Merkel vine la Chişinău cu

un scenariu de federalizare?

Care sunt priorităţile noului ministru al Educaţiei şi de ce a acceptat Maia Sandu să se aventureze

într-un „domeniu străin”?

Vasile Bumacov:Suntem într-o

situaţie foarte grea, dar oricum necesarul de produse agricole

va fi asigurat

Poliţia a emis un mandat de arest pentru 30 de zile pe numele agreso-rului reporterului postului Jurnal TV, Victoria Ocară, care a fost lovită cu o piatră în cap în timpul protestelor de la Bălţi de duminică, 5 august.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, sus-pectul este din Bălţi, în vârstă de 26 de ani, de meserie taximetrist. Pe numele lui a fost iniţiat un dosar penal.

Jurnalista a ajuns la spitalul din Bălţi cu o plagă la cap, după ce agresorul a lovit-o cu o piatră în timpul protestelor contra marșului unioniștilor.

Sursa: jurnal.md

1 EURO..............................15.26071 Do lar ame ri can ............. 12.40561 Leu românesc ................ 3.34331 Ru blă ru sească ............... 0.3870

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

“Inteligenţa fără ambiţie este o pasăre fără aripi”.

Salvador Dali

Cursul valutar 10.08.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Vineri, 10 august 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

10.08.2012

Soare, 18 35 0C

11.08.2012

Soare, 18 36 0C

Sf. Ap. și diac. Prohor, Nicanor, Timon

și Parmena

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUXDIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor TeodorescuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina Deleu

DIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni 9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Stânga se scufundă în penibil

Europa Liberă: Evul mediu al agriculturii moldoveneşti şi trezirea la realitate

Au schilodit oameni, dar au rămas nepedepsiţi

Accident tragic la Ungheni: 10 persoane decedate, între care un primar şi soţia sa

22

77

55

44

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

INTERVIU

INVESTIGAŢII

DOSAR

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 2025TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPFEDI|IA DE VINERI

Fondat în 1995 Nr. 28 (856)

3 ani, 3 luni şi 3 zile de arest neîntemeiatÎn ultimii ani, zeci de moldoveni au obţinut câștig de cauză la Cur-tea Europeană a Drepturilor Omului în dosare legate de rele tra-tamente în locu-rile de detenţie și aplicarea neînte-meiată a arestului preventiv. Până la mijlocul anu-lui 2011, CEDO a pronunţat 25 astfel de hotărâri și a dictat prejudicii în valoare de aproximativ 300 de mii de euro. Cu toate acestea, termenul de examinare a dosarelor în instanţele naţionale nu pare să se fi redus, iar în arest se menţin, de multe ori, peste “termenul rezonabil”, persoane a căror vină nu este dovedită. Se distrug familii, oamenii își pierd locul de muncă și abia dacă reușesc să-și refacă reputaţia pătată de greșelile (sau relele intenţii) ale reprezentanţilor organelor de drept. Unul dintre ultimele cazuri de acest fel este al lui Valeriu Goremâkin din Vulcănești (43 de ani), care a fost achitat acum o lună și jumătate, după ce a fost ţinut în detenţie mai mult de trei ani.

Continuare în pag. 4

În ultima zi a lunii iulie, agricultorii au participat la o acţiune de protest, ex-primându-și astfel nemulţumirea faţă de politica bugetar-fi scală, aprobată de Parlament. Unii fermieri au manifestat în centrele raionale, alţii însă, și-au scos tehnica agricolă pe drumurile naţionale, potrivit Publika TV.

Protestele s-au desfășurat în peste 30 de raioane ale

ţării și au durat peste două ore. Potrivit organizatorilor,

cei mai mulţi fermieri au manifestat în Florești, Căușeni,

Ștefan-Vodă, Edineţ și Orhei. Doar în raioanele Florești și

Căușeni, fermierii au scos în stradă peste 550 de tractoare,

combine și mașini agricole pe care erau instalate pancarte

cu lozinci “Jos politica fi scală nechibzuită! Nu falimentaţi

agricultura” și „De ce nu ascultaţi ţăranii?”.

Principala revendicare a fermierilor a fost anularea ma-

jorării taxei pe valoare adăugată pentru produsele agricole

de la 8 la 20 la sută, începând cu anul viitor. Aceștia afi rmă

că introducerea cotei TVA de 20 la sută pentru producţia

agricolă îi va duce la faliment. Producătorii spun că preţu-

rile produselor alimentare se vor majora odată cu intrarea

în vigoare a politicii fi scale pentru 2013.

“Noi considerăm că această politică fi scală va fi în detri-

mentul producătorilor agricoli. Într-un an greu, cum este

anul 2012, producătorii agricoli vor fi obligaţi să plătească o

sumă în jur de 500-600 de milioane adăugător la buget. Cei

care au contractat credite vor avea probleme cu rambur-

sarea lor”, a menţionat președintele Federaţiei Naţionale

a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc.

Continuare în pag. 2

Fermierii au protestat. Filat nu i-a crezutFermierii au protestat. Filat nu i-a crezut

VOCEA RUSIEI:

“USL mai are şanse reale să-l demită pe Băsescu. Trebuie să acţioneze în forţă. Există opţiunea

unor proteste de stradă”Agenţia rusă de știri Vocea Rusiei notează într-un articol că demiterea președintelui român Traian Băsescu este în continuare posibilă, fi ind nevoie doar ca USL să acţio-neze în forţă în acest sens.

Într-un articol în care sursa citată susţine că România este

condusă de la Budapesta, se arată că dacă USL nu va conti-

nua cu tentativa de suspendare, atunci va pierde enormul

capital popular pe care l-a câștigat în ultima vreme. Mai mult,

jurnaliștii susţin că o opţiune viabilă este chiar organizarea

unor proteste de stradă.

“Echipa de la USL mai are șanse reale să-l demită pe Tra-

ian Băsescu, dar pentru a reuși trebuie să acţioneze în forţă

și să renunţe la comportamentul defetist. Până la urmă,

există și opţiunea organizării unor proteste de stradă. Dacă

politicienii USL nu vor face nimic și se vor complace cu ideea

„coabitării”, suportul popular de care benefi ciază astăzi,

va dispărea foarte rapid. Sprijinul electoral pe care îl au se

datorează aproape în exclusivitate resentimentelor pe care

alegătorii le au faţă de Traian Băsescu”, se arată în articol.

Sursa: www.b1.ro

Jurnaliștii au dreptul să-și exercite munca fără frica de a fi atacaţi, chiar și în situaţii de confl ict. Declaraţia aparţi-ne secretarului general al Or-ganizaţiei de Media Sud-Est Europeană (SEEMO), ONG afi liat Institutului Internaţio-nal de Presă, Oliver Vujovic.

Organizaţia de jurnaliști a emis o declaraţie prin care condamnă atacul asupra reporterului Jurnal TV, Victoria Ocară, care a fost lovită cu o piatră în cap în timpul ciocnirilor violente de la Bălţi, duminica trecută (5 august), dintre unioniști și contraprotestatari.

„Sper că autorităţile din Republica Moldova îl vor aduce pe atacator în

faţa justiţiei”, mai spune secretarul general al SEE-MO.

Și organiza-ţiile neguverna-mentale de me-dia din Republica Moldova au emis o declaraţie, la începutul aces-tei săptămâni, în care au condam-nat atacul asupra jurnalistei Victo-ria Ocară. Șase ONG-uri media din RM au cerut Ministerului Afacerilor Interne să anche-teze acest caz și să anunţe opinia publică

despre rezultatele anchetei, iar făptașul să fi e pedepsit conform legii.

SEEMO îi cere Republicii Moldova să-l pedepsească pe agresorul reporterului Jurnal TV

Agresorul jurnalistei Victoria Ocară, reţinut pentru 30 de zile

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

10 AUGUST 20122 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

„Criza românismului” se nu-mește unul din articolele lui Mircea Eliade, în care marele intelectual român face radi-ografi a a ceea ce se numește „românism” în spaţiul public interbelic. Mai exact, este vorba de acel „românism” exhibiţionist care se rezumă la parade și lozincărie pa-triotardă. Această manieră lozincărească a devenit un adevărat viciu pentru tineri, care s-au obișnuit să reducă sentimentul patriotic la tot felul de evenimente distrac-tive.Lozincăria a produs grave plăgi în tru-

pul tinerii generaţii, una din ele fi ind inca-pacitatea de a se organiza. Din 1989 până în prezent, nu a existat nicio organizaţie de tineret care ar fi fost creată în jurul unor idei și ar fi avut o continuitate, pentru că continuitatea este una dintre condi-ţiile primordiale ale victoriei. În schimb, am avut parte de grupări neformale și dezorganizate ale unor tineri teribiliști, care s-au format stihiinic și au dispărut „englezește” fără a se mai evidenţia cu ceva. Un tineret dezorganizat, lipsit de un cadru ideologic, lipsit de lideri, nu este decât o turmă dezorientată care nu folosește decât în calitate de carne de tun pentru o clasă politică coruptă și vicleană. Acest lucru a devenit foarte vizibil la eve-nimentele din 7 aprilie 2009, dar și prin așa-numitele „marșuri unioniste”, al căror sens nu-l poate explica niciunul din parti-cipanţi, doar decât prin niște replici senti-

mentaliste lipsite de raţionamente logice. Astfel de acţiuni sunt sterile și inefi ciente, orice om cu judecată înţelege acest lucru, iar sterilitatea și impotenţa sunt cei mai mari dușmani ai unei naţiuni.

A fi unionist, a purta panglici tricolore, a scrie pe garduri „Basarabia – pământ românesc” au devenit „cool”, „prikolno”, „mișto” , însă deloc nu e „cool” , „prikolno”, sau „mișto” să aperi Biserica, Școala, satul românesc, familia tradiţională – acele lu-cruri care constituie, de fapt, adevăratul fundament al românităţii.

Mulţi sunt revoltaţi de statutul limbii ruse, dar puţini sunt cei care sunt revol-taţi de starea limbii române. Mulţi sunt nemulţumiţi de poziţiile pe care le ocupă așa-numiţii „moldoveniști”, dar nimeni nu se decide să ia iniţiativa în mâinile sale. Mulţi sunt nemulţumiţi de „nerușinarea minoritarilor”, dar puţini sunt cei cărora le pasă de mizeria majoritarilor și de căile de redresare a situaţiei lor. Fisura între „tineretul unionist”, care se bucură de „pașaportul fermecat”, care le permite să fugă din ţară, și populaţia românească din Basarabia devine tot mai mare. Iar acesta este unul din efectele lipsei unităţii în idei și duh.

Nu este de mirare că o bună parte a celor care au fost „unioniști”, după ce li se stinge entuziasmul adolescentin, devin, în cele din urmă, adepţii unor idei stângiste sau chiar românofobi, înlocuind tricourile „Basarabia pământ românesc” cu „Che Guevara” sau „USSR” – exemple vii sunt multe, nu le mai enumăr. Nu este deloc de mirare că astăzi printre cei care se de-clară „unioniști” există mulţi cosmopoliţi, anarhiști, neomarxiști și europeniști, care creează și mai multă confuzie în tot ceea ce ei numesc „românism”.

Lipsa unui sistem valoric, a unei ţinute morale, a unei viziuni globale, a unei demnităţi și unui spirit eroic este cea care transformă tot ceea ce azi se numește „românism” într-o caricatură jalnică, într-un „kitsch”, într-un cadavru în plin proces de descompunere care doar otrăvește sufl etele noii generaţii.

Eu visez un românism înnoit, viu, care să electrizeze masele, care să dea naștere

unor lideri naţionali, a căror energie să spulbere orice viclenie a vrășmașilor. Cei din interbelic au putut, noi de ce nu am putea?

P.S.: Un fragment din “Psihologia po-porului român”, de Constantin Rădulescu Motru:

“Tot românul face paradă cu sentimen-tele sale naţionaliste. Dar numai până la faptă. Fapta fi ind a fi ecăruia, adică indi-viduală, cu ea încetează și naţionalismul. Dă-i unui român în mână toiagul apos-tolatului ca să predice naţionalismul… pentru alţii, și el este imediat gata de drum. Va predica peste tot locul sfânta cauză a naţionalismului; va conjura pe toţi semenii săi să se trezească din amorţire și să-și cultive inima și mintea cu sentimente și idei naţionale; va fi cel mai aprig sfătu-itor de bine. Dar până la fapte. Pune pe același român să facă o muncă anumită cu temei, și atunci lucrurile se schimbă. Dacă este profesor, cu neputinţă să-l faci să rămână la catedra sa; dacă este mese-riaș, la meseria sa; dacă este agricultor, la ogorul său… Fiecare se codește să încea-pă munca specială a profesiunii sale până ce mai întâinu-i știe pe toţi românii treziţi la naţionalism, și pe toţi gata să înceapă munca cea serioasă. Ca să înceapă unul după altul, nu-i vine nimănui în minte. Lasă să începem cu toţii. Să ne știm întâi cu toţii naţionaliști, pe urmă vom începe și cu fapte… Negreșit la începerea cu fapte sunt mai multe difi cultăţi de biruit ca la în-ceperea cu vorba; dar deocamdată scapă fi ecare de muncă. Ci așa, suntem naţiona-liști. Un profesor care își face datoria în mod conștiincios, un meseriaș priceput, un agricultor harnic, dacă nu fac paradă de naţionalism, nu sunt naţionaliști; în schimb toţi pierde-vară, care muncesc pe apucate și când au gust, dacă fac pa-radă de naţionalism sunt naţionaliști. Pe aceștia din urmă îi “știe lumea”, mă rog, că sunt naţionaliști, pe când pe ceilalţi nu; și lucru important este nu să-ţi faci datoria de cetăţean, ci să te știe lumea că ești naţionalist…”

Octavian RACU

Sursa: octavianracu.wordpress.com

Respectiva cifră a mai fost vehiculată de ministerul de re-sort, pe la începutul anului 2012. Potrivit datelor de atunci, cea mai acută era lipsa de educatori, profesori de matematică, edu-caţie fi zică, informatică, fi zică, limba română, limba franceză, istorie. Cele mai multe solicitări de cadre veneau din raioanele Cimișlia, Hâncești, Cahul, Cante-mir și din Autonomia Găgăuză.

Un nou an de studii, aceeaşi defi cienţă de cadre didacticeMinistrul de atunci, Mihail

Șleahtiţchi, preciza că aproa-pe un sfert dintre profesori, aproximativ 3000, au atins deja vârsta pensionării, mulţi fiind rechemaţi în școli după ani buni în care nu au profesat. Pentru acoperirea acestei deficienţe, cadrelor didactice li s-au adău-gat ore suplimentare, acestea predând uneori și câteva disci-pline înrudite.

„Antrenăm pedagogii pen-sionari cărora le mulţumesc pentru implicare, care ne vin în ajutor salvând activitatea mul-tor instituţii. Urmează să forti-fi căm învăţământul pedagogic, să facem ca meseria de pedagog să fi e atractivă”, declara fostul ministrul în acea perioadă.

Deocamdată însă, meseria rămâne prea puţin atractivă, chiar dacă tinerii specialiști, absolvenţi ai instituţiilor de în-văţământ superior universitar, primesc, potrivit ministerului, 30 de mii de lei, achitaţi în tran-șe, pe parcursul primilor trei ani de activitate în funcţie. Cu toate acestea, vedem că nici anul acesta absolvenţii nu s-au prea îmbulzit pe la ușile școlilor să-tești. Pentru că, practic, numărul de cadre lipsă a rămas același. Și, probabil, puţini dintre ei vor mai ajunge în școli până la 1 septembrie.

Salariile din învăţământ, puţin tentante pentru tinerii specialiştiEste greu de presupus că va

ajuta la ceva și apelul premieru-lui Vladimir Filat, care i-a solici-tat ministrului acţiuni concrete în vederea atragerii respectivilor

specialiști în școlile de la sate. „Trebuie să creăm condiţii ca acești tineri care absolvesc fa-cultăţile pedagogice să doreas-că să-și împartă cunoștinţele mai departe în școli”, a punctat premierul. Filat însă nu poate să nu știe că ceea ce i-ar determi-na pe tinerii specialiști să vină în școli sunt salariile decente care le-ar permite să-și asigure existenţa.

Cadrele didactice din Repu-blica Moldova sunt remunerate cel mai prost, nu doar în compa-raţie cu colegii lor din Uniunea Europeană, ci și din spaţiul fost sovietic. Astfel, salariul de bază al profesorilor cu studii superi-oare este de 2200 de lei, iar al celor cu studii medii – de 2000 de lei. Pe lângă suma respecti-vă, profesorii mai beneficiază de adausuri pentru vechimea în muncă, gradul didactic, ore suplimentare etc. Nu este însă cazul tinerilor specialiști, care nu au nici vechime în muncă, nici grade didactice.

Între altele, ar fi de menţi-onat că după ultima majorare salarială, profesorii cu grad didactic superior benefi ciază de un adaos salarial lunar de 50 la sută, adică, este remunerat cu nu mai puţin de 3300 de lei. Și poate încă ceva, dacă respecti-vul pedagog mai este diriginte, mai are și ore suplimentare. Le poate asigura respectiva sumă un trai decent? Este suficient, după o viaţă întreagă dedicată școlii? Cei din domeniu știu cu câtă muncă și câte sacrifi cii se poate obţine gradul didactic superior.

Majorări salariale, abia în 2015Ultima majorare de salarii în

învăţământ a fost operată la 1 septembrie 2011. Iar următoa-rea nu se prevede prea curând. Recent, Ministerul Finanţelor a venit cu un șir de propuneri de modifi care și completare a unor acte legislative adoptate anterior, rezultate din politica fi scală și bugetară pe anul 2013. Potrivit explicaţiei ministerului, prevederile care se conţin în se-tul de modifi cări vor efi cientiza utilizarea resurselor fi nanciare publice. Între alte modificări, este vorba de amânarea intrării în vigoare a unor majorări de salarii, prevăzute prin legea

cu privire la sistemul de sala-rizare în sectorul bugetar, din decembrie 2005, precum și de unele completări ulterioare ale acestei legi.

Amintim că legea respectivă prevede că, începând cu anul 2012, salariile lunare ale cadre-lor didactice se reexaminează și se majorează anual, de la 1 septembrie, pe măsura creșterii procentuale a salariului mediu prognozat pe economia naţio-nală pe anul gestionar, faţă de salariul mediu atins în trimestrul patru al anului precedent. Reali-zarea acestei măsuri, precizează organul de resort, necesită alocarea suplimentară a mijloa-celor bugetare în sumă de 95,5 milioane de lei. Însă din cauza lipsei mijloacelor respective, „în condiţiile constrângerilor buge-tare existente”, aceste norme vor intra în vigoare abia din 2015, în cazul în care autorităţile nu vor face și atunci trimitere la lipsa mijloacelor și la constrângerile bugetare.

„Constrângerile” îi afectează și pe pedagogii din Chișinău, care nu vor mai beneficia în următorul an de studii de in-demnizaţia lunară în valoare de 130 de lei din partea Primăriei. Potrivit edilului-șef al capitalei, Dorin Chirtoacă, suspendarea ajutoarelor sociale a fost impusă de Fondul Monetar Internaţio-nal, care i-a cerut Chișinăului să reducă cheltuielile bugetare.

Mărirea efectivului de funcţionari la minister şi perspective incerte pentru şcolile din ţarăPe de altă parte, Ministerul

Educaţiei își majorează statele de personal. Tot în ședinţa de miercuri a Guvernului a fost aprobată noua organigramă a instituţiei. „Consolidarea echi-pei”, invocată de ministrul Maia Sandu, presupune instituirea celei de-a treia funcţii de vi-ceministru. De asemenea, vor fi create Serviciul inspecţie școlară și Secţia pentru studiile postuniversitare. În total, efec-tivul Ministerului Educaţiei va fi mărit cu 8 unităţi, iar fondul de salarizare va spori cu 550 de mii de lei. Dar ministrul a specifi cat că noua structură nu presupune alocarea resurselor suplimenta-re, pentru că banii există deja în bugetul instituţiei.

Propunerile noului ministru al Educaţiei s-au bucurat de deplina susţinere a premierului. ,,Faceţi echipa și așteptăm rezul-tate. Cei care nu au performan-ţele necesare trebuie să plece”, a declarat Filat.

Executivul a aprobat și decizia

privind reorganizarea câtorva instituţii de învăţământ secun-dar profesional. Este vorba de școlile profesionale din orașul Cupcini, raionul Edineţ, din Criu-leni, și din Orhei, la care se va alătura școala profesională din s. Cucuruzenii de Sus, rn. Orhei. Acest proiect de reorganizare presupune economisirea de către Guvern a sumei de peste 5 milioane de lei.

Deocamdată, nu se știe exact câte școli vor mai fi închise (op-timizate) până la 1 septembrie. Dar se presupune că vor fi destul de multe. În cadrul reformei sistemului de învăţământ, până în 2013, urmează să fi e optimi-zate peste 300 de școli din ţară, așa cum s-a convenit în cadrul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional. În 2011, ritmul optimizărilor a fost mai lent, ast-fel că, putem presupune, oda-tă cu schimbarea ministrului, procesul se va desfășura mult mai energic. Mai ales că Maia Sandu consideră că aceasta este „o prioritate pentru reforma în educaţie”.

De ce a fost aruncată Maia Sandu într-un „domeniu străin”?Până la urmă, schimbările

care s-au făcut la minister, însăși reforma iniţiată nu are nici pe departe în vedere promovarea unor noi politici educaţionale care să îmbunătăţească radical situaţia din domeniu. Chiar Maia Sandu a precizat din capul locu-lui că educaţia este “un domeniu străin” pentru ea și că rolul ei este unul de mobilizare a resur-selor fi nanciare și umane”.

În situaţia în care econo-mia stagnează, iar „schimbarea până la capăt” și „Moldova fără sărăcie” nu sunt decât povești de adormit electoratul, singura reformă agreată de guvernanţi este cea care poate să le aducă bani. Restul, pedagogii care ră-

mân și fără acele salarii mizere de până acum (se îngrijește cineva de asigurarea unui alt loc de muncă pentru aceștia?), copii care vor fi nevoiţi să facă zilnic naveta pe drumurile des-fundate ale patriei ( în condiţiile de siguranţă a circulaţiei rutiere de-a dreptul dezastruoase), sa-tele lipsite de orice perspectivă, sortite dispariţiei, contează mai puţin.

”Avem o problemă cu situaţia demografi că în localităţile ru-rale și din aceste considerente capacitatea medie de folosire a școlilor de la sate este de 54 la sută. Nu văd cum se va îm-bunătăţi situaţia demografică mai departe, de aceea avem o problemă și trebuie să o rezol-văm”, a declarat noul ministru atunci când a fost prezentată la Ministerul Educaţiei. Evident, situaţia demografi că nu are cum să se îmbunătăţească, atâta timp cât autorităţile nu fac nimic pentru a opri exodul populaţiei, singura lor grijă fi ind, dacă nu încurajarea, atunci înlesnirea procedurii de emigrare. Câţi tineri vor dori să rămână într-un sat în care nu există o școală, un punct medical, o farmacie, o casă de cultură? Ce perspective îi așteaptă pe aceștia în astfel de localităţi? Cercul se închide, iar procesul devine, practic, ireversibil.

Amintim că Maia Sandu a absolvit facultatea de Mana-gement a Academiei de Stu-dii Economice din Republica Moldova, a făcut masteratul în relaţii internaţionale la Acade-mia de Administrare Publică și masteratul în administraţie publică la Harvard Kennedy School of Government, iar până la numirea în funcţia de ministru a fost consilier al directorului Executiv al Băncii Mondiale, Washington DC, SUA. Cu acest CV impresionant, procesul de „optimizare” a șco-lilor (sau, cum îi place premie-rului să spună, de efi cientizare) va decurge cu mult succes și

planul de lichidare a școlilor va fi îndeplinit, dacă nu chiar supraîndeplinit.

Un ministeriat de scurtă durată şi cu sarcini concrete?Întrebarea este dacă va fi

învăţământul nostru mai per-formant, dacă nu se va mai copia la bacalaureat, dacă vor avea valoare cunoștinţele sau doar mita, dacă nu vor mai pleca din școli cei mai merituoase cadre didactice.

Pentru că pedagogii noștri și-au epuizat de mult toate economiile. Dacă le-au avut cândva. Spun acest lucru, pentru că noul ministru al Educaţiei a fost întrebată de jurnaliști dacă se va descurca cu salariul de ministru (aproximativ 7000 de lei), după salariul de care a beneficiat la Banca Mondială. Maia Sandu a recunoscut că va trăi din economii, pentru că nu va mai putea reveni la un buget atât de mic. Pentru majoritatea populaţiei din ţara noastră, inclusiv a profesorilor, acest „buget” este nesperat de mare. Din acest motiv, ei ar vrea să vadă că „optimizările” se fac mai întâi la minister, că austeri-tatea pornește de la guvernanţi. Deocamdată însă, ministerul își adaugă funcţionari, instituţiile de conducere ale satului își măresc bugetele, guvernanţii își schimbă mașinile luxoase pe altele și mai luxoase.

Încă ceva ar trebui să intuim din răspunsul doamnei ministru. Și anume, că afl area dânsei în „acest domeniu străin” nu va fi de durată, scopul fi ind înde-plinirea rapidă și integrală a procesului de optimizare care, potrivit angajamentelor, trebuie să se încheie în 2013. Nimic mai mult. După care, ministrul Maia Sandu va reveni într-o funcţie care-i va oferi „bugetul” cu care s-a obișnuit. Sperăm să-i ţină până atunci și economiile.

