ ^ns\, vegheaz\ [i sanc]ioneaz\ prompt astfel de obiceiuri.

Am ab]inut rezultate foartebune ^n p\strarea cur\]eniei,drumurile fiind exemple ^nacest sens; exista ^ns\ turi[ticare-[i u[ureaz\ portbagajulde gunoaie ^n mijlocul drumu-lui. Aspecte nedorite de pedrumul spre Colacu de undeam adunat aproape ^n fiecareluni a s\pt\mânii ^n curs ast-fel de gunoaie. Se pare c\turi[tii care trec prin zon\ stauprost la capitolul cur\]enie.Dar ^mpreun\ cu s\tenii dinzona, st\m cu ochiii pe cei cuastfel de apucaturi. Vom reveni cu exemple!

Cultur\ - ~nv\]\mânt Octombrie 2009 pagina 6Ziarul Prim\riei R\cari

black

Sunt momente ^n via]\irepetabile, care prin^nc\rc\tura de unicitate sunttr\ite la maximum. Un astfel demoment am tr\it ^mpreun\ cucolegii, ^n ziua de 17 octombrie2009, o sâmb\t\ mohorât\ detoamn\, ^n care, preadevreme, frigul [i umezeala aucuprins totul ^n jur… "A venittoamna/Acoper\-mi inima cuceva!..." spunea - poetul. ~naceast\ zi, am ^nv\luit ^nnoianul amintirilor sufletul par-ticipan]ilor, astfel ^ncât c\ldurarevederii, retr\irea acelor ani, atopit r\ceala din jur…

Liceul, ca loca]ie, ne-aa[teptat cuminte ^ntr-o ^nsingu-rare care ne-a intristat… Niciun reprezentant al conduceriiliceului n-a venit, a[a cum secuvenea, s\ ureze bun sositmusafirilor, o promo]ie de aurdespre care va voi povesti ^ncontinuare, pentru ca [i dân[iis\ afle, c\ nu [tiu ce au pier-dut... Participan]ii, ^mbr\ca]i la"4 ace", au ocupat pân\ larefuz parcarea [i cu evlavie auintrat pe poarta liceului.Doamnele profesoare, ^nconju-rate de fostii elevi, erauneschimbate, sau a[a ni s-ap\rut, aducând un plus de par-fum evenimentului. Singurulpersonaj care ne-a ^ntâmpinat[i care avea cheile la toate^nc\perile, pe care cei prezen]il-au confundat cu directorul,domnul Sanislav, pazniculliceului, a deschis la arhiva(!?), a luat cataloagele [i ni le-a ^nmânat, dup\ care a plecat.{eful Distrigaz Muntenia Sud,colegul nostru, a tremuratcopios, pentru ca domnul, pecare l-am confundat cu direc-torul, nu a dat drumul la gaze.

*** La orele 11:00, s-a

^nceput strigarea catalogului.Erau de fa]\ trei dintre fostelediriginte. Doamna Alexiu Ana(profesor de fizic\), a strigatcatalogul clasei a XII R1.~nainte ^ns\, am p\strat unmoment de reculegere ^n

memoria profesorilor disparu]i[i a elevilor care dup\ ultima^ntâlnire, au plecat dintre noi.Amintim aici pe cei [tiu]i:Nicola Mircea din Bâldana,Grigore Alexandrina din Colacu.

Au r\spuns prezent cuemo]ie, cadre din serviciilesecrete, acum pensionari,economi[ti, ingineri, medici,profesori, doctori ingineri ^ncercetare, [i, ^n lips\, unreprezentant de vaz\: IordacheMarian, care locuie[te la Paris[i a realizat fibra optic\ la aero-portul Orly. Este o promo]ie deaur! Din 4 clase, dou\ de real[i dou\ de uman, (124 absol-venti ), 99% au f\cut o facul-tate sau o [coala tehnic\.Suntem mândri de ceea ce amrealizat pân\ acum [i pentruaceast\ mul]umim ^nc\ o dat\,profesorilor! Celor prezen]i cât[i celor disparu]i. P\cat c\ nuse cunoa[te tot ceea ce arputea povesti pere]ii acestuiliceu; faptul c\ la un momentdat, acest liceu avea rezolvitoride probleme la chimie ^n gaze-ta de specialitate, cât municip-iul Bucure[ti ^n anii ‘65-’59. Eierau cu zecile (amintim profe-sor Carlanescu Adina, care s-atransferat apoi la facultatea depetrol [i gaze devenind profe-sor universitar). S\ ne amintimorchestra condus\ de profesorDogaru Gheorghe, care nuavea studii de muzic\, fiindprofesor de istorie, dar care aarmonizat un num\r de 40 deinstrumenti[ti; unele dintreacele melodii le-am fredonat lamasa festiv\ de la restaurant(numai cuvinte de laud\ pentruorganizarea acesteia, coleguluinostru Radu Marin), echipa dedansuri populare, olimpiadele[colare. Colegii [i-au amintitde anii petrecu]i ^n internat,când lemnele se terminau (eracota zilnic\), iar marmeladade-abia se ^ntindea pe pâine!Ou sont les neiges d'antan?" -cu farmecul [i puritatea lor?Colegul nostru Valceanu, caretr\ie[te ^n Canada, un tip

aventurier care a f\cut inginer-ie [i care a r\mas invidiat pân\ast\zi, pentru ca a fost primulelev care a adus carioca ^nliceu! Unde este domnul profe-sor Teodorescu, care ne-a cer-tat un trimestru, pentru ca i-am f\cut cadou profesoareide fizic\, Alexiu Ana, o p\pu[achioar\, care nu mi[c\ decâtun ochi, celal\lt stând ^nchistot timpul, iar ^n momentulcând a primit p\pu[a, a c\zut[i acesta. Umbrele profesorilorPetrescu, care trec solidar cucele altor profesori, emines-cian ca ^n versurile: "Trecut-au anii ca nori lungi pe[esuri{i niciodat\ n-or s\ vie iar\,C\ci nu m\-ncânt\ azi cum m\mi[car\Pove[ti [i doine, ghicitori,eresuri,"

O men]iune separat\ colegeimele de banc\, Jacqueline, cucare am ^mp\rtit [i bune [irele, atâta amar de ani. Fetede la ]ar\ (copiii de intelectuali^ntre cei 124 de elevi aipromo]iei 1969, ^i num\rai pedegete), cu familii modeste, au^n]eles de timpuriu c\ numaicu munc\ temeinic\ [i ambi]iepo]i reu[i cu adevarat ^n via]\;Jacqueline, purtând ^n fiecarezi ^n gând hot\rârea de a scapade funia vacii pe care o hr\nea

dup\ ore pe islaz, cu cartea pegenunchi, mai ales cea cu ver-bele neregulate la limbafrancez\, sau declinarea sub-stantivelor ^n consoan\ dur\, lalimba rus\; copil nec\jit de la]ar\, ^[i aminte[te [i acum, c\sâmb\ta când fetele mergeaula hor\ sau ceaiuri, r\mâneaacas\ din lips\ de ^nc\l]\ri…Colectivizarea luase tot. {ip\mânt [i atelaje [i animale.Oamenii au r\mas cu copiii ^n[coli [i au luat calea ora[ului,devenind peste noapte munci-tori ^n fabricile comuniste.C\rau pâine cu saco[a de laora[ ca s\ creasc\ un porcam\rât… Jacqueline, pe islazfiind cu vaca, ^n prim\vara lui1969, când ^[i preg\tea exa-menul de bacalaureat, a ^ntre-bat o g\rg\ri]\:

"G\rg\ri]\, ri]\, ri]\Unde oi zbura;

Acolo voi ^nv\]a…" {i g\rg\ri]a a zburat spreBucure[ti.A dat examen de admitere la o[coal\ tehnic\ (din lips\ debani) de steno-dactilografie.Era un domeniu nou caresolicita candida]ii ^ncunoa[terea limbilor str\ine,lucru rar ^n comunism. Din cei300 de candida]i, Jacqueline afost cea mai bun\, reu[indnota maxim\ la cunoa[terea

verbelor neregulate ^n limbafrancez\ ([i care sunt câtevamii). A intrat printre primii ^ncei 20 de candida]i admi[i.Dup\ absolvirea [colii, a primitun post de r\spundere: secre-tara ministrului agriculturii.Fata de la ]ar\… ^n cabinetulministrului. Erau anii 1972, auurmat alte func]ii importante,limbile str\ine ^nv\]ate(German\, Francez\, Rus\,Englez\), recomandând-o ^nconsor]ii na]ionale [iinterna]ionale. Vorbe[te cusatisfac]ie despre realiz\ri, totce are a agonisit cu trud\. Maiales casa de vacan]\ de laJugureni, unde deprinderile for-mate ^n copil\rie, de a trudip\mântul [i a cre[te animaleau ajutat-o. E o pilda de exis-ten]\ [i ca ea foarte mul]i dincei prezen]i. Dup\ o zi carep\rea c\ va fi f\r\ sfâr[it, iat\c\ momentul desp\r]irii asosit, dar angajamentul tuturora fost pecetluit: ~n fiecare an,^n prima sâmb\t\ din lunaoctombrie, ne vom re^ntâlni, laLiceul Ion Ghica, R\cari, la orele10:00 diminea]a. Revedere 2010!

Prof E. Craiciu, Viceprimar al ora[ului R\cari

Reguli "de aur" pentru utilizarea timpului1. Fixa]i-v\ un program zilnic riguros.2. Rezolva]i problemele dificile carenecesit\ o concentrare maxim\ la orelecând sunte]i ^n for]\ maxim\ [i l\sa]ilucrurile minore pentru celelaltep\r]i ale zilei.3. Fixa]i-v\ termene pentru toatesarcinile.4. Nu amâna]i unele sarcini importantenumai pentru c\ v\ sunt nepl\cute5. L\sa]i tot ce este neimportant. Multea[a-zise probleme au tendin]a de a serezolva de la sine6. Analiza]i cauzele ^ntreruperilor [i ^ncer-ca]i s\ le elimina]i.

7. Fixa]i-v\ anumite ore la care s\ nupute]i fi deranjat [i informa]i-v\ colabo-ratorii despre acest lucru. Informa]i-icare sunt orele la care sunte]i ladispozi]ia lor.

8. ~ndeplini]i sarcinile una câte una pen-tru a v\ putea concentra la realizarea lor.9. Fi]i conci[i la telefon. Face]i-v\ ^n pre-alabil o list\ cu problemele pe care dori]is\ le discuta]i [i ^n cursul convorbiriitelefonice [i nu divaga]i.

10. Strânge]i-v\ ideile ^ntr-un singur loc.~n momentul ^n care v\ vine o idee,nota]i-o ^ntr-o agend\, altfel s-ar puteas\ o uita]i. Din când ^n când, consulta]i-v\ agenda [i retine]i ideile bune.

11. Când aborda]i o problem\, ^ncerca]is\ o [i finaliza]i. Abordarea cu ^ntreruperiva necesita timp mai ^ndelungat derezolvare, ve]i pierde din coeren]\ [i^n]elegere.12. La [edin]e, stabili]i durate fixe pen-

tru lu\rile de cuvânt [i evita]i intreruper-ile. Când exist\ ^ntreruperi frecvente,când to]i participan]ii ^ncearc\ simultans\ participle la discu]ii, [edinta se pre-lunge[te.

13. Fi]i selectivi. ~nvatati s\ spune]iNU. ~ntreba]i-v\ la fiecare nou\sarcin\ dac\ sunte]i persoanapotrivit\ pentru a o ^ndeplini.14. Faceti-v\ o regul\ din a veri-

fica periodic cum a]i folosit timpul [i^ncerca]i s\ g\si]i c\i de ^mbun\t\]ire aprogramului.15. Evita]i s\ v\ lua]i de lucru acas\.Este mai bine s\ sta]i mai mult timp laserviciu, iar in timpul petrecut acas\ s\fi]i detasat de problemele organiza]iei.

~n ajutorul elevilor

Actualitatea ^n imagini Octombrie 2009 pagina 7Ziarul Prim\riei R\cari

cyanmagentayellowblack

A fost emis ORDINUL DE ~NCEPERE A LUCR|RILOR DE EXECU}IE pentru obiectivul “Modernizare DC 43 A R\cari- Ghimpa]i - “, ^n data de14.10.2009 lucr\rile au debutat iar acum sunt ^n derulare, fiind executate pe o distan]\ de aproximativ 5 km pe ambele sensuri.

Primul mare proiect s-a transformat ^n realitate. S\ amintim factorul responsabil, care au f\cut posibil\ aceast\ realizare: dl Florin Popescu, pre[edintele Consiliului Jude]ean, dl senator Valentin Calcan [i dl Marius Carave]eanu, primarul nostru.

Dedica]ie Octombrie 2009 pagina 8Ziarul Prim\riei R\cari

C\derea p\rului se poate opri ^ntr-om\sur\ oarecare,dac\ se frec]ioneaz\bine capul timp de 10-15 minute cu unamestec din untdelemn [i zeam\ del\mâie.P\rul blond, dac\ s-a decolorat de soare[i [i-a pierdut din luciu, se spal\ cu ap\^n care au fiert coji de ceap\ uscat\.

Acela[i rezultat se ob]ine dac\ se spal\cu mu[e]el (100 g la litru de ap\).P\rul castaniu, culori mai ^nchise, sespal\ cu decoct de coji de nuci verzi.

Completarea alimenta]iei la sân cu preparate delapte praf sau de vac\ se nume[te alimenta]iemixt\. Introducerea alimenta]iei mixte poate îideterminat\ de boli ale mamei sau ale copiluluisau de reintrarea mamei în câmpul muncii.~n unele cazuri sugarul va primi complet\ri la anu-mite supturi; în alte cazuri se recomand\ metodaalternativ\ (la unele mese numai sân, iar la altelenumai alimenta]ie artificial\).Ori de câte ori mama are cel pu]in jum\tate dincantitatea necesar\ de lapte este preferabil s\fac\ un efort ca s\ asigure unele mese exclusiv lasân [i s\ ofere alte mese artificiale. Dac\ toatesupturile sunt insuficiente, este evident c\ suntemobliga]i s\ instituim alimenta]ia mixt\ la fiecare supt.Laptele pe care-l apreciaz\ c\ este potrivit fiec\ruisugar.Mamele din câmpul muncii se pot g\si fie însitua]ia de a-[i al\pta în continuare copilul la cre[asituat\ în apropierea locului de munc\, fie, dac\sugarul r\mâne acas\, s\ instituie alimenta]iamixt\ alternativ\.Este indicat ca aceast\ modificare s\ fie preg\tit\din timp, prin introducerea treptata (cu 6 —7 zileînainte de începerea serviciului, a preparatului ali-mentar indicat de, medic.Perioada de preg\tire a sugarului pentru alimen-ta]ia mixt\ mai poate îi folosit\ [i pentru reducereanum\rului de mese la 5, cu pauze de 4 ore întreele (copilul ar urma s\ sug\ la orele 6, 14, 18, 22[i s\ primeasc\ o mas\ artificial\ la orele 10).

Folosirea preparatelor cosmetice este îngeneral un pre]ios mijloc de îngrijire [iînfrumuse]are a pielii, fapt care explic\variat\ gam\ de produse existente încomert, [i care satisfac în mare m\sur\exigen]ele consumatoarelor. Uneori îns\,chiar cele mai bune preparate pot provo-ca accidente la persoane mai sensibile.De exemplu majoritatea femeilor folos-esc ruj de buze sau creme con]inândlanolin\, f\r\ inconveniente; în unelecazuri aceste produse pot provoca irita]ii,mânc\rimi etc, de unde putem trageconcluzia c\ exist\ persoane care mani-fest\ o anumit\ intoleran]\ pentru unasau alta din substan]ele chimice ce intr\în componen]a produselor cosmetice.Desigur c\ aceste inconveniente pot fievitate prin suprimarea imediat\ a pro-dusului iritant.Mai grav\ este îns\ folosirea ira]ional\,abuziv\, a preparatelor cosmetice careac]ioneaz\ în mod nociv asupra s\n\t\]iipielii. Exist\ în prezent a[a-zisa mod\ afard\rii ochilor, creionarea pleoapelor, asprâncenelor, rimelarea genelor, ceea ceaduce desigur, în anumite ocazii [i în

special seara, un aport la frumuse]eaochilor. Din p\cate îns\ se face abuz denegru, fapt care, cu timpul, poate provo-ca irita]i pleoapelor [i chiar apari]ia ble-faritei cronice.Folosirea pudrei are unele avantaje: pro-

tejeaz\ pielea, absoarbe excesul degr\sime, acoper\ anumite imperfec]iuni.Folosit\ îns\ din abunden]\ pe o pieleuscat\ sau chiar normal\, pudra poate fiuna din cauzele ridurilor prin uscareaexcesiv\ a pielii. Acelea[i efecte nefavor-abile pot fi ob]inute prin folosirea depreparate cosmetice contraindicate laanumite tipuri de piele ca lo]iunile ce

con]in o propor]ie mare de alcool, glice-rina concentrat\, ap\ de colonie,lo]iunile degresante etc.Folosirea cremelor este în anumite cazurisalutar\, mai ales când este vorba de unten uscat. Insist\m îns\ în mod specialasupra accidentelor datorate cremelor cuhormoni.Exist\ o tendin]\ destul de r\spândit\ dea se folosi creme con]inând mai alesfoliculin\, care are incontestabil calit\]iîn tratamentul pielii ridate [i îmb\trânite.Se impune ins\ o mare aten]ie,deoarece folosirea ei nu este permis\decât cu prescrierea [i sub controlulmedicului. In caz contrar, administrareaei ar putea dezl\n]ui tulbur\ri ales\n\t\]ii femeii, hormonii fiind substan]emedicamentoase extrem de active, cuindica]ii precise.Atragem din nou aten]ia asupra pericolu-lui folosirii un timp îndelungat a cremelorpe baz\ de bismut [i mercur.Cremele care con]in untur\, aplicate peun ten seboreic, pot provoca apari]iaco[urilor.

Dogze Ana - cosmetician R\cari

Dulcea]a de gutui rase saut\iate fire lungiTimp de preparare:1 h30 min (complexitate medie)Ingrediente:1 kg zahar, 1 kg gutui altoite, 3linguri zeam\ de lamiie, ½ batonvanile, 3 pahare apaMod de preparare:Se aleg gutui mari altoite, pentruc\ dulcea]a s\ ias\ mai alba. Secura]\ de coaj\ [i se rad peraz\toarea special\. Se pot t\ia [icu cu]itul, ^n acest caz este bines\ lucreze dou\ persoane, pentruca gutuile se ^nro[esc dac\ staumai mult timp t\iate. Se punesiropul la fiert, la primele clocotese adaug\ o lingur\ de zeam\ del\mâie [i dup\ ce s-a leg\t, setrage crati]a pe margine, reducân-du-se focul [i se pun gutuile.Dup\ ce re^ncep clocotele, seadaug\ [i restul de l\mâie, iaratunci când este gata se pune

vanilia. Se ^ncearc\ [i dac\ siropulsta bob, dulcea]a este suficient delegat\. Se ia spuma [i ser\stoarn\ ^n alt vas. Rece, setoarn\ ^n borcan. Cine dore[te,poate op\ri firele de gutui, puse^ntr-un tifon; procedând astfel, dul-cea]a iese mai alb\. Siropul seprepar\ cu apa ^n care au fostop\rite gutuile.Gem de pruneIngrediente1, 5 kg prune foarte coapte600 g zahar vanilie Se cur\]\ prunele de coaja, dar

nu este neaparat obligatoriu, sescot sâmburii, se presar\ cu zah\r[i se las\ ^n crati]\ de dulcea]a12 ore;Se pune crati]a la foc, pân\ setope[te zah\rul, se amestec\mereu cu o lingura de lemn;Când ^ncepe s\ forfoteasca, se iade pe foc [i se pune fierbinte ^nborcane, care se ^nchid ermetic.

Re]ete oferite de doamna Rosu Dumitra

-educatoare pensionar\

Este un aperitiv minunat, dar [i ogarnitur\ la friptur\.Ingrediente: o conopid\, dou\ cepero[ii, trei galbenu[uri de ou, ulei,sare, piper, 150 grame iaurt sau olingur\, dou\ de smântân\.

Preparare: Fierbe conopida,desf\cut\ buchetele, dar [i cotoarelet\iate buc\]ele, ^n abur. Dac\ nu ai ooala special\, pentru fiert ^n abur,folose[te o oal\ ^nalt\ [i o sit\ cudiametrul cât gura oalei. Pune apacât s\ ating\ fundul sitei [i adaug\conopida ^n sit\. Pune totul pe foc,acoperit cu un capac sau cu folie dealuminiu. Când este gata, strive[te-ou[or cu furculi]a, f\r\ s\ o pasezi.Strive[te mai ales cotoarele [i las\florile cât mai intregi. Cât fierbeconopida, prepar\ din treig\lbenu[uri circa 250 gramemaionez\. Taie ceapa fin [i amestec-o cu mâna, ca s\ se ^nmoaie, dup\ce ai pus un praf de sare. Amestec\conopida, maioneza [i ceapa.Adaug\ smântâna sau iaurtul [i maiamestec\ pu]in. Da salat\ la rece oora dou\.

Salat\ de conopid\

Toamna este perioada ^n care ^ntrebarea

“ce g\tesc azi?” nu exist\.

Informatii utile Octombrie 2009 pagina 9

~n num\rul anterior m-am angajat s\ par-curgem, s\ analiz\m, cum sunt delimita]iSubcarpa]ii Dâmbovi]ei.

La Cet\]eni, dup\ ce iese din ultimasa cheie, cea de Cet\]uia, Dâmbovi]ap\trunde ^n subcarpa]i, ^n cuprinsul c\rora ease constituie ca limit\ ^ntre diferite subunit\]iale acestora. Subcarpa]ii Getici sunt delimita]i deDâmbovi]a ^n est (unde ajung [i mai la nord ^nzona Stoene[ti-B\deni-Cotene[ti, venind ^ncontact cu mun]ii Leaota) [i ]in pân\ la valeaMotrului (^n vest). Doar ^n zona dintreCotene[ti [i Cet\]eni, ei se retrag pu]in sprevest, pentru ca apoi, pân\ la Malu cu Flori s\^nso]easc\ ^ndeaproape valea Dâmbovi]ei.Cump\na dinspre Arge[el este sinuoas\ [imarcat\ de mai multe dealuri subcarpatice:Cire[u (894 m), Vâlneiu (887 m), Groapa Oii(951 m), Vârtopu (890 m); ^ntre ele se inter-pun o serie de curm\turi. Reliefulsubcarpa]ilor este haotic, puternic fragmentat[i poart\ amprenta structurii (creste ceprivesc spre Dâmbovi]a [i suprafe]e struc-turale ce se las\ spre valea Arge[elului).

Subcarpa]ii Munteniei ^ncep de laCet\]eni [i m\rginesc valea Dâmbovi]ei spreest, pe o distan]\ mult mai mare decât prece-den]ii, respectiv pân\ la Dr\g\ie[ti-Ungureni.Totodat\, datorit\ afluen]ilor Valea Larg\ [iRâul Alb, bazinul acesteia se la]e[te mult sprestânga, ^n sectorul lor (cu valori pân\ la 14km). ~ntre Dâmbovi]a [i Prahova se individual-izeaz\ subcarpa]ii Ialomi]ei, care prezint\toate elementele structurale [i de relief propriisubcarpa]ilor Munteniei Centrale: arie detranzi]ie dintre mun]i [i subcarpa]ii propriu-zi[i, depresiune subcarpatic\, culmi anticli-nale precarpatice, depresiune intracolinar\,platform\ piemontan\ marginal\.Succesiunea forma]iunilor paleogene [i neo-gene de la nord la sud (sinclinale [i anticli-nale) imprim\ reliefului o mare complexitate.Zona ^ncepe cu o fâ[ie de tranzi]ie carpato-subcarpatic\ (subcarpa]ii interni forma]i dinroci dure paleogene), ^n timp ce subcarpa]iiexterni sunt alc\tui]i mai ales din forma]iunimio-pliocene, mai friabile. Dintre depresiuniamintim: L\ic\i, Pucheni, Râu alb, B\rbule]u[i Pietrari, iar dintre dealuri: Tâlfa Cop\cenilor(797 m), B\rbule]u (860 m), Comani (846m), Dealul lui Iacov (710 m). Subcarpa]iiIalomi]ei sunt puternic fragmenta]i, o not\distinctiv\ imprimându-o relieful structural,eroziunea toren]ial\ [i alunec\rile de teren.

Piemontul Cânde[ti. Din aval deMalu cu Flori, mai precis de la Once[ti, pân\la M\ne[ti, versantul drept al Dâmbovi]eicoincide cu rama estic\ a PiemontuluiC\nde[ti, subunitatea oriental\ a ^ntinsuluiPiemont Getic. Este vorba de fapt, de unabrupt rectiliniu, ^ntrerupt doar de câteva v\itoren]iale.

Depresiunile din zona Montan\ [ideluroas\. Atât Dâmbovi]a cât [i afluen]ii s\i,str\bat o serie de depresiuni, majoritateareprezentând vetre de a[ez\ri umane. Dintrecele intramontane amintim depresiunileS\tic, Podu Dâmbovi]ei, Ruc\r, Dragoslavelepe colectorul principal [i Dâmbovicioara,Funda]ica [i Râu[or pe afluen]i. Urmeaz\apoi depresiunile de contact: Stoene[ti [iB\deni; cele din zona subcarpatic\: L\ic\i,Pucheni, V\leni, Malu cu Flori, Râu Alb,B\rbule]u [i Pietrari [i ^n sfâr[it culoarulDâmbovi]ei, dezvoltat din aval de Capu

Coastei, pân\ la ie[irea ^n câmpie. Depresiunea S\tic se dezvolt\ sub forma unuimic culoar de vale ^ntre gura V\ii lui Ivan (850m) [i intrarea Dâmbovi]ei ^n Cheia Mic\ (760m), alungit\ pe o distan]\ de peste 8 km.Depresiunea se ^ntrerupe ^ntre Piatra Craiului,care o domin\ maiestuos ^n est [i culmea cese las\ din Papu[a, prin muntele Boteanu [imai departe, de-a lungul vârfurilor Broasca(1432 m) [i Dr\ganu (1309 m). Peisajul geo-morfologic este dat de terasele alungite saufragmentate, de numeroase conuri dedejec]ie, precum [i de albia puternic aluvion-at\ a Dâmbovi]ei.Depresiunea Podu Dâmbovi]ei este situat\^ntr-o zon\ de convergen]\ hidrografic\(Dâmbovi]a prime[te aici pe Dâmbovicioara,Oratea, Cheia, iar mai jos pe Ghimbav, dinstânga [i pe Valea Ratei din dreapta) [i put-ernic tectonizat\, dezvoltându-se exclusiv peforma]iuni sedimentare mezozoice. Faliilecare apar de jur ^mprejur ^i imprim\ caracterulunui adevarat graben, prins ^ntre horsturilePle[ii [i Ghimbavului [i podurile calcaroase ceo domina dincolo de falia nordic\. Pe funduldepresiunii apare o cheie, unic\ in felul s\u,^ntrucât este dominat\ de terasele t\iate ^nroca dur\ [i puternic aluvionate.Individualitatea uni\a]ii depresionare estemarcat\ [i de ^n\l]imile impunatoare din jur (Ghimbav, Piscu Stoicii, Dealu Sasului, PlaiuMare, Plea[a, Vârful Crucii), care o domina cupân\ la 700 m. Depresiunea se extinde spresud-est, de o joasa ^n[euare, ^n zona denumi-ta foarte sugestiv Lunca Cheii. Ea ^ns\[i omic\ depresiune, cu aspect de polie (se dez-volt\ ^ntre dou\ sectoare de cheie, pe rocicalcaroase), cu fundul plat, este inundat\aproape integral la marile viituri de râule]ulcare ^i d\ [i numele. Atrage aten]ia [i faptulc\ râule]ul Cheia, ^n loc s\-[i urmeze drumuldrept spre vest, ^nspre Podu Dâmbovi]ei,unde exist\ o larg\ [i joas\ ^n[euare, el searcuie[te spre sud-vest, despicând masivulcalcaros, ^n care [i-a t\iat cea mai ^ngust\cheie din ^ntreg complexul Dâmbovi]ean.Aceasta abatere nu poate fi pus\ decât peseama proceselor carstice intense, care auatras râul (cum se ^ntâmpla de altfel frecvent^n regiunile calcaroase). Depresiunea Ruc\r, are origine tectonic\ [i deeroziune [i se contureaz\ la contactulforma]iunilor mezozoice, specifice culoaruluicu cristalinul mun]ilor Iezer-Papu[a.Caracterul tectonic este dovedit de prezen]afaliilor exprimate ^n relief, prin abrupturile cedelimiteaz\ unitatea depresionar\ la nord [i laest. Etapele morfo-genetice ce sunt bineconservate prin nivelele de eroziune [i prinsistemul de terase. ~n peisajul geo-morfologicse ^nscriu pregnant conurile de dejec]ie aleunor pâraie ca Valea lui Mald\r, ValeaAndreia[ului, Valea lui Ecle, Valea Iei, ValeaPreotului, etc. Depresiunea Dragoslavele, desp\r]it\ deprecedenta printr-un mic defileu, este o uni-tate de contact ^ntre cristalinul de Leaota [icel de Iezer pe de o parte [i sedimentarulmezozoic pe de alta. Format\ prin eroziunediferen]iala, la contactul Dâmbovi]ei cu ValeaCaselor, unitatea include un sistem de terase[i numeroase conuri de dejec]ie, care seimpugn ^n peisajul vetrei depresiunii.Depresiunea Dâmbovicioara, este sculptat\ ^nrocile cretacice mai moi, pe care le tra-verseaz\ râul omonim, ^ntre dou\ masive cal-