Ioana FLOREA, FLUX

După evenimentele de la Băl-ţi, unii politruci s-au grăbit să exclame: „Ura! Pobeda!” – în sfârșit forţele de stânga au un dușman comun împotriva căru-ia s-ar putea alia. În scurt timp, optimismul excesiv s-a pre-schimbat în scârbă: așa-numiţii „moldoveniști” au început să se certe ca ţiganii în târg, împăr-ţind laurii „pobedei” (același nume purta un jaf de mașină din perioada lui Stalin). Nici nu prea vor reuși să se alieze împotri-

va „inamicului numărul unu” pentru că nici ei înșiși nu iau în serios „pericolul unionist”. Înainte de a construi un inamic imaginar, nu este sufi cient să creadă cei din jurul tău, mai trebuie să crezi și tu însuţi în realitatea lui. Iată de ce domnii Garbuz (fost Harbus), Șelin, Dodon și compania nu reușesc să treacă în faţa publicului drept „oameni serioși”.

Populaţia este sătulă de clătinarea bărcii identitare și așteaptă niște soluţii la proble-mele socioeconomice cu care se confruntă, iar istericale românofobe și „moldoveniste” nici nu au măcar un grup ţintă în societatea moldovenească în afară de activiștii de partid.

Iată de ce radicalizarea stângii va deveni un prim semn al decesului său. Nu există nimic mai periculos pentru un om decât penibilita-tea. Stânga devine tot mai penibilă, iată de ce mulţi din ei nici nu vor reuși să se împlinească nici măcar în calitate de „politicieni” – maxi-mum ce vor reuși ei să devină – personaje ale unor caricaturi.

Nu o spun pentru că aș vrea să fi u răutăcios

sau pentru că aș avea ceva împotriva lor (chiar

dacă am destule), e o observaţie cât se poate

de neutră. Dacă doresc să pară mai serioși,

„stângiștii” vor trebui să caute inamici politici

deopotrivă, luptele cu tinere reportăriţe, cu

copii minori și bătrânii nu prea le fac cinste.

Octavian RACU

Sursa: vox.publika.md

După ce a recunoscut că a ucis un om, Ion Corcodel, învinuit de moartea lui Alexei Ve-retca, zis Krasavcik (în imagine), a fost elibe-rat de Curtea de Apel. Acesta va fi cercetat în arest la domiciliu.Recent, Judecătoria Centru

prelungise mandatul de arest pe numele lui Corcodel, iar avocatul acestuia a atacat decizia la Curtea de Apel. Apărătorul învinuitului a cerut eliberarea acestuia la

domiciliu, pe motiv că locuiește

în Chișinău și că acasă îl așteaptă

soţia.

Ca rezultat, magistraţii Curţii

de Apel au decis că posesia unei

locuinţe în Chișinău este un

motiv sufi cient pentru a-l trimite în arest la domiciliu pe cel care a recunoscut că l-a ucis pe Ve-retca. Curtea de Apel a acceptat demersul avocatului și l-a trimis acasă pe Corcodel direct din sala de judecată.

Veretca, zis și Krasavcik, a fost împușcat mortal acum jumătate de an, la un restaurant din codrii Orheiului. Crima a bulversat întreaga opinie publică. Ulterior, Ion Corcodel s-a predat benevol, iar expertiza a arătat că anume din pistolul său a fost ucis Ve-retca.

Sursa: jurnal.md

Cel puţin şase şcoli din raionul Orhei urmează să fi e închise. Părinţii nu-şi vor trimite copiii

în satul vecinCel puţin șase școli din raionul Orhei urmează să fi e închise în acest an. Este vorba despre instituţi-ile de învăţământ unde au rămas mai puţin de 50 de elevi. Autorităţile spun că aceasta este singura soluţie pentru ca elevii să aibă acces la studii de calitate, iar părinţii nu sunt de acord ca odraslele lor să înveţe departe de casă.În Gimnaziul din satul Izvoare, raionul Orhei, învaţă aproape

50 de copii. De pe 1 septembrie, cei 23 de elevi din clasele gim-naziale își vor continua studiile în satul Pohrebeni, afl at la șase kilometri distanţă. În același timp, administraţia instituţiei nu are o soluţie pentru elevii claselor primare. Părinţii spun că nu-și vor da copiii la școala din satul vecin.

„Cum să parcurgă un copil din clasa I, II sau a III-a șase kilome-tri pe jos? Nu, așa ceva nu se poate. Iarna, zăpezile sunt până la brâu”, a spus tatăl unui copil.

„Sunt de la Pohrebeni și știu condiţiile de acolo. Iarna trecută a fost foarte frig în școală. Cum o să reziste cei mici la temperaturi scăzute?” a menţionat un alt părinte.

Directorul instituţiei nu știe cum vor fi transportaţi elevii în satul vecin. „Ne-au promis transport. Dar până acum nu avem nimic”, a precizat directoarea gimnaziului din satul Izvoare, Vera Vascan.

În raionul Orhei urmează să fi e închise școlile din satele Cucu-ruzenii de Sus, Hâjdieni, Șercani, Izvoare, Păhărniceni și Susleni. Ofi cialii Ministerului Educaţiei au anunţat că, deocamdată, 47 de școli din republică urmează să fi e reorganizate, iar 25 - închise.

Sursa: publika.md

Fermierii au protestat. Filat nu i-a crezut

Urmare din pag. 1Agricultorii ameninţă cu un miting de amploare în toamnă,

în Piaţa Marii Adunări Naţionale, dacă doleanţele nu le vor fi ascultate.

Se pare însă că premierul Vladimir Filat nu le prea dă crezare acestora. După ședinţa Guvernului din 1 august, care s-a desfă-șurat în orașul Bălţi, Filat a declarat că „am urmărit un protest al milionarilor și nu al agricultorilor”: „Nu trebuie să generalizăm. Nu a fost o acţiune a lucrătorilor simpli, ci a reprezentanţilor lor”.

Premierul a mai opinat că toate persoanele au dreptul la pro-teste, dar că în ţară trebuie să fi e ordine și toată lumea trebuie să achite impozitele. Acesta a mai menţionat că din anul viitor, agricultorii vor putea accesa fonduri externe pentru investiţii în infrastructura agricolă.

Un nou sistem de impozitare în agriculturăUn nou sistem de impozitare în agriculturăÎn ședinţa Executivului de miercuri, 8 august, Vladimir Filat

a informat că producătorii agricoli vor achita, începând cu anul 2013, un impozit unic, ce va avea drept scop simplifi carea pro-cesului de administrare fi scală în sectorul agricol. Un proiect de lege în acest sens urmează să fi e examinat în ședinţa următoare a Cabinetului de Miniștri.

“Este vorba de cele 6 procente de impozite, care le plătesc, fi ind administrate separat, cei din agricultură, și urmează să unifi căm această procedură și, în rezultat, agricultorul va avea o plată unică să o facă foarte clar pentru toată lumea”, a declarat premierul Vlad Filat citat de Publika TV.

Astfel, Federaţia Naţională a Fermierilor propune ca acest impozit unic să fi e de 1,8 lei pentru un grad hectar, ceea ce ar însemna 108 lei pe an pentru un hectar.

Uniunea Producătorilor Agricoli “UniAgroProtect” propune ca acest impozit unic să nu depășească trei lei pentru un grad hectar, echivalentul a 180 de lei pe an pentru un hectar.

Totodată, fermierii au anunţat că și Ministerul Finanţelor a propus ca impozitul să fi e până la șase lei pentru un grad hectar, ceea ce ar însemna 380 de lei pe an pentru un hectar.

Ministerul Agriculturii a elaborat deja un proiect de lege în acest sens și urmează să organizeze consultări cu fermierii și Ministerul Finanţelor pentru a ajunge la un consens în privinţa impozitului unic, ca mai apoi proiectul va fi discutat la Guvern.

Impozitul unic include mai multe tipuri de impozitare, prin-tre care cel funciar, pe bunurile imobiliare, pe venit și taxele locale.

FLUX

Care sunt priorităţile noului ministru al Educaţiei şi de ce a Care sunt priorităţile noului ministru al Educaţiei şi de ce a acceptat Maia Sandu să se aventureze într-un „domeniu străin”?acceptat Maia Sandu să se aventureze într-un „domeniu străin”?

Miercuri, 8 august, noul ministru al Educaţiei, Maia Sandu, a confi rmat existenţa unui defi cit substanţial de cadre didactice în localităţile rurale din republică, chiar dacă până la înce-putul noului an școlar au rămas zile numărate. În total, în instituţiile de învăţământ din ţară lipsesc aproximativ 700 de specialiști. Ministrul mai așteaptă ca absolvenţii instituţiilor de profi l să completeze necesarul de cadre.

Stânga se scufundă în penibil

A recunoscut că l-a ucis pe „Krasavcik” şi Curtea de Apel l-a eliberat

Criza românismului

10 AUGUST 2012 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Transnistria

Liderii coaliţiei de guver-nare din Grecia au ajuns la un acord privind pla-nul de austeritate cerut de creditorii internaţio-nali. Atena va face eco-nomii de 11,5 miliarde de euro în 2013 și 2014 prin reduceri de salarii, pensii și alte benefi cii sociale. Măsurile au fost conveni-te după mai multe zile de discuţii și vor fi prezenta-te reprezentanţilor cre-ditorilor internaţionali, afl aţi la Atena din data de 24 iulie.

Liderii celor 3 partide din

coaliţia de guvernare a Greciei

vor face pe plac creditorilor

internaţionali, arată The Money

Channel. Chiar și socialistul

Evangelos Venizelos, care in-

sistase pe ideea amâ-nării uno-ra d i n t re m ă s u r i l e de auste -ritate pen-tru 2015 și 2016, a ce-dat până la urmă, pen-tru binele ţării.

“Primul ministru a propus să existe un acord asupra faptului că o condiţie pentru ca Grecia să rămână în zona euro și să aibă posibilitatea de a negocia în continuare este un nivel al tăierilor bugetare de 11,5 miliarde de euro. Propunerea a fost acceptată”, a precizat mi-

nistrul grec de Finanţe, Yannis Stournaras.

Premierul Antonis Samaras și ministrul de Finanţe, Yan-nis Stournaras, au declarat că nu vor să pună în discuţie cu creditorii internaţionali rene-gocierea planului de fi nanţare înainte ca Grecia să își recâștige credibilitatea, după doi ani de ratare a ţintelor și încălcare a promisiunilor.

“În orice caz, toată lumea a fost de acord că povara asupra claselor sociale vulnerabile tre-buie să fi e redusă. Noi nu vom lua măsuri care să împovăreze și mai mult societatea”, a spus liderul Partidul Democrat, Fotis Kouvelis.

Grecia este presată de timp să obţină bani din acordul de salvare de 130 de miliarde de euro, semnat cu FMI, CE și BCE. Și asta deoarece are de rambursat în august datorii de 3,2 miliarde de euro. Troica cre-ditorilor internaţionali afl ată la Atena trebuie să decidă dacă deblochează sau nu o nouă tranșă de împrumut, în funcţie de progresul reformelor la care Grecia s-a angajat.

Sursa: money.ro

ASOCIA IA JURI TILORCRE TIN DEMOCRA I

ofer urm toarele servicii juridice:consulta ii juridiceîntocmirea actelor juridiceînregistrarea asocia iilor ob te tireprezentarea în institu iile statuluiasisten juridic în accidentele auto

pre edinte: Radu Bu ilpersoan de contact: Alexandru Pârlog

tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505e mail: ajcdbusila@gmail.comsite: www.juristi.md

adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chi in u

Ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich, și-a exprimat îndoiala cu privire la o aderare apropiată a României și Bulgariei la Spaţiul Schengen, într-un inter-viu publicat miercuri, 8 august.„Se poate ca anularea prevăzută a con-

troalelor pe aeroporturi și în porturi să fie

întârziată în continuare”, a declarat ministrul

pentru cotidianul regional german Hamburger

Abendblatt, adăugând că „nu vede pentru mult

timp (de-acum înainte) deschiderea frontierelor

terestre”.

„Din nefericire, evoluţia din Bulgaria nu este

atât de avansată pe cât puteam spera. România

se angajează pe o cale politică îndoielnică. Tre-buie să ne uităm, desigur, în cadrul unei aderări a unei ţări la Spaţiul Schengen la situaţia (cu privire la) statul de drept”, a precizat Hans-Peter Friedrich.

În septembrie, Uniunea Europeană (UE) ur-mează să analizeze din nou aderarea acestor două foste ţări comuniste la Spaţiul Schengen fără frontiere, după cinci ani de la aderarea lor la Uniune, pe 1 ianuarie 2007.

La 18 iulie, Comisia Europeană (CE) a criticat dur România, îndemnând-o să restabilească de urgenţă statul de drept, dar și Bulgaria, pe care a încurajat-o să respecte mai bine independenţa judecătorilor și să lupte mai serios împotriva corupţiei la nivel înalt.

Sursa: mediafax.ro

Apropiata vizită a cancelarului german Angela Merchel este comentată pe larg în mediile de informare din România. Invaria-bil, această vizită este legată de posibilita-tea aplicării unui sce-nariu de federalizare a Republicii Moldova, în urma unei înţele-geri dintre Germania și Federaţia Rusă.Călin Marchievici titrează în

cotidianul.ro: „Merkel, posibil mesager al Rusiei la Chișinău, pe 22 august”. Ziaristul menţionea-ză: Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, vine la Chișinău pe 22 august. Anunţul a fost făcut mier-curi, 8 august, de către premierul Vlad Filat la ședinţa Guvernului, transmite jurnal.md.

„Vor fi mai multe acţiuni care presupun implicarea mai multor

instituţii, să fie o participare pe măsură. Este o vizită foarte importantă pentru Republica Moldova și noi vom beneficia de ea prin a avea o discuţie la nivel de conţinut, nu de formă”, a spus Filat.

Presa rusă, cea din zona sepa-ratistă transnistreană, dar și cea de la Chișinău au vehiculat ideea unui acord între Germania și Rusia, peste capul UE și al OSCE, în privinţa unei federalizări a Republicii Moldova.

Este vorba, practic, de apli-carea acordului de la Meseberg dintre Rusia și Germania, semnat în 2010, care presupune o Repu-blică Moldova federalizată și un statut special pentru Transnis-tria, fără a menţiona retragerea trupelor ruse din regiune. Este o reluare a memorandumului Ko-zak, propus de Rusia Chișinăului în 2003, refuzat însă atunci de președintele Vladimir Voronin.

Potrivit corespondenţei agenţiei Stratfor, interceptată și publicată apoi de WikiLeaks,

scenariul federalizării ar garanta transnistrenilor circa 15% din lo-curile din parlament, iar aceasta ar duce la căderea actualului regim prooccidental de la Chiși-nău, mai scrie cotidianul.ro.

„Motivul pentru care moldo-venii iau în considerare această propunere este pentru că aceas-tă soluţie vine de la Germania. Moldoveni iubesc atenţia ger-mană, îi face să se simtă impor-tanţi. Mai mult, nemţii oferă și niște „morcovi” - investiţii eco-nomice și alte promisiuni. Cei care duc negocierile la Chișinău privind problema transnistrea-nă sunt Filat și Leancă (ministrul de Externe). Filat crede că dacă el va ajunge la un compromis pe problema transnistreană, aduce investiţii germane, este persoana conectată cu Germa-nia, popularitatea lui va crește considerabil. Coaliţia de la Chiși-nău este fragedă, nu este exclus ca fi ecare să o apuce pe drumul său dacă va fi necesar. Asta îl va ţine pe Filat în joc, indiferent

de ce se va întâmpla. Filat nu este proeuropean sau prorus, el este proel. El se gândește la viitorul său politic,” se arăta în corespondenţa Stratfor, publi-cata de WikiLeaks la începutul acestui an.

„Angela Merkel trece Prutul”, scrie și Adrian Pătrușcă în „Eve-nimentul Zilei”.

Vizita cancelarului german la Chișinău este bruiată de sce-nariul federalizării Moldovei, opinează acesta:

Angela Merkel vizitează Chi-șinăul pe 22 august, a anunţat premierul Vlad Filat, care a preci-zat că va fi abordată și problema transnistreană.

Vizita cancelarului german vine după conferinţa interna-ţională din 20-23 iunie, din Germania, privind situaţia din Transnistria. Atunci s-a vorbit de scenariul unei înţelegeri între Germania și Rusia pentru fede-ralizarea Moldovei. Berlinul ar urmări extinderea infl uenţei sale în afara zonei euro, iar Moscova

ar împiedica unirea Basarabiei cu România și ar menţine-o în sfera sa de infl uenţă.

Potrivit “Komsomolskaia Pra-vda”, sarcinile ar fi deja împăr-ţite: “Rușii vor asigura partea politică a tranzacţiei, bazându-se pe orientarea promoscovită a Tiraspolului, iar germanii sunt dispuși să fi nanţeze atât proce-sul de federalizare a Moldovei, cât și faza postoperaţională prin investiţii masive”.

Zvonurile despre “sinistra înţelegere” au fost alimentate și de relaţiile cordiale dintre pre-mierul Filat și liderul separatist Evgheni Șevciuk, la reuniunea din Germania. Cei doi au avut chiar o mult comentată plimba-re amicală, în doi, prin parc.

Există însă și voci care pun serios la îndoială veridicitatea scenariului, mai menţionează analistul de la EVZ.ro: “Avanta-jele ar fi nule, iar riscurile ar fi totale. Orice tip de federalizare înseamnă, pur și simplu, dizol-varea statului, ar transforma

Moldova într-un teritoriu practic

neguvernat, împărţit în mici

principate feudale”, opinează

analistul Vladimir Socor. “Vizita

lui Merkel este un mesaj adresat

Rusiei că Moldova nu face parte

din sfera ei de infl uenţă”, crede

și Nicu Popescu.

FLUX

În ultima perioadă, pe scena politică moldovenească au început să se pre-cipite unele evenimente, care creaseră impresia apariţiei unor noi paradigme în soluţionarea confl ictului transnistrean.

În spaţiul public au apărut speculaţii precum că Angela Merkel are de gând să propună Chișinăului modelul federativ. Igor Dodon, intuind contextul geopoli-tic, a ieșit cu ideea de federaţie, ca model pentru soluţionarea confl ictului trans-nistrean. Accidental sau nu, dar câteva zile în urmă a apărut Mișcarea pentru federalizarea Moldovei. Totodată, Băl-ţiul a cerut lărgirea propriei autonomii, ceea ce se plia perfect peste acest spirit al momentului. Aluzia privind modelul federativ de integrare a ţării a fost făcută și de viceministrul rus de Externe, Ghe-orghi Karasin.

Ne place sau nu, dar optimismul vizavi de soluţionarea, fi e și parţială, a confl ictului transnistrean era alimentat și de anumite performanţe ale guver-nării, și personal, ale premierului Vlad Filat.

Astfel, s-a reușit dezgheţarea negoci-erilor ofi ciale în formatul 5+2. Negocieri care, timp de 5 ani, au fost blocate. S-a reușit lansarea circulaţiei trenurilor de pasageri prin Transnistria. S-a ajuns la înţelegerea formării unor posturi mixte de control vamal. Există progrese vizi-bile pe subiectul deblocării contactelor telefonice (telefonia fi xă). La 26 iunie, bașcanul UTAG a avut întrevederi cu E. Șevciuk, ajungând la înţelegeri privind demararea unor proiecte comune în sfera educaţiei.

Filat a devenit volens-nolens acel lider politic care avea șanse reale pentru înregistrarea unor progrese evidente pe dosarul transnistrean. Momentul era prielnic și din considerentul că s-a pre-fi gurat un anumit consens ruso-german (memorandumul Merkel-Medvedev).

Acest lucru nu putea să nu deranjeze acei actori politici care nu sunt interesaţi în reintegrarea ţării, fi indcă aceasta le-ar periclita propria existenţă politică. Mă refer, în primul rând, la forţele unioniste, care și-au intensifi cat în mod suspicios activitatea, tocmai în momentul în care

pe fi liera transnistreană se prefi gurau progrese vizibile.

Deja în iunie, un institut a lansat un studiu despre faptul cât de nocivă este federalizarea pentru RM. Unii analiști afi -liaţi PD și PL au început isteria mediatică de doi bani, cu genericul „federalizarea este egală cu trădarea”. Unul dintre acești analiști a declarat cu ranchiună și trufi e că „cei ce promovează federalizarea sunt fi e proști, fi e unelte ale Rusiei”. Să înţele-gem că și în RFG, Belgia, Elveţia, Canada, SUA toţi sunt proști, și doar acești analiști de provincie, școliţi în școlile de partid sovietice, sunt cei mai deștepţi?

Începând cu luna iulie, în dosarul transnistrean s-a produs o cotitură dra-matică. Mă refer la condamnarea din 12 iulie 2012 de către Parlamentul RM a simbolurilor totalitare (secera și cioca-nul), prezente și pe stema de stat a Trans-nistriei. Gaz pe foc a turnat și marșul unionist din 5 august, desfășurat la Bălţi. Anterior, la 3 august, redutabilul analist politic Vlad Socor a declarat că marșurile unioniste, dacă se vor produce la Bălţi, vor afecta imaginea internaţională a Moldovei și vor paraliza progresele pe dosarul transnistrean. Or, Vlad Socor, care deschide multe uși la Bruxelles și

la Casa Albă, nu vorbește doar în nume propriu. El concentrează anumite opinii și poziţii existente la nivelul de ofi ciali UE, CoE, SUA. Din păcate, avertismentul său nu a fost luat în considerare. Unii actori din AIE, geloși pe randamentul premierului pe dosarul transnistrean, fl ancaţi de unii actori antisistemici, au depus efortul maxim pentru a compro-mite aceste progrese. Și le-a reușit.

AIE, cu siguranţă, nu a înţeles ce a condamnat. Și nici consecinţele care vor urma. Or, e limpede: relaţiile cu Rusia ar putea fi compromise. La fel, și progresul pe dosarul transnistrean. Iar cu el, și progresul pe fi liera integrării europe-ne, modernizării tarii. Graţie lui Mihai Ghimpu, Acţiunii 2012, unor analiști și jurnaliști, foști membri PCUS, Moldova este condamnată pe vecie să se zbată în „tranziţie infi nită”.

Și reacţiile deja au parvenit. La fi nele lui iulie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, aflat la forul internaţional de tineret „Селигер-2012”, a declarat: „Народ Приднестровья должен сам определить свою судьбу, а Россия прислушается к его выбору” (Poporul Transnistriei trebuie să-și hotărască singur destinul, iar Rusia va ţine cont

de alegerea sa).Nu știu ce înseamnă la modul absolut

această declaraţie a președintelui Rusiei. Să însemne oare că Rusia s-a dezis de mecanismul federativ și este predispusă spre o confederaţie? Că, de fapt, meca-nismul federalizării era un cadou prea generos, pe care noi, dintr-o tâmpenie postsovietică, proiectată cu grijă de cei ce se autointitulează „intelectualitate naţională” (chiar mă amuză termenul!), l-am ratat în mod irevocabil?

Din această perspectivă, avertizările lui Vlad Socor capătă o plusvaloare deosebită. Ceea ce observăm astăzi în RM este startul unui proces de en-clavizare etnică, „olsterizare” (dacă nu chiar balcanizare) a ţării. Practic, ţara se fragmentează în enclave etnice (UTAG, Bălţi, Taraclia, Transnistria, și nu doar) și politice (raioanele și primăriile contro-late de opoziţie), care nu mai comunică cu centrul și care își au propria agendă etnică și politică și chiar geopolitică. Acţiunile autoritare ale Chișinăului (gen, distrugerea monumentelor, condam-narea simbolicii sovietice, optimizarea școlilor, spitalelor, grădiniţelor) sunt re-pudiate cu vehemenţă. Aceste localităţi vor cere cu timpul tot mai multă autono-mie, pentru a se proteja de Chișinău și de mesajele sale etnofundamentaliste, specifi ce secolului XIX. Bacanala xenofo-bă și etnocentristă de la Chișinău, ape-lurile rusofobe, tirajate cu grijă de unele mass-media sponsorizate din exterior, au otrăvit spaţiul public moldovenesc. Ceea ce miră este faptul că acești apos-toli ai xenofobiei se declară cu tupeu că sunt europeni!!!

Unde vom ajunge, e greu de spus. Dar enclavizarea ţării, este, de fapt, o mișca-re spre dezasamblarea acesteia. Apoi, aceste fragmente vor fi preluate de către Rusia, Ucraina, România. Acesta e fi nalul, când elitele sunt iresponsabile, iar „inte-lectualitatea naţională” se prostituează din punct de vedere politic și naţional, deservind interesele altor ţări.

Bogdan ŢÂRDEA

Sursa: bogdantsirdea.eu

Merkel vine la Chişinău cu un scenariu de federalizare?Merkel vine la Chişinău cu un scenariu de federalizare?

Berlinul, sceptic cu privire la o aderare rapidă a României şi Bulgariei la Schengen

GRECIA:

Noi reduceri de salarii şi pensii

REPUBLICA MOLDOVA:

De la federalizare spre enclavizare

Vorsicht, Herr Filat! Föderalismus

mit Russland ist etwass sehr gut!

Atenţie, domnule Filat! Federalizarea cu Rusia

este ceva foarte bun!

Danke schön! Danke schön! Danke schön!

Mulţumesc! Mulţumesc! Mulţumesc!

Veniturile Comitetu-lui Olimpic Interna-ţional, o organizaţie nonprofi t alcătuită din 109 persoane care se ocupă de organiza-rea Jocurilor Olimpi-ce, au crescut cu 47% în ultimii patru ani, la 8 miliarde de dolari, conform Sportcal.Menirea celor 109 este să

promoveze și să dezvolte com-petiţiile olimpice și, deși nu se îmbogăţesc din această ocu-paţie, ei se bucură de anumite privilegii similare cu cele de care benefi ciază capetele încoronate, notează Business Insider. Uneori au fost prinși cu mită, dar, în ge-neral, ce se întâmplă în Elveţia, rămâne în Elveţia.