caroase având totodat\ [i character tectonic.Prezinta un aspect valurit, fiind dominate ^nvest de impun\toare\ creast\ a PietreiCraiului, iar ^n est de magurile calcaroase aleculoarului ^ntre care se impune cu forma eiconica Vatarnita (1320 m).Depresiunea Funda]ica, se individualizeaz\ lacontactul calcarelor [i conglomeratelor cucristalinul de Leaota, fiind de natura tectono-carstica; Are o atitudine de peste 1100 m.Depresiunea Rausor, apare ^n cursul mijlociual râului omonim (la 875-950 m) [i este deeroziune, fiind ^nchis\ spre depresiunea Ruc\rde un defileu denumit impropriu de localnici"Cheie": se rezum\ de fapt la o oarecarel\rgire a v\ii, unde apar fragmente de terasa(mai bine pastrate ^n punctele de confluen]\)[i conuri de dejec]ie. Lipsit\ de o a[ezare per-manent\, ^n cadrul ei apar numeroase salase. Depresiunea Stoenesti. reprezint\ o unitatetipic\ de contact (^ntre cristalinul Leaotei [icalcarul Jurassic pe de o parte si depoziteletertiare argiloase pe de alt\ parte (care s-aformat prin eroziune selectiva. Depresiuneaprezinta trei compartimente distincte:Slobozia (cu conuri mari de dejectie aleparaielor cce coboara din Leaota), Stoene[ti(cu terase [i vastul con de dejectie al parauluiomonim) [i Stoeneasca (largita pe seamaargilelor tertiare). Daca ^n amonte Dâmbovi]ataie un defileu de 6-7 km (in cristalin), ^n avalstr\punge ingustarea din dreptul Plaiului Cheii(cu gresii si conglomerate).Depresiunea Badeni, este de asemenea decontact, ^n formarea ei un rol importantjucându-l conglomeratele dure din Cheia de laCetatuia, ca un veritabil nivel de baza local. ~nvatra depresiunii se impune marele con dedejec]ie al Vaii Badenilor (Badencii). ~n timpce ^n est peisajul dezvoltat pe forma]iunilecretacice este semet, ^n spre vest, reliefulhaotic al dealurilor este dominat de ^nal]imilesubcarpatice Valneiu si Ciresu cu crestele lorprivind spre Dâmbovi]a.Depresiunea Laicai, sculptata in flesul eocenargilos si gresos, in care valea capata brusc olargire, este tipic subcarpatica, cu un peisajimpus de formele de eroziune cum ar fi celede tip Bad-Land, de pe rama estica, dominatede Talfa Copacenilor.Depresiunea Malu cu Flori, separate deprecedent printr-o mica ingustare a v\ii, sedezvolt\ la confluent Dâmbovi]ei cu ValeaLarg\, fiind individualizata ^ntre dealurile sub-carpatice Malu Corbului (796 m), si Calcea.Deosebit de pregnant este relieful cueste,reflectat fidel si de toponimie (Capu Coastei). Depresiunea Pucheni, de pe Valea Larga, secaracterizeaza prin imensa activitate anumeroaselor procese actuale (numeroasealunecari [i rapi) si etalarea formelor struc-turale. Culoarul intradelorus al Dâmbovi]ei se con-tureaza ^n aval de ingustarea de la CapuCoastei (ultima din lungul Dâmbovi]ei), deunde valea se l\rge[te treptat, ^ntre ramaabrupt a piemontului din dreapta si versantulmult mai variat dinspre SubcarpatiiMunteniei, din stanga. Astfel, pe o distant decirca 25 de km, l\]imea cre[te de la doi kmla Once[ti, la 3-4 km mai ^n aval, iar talvegulcoboara de la 450 m la 315 m, pant\ mediede 5 m/km fiind specifica zonelor piemon-tane. ~n cadrul culoarului predomina reliefulde terase (6 niveluri) si lunci, iar ca o carac-teristic\ pregnant este latimea mare a albiei

minore a Dâmbovi]ei, cea mai mare de pe^ntreg parcursul s\u, ^ntrucât râul aban-doneaz\ o parte ^nsemnat\ din aluviunile sale^n acest sector piemontan. Ca urmare, aparnumeroase despletiri, ce ^nchid o mul]ime deostroave. A[ez\rile omene[ti evit\ luncainundabil\, folosind ^n exclusivitate teraselejoase [i conurile de dejec]ie ale numero[ilortoren]i. Satele formeaz\ dou\ ghirlande, pemalul drept desf\[urându-se aproape ne^ntre-rupt. Câmpia Piemontan\. Cladit\ de Dâmbovi]a [iIalomi]a la ie[irea lor dintre dealuri, prindepuneri de pietri[uri, nisipuri [i argile, subforma unui vast con de dejec]ie comun, eamai poarta [i sugestiv\ denumire de campiesubcolinara. Dâmbovi]a o desparte ^n dou\subunita]i: Campia Picior de Munte in vest, cuterase, de fapt continuarea PiemontuluiCandesti spre sud-est, dar care se ridic\ dea-supra talvegului numai cu 25-30 m, laDecindeni [i doar cu câ]iva metri la Nucet [iCâmpia Târgovi[tei, pu]n fragmentat\ (dec\tre Ilfov ^n curs paralel cu Dâmbovita,Baranga [i Crevedia) [i cu scadere treptataspre sud-est.Câmpia de divagare. Joasa, monotona prinnetezimea ei netulburata, este format\ dinlunci, deci râurile nu au vai [i nici terase.Raurile "r\t\cesc" prin campie schimbându-[iu[or cursul, l\sând ^n urma lor brate [i alibip\rasite. Astfel ^ntre Nucet si Joita nu se maipoate vorbi de o albie majora bine delimitatea Dâmbovi]ei, ^ntrucât ea este comuna cu ceaa râurilor vecine, ^ntre care se interpune ca osingur\ treapt\ de relief. Câmpia Vlasiei. Denumita astfel dup\ vesti]iicodrii ai Vlasiei, mai este cunoscuta [i subdenumirea de Campia Bucurestilor. Din cele 4diviziuni ale Campiei Vlasiei, dou\ se g\sesc^n bazinul Dâmbovitei; Câmpia Colentinei [iCâmpia Calnaului.Câmpia Colentinei, situate ^ntre Dâmbovi]a [iPasarea, are altitudini ce se succed de la100-120 m ^n zona Cioc\ne[ti -Crevedia, la65-70 m, ^n zona Cernica. Este putin frag-mentata, dar ciuruit\ de numeroase crovurimai ales ^ntre Otopeni [i Mogosoaia, ^n caresunt cantonate o serie de lacuri. Colentina,care ^i da numele are o vale tipica de câmpie(pânt\ extreme de redus\, puternic meandra-ta, cu martoti de eroziune deta[a]i la nivelulcâmpului sau al celor dou\ terase ce oinsotesc. Colentina se adânceste fa]\ denivelul câmpiei, de la 4-5 m ^n zona Colacu,la circa 20 m ^nainte de confluent. Câmpia Mosti[tei. Dezvoltat\ ^n estul vailkorPasarea [i Dâmbovi]a, care are teraseextinse, aceasta câmpie face trecerea sprebaraganul propriu zis. Loessul acopera atâtcâmpul cât [i terasele, care sunt ciuruite ^ncontinuare de numeroase crovuri.Din succinta prezentare, rezulta ca o con-cluzie ca raul Dambovita strabate din zonacrestelor inalte ale Carpatilor, pân\ ^n celemai coborate par]i ale câmpiei, unit\]i derelief complexe, ^n general din ce ^n ce mainoi de la obâr[ie pânâ la vârsare. Urmeaz\ s\ne ocup\m ^n episodul urm\tor de consid-era]ii hidrologice ale râului Dâmbovi]a [i aflu-en]ilor s\i.

Traian Grigorescu,Tehnician Silvic, Consilier local

Conform legendei, un hoinar alde[ertului a descoperit un izvor de aparece, limpede ca cristalul. Avea un gusta[a de bun, iar el [i-a umplut ulciorul culichidul pre]ios, ca s\ i-l duc\ regelui.Dup\ o c\l\torie ^ndelungat\, i-a oferitregelui cadoul, care a b\ut cu marepl\cere [i i-a mul]umit din inimahoinarului, care a plecat fericit.

Fiul regelui a gustat din apa [i ascuipat-o. Aceasta prinse mirosul vechiu-

lui burduf de piele [i se ^mpu]ise. B\iatull-a ^ntrebat pe tata de ce s-a pref\cut cai-a pl\cut apa acea urât mirositoare.

Regele a spus:- Fiule, omul acela mi-a oferit un

cadou din inima. Nu de ap\ m-am bucu-rat, ci de gustul dulce al generozita]ii lui.Când cineva ^]i ofer\ ceva din dragosteadev\rat\, lucrul pe care ]i-l d\ estedoar ambalajul. Adev\ratul dar esteinten]ia lui.

~n]elepciunearegelui o experi-ment\m celmai bineatunci când primim ceva dela un copil care ne iubeste. Fie ca este otava de ceramic\ sau un desen cucreioane colorate, puritatea inten]iilorcopilului genereaz\ o form\ de bucuriepe care o numim recuno[tin]\.

R.DR.D

Actualitatea in imagini Octombrie 2009 pagina 10

cyanmagentayellowblack

-Matei Valentin [i Chiscop Marius -clasa a X-a Uman: " Ne bucur\m c\vom avea un loc unde s\ ne recreem.

S\ sper\m c\ vacre[te valoarealiceului [i pesteani vom vorbi deechipe carecâ[tiga campi-onate [i care aucrescut ^n aceast\sal\ de sport. Nebucur\m c\ putems\ practic\msportul ^n condi]iicivilizate; mi-arplacea s\ fac

parte dintr-o echip\de fotbal."- Marcu Raulclasa a X-a Umansi Dumitru A -clasa a XI-a Real: "Ne-am ^ntrebat [inoi ce se constru-ie[te [i ideea ni separe bun\. Este unproiect mare, dincâte am aflat...Prim\ria, credemc\ a cheltuit mults\ realizeze pentrunoi acest spa]iu. Mi-ar pl\ce s\ fiumembru ^ntr-o echipa de baschet sauhandball."- Dinache Getuta, Galbea Iuliana,Nitoi Valentina, Barbu Veronica,

Matei Valentin din clasa a X-a Uman:“Suntem to]i bucuro[i ca ^n sfâr[it avem[i noi unde s\ facem sport. Bine^n]elesc\ vor ap\rea echipe [i vom participa [inoi la campionate. Nou\ ne-ar pl\ceas\ facem parte din echipa de handballa liceului cu care s\ provoc\m alteechipe la ^ntreceri. Peste 8 luni, cândse va inaugura sala de sport, vom prop-une un campionat al liceelor, la hand-ball."

- Mihai Marilena Niculina - clasa aIX-a Uman: "Bine^n]eles c\ am primit cubucurie vestea construirii acestei S\lide sport. Care tânar nu se bucur\atunci când cineva se gânde[te la el [i^i face via]a mai frumoas\? Tinerii auspirit competitiv, le plac ^ntrecerile,

sportul [i este p\cat ca ^n liceul nostrunu avem nici o echip\. "- St\nescu Marina Violeta - clasa aIX-a Uman: "~mi imaginez ce frumos vaar\ta curtea liceului, atunci când se vororganiza aici competi]ii. ~n locul hâjurilor[i buruienilor, se va ^n\l]a o sal\ desport frumoas\, cu 150 de locuri [i cudot\ri europene. ~mprejurul ei se voramenaja terenuri pentru diferite sporturica: tenis, volei, handball. Vom aveaunde s\ practic\m sportul, atât ^naun-tru cât [i afar\, existând condi]ii pentruaceasta. Se va ^nviora activitatea com-peti]ionala [i ne bucur\m pentru aceas-ta. Se pare c\ cineva din administra]ialocal\ s-a gândit la tineri [i ne-a f\cutaceast\ surpriz\ pl\cut\."

~n diminea]a zilei de 22 octombrie 2009, ne-am deplasat la LiceulTeoretic "Ion Ghica" R\cari, pe santierul construirii s\lii de sport a ora-sului R\cari [i am fost pl\cut impresiona]i de organizarea de [antier [iamploarea lucr\rilor care ne dau garan]ia ca aici se va construi un edi-ficiu impresionant [i modern. Am mers apoi ^n curtea [colii [i, ^n pauz\,am purtat discu]ii cu câtiva elevi despre acest obiectiv.

Am adresat tuturor interlocutorilor no[tri, dou\ ^ntreb\ri, dup\ cumurmeaz\: 1. Ce p\rere ave]i despre construirea s\lii de sport ^n curtea liceului?2. Iubi]i sportul? Ce sport v-ar pl\cea s\ practica]i ^n acest a[ez\mântsportiv?

PENTRU NOI..

Au fost continuate lucr\rile de construc]ii pentru obiectivul “Construc]ie sediu administrativ ^n satulGhimpa]i”, acest obiectiv aflându-se ^n stadiu

avansat al lucr\rilor deconstruc]ii.

Au ^nceput lucr\rile de construire a S|LII DESPORT cu 150 DE LOCURI, amplasat\ ^n curtea

Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari.

Actualitatea in imagini Octombrie 2009 pagina 11

cyanmagentayellowblack

~n cadrul Serviciului deasisten]\ social\ au fostluate m\surile necesarepentru primirea cererilorpentru combustibil pen-tru iarna 2009-2010, pesate, fiind instituit unprogram zilnic ^n loca]iipe sate pentru a se evitaatât deplasarea per-soanelor de la domiciliupân\ la sediul Prim\riei,cât [i pentru a se evitaaglomera]ia ^ntr-unsingur punct de lucru .

A fost ^ntocmit\ [i ^nain-tat\ pentru ob]inerea

avizelor, documenta]iapentru promovarea

proiectului ''Locuin]epentru tineri'' prinProgramul ANL.

~n cadrul Serviciului de Eviden]\Informatizat\ a Persoanei R\cari, a fostcontinuat\ ac]iunea de preschimbare [ieliberare a c\r]ilor de identitate pentru

persoanele care domiciliaz\ ^n localit\]ilecomponente ale ora[ului R\cari, dar ^n ale

c\ror acte de identitate nu era ^nscris\corect localitatea de domiciliu.

A fost ^ntocmit [i depus proiectul pentru un num\r de 8 loca]ii pentru ame-najarea unor spa]ii verzi- parcuri ^n localit\]ile R\cari, Ghergani [i Mavrodin,

proiecte ce vor fi sus]inute prin Programul Na]ional de ~mbun\t\]ire a Calit\]iiMediului prin Realizarea de Spa]ii verzi ^n localit\]i .

CAMS - unitate de asisten]\ medico- social\cu adresabilitate pentru persoanele cu nevoimedicale , sociale [i cu handicap a func]ionat^n aceast\ perioad\ la parametrii normali,fiind luate toate m\surile pentru asigurareacondi]iilor optime pentru beneficiarii acesteiinstitu]ii. Pentru asigurarea acestor condi]ii, ^naceast\ unitate ^[i desfasoar\ activitatea ^nmod continuu un num\r de 54 salaria]i, caredepun eforturi maxime pentru crearea unuimediu apropiat de c\ldura unui c\min pentruaceste persoane aflate la o vârst\ ^naintat\,lipsite de c\ldura propriei familii.

A fost ^naintatProiectului tehnicpentru obiectivul “Modernizare infra-structur\ {coalaGeneral\ Ghergani”c\tre ADR SUDMuntenia, caurmare a aprob\riicererii de finan]area acestui obiectiv.

A fost emis ORDINUL DE~NCEPERE A LUCR|RILOR

pentru obiectivul “Proiectare [i execu]ie lucr\ri”^nfiin]are sistem de alimentarecu ap\ ^n cartierele: Colacu,

S\bie[ti, B\l\ne[ti, St\ne[ti [iGhimpa]i, judetul Dâmbovi]a"

~ntreprinderea unor ac]iuni, ^mpreun\ cu Poli]ia comunitar\, de pre-luarea [i predare la ad\postul pentru câinii comunitari [i animale

l\sate nesupravegheate, a unor cai l\sa]i liberi pe culturile cet\]enilor, ac]iuni care s-au finalizat cu predarea acestor animale proprietarilor, numai dup\ achitarea contravalorii

amenzilor aprobate de Consiliul local.

Continuarea [i finalizarea lucr\rilor debran[are la re]eua de gaze naturale atuturor Bisericilor din localitate, precum[i a instala]iilor de ^ncalzire interioare.

Preg\tirea unit\]ilor [colare pentru iarn\ 2009-2010, ^n totceea ce prive[te asigurarea reviziilor instala]iilor termice [ielectrice, toate unit\]ile [colare fiind condi]ii optime de

desf\[urare a procesului de ^nv\]\mânt.

Gradini]a Mavrodin

Via]a spiritual\ Octombrie 2009 pagina 12Ziarul Prim\riei R\cari

În fiecare an, la 14 octombrie, de praznicul Sfintei CuvioaseParascheva, aerul cap\t\ o transparen]\ aparte, o vibra]ieînmiresmat\ de rug\ciunile credincio[ilor, cu deosebire alecelor din Moldova, ce o consider\ ocrotitoare.I se mai spune “Sfânta Vineri”, de la substantivul paraskevy(greac\), adic\ vineri [i desemneaz\ preg\tire pentrus\rb\toare.Am putea spune c\, într-un anume fel, via]a Cuvioasei ilus-treaz\ aceast\ preg\tire pentru s\rb\toarea intr\rii în SfântaLumin\ a întâlnirii cu Iisus Hristos. Cuvioasa Parascheva s-a n\scut la Epivat (Bulgaria), în primajum\tate a secolului al XI-lea, într-un neam înst\rit [i credin-cios (un frate, Eftimie, s-a c\lug\rit [i a ajuns episcop inlocalitatea Madite).Din Sfânta Tradi]ie [tim c\, pe când avea zece ani, a auzit inbiseric\ cuvintele Mântuitorului "Oricine voie[te s\ vin\ dup\Mine, s\ se lepede de sine, s\-[i ia crucea [i s\-mi urmezeMine". A fost atât de însufle]it\ de aceste cuvinte, încât [i-adat hainele s\racilor [i, de[i mustrat\ de p\rin]i, a f\cut la felde mai multe ori. Câ]iva ani mai târziu, a luat drumul spreConstantinopol, a r\mas un timp la M\n\stirea MaiciiDomnului din Heracleea [i apoi a plecat în ]ara Sfânta, intr-omân\stire din pustiul Iordanului, unde a petrecut în post [irug\ciune.Pe la 25 de ani, a urmat îndemnul îngerului care i-a spus s\se reîntoarc\ pe meleagul s\u, unde [i-a dat sufletulîmp\cat\ cu sine [i cu Dumnezeu.

Cum nimeni nu [tia cine e [i de unde este, a fost îngropat\ca o str\in\, pentru a fi descoperit\ printr-o minune. S-a f\cutca valurile m\rii s\ aduc\ trupul mort al unui cor\bier [i unsihastru i-a rugat pe cre\tini s\-l înmormânteze dup\ datin\,ceea ce au [i f\cut, astfel, descoperind trupul Cuvioasei"neputred [i plin de mireasm\". Într-o noapte, i s-a ar\tatSfânta unui cre[tin, asemenea [i unei cre[tine, înconjurat\de îngeri, spunându-le s\-i a[eze trupul la loc de cinste. A[aau [i f\cut, a[ezându-l în Biserica Sfin]ii Apostoli din Epivat.[i a urmat apoi [irul unor vindec\ri minunate, iar localnicii auzidit o biseric\ unde s-a n\scut Cuvioasa [i unde moa[telesale au r\mas cam dou\ secole. De acolo, moa[tele au foststr\mutate la Târnovo, apoi la Belgrad [i, în 1521, laConstantinopol.In 1641, dup\ ce domnitorul Vasile Lupu a pl\tit toate datori-ile Patriarhiei din Constantinopol, sinodul acesteia a decis s\-i d\ruiasc\ moa[tele Cuvioasei Parascheva. Racla cu sfintelemoa[te a fost adus\ într-o corabie pe Marea Neagr\ pân\ laGala]i [i de acolo la Ia[i pentru ca, la 13 iunie 1641, s\ fiea[ezat\ cu mare cinste în Biserica "Sfin]ii Trei Ierarhi", ctitoriadomnitorului. Se poveste[te c\, în seara zilei de 26 decem-brie 1888, un incendiu a mistuit [i racla, dar a doua zi s-aconstatat ca prin minune, moa[tele Sfintei Parascheva aur\mas neatinse.Ast\zi, nenum\rate biserici au hramul Sf. CuvioaseParascheva [i ziua de 14 octombrie este s\rb\torit\ îndeose-bi la Ia[i, cu toat\ cinstea cuvenit\, de mii [i mii de credin-cio[i care o simt ca ocrotitoare [i îi cer ajutor.Urmare a hot\rârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe

Române din 28 Februarie 1950, au fost canoniza]i o serie desfin]i români [i s-a generalizat cultul unor sfin]i str\ini cumoa[te în ]ara noastr\ [i anume: Sfânta Cuvioas\Parascheva de la Ia[i (14 Octombrie), Sfântul Dumitru celNou-Basarabov de la Bucure[ti (27 Octombrie), SfântulCuvios Grigorie Decapolitul de la Bistri]a Oltean\ (20Noiembrie), Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfin]it de la Tismana(26 Decembrie), Sfânta Filofteia de la Arge[ (7 Decembrie),Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava (24 Iunie) [i Sfântul IoanValahul sau Românul (12 Mai).La 14 Octombrie 1955, în prezen]a ierarhilor români [istr\ini, s-a generalizat cultul Sfintei Parascheva în întreagaBiseric\ Româneasc\.Hramul Sfintei Parascheva reprezint\ o s\rb\toare m\rea]\,care dureaz\ trei zile. Înc\ din ajun, se scot sfintele moa[tedin catedral\ [i doua zile [i nop]i credincio[ii stau la rândpentru închinare.În seara zilei de 14 octombrie, praznicul se încheie cu o pro-cesiune în jurul catedralei, având în frunte pe MitropolitulMoldovei care, împreun\ cu preo]ii [i credincio[ii, cu lumân\riîn mâini, poart\ racla cu sfintele moa[te în sunetul clopotelor[i al frumoaselor cânt\ri biserice[ti. Multe, mari [i minunate minuni face Cuvioasa Parascheva infiecare zi, cine le poate num\ra?Ea ajuta pe to]i cei care o cheam\ în ajutor [i alearg\ la eacu credin]\ [i dragoste, n\dejde [i smerenie.Sfânt\ Cuvioas\ Maic\ Parascheva, roag\-te lui Dumnezeupentru mântuirea noastr\ [i, în aceast\ via]\, ajut\-ne s\ tre-cem cu bine peste greut\]ile [i ispitele zilnice! Amin!

Pr. Ioan Ciobanu - Colacu

~n fiecare an, la 14 octombrie BisericaOrtodoxa face pomenirea Sfintei CuvioaseParascheva, iar Parohia R\cari II ^[i serbeaz\hramul. Se cuvine (deci) s\ amintim mai ^ntâi devia]a Sfintei Parascheva iar apoi s\(punct\m) reamintim câteva date din isto-ria bisericii din R\cari ce are drept ocroti-toare pe Sfanta Parascheva.Sfânta Parascheva s-a n\scut ^n Epivata(Tracia). Auzind ^n biseric\ cuvinteleMântuitorului "Cel ce voie[te s\ vin\ dup\Mine, s\ se lepede de sine, s\-[i iacrucea [i s\-Mi urmeze mie", [i-a ^mp\r]ithainele scumpe [i a plecat ^n Iraclia dinPont unde a stat cinci ani ^ntr-o mân\stire,^ndeletnicindu-se cu postul [i rug\ciunea.Apoi a mers [i a vizitat Ierusalimul, ^nch-inându-se la sfintele locuri [i S-a oprit la omân\stire din pustiul Iordanului unde a statpân\ la vârsta de 25 de ani.~ntorcându-se la Epivata, locul natal, a maitr\it doi ani, ^n apropierea casei p\rinte[tinefiind recunoscut\ de rude, ^n aspravie]uire c\lug\reasc\ plecând la Domnul ^njurul vârstei de 27 de ani. A fost ^nmormân-tat\ ^n apropiere de malul m\rii. Dup\ mul]iani, Dumnezeu a descoperit moa[tele ei,

prin vedenii, [i le-a prosl\vit cu faceri deminuni. Moa[tele Sfintei (trupul neputrezit [ifrumos mirositor) au fost luate de ^mp\ratulAsan al romanilor [i bulgarilor [i au fosta[ezate, mai ^ntai, la Tarnovu, apoi au foststr\mutate la Belgrad, pe vremea sultanuluiSelim al II, [i, ^n cele din urma, au fostaduse la Constantinopol, la bisericaPatriarhiei. De aici moa[tele Cuvioasei aufost aduse ^n Moldova de domnitorul VasileLupu (1634-1653) [i a[ezate la 14octombrie 1641, la Mân\stirea "Sfintii TreiIerarhi. "~n anul 1887, moa[tele CuvioaseiParaschiva au fost mutate ^n Catedrala mit-ropoliteana din Ia[i unde sunt cinstite zilnicde credincio[i care ^[i pun n\dejdea ^n aju-torul pe care ^l primesc prin rugaciunileSfintei Parascheva ^naintea Sfintei Treimi.Sfânta Parascheva ^n timpul vie]ii salep\mânte[ti nu a scris c\r]i, nu a intemeiatm\n\stiri, a tr\it ^n anonimat dar prin via]aei curate [i credin]a sincera [i lucr\toare aprimit de la Dumnezeu puterea de a facemununi. Lucrul acesta este dovedit deevlavia cu care crestinii ortodocsi o cinstescpe Sfanta ParaschivaDe asemenea este cunoscut\ amploareapelerinajelor prilejuite de s\rb\toarea SfinteiParascheva ^n fiecare an la 14 actombrie,

când mul]imi de credin-cio[i merg la Ia[i sprea-[i ^ncredin]a dorin]eleSfintei Parascheva,^nchinându-se [is\rutându-i sfintelemoa[te f\c\toare deminuni.Biserica Parohiei R\cariII o are drept ocrotitoarepe Sfânta Parascheva.{tiu din arhive c\ pelocul actualei biserici afost o alt\ biseric\ delemn, biseric\ ce aveadrept hram tot peSfanta Parascheva. Actuala biseric\ a fostconstruit\ ^n anul 1845. {i pentru ca a fostzi de hram, se cuvine s\ ne amintim de cti-torii acestei biserici. Despre ctitori afl\m dinpisania bisericii d\ltuit\ ^n piatra, a[ezat\ ^nholul bisericii, ^n partea dreapt\ a intr\rii.Iat\ ce consemneaz\ pisania ^n litere chiril-ice: "Aceasta sfânt\ [i dumnezeiasc\ bis-eric\ s-a zidit ^n zilele Pr. ^naltatului DomnG. Dimitrie B.B.V.V [i Prea SfintituluiMitropolit D.D Meofot cu ajutorul ferici]ilorctitori: Ianos, Dan Ierei, Constantin Ierei(preot), Necula, Elena, Radu, Stan, Ion, Ion,Margarit Ierei, Costache 1845 Dec.9.Se cuvine s\ reamintim [i pe sfinti]ii slujitoricare au p\storit [i au oficiat slujbele ^n bis-erica Sfintei Parascheva ^ncepând din anul1763: Petre diaconul, Dobre diaconul,Stefan Preotul (preotit in 1796), Zamfirpreotul (preotit la 10 august 1798), Ioanpreotul, Grigore preotul, Constantin preotul(1845-1859), Alecu preotul, CostacheMihai preotul (1853 - 1904), preotul MihailPopescu (1886-1922), preotul BucurPopescu (1922-1929), preotul ConstantinPavelescu (1930-1935), preotul NiculaeDumitrescu (1936-1996), preotulTudorache Ion si Preotul Tudoran Daniel.