Cum este organizat Cum este organizat Comitetul:Comitetul:

Veniturile Comitetului au crescut cu 47% din 2009 până în 2012.

Conturile comitetului sunt găzduite “convenabil” în Elveţia, pentru a evita impozitul pe venit.

Contele Jacques Rogge,

doctor, cavaler al Marii Britanii

și triplu-medaliat olimpic la ya-

chting, este liderul ideal pe care

ar putea să-l aibă grupul care îi

numără printre membri pe prin-

ţul Faisal bin Al Hussein, prinţul

Danemarcei, prinţul Albert și

prinţesa Nora de Lichtenstein.

Orașele care concurează

pentru organizarea jocurilor

olimpice se întrec în tratamente

preferenţiale oferite membrilor

Comitetului. Tratamentul “regal”

include hoteluri de cinci stele,

transport cu limuzina, sticle de

whisky de până la 30.000 de

dolari bucata și bilete, în primul

rând, la cele mai importante

evenimente. Uneori, cadourile

depășesc limita corupţiei, cum

a fost în cazul orașului american

Salt Lake City în 2002. Autori-

tăţile au descoperit atunci că

membrii comitetului au primit

atenţii de milioane de dolari sub

formă de cadouri, burse și locuri

de muncă pentru cunoștinţe.

Veniturile din drepturi de

televizare au crescut cu 52%

în ultimii patru ani, la 3,93 mi-

liarde de dolari. Sponsorizările

internaţionale au adus 957 de

milioane de dolari, de la 11 din-tre cele mai mari companii din lume. Unde se duc banii?

10% din venituri merg pentru asigurarea costurilor de activitate a Comitetului.

70% din venituri sunt alo-cate pentru organizarea compe-tiţiilor de vară și iarnă.

Circa 2,6 miliarde de do-lari au mers către organizaţiile sportive.

Comitetul nu oferă în mod

direct niciun ban atleţilor care

concurează la Olimpiadă.

Autor: Radu Racu

Sursa: zf.ro

În culisele grupului discret care face miliarde de dolari din Jocurile Olimpice

Comitetul Olimpic Internaţional 1896Comitetul Olimpic Internaţional 1896

Acest text exprimă un alt punct de vedere decât cele exprimate în această pagină. Analiza lui Bogdan Ţârdea și opiniile formu-late de el privind perspectiva federalizării Republicii Moldova nu sunt împărtășite de redacţia noastră. Îl publicăm pentru a le oferi cititorilor noștri o perspectivă din mai

multe unghiuri de vedere, echilibrată, asu-pra subiectului abordat. Mai ales că, dinco-lo de atitudinea faţă de proiectul rușilor și a nemţilor de federalizare a Republicii Mol-dova, multe dintre afi rmaţiile lui Bogdan Ţârdea sunt pertinente și perfect valabile.

Redacţia FLUX

10 AUGUST 20124 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIDosar

Urmare din pag. 1

„Nu sunt atâţia oameni periculoşi în Moldova la cât sunt de pline închisorile”„Închisorile sunt supraîncăr-

cate neîntemeiat - cei mai mulţi sunt oameni care ar putea plăti amenzi sau ar putea fi plasaţi în arest la domiciliu. Nu sunt atâţia oameni periculoși în Moldova ca să stea chiar atât de mulţi în închisori” – astfel își începe istoria Valeriu Goremâkin. „Aș avea o recomandare pentru tot sistemul de drept - ca poliţiștii, procurorii și judecătorii să facă o stagiere de măcar jumătate de an într-o închisoare, ca să înţeleagă unde îi trimit pe co-piii noștri”, adaugă mama lui Valeriu.

Valeriu Goremâkin a fost reţinut în 2008 în Belgia, unde muncea și locuia împreună cu familia, după o solicitare a auto-rităţilor Moldovei. A afl at ulteri-or că pe numele său la Chișinău a fost emis un mandat de arest de doar 30 de zile. Însă în Belgia a fost deţinut 11 luni. Pentru că nu mai putea fi ţinut acolo, a fost trimis în Moldova, fără să fi e extrădat. „Poliţistul din Belgia m-a întrebat: „Pentru ce v-au reţinut?”. Eu le-am răspuns: „Păi, voi trebuie să știţi, căci voi m-aţi reţinut”. Și atunci mi-a arătat pe computer mesajul: „Să fi e reţi-nut la rugămintea Guvernului Moldovei”. Atât. Ulterior am afl at că sunt învinuit de participare la răpirea și estorcarea de bani de la un om de afaceri din Odesa, povești... Totul ar fi avut loc în 1998-1999, când mă afl am încă în Moldova”.

“Am avut impresia că am fost răpit”Valeriu Goremâkin povesteș-

te că a fost trimis la Chișinău fără vreun document de extrădare și fără acte de identitate. „Pe aero-port, grănicerii m-au ţinut vreo 40 de minute, nu-mi permiteau să intru în ţară. Vroiau deja să mă trimită înapoi în Belgia. Apoi au venit șefi i de la Misiuni Speciale și au perfectat totul ca și cum eu aș fi venit singur în Moldova și am fost arestat aici. Pe scurt, am avut impresia că am fost răpit”.

De la 5 octombrie 2009 până la 4 decembrie 2010 Valeriu a fost deţinut în penitenciarul nr. 13 din Chișinău, după care a fost transferat la penitencia-rul nr. 11 din Bălţi, iar dosarul său - la Curtea de Apel Bălţi. Nu îi place să vorbească despre condiţiile de detenţie, bucuros că a scăpat. „Am fost privat de libertate exact 3 ani, 3 luni și 3 zile. Am o lună de când sunt în libertate, dar încă nu am reușit să mă adaptez pe deplin. Pot doar să spun că deși am stat în detenţie și în Belgia, a fost mult mai ușor… Acolo totul e făcut în interesul deţinutului, ca să nu se destrame familiile. La fi ecare 15 zile ai dreptul la o întâlnire de lungă durată, de 3 ore. Aici – doar o dată la 3 luni. Acolo o dată în 24 de ore ai dreptul la o întâlnire ordinară. Mergi la închisoare și poţi să te vezi cu cel afl at în arest preventiv. Aici - o dată pe lună. Nu mai spun că acolo stăteam doi într-o cameră. Până la urmă nu are importanţă câţi oameni sunt în aceeași ca-meră, important e să fi e spaţiu sufi cient pentru fi ecare. La Bălţi, lumina o stingeau periodic – în fi ecare zi de la ora 10.00 până la 12.00 și de la ora 15.00 până la 17.00. Iar noaptea de la ora 24.00 până la 6 dimineaţa”.

În penitenciar, cu cele necesare de acasăPe durata afl ării la peniten-

ciarul din Bălţi, avocatul său, Roman Zadoinov, făcea demer-suri după demersuri prin care contesta mandatele de arest

și cerea schimbarea urgentă a condiţiilor de detenţie.

„Clientul meu mi-a comunicat că este deţinut într-o celulă de aproximativ 20 de metri pătraţi în care sunt 12 locuri, pe care trebuiau să doarmă 17 oameni. De aceea, deţinuţii dormeau pe rând. Nu le ajungea hrană, era frig în celule, WC-ul este lipsit de orice intimitate, în celulă era umed pentru că închisoarea nu este ventilată sufi cient. De asemenea, deţinuţii nu primesc lenjerie de pat sau produse de igienă și dacă nu au rude care să le aducă toate aceste lucruri și hrană suplimentară, atunci le vine foarte greu”, spune Roman Zadoinov. Aceste fapte au fost confirmate de Valeriu Gore-mâkin, care spune că a rezistat mai ales graţie ajutorului primit de la mama sa, care îi trimitea periodic toate cele necesare.

“În celula strâmtă este impo-sibil să te miști, continuă avo-catul. La ceea ce penitenciarul numește plimbare, deţinuţii erau scoși o dată pe zi timp de 40-60 de minute, dar nu afară, ci într-o cameră unde nu sunt pa-turi. Am fi xat toate aceste fapte, le-am verifi cat din diferite surse, inclusiv din spusele altor clienţi de-ai mei deţinuţi în același pe-nitenciar, dar și din rapoartele Comitetului pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei”, spune avocatul.

Potrivit legislaţiei naţionale, supravegherea condiţiilor de detenţie este pusă în sarci-na procurorului. Acesta poate cere schimbarea imediată a condiţiilor de detenţie dacă în urma unei plângeri constată că persoana este supusă unor rele tratamente. Potrivit avoca-tului, la demersurile sale către procuratură nu s-a reacţionat, de aceea după câteva zile de așteptare, la 24 mai 2010, a de-pus o plângere la CEDO. „Dacă văd că nu se întâmplă nimic timp de o săptămână eu deja pregătesc cererea către CEDO, pentru că văd că acest remediu nu este efectiv, iar standardul Curţii ne dă acest drept în lipsa unor remedii efective. Incul-patul nu poate aștepta 30 de zile în aceste condiţii inumane și degradante”, explică Roman Zadoinov.

„DIP nu dispune de date concrete...” Solicitat de CIN să comuni-

ce în ce condiţii a fost deţinut Valeriu Goremâkin, Departa-mentul Instituţii Penitenciare a oferit un răspuns care confi rmă unele afi rmaţii ale avocatului. Cităm: „Cât privește numărul de persoane deţinute într-o celulă cu cet. V. Goremâchin (...) menţionăm că, datorită fl uxului continuu al persoanelor afl ate în arest preventiv, evidenţa și do-cumentarea datelor respective nu se realizează, prin urmare DIP nu posedă careva informaţii ofi ciale (cifre concrete) în acest sens.”

De asemenea, Departamen-tul recunoaște, deși indirect, că spaţiul care trebuie rezervat conform normelor fi ecărui de-ţinut nu este asigurat. „Norma de spaţiu locativ stabilit pen-tru un condamnat nu poate fi mai mică de 4 m2, totodată, condiţiile respective în temeiul prevederilor art. 322, lit. a) CE, intră în vigoare pe măsura cre-ării condiţiilor necesare, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2013. De altfel, numărul persoanelor deţinute în penitenciarul nr. 11 la moment nu depășește plafo-

nul de detenţie stabilit”, se mai spune în informaţia furnizată de DIP. Cât privește frigul din celule, Departamentul anunţă că temperatura în sezonul de toamnă-iarnă nu ar coborî mai jos de 18 grade. De asemenea, Departamentul confi rmă că la plimbare, deţinuţii sunt scoși „într-un loc special amenajat” pe teritoriul penitenciarului, câte o oră pe zi.

Condiţiile de detenţie din Moldova văzute de experţi europeniCondiţiile de detenţie din

Moldova și lipsa de reacţie la acuzaţiile de rele tratamente au fost notate și de expertul Consiliului Europei și Uniunii Europene, Eric Svanidze, care a

vizitat în 2009 penitenciarele și izolatoarele de anchetă. „Ţinând cont de neajunsurile menţiona-te ale acestui sistem, rezultă că organele responsabile s-au focu-sat pe apărarea personalului din unităţile de detenţie de posibile acuzaţii, decât pe combaterea actelor de rele tratamente”, se spune în raportul expertului, intitulat „Combaterea relelor tratamente și a impunităţii și investigarea efi cientă a relelor tratamente”.

De asemenea, comentând aceste date de la Procuratura Generală, expertul notează: „Numărul impunător de sesi-zări cu referire la actele de rele tratamente constituie un semn de amploare a problemei. Da-tele privind urmăririle penale, la rândul lor, semnifi că nivelul eforturilor investigative între-prinse în acest sens”.

Mandatele de arest, contestate în zadarAvocatul a contestat, de ase-

menea, toate mandatele de arest emise la fi ecare trei luni pe numele lui Valeriu Goremâkin, inclusiv ca remediu pentru re-punerea acestuia în drepturi.

„Dacă persoana este sub strajă putem cere eliberarea ei și scă-păm de încălcarea drepturilor”, spune avocatul. Însă și aceste acţiuni au fost zadarnice. „În cazul Goremâkin de 6 ori am fost la Curtea Supremă, unde am contestat mandatul de arest și de fi ecare dată Curtea nu a răspuns la întrebările pe care le-am pus. Examinarea se face în mod formal, superfi cial, prac-tic judecătorii atrag atenţia la formalităţi. Ei verifi că, în primul rând, dacă există demersul pro-curorului, dacă este încheierea Curţii de Apel, dacă aceasta este cât de cât motivată, textul să nu fi e mai puţin de o pagină, să fi e semnătura judecătorului, deci să fi e respectate semnele for-male. Când am primit aceste do-cumente am mai depus o cerere la CEDO. Astfel, dacă iniţial ne plângeam doar de condiţiile de detenţie, pe parcurs s-au adău-gat alte capete de acuzare - arest nemotivat, prelungire arbitrară a examinării dosarului, terme-nul rezonabil de menţinere sub strajă, refuzul de interogare a martorilor, lipsa remediilor efective etc. Cu cât mai mult ne judecăm, cu atât mai multe capete de acuzare apar”, spune Roman Zadoinov.

„Am înţeles că am stat închis doar pentru că deţineam paşaport românesc”La 22 februarie 2012, Valeriu

Goremâkin a fost eliberat chiar din sala de judecată, fi ind achi-tat împreună cu alţi doi inculpaţi în același dosar. „Colegiul Penal al Curţii de Apel Bălţi achită pe Goremâkin Valeriu Anatolie (...) pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat”, se spune în sentinţă.

De când a revenit din Belgia, dosarul deschis de procurori pentru banditism, luare de os-tatici și șantaj, în care fi gura și Valeriu Goremâkin, a fost exa-minat timp de aproximativ un an la Curtea de Apel Chișinău, timp în care inculpatul se afl a în izolatorul nr. 13. „Toată învinu-irea s-a bazat pe spusele unui martor care este condamnat în

acest dosar, povestește mama lui Valeriu, care nu a lipsit de la nici o ședinţă. Timp de un an, marto-rul nu a fost adus în instanţă, deși se afl a în arest și, respectiv, nu trebuia căutat. În locul lui venea procurorul. La fiecare ședinţă judecătorul cerea probe de la procuror, a fost trimis și la Odesa după probe. Când am văzut că nu le mai prezintă, am făcut re-cuzare și dosarul a fost transferat la Curtea de Apel Bălţi”.

Singurul martor în proces a fost adus la ședinţa de judecată

abia în februarie 2011, după ce inculpatul fusese deţinut în arest doi ani. Mama lui Vale-riu povestește șocată despre ședinţa respectivă: “Martorul fost invitat în sala de judeca-tă și audiat după ce i-au scos pe inculpaţi! Acest lucru m-a omorât. Cum puteţi interoga martorul în lipsa inculpaţilor? Eu am lucrat cândva secretar al ședinţelor de judecată, așa că știu ce înseamnă o ședinţă, ce înseamnă martori…așa ceva nu am mai văzut.”

„Mă rugam în toate instanţele să nu tărăgăneze examinarea dosarului”La 1 august 2011, în acest caz

urma să aibă loc ultima înfăţișa-re, dar ședinţa a fost amânată, iar arestul a fost prelungit. Tără-gănarea fi xării unei noi ședinţe a fost determinată și de concediul de aproximativ două luni al ju-decătorilor. „Am început din nou să scriu plângeri prin diferite instituţii, inclusiv la Consiliul Su-perior al Magistraturii, condus atunci de actualul președinte, Nicolae Timofti, spune Elena Go-remâkin. Nu ceream să îl elibe-reze pe Valeriu, ci, pur și simplu,

să examineze dosarul. Pentru că nimeni nu l-a interogat, nu a fost făcută nici o confruntare dintre el și martor. L-au adus, pur și simplu, și i-au spus, ești vinovat, semnează”. „Eu am zis că nu semnez pentru că nu sunt vinovat”, preia gândul Valeriu. „Oricum vei sta la închisoare”. Mi-au zis că dacă voi semna voi sta mai puţin. Le-am răspuns că pentru mine, care am deja peste 40 de ani, orice termen este pe viaţă, așa că nu voi semna... Ul-terior mi s-a motivat că am fost ţinut în arest întrucât deţineam și pașaport românesc și aș fi putut fugi din ţară. Păi, pentru asta nu sunt grăniceri, vameși? Înseamnă că nu au încredere în aceste instituţii ale statului! În plus, chiar și având pașaport românesc, m-au găsit în Belgia. Dacă aș fi vrut să fug, nu m-ar fi găsit din nou? Pe scurt, am înţeles că am fost deţinut doar pentru că deţineam și cetăţenie română”, conchide Valeriu.

„Termenul rezonabil” pe înţelesul sistemului din Moldova Legislaţia naţională nu conţi-

ne prevederi expres referitoare la termenul-limită de deţinere a unei persoane în arest preventiv sau de examinare a unui dosar în instanţă, fi ind prezentă doar noţiunea de „termen rezonabil”. Art. 5, par. 3 al Convenţiei Euro-pene pentru Apărarea Drepturi-lor Omului și a Libertăţilor Fun-damentale prevede că persoana „are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eli-berată în cursul procedurii”. De asemenea, art. 6, par. 1 garan-tează dreptul oricărei persoane „la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale”.

În iulie 2011, în Republica Moldova a intrat în vigoare Le-gea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judeca-rea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii ju-decătorești. Proiectul legii a fost propus de Ministerul Justiţiei, pe atunci condus de Alexandru Tănase, ca una dintre soluţii pen-tru prevenirea pierderii de către stat a unor noi cauze la Curtea Europeană. Deocamdată, nu se știe dacă această lege a început să fi e aplicată.

Viorica MANOLE, Centrul de Investigaţii

Jurnalistice

Această investigaţie a fost elaborată de Centrul de Investi-gaţii Jurnalistice în cadrul cam-paniei media „Jurnaliștii pentru eliminarea torturii și protecţia victimelor torturii și relelor trata-mente”, desfășurată cu suportul Programului de Granturi Mici 2011, realizat de proiectul „Con-solidarea examinării medico-legale a cazurilor de tortură și a altor forme de maltratare în Mol-dova”, fi nanţat de Uniunea Euro-peană, cofi nanţat și implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova. Opiniile exprimate în această investigaţie aparţin autorilor și nu refl ectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene și al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Anul

Plângerile privind actele de rele

tratamente

Numărul de urmăriripenale

(cauze iniţiale)

Cazuri trimiseîn instanţe

cu un rechizitoriu

Persoanecondamnate

Persoaneînchise

Art.309/1CodulPenal

(tortură)

Art. 328Codul Penal

(exces de putere)

2007 1258 50 87 55 63 14

2008 1121 51 73 46 36 5

Persoanele care au fost supuse torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante pot apela la:

- procuraturile teritoriale; - Centrul pentru Drepturile Omului (avocaţii parlamentari) – tel. 23 48 00. - organizaţiile neguvernamentale specializate în apărarea drepturilor omului: - Asociaţia Promo Lex – 45 00 24; - Institutul pentru Drepturile Omului – tel: 83 84 08.

3 ani, 3 luni şi 3 zile de arest neîntemeiat3 ani, 3 luni şi 3 zile de arest neîntemeiatACCIDENT TRAGIC LA UNGHENI:

10 persoane decedate, între care un primar şi soţia sa

Zece persoane au decedat într-un grav acci-dent rutier, produs în dimineaţa zilei de ieri în raionul Ungheni. Accidentul a avut loc la 7:50 în apropierea satului Moreni.

Potrivit datelor poliţiei, în urma accidentului 40 de persoane au fost rănite, dintre care 30 au fost spitalizate. Zece pasageri se afl ă în secţia de reanimare.

Șoferul autobuzului a decedat pe drum spre spital. Printre decedaţi sunt doi minori, precum și primarul satului Moreni cu soţia sa.

Autobuzul de marca Mercedes, care circula pe ruta Morenii Noi–Ungheni, a derapat într-o prăpastie. Potrivit datelor MAI, pe drum nu erau urme de frânare. Se presupune că a cedat frâna sau șoferul a pierdut controlul volanului.

Sursa: noi.md

Simion Niculin a fost reţinut de SSU sub suspiciunea de

spionaj în momentul în care acesta dobândea informaţii

privind livrările de arme către Transnistria

Ziaristul moldovean Simion Niculin a fost reţi-nut de Serviciul de Securitate al Ucrainei sub suspiciunea de spionaj în momentul în care acesta dobândea informaţii privind livrările de arme către Transnistria. Informaţia a fost oferită pentru publicaţia „Segodnea” de unele surse din cadrul SSU.

„În legătură cu agravarea relaţiilor și așa tensionate între RMN și Republica Moldova, Serviciul de Informaţii și Securitate al Moldovei a crescut prezenţa informatorilor săi în Ucraina, în special, în regiunea Odesa. Unul dintre acești rezidenţi este Si-mion Niculin. El urmărea toată situaţia cu livrările de arme către Transnistria dintr-o ţară vecină, Ucraina fi ind o zonă de tranzit”, a spus sursa.

Aceasta a precizat că ziaristul a fost reţinut în fl agrant având asupra sa unele documente secrete referitoare la circulaţia măr-furilor peste frontiera ucraineano-transnistreană.

Simion Niculin, un fost angajat al ziarului „Nezavisimaia Gazeta” și al agenţiei Moldpres, în prezent angajat al Comisiei Unifi cate de Control, se afl ă în izolatorul de detenţie preventivă al SSU de la Kiev.

Sursa: http://moldnews.md/

Comisia Electorală a Ucrainei a refuzat înregistrarea lui Timoşenko în lista candidaţilor la funcţia

de deputatComisia Electorală Centrală a Ucrainei nu a inclus-o în lista candidaţilor la funcţia de deputat din partea Partidului „Batikivscina” pe fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko, informează agenţia de presă comments.ua.

Motivul unei astfel de decizii ţine de faptul că fostul premier a avut un antecedent penal. Vicepreședintele CEC al Ucrainei, Janna Usenko-Ciornaia, a confirmat că antecedentul penal inclus în autobiogra-fie este unul motivat politic.

Totodată, precizând că CEC-ul nu are dreptul să dea califi cări deciziilor judecătorești. „Din aceste motive, nu există baza juridică de a înregistra candi-datul”, a spus vicepreședintele CEC.

Precizăm că alegerile în Rada Supremă a Ucrainei vor avea loc pe 28 octombrie curent.

UNIMEDIA amintește că în prezent, Iulia Timoșenko se afl ă în-tr-o închisoare din regiunea Harkov, unde își ispășește pedeapsa pentru abuz în serviciu după ce a semnat cu Gazprom, în 2009, un acord considerat ilegal. La 11 octombrie anul trecut, Judecătoria raională Pecersk din Kiev a condamnat-o pe Timoșenko la 7 ani de privaţiune de libertate.

Sursa: unimedia.md

10 AUGUST 2012 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Investiga\ii

Din cele 10 cazuri în care Procuratura Generală a iniţiat acţiuni de regres (încasarea pre-judiciilor achitate de stat de la persoanele găsite responsabile) până în prezent, doar 2 vizează aplicarea torturii.

Autorităţile încă mai pun la îndoială necesitatea aplicării ac-ţiunii de regres și nu se grăbesc să o aplice.

După 3 ani, nici o persoană învinuită în „cazul Gurgurov”Un caz care s-a aflat mai

mult timp în atenţia presei graţie insistenţei avocaţilor și implicării Organizaţiei Amnesty International este al lui Serghei Gurgurov. Tânărul a fost reţinut în 2005 (atunci avea 27 de ani) fi ind bănuit de furtul unor tele-foane mobile. El a fost însă forţat să recunoască o altă infracţiune. A fost legat de o bară, suspendat cu capul în jos și bătut crunt în sediul Comisariatului General de Poliţie. Când a fost eliberat, nu putea merge fără ajutor, iar astăzi folosește un baston. El a devenit invalid de gradul întâi, a fost diagnosticat cu paralizie a picioarelor, fractură a craniului și a coloanei vertebrale.

În aprilie 2009, Curtea Euro-peană a recunoscut aplicarea torturii în acest caz și a dictat 45 de mii de euro despăgubiri. „Procuratura nu a întreprins măsurile necesare pentru in-vestigarea cazului și stabilirea adevărului. După decizia CEDO, Procuratura Generală ar trebui să se autosesizeze și să identifi ce torţionarii și procurorul care nu a reacţionat la timp”, declara atunci avocatul lui Gurgurov, Veaceslav Ţurcan.

Și procuratura s-a autosesizat. După intrarea în vigoare a hotă-rârii CEDO, la 17 iulie 2009, Pro-curatura municipiului Chișinău a deschis un dosar penal. Doar că nici astăzi, peste 3 ani, nu există vreo persoană pusă sub învinu-ire! De la Procuratura Generală

am afl at că „urmărirea penală nu a fost fi nalizată”. Explicaţia: „Ca-racterul îndelungat al urmăririi penale este condiţionat de efec-tuarea mai multor acţiuni proce-sual-penale, inclusiv o expertiză medico-legală în comisie”.

Cazul BuzilovTot în 2009, Curtea Europea-

nă a pronunţat încă o hotărâre ce vizează un caz grav de tortu-ră. Petru Buzilov a fost reţinut în 2002, fi ind bănuit de a fi comis un act de banditism și a fost torturat timp de câteva nopţi

în comisariatul din Hâncești. Ca și Serghei Gurgurov, el a fost suspendat de o bară de metal, având o mască antigaz pe cap și electrocutat. Atunci, Procu-ratura Hâncești și Procuratura Generală au respins plângerile de maltratare. CEDO a constatat însă aplicarea torturii și a dictat 30 de mii de euro despăgubiri.

Totuși, în 2007, procuratura a iniţiat un dosar penal pentru depășirea atribuţiilor de ser-viciu de către angajaţii poliţiei însoţită de acte de violenţă. Dosarul însă s-a soldat cu nimic, întrucât peste 4 ani urmărirea penală a fost suspendată, din cauză că persoana care poate fi pusă sub învinuire nu a fost identificată. Procuratura Ge-

nerală ne-a informat că Secţia combaterea torturii a solicitat de la Procuratura raionului Hâncești materialele acestei ca-uze pentru a verifi ca legalitatea ordonanţei de suspendare a urmăririi penale. Verifi carea încă nu s-a încheiat.