Zidita ^n 1845, actuala biseric\ a fostreparat\ ^n 1894 [i repictat\ ^n ulei de pic-torul Radu Vintilescu din Ploiesti, cu cheltu-ial\ marelui filantrop [i pios cre[tin IorguDumitrescu. Biserica a fost consolidat\ ^n1929 iar ^n 1953 i s-a ref\cut acoperisul. ~nanul 1997 a fost introdus iluminatul electriciar ^ntre 1998-1999 a fost cur\]at\ picturainterioar\.Anul acesta (2009) prin grija [i efortul dom-nului Marius Caraveteanu, primarul ora[uluiR\cari, a fost realizat\ instala]ia de ^nc\lzirecentral\.De s\rbatoarea Sfintei Parascheva, cre[tiniidin R\cari ([i din parohiile vecine) [i-au^ndreptat pa[ii c\tre "biserica veche", s-aurugat, [i-au adus aminte de cei dragi ai lortrecu]i la Domnul [i au participat la agapaorganizata cu ocazia hramului, avându-l ^nmijlocul lor [i pe domnul primar, MariusCarave]eanu.~n ^ncheiere se cuvine s\ multumim celorcâteva familii binevoitoare: Chitulescu, Ene,Iorgu, Grindes, Mitroi, Parfeni, Voicu,Tudoran, care au contribuit la organizarea [ibuna desf\[urare a mesei comune ce aurmat dup\ s\vâr[irea Sfintei Liturghii!

Preot Tudoran Daniel

VIA}A MEDICAL| Octombrie 2009 pagina 13Ziarul Prim\riei R\cari

black

Considerat\ pân\ nu demult ireversibila, ateroscleroz\st\ la baza apari]iei majorit\]ii bolilor cardiovasculare(angina pectoral\, cardiopatie ischemic\, infarct mio-cardic, accident vascular cerebral, arteriopatie obliter-anta etc.).Cum apare ateroscleroza?De fapt, ceea ce se ^ntampl\ este c\ ^n pere]ii arterelor se "infil-

treaz\" colesterolul [i gr\simile prezente ^n cantit\]i excesive ^nsânge (datorit\ gre[elilor de alimenta]ie). Cu timpul ^n acestedepozite se depune [i calciu, se formeaz\ un ]esut fibros [i seconstituie a[a-numitele pl\ci ateromatoase. Ele stânjenesc din ce^n ce mai mult circula]ia liber\ a sângelui prin artera afectat\: dinlaminara [i fluenta, ea devine turbulent\ [i inegal\.Pl\cile ateromatoase afecteaz\ negativ nu numai interiorularterelor, ci ^ntregul perete al acestora, care din elastic [i extensi-

bil devine rigid ca o ]eav\ de plumb. Toate acestea cresc solic-itarea invelisului delicat care c\ptu[e[te interiorul arterelor(endoteliul), ducând la zgârierea [i chiar ruperea luiCare sunt consecin]ele?De[i afecteaz\ toate arterele, simptomele nu apar decât relativtârziu, dup\ “astuparea” unor artere din organe importante(creier, inima, rinichi) ^n propor]ie de peste 75%! Aceasta^nseamn\ c\ este posibil s\ ar\ta]i [i s\ v\ sim]i]i perfect s\n\tos([i chiar s\ v\ lauda]i cu asta), dar dac\ a]i trecut de 35-40 deani [i ave]i factori de risc ^n stilul de via]\, arterele dv. pot fi dejape jum\tate blocate de placi ateromatoase!Câteva din consecin]ele aterosclerozei:

* Cardiopatie ischemic]; * Infarct miocardic acut* Accident vascular cerebral; * Arteriopatie obliterant\ periferic\

Cum pot depista din timp prezen]a aterosclerozei?Metodele de investiga]ie sau analizele uzuale nu pot depistaprezen]a aterosclerozei. Exist\, ^ns\, indicii indirecte care facfoarte probabil\ existen]a ei: de exemplu unele practici desprecare se [tie c\ sunt factori de risc: fumatul, alimenta]ia bogat\ ^ngr\simi animale [i colesterol, sedentarismul s.a. ~n afar\ deaceasta, exist\ unele investiga]ii care ofer\ indicii indirecte referi-toare la prezen]a aterosclerozei. Una dintre cele mai utile estetestul de efort, ^n care se efectueaz\ un EKG ^n timpul efortului.Dac\ ^n vasele inimii exist\ ateroscleroz\ semnificativ\, aparmodific\ri pe traseul electric al inimii.Cum pot preveni / trata ateroscleroza?Vestea bun\ este c\ acest proces devastator poate fi prevenit [ichiar reversat! Dr. Dean Ornish din SUA a demonstrat reversibili-tatea procesului de ateroscleroza coronarian\ la pacien]ii care aurespectat urmatorul regim de via]\:

* Abandonarea fumatului (^n cazul fum\torilor)* Dieta strict vegetarian\ (f\r\ carne, ou\, pe[te, lactate)* Exerci]ii fizice regulate* Program de control al stresului

• La aproximativ fiecare [apte ani, cor-pul uman ^nlocuie[te echivalentul aaproximativ un nou schelet.

• To]i bebelu[ii se nasc cu ochiialba[tri. Dup\ câteva ore de lana[tere, culoarea se poate schimba.Majoritatea oamenilor ajung pân\ laurm\ s\ aib\ ochi de alt\ culoare.

• La na[tere, corpul uman are 350 deoase, iar dup\ terminarea copil\riei,144 dintre ele se unesc ^ntre ele.

• Creierul continu\ s\ transmit\ sem-nale sub form\ de impulsuri electricetimp de aproximativ 37 de ore dup\moarte.

• Mu[chiul ochiului este cel mai rapiddin organism. El se contract\ ^n maipu]in de o sutime de secund\.

• Sunt necesare aproximativ 200.000de ^ncrunt\ri pentru apari]ia unui ridpermanent deasupra sprâncenelor.

Dup\ ce alcoolul a fost b\ut, acesta ajunge ^nstomac [i ^n intestine de unde prin absorb]ieeste preluat de sânge [i transmis prin aparatulcirculator ^n tot organismul. Din aceast\ cauz\sunt afectate cu prec\dere ]esuturile puternicirigate de sânge.Din punct de vedere al efectului general alalcoolului asupra organismului acesta este ^nprimul rând un toxic celular. El ac]ioneaza ca ootrav\ pentru celule datorit\ efectului s\uhigroscopic, adic\ alcoolul ^n concentra]ii marisustrage apa. Acest lucru duce la nivel celularla separarea albuminelor aflate ^n starecoloidal\ ^n protoplasm\ [i ^n final la coagu-larea acesteia distrugând astfel celula. Dinacest punct de vedere nu este de mirare c\celulele corpului omenesc vor fi grav deterio-rate ^n urma unui consum abuziv [i ^ndelun-gat de alcool.Pe de alt\ parte alcoolul este un factor destres pentru tot organismul producând ocre[tere a tensiunii arteriale [i sunt eliberate^n organism ^n m\sur\ mult mai mare, sub-stan]e ca lipide, zaharuri [i cortizon ^n circu-la]ia sanguin\.Abuzul de alcool duce de asemenea la mal-nutri]ie, lipsind organismul de proteine, min-erale [i vitamine. Excesul de etanol are caefect reducerea progresiv\ a capacit\]iiintestinului sub]ire de a resorbi substan]e caproteine [i vitaminele A, B1 si C, acidul floric[i mai târziu sodiu [i ap\. Incapacitatea pro-gresiv\ a intestinului sub]ire de a absorbisubstan]e vitale este responsabil\ [i de tul-bur\rile nervoase de origine somatic\. S-auobservat la alcoolici concentra]ii sanguinesc\zute de calciu, fosfa]i [i vitamina D, carese asociaz\ cu pierderea ^nsemnat\ de mas\

osoas\. Ca urmare cre[te pericolul apari]ieifracturilor.Organismul folose[te o mare cantitate deenergie pentru ^nl\turarea alcoolului din organ-ism, energie care ar fi fost necesar\ organelorpentru buna lor func]ionare. Pentru metabo-lizarea alcoolului la nivelul ficatului poate ficonsumat pân\ la 80% din oxigenul disponibilacestui organ. Deci alcoolul devine un "paral-izant metabolic".

Celulele cardiace [i cele cerebrale care au deasemenea un consum ridicat de oxigen sufer\cel mai mult datorit\ alcoolului.

Efectele alcoolului asupra organismului

Dup\ cum se poate observa alcoolulafecteaz\ toate organele organismului.

Dr. CARP MARIOARAGingiile sunt ]esut spongios deculoare roz [i reprezint\ structuriesen]iale pentru men]inerea [i prote-jarea din]ilor. Gingiile ader\ la din]ipentru a preveni p\trunderea saur\spândirea infec]iilor la r\d\cina din-telui sau la osul maxilarului. Datorit\vârstei sau bolilor, gingiile se sl\besc[i se retrag, fapt ce duce la c\dereadin]ilor. Sângerarea gingiilor sedatoreaz\ mai ales traumelor,infec]iilor [i inflama]iilor. Gingiile careprezint\ o dung\ ro[iatic\ la bazadin]ilor sunt un semn de gingivit\. Sânger\rile gingivale apar mai des laadul]i, decât la copii, de vreme ce lacopii este produs\ cel mai ales detraumatismele cauzate de periajulincorect. ~n cazul adul]ilor sau a per-soanelor ^n vârst\, sânger\rile gingi-vale sunt semnul unei afec]iuni.Inciden]a cea mai mare se reg\se[tela femei, iar cel mai des ^ntâlnit\ estesângerarea marginal\, deoarece sân-gele provine de la baza din]ilor. Cauze Majoritatea persoanelor prezint\ la unmoment dat ^n via]\ sânger\ri sau untip de boli gingivale. Acest fapt sedatoreaz\ ^n mare parte stilului devia]\ modern, cu consum mare de ali-mente fast food [i multe dulciuri.Zah\rurile ^ncurajeaz\ formarea pl\ciibacteriene. Acizii produ[i de bacterii [itoxinele erodeaz\ [i inflameaz\ gingi-ile. Acestea se ^nro[esc [i au tendin]ade a sângera. Cauzele comune ale sângerariigingivale includ: - Boli gingivale - Acestea sunt cea mai^ntâlnit\ cauz\ pentru sânger\rile gin-givale. ~n faza ini]iala - gingivita - gingi-ile sunt inflamate [i sensibile, apoisângereaz\ la mastica]ie sau la periaj.

Dac\ afec]iunea nu este tratat\,aceasta evolueaz\ spre paradontoz\ [i pierderea din]ilor. -Traumatisme datorate periajuluiincorect - Periajul cu pasta de din]ieste un act ^n sine abraziv, iar periajulviguros mai degrab\ traumatizeaz\din]ii, decât este benefic. Totu[i, dac\gingiile sunt s\n\toase, sunt maipu]ine [anse c\ acestea s\ sân-gereze. - Fumat sau mestecatul tutunului- Cauze hormonale - Deficien]a de vitamina K - VitaminaK este un factor important ^n coagu-larea sângelui, iar o caren]\ de vitam-ina K (sau vitamina C) duce la sânger-area gingiilor. - Diverse boli - Afec]iuni ale ficatului [irinichilor, boli arteriale sau capilare,diabet, boli de inim\, boli ale sân-gelui, deficien]e ale factorilor de coag-ulare, hemofilie, purpur\ trombopeni-ca. - Medicamente - Utilizarea continu\ aunor medicamente ce sub]iaza sân-gele, precum aspirina [i diverse anal-gezice, tratamente precum chemoter-apia, radioterapia, anticoncep-tionalele [i antidepresivele. Complica]ii ~ncerca]i s\ rezolva]i problema ^n fazaincipient\, deoarece pot aparea com-plica]ii precum sângerare perma-nent\, umflarea gingiilor, durere, boliparodontale, boli ale osului maxilaruluisau pierderea din]ilor. Diagnosticul sânger\rii gingi-vale persistente consta ^n: - examinarea orala a din]ilor [i gingi-ilor; - radiografii ale maxilarului [i danturii; - analize specifice de sânge - coles-terol, celule dendritice, rata sedi-ment\rii eritrocitelor, concentra]ia dehemoglobine, calciu, uree, creatin\,factor de coagulare, timpul de coagu-lare.

Dr. Andrei Dumitru

Actualitate Octombrie 2009 pagina 14Ziarul Prim\riei R\cari

cyanmagentayellowblack

Visul a devenit realitate!Oamenii din Ghimpa]i viseaz\ frumos... De când se [tiu pe aceste locuri [i-au dorit s\ mearg\ la R\cari, fie la doctor, fie la liceu, fie la târg pe un

drum ca lumea, f\r\ gropi [i praf. De 50 de ani se uit\ ^n zare [i v\d acela[inor gros de praf care ^ntunec\ totul...