Cazul ColibabaUn alt caz în care și organi-

zaţia Amnesty International a iniţiat o acţiune de ajutorare a fost al lui Vitalie Colibaba, în 2006. Lui i-a fost aplicată ace-eași metoda de tortură, despre care avocatul Roman Zadoinov spune că ar fi cunoscută cu denumirea „spânzurătoarea palestiniană”. „Clientul meu a fost torturat în Comisariatul de poliţie a sectorului Buiucani de către poliţiști în cadrul unui dosar penal. Mâinile și picioarele i-au fost legate la spate și a fost spânzurat pe o bară metalică, apoi lovit și bătut cu ceva în

cap, el spune că era un scaun. Aceste suferinţe au continuat mai multe zile. În plus, în aceste zile nu a avut acces la avocat”, spune Roman Zadoinov.

Vitalie Colibaba a încercat să se sinucidă, iar după ce a fost eliberat a fost diagnosticat cu traumă cranio-cerebrală și cu deficienţe de auz. La scurt timp, în octombrie 2007, CEDO a constatat că investigarea acuza-ţiilor de tortură nu a fost făcută efi cient de către procuratură și Centrul de Medicină Legală și a dictat 16,5 mii de euro despăgu-biri. Potrivit avocatului Roman Zadoinov, Vitalie Colibaba a indicat direct cine anume l-a tor-turat, inclusiv funcţia și numele poliţiștilor. Cu toate acestea, în

acest caz nu există persoane trase la răspundere sau supuse unei acţiuni de regres.

„Cazul a fost discutat și la Comisia juridică din Parlament, însă până în prezent nu au fost aplicate măsuri faţă de acești poliţiști, spune avocatul. Medicii legiști care au examinat super-fi cial această cauză nu au fost trași la răspundere disciplinară. Judecătorul de instrucţie nu a fost nicicum tras la răspundere de Consiliul Superior al Magis-traturii, de aceea eu consider că sistemul nu lucrează”, spune avocatul.

De cealaltă parte, Procuratu-ra Generală ne informează că a verifi cat motivele pentru care în acest caz nu a fost deschisă o anchetă în privinţa poliţiștilor și a constatat “temeinicia ma-terialului de refuz”. Mai mult, faptul că procuratura a efectuat un control complet și nu ar mai fi nevoie de investigaţii supli-mentare ar fi fost recunoscut și de către un grup de lucru creat special, din care au făcut parte reprezentanţi ai organelor de forţă și societăţii civile. „Con-statările CEDO în cazul Colibaba nu se plasează în categoria cir-cumstanţelor excepţionale care ar motiva redeschiderea proce-durii de examinare a împreju-rărilor invocate de reclamant în sesizarea privind pretinsul fapt de tortură a acestuia de către colaboratorii poliţiei CPS Buiucani”, ne-a informat, în scris, Procuratura Generală.

Două acţiuni de regres zadarniceNici în alte două cazuri de

rezonanţă în care procurorul ge-neral a iniţiat acţiuni de regres nu s-a ajuns la un fi nal logic.

Mihail Corsacov, un tânăr din satul Cărpineni, raionul Hâncești, a fost reţinut în 1998, pe când avea 17 ani, acuzat de furt. În urma loviturilor aplicate de poliţiști, el s-a tratat îndelun-gat, fi ind diagnosticat cu traumă cerebrală și surditate de percep-ţie brusc instalată. Plângerile mamei sale către procurori au fost respinse. După ce în aprilie 2006 CEDO a pronunţat o ho-tărâre în acest caz și a dictat 21 de mii de euro despăgubiri, în luna septembrie a aceluiași an Procuratura Generală a trimis în instanţă dosarul a doi poliţiști, Valeriu Dubceac și Anatolie Tulbu, consideraţi vinovaţi de aplicarea torturii. De la agen-tul guvernamental am aflat

însă că cei doi așa și nu au fost sancţionaţi pentru că a expirat termenul de prescripţie.

Excesul de putere i-a costat funcţia?Dintr-o informaţie a Procura-

turii Generale afl ăm că Dubceac și Tulbu nu mai lucrează în siste-mul de poliţie și că încă în 2008 procurorul general a iniţiat o acţiune de regres în privinţa lor. PG cerea Judecătoriei Hâncești să dispună încasarea de la ei a sumei de 355607,70 lei (21 000 euro). Abia peste 2 ani și jumă-tate, în octombrie 2010, prima instanţă a admis acţiunea, dar a redus suma la jumătate - 10500 euro de la ambii. Hotărârea a fost însă casată integral de Cur-tea de Apel Chișinău, iar cei doi nu au mai ajuns să plătească, întrucât și Curtea Supremă a res-pins acţiunea de regres printr-o hotărâre irevocabilă.

La fel s-a întâmplat și într-un alt caz în care procurorul general a iniţiat o acţiune de regres. Este vorba despre reţinerea ilegală în decembrie 2001 a unei femei din raionul Strășeni de către doi poliţiști. În acest caz (Guţu împo-triva Moldovei), în 2007 CEDO a constatat mai multe violări ale Convenţiei privind Drepturile și Libertăţile Fundamentale ale Omului și a dictat 6,5 mii de euro despăgubiri. Încasarea acestei sume în ordine de regres a fost cerută de procurorul general. Aici, acţiunea a fost respinsă din start de Judecătoria Strășeni (la 8 iulie 2009), iar instanţele ierarhic superioare au menţinut refuzul, astfel că povestea s-a încheiat în iulie 2010. Tot de la procuratură am afl at că cei doi ofi ţeri nu mai lucrează în siste-mul de poliţie.

Nici regresul nu ne-ajutăLipsa unui răspuns ferm al au-

torităţilor la cazurile de tortură ajunse la CEDO este explicată în mod diferit de către juriștii independenţi și autorităţi.

Procuratura susţine că actu-alul mecanism de regres este ineficient, invocând inclusiv o diferenţă de termeni utilizaţi în legislaţie. „Astfel, acest fapt de-termină instanţele de judecată să admită acţiunile Procuraturii Generale doar în cazurile în care persoanele au fost condamnate penal sau sancţionate contra-

venţional”, susţine PG într-un răs-puns ofi cial. PG explică astfel de ce până în prezent din cele peste 200 de hotărâri referitoare la Republica Moldova în doar 10 au fost iniţiate acţiuni de regres.

La rândul său, agentul guver-namental Lilian Apostol spune că regresul nu este singura metodă de a preveni cazurile de tortură, mai ales că statul nu este obligat în faţa CEDO să iniţieze asemenea acţiuni. “Nici CEDO și nici Consiliul Europei nu au impus niciodată obligaţia sta-telor să instituie un asemenea mecanism. Regresul este acea situaţie în care statul se întoarce împotriva propriilor funcţionari și îi trage la o anumită răs-pundere - disciplinară, penală, civilă sau materială”. În opinia sa, soluţia ar fi schimbarea de mentalitate a funcţionarilor și alte acţiuni de natură să îmbu-nătăţească sistemul.

Avocaţii au însă altă părere – nu există voinţă de a schimba lucrurile și nici cadre califi cate în organele de drept care să nu mai lucreze superfi cial. „Noi trebuie să învăţăm din practica Curţii Europene, care arată, de exem-plu, că drepturile trebuie să fi e practice și efective și nu teoreti-ce și iluzorii. Aceasta înseamnă că aplicarea dreptului trebuie să fi e efectivă în practică, nu doar pe hârtie. Cu părere de rău, mie

nu îmi place cum se efectuează investigaţia cazurilor de tortură și rele tratamente, deși statul a demonstrat uneori posibilitatea de a descoperi aceste infracţiuni. Sunt însă și cazuri când deloc nu au fost efectuate investigaţii efective, între acestea - cauzele Colibaba, Corsacov, Gurgurov. Aceste carenţe apar din cauză că, în viziunea mea, statul nu atrage în organele de drept cei mai buni specialiști”, consideră avocatul Roman Zadoinov.

Datele Ministerului Justiţiei arată că CEDO a pronunţat până în prezent în jur de 30 de hotă-râri în care a constatat violarea art. 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului și Libertă-ţilor Fundamentale – aplicarea torturii, rele tratamente în locu-rile de detenţie, aplicarea forţei în timpul reţinerii etc. Până la începutul acestui an, CEDO a pronunţat 227 de hotărâri în cauzele moldovenești, Guvernul fi ind obligat să plătească în total peste 12,8 milioane de euro.

Viorica MANOLE,

Centrul de Investigaţii Jur-nalistice

Investigaţia a fost realizată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice în cadrul campaniei media „Jur-naliștii pentru eliminarea torturii și protecţia victimelor torturii și relelor tratamente”

Au schilodit oameni, dar au rămas nepedepsiţiAu schilodit oameni, dar au rămas nepedepsiţiPersoanele implicate în cele mai răsunătoare cazuri de tortură, în care victimele au devenit invalizi, iar Moldova a plătit zeci de mii de euro despăgubiri în baza hotărârilor CEDO, au rămas nepedepsite. În pofi da rezonanţei mediatice a unor cazuri, investigaţiile nu au fost efectuate efi cient, iar victimele nu și-au mai văzut torţio-narii după gratii. Dimpotrivă, unii continuă să muncească în organele de drept.

Serghei GurgurovSerghei Gurgurov

Roman ZadoinovRoman Zadoinov

Lilian ApostolLilian Apostol

Analistul politic Corneliu Ciurea consideră că rema-nierile din ultima perioa-dă sunt făcute pentru a convinge lumea că „gu-vernarea face ceva”. Ce impact vor avea acestea și cât va mai rezista Alian-ţa de guvernare citiţi în interviul care urmează.

- Într-un interviu acordat recent, premierul anunţa că prioritatea pentru moment este efi cientizarea economiei și puncta multe proble-me în sistemul de asigurare socială, de care se declara nemulţumit. Tren-dul ultimelor luni este că șefi i din domeniile cu problemă sunt schim-baţi. Credeţi că ar putea fi o aluzie la adresa colegilor din PD? De ce?- Acţiunile domnului Filat nu vi-

zează doar Partidul Democrat și nu pot fi interpretate ca o încercare de a pune în lumină proastă PDM. Filat a acţionat de așa manieră încât au avut de suferit, în primul rând, oamenii din propriul lui partid, având în vedere că miniștri PLDM au fost demiși. E un fel de „bate șaua ca să priceapă calul”. În același timp, Filat nu poate accepta doar mișcări unilaterale și, cred, invită, pe diverse căi, colegii din Alianţă să recurgă la remanieri. Aceștia însă nu se grăbesc să o facă. E o situaţie de-licată și nu putem ști cine va avea de câștigat: Filat, care lovește în propriul partid, sau PL și PDM, care nu vor să facă remanieri.

Numirea celor două persoane nu impresionează - una este slab familiarizată cu domeniul, iar cealaltă s-a pornit să facă curăţenie, astfel asumându-şi nişte sarcini extrem de mari - Remanierile operate de premier în rândul miniștrilor PLDM sunt în măsură să impună o modă a admi-nistratorilor în posturi politice sau, mai întâi, se vor aștepta rezultate?

- Eu nu pot să-i numesc „adminis-tratori” pe oamenii numiţi de Filat la cârma celor două ministere. Oricum, acești oameni sunt obligaţi să joace partituri politice pentru că nu sunt deloc independenţi. Ei sunt aduși de Filat și vor trebui să facă jocurile lui Filat. Iar jocurile lui Filat sunt politice, la fel ca și cele ale colegilor de Alianţă. Deocamdată, numirea celor două per-soane nu impresionează - una este slab familiarizată cu domeniul pe urmează să-l administreze, iar cealaltă s-a pornit să facă curăţenie, astfel asumându-și niște sarcini extrem de mari. Lumea îl va judeca cu mai multă exigenţă, iar problema e că la Interne nu se prea știe exact ce fel de reformă poate fi înfăptuită. A da oamenii afara nu este, deocamdată, reformă.

- Cât de justifi cată este, în opinia dvs., schimbarea șefului FISC cu un subaltern, asta în condiţiile în care experţii vorbesc în mod unanim despre necesitatea unei schimbări de sistem în instituţia respectivă?- Face parte din aceeași acţiune po-

litică și, în fond, electorală, întreprinsă de Filat de a mima schimbarea. E clar că în doi ani rămași până la alegeri și cu resursele existente nu poţi întreprinde mare lucru. În aceste condiţii, Filat face schimbări de personal răsunătoare, dar insignifi ante sub aspectul relevanţei reformatoare. Aceste acţiuni îi permit să se menţină în topul electoral, pentru că oamenii apreciază mișcarea. În caz de eșec, Filat va încerca să dea vina pe alţii.

- În concluzie, pentru ce sunt făcute remanierile?- Remanierile sunt făcute pentru a

menţine ritmul politic și a convinge lumea ca „guvernarea face ceva”. Nu știm însă dacă aceste remanieri vor avea vreun impact asupra rezultatelor guvernării. Sunt tentat să cred că nu vor avea.

- Un alt subiect fi erbinte al verii sunt monumentele sovietice, tancuri, memorialele etc. Nu doar partidele parlamentare au păreri împărţite faţă de viitorul acestora, dar și ace-iași politicieni își schimbă poziţia în această problemă. Care ar fi soluţia de compromis?- Compromisul care a menţinut

Alianţa s-a bazat pe a spune adevărul

cu jumătate de voce. Adică de a con-

damna comunismul, dar de a-i cruţa pe

părtașii comunismului sovietic. Acest

fel de a face politică în chestiuni etice

este revoltător, pentru că simbolurile

comuniste servesc doar drept prilejuri

pentru răfuieli politice. În același timp,

și noi trebuie să alegem - dacă vrem ca

Alianţa să rămână la putere, trebuie

să le iertăm ipocriziile și minciunile.

Totuși, sunt de părere că aceste ticăloșii

politice trebuie demascate.

Nu putem exclude niciodată posibilitatea redeclanşării războiului între cei trei lideri ai Alianţei- De ce este atât de complicat pentru cei trei lideri din AIE să formuleze o viziune comună asupra trecutului?- Din cauza ideologiilor. Ele totuși

contează. Acești trei lideri se închină

diferitor dumnezei. Trebuie să ne mire,

de fapt, cum pot oameni cu convingeri

atât de diferite să convieţuiască o peri-

oadă atât de lungă. Răspunsul e unul

- ispita puterii diminuează tensiunea

ideologică.

- Diferenţa de viziuni era evidentă. În opinia dvs., care a fost motivul ce i-a determinat să deschidă această Cutie a Pandorei acum?- Suntem în vacanţă și nu cred că ne

putem da seama dacă Cutia Pandorei

e deschisă. S-ar putea să fi e doar niște

baloane de săpun și evenimente de

presă. În același timp, nu putem exclu-

de niciodată posibilitatea redeclanșării

războiului între cei trei lideri. În cazul

în care acest lucru se va întâmpla, nu

cred că va mai fi posibil de remontat

Alianţa. Partidele au devenit tot mai

obosite unele de altele, iar în Parlament

au apărut deputaţi necomuniști care

pot schimba raportul de forţe.

- Analiștii deja de mult timp vor-besc despre o toamnă fi erbinte și unii politicieni fac prognoze de cod portocaliu în următoarele luni. Ce ne așteaptă și de ce sunt alimentate aceste prognoze?- Sper să fi e liniște. Alianţa nu are ne-

voie de zdruncinături. La primul hop ea

se poate destrăma. De aceea, ar trebui

să-i dorim drum cât mai lin.

Interviu realizat de Ion TOMA

Sursa: allmoldova.md

CORNELIU CIUREA:

A da oamenii afară nu este, deocamdată, reformă

Comitetul pentru Apărarea Con-stituţiei și Democraţiei aduce la cunoștinţa opiniei publice că pe 31 iulie 2012, la Judecătoria sectorului Râșcani din Chișinău, a fost continuată examinarea cauzei Iurie Roșca versus Procu-ratura Generală privind tragerea la răspundere penală a celor trei conducători ai coaliţiei de guver-nământ, Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu, în baza articolului 339 al Codului Penal „Uzurparea puterii de stat”.

Esenţa demersului lui Iurie Roșca în instanţă

constă în solicitarea să fi e anulate ordonanţele

de neîncepere a urmăririi penale din 27 martie,

emisă de procurorul Lucreţia Zaharia și cea din

4 mai, semnată de Andrei Pântea, prim-adjunct

al procurorului general, care au refuzat să ini-

ţieze urmărirea penală împotriva celor trei. În

opinia solicitantului, Procuratura a manifestat

tendenţiozitate, lipsă de argumente temeinice și

obedienţă politică faţă de actuala putere atunci

când n-a dat curs solicitării de a-i pune pe cei trei

demnitari sub urmărire penală.

Amintim că la ședinţa anterioară, din 10

iulie curent, procesul a fost amânat pe motivul

absenţei procurorului Lucreţia Zaharia, care se

afl a în concediu.

Întrucât refuzul Procuraturii de a începe urmă-rirea penală se bazează, între altele, pe un ordin interdepartamental, la 4 iunie 2012, Iurie Roșca a cerut să i se pună la dispoziţie documentul respectiv. Însă acesta nu a fost transmis solici-tantului nici până în momentul de faţă.

În cadrul ședinţei respective, avocatul Igor Ţurcanu a cerut instanţei de judecată să oblige Procuratura să elibereze informaţia solicitată. Reprezentantul Procuraturii, Valeriu Bodean, a căzut de acord cu cererea formulată. Anume din acest motiv judecătorul de instrucţie Anatol Galben a acordat timp suplimentar pentru obţi-nerea acestui document și formularea argumen-telor suplimentare în susţinerea plângerii.

Următoarea ședinţă de judecată a fost stabi-lită pentru 5 septembrie, ora 10.00.

Biroul de presă al CACD

31 iulie 2012

Examinarea dosarului privind uzurparea puterii de stat,

amânată până pe 5 septembrie

10 AUGUST 20126 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERISocial ⁄ economic

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 22

D O B R O G E A 25 – 27 august 2012 (3 zile / 3 nop i)

Pe tera Sf. Ap.Andrei cel întâi chemat - Apostolul românilor / Croazier cu vaporul în Delta Dun rii Grup: 18/7 pers. Pre : 100/110 eur/pers. Plecarea: Vineri, 24 august, ora 21. Sosirea: Luni, 27 august, orele 22-24. Traseu: Chi in u – Hu i – Tecuci - Gala i - Tulcea – Constan a – C l ra i – Slobozia - Br ila - Chi in u.

Ziua 1, Sâmb t , 25 august GALA I: trecerea Dun rii cu bacul,M n.COCO : Sf.Liturghie, Moa tele Sf. Martiri de la Niculi el: Zoticos, Atalos, Kamasis i Filipos, M n.CELIC DERE sau/ iM n.SAON, TULCEA: Catedrala Sf.Nicolae, portul, Croazier cu vaporul în Delta Dun rii Cazare: TULCEA

Ziua 2, Duminic , 26 august M n.IOAN CASIAN Sf.Liturghie, pe tera sfântului (drume ie pe jos),M n.SF.MARIA Techerghiol:Mormântul p r.Arsenie Papacioc, CONSTAN A: Catedrala Sf.Ap. Petru i Pavel,Acvariul (op ional), Marea Neagr (faleza), ADAMCLISI:Monumentrul Tropaemum Traiani,M n.Pe teraSf.Ap.Andrei Apostolul Românilor, Vecernia. Cazare:M n.SF.AP.ANDREI

Ziua 3, Luni, 27 august M n.DERVENT: Sf.Liturghie, icoana f c toare de minuni ai Maicii Domnului, Sf.CruceT m duitoare, izvorul Sf.Ap.Andrei,OSTROV C L RA I: trecerea Dun rii cu bacul, SLOBOZIA: CatedralaSf.Arh.Voievozi,M n. VLADIMIRE TI

M O L D O V A 31 august - 2 septembrie 2012 (3 zile / 2 nop i)

Pe urmele Sf.Vasile de la Poiana M rului / Pelerinaj la m n stirile Moldovei de Jos i din zona Buz ului

Grup: 18/7 pers. Pre : 100/110 eur/pers. Plecarea: Vineri, 31 august, ora 6. Sosirea: Duminic , 2 septembrie, orele 22-24. Traseu: Chi in u – Hu i – Tecuci - Buz u - Chi in u.

Ziua 1, Vineri, 31 august HU I: M n. Sf.Apostoli Petru si Pavel ctitoria lui Stefan cel Mare siSfant;M n.Moreni icoana Maicii Domnului cu Pruncul f c toare de minuni; M n. Bujoreni icoana MaiciiDomnului f c toare de minuni; M R E TI:Mausoleul Eroilor; M n. Brazi moastele Sf. Teodosie de la Brazi;M n. Mera unica ctitorie a Cantemirestilor. Cazare: M n D LH U I

Ziua 2, Sâmb t , 1 septembrie M n. D lh u i: Sf. Liturghie; M n.Cote ti, Vulcanii Noroio i, M n.R te ti 2icoane f c toare de minuni a Maicii Domnului,M n.Ciolanu, Schitul Berca. Cazare: BISOCA

Ziua 3, Duminic , 2 septembrie M n.Sf.Vasile de la Poiana Marului: Sf.Liturghie, M n.Gavanu, M n.Sf. Treime - Podul Bulgarului i/sauM n.Recea.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

Ministerul Agriculturii neagă zvonul că ţăranii vor fi impozitaţi pentru

vinul de casă Informaţiile apărute în unele surse mass-media precum că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) elaborează un proiect de lege prin care producătorii de vin de la o canti-tate oarecare (vinul produs în condiţii de casă) ar putea fi taxaţi, nu corespunde adevărului, se spune în comunicatul de presă al MAIA.

Ofi cialii ministerului mai spun în comunicat că “Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare nu examinează și nu elabo-rează nici un proiect de lege prin care s-ar prevedea o oarecare taxare a producătorilor mici de vin. Ba mai mult, această prero-gativă nici nu ţine de competenţa ministerului”.

Dimpotrivă, MAIA a elaborat un proiect de lege care deja a fost aprobat de Cabinetul de Miniștri și se afl ă în Parlament, prin care vinul nu va mai fi considerat băutură alcoolică, ci produs agroalimentar și, respectiv, nu va mai putea fi tratat ca și băutură alcoolică.

De asemenea, urmare a unei iniţiative a Guvernului, în mo-mentul de faţă, vinul nu mai este accizat.

Declaraţia făcută săptămâna trecută de către un angajat al MAIA vizavi de necesitatea impozitării producerii vinului de casă a fost un punct de vedere personal, inspirat din practica unor state europene. Acest punct de vedere a fost expus în cadrul discuţiilor privind combaterea alcoolismului, purtate la ședinţa Consiliului Naţional Coordonator pentru implementarea Progra-mului Naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020.

Sursa: bizmedia.md

Guvernatorul Băncii

Naţionale a României,

Mugur Isărescu, a decla-

rat la începutul acestei

săptămâni că politicienii

vor afl a curând că pe

pieţele fi nanciare „gura

bate fundul”, singura

soluţie fi ind dialogul,

care ar trebui să domine

discursul politic, iar cine

nu îl stăpânește să ple-

ce, fără a avea pretenţia

să-i scoată pe ceilalţi din

casă, transmite Digi 24.

„Fiecare trebuie să-și facă datoria, iar în mate-rie de fi nanţe internaţionale, atenţie, și în fi nanţe interne, mai mult decât în oricare altă parte, spun eu că gura bate fundul, și îl bate rău de tot. Și nu avem nevoi de așa ceva. Este un mesaj pe care îl repetăm.

Deci, aici nu e vorba de o joacă a BNR și de o interferenţă. Aici este vorba de a trasmite semna-le foarte clare că această ţară trebuie să meargă înainte, instituţiile trebuie să-și facă datoria”, a mai spus Isărescu.

„Folosesc cuvintele unui foarte bun prieten al României, personalitate în lumea fi nanţelor, care mi-a spus chiar așa: Măi, voi chiar nu aveţi ce să faceţi? (...) Așa judecă lumea, și nu trebuie uitat că lumea aceasta este formată din pieţe de unde România ia sume importante ca să-și fi nanţeze defi citul bugetar și ca să merg mai departe pentru a plăti salarii, pensii”, a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul a arătat că BNR își face datoria, caută să obţină profi t și să achite la buget 80% din această sumă, care-l ajută pe ministrul de Finanţe Florin Gerogescu să-și îndeplinească obiectivele.

„Nu pot să spun mai mult pentru că suntem neutri politic, dar trebuie să spunem societăţii românești realitatea. Și realitatea este aceasta: depindem de pieţele internaţionale și ele te penalizează dramatic. Deocamdată se vede pe curs. Se va vedea și pe costurile de fi nanţare, inevitabil. Și e greu să discerni cât vine din plan internaţional, din locaţie geografi că, din imagine și cât vine din ce se întâmplă pe plan intern”, a spus guvernatorul BNR.

Isărescu a adăugat că BNR speră ca dialogul să fi e cel care să domine viaţa politică în urmă-toarea perioadă.

„Politicienii asta dezvoltă, nu? Arta dialogului, asta e meseria lor. Cine nu știe să dialogheze poa-te să meargă acasă și să nu ne scoată pe noi din casă. Politicienii trebuie să discute și să găsească soluţii la situaţia actuală. Politicienii trebuie să se așeze la masă și să găsească soluţii, nu să interpreteze cursul că se duce în sus din cauza lui cutare sau lui cutare. Cursul este, cum v-am spus, o primă faţă. Mă opresc aici să nu capete alte conotaţii, dar m-aţi întrebat, nu? N-a fost iniţiativa mea”, a conchis Isărescu.

Sursa: romanialibera.ro

Deputaţii liberali Ion Hadârcă și Valeriu Munteanu au depus o iniţiativă legislativă care prevede crearea unei Comisii de anchetă pentru „examinarea situaţiei arhivelor Co-mitetului Securităţii de Stat (KGB) al RSSM”. Comisia urmează să fie constituită din 11 membri, reprezentanţi ai tuturor fracţiunilor parlamentare.

Autorii iniţiativei propun ca respectiva Comisie de anchetă să prezinte Parlamentului până la 1 noiembrie 2012 un raport cu privire la „numărul și gradul de secretizare a dosare-lor de agentură și de informatori ale fostului KGB al RSSM, afl ate în arhivele Serviciului de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Arhivei Naţionale a Republicii Mol-dova și alte instituţii ale statului”.

“Dosarele de evidenţă operativă, de agen-tură și de informatori sunt protejate de actele normative ale Republicii Moldova în vigoare,

motiv pentru care hotărârea propusă spre adoptare nu se referă la conţinutul acestora, reglementarea accesului la aceste materiale efectuându-se în cadrul legal. Având în vedere restructurările prin care au trecut serviciile de securitate, precum și vidul legislativ din perioada incipientă a statalităţii Republicii Moldova, susţinem crearea unei comisii par-

lamentare care să elucideze soarta dosarelor informatorilor și agenţilor netitulari ai fostului KGB al RSSM, pentru a putea aprecia soarta acestor dosare și a stabili un cadru oportun pentru o ulterioară aplicare a legii lustraţiei”, se precizează în nota informativă a proiectului de hotărâre, prezentat de deputaţii liberali.

Sursa: 24h.md

Au fost reluate lucrările de reconstrucţie a clădirii Parla-mentului. Iar până la sfârșitul anului vor fi vor fi efectuate lucrări de construcţie a blocului G, în incinta căruia se afl ă sala de ședinţe, birourile fracţiuni-lor și consilierilor deputaţilor, totodată va fi asigurată funcţi-onalitatea reţelelor interne și externe a blocurilor din com-plex, potrivit informaţiilor Mi-nisterului Dezvoltării Regionale și Construcţiilor.

La începutul lunii august în Monitorului Oficial a fost publicată Legea cu privire la ra-tifi carea Legii Bugetului de Stat, unde sunt prevăzute sursele fi nanciare necesare reconstruc-ţiei clădirii Parlamentului, ceea

ce permite demararea propriu- zisă a lucrărilor de reparaţie și construcţie.

Pentru fi nalizarea lucrărilor de reparaţie a clădirii Parlamen-tului, anterior au fost alocaţi din bugetul de stat 200 mil. lei, bani care urmează a fi obţinuţi în rezultatul emisiunilor de valori mobiliare de stat.

Anterior, ministrul Finanţe-lor, Veaceslav Negruţă, declara că în urma emisiunii de valori mobiliare au fost obţinuţi 17 mil. lei, iar următoarea licitaţie de vânzare a valorilor mobiliare va fi făcută de îndată ce Minis-terului Dezvoltării Regionale și Construcţiilor va anunţa grafi cul lucrărilor de construcţie.

Sursa: 24h.md

Prognoze pesimiste

pentru creşterea

economică a R. Moldova

Banca Europeană pentru Reconstruc-ţie și Dezvoltare (BERD) a redus la 2,5% prognoza de creștere economică a Moldovei pentru anul 2012, faţă de previziunile anteri-oare de 4%, apoi de 3,5%.

Agenţia INFOTAG trans-mite cu referire la raportul BERD “Perspective economi-ce regionale” că prognoza de creștere a Produsului Intern Brut a fost micșorată cu un punct procentual și pentru anul 2013, până la 3,5%.

În raport se estimează că după revenirea timp de doi ani după criza economică mondială, creșterea producţi-ei în Moldova s-a încetinit din cauza slăbirii cererii externe și a condiţiilor meteorologice nefavorabile. “Perspectivele de creștere pe termen scurt sunt incerte și depind de evoluţia remitenţelor, expor-turi, investiţii, inclusiv, după alegerea președintelui ţării “, susţin autorii raportului.

Ministerul Economiei și FMI enunţă pentru anul 2012 o prognoză de creștere a PIB-ului de 3%. În 2011, creșterea economică a fost de 6,4%.

Sursa: bizmedia.md

În Republica Moldova nu exis-tă cercetări privind estimarea economiei ilegale. În rapoarte-le privind situaţia social-eco-nomică unele date statistice lipsesc ori sunt incomplete, ceea ce complică procesul de efectuare a calculelor necesare pentru elaborarea estimărilor sau a prognozelor privind eco-nomia ilegală.

De această părere este expertul IDIS „Viitorul”, Gheorghe Costandachi, autorul studiului „Moldova: pradă a economiei tenebre și a evaziunilor fi scale”.

„Conform estimărilor efectuate de Biroul Naţional de Statistică, economia ilegală în Moldova are un caracter sta-bil, cu mici devieri în fi ecare an. În așa mod, în perioada analizată, economia neobservată din Moldova a înregistrat cel mai mare nivel în anul 2011, con-stituind 25,5%, iar cel mai redus nivel în 2007 – 21,3%”, a menţionat autorul studiului.

Nivelul economiei tenebre în lume este în creștere. Dacă în 1997 nivelul mediu al economiei tenebre în lume era

de 32%, în 2009 acesta atingea 36,5%. O reducere nesemnifi cativă a nivelului acesteia a fost înregistrată numai în 11 ţări, se mai arată în studiu.

Conform unui raport al Băncii Mon-diale, publicat în septembrie 2010, cea mai mare medie a ponderii economiei subterane în PIB pe anii 1999-2007 îl deţi-nea Georgia cu 68,8% din PIB, urmată de Bolivia cu 68,1% și Azerbaidjan cu 63,3%. Cel mai redus nivel al economiei tenebre a fost înregistrat în Suedia – 8,6%, SUA – 8,8% și Austria – 9,8%. În acest context,

R. Moldova a înregistrat în anii 1999-2006 o medie de 45,08%.

„Multitudinea problemelor din soci-etate: lipsa locurilor de muncă, salariile mici ale angajaţilor din sfera publică, dependenţa mediului de afaceri în proces incipient de factorii de decizie, privatizarea petrecută la repezeală, distrugerea complexului agroindus-trial din Moldova, criza monetară din anii 1991-1994, apariţia intereselor de distribuire a zonelor de infl uenţă economică și politică, lipsa mecanis-melor de reglementare a proceselor economice în noile condiţii, sistemul judiciar extrem de corupt, toate aces-

tea au făcut inevitabil procesul de

apariţie a fenomenului de economie

tenebră (ilegală)”, a explicat Gheorghe

Costandachi.

La fi nalul studiului, autorul vine cu o

serie de recomandări, inclusiv pentru fac-

torii de decizie care, potrivit expertului,

ar trebui să se implice mai activ în proce-

sul de evaluare a economiei ilegale.

Amintim că recent, Viorica Antonov, expert asociat IDIS „Viitorul”, a explicat modul în care bugetul de stat este pre-judiciat din cauza muncii nedeclarate, care, la rândul său, favorizează apariţia economiei subterane. Consecinţele fe-nomenului au fost prezentate în cea de-a 13-a ediţie a Monitorului Social.

Sursa: bizmedia.md

- Dle ministru, s-a încheiat recoltarea culturilor din pri-ma grupă (grâu, orz, mază-re). Care sunt rezultatele?- Cu toate problemele pe care

le-am avut, seceta din toamna trecută, îngheţurile, apoi seceta temperaturile cu 4-5 grade mai mari din iunie, am recoltat 500 mii de tone de grâu. Recolta la hectar a fost, în medie, de 1,8 tone. Ca niciodată, raportul din-tre grâul alimentar și cel furajer este mare. Este poate pentru prima dată când mai mult de 60-65 la sută de grâu este alimentar. De regulă, ponderea acestuia era de 30-40 la sută. În acest an, grâul este de o calitate excepţi-onală. Am mai reușit să recoltăm 120 de mii de tone de orz și 13 mii de tone de mazăre.

- Și care sunt necesităţile? 500 de mii de tone de grâu este mult sau puţin?- Noi avem nevoie de aproxi-

mativ 350 de mii de tone de grâu alimentar, 60 de mii de tone de grâu pentru seminţe și vreo 130-150 de mii de tone de grâu furajer. Anul 2011 a fost un an

foarte bun, am recoltat 833 de mii de tone de grâu. Dar vreau să menţionez că în anul 2003, producţia de grâu a fost una din cele mai mici din ultimii 50 de ani, respectiv 104 mii de tone, de cinci ori mai mică decât în acest an, iar în 2007 am recoltat 410 mii de tone de grâu.

Nu putem să vorbim astăzi de o tragedie în ţară, necesarul de grâu alimentar îl avem. În plus, populaţia are vreo 45-50 de mii de tone de grâu. Puţin mai mult de 50 de mii de tone de grâu sunt în rezerva de stat. Așadar, necesităţile interne ale ţării sunt acoperite. Avem circa 450 de mii de tone de grâu alimentar și 65 de mii de tone de grâu pentru seminţe.

- Deci, nu vom avea proble-me? Sau problemele nu vor fi atât de grave?- Situaţia nu este atât de sim-

plă, dacă luăm în considerare situaţia din regiune. În acest an, Rusia, Ucraina, SUA se confruntă cu o secetă nemaiîntâlnită în ul-timii 50 de ani. Producţia de grâu în lume va fi cu circa 22 de mili-

oane de tone mai mică. Această

scădere a producţiei prezintă un

mare pericol, fi indcă la un defi cit

pe piaţa internaţională apare

marea tentaţie de a exporta, de

a vinde acest grâu. De aceea, e

cazul să convingem combinatele

de panificaţie, brutăriile să se

asigure cu materie primă pentru

întreaga perioadă de până la re-

colta anului viitor. Preţul la grâu

este bun. El va crește. Având

cantităţile necesare în ţară, ar

fi păcat să-l exportăm, apoi să-l

importăm mai scump.

- Interdicţii la export nu vor fi ?- Republica Moldova este

membră a OMC, într-o piaţă

funcţională, așa că interdicţiile

nu-i fac faţă. Eu consider că nu

vor fi interdicţii.

- Dle ministru, în aceste con-diţiile mai vitrege pentru agricultori ne putem aștepta la o scumpire a pâinii?- Chiar dacă vor fi scumpiri,

ele vor fi nesemnifi cative. Com-

ponenta grâului în preţul pâinii

este de 30 la sută. Deci, chiar

dacă preţul la grâu ar crește pu-

ternic, acest lucru nu s-ar refl ecta

la fel de mult în preţul pâinii.

- Recolta de grâu a fost mai mică decât se planifi ca. Dar care e situaţia culturilor de porumb, fl oarea soarelui, sfeclă de zahăr, fructe?

- Seceta a afectat dur culturile din grupa a doua, ca porumbul, fl oarea-soarelui, sfecla de zahăr, soia. Planificăm să obţinem doar 580 de mii de tone de po-rumb, vreo 320 de mii de tone de fl oarea-soarelui, circa 60 de mii de tone de soia. Porumbul a avut de suferit foarte mult.

Este o situaţie foarte grea, dar

oricum necesarul pentru ţară va

fi asigurat.

(Din răspunsurile ministrului Agriculturii în cadrul ședinţei ordinare a Clubului Presei de la Chișinău)

Sursa: 24h.md

VASILE BUMACOV:

Suntem într-o situaţie foarte grea, dar oricum Suntem într-o situaţie foarte grea, dar oricum necesarul de produse agricole va fi asiguratnecesarul de produse agricole va fi asiguratInterviu cu Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare

Mugur Isărescu îi avertizează pe politicieni:

„Gura bate fundul!”

STATISTICĂ ÎN LOCUL LUSTRAŢIEI:

Liberalii s-au apucat să numere agenţii şi informatorii KGB, fără să-i deconspire

Au fost reluate lucrările de reconstrucţie a clădirii Parlamentului

STUDIU IDIS:

Moldova, pradă a economiei subterane şi a evaziunilor fi scale

10 AUGUST 2012 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Interviu

Europa Liberă: - Agricultura, spre deosebire de sectorul bancar, de exemplu, sau sto-matologie, n-are cum să fi e profi tabilă și performantă. Dar a trecut sufi cient timp de la reîmproprietărirea ţărani-lor pentru ca, cel puţin, să ne dăm seama ce șansă avem să construim un domeniu pe po-triva normei constituţionale privind economia de piaţă.Or, ţăranii, din păcate, hai să le spunem agricultorii, conti-nuă să fi e foarte dependenţi de mentalul lor, în primul rând, – că cineva trebuie să-i ajute.De ce agricultura continuă să se opună, de fapt, refor-mării sau intrării în regimul economiei de piaţă?Este adevărat, agricultorii au avut o tentativă de a fi repre-zentaţi masiv în Parlament în speranţa că își vor rezolva problema printr-un lobby puternic, dar această tenta-tivă până la urmă a eșuat și sectorul cel mai important, de bază, al economiei conti-nuă să fi e cumva neglijat sau nu-și ocupă locul strategic pe care-l merită.Gheorghe Jigău: - Mai întâi

de toate, vreau să zic că, în mare măsură, în perioada agriculturii socialiste, noi am cam preamărit lucrurile. Pe atunci insistam că Moldova practică o agricultură performantă, că este un exem-plu de agricultură și așa mai departe.

Într-adevăr, pe atunci Mol-dova producea 1 000 de kilo-grame de pâine pentru fi ecare locuitor al republicii, 142 de kilograme de carne pe cap de locuitor, producea circa 20% din struguri în toată Uniunea Sovietică, circa 80% din tutun și așa mai departe. Dar asta era o agricultură de turmă. La ora 6.00 – la mașină, seara înapoi în sat, mâine – conducătorul de grup îţi spunea unde mergi din nou la lucru și asta era acea agricultură pe care noi am însușit-o.

După 1990, ne-am trezit că nu știm a face nimic. În plus, cei despre care dumneavoastră aţi spus că ar fi fost susţinuţi de agricultori pentru lobby, n-au avut ei acest scop. Ei aveau cu totul alt scop, să rămână ei voievozi micuţi pentru fi ecare cnezat așa cum erau înainte, mă refer la PDAM, anume ei fi ind cei care s-au opus unui concept clar de privatizare a terenurilor. În plus, ei au fost cei care nu au fost capabili și nu au permis altcuiva să formuleze clar un concept al unei agriculturi noi în condiţii de economie de piaţă în spaţiul nostru.

În 2012, agricultura va avea, probabil, maxim 10% din PIB, deşi va angaja în continuare undeva 33% din forţa de muncă ocupatăEuropa Liberă: - Domnule Prohniţchi, ce ar fi trebuit să facă un gospodar ca să ajun-gă acolo unde își dorește un fermier modern într-o eco-nomie de piaţă?Valeriu Prohniţchi: - Cred că

ar trebui mai întâi să demon-tăm câteva stereotipuri, câteva mituri legate de agricultura moldovenească. Primul mit este că acest sector ar fi cel mai im-portant din punct de vedere economic, lucru care de mult nu mai este valabil. În 2012, agricul-tura va avea, probabil, maxim 10% din Produsul Intern Brut, deși va angaja în continuare undeva 33% din forţa de muncă ocupată.

Europa Liberă: - Dar rămâne important, în sensul că altce-va decât pământul nu avem.Valeriu Prohniţchi: - Este un

aspect important mai mult din punct de vedere social-econo-mic decât economic per se. Dar iată această disproporţie: 10% – contribuţia în Produsul Intern Brut și 33% – forţa de muncă ocupată demonstrează, în mod clar, cât de neperformant este acest sector.

Al doilea mit este că agricul-tura, prin defi niţie, nu poate să fi e profi tabilă. Nu este adevărat. Foarte multe ţări au demonstrat că agricultura poate fi un sector extrem de profi tabil, iar în unele ţări marile averi s-au făcut anu-me din agricultură.

Și al treilea mit ar fi că agri-cultura moldovenească este omogenă și arată cam la fel pes-te tot, ceea ce, din nou, nu este adevărat. Avem, cel puţin, trei modele de agricultură. Primul este modelul descris de domnul Jigău, acel model sovietic, care, chiar dacă cumva s-a reformat, s-a schimbat la nume, rămâne, în continuare, sovietic ca aborda-re, ca practici de management utilizat, inclusiv ca tehnologie. Vedem aceleași mașini care iau dimineaţa oamenii și-i aduc seara înapoi.

Avem un alt segment de gos-podării mai mici, multe dintre el fi ind SRL-uri, altele – întreprin-deri individuale, adică fermieri individuali, care consideră că, în ultimii 10 ani, au înţeles ce bani poţi să faci din agricultura moldovenească și practică teh-nologii foarte avansate. Lucru cel mai important este că au învăţat cum să facă agricultură modernă.

Și, evident, al treilea mare segment îl reprezintă acel deșert economic, compus din micile gospodării ţărănești, care, pur și simplu, fac agricultură pentru subzistenţă. Și, iată, aici ajung la întrebarea dumneavoastră: care ar fi factorii de succes ast-fel ca fermierii moldoveni să devină oameni bogaţi. Cel mai important lucru îl reprezintă cu-noștinţele. Uneori, avem iluzia că știm ce înseamnă să facem agricultură, deoarece o facem de mii de ani. Nu este adevărat.

Europa Liberă: - Această per-cepţie reprezintă o moșteni-re de la școala sovietică care spunea: dacă nu înveţi bine rămâi la coada sapei.Valeriu Prohniţchi: - Exact.

Dar, într-adevăr, asta și vedem: cei care nu învaţă bine rămân la coada sapei și nu pot să conver-tească sapa într-un instrument care le-ar aduce venituri. Cu-noștinţele, din punctul meu de vedere, reprezintă lucrul cel mai important pentru supravieţui-rea și dezvoltarea în continuare a agriculturii moldovenești. Ca să ajungem la un nivel avansat în acest sens avem nevoie, în primul rând, de reformarea sec-torului educaţional în domeniul agriculturii și de reformarea sectorului de cercetare.

Europa Liberă: - Dar asta nu înseamnă că fi ecare agricul-tor să aibă studii universita-re în domeniul agricol.Valeriu Prohniţchi: - Nu, evi-

dent că nu. Vorbesc despre școli vocaţionale, scoli profesionale, universităţi agrare performante, pentru că Republica Moldova are o școală bună în sectorul respectiv și ar fi cazul să valo-rifi căm acest potenţial, aceste tradiţii, atât timp cât mai sunt oamenii aceștia printre noi.

Europa Liberă: - Iată avem un pedolog renumit în stu-dio. Domnule Jigău, dum-neavoastră sunteţi un per-former și reprezentaţi un pol de cunoștinţe. Vine lumea să acumuleze din cunoștinţele pe care le aveţi?Gheorghe Jigău: - La acest

capitol se conturează deja, mai mult sau mai puţin, o tendinţă, într-adevăr, de a ști ce fac. Pen-tru asta însă vom avea nevoie de foarte-foarte mulţi ani. Aici sunt absolut de acord cu domnul Prohniţchi, noi nu pregătim agri-cultori, oameni care ar trebui să cunoască niște lucruri elementa-re. Cel puţin care este noţiunea de tehnologie agricolă?

Europa Liberă: - Dar să pre-supunem că asta au moște-nit oamenii, învăţând unii de la alţii – cum se pune păpu-șoiul, cum se altoiește copa-cul, cum se spală polobocul.Gheorghe Jigău: - Ei, vedeţi

că noi atunci când ne învăţau cum să spălăm polobocul în-spre primăvară, mai simţeam uneori că vinul aduce a polo-boc. Până în prezent, practicăm o agricultură de robie, să zicem așa. Nu mă refer doar la oameni. Am înrobit solul, am înrobit resursele din sol și îl impunem să ne facă ceea ce dorim noi. Or, conceptul, etica trebuie să fi e cu totul alta. Din contra, să întrebăm solul ce ne poate el da, să pornim de la condiţiile lui, mă refer la așa-numita agri-cultură adaptiv landșaftică. Adi-că, acolo unde este rentabil să cultivăm roșii, să creștem roșii, unde este rentabil să cultivăm pelin ca plantă energetică sau medicinală, să creștem pelin. Într-un cuvânt, să cultivăm ceea ce ne poate da solul cu cheltuieli minime. Și, în cazul acesta, vom face o agricultură pornind de la condiţiile acestui

sol, de la mecanismele sale, ca să mă exprim așa.

De exemplu, la Budești, gos-podăria ţărănească Alexandru Ciumac a cultivat, anul acesta, pe ceva mai puţin de trei hecta-re, 13 culturi în regim ecologic. Și, până acum, a vândut pepenii verzi de pe 25 de ari la un preţ de 15 lei kilogramul. Urmează pepenii galbeni, ardeii, usturo-iul – are 25 de ari de usturoi –, și așa mai departe. Reprezintă un exemplu de agricultori care fac bani și care își permit să-și plătească facturile, să-și îmbrace copilul, să-l pregătească pentru școală. Au un ban în casă.

Europa Liberă: - Dar acest caz reprezintă o excepţie. Nu vi se pare că autorităţile, care se pretind liberale sau mai mult capitaliste decât socialiste, încurajează totuși un comportament depen-dent de stat. Foarte rar vor-bim despre asigurarea tere-nurilor agricole, doar atunci când ne confruntăm cu grin-dina sau alte calamităţi. În rest, statul, din păcate, se vede silit, din considerente politice, să încurajeze un fel de dependenţă a agricultori-lor. Sau nu este așa?Valeriu Prohniţchi: - Eu am

impresia că autorităţile se tre-zesc niţel la realitate și încearcă să schimbe regulile de joc. Și vedem că, după 20 de ani de paternalism cultivat cu grijă, această schimbare se produce foarte-foarte greu. Nu poţi prin politici, pe parcursul unui an de zile, să schimbi inerţia com-portamentală care e însușită de decenii. Va lua mai mult timp.

Europa Liberă: - Dacă vorbim de reacţia agricultorilor faţă de impozitul de 20 la sută, credeţi că este reprezentati-vă în acest sens?Valeriu Prohniţchi: - Eu cred

că este o reacţie greu de înţeles din punct de vedere econo-mic și, de fapt, am impresia că protestul acestor fermieri, care a avut loc recent, trădează, de fapt, mai mult nedorinţa lor de a renunţa la activitatea din umbră și mult mai puţin arată grija lor privind impactul acestui impozit. Să nu uităm de faptul că TVA este un impozit indirect. Nu este un impozit pe venit care ar fi plătit din veniturile agriculto-rilor. TVA-ul este plătit, în ultimă instanţă, de cel care consumă produsul agricol. TVA-ul nici mă-car nu are incidenţă asupra, să spunem așa, situaţiei fi nanciare a agricultorilor.

Europa Liberă: - La cât mă pricep eu, aceștia sunt niște bani pe care, de fapt, îi ţine omul în mână, îi ia dintr-o parte și-i mută în alta.Valeriu Prohniţchi: - Da, și

trebuie să-i dea în buget. Deci, marea problemă este că, acum, după ce va fi introdus TVA de 20 la sută, nimeni nu va mai dori să procure de la fermierii care-și menţin activitatea în umbră. Deci, fermierii vor trebui să-și vândă produsele în alb. Și iată care este marea dilemă a fermi-erilor care au protestat. Dar și statul cred că putea să impună această regulă fiscală cu mai multă grijă. Puteau, în principiu, să pună 20% și să lase acest impozit pe seama agricultorilor, adică să aștepte ca această taxă să fi e virată în buget. O lăsau pe parcursul a 3-4 ani până când oamenii se deprindeau cu faptul că impozitele trebuie plătite, după care aduceau agricultura, în general, într-un cadru econo-mic normal.

Europa Liberă: - Mă intere-sează dacă modul acesta de abordare, radicalist uneori, din partea agricultorilor, și, mai ales, din partea liderilor din acest domeniu, sau care pretind că îi reprezintă pe agricultori, sau unii care îi împing din spate, dacă acest confl ict între administraţie, autorităţi și agricultori sau liderii lor este reprezentativ pentru ceea ce se întâmplă în agricultură? Dacă aceas-tă confruntare o să împingă lucrurile în direcţia pe care ne-o dorim sau o să tragă agricultura înapoi?Gheorghe Jigău: - Agricultura

va merge pe făgașul nou. Indife-rent dacă asta își doresc cei care trag sforile din umbră. Lucrurile se vor îndrepta pe făgașul cel nou. Cât privește, iată, cealaltă parte a întrebării, nu putem, fără a face ordine în impozitări, în plăţi, în toate lucrurile acestea, să devenim un stat cu o eco-nomie de piaţă adevărată. De fi ecare dată când încercăm ceva nou, cineva iese în stradă.

Uneori chiar rămân mirat – și-a privatizat apartamentul, dar așteaptă să vină cei de la SEL să-i facă reparaţii pe scară, să-i schimbe lacătul sau mai știu eu ce să facă acolo. Haideţi să termi-năm și cu lucrurile acestea și în agricultură. Începând cu 2008, este aprobată Reglementarea de stat cu privire la măsurile de protecţie a solului în cadrul practicilor agricole. Până în momentul de faţă această regle-mentare nu se implementează, pentru că cineva care lucrează pământul se opune.

Europa Liberă: - Dar când vorbiţi despre măsurile de protecţie la ce vă referiţi? Ce sacrifi cii trebuie să facă ţă-ranul ca să-și permită să se gândească la ziua de mâine?Gheorghe Jigău: - Practic,

nu trebuie să facă sacrificii. Doar să respecte niște reguli de prelucrare, de însămânţare, de tratare, de fertilizare și așa mai departe.