Locuitorii de pe strada IorguDumitrescu, din R\cari, s-aus\turat s\ ia rufele de pe culmemai murdare decât ^nainte desp\lare, s\ culeag\ legumelepudrate cu praf, iar fructele ^npomi cu aspect ca la ... Fieni.Dup\ 50 de ani, gospodarii ies dincur]i, ^n papuci de ora[, pe asfalt[i ^ncearc\ voluptatea unui du-te-vino, adic\ se afla ^n treba, deh,numai de dragul de a sim]i subt\lpi c\ldura asfaltului...Ma[inile obosite de atâtea gropise trezesc ca alearg\ ca neb-unele...Visul a devenit in sfarsit, realitate!~n data de 24 octombrie a.c ^nprezen]a a numero[i cet\]eni dinGhimpa]i [i nu numai, am primitvizita dl senator Valentin Calcan adl pre[edinte a CJD,Florin Popescu ^nso]i]i de primarulora[ului R\cari Marius Carave]eanu care au ]inuts\ cunoasc\ impresiile locuitorilorreferitor la modernizarea drumuluiR\cari-Ghimpa]i -Butimanu.

~n data de 25 octombrie 2009, am participat al\turi de locuitorii din Conte[ti la târgul tradi]ional de Sf. Dumitru. Ne-am bucurat de prezen]a doamneiministru Sulfina Barbu, a dl senator Valentin Calcan, domnii mini[tri Radu Berceanu [i Adrian Videanu, dl prefect Iancu Caracota, dl pre[edinte a CJD,

Florin Popescu ^ntâmpina]i cu bucurie de primarul comunei Conte[ti, Marian Alexandru [i primarul ora[ului R\cari, dl Marius Carave]eanu.

CUltur\ politic\ Octombrie 2009 pagina 15Ziarul Prim\riei R\cari

Va r\spunde cineva pentru ce-aul\sat în urm\ cei dou\zeci de ani

care au trecut din '89 încoace?

Dou\ decenii de pr\p\d [i jale -Acesta este tragicul bilan]Al bietei ]\ri, pr\dat\, d\râmat\, Ajuns\ la ananghie [i-n lan].

Spunea {i[e[ti cândva c-am fi în stare S\ mai h\r\nim vreo patru Românii, Dar n-a fost chip, c\ci ne-au secatpizma[ii Izvorul roditoarei noastre glii.

P\mântu-i numai petic lâng\ petic,Uzine de tractoare nu mai sunt,Pe câmpuri nu mai plou\ aspersorul, Totcheagul trudei a fost luat de vânt...

O alt\ lovitur\ de m\ciuc\ F\cu pr\p\d în codrii seculari; Când vezi azi mun]ii despuia]i [i singuri, Crezi c-a trecut o hoard\ de barbari...

F\r\ p\duri [i f\r\ iriga]ii,Venir\ ani de secet\ cumpli]i {i ]i-au r\mas ]\ranii, Românie, S\raci lipi]i [i tare nec\ji]i.

Ei nu mai pot s\-]i dea destul\ pâine,Mai toate de afar\ le aduci, {i-[i râd în barb\ cei de peste grani]i C\ mi te-au pus degrab\ pe butuci.

Cu lotrii de pe-aici în cârd\[ieNe-au stors de vlag\, ne-au l\satfl\mânzi,Ne-au înglodat în datorii enorme{i vom tr\i doar s\ pl\tim dobânzi.

M\ tot întreb: cei pu[i s\ stea de paz\Au fost ei orbi atât amar de ani De n-au v\zut cum intr\ lupii-n stân\ S\ sfâ[ie [i turm\, [i ciobani?

Gelu OPROIU

O Europ\ pa[nic\ - începuturilecooper\rii

Uniunea European\ a fost creat\ cu scopulde a se pune cap\t num\rului mare der\zboaie sângeroase duse de ]\ri vecine,care au culminat cu cel de-al Doilea R\zboiMondial. Începând cu anul 1950, ]\rileeuropene încep s\ se uneasc\, din punctde vedere economic [i politic, în cadrulComunit\]ii Europene a C\rbunelui [i O]elu-lui, propunându-[i s\ asigure o pace durabil\. Cele [ase statefondatoare sunt Belgia, Fran]a, Germania, Italia, Luxemburg [i}\rile de Jos. Anii '50 sunt marca]i de R\zboiul Rece dintre Est [iVest.

Explozivii ani '60 - o perioad\ decre[tere economic\

În anii '60 asist\m la apari]ia uneiadev\rate „culturi a tinerilor”. Forma]ii pre-cum Beatles atrag un num\r impresionantde fani din rândul adolescen]ilor oriundeapar [i contribuie, în acest fel, la stimula-rea revolu]iei culturale [i la na[terea con-flictului dintre genera]ii. Este o perioad\benefic\ pe plan economic, care se datore-az\ [i faptului c\ ]\rile UE înceteaz\ s\ maiaplice taxe vamale în cadrul schimburilor comerciale reciproce.De asemenea, acestea convin s\ exercite un control comunasupra produc]iei de alimente. Întreaga popula]ie beneficiaz\,acum, de suficente alimente [i în curând se înregistreaz\ chiar unsurplus de produse agricole. Luna mai a anului 1968 a devenitcelebr\ datorit\ mi[c\rilor studen]e[ti care au avut loc la Paris.Multe dintre schimb\rile ap\rute la nivelul societ\]ii [i al compor-tamentului au r\mas asociate, de atunci, cu a[a-numita„genera]ie '68”.

O comunitate în cre[tere - primulval de extindere

Danemarca, Irlanda [i Regatul Unit ader\ laUniunea European\ la 1 ianuarie 1973,num\rul statelor membre ajungând, astfel,la nou\. De[i de scurt\ durat\, brutalulr\zboi arabo-israelian din octombrie 1973are drept consecin]\ o criz\ energetic\ [iapari]ia problemelor economice la niveleuropean. Ultimele dictaturi de dreapta dinEuropa iau sfâr[it odat\ cu c\derea regimului Salazar dinPortugalia, în anul 1974 [i cu moartea generalului Franco înSpania, în 1975. Prin intermediul politicii sale regionale, UEîncepe s\ transfere sume foarte mari pentru crearea de locuri demunc\ [i de infrastructur\ în zonele mai s\race. Influen]aParlamentului European asupra afacerilor europene cre[te. 1979

este anul în care membrii acestuia pot fi ale[i pentru prima dat\prin vot direct, de c\tre to]i cet\]enii europeni.

Schimbarea la fa]\ a Europei -c\derea ziduluiBerlinului

Sindicatul polonez, Solidarnos'c' [i lideruls\u, Lech Walesa, devin celebri în Europa[i în lume în urma grevelor personalului depe [antierul naval Gdansk, din vara anului1980. În 1981, Grecia devine cel de-al 10-lea membru al UE, fiind urmat\, cinci animai târziu, de Spania [i Portugalia. În 1987este semnat Actul Unic European. Este vorba despre un tratatcare pune bazele unui vast program pe [ase ani, destinatsolu]ion\rii problemelor legate de libera circula]ie a m\rfurilor înUE. Astfel ia na[tere „Pia]a unic\”. 9 noiembrie 1989 este dataunei schimb\ri politice majore: cade zidul Berlinului [i pentruprima dat\ dup\ 28 de ani se deschid grani]ele dintre Germaniade Est [i cea de Vest. Reunificarea Germaniei are loc în lunaoctombrie 1990.

O Europ\ f\r\frontiere

Odat\ cu c\derea comunismului în EuropaCentral\ [i de Est, europenii devin [i maiapropia]i. În 1993, Pie]ei unice i se adaug\cele „patru libert\]i”: libera circula]iei am\rfurilor, serviciilor, persoanelor [i capi-talurilor. Anii '90 sunt [i anii în care au fostsemnate dou\ tratate, Tratatul privind UniuneaEuropean\ sau Tratatul de la Maastricht, în 1993, [i Tratatul dela Amsterdam, în 1999. Oamenii devin preocupa]i de protec]iamediului [i de luarea unor m\suri comune în materie de securi-tate [i ap\rare. În 1995, UE se extinde cu înc\ trei state -Austria, Finlanda [i Suedia.

Un deceniu de extinderePentru mul]ieuropeni, euro este

noua moned\. Data de 11 septembrie2001 devine sinonim\ cu „r\zboiul împotri-va terorismului”, dup\ deturnareaavioanelor de linie care au lovit cl\dirile dinNew York [i Washington. Statele membreale UE încep s\ colaboreze mai strâns înscopul combaterii criminalit\]ii. Diviziunilepolitice care separau estul [i vestul Europei sunt înl\turate în2004, odat\ cu aderarea la UE a 10 noi state. Numero[ieuropeni consider\ c\ a sosit vremea ca Europa s\ aib\ o consti-tu]ie proprie, îns\ nu este u[or s\ se cad\ de acord asupraformei pe care trebuie s\ o îmbrace aceasta. Dezbaterea privindviitorul Europei r\mâne deschis\.

1945-1959

1960-1969

1970-1979

1980-1989

1990-1999

2000-azi

Parlamentul european este unul dinorganele Comunit\]ilor Europene.Începând cu anul 1979 este ales direct, odat\ la 5 ani, prin alegeri generale, libere[i secrete. În perioada 1952-1976 mem-brii Parlamentului European erau numi]ide c\tre parlamentele statelor membre.Parlamentul European este reprezentantuldemocratic al intereselor celor 450 de mil-ioane de locuitori ai Uniunii Europene.Parlamentul European are trei sedii: laStrasbourg, Bruxelles [i Luxemburg.Parlamentul European este implicat înadoptarea a numeroase legi (directive,regulamente etc.) care influen]eaz\ via]afiec\rui cet\]ean.Organizarea ParlamentuluiPre[edintele este ales pentru o perioad\de doi ani [i jum\tate, adic\ jum\tate dinlegislatura parlamentar\.Parlamentul European este alc\tuit din736 de deputa]i ale[i în cele 27 de statemembre ale Uniunii Europene extinse.În vederea preg\tirii [edin]elor plenare aleParlamentului, deputa]ii se constituieîn comisii permanente specializate peanumite domenii. Exist\ 20 de comisii par-lamentare.Delega]iile Parlamentului European cola-boreaz\ cu parlamentele ]\rilor care nu facparte din Uniunea European\.

Delega]iile joac\ un rol important în spri-jinirea extinderii influen]ei Europei la nivelmondial. Exist\ 35 de delega]ii, fiecarefiind alc\tuit\ din aproximativ 15 deputa]ieuropeni.Conferin]a pre[edin]ilor este alc\tuit\din pre[edin]ii grupurilor politice [iPre[edintele Parlamentului European.Parlamentul European este asistat de unSecretariat General.Aproximativ 4600 de func]ionari, selecta]iprin concurs din toate ]\rile Uniunii [i afla]i

sub autoritatea unui Secretar General,lucreaz\ pentru Parlamentul European.Comisia European\, gardianul tratatelor[i organul executiv al Comunit\]ii, lucreaz\în strâns\ colaborare cu ParlamentulEuropean.Consiliul Uniunii Europene, cel\laltorgan legislativ al Uniunii, alc\tuit dinmini[trii statelor membre, particip\ lalucr\rile Parlamentului European.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Grupul reprezentantilor damboviteni in vizita la Parlamentul European, octombrie 2009

Informa]ii utile Octombrie 2009 pagina 16Ziarul Prim\riei R\cari

B I R O U L P U B L I C C O M U N I T A R P E N T R U E V I D E N } A

P E R S O A N E L O R - R | C A R I , J U D . D Â M B O V I } A

Cet\]enii care au actelede identitate expirate

sunt ruga]i s\ se prezintela Biroul Public Comunitar

pentru Eviden]aPersoanelor - R\cari pen-tru a fi pu[i ^n legalitate.

Persoanele care suntnetransportabile pot solicitadeplasarea lucr\torilor BirouluiPublic Comunitar pentruEviden]a Persoanelor R\cari ladomiciliul acestora.

Documentele necesare:- ADEVERIN}A DE SPA}IU DELA PRIM|RIE ;- TAXA CI DE 7 LEI (se pl\te[te^n Prim\rie la camera nr.5)- TIMBRU DE 4 LEI DE LA PO{T| ;- CERTIFICATE DE NA{TERE;C|S|TORIE (dup\ caz);HOT|RÂRE DE DIVOR} (dup\caz); CERTIFICATELE DENA{TERE ALE COPIILORMINORII (dup\ caz) - ORIGI-NALE {I COPII XEROX.- PROPRIETARUL SPA}IULUI DELOCUIT.

Programul de lucru cupublicul pân\ la data de06.12.2009 este urm\torul:- Luni 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor- Mar]i 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor - Miercuri 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor- Joi 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor- Vineri 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor- Sâmbat\ 09.00 - 18.00 primirea [i eliberarea actelor.

-- De la 1 ianuarie 2012 ^nceteaz\ orice transmisie analogic\, iar mul]i români vor trebui s\ bage mânaadânc ^n buzunar ca s\ urm\reasc\ posturile tv care emit terestru~ncepând cu 1 ianuarie 2012 va ^nceta orice transmisie analogic\, datorit\ tranzi]iei complete [i efectivede la serviciile de televiziune analogice din banda de frecvente UHF la serviciile de televiziune ^n formatdigital. Ceea ce ^nseamn\ c\, ^ncepând de la acea dat\, televizoarele obi[nuite nu vor mai putea fifolosite f\r\ "ajutorul" unui echipament special. Se poate presupune c\ popula]ia din mediul rural, carenu are acces la serviciile de cablu sau nu poate pl\ti pentru acestea, va avea cel mai mult de suferit,pentru c\ nu va putea recep]iona programe tv "la liber" decât având ^n cas\ acest aparat special, carecost\ undeva ^ntre 70 [i 100 de euro.

Persoanele cu o situa]ie material\ precar\primesc sprijinul prim\riei de domiciliu, pentruînc\lzirea locuin]elor pe timp de iarn\. Tot ce tre-buie s\ fac\ acestea este s\ se prezinte cudosarele complete [i edificatoare, prin care s\solicite ajutorul cuvenit. Perioada în care benefici-az\ de sprijin este cuprins\ între 1 noiembrie 2009[i 31 martie 2010.