Statul ar trebui să înţeleagă că dacă cere ceva de la agricultură, trebuie să înlăture distorsiunile care împiedică dezvoltarea agriculturiiEuropa Liberă: - Să pună mâna pe carte, adică ceea ce spunea Valeriu Prohniţchi?Gheorghe Jigău: - Da. Dacă

aţi citi oricare compartiment din acea Reglementare tehnică aţi vedea că agricultorii nu sunt impuși la cheltuieli suplimenta-re. Însă ei nici asta nu vor să facă. Păi, odată și-odată, trebuie să facem pasul acesta. Sau lăsăm lucrurile așa cum sunt astăzi? Valeriu a observat corect că, anul acesta, agricultura va asi-gura cel mult 10% din Produsul Intern Brut. Dar a cui e vina oare? A secetei, a guvernării? Este vina celor care fac agricultură.

Europa Liberă: - Apropo de secetă. Noi, în fi ecare an, spunem că avem parte de condiţii vitrege, extraordi-nare, pentru că seceta, vi-jeliile, grindina au devenit o normă. Iată că suntem în plină schimbare climaterică, nu cumva ar trebui să por-nim de la acest fapt, domnu-le Jigău?Gheorghe Jigău: - Secete, vi-

jelii, grindină și așa mai departe în spaţiul acesta a nostru au fost tot timpul.

Europa Liberă: - Nu erau te-levizoare atunci ca lumea să afl e asta?Gheorghe Jigău: - Ba nu, alt-

ceva e că fenomenele acestea se produc periodic, decurg cu intensitate mai mare sau mai redusă, odată cu activităţile noastre, cele umane. Spun un lucru la care cred că se vor cruci și unii colegi de-ai mei de breas-lă, dar acesta este nivelul lor de cunoștinţă: cernoziomurile noastre s-au format cu participa-rea secetei. Seceta este unul din cei mai importanţi factori care au favorizat formarea cernozio-murilor în cadrul ecosistemelor de stepă.

Europa Liberă: - Adică, dacă ne lăudăm cu cernoziomuri trebuie să acceptăm și cup-torul care le-a făcut?Gheorghe Jigău: - Da, bineîn-

ţeles. În acest caz, cernoziomul este adaptat să funcţioneze la condiţiile respective. Adică solul are capacitatea de a produce în regim natural, inclusiv în con-diţii de secetă. Dacă noi ne-am conforma la mecanismul lui, la capacitatea lui, la modul lui de a produce, și am lucra în con-formitate cu aceste mecanisme

nu am avea ceea ce avem astăzi. Se vorbește atât de mult de agri-cultura conservativă – o trecere elementară de la lucrările de arătură la lucrările superfi ciale, cu mai puţin consum de energie, de tehnică și așa mai departe.

Europa Liberă: - Dar am au-zit încă de când eram stu-dent, când eram jurnalist începător la „Viaţa Satului”, entuziaști ca dumneavoas-tră care spuneau: hai să nu răsturnăm brazda, ca să răs-colim pământul.Gheorghe Jigău: - Eu nu sunt

doar entuziast, sunt persoană care poartă responsabilitate faţă de ceea ce spune. Vreau să vă aduc un exemplu. În baza unui proiect bine-gândit în gos-podăria Jilca-agromaiac, este vorba despre localitatea Rujniţa din raionul Ocniţa, în toamna anului trecut, am implementat această tehnologie de lucrări reduse. Doar reduse, pentru că suntem la primul pas, și vreau să vă zic că pe unele câmpuri unde am mers pe calea adaptării, au fost obţinute până la 4,8 tone de grâu la hectar, cu costul unei unităţi de producţie de 1,5 lei. Deci, în medie, noi am ieșit pe mai mult de 400 de hectare din gospodăria respectivă cu 3,5 tone grâu la hectar. V-am zis care este costul unei unităţi de producţie.

Europa Liberă: - Asta a fost în condiţii de laborator sau deja în producţie?Gheorghe Jigău: - Nu. Pe 2

000 și ceva de hectare, la orz au fost obţinute 2,87 tone. Vom avea o recoltă foarte bună de floarea-soarelui unde am se-mănat direct, fără lucrări. Până acum se insistă că este nevoie de 35-37 de centimetri de arat și așa mai departe. Noi însă nu am făcut asta. Cum a rămas câmpul după cultura de grâu din toamnă, primăvara s-a mers cu semănătoarea, s-a semănat și vom avea recoltă, dacă nu se întâmplă vreun cataclism.

Europa Liberă: - Domnule Jigău, asta înseamnă că tre-buie să mergem în excursie acolo, unde spuneţi dum-neavoastră.Gheorghe Jigău: - Am or-

ganizat asemenea excursii, iar unii oameni se cruceau. Or, în excursie trebuie de mers nu doar acolo. Trebuie să mergem la Cupcin, la Civeagru, unde anul acesta au fost obţinute 2,8 tone de rapiţă de iarnă în regim semănat direct, și 5 tone de grâu la hectar. Trebuie să mergem în gospodăria Agro Panfilie, din Dondușeni, unde au fost obţinute 7 tone de grâu la hectar, trebuie să mergem în gospodăria Climluţeanu, din raionul Dondușeni, unde au fost obţinute circa 6 tone la hectar. Deci, acolo unde oamenii doresc să lucreze după reguli, sunt obţi-nute și rezultate. Însă ni se pare mai ușor să așteptăm să ne dea ministerul, de parcă ministrul ar ţine banii în buzunar și ar da, așa cum dau părinţii la copii, câte ceva de cheltuială.

Europa Liberă: - Este, așa cum spuneaţi, vorba de ca-zul celui cu apartamentul privatizat care știe cuvântul „dă-mi”.Gheorghe Jigău: - Da.

Europa Liberă: - Întrebarea cârcotașului vreau totuși să o adresez economistului Vale-riu Prohniţchi, ca să mă lămu-rească. Dacă eu, de exemplu, aș cultiva grâu, nu la costuri mici, cum ar fi cazurile enu-merate de domnul Jigău, ci în condiţii tradiţionale, când preţul de cost este destul de ridicat, iar statul mi-ar im-pune niște preţuri care nu-mi convin. Or, statul are nevoie de pâine socială, are niște pături ale populaţiei de care trebuie să se îngrijească și nu

permite ridicarea preţurilor până la nivelul de rentabili-tate pe care și-l doresc agri-cultorii. Cum să împăcăm, în cazul dat, capra și varza?Valeriu Prohniţchi: - Trebuie

să înţelegem că suntem prinși într-un fel de cerc vicios cu toţii. Statul ar trebui să înţeleagă că, dacă cere ceva de la agricultori, trebuie să înlăture disfuncţiile care împiedică dezvoltarea agri-culturii. Disfuncţiile sunt cauza-te inclusiv de legi, regulamente și aranjamente instituţionale prost gândite.

Noi continuăm să credem că pâinea reprezintă un produs social important, în realitate însă, pâinea de mult nu mai acoperă acea cotă din bugetul gospodăriilor casnice cum era în trecut. Oamenii consumă astăzi mai puţină pâine.

În al doilea rând, evident, de pâine ieftină au nevoie unele categorii sociale sărace, dar nu toată lumea are nevoie de pâine atât de ieftină cum crede Guvernul. Deci, decât să men-ţinem preţurile joase la pâine distrugând veniturile ţăranilor, mai bine renunţăm la acest me-canism și compensăm pâinea pentru pensionari sau pentru familiile cu mulţi copii care chiar consumă multă pâine, dar care au venituri mici.

Europa Liberă: - Adică, să-i dai bani de pâine pensiona-rului și să nu ieftinești artifi -cial acest produs.Valeriu Prohniţchi: - Exact.

Businessmanul care face 20 de mii de lei pe lună nici nu simte acel efect de la politica protecţionistă a statului pe care statul crede că ar trebui să o simtă, și nici nu are nevoie de asemenea protecţie. În schimb, pensionarii care au 600 lei pe lună, evident că au nevoie de asemenea suport. Și, în acest caz, e mai bine să emiţi tichete compensatorii pe care le pot utiliza doar pensionarii. Deci, un asemenea mecanism ar aduce și efectul social scontat și nu ar distorsiona funcţionarea meca-nismului agricol, pentru că am impresia că multe aranjamente instituţionale menţin, în mod ar-tifi cial, preţuri joase la producţia agricolă și este evident că ţăranii au dreptul să fi e nemulţumiţi.

Europa Liberă: - De ce nu se face așa cum spuneţi dum-neavoastră?Valeriu Prohniţchi: - Asta e o

întrebare care mă ia pe nepregă-tite, domnule Botnaru. Uitaţi-vă care este, de fapt, mecanismul de politică economică a statului moldovenesc. Cine sunt cei mai activi? Este urbea, pentru că ea dictează marele joc în politică, și evident că Guvernul este, pro-babil, cumva ghidat de faptul că acești cetăţeni din mediul urban sunt cei mai activi, mai activi din punct de vedere politic, de aceea, ar fi bine să nu-i stresăm cu salturi bruște, de exemplu în privinţa preţului la pâine. Ţăra-nii, în schimb, cum stau în satele acelea, departe de civilizaţie, vor sta în continuare. Ei nu știu care sunt preţurile reale de pe piaţă, nu știu să se conecteze la internet să afl e că, spre exemplu, în Ucraina grâul este de două ori mai scump și așa mai departe.

Europa Liberă: - Domnule Ji-gău, cine trebuie să reprezin-te efectiv ţăranii, astfel încât Guvernul să nu mai aibă re-fl exul acesta de a cocheta cu orășenii?Gheorghe Jigău: - Vreau să

adaug câteva cuvinte la ceea ce a spus Valeriu. Am avut ocazia să vizitez foarte multe ţări, foarte multe state, și nicăieri pâinea nu este ieftină, ea este destul de scumpă, deoarece capacitatea de cumpărare a pensionarului este mai mare. Deci, nu produ-sele sunt scumpe, pensiile, sala-riile sunt mici. Iar aici, iarăși, nu învinuiesc statul. Vreau ca omul

să știe – pot fi pensii, pot fi sala-rii, pot fi de toate – dezvoltare de infrastructură, drumuri etc., atunci când vin bani în buget. Ca să vină bani în buget, trebuie să producem, să avem producere, să meargă economia.

Europa Liberă: - Adică ace-lași agricultor să poată lua un preţ bun pe pâine…Gheorghe Jigău: - …Și am

venit la răspunsul la ceea ce m-aţi întrebat, cine trebuie să-l reprezinte pe ţăran. Ţăranul însuși trebuie să se reprezinte pe sine.

Statul trebuie să reglementeze nu exportul, ci importulEuropa Liberă: - Dar n-are cum, n-are timp, el se orga-nizează doar prin sindicat, prin lideri.Gheorghe Jigău: - Haideţi să

nu discutăm acum problema sindicatelor, care, chipurile, îl reprezintă pe ţăran.

Europa Liberă: - Dar știţi că există un sindicat?Gheorghe Jigău: - Da, eu știu

foarte bine.

Europa Liberă: - Poate aţi ui-tat, că multă lume a uitat?Gheorghe Jigău: - Nu, nu, eu

știu foarte bine. De asta și v-am zis: haideţi să nu discutăm acum problema asta. Deci, nimeni nu-l poate impune pe ţăran să-și vândă grâul anume cu preţul respectiv.

Europa Liberă: - Dar când autorităţile, de exemplu, in-terzic exportul? Că am avut și așa ceva.Valeriu Prohniţchi: - Știţi de

ce statul interzice exporturile? Dintr-un refl ex pe care îmi vine greu acum să-l califi c. Statul nu vrea să cumpere grâu la preţuri reale de piaţă. Statul crede că, de fapt, cei care au produs grâul și duc această povară tot ei trebuie să suporte consecinţele.

Europa Liberă: - Da, și îi ali-niază și le spune: de astăzi facem în felul următor.Valeriu Prohniţchi: - Exact.

În nici un caz nu trebuie puse interdicţii la exportul produ-selor agricole, indiferent ce se întâmplă, pentru că, dacă vrei să-ţi faci rezervele de stat pentru a asigura securitatea alimentară, fi i bun și procură grâul la preţul de piaţă.

Europa Liberă: - Ministrul Agriculturii a promis că nu va mai recurge la astfel de metode.Gheorghe Jigău: - Mai este

încă un lucru la care vreau să atrag atenţia. Statul trebuie să reglementeze nu exportul, ci importul. Pentru că, ce se în-tâmplă? Vin de pe piaţa străină roșiile produse în condiţii știute de unul Dumnezeu, care se vând la preţuri mici și care îl obligă pe ţăranul nostru să coboare și el preţurile, în timp ce suportă cheltuieli foarte mari. În acest mod, noi îl înjosim.

Europa Liberă: - Domnule Jigău, știţi mai bine decât mine că dacă în acest lanţ al importurilor n-ar sta că-pușele, termen la modă, de altfel, ar fi foarte simplu de reglementat acest domeniu.Gheorghe Jigău: - Haideţi să

revenim la acel control al calităţii la vamă, control al reziduurilor de pesticide, al nitraţilor și așa mai departe. Așa cum proce-dează cu noi Federaţia Rusă. Să analizăm câteva ore marfa. Corespunde calităţii? De obicei, pe piaţa noastră nimeresc pro-duse care au fost returnate de pe alte pieţe. Nu le-au permis să intre, dată fi ind calitatea proas-tă, și atunci ele vin la noi, aici. Așa cum se aduc, știţi, mașinile

acestea străvechi, să le zic așa, care sunt cumpărate cu 100-200 de euro. Iată, exact așa se în-tâmplă și cu produsele agricole de import: în loc să fi e distruse acolo, undeva, ele ajung la noi pe piaţă.

Europa Liberă: - Dacă am avea și noi un Onișcenko, însă fără apucături politice…Gheorghe Jigău: - Suntem

obligaţi să-l avem, și nu ne tre-buie un Onișcenko. Iarăși însă, trebuie să reglementăm niște lucruri. Dacă mergi la cei de la medicina preventivă să obţii, să zicem, un certifi cat igienic pentru niște roșii, ţi se numește un preţ că nu-ţi mai arde nici să faci ana-liza respectivă. Sistemul acesta de producţie ecologică monito-rizează tehnologia de producere. Europenii au apelat la Regula-mentul 834 și alte regulamente cu privire la producerea ecolo-gică. Regulamentul respectiv nu se referă la calitatea produsului, nu prevede analizarea fiecărui produs dacă conţine una sau alta, ci prevede respectarea unor anu-mitor reguli. Or, dacă regulile se respectă atunci produsul nu mai are nevoie de analize ulterioare. Toată Europa crede în acest lucru, dar noi nu credem.

Europa Liberă: - Adică este exact ca și în cazul vinifi ca-torilor. Dacă condiţiile sunt bune, nu mai verifi ci fi ecare sticlă.Gheorghe Jigău: - Bineînţe-

les. Ţăranul trebuie să mai tragă cu urechea, să mai citească, să mai asculte ce se face în jurul lui. Susţin ceea ce a declarat recent premierul Filat, că în spatele ţăranului stă altcineva. El s-a exprimat așa: milionarii. Dar în faţa ţăranului cine stă? Este asociaţia aceea a fermierilor. Cunoașteţi când, cum se aleg și așa mai departe?

Eu cred că o asociaţie, dacă are interesul să protejeze drep-turile cuiva, trebuie să fi e cea care să-l determine pe cel pe care îl reprezintă să devină cât mai performant, nu să fi e intere-sată să-l menţină la coada sapei. Trebuie să tragă cu urechea, să vadă cine și ce face, iar cei de la oraș, fi indcă am ocazia să spun acum, iar pensionarii trebuie să înţeleagă acest lucru: dacă vrem să avem într-adevăr toate cele necesare pe masă, este nevoie să ne întoarcem cu faţa spre ţărani, spre agricultură.

Europa Liberă: - Valeriu, cum răspunzi dumneata la între-barea aceasta? Cine trebuie să-l reprezinte pe ţăran?Valeriu Prohniţchi: - Păi, ve-

dem că unii ţărani sunt repre-zentaţi de diferite asociaţii, de uniuni. Însă talpa ţării, ca să ne exprimăm așa, pe ţăranii care fac agricultură de subzistenţă, nu are cine să-i reprezinte. Evi-dent, ei nu au spirit de coalizare. Probabil că, în ultimă instanţă, partidele politice sunt cele care ar trebui să le reprezinte intere-sele. Fiecare trebuie să înţeleagă că această masă amorfă poate fi convertită într-un electorat foarte activ și care ar contribui la dezvoltarea ţării.

Gheorghe Jigău: - Dar s-o facă ei singuri, că am avut partid ţărănesc, și cine era în fruntea partidului? S-o facă ei singuri. De asta zic: ţăranul trebuie să se reprezinte pe sine însuși.

Europa Liberă: - Adică să se trezească și, iarăși, îndem-nul este să studieze.Valeriu Prohniţchi: - Sigur că

da. În primul rând din educaţie, din cultură, din citirea manua-lelor, monografi ilor, articolelor scrise în ziare despre cum să cultivi corect un lan de grâu, de exemplu. De aici vine ilu-minarea, trezirea la realitate și ieșirea din evul mediu în care se afl ă astăzi agricultura mol-dovenească.

Sursa: europalibera.org

EUROPA LIBERĂ:

Evul mediu al agriculturii moldoveneşti şi trezirea la realitateEvul mediu al agriculturii moldoveneşti şi trezirea la realitateDirectorul Biroului local al postului de radio Europa Liberă, Vasile Botnaru, în dialog cu profesorul

universitar Gheorghe Jigău, directorul Centrului republican de pedologie aplicată, şi directorul Centrului Expert-Grup, analistul economic Valeriu Prohniţchi, despre agricultura neperformantă şi cauzele ei

10 AUGUST 20128 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERICultur=

„O pasiune n-are nevoie de motivări. Ea nu cere neapărat să fi e înţeleasă şi explicabilă. Dimpotrivă, începe acolo unde

nu mai e nimic de explicat, sfârşind abia când simte din nou

nevoia de lămuriri”. Octavian Paler

G`ndul s=pt=m`nii

DE ZIUA INDEPENDENŢEIDE ZIUA INDEPENDENŢEICALEIDOSCOP

10 augustEvenimenteEvenimente1500: Ștefan cel Mare, domnul Moldovei

(1457-1504), a dăruit Mănăstirii Putna, marea dveră a Răstignirii, broderie monumentală de o valoare deosebită. În colturile lucrării sunt portretele votive ale lui Ștefan și Mariei Voichița

1534: A început înălțarea bisericii “Sf. Dumitru” din Suceava, ctitorie a domnitorului Petru Rareș

1675: A fost înfi ințat “Observatorul astronomic de la Greenwich”. În 1948, Observatorul a fost transferat în castelul Herstmonceux (Sussex). Vechea clădire a observatoru-lui, construită de Wren, s-a păstrat până în prezent, și este înconjurată de un parc în centrul Londrei

1809: Proclamarea independenței statului Ecuador. Sărbătoare națională

1864: Guvernul român a contractat cu casa bri-tanică “Stern Brothers” primul împrumut extern al României (916.000 de lire ster-line, din care statul a primit 679.244 de lire, cu o dobândă de 7 la sută) garantat cu veniturile vămilor

1875: Este pusă piatra fundamentală a castelu-lui Peleș din Sinaia (10/22 august)

1913: Pacea de la București, care consfi nțește sfârșitul războiului și înfrângerea Bulga-riei. Grecia și Serbia își împart Macedo-nia, iar România anexează Cadrilaterul

1919: În cadrul adunării de la Timișoara a șvabilor din Banat, aceștia își dau acor-dul pentru unirea proclamată la Alba Iulia

1920: Marele Imperiu Otoman dispare. Prin semnarea Tratatului de la Sèvres pierde patru cincimi din teritoriul său

1920: A fost semnat, la Sèvres, Tratatul de pace dintre Antanta și Imperiul otoman. Se recunoșteau inclusiv noile granițe ale României. Tratatul nu a intrat în vigoare

1945: Japonia cere pace și capitulează peste 4 zile, punând astfel capăt celui de-al Doilea Război Mondial.

1951: S-a înregistrat cea mai ridicată tempe-ratură din România: +44,5° C în județul Brăila la Ion Sion.

1974: Portugalia recunoaște independența Guineei–Bissau

1995: A fost semnat acordul parțial israeliano–palestinian privind extinderea autono-miei în Cisiordania (Taba; 10–11 august)

NașteriNașteri1709: Johann Georg Gmelin, explorator

german. În 1735, într-o călătorie în Sibe-ria, a descoperit permafrostul, subsolul înghețat permanent (d. 20 mai 1755)

1740: John Frere, arheolog englez; în 1790 a descoperit unelte de silex pe care le-a considerat făcute de oameni preistorici (d. 12 iulie 1807)

1844: Ștefan Călinescu, preot și profesor român, autor de manuale didactice (d. 6 martie 1921)

1845: Abai Kunanbaev, scriitor cazac (d. 1904)1864: Nicolae Filip, medic veterinar și agro-

nom, conducător al primului institut zootehnic din România (d. 15 ianuarie 1922)

1865: Alexandr Konstantinovici Glazunov, compozitor, dirijor și pedagog rus (d.21 martie 1936)

1874: Herbert Clark Hoover, al 31-lea președinte al SUA:1929-1933 (d. 1964)

1878: Alfred Döblin, scriitor și medic german (d. 26 iunie 1957)

1884: Panait Istrati (Gherasim Istrate), scriitor român (d. 1953).

1902: Arne Wilhelm Kaurin Tiselius, chimist suedez, laureat al Premiului Nobel în 1948 (d. 29 octombrie 1971)

1913: Wolfgang Paul, fi zician german, laureat al Premiului Nobel (d. 1993)

1912: Jorge Amado, scriitor brazilian (d. 2001)1914: Witold Malcuzynski, pianist polonez (d.

17 iulie 1977).1927: Barbu Cioculescu, poet, memorialist și

publicist român1929: Tamara Buciuceanu-Botez, actriță

româncă de teatru și fi lm1937: Dan Laurențiu (Laurențiu Ciobanu), poet

și eseist român1942: Nicolae Prelipceanu, poet și jurnalist

român1960: Antonio Banderas, cântăreț și actor

spaniol1971: Roy Keane, fotbalist irlandez1973: Javier Zanetti, fotbalist argentinianDeceseDecese1759: Regele Ferdinand al VI-lea al Spaniei (n.

1713)1802: Franz Aepinus, fi zician și matemati-

cian german; cercetări în domeniul electricității și magnetismului (n. 1724)

1895: Ernst Felix Imman Hoppe-Seyler, biochi-mist german; în 1862 a preparat o formă cristalină de hemoglobină. În 1871 a descoperit invertaza, o enzimă care grăbește conversia zahărului în glucoză și fructoză (n. 1825)

1915: Henry Moseley, fi zician englez. În 1913 a dedus locurile ocupate de elementele chimice în tabelul periodic cu ajutorul spectrelor acestora. A formulat legea numărului de electroni: numărul de electroni al unui element chimic cores-punde cu numărul său atomic (n. 1887)

1981: Vasile Brătulescu, pictor român (n. 1916)2003: Constantin Galeriu, preot, profesor de

teologie român (n. 1918)2003: Jacques Deray, regizor francez (n. 1929).

Prezent la eveniment, Ion Bălteanu,

președintele Uniunii Meșterilor Populari

din Republica Moldova, a menţionat că

intenţionează să organizeze anual astfel de

expoziţii, în colaborare cu Muzeul Naţional

de Etnografi e și Istorie Naturală, sperând că

va reuși să instaureze o tradiţie.

După cum a precizat și președintele

Uniunii Meșterilor Populari din Republica

Moldova, expoziţia „Onorăm Patria prin

creaţia noastră” este și un dialog între gene-

raţii, reunind meșteri de diferite vârste, care

abordează prin diverse tehnici sau viziuni

artistice aceleași meșteșuguri.

Felul în care este concepută și prezenta-

tă expoziţia te duce cu gândul la un scrin

plin cu comorile bunicilor și străbunicilor

noastre, doar că lucrările prezentate, deși

realizate la fel de meșteșugit și rafi nat, nu sunt îngălbenite și nici roase de molii, ci, din contra, respiră de prospeţime și sunt strălucitor de albe, scrobite, gătite de sărbătoare.

Pe bună dreptate, lucrările acestor meș-

teri populari sunt un omagiu adus ţării și

tradiţiilor noastre, obiectele create și recre-

ate de acești meșteri fi ind reminiscenţe ale

unei memorii colective ce vine din timpuri

străvechi.

Lansată pe 8 august, expoziţia este des-

chisă publicului larg până la 9 septembrie.

Veţi avea ocazia să admiraţi aici diverse cre-

aţii meșteșugărești, de la lucrări realizate în

sticlă, tablouri brodate, icoane brodate în

aţă colorată și biser, bondiţe și căciuli, lu-

crări împletite din rafi e sau papură, cioplite

în lemn, bijuterii realizate manual cu biser

sau în stil frivolite, broderii în cruciuliţă și

alte stiluri, dantelă manuală, feţe de mese

ţesute, brodate, croșetate, costume naţi-

onale, batiste, prosoape, mâneșterguri,

poșete, pălării. Nu lipsesc nici obiecte de

mobilier, realizate din stejar, tei, goblenuri,

ceasuri din sticlă, obiecte din ceramică și

multe altele.

De regulă, majoritatea acestor creatori

de opere activează în domenii care nu au

nici o legătură cu arta, meșteșugăritul fiind o îndeletnicire de suflet. Și asta pentru că în Moldova nu poţi supra-

vieţui doar din confecţionarea acestor

capodopere.

La inaugurare a fost prezentat un pro-

gram artistic susţinut de ansamblul etno-

folcloric al Muzeului Naţional de Etnografi e

și Istorie Naturală “Ethnos”, condus de Maria

Stoianov și Tudor Ungureanu, conducăto-

rul grupului etnofolcloric “Ștefan Vodă”.

În recital a mai evoluat interpreta Suzana

Popescu, secundată de poliinstrumentistul

Victor Botnaru, care a propus spre audiţie

Balada “Badiul”, cu o durată de peste 20 de

minute (!), o baladă și o interpretare demnă

de Cartea Recordurilor.

Liliana POPUŞOI, FLUX

O expoziţie cu obiecte de artă populară, menite O expoziţie cu obiecte de artă populară, menite să alunge simptomele crizei de identitatesă alunge simptomele crizei de identitate

18.VII.198018.VII.1980Coadă mare după salam. Chișinău parcă ar fi un

oraș de tineret, însă, observă, când e vorba de ceva hrană la magazin – bătrânii apar roiuri, nu alta. Firește, trebuie să le arăţi respect, să le permiţi să ia peste rând. Confl ictul dintre generaţii ba izbuc-nește, ba se stinge (din precauţie). Ideea de a li se deschide bătrânilor magazine aparte...

22.VIII.198022.VIII.1980Tribunii călimărilor roșii – la naftalina istoriei.Există un gen de indiferenţă ce reiese din

înţelepciune: răbdare, așteptare și seninătate sufl etească, la gândul că lucrurile au un anumit curs, că timpul orânduiește totul. Alt soi de im-pasibilitate – parazitară, ca amestec de lenevie, lașitate și tâmpenie.

21.II.198321.II.1983Pe când Ion Podoleanu era director la Teatrul

„Luceafărul”, avea în repertoriu două spectacole de-ale sale, pe care, vara, în deplasări, le jucau trei echipe de actori. Ce de-a sate, ce de-a venit! Precum se știe, la ţară, mai multe spectacole se joacă sub cerul liber. De aia, când ieșea la balconu-i chișinăuian și vedea ce vedea, soţia dramaturgului ofta cu adâncă tristeţe: „Plouă… Ah, Ioane, iarăși nu se vor juca trei spectacole…”.

În vecinătatea acestui subiect, dar autoironi-zând, Aureliu Busuioc zice că, pe când la „Luceafă-rul” i se juca piesa „Radu Ștefan întâiul și ultimul”, el venea seară de seară la spectacol, să sporească numărul spectatorilor.

23.XII.198323.XII.1983Iulian Nicuţă reproduce un caz relatat de cineva

din vechii colaboratori ai „Culturii”. Lui Vais-curierul i s-a înmânat un editorial, pe care să-l ducă la tipo-grafi e. Ajungând la Piaţa Ilie, împuternicitul trage câteva pahare de vin, pierde editorialul, ajunge la tipografi e, unde-i cere redactorului cap limpede… editorialul… să-l ducă la redacţie! Bietul și beatul de Vais confundase totul, noţiunile, direcţiile. Alarmă! Numărul hebdomadarului e ca și încheiat, însă lipsește editorialul! Vine Iosif Balţan, autorul respectivului articol, pe care îl reproduce din me-morie, dictându-i-l direct linotipistei – curgător, bine articulat stilistic. Vais e salvat, jură că nu mai dă pe la Piaţa Ilie.

24.XII.198324.XII.1983Ieri îl întreb pe Valeriu Babanschi cum a decurs

seara de creaţie a lui Nicolai Costenco (70 de ani) la

US. Îmi răspunde descumpănit, aproape indignat de puţinătatea asistenţei. Diriguitorii unor institu-ţii, care promiseseră că vor asigura prezenţa inte-resaţilor, n-au făcut decât să mintă. Inclusiv, fostul meu coleg Gorincioi de la ziaristică. „Naiba știe ce se întâmplă cu scriitorii noștri… Chiar și atunci când, pur și simplu, se salută cu cineva, se uită cu teamă prin părţi, să nu-l vadă vreun confrate, care nu-l agreează pe cel salutat…”, mai zice Babanschi. Aici îmi vine sub peniţă cazul lui Saint-Simon tatăl: în timp ce-i scria unui amic exilat, este surprins de regele Ludovic al XIII-lea. „Ce scrieţi acolo?” întreabă suveranul. „O scrisoare, sire”. „Să văd”. Regele citește mesajul, după care face: „E foarte bine, însă trebuie să i te adresezi cu Monseniore. Ai s-o rescrii, punând Monseniore…” Amicul fusese exilat din ordinul regelui…

26.XII.198326.XII.1983Dumitru Trifan, pictorul săptămânalului „LA”,

povestește că are un vecin care cam îi dă cu pa-harul și, fi rește, nu e totdeauna în bani, – vine să împrumute. Și vine cam des, deranjându-l pe Trifan de două ori: când împrumută și când întoarce îm-prumutul. Odată însă, pictorul îi spune să ia banii (10 ruble) de colea, de pe dulapul de lângă ușa ate-lierului, precizând: „Când îi întorci, tot acolo îi pui”. Într-adevăr, după aceea vecinul se întreţinea foarte puţin: lua banii sau îi aducea, punându-i la loc, și tot așa. Odată însă, vecinul dă iar glas, că a venit să împrumute, că… „Bine, ia banii de pe dulap”, face Trifan, aplecat peste ilustraţiile pe care le pregătea pentru „LA”. „Dar acolo, pe dulap… banii nu-s…”, face timid, sotto voce, vecinul. „De unde să fi e, dacă nu i-ai pus la locul lor?” întreabă calm creditorul. Resemnat, vecinul sâcâitor se retrage…

7.I.19847.I.1984Iulian Nicuţă îl întreabă pe T.:– Înveţi la cursurile superioare de literatură de

la Moscova?– Nu. Nu m-au luat, – răspunde T.– Nu ai trecut la examene?– Acolo nu sunt examene…Atunci eu zic.– Vezi, pe liber – și nu ai trecut, dar să mai fi fost

și examene…

11.I.198411.I.1984În troleibuz – un bărbat tip-actorul Oleg Iankov-

ski din fi lmele lui Tarkovski, dar nu prea îngrijit în toate ale lui. Are tatuat pe mână numele: Lucica. E împreună cu o femeie grăsuleană-bondoacă, din cele cărora le place să se reţină la bucătărie nu doar pentru a pregăti bucatele. Buzele date cu ruj extras parcă din miez de harbuz răscopt, bărbie dublă cu văluriri în relief. Nu cred să fi fost ea… Lucica…

15.I.198415.I.1984Ieri – călătorie la Odesa, ocazie oferită de de-

plasarea echipei de fotbal „Nistru” pentru două meciuri amicale cu „Cernomoreţ”. Eu și cu Hari Mo-raru – cu gândul la librăria „Drujba”. Pavel Ciobanu, căpitanul echipei chișinăuiene, e la tratament la un sanatoriu din Odesa. El ne-a dus cu automobilul la librărie, dar cu fel de fel de peripeţii – prinse a circu-

la pe strada Deribasovskaia, care e doar pietonală!

Ba chiar încetinea printre lume și noi întrebam prin

portiera întredeschisă unde ar fi librăria „Drujba”.

Un om binevoitor, dar foarte surprins de situaţie,

face: «Тікайте, хлопці, а то міліція не прощає!»

(Ștergeţi-o de aici, băieţi, că miliţia nu iartă!).

Anatol Borș, antrenorul echipei „Nistru”, po-

vestește cum Vladimir Curbet, maestru-coregraf,

îi spunea: „Tov. Anatol, să te gândești bine cum iei

băieţii, dacă vrei să faci fotbal adevărat. Ascultă

’ncoa, ce-am observat eu la ansamblul de dansuri

„Joc”. Uite, ca mâine-poimâine avem un concert de

mare responsabilitate. Și eu vin în faţa colectivului,

vorbindu-le încet, gospodărește despre faptul că

trebuie să facem tot posibilul ca să iasă bine. Și ce

crezi că se întâmplă? La concert ei dansează în felul

cum le-am vorbit eu – domol, încet, fără mari efor-

turi și emoţii artistice. Însă atunci când îi iau din

scurt, mai ridic vocea, mă aricesc spre ei – băieţii

din „Joc!” dansează foc! Așa că vezi mata – cum ai

să vorbești cu ei, așa au să-ţi joace fotbal”.

16.I.198416.I.1984Vestea că a decedat Simion S. Cibotaru, zis,

simplu, S.S.

Anumitor tipi din Orient li se pare deja depășită

formula: omul pentru om este lup. Aduc în prim-

plan constatarea că în fi ecare om sălășluiește… un

rechin. De unde vine? Din remarca din manualele

de biologie ce spun că, la 3 săptămâni, embrionul

uman este foarte asemănător cu embrionul de 3

săptămâni al rechinului, venindu-i greu să le deo-

sebească până și unui specialist experimentat. Joc

pervers de asociaţii?...

21.VII.198421.VII.1984Pe când editura „Cartea moldovenească” era

încă la Botanica, în curtea ei prea se înmulţiseră

diverse prăsile de câini (cam pe când Paul Mihnea

scrisese cartea de poeme „Hingher și Demiurg”). În-

tr-o zi, telefonează Vasile Coroban. Zice: „Tovarăși,

câinii ceia ai dumneavoastră nu dau voie să intre

în editura tuturor scriitorilor sau numai criticilor?”

Vorba e că V. Coroban într-adevăr fusese atacat de

potăi, după care a renunţat să mai intre în editură,

întorcându-se acasă. Dar, paradoxal, până atunci,

potăile nu puseseră pe fugă pe niciun alt autor.

Astfel că viaţa jucă o festă cu alegoriile despre

situaţia criticilor literari.

Ieri am făcut cunoștinţă cu Victor Bahcevan. Nu

pot spune ce fel de pictor este, încă nu i-am văzut

lucrările. Dar pot să-mi fac o impresie despre ca-

racterul său – sensibil la mutaţiile psihologice din

fi rea tineretului contemporan (el are 29 de ani);

informat, în stare de judecăţi estetice. Profesează

yoga, își pune serios la încercare voinţa. Cunoscă-

tor al zodiacului, dar, pare-se, prea se lasă încătușat

de prejudecăţi când trage concluzii despre anumiţi

oameni. Calculând după zodiac, e foarte ușor să

pui lumea în scheme. Psihologia e, totuși, mai

mobilă, mai imprevizibilă.

Leo BUTNARU

DE PE TIMPUL COZILOR DUPĂ SALAM(Pagini de jurnal)

NOI DIMENSIUNI ARTISTICE

Artă fără frontierePeste 130 de lucrări din domeniul picturii, artei decorative și sculpturii au adunat admi-ratorii frumosului la expoziţia reprezentativă „A new myth of creation”. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Obștească Centrul Cultural „ARTELIT” din Republica Moldova la Centrul Expoziţional „C. Brâncuși” la sfârșitul lunii iulie și a cuprins lucrările artiștilor plas-tici membri ai Centrului Cultural „ARTELIT” din Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Rusia, Turcia, India, Canada ș.a.

Majoritatea lucrărilor expuse au fost realizate la Tabăra de Pictură organizată de Centrul Cultural „ARTELIT” într-o zonă pitorească din republică, unde, timp de zece zile, artiștii plastici au avut posibilitatea de a se exprima prin intermediul limbajului artistic. Multitudinea de stiluri, tehnici și idei au dat posibilitate oaspeţilor vernisajului să se regăsească în operele artiștilor, iar invitaţii speciali, artiști plastici din India (Virendra Shah, Samar Yusuf) și Turcia (Agafi a Yeğen) au culminat evenimentul cu o prezentare a obiceiurilor ţărilor pe care le reprezintă.

Este o premieră pentru Republica Moldova de a colabora cu artiști plastici din India. Schimbul cultural bilateral a început odată cu participarea președintelui Centrului Cultural „ARTELIT”, Elvira Cemorta-Voloșin, la Simpozionul Internaţional de Pictură și Sculptură din orașul Gulbarga, India, în toamna anului 2011. În baza acordului încheiat, 2 artiști plastici au fost invitaţi pentru a participa la Tabăra de Pictură din Tescani, Bacău, România, organi-zată de Muzeul Naţional „George Enescu”, în colaborare cu Secţia „Dumitru și Alice Rosetti - Tescanu - George Enescu” și Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” pentru schimb de experienţă. Ulterior, la invitaţia Centrului „ARTELIT”, Virendra Shah și Samar Yusuf au venit și în Republica Moldova pentru a participa la Tabăra de pic-tură și la expoziţia de grup. Impresionaţi de peisajul și atmosfera din Moldova, ei au realizat numeroase lucrări în care se regăsesc și simboluri din religiile existente în India. O altă trăsătură distinctivă ar fi și gama cromatică pe care o utilizează.

Ceea ce a conferit un anumit șarm expoziţiei găzduite de Centrul Expoziţional „C. Brâncuși” a fost măiestria în combinarea diverselor stiluri artistice, care a fost posibilă odată cu partici-parea artiștilor reprezentanţi ai diferitelor culturi.

Sperăm că Centrul Cultural ARTELIT ne va bucura și pe viitor cu alte experienţe noi și utile pentru cultura noastră, în pofi da greutăţilor cu care se confruntă uneori în organizarea acestor evenimente.

Natalia PROCOP, pentru FLUX

La Muzeul Naţional de Etnografi e și Istorie Naturală a fost verni-sată expoziţia cu genericul „Onorăm Patria prin creaţia noastră”. Evenimentul este dedicat Zilei Independenţei Republicii Moldo-va, expoziţia în sine reprezintă, de fapt, nu doar o dare de seamă a activităţii celor mai iscusiţi meșteri din cadrul Uniunii Mește-rilor Populari din Republica Moldova, ci și un omagiu adus celor care pe parcursul acestui an își sărbătoresc jubileul: 40, 50, 60, 70 de ani. Deci, nu este doar o ilustrare a măiestriei meșterilor, ci și o formă de socializare și interacţiune a acestora cu alţi colegi, dar și cu publicul larg. De menţionat că această expoziţie reu-nește lucrări ale 18 meșteri populari din mai multe localităţi ale Republicii Moldova, precum: Mihai Chicot, Galina Hripuncova, Valentin Colin, Constantin Cojan, Victoria Rusu, Antonina Rusu, Andrei Sclifos, Valentina Ţurcan, Liuba Șveţ, Niculina Tcacenco, Elena Musteaţă, Elena Ivanova, Ala Creangă, Nina Ţernă, Tatiana Tepluhina, Victor Sosnovţev, Nicolai Proţenco, Alexandru Cheleș.

10 AUGUST 2012 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI FiatLUX

„Înainte de a scoate monumentul lui Lenin de la MoldExpo, scoateţi-l pe Lenin din Constituţia Moldovei!”- Părinte Savatie, aţi lipsit suspect de multă vreme din mass-media moldovenească și de pe internet. Între timp, s-au întâmplat niște lucruri: homosexualii au obţinut o lege care să-i protejeze, Alianţa a fericit poporul cu alegerea unui președinte care învaţă a citi discursuri de pe foaie și care merge la Bruxelles după indicaţii; co-muniștii au declarat că lupta cu legea nediscriminare este sensul existenţei lor ca partid și au revenit în Parlament. La Chișinău, dar și prin raioane, liberalii luptă cu monumen-tele leniniste, iar mai nou, în lupta aceasta s-a angajat și Parlamentul, care a interzis folosirea simbolurilor comu-niste. Îmi amintesc că Sfi nţia Voastră încă în 2009 sugeraţi necesitatea scoaterii simbo-lurilor comuniste în afara le-gii. Cum credeţi, de ce acest lucru s-a realizat anume acum și care vor fi consecin-ţele acestei decizii politice pentru societatea noastră?- Lupta pentru simboluri

este ultima și cea mai impor-tantă luptă pe care o duc cu-ceritorii dintru începuturi. Așa cum noi ne apărăm Crucea, ca-re-l prefi gurează pe Hristos, tot așa dracii de multe feluri și-au făcut simboluri și le-au înmânat oamenilor care îi slujesc. De la Hristos încoace, orice simbol în afara Crucii este un simbol străin și, prin urmare, ostil Cru-cii. Masoneria internaţională a mers până acolo încât și-a însu-șit diverse reprezentări ale cru-cii ca simbol al răului. De aceea, astăzi e de o mie de ori mai greu să te orientezi în această luptă pentru simboluri.

Observaţi că imperiul ate-ist-sovietic a scos crucile de pe biserici și le-a înlocuit cu steaguri. Ei înţelegeau că pu-terea Bisericii nu e în ziduri, ci în Cruce. Când sugeram inter-zicerea simbolurilor comuniste prin lege în locul hărţuielilor prin intermediul Procuraturii împotriva demnitarilor comu-niști, propuneam o luptă prin-cipială. Dar actuala guvernare a demonstrat că nu are prin-cipii, ci doar ambiţii și că nu a fost în stare de o luptă corp la corp cu comunismul. Au aplicat lovitura într-un moment când animalul comunist era deja la pământ, sleit de propria ură și măcinare, ceea ce face prezenta lege lipsită de graţia pe care ar fi avut-o trei ani în urmă. E ca o vânătoare regală când anima-lul este împușcat în cușcă sau ca o coridă în care toreadorul își obosește taurul cu elicopte-rul, apoi vine și îi înfi ge suliţa în ceafă când animalul este jos.

Această alianţă ciudată își va arăta verticalitatea nu prin scoa-terea monumentului lui Lenin de la MoldExpo, ci atunci când îl va scoate pe Lenin din Constitu-ţia Moldovei. Principalul punct

al Constituţiei adoptate chiar în noiembrie 1917 și formulate de Lenin personal era decretul despre libertatea de conștiinţă în care primul punct prevedea „separarea Bisericii de stat și a școlii de Biserică”. Constituţia actuală a Moldovei este fi delă acestui precept leninist care a motivat exterminarea a zeci de milioane de oameni și cu care ne lovesc din nou activiștii noii ordini mondiale.

Logica ne dictează că atunci când declari simbolurile comu-niste și pe Lenin în afara legii, ca fi ind criminale, trebuie să o începi de la abrogarea consti-tuţiei lui Lenin. Monumentului lui Lenin de la MoldExpo i se în-chină Voronin și babele, iar lui Lenin din constituţia Moldovei i se închină așa-zisa societate civilă „nediscriminată” cu toţi sprijinitorii lor occidentali.

„Treaba cu introducerea religiei în şcoli e o joacă”- Daţi-mi voie să vă contra-zic. Pentru că totuși, Mitro-polia Moldovei a obţinut in-troducerea religiei ca obiect de studiu în școli, încă pe timpul când ministru al Edu-caţiei era un om din parti-dul lui Urechean, care a fost înghiţit de un alt partid. Nu putem spune că nu avem religie în școala. Problema e că, de la o vreme, avem tot mai puţine școli pentru că Banca Mondială și Fondul Monetar Internaţional cer optimizarea bugetelor pen-tru educaţie.- Treaba cu introducerea

religiei în școli e o joacă. Ce să vorbim, dacă nici academia noastră teologică nu are statut de școală, nu e recunoscută de stat. Teologia nu face parte din obiectele academice de studiu, așa cum e în marile universi-tăţi europene și americane. Și atunci despre ce vorbim? Ce s-a introdus în școli? O disciplină care nu e obiect de studiu re-cunoscut de stat și de aceea nu poate fi obligatoriu. E ca și cro-șetatul sau cursurile pionierești de traforaj.

Mai întâi trebuie schimbat statutul Bisericii, al religiei în-tr-o societate majoritar orto-

doxă, precum și statutul teolo-giei între celelalte discipline de studiu, abia apoi să se treacă la elaborarea unei forme potri-vite pentru predarea teologiei elementare în școli. Altminteri, totul are aspectul unei concu-renţe electorale dintre Biserică și cei care se denumesc cu em-fază „societate civilă” și care au aceleași metode și argumente ca și asociaţiile luptătorilor ate-iști din anii 20-30 ai secolului trecut.

”Dacă televiziunea şi noile tehnologii ar avea o mai mare putere de persuasiune decât cartea, Hristos Dumnezeu ar fi făcut televiziunea şi internetul cu două mii de ani în urmă şi nu ne-ar fi lăsat o Evanghelie scrisă, ci un fi lm”- Aici vă dau dreptate. Pentru că nu trece o seară în care să nu îi vedem la televizor pe reprezentanţi ai societăţii civile specializaţi în discre-ditarea și marginalizarea Bisericii ca factor de opinie

și decizie în societate. Avem o ceată de ong-iști în frunte cu Ostaf, Bărbăroșie, Brega și Fonari care trâmbiţează despre statul secularizat în care, vedeţi dvs., societatea civilă poate și trebuie să se implice în politicile sociale ale statului, iar sfera de ac-tivitate a Bisericii trebuie să se limiteze la a boteza, a în-gropa și a îngriji de invalizi. E adevărat că în aceleași emi-siuni apar tot mai des și feţe bisericești sau oameni care, zic ei, reprezintă Biserica. Credeţi că aceste apariţii te-levizate sunt un mod efi cient de apărare a Bisericii?- Televiziunea în Moldova

a devenit un loc al minciunii. O spun cu experienţa omului care a lucrat în televiziune. Am avut libertatea de a concepe și realiza o emisiune de autor de 45 de minute la o oră de maxi-mă audienţă. Dar asta până în momentul în care persoanele pe care le pomeniţi au văzut în ieșirea unui „popă homofob” la televizor un pericol la adresa statului secularizat.

Există o înregistrare a unei ședinţe a acestor activiști în care ei îmi pomenesc numele și fac un plan prin care să-mi atace emisiunea la CCA. Nu s-a ajuns la asta, deoarece eu nu încălcam nici legislaţia, nici co-dul deontologic al jurnalistului, exprimând doar adevărurile creștine care îi deranjează. La scurt timp după aceea, mi s-a propus un târg prin care eu mi-aș fi păstrat emisiunea cu condiţia să nu mai ating câteva teme.

Partea cu haz a întâmplării este că domnul Ţopa, patronul televiziunii, m-a asigurat într-o discuţie particulară că nu știa nimic despre ruperea contrac-tului meu cu Jurnal TV și m-a rugat să revin. Fără nici o ran-chiună personală, am consi-derat nedemn din partea mea să mă întorc într-o televiziune unde oamenii pot fi cumpăraţi sau vânduţi la nevoie și unde homosexualii dictează. Mă în-treb doar: cine sunt acești măs-cărici care au puterea să dicteze politici editoriale trecând peste voia patronilor?

Așadar, în condiţiile în care televiziunile din Moldova pri-

mesc fonduri guvernamentale și externe cu scopul declarat de a face lobby unor legi și ati-tudini anticreștine, ieșirea pre-oţilor la televizor este zadarni-că și poate avea chiar un efect invers. Dar nu numai preoţii, ci și jurnaliștii cu verticalitate au ajuns să fi e persecutaţi pentru opinie, demiși din funcţii și în-locuiţi cu persoane dubioase care nu au nici pregătirea pro-fesională necesară și nici caris-

mă, postura lor fi ind aceia de DJ într-o discotecă de la ţară. Intraţi pe blogurile lor și vedeţi că fac greșeli de ortografi e, ca să nu mai vorbesc de logică, in-admisibile și pentru un copil de clasa a șasea. Unora ca aceștia li s-au încredinţat politicile edito-riale ale noilor televiziuni.

Putem declara cu fermitate că în Moldova, oamenii sunt persecutaţi pentru opinie, iar libertatea presei a apus cu de-săvârșire. Eu personal am refu-zat după aceea toate invitaţiile de la mai multe televiziuni de la noi de a participa la vreo dez-batere sau emisiune, ceea ce îi îndemn să facă, măcar pentru o vreme, pe toţi cei care au o cre-dinţă dreaptă.

Creștinii trebuie să se întoar-că la carte. Este o minciună că televiziunea și noile tehnologii au o mai mare putere de persu-asiune decât cartea. Dacă ar fi fost așa, Hristos Dumnezeu ar fi făcut televiziunea și interne-tul cu două mii de ani în urmă și nu ne-ar fi lăsat o Evanghelie scrisă, ci un fi lm. Mitropolia are nevoie de o bibliotecă serioasă în centrul Chișinăului care să fi e deschisă pentru toţi cei care doresc să cunoască frumuseţea moștenirii creștine.

„În ce-l priveşte pe Marian Lupu sau alt membru al Alianţei care îndrăznesc să traseze limite Bisericii lui Hristos, le spun că părerile lor tulburi nu vor călăuzi niciodată popoare”- Mai multă lume și, în spe-cial, credincioșii s-au arătat surprinși de reacţia preșe-dintelui Parlamentului Repu-blicii Moldova la Declaraţia Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse în legătură cu adopta-rea legii egalităţii de șanse în care conducătorii Bisericii exprimau „dezacordul prin-cipial cu orice tentative de a declara viciile nefi rești drept normă”, remarcând că „Bi-serica protestează ferm îm-

potriva legalizării viciului, a declarării comportamen-tului păcătos drept normă și cheamă să păstrăm prin-cipiile morale ale societă-ţii”. Marian Lupu a declarat atunci pe un ton foarte grav: „Nimeni nu este în drept să indice statului suveran și independent Republica Mol-dova ce să facă!”. Ar însemna că ONU poate recomanda statului Republica Moldova anumite politici sociale și de alt fel, Uniunea Europeană face de mult acest lucru, iar Biserica trebuie să stea cu-mincioară în banca ei și să intervină în viaţa cetăţenilor doar atunci când aceștia au nevoie să fi e înmormântaţi? Cine este interesat să înstră-ineze Biserica Ortodoxă de viaţa credincioșilor ei?- Replica Sinodului Bisericii

Ortodoxe Ruse a fost o necesi-tate canonică. Ea nu ar fi venit dacă Mitropolia Moldovei ar fi avut o poziţie unitară. Dacă această chestiune a ajuns să fi e discutată de Sinodul de la Mos-cova, care este cel mai numeros sinod din lumea ortodoxă (și în care mitropolitul Moldovei este membru permanent), atunci problema a atins cotele de sus ale gravităţii. Ortodoxia riscă,

în cazul Moldovei, să piardă cla-ritatea evanghelică în privinţa a ceea ce este păcatul.