A[adar, familiile [i persoanele singure, cu veni-turi nete lunare pe membru de familie de pâna la425 de lei, care utilizeaz\ pentru înc\lzirea locuin]eienergie termic\ furnizat\ în sistem centralizat, gazenaturale, lemne, c\rbuni, combustibili petrolieri,altele decât cele care primesc ajutor social, potbeneficia lunar de ajutor pentru încalzirea locuin]ei.Sprijinul va fi diferen]iat în raport cu venitul netmediu lunar pe membru de familie, respectiv al per-soanei singure, precum [i cu sistemul de înc\lzire.În aceast\ perioad\, la nivelul prim\riilor, seîntocmesc dosarele pentru acordarea subven]iilorde încalzire a locuin]elor.

“Persoanele singure, cu venituri reduse, pot ben-eficia de ajutorul pentru înc\lzirea locuin]ei cuenergie termic\, gaze naturale, lemne, c\rbuni [icombustibil petrolier. Dosarele pentru ajutoarele deînc\lzire a locuin]ei se depun la prim\riile de domi-ciliu [i vor con]ine actele de identitate ce atest\componen]a familiei, precum [i adeverin]ele devenit din care rezult\ venitul net realizat în lunaanterioar\ depunerii cererilor. Acestea se depun laprim\riile de domiciliu. Prin familie [i persoan\ sin-gur\ se întelege, în sensul prevederilor articolului 5- 6 din Ordonan]a de Urgenta nr. 5/2003, so]ul,so]ia, precum [i alte persoane, indiferent daca întreacestea exist\ rela]ii de rudenie, care au acela[idomiciliu sau re[edin]\, ori care locuiesc sau gos-pod\resc împreun\, sunt înscrise în cartea de imo-bil sau sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilorde între]inere a locuin]ei. Agen]ia Jude]ean\ pentruPresta]ii Sociale va primi situa]ia centralizatoarecuprinzând dispozi]iile emise de c\tre primarullocalit\]ii respective, lunar, pentru luna anterioar\.Agen]ia pentru Presta]ii Sociale solicit\ crediteAgen]iei Na]ionale pentru presta]ii Sociale care, larândul ei, solicit\ Ministerului Muncii, dup\ care, înmomentul primirii de c\tre Agen]ia Jude]ean\ pen-tru Presta]ii Sociale a sumelor, acestea vor fi trans-mise c\tre prim\rii în baza necesarului sumelorsolicitate de catre ele", a declarat Mihaela Matei,purtator de cuvânt A.J.P.S. Dâmbovi]a.

ACTE NECESARE LA DOSARUL PENTRU AJUTOR INCALZIRE LOCUINTA

- Cerere si Declaratie pe propriaraspundere;- Copii B.I./C.I titular ajutor incalzire;- Copii B.I./C.I/ Cert. nastere, pt. mem-brii din gospodarie;- acte doveditoare venit (cupon pensie,alocatie, adeverinta salariu, etc.)

TERMENUL PENTRU DECLARAREASI ÎNREGISTRAREA NA{TERII- 15 zile de la data na[terii, pentrucopilul n\scut viu si aflat in viata;pana la 1 an cu aprobarea primaruluilocalit\]ii unde a avut loc na[terea,iar dupa 1 an numai cu hot\rârejudec\toreasca (înregistrare tardiva);- 3 zile de la data na[terii, pentrucopilul n\scut mort;- 24 de ore de la data decesului, pen-tru copilul n\scut viu care a decedatîn\untrul termenului de 15 zile;- întocmirea actului de na[tere alcopilului g\sit se face in termen de 30de zile de la data g\sirii copilului;- In acela[i termen de 30 de zile seîntocme[te actul de na[tere al copilu-lui p\r\sit de mama in maternitate;ACTE NECESARE PENTRUÎNREGISTRAREA NA?TERII- Certificatul medical constatator alna[terii, întocmit pe formular tip, care

va trebui sa poarte num\r de înregis-trare, data certa, sigiliul unit\]ii san-itare, semn\tura si parafa medicului;- Certificatul de na[tere si actul deidentitate al mamei si al declarantului,daca na[terea nu este declarata demama;- Certficatul de c\s\torie al p\rin]ilorcopilului, daca ace[tia sunt c\s\tori]i;NUMELE DE FAMILIE AL COPILULUI- Numele de familie al copilului sedobânde[te prin efectul filia]iei si seschimba de drept prin modificareaintervenita in statutul civil al persoaneifizice, in condi]iile prev\zute de lege.ACTE NECESARE PENTRUDECLARA}IA DE C|S|TORIE- Certificate na[tere in original; - Buletine identitate/ cârti identitate; - Certificate medicale prenuptiale;- Hot\rârea jdecatoreasca de divort(in cazul in care au fost c\s\tori]i); - Certficat deces (in cazul in caresotul/sotia este decedat/a);

- In cazul in care unul dintre viitorulsot, cet\]ean str\in, pentru încheiereac\s\toriei in România are obliga]ia dea prezenta DOVADA ELIBERATA ORIAUTENTIFICATA DE MISIUNEA DIPLO-MATICA SAU OFICIUL CONSULAR ALTARII SALE, din care sa rezulte caîndepline[te condi]iile de fond cerutede legea sa na]ionala pentruîncheierea c\s\toriei;- Viitorii soti depun, in mod obligato-riu, o declara]ie pe propria r\spundereca nu cunosc niciun motiv de naturalegala care sa împiedice incheierac\s\toriei - conform Legii nr. 201/ 0206 2009;VÂRSTA MINIMA DE C|S|TORIEESTE DE OPTISPREZECE ANICondi]iile legale pentru încheiereac\s\toriei minorului care a împlinitvârsta de l6 ani sunt:1. Existenta unor motive temeinice;2. Avizul medical;3. ~ncuviin]area p\rin]ilor ori, dupacaz, a tutorelui, a persoanei sau aautorit\]ii care a fost abilitata saexercite drepturile p\rinte[ti; 4. Autorizarea direc]iei generale deasistenta sociala si protec]ia copilului.

BIROUL ST|RII CIVILE V| INFORMEAZ|

1. ~n sedin]a de guvern de joi-15octombrie 2009, s-a hot\rât alocareasumelor necesare acord\riisubven]ilor restante ^n domeniulbugetar (costuri energetic etc) [i ani-malier (cresc\torilor de bovine careau depus dosare de solicitare la APIApan\ la 15 mai 2009).2. De asemenea este ^n desf\[urareplata sumelor solicitate [i cuvenitefermierilor cu proiecte prin m\sura1.4.1 (echivalent a 1500 eura, acor-

dat\ pentru anul ^ntâi din proiect).3. APIA ne informeaz\ c\ ^n cel mult10 zile ^ncepe [i virarea sumei de 209lei pentru un hectar, celor care ausolicitat sprijin pentru culturi vege-tale ^n anul 2009 (01.03 - 15.05.2009).Deci, VERIFICA}I-V| CONTURILE DINB|NCI, UNDE SUNTE}I ~NSCRI{I!

Ing. Topora[ V

Actualitate Octombrie 2009 pagina 17

cyanmagentayellowblack

Pornit\ greu din start,echipa din R\cari nu arenun]at la competi]ie, aperseverat, a sperat [i iat\,dup\ 10 etape, reu[e[teprima victorie ^n deplasare, 1-2 la Nucet.

Trupa din R\cari este la^nceput de drum, dar expe-rien]a unor oameni din con-ducerea echipei (Dumitru,Vasile, [i al]ii) le d\ dreptul s\

spere la o redresare pe par-curs, astfel ca echipa s\r\mân\ ^n liga a IV-a “odat\cu terminarea lucr\rilor la pro-pria baz\ sportiv\.”

Au de partea lor con-ducerea Prim\riei din R\cari,pe domnul primar MariusCarave]eanu, care-i sus]ine ^ndemersul lor, pentru a forma(^n timp) o echip\ valoroas\,puternic\, a[a cum era acum

20 de ani, cand domnulDumitru era capitanul echipeidin divizia “C” Metalul R\cari.

Dac\ C.S. R\cari câ[tig\primele puncte din acest cam-pionat, acela[i lucru putemspune [i de Voin]a Potlogi,care pierde primele puncte peteren ^n compania unei echipemodeste, dar cu ambi]ii mari.

C.S. R\cari la prima victorie!

Liga a IV-a EDI}IA 2009-2010

ETAPA XIIIA.S. DOICE{TI - C. S R|CARIETAPA XIVF.C. POTLOGI - C. S R|CARIETAPA XVC. S R|CARI - RAPID GEMENEAETAPA XVILUC. D|RM|NE{TI - C. S R|CARI

Echipa de tineret din imagineaal\turat\ este formata din jucatoritineri, talenta]i [i cu ambi]ii mari.Rezultatul lor este unul promi]\tor.Ocup\ locul 9 cu 18 puncte din12 partide efectuate.Le ur\m succes tuturor [i multemeciuri frumoase!

Continuarea lucr\rilor pentru amenajarea Bazei sportive a ora[ului R\cari, finalizarea lucr\rilor privind amenajarea terenului multifunc]ional, montarea nocturnei pentru stadion, etc.

Spectator Octombrie 2009 pagina 18

Din totdeauna am ]inut s\ cunoa[temp\rerea oamenilor referitor la multedin problemele cu care autoritatealocal\ se confrunt\. Astfel ^n data de21.10.2009, am adresat ^ntâmpl\tor ,unor cet\]eni de pe strada IorguDumitrescu o singur\ ^ntrebare: Cep\rere ave]i despre asfaltarea drumu-lui c\tre Ghimpa]i?

Dna Oprea Lumini]a:”E super primaru’!Suntem mul]umi]i, am v\zut visul cu ochii.

Acum putem spune c\ tr\im la ora[! Iordan Alin, clasa VIII-a, Ro[ca Ionu] clasa VI-a:Numai prin praf mergeam la [coal\ iar cubicicleta nu puteam merge de gropi. Parin]iiau apreciat ceea ce a f\cut primarul prinasfaltarea acestui drum.Dl Dumitrache Ion: ”De mult a[teptamacest eveniment. Aveam praf peste toate ^ncurte. Nu puteai s\ ]ii o mas\ ^n curte.”

Dna P\tra[cu Mariana:”E tare, Primarul!A mai f\cut [i altele ([coli, biserici etc) darcu asfaltul ne-a dat gata. Toat\ strada ^imul]ume[te! Sp\lam un covor [i când ^llu\m de pe sârm\ era plin de praf. ~imul]umim!”Dl Albei Ilie:”Bine^n]eles c\ m\ bucur.Acum locuiesc [i eu la asfalt!”

Administra]ia public\ central\ [icea local\ are la baza utilizarea maimultor criterii cumulative, criterii careau în vedere competen]a teritorial\ [imaterial\ a organelor ce compunadministra]ia public\ [i naturainteresului pe care ^l promoveaz\.Astfel, administra]ia public\ central\^[i exercit\ competen]a teritorial\ lanivelul întregului teritoriu na]ional, iarcea local\ doar la nivelul unita]iloradministrativ-teritoriale ^n care aufost alese autorit\]ile respective. Consiliul local este compus din con-

silieri locali ale[i prin vot universal,egal, direct, secret [i liber exprimat,^n condi]iile stabilite de Legea nr67/2004 pentru alegereaautorit\]ilor administra]iei publicelocale, modificat\ [i completat\.

Consiliul local al ora[ului R\carieste compus din 15 consilieri locali,apartenen]a lor politic\ fiindurm\toarea:- PDL 7 consilieri;- PSD 7 consilieri;- PNL 1 consilieri.

Consiliul local se ^ntrune[te ^n[edin]e ordinare lunar, la convocareaprimarului, iar în sedin]e extraor-dinare ori de câte ori este nevoie laconvocarea primarului sau a celpu]in unei treimi din num\rul mem-brilor consiliului.

{edin]ele sunt legal constituitedac\ este prezent\ majoritatea con-silierilor ^n func]ie.

Prezen]a consilierilor la [edin]eeste obligatorie. {edin]ele sunt pub-lice, cu excep]ia cazurilor în careconsilierii hot\r\sc desf\[urarea lorcu u[ile ^nchise. Dezbaterile dinsedin]e se consemneaz\ într-un pro-ces verbal care trebuie semnat deconsilierul care conduce [edin]eleacesta fiind pre[edinte de [edin]\ [ide secretarul unit\]ii administrativ

teritoriale.Consiliul local este organizat, ^n

comisii de specialitate ^n principaleledomenii de activitate, comisii com-puse numai din consilieri. Fiecarecomisie are ales câte un pre[edinte[i un secretar.

Prin Regulamentul de func]ionarea Consiliului local s-a stabilit organi-zarea, func]ionarea [i atribu]iileacestor comisii.

Consiliul local adopt\ hot\râri cuvotul majorit\]ii membrilor prezen]i,^n afar\ de cazurile ^n care legea sauregulamentul de func]ionare cere oalt\ majoritate. Nu poate participa ladeliberare [i la adoptarea uneihot\râri consilierul care are uninteres patrimonial ^n problemasupus\ dezbaterii consiliului.

Consilierii sunt convoca]i prininvita]ie de regul\ cu 5 zile ^nainte dedata [edin]ei de consiliu. De aseme-nea, la sediul consiliului local seafi[eaz\ anun]ul cu desf\[urarea[edin]ei [i ordinea de zi.

Invita]ia ^nso]e[te dosarul de[edin]\ care cuprinde, data [i oracând va avea loc [edin]a precum [iordinea de zi. Odat\ cu aceasta se^nmâneaz\ consilierului respectiv ocopie dup\ procesul verbal de[edin]\ anterioar\ a consiliului local^nso]it de documenta]ia aferent\,pentru a-l putea studia pe ^ndelete,^nainte de [edin]\ ^n care vor avealoc dezbaterile.

Referindu-m\ la etapele proceduriide adoptare (emitere) a unei hot\râricu caracter normativ, ^n literaturajuridic\, se vorbeste fie de elabo-rarea actelor administrative, fie deprocesul adminstrativ-decizional, dis-tingându-se patru etape principaleale acestei proceduri [i anume:preg\tirea, adoptarea, executarea [icontrolul execut\rii deciziei administrative.

Astfel, procesul administrativ-decizional propriu-zis ^ncepe odat\cu apari]ia necesit\]ii adopt\riideciziei [i se ^ncheie odat\ cuadoptarea acesteia.

Plecând de la aceast\ premis\,sfera activit\]ii decizionale a admin-istra]iei publice are dou\ p\r]i impor-tante [i distincte:

- Prima etap\, care formeaz\ pro-cesul decizional propriu-zis, cuprindesubetapele preg\tirii [i adopt\rii(emiterii) deciziei, iar cea de-a douaetapa, care ar putea fi denumit\etapa aplic\rii deciziei, cuprindesubetapele execut\rii [i controluluiexecut\rii deciziei.

Procesul administrativ-decizionalcuprinde totalitatea ac]iunilor nece-sare adopt\rii deciziei, ^n cazul nos-tru a actelor de autoritate ale admin-istra]iei publice locale. Procesuldecizional se desf\[oar\ dup\ o anu-mit\ metodologie de adoptare aactelor de autoritate începând, a[acum am ar\tat, cu preg\tirea [i^ncheindu-se cu adoptarea acestoracte.~ntrucât organizarea [i func]ionarea

administra]iei publice locale are labaza principiul autonomiei locale,metodologia de adoptare a actelorde autoritate ale autorit\]ilor publicelocale se stabile[te de c\tre acesteautorit\]i prin Regulamentul de orga-nizare [i func]ionare, aprobat încondi]iile legii.

Numai metodologia privind elab-orarea proiectelor de legi, ordonan]e,hot\râri ale Guvernului, instruc]iuni [iordine, inclusiv ale prefec]ilor estereglementat\ prin lege [i hot\râre aGuvernului , respectiv prin Legea nr.24/2000 privind normele de tehnic\legislativ\, republicat\.

Preg\tirea proiectelor actelor deautoritate ^ncepe cu declan[area

procesului decizional [i se finalizeaz\odat\ cu introducerea proiectelor dehot\râri ^n dezbaterea autorit\]iideliberative sau, dup\ caz,supunerea proiectelor de dispozi]ii,spre analiz\, autorit\]ii unipersonale,adic\ primarului.

Declan[area procesului decizionalapare din necesitatea unei noi decizii[i are loc prin manifestarea ini]iativeicelor îndrept\]iti de lege, ace[tiafiind primarul [i consilierii locali, indi-vidual, ^n grupuri sau ^n comisii despecialitate, din oficiu sau lasesizarea altor persoane.

Cu toate c\ în ceea ce prive[temanifestarea ini]iativei în adoptareaunui act de autoritate aladministra]iei publice locale, prinregulamentul de func]ionare al con-siliului local nu este prev\zut acestdrept [i ^n favoarea cet\]enilor dinunitatea administrativ-teritorial\, ^nrealitate, cet\]enii ^[i manifest\acest drept, ^n mod implicit, princererile, sesiz\rile [i reclama]iileadresate primarului sau consilierilorlocali.

Este adev\rat ^ns\ c\ acestepropuneri de reglementari trebuieprezentate [i sustinute în [edin]eleconsiliului local de c\tre persoaneleabilitate prin regulamentul propriu defunc]ionare.

Toate aceste aspecte alc\tuiescoglinda activit\]ii autorit\]ilor locale,cea executiv\ [i cea deliberativ\,toate aceste activit\]i conducând lacrearea unui climat propice de dez-voltare a localit\]ii cu sprijinulcet\]enilor [i pentru cet\]eni.

SECRETARJr. Octaviana Ene

P\rerea ta conteaz\ ...doar dac\ o spui!

Divertisment Octombrie 2009 pagina 19 Ziarul Prim\riei R\cari

1

2

3

4

5

6

7

8

1 2 3 4 5 6 7 8

21 M †) Sf. Cuvio[i M\rturisitori Visarion, Sofronie, Sf. Mc.Oprea, Sf. Preo]i M\rt\rturisitori Ioan din Gale[ [i Moise dinSibiel; Cuviosul Ilarion cel Mare22 J Sf. Ierarh Averchie al Ierapolei, întocmai cu apostolii; Sfin]ii7 tineri din Efes23 V † Sf. Apostol [i Ierarh Mc. Iacov al Ierusalimului, rudaDomnului; Cuv. Ignatie24 S Sf. Mare Mc. Areta; Sf. Mc. Sevastiana; Sf. Mc. Valentin;Cuv. Proclu25 D Duminica a 23-a dupa RusaliiSf. Mc. Marcian [i Martirie; Sf. Mc. Valerian; Sf. Tavita26 L † ) Sf. Mare Mc. Dimitrie izvorâtorul-de-mir; Pomenireamarelui cutremur din Constantinopol (anul 740)27 M † ) Cuv. Dimitrie cel nou de la Bucure[ti; Sf. Mc. Nestor;Sf. Procla, sotia lui Pontiu Pilat31 S Sf. Apostoli Stahie, Amplie, Urban, Narcis, Aristobul [iApeles; Sf. Mc. Epimah din Egipt; Sf. Mc. John (Kochurov) dinChicago (1917)1 D Duminica a 22-a dupa Rusalii Sf. Doctori f\r\ de argin]iCosma [i Damian din Asia Mic\6 V Sf. Ierarh M\rturisitor Pavel al Constantinopolului; Cuviosul Luca7 S Sfin]ii 33 de Mucenici din Melitina; Cuv. Laz\r Stâlpnicul8 D Duminica a 24-a dupa Rusalii†) Soborul Sfin]ilor Arhangheli Mihail [i Gavriil, [i al tuturorcere[tilor [i f\r\-de-trup Puteri13 V †) Sf. Ier. Ioan Gur\ de Aur, Arhiepiscopul Constantipolului14 S † Sf. Apostol Filip; Sf. Ierarh Grigorie Palama15 D Duminica a 25-a dupa Rusalii (Începutul PostuluiCr\ciunului) (Dezlegare la pe[te)16 L † Sf. Apostol [i Evanghelist Matei20 V †) Cuviosul Grigorie Decapolitul; Sf. Ierarh Proclu alConstantipolului; Sf. Mc. Dasie de la Durostor si Anatolie (Înain-tepr\znuirea Intr\rii Maicii Domnului în Biseric\)21 S (†) Intrarea în biseric\ a Maicii Domnului (Dezlegare lape[te)22 D Duminica a 26-a dupa Rusalii (Dezlegare la pes,te)

E b

ine

s\ [

ti]i

!

Zi Data MEDIC DE GARDAMarti 20 DR. BIRSILA DANIELMiercuri 21 DR. MLADIN AURICAJoi 22 DR. CARP MARIOARAVineri 23 DR. CORNEANU CORINASambata 24 DR. BIRSILA DANIELDuminica 25 DR. CARP MARIOARALuni 26 DR. BARBU RAZVANMarti 27 DR. MLADIN AURICAMiercuri 28 DR. CARP MARIOARAJoi 29 DR. GRIGORESCU ECATERINAVineri 30 DR. BARBU RAZVANSambata 31 DR. MLADIN AURICA

Program: Luni-Vineri intre orele 15-08 dimSambata si duminica: 24 din 24 de ore

PPeennttrruu ssiittuuaa]]iiii ddee uurrggeenntt\\ vv\\ ooffeerriimm sspprree ccoonnssuullttaarree pprrooggrraammuull CCeennttrruulluuii mmeeddiiccaall ddee ppeerrmmaanneenn]]\\,,

ssttrr.. TTuuddoorr VVllaaddiimmiirreessccuu nnrr..1177 BB ((SSttaa]]iiaa ddee ssaallvvaarree)) - RR\\ccaarrii

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti -21.10.2009 - 22.11.2009

IANCU FLORIN ADRIAN - 25.08.2009POTOP IONU}-ANDREI-NICU{OR- 01.09.2009

CIOBANU MIHAI-ALBERTO -25.08.2009LEMNARU ALEXANDRU-MARIAN- 06.09.2009

DEGERATU VIRGIL GEORGE - RACARI 19 ANIVOICU NICULAE - GHIMPA}I 81 ANIALIONTE LIXANDRA - COLACU 70 ANIIONESCU FLOAREA - COLACU 79 ANIOPREA ION - R|CARI 80 ANIN|STASE FLOAREA - R|CARI 71 ANIB|LEANU FLOAREA -R|CARI 73 ANI

BUIA VALENTIN CU B|L|{ESCU CORINAILEANA 26.09.2009

ANASON COSTINEL CU ION MIHAELA-ADRIANA 05.09.2009

ION MIHAI CU NEGREA MIHAELA12.09.2009

STAN VASILE CU VOICILA CAMELIA26.09.2009

CCOOLLTTUULL ““EENNIIGGMMAA””

LLAA MMUULL}} II AANNII !!

ORIZONTAL- VERTICAL

LA FEL

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

DECESE

Num\rul virozelor respiratorii a crescut semnificativ înultima s\pt\mân\, fiind depistate peste 78.000 decazuri. Autorit\]ile au confirmat [i primele trei cazuri degrip\ sezonier\ din acest an. Medicii recomand\ ca per-soanele cu o imu-nitate sc\zut\,precum vârstnicii[i copiii, s\ evitepe cât posibilexpunerea la tem-peraturi mici.Totodat\, este depreferat evitareazonelor aglomer-ate [i sp\lareacât mai des pemâini.

Medica coordonator - Carp Marioara

1 2 3 4 5 6 7 8

1

2

3

4

5

6

7

8

1. REPREZENTANT DESEAM| AL CULTURII

NOASTRE LOCALE (2 cuv)2. STIMAT|...CU MULT FAST

3. DE VI}| SPECIAL| (fem)4. SIT|

5. GRAJD URIA{6.FIR.

7. AIDOMA8. PRIMA LITER|... VOCAL|

1. }IGANCA DE LA...(pictur\ de NICOLAE

GRIGORESCU)2. INSOLA}IE

3. LAUDE MOTIVATE4. LINIE NE...FERAT|

5. RENUMIT PICTOR RENASCENTIST6.PREZENT

7. POFTIM!8. UNU ROMAN ORIZONTAL-VERTICAL

LA FEL

Ilie Georgian

REZOLVARE NR ANTERIOR. PRIMARIA-GARA-OSTENI-CERTAT-M-ADI-CEDA-CE-POLITIA-IDEAL-INICA-SOLI-RE-EO-A-PARINTI-RABLA-NE-IA-C-IRA-UNT-ETUVE-ENORIAS-ARAC

Telefon: 0245658864

Recomand\ri pentru evitareavirozelor respiratorii

Publicitate Octombrie 2009 pagina 20

S.C. MEGS.C. MEGA CONSTRUCT META CONSTRUCT METAL S.RAL S.R.L.LFabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71 R\cari/Dâmbovi]a ROMANIA

Tel./Fax: (004) 0245 658 285 -87Mobil: 0721246802;

www.megadoor.ro; office@megadoor.ro

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i AluminiuInstala]ii sanitare termice

[i electrice

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 sc.kromia@gmail.com

PRE}URI AVANTAJOASE

FFarmacia armacia SC. TUDAL SRLSC. TUDAL SRL

Telefon 0245-658.859

Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

O farmacie careO farmacie carer\spunde la toater\spunde la toate

suferin]ele suferin]ele dumneavoastr\dumneavoastr\

DD oo mm nn uu ll ee PP rr ii mm aa rr ,,

M\ numesc________________________________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsescîn urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

PP||RREERREEAA TTAA CCOONNTTEEAAZZ||.. .. ..ddooaarr ddaacc\\ oo ssppuuii !!

In zilele de VINERI 30Octombrie 2009 - GHIMPATI(la magazinul satesc) si MARTI03 Noiembrie 2009 - RACARI(la sediul prim\riei), ^ncepând cu

ora 10:00 pute]i beneficia deconsult oftalmologic gratuit

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes localdin partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail: primar_racari@yahoo.com

Ziarul Prim\riei R\cari

Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009:

- Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon) etc.- Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit- Furaje - concentrate pentru pasari

Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59- Deschis ^n fiecare zi inclusiv

Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a,

Biroul IT

Colectivul redac]ional:Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primarProf. Elena Craiciu, viceprimar

Prof. Ion Livede, consilierDr. Marioara Carp, colaboratorPr. Ioan Ciobanu, colaborator

Procesare- TProcesare- TehnoredactareehnoredactareRuben Dumitru , IT

Niculae Constantin, IT

RREEDDAACC}}IIAAStr. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.Tel: 0245/658.611 Fax:

0245/658.070 E-mail: contact@primariaracari.ro

Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul

Prim\riei ora[ului R\cari: www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMANPia]a Presei Libere

Bucure[tiISSN: 1844-7678

CABINET STOMATOLOGICV| A{TEPT|M LA CABINETUL STOMATOLOGIC

(FARMACIA TUDAL, ETAJ I)TEL: 0724630875; 0769667897

INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE

cyanmagentayellowblack

SC PRODLIGNUM SRLSOCIETSOCIETAATEA NOASTR| TEA NOASTR|

COMERCIALIZEAZ| TOACOMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DET| GAMA DEBETOANE LA STBETOANE LA STANDARDE EUROPENEANDARDE EUROPENE

TELEFON, 0722.881.238TELEFON, 0722.881.238

Str. Industriilor, Ghergani

ELECTROTERAPIELASERTERAPIEULTRASONOTERAPIE

F|R| DURERI ARTICULAREDR. CARP MARIOARA

0245658250

SC. Agromar R\cari,SC. Agromar R\cari,DDâmbovi]a, vinde din stocâmbovi]a, vinde din stoc

s\mân]\ de grs\mân]\ de grâu [i orzâu [i orz- produc]ie 2009- produc]ie 2009

Tel: 0745.219.111

~N RATE!

Confort [i grij\ pentru clien]i,^ntr-o atmosfer\ select\, la

restaurantul din R\cari.Preparate bune la pre]uri

f\r\ concuren]\!

Strada Ana Ipatescu num\rul 111, R\cariTelefon: 0745080709 Dl. Radu Marin