Este evident că Sinodul Bi-sericii Ortodoxe Ruse a fost pus într-o situaţie incomodă, aceea de a provoca acuzaţia lui Mari-an Lupu de amestec în treburile statului. Totuși, această acuza-ţie este infamă pe lângă acu-zaţia de complicitate la legali-zarea păcatului. Sinodul a ales să rămână fi del Evangheliei cu preţul unui scandal. Sminteala din popor a fost astfel înlătu-rată.

În ce-l privește pe Marian Lupu sau alt membru al Alianţei care îndrăznesc să traseze limi-te Bisericii lui Hristos, le spun că părerile lor tulburi nu vor călă-uzi niciodată popoare, decât în prăpastia cu orbi. Astăzi Biseri-ca a primit declaraţia de război din partea mai-marilor lumii și este vremea să ieșim din vraja părelnicii libertăţi: să ne înar-măm cu armele luminii și să ne îmbrăcăm în armura dreptăţii că de acum înainte nu vom pri-mi decât lovituri. Noaptea e pe sfârșite, ziua este aproape.

Interviu realizat de Igor PÂNZARU

iulie 2012

Sursa: ioanatan.wordpress.com

Declaraţia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse în legătură cu adoptarea „Legii privind asigurarea

egalităţii” în Republica MoldovaDocument adoptat la ședinţa Sfântului Sinod al Bisericii Document adoptat la ședinţa Sfântului Sinod al Bisericii

Ortodoxe Ruse din 7 iunie 2012 (jurnalul nr. 47)Ortodoxe Ruse din 7 iunie 2012 (jurnalul nr. 47)

Astăzi Moldova își făurește viitorul, care depinde nu doar de reformele politice și economice, dar și de starea morală a oa-menilor. Dorinţa de a acţiona în conformitate cu înaltele norme morale și a crește spiritual este principala chezășie a transfor-mării vieţii societăţii.

La 25 mai 2012, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat „Legea privind asigurarea egalităţilor”. Nu poate să nu ne bucu-re faptul că legea apără familia, bazată „pe căsătoria de comun acord între un bărbat și o femeie”. Această prevedere a fost in-trodusă în lege în rezultatul discutării proiectului de lege și ia în considerare punctul de vedere al creștinilor ortodocși.

Totodată, Biserica Ortodoxă remarcă în unele articole ale le-gii, adoptate în pofi da voinţei majorităţii cetăţenilor Republicii Moldova, un pericol pentru integritatea morală și spirituală a societăţii moldovenești. Această lege poate fi folosită pentru a limita critica homosexualităţii, pentru a interzice să numești comportamentul homosexual drept păcat. Legea interpretează destul de larg termenul de discriminare, fără a ţine cont de con-vingerile religioase tradiţionale.

Experienţa duhovnicească și pastorală mărturisește că, în majoritatea cazurilor, comportamentul homosexual este o consecinţă a liberei alegeri a omului. De aceea, a egala așa-nu-mitele minorităţi sexuale cu minorităţile naţionale, de rasă sau sociale, este absolut incorect.

Sfântul Sinod declară că edifi carea cu succes a vieţii într-un stat nu poate fi însoţită de respingerea rădăcinilor spirituale ale acestuia. Viitorul ţării trebuie să fi e construit pe fundamentul acelor tradiţii în care a trăit în decursul secolelor poporul mol-dovenesc.

Suntem convinși de necesitatea protecţiei depline a demni-tăţii, libertăţii și drepturilor omului. Dar ignorarea dimensiunii morale a drepturilor și libertăţilor ameninţă să submineze auto-ritatea concepţiei acestora.

Ne exprimăm dezacordul principial cu orice tentative de a declara viciile nefi rești drept normă. Poziţia Bisericii în această problemă se întemeiază pe Revelaţia Divină, pe cuvintele Mân-tuitorului nostru Iisus Hristos: „Iar cine va sminti pe unul dintr-aceștia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui să i se atârne de gât o piatră de moară și să fi e afundat în adâncul mării. Vai lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala” (Matei 18:6-7).

Biserica și-a exprimat clar poziţia sa în timpul elaborării și discutării legii. Dar, cu regret, solicitările nenumărate ale Mi-tropoliei Chișinăului și ale altor confesiuni de a exclude din proiectul de lege termenul „orientare sexuală” au fost ignorate. Propunerile Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova privind crearea unei comisii pentru a analiza detaliat și a îmbunătăţi proiectul de lege nu au fost luate în considerare.

Biserica Ortodoxă percepe orice păcat ca pe o boală și aș-teaptă cu speranţă pocăinţa și vindecarea duhovnicească a oa-menilor care suferă de păcat sau altul. Biserica nu condamnă păcătosul, dar se roagă pentru eliberarea acestuia de sub pute-rea păcatului. În același timp, Biserica protestează ferm împo-triva legalizării viciului, a declarării comportamentului păcătos drept normă și cheamă să păstrăm principiile morale ale socie-tăţii ca temelie a existenţei ei armonioase.

Ieromonahul Savatie BAŞTOVOI:

„Biserica a primit declaraţia de război din partea mai-marilor „Biserica a primit declaraţia de război din partea mai-marilor lumii… De acum înainte să ne aşteptăm doar la lovituri”lumii… De acum înainte să ne aşteptăm doar la lovituri”

Despre locul Bisericii în noua societate molda-vă./Despre tehnicile moderne de persecuţie. Închiderea emisiunii „Pietrele vorbesc”./Despre declaraţia Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse și „bâlbâielile” lui Marian Lupu./Despre simbolu-rile comuniste, internet și lupta televiziunilor pentru minţile umane

Ieromonahul, jurnalistul și scriitorul Savatie Baștovoi, din calitatea sa de membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova și membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, sparge gheaţa și vine cu dezvăluiri interesante care demonstrează o altă perspectivă a ceea ce cred oamenii despre libertatea de conștiinţă și libertatea de opinie. Dezvăluirile sunt făcute în exclusivitate pentru ioanatan.wordpress.com după mai bine de un an de tăcere, timp în care a preferat să se ocupe de literatură. Între timp, romanul său „Iepurii nu mor” a apărut în Franţa printr-un concurs or-ganizat de Centrul Naţional de Carte al statului francez, fi ind publicat de prestigiosul grup edi-torial „Actes Sud”. Publicaţii precum „Le Monde”, „Le Figaro”, Le Point”, „La Vie” ș.a. i-au consacrat cronici generoase în care îl numesc „perla li-terară ce vine din Moldova” și chiar „un soi de geniu polivalent” („Le Figaro”). Doar presa din Moldova a tăcut cu ostentaţie despre una dintre cele mai importante ieșiri culturale de după 90 a unui basarabean în spaţiul cultural european. În această toamnă, mult discutatul său roman „Dia-volul este politic corect”, pe care Radio France Internaţional l-a acuzat că „abuzează de liberta-tea de expresie”, urmează să apară în Rusia.

Savatie Baștovoi într-o discuţie despre comunism Savatie Baștovoi într-o discuţie despre comunism și totalitarism cu fi losoful francez Gérard Poulouin și totalitarism cu fi losoful francez Gérard Poulouin

(unul dintre întemeietorii Universităţii Populare (unul dintre întemeietorii Universităţii Populare din Caen). Lansarea ediţiei franceze a romanului din Caen). Lansarea ediţiei franceze a romanului

„Iepurii nu mor” la Biblioteca din Saint-Lô„Iepurii nu mor” la Biblioteca din Saint-Lô

Cu Scott Lively, după fi lmarea emisiunii Cu Scott Lively, după fi lmarea emisiunii „Pietrele vorbesc”„Pietrele vorbesc”

Ieromonahul Savatie Baștovoi cu Patriarhul Ieromonahul Savatie Baștovoi cu Patriarhul Teoctist, mitropolitul Germaniei, Serafi m, și Teoctist, mitropolitul Germaniei, Serafi m, și

arhiepiscopul Tomisului, Teodosie arhiepiscopul Tomisului, Teodosie

Sfi nţii – învăţătorii noştriPe 7 august, ziua prăznuirii Sfi ntei Teodora de la Sihla, Înaltpreasfi nţitul Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a ofi ciat, împreună cu un sobor de preoţi și diaconi, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la mănăstirea „Sfânta Teodo-ra de la Sihla și Sfântul Teodor Tiron” din satul Ulmu, raionul Ialoveni, cu ocazia sărbătoririi a unuia din cele două hramuri ale acestui așezământ monahal (stareţă – Egumena Macrina Ursu).

În cuvântul său de învăţătură, Înaltpreasfi nţitul Mitropolit și Exarh Petru s-a referit la viaţa Cuvioasei Teodora și la rolul sfi nţilor în creșterea noastră duhovnicească.

Între altele, Înaltpreasfi nţitul Petru a spus: „Sfi nţii sunt pentru noi învăţători și modele de urmat. Viaţa lor curată și sfântă este exemplu pentru noi. Ei ne învaţă cum să ne pregătim pentru via-ţa veșnică. Sfi nţii ne-au demonstrat că omul poate ajunge până la vrednicia îngerească. De la sfi nţi învăţăm cum să ne rugăm, de ce trebuie să postim și la ce ne ajută ascultarea”.

Referindu-se la Sfânta Teodora de Sihla, Înaltpreasfi nţitul Mitro-polit și Exarh Petru a afi rmat: „Sfânta Teodora, prin ascultare, sme-renie, post și rugăciune, a câștigat un loc aparte printre aleșii lui Dumnezeu. A câștigat Împărăţia Cerurilor și ne-a arătat și nouă că dacă facem voia lui Dumnezeu, putem să ajungem la asemănare cu El. Sfânta Teodora este de un neam cu noi, a vorbit aceeași limbă, a trăit o perioadă în părţile Ismailului, dar prin viaţa ei curată a câști-gat trecere în faţa lui Dumnezeu.

Să-i cinstim pe sfi nţi și să o chemăm în rugăciunile noastre pe Sfânta Teodora, care nu ne va lăsa fără ajutor”.

După Sfânta Liturghie, Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei i-a decorat pe domnii Tudor Coșleţ și Oleg Baban și pe doamna Lidia Coșleţ cu distincţia mitropolitană „Crucea mitropolitană pentru mi-reni”. Înaltele distincţii au fost acordate de către Înaltpreasfi nţitul Mitropolit și Exarh Petru pentru sprijin constant acordat mănăstirii „Sfânta Teodora de la Sihla și Sfântul Teodor Tiron” din satul Ulmu. Domnul Tudor Coșleţ, pentru faptele sale de bun creștin, a fost de-corat și de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel cu distincţia bisericească – Ordinul Sanctus Stephanus Magnus.

Mănăstirea de la Ulmu, Ialoveni, este singura mănăstire din Ba-sarabia care o are ca ocrotitoare spirituală pe Sfânta Teodora de la Sihla.

Toţi creștinii prezenţi la sfânta slujbă, conform tradiţiei crești-ne, au fost invitaţi la o agapă creștinească. Și anul acesta agapa a fost oferită de către dl Mircea Coșleţ, fi ul dlui Tudor Coșleţ, care la 7 august își sărbătorește ziua de naștere. Domnul Mircea Coșleţ, în felul acesta, Îi aduce o mulţumire lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

10 AUGUST 201210 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Salată cu şuncă, măsline, brânză feta, rucola şi crostini

Ingrediente: 1 pâine ţărănească, ulei de măsline, pentru stropit, 18 felii de șuncă Serrano, 200g de brânză feta, 40 de măs-line grecești negre, 1 mână de rucola, 1 lingură miere

Mod de preparare: Crostini trebuie făcuţi cu cel mult 15 minute înainte. Se taie pâi-nea în felii de 1,5 cm grosime și se unge cu ulei de măsline. Se încinge o tigaie-grătar și se prăjește pâinea în mai multe tranșe, până ajunge crocantă la exterior, dar încă moale la interior. Se împrăștie șunca pe platou, se rupe brânza feta în bucăţi ne-regulate de mărimea unei nuci și se îm-prăștie peste șuncă. Se presară măslinele și frunzele de rucola. Se stropește cu ulei de măsline, apoi cu miere. Se pun crostini pe un platou separat sau într-un bol și se servesc lângă salată.

Gratin de peşte şi creveţiIngrediente: 340g de spanac tânăr,

tocat grosier, 400g de roșii cuburi, din

conservă, 225g fi le de pește alb, tăiat în fâșii groase, frunzele de la 1 legătură de busuioc, rupte în bucăţi, 100g de creveţi prefi erţi, decorticaţi, 2 linguri de parme-zan, ras fi n, 2 linguri de pesmet, 2 linguri fulgi de ovăz, 170g de broccoli, la aburi sau fi ert, pentru servit

Mod de preparare: Se pune spanacul într-o strecurătoare mare, peste care se toarnă apă clocotită. După ce s-a răcit, se stoarce de apa în exces și se asezonează. Se răstoarnă roșiile într-o tigaie, se ase-zonează și se lasă la fi ert 5 minute. Se adaugă peștele și se încălzește puţin. Se adaugă busuiocul amestecând. Se încin-

ge cuptorul la 220˚C. Se împart spanacul, peștele, creveţii și sosul de roșii în două vase mici, termorezistente. Separat, se amestecă parmezanul, pesmetul și fulgii de ovăz, apoi se presară deasupra com-poziţiei din vase. Se dau la cuptor 20 de minute până capătă o culoare aurie. Se servesc cu broccoli.

Budincă de pâine cu fasole şi baconIngrediente: 3 conserve de 400g de fa-

sole boabe, scursă și clătită, 500g de pas-sata, 1-2 linguri de boia dulce afumată,

1 lingură oţet de vin roșu, 1 lingură de zahăr brun Muscovado, 2 linguriţe de sos Worcestershire, 200g de bacon, tăiat bu-căţele, 5 ouă, 125ml de lapte, 10 felii de pâine albă toast, fără coajă, tăiată în două ca să se obţină triunghiuri

Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 220° C. Se răstoarnă fasolea într-un vas termorezistent, împreună cu passata, boiaua, oţetul, zahărul și sosul Worcester-shire. Se asezonează și se amestecă. Se presară baconul, se acoperă cu folie de aluminiu și se dă la cuptor 30 de minute. Se scoate din cuptor, se înlătură folia și se amestecă bine. Se dă din nou la cup-tor, fără folie, timp de 10 minute, până baconul devine crocant. Se bat laptele cu ouăle, sare și piper. Se înmoaie pâinea în amestec, apoi se așază peste fasole. Se toarnă deasupra ce a mai rămas din amestecul de lapte și se dă la cuptor 20 de minute sau până ce pâinea s-a umfl at și a devenit aurie.

Cocteiluri cu lychee şi mentăIngrediente: 400g de lychee la conservă,

1 mână frunze de mentă, 100ml de votcă, zeama de la 2 lime, 2 mâini de gheaţă

Mod de preparare: Se iau 400g de ly-

chee la conservă și se scurge siropul într-

un blender. Se adaugă 4 dintre lychee, 1

mână frunze de mentă, 100ml de votcă și

sucul de la 2 lime. Se adaugă două mâini

de gheaţă și se amestecă în blender până

când se obţine o textură de sirop. Se ser-

vește în pahare decorate cu un fi r de men-

tă și cu un lychee.

Mere coapte cu zahăr şi scorţişoarăIngrediente: 50g de pesmet făcut în

casă, 8 caise uscate, tocate în bucăţi mari,

75g de zahăr cu scorţișoară, 75g de unt

mărunţit, coaja rasă și sucul de la 1 porto-

cală, 6 mere mari, cremă de lapte și ou sau

îngheţată de vanilie, pentru servit

Mod de preparare: Se încălzește cup-

torul la 160° C. Se amestecă pesmetul,

caisele, zahărul cu scorţișoară, untul și

coaja de portocală. Cu un dispozitiv de

scos cotorul, se scoate mijlocul merelor,

apoi se crestează coaja pe mijloc pentru

ca merele să nu se spargă în timp ce se

coc. Se umplu merele, apoi se așază într-

un vas termorezistent. Se amestecă sucul

de portocale cu 150ml de apă și se toarnă

în jurul merelor. Se dau la cuptor timp de

40-50 de minute, până se rumenesc fru-

mos și devin foarte moi, dar încă păstrân-

du-și forma. Se servesc împreună cu sosul

din vas și cu cremă de lapte sau îngheţată

de vanilie.

Capricii culinareCapricii culinare

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIESTUDIU

Rugăciunea zilnică poate reduce riscul

de AlzheimerRugăciunile periodice ar putea reduce riscul de îmbolnăvire de Alzheimer cu până la 50%, potri-vit unui studiu israeliano-ameri-can recent, informează agenţia Xinhua.

I n s t i t u t u l naţional ame-rican pentru cercetări în domeniul să-nătăţii a con-statat că, la femeile care se roagă peri-odic, scade cu 50% riscul a se îmbolnăvi de Alzheimer.

S t u d i u l , prezentat la o conferinţă la Tel Aviv luna

trecută, a avut drept scop stabilirea factorilor care cresc riscul de Alzheimer, potrivit cotidia-nului israelian Ha’aretz.

Cu toate că studiul nu detaliază legătura din-tre rugăciune și memorie, cercetătorii au încer-cat să explice descoperirile lor.

‘’Rugăciunea este un obicei în care se inves-tește gândire și activitatea intelectuală implica-tă în aceasta ar putea reprezenta o măsură de protecţie faţă de maladie’’, a afi rmat profesorul Rivka Inzelberg, cercetător de la Universitatea din Tel Aviv.

Cercetătorilor le este însă greu să stabilească o legătură între rugăciune și boala Alzheimer la bărbaţi, deși 90% dintre subiecţii de sex mascu-lin au afi rmat că se roagă zilnic, ceea ce distor-sionează datele.

‘’Cu toate acestea, afi rmă profesorul Inzel-berg, dintre femei, doar 60 % se roagă de cinci ori pe zi și 40 % nu se roagă periodic, astfel că putem compara datele’’.

Acesta nu este primul studiu care încearcă să stabilească o legătură între religie și sănătate.

În 2005, cercetătorii au ajuns la concluzia că un mod de viaţă religios sau spiritual încetineș-te îmbolnăvirea de Alzheimer.

De asemenea, grupul israelian de cercetări Assia a descoperit că morbiditatea și mortalita-tea în rândul copiilor sunt mult mai reduse în comunităţile religioase.

AGERPRES.ro

Cunoscut și sub numele de nișă sau budoar, alcovul era considerat un spaţiu intim unde domnișoarele și doamnele se retrăgeau pentru rutina zilnică de înfrumuseţare și îngrijire. De asemenea, de multe ori, acolo era așezat și patul. Astăzi, alcovul are strict întrebuinţări de depozitare, rareori fi ind destinat scopurilor de mai sus.

Indiferent dacă cumpăraţi o casă care are deja prevăzut un alcov sau acesta intră în planurile de construcţie ale arhitectului vostru, nu veţi regreta alegerea făcută. Un astfel de spaţiu nu este doar un loc de depozitare, ci și un element de design.

Așadar, există nenumărate modalităţi de amenajare ale alcovului. Prima și cea mai ușoară sugestie este aceea de a monta câteva poliţe pe care să expuneţi colecţiile de cărţi, fotografi i, diverse suveniruri și lucruri dragi. Poliţele vor fi deschise și în funcţie de preferinţe pot fi dintr-o parte sau alta a nișei sau tăiate în zig-zag pentru un design atipic.

Alcovul este astăzi întâlnit și în bucătărie, unde este folosit ca spa-ţiu de depozitare al veselei. Dacă aveţi o colecţie de porţelan cu care să vă mândriţi, îl puteţi lăsa deschis, însă dacă organizarea nu este

punctul vostru forte, un panou de sticlă sau pal acoperă dezordinea din rafturi.

Cu toate astea, există situaţii în care alcovul are rol pur decorativ. De exemplu, un tapet cu imprimeu îndrăzneţ sau unul realizat din catifea schimbă complet imaginea camerei. Fiind vorba de o porţiu-ne mică din perete, investiţia într-un tapet de calitate va fi compen-sată de aprecierile care vor veni în urma amenajării.

În dormitor, o astfel de nișă sau chiar două, de-o parte și de alta a șemineului, poate fi întrebuinţată ca spaţiu de depozitare a acceso-riilor precum perne, pleduri și alte ţesături, dar și cutii depozitare în care se regăsesc alte mărunţișuri.

În camera copiilor, puteţi amenaja chiar un birou pentru micuţul școlar sau preșcolar. Cu ușurinţă, un birou, câteva poliţe, chiar și o tablă sau un panou magnetic se încadrează într-un alcov.

Și, cum era de așteptat, un mic budoar își va găsi liniștea într-un spaţiu de acest fel. O consolă, o oglindă și un scaun, în stil clasic, ală-turi de parfumuri și esenţe îmbietoare vor crea o atmosferă romanti-că într-un dormitor feminin.

Dacă te numeri printre persoanele cărora li se îngrașă foarte repede părul și aproape că îl speli în fi e-care zi, cu siguranţă te vei bucura să afl i cele mai bune metode de îngrijire, recomandate de specia-liștii în hair-style. Așadar, iată cum să-ţi protejezi părul la plajă, dar și la întoarcerea din vacanţă.

Problema părului gras e destul de difi ci-lă, deoarece nu are o rezolvare concretă, ci doar o ameliorare, cu ajutorul produselor cosmetice. În primul rând, părul trebuie periat cu blândeţe, pentru a nu se produce mai mult sebum la baza fi relor de păr și e bine să fi e spălat cu apă călduţă (nu fi erbin-te!) pentru că și aceasta stimulează glanda sebacee. Vara, problemele sunt mai accen-tuate din cauza transpiraţiei și a căldurii, iar soarele este cel care îl agresează puţin mai tare, în special dacă ne referim la părul blond, care este oricum mai sensibil din ca-uza decolorării.

Spală-l frecventPărul gras trebuie îngrijit mai special, cu

șampoane delicate. Când se aplică, șampo-nul trebuie diluat cu puţină apă călduţă, iar părul poate fi spălat oricând este nevoie (la două, trei zile), pentru că sebumul care ră-mâne pe rădăcina fi rului de păr poate să-l sufoce și să nu-l mai lase să crească. Mai mult, ajunge să se producă mătreaţă, apoi e favorizată căderea părului, ce-i drept nu imediat, nu dintr-o dată și nu tot, evident. Așadar, părul se poate spăla ori de câte ori dorim, mai ales că există pe piaţă șampoa-ne delicate, pentru spălare zilnică. Pentru sănătatea lui, părul gras necesită o spăla-re mai frecventă. Pe de-o parte, pentru că arată urât și neîngrijit, iar pe de altă parte, pentru că se formează mătreaţă, care duce la căderea fi relor.

În vacanţă, protejează-l cu atenţiePe plajă, în concediu, soarele și apa să-

rată, la mare sau la ștrand, reprezintă o adevărată ameninţare la adresa părului. Îl deteriorează. Părul trebuie îngrijit, iar pe plajă, dacă se poate, trebuie să fi e acoperit cu un baticuţ, cu o pălărie sau cu o cască. Să

nu fi e expus la soare și să fi e clătit după fi e-

care intrare în apa sărată sau cu clor. După

vacanţă, întreţinerea părului presupune

aplicarea unor uleiuri esenţiale de regene-

rare, înainte cu 2-3 ore de spălare. Poate fi

ulei de migdale sau ulei de măsline, bene-

fi c pentru păr atât vara, cât și iarna. Multe

persoane cu părul gras fug de ulei pentru

că spun că îl îngrașă și mai tare, dar părul

trebuie întreţinut sănătos.

Uleiul nu-l îngrașă foarte mult. Grăsimea

vine de la sebumul din organism.

NU UITA! După ce îţi speli părul, lasă să se ab-

soarbă apa în prosop și, după aceea, lasă-l

să se usuce liber, fără foehn sau perie elec-

trică.

Când se aplică o mască cu ulei, nu mai

este necesar balsamul după spălare.

Pieptănatul, periatul și masajul capilar

trebuie făcute cu grijă, fără să smulgem fi -

rele.

Vopsitul este bine să fi e lăsat după

vacanţă, când părul nu mai este atât de ex-

pus.

Unica.ro

Galbenul este cunoscut drept culoarea geloziei, însă, când vine vorba despre haine, putem spune că galbenul este culoarea curajului. Da, trebuie să dai dovadă de puţin curaj să porţi o culoare care atrage atât de multe priviri.

Însă, dacă știi câteva trucuri de stil, poţi adopta, cu succes, o ţinută în nuanţele lămâilor.

Numai în galben Numai în galben Dacă te decizi să porţi o ţinu-

tă exclusiv galbenă, trebuie să fi i foarte atentă la accesorii. E bine să nu te încarci cu multe bi-juterii, să nu distragi atenţia de la haine, mai ales că această cu-loare este una foarte puternică și ar da senzaţia de “prea mult”.

Galben și albastruGalben și albastruUna dintre cele mai la modă

combinaţii este să asortezi gal-

benul lemon cu un albastru in-tens. Fie optezi pentru o ţinută albastră și o accesorizezi cu gal-ben. Fie pentru o fustă albastră și o bluză galbenă. În acest caz, mare atenţie la bijuterii. Nu te încărca!

Culorile care se potrivescCulorile care se potrivescPe lângă albastru, galbenul

se potrivește perfect cu alb, ne-gru, gri, nude și chiar cu mov. Nu trebuie să-ţi fi e teamă să

combini galbenul cu alte culori la fel de puternice, însă trebuie să renunţi la accesorii, iar încăl-ţările și poșeta să fi e în tonuri neutre.

Machiaj cuminteMachiaj cuminteSă nu faci greșeala să încerci

să-ţi asortezi machiajul cu hai-nele tale galbene. Însă, nici ne-machiată nu e indicat să apari. Fără machiaj, hainele într-o culoare atât de puternică te vor

face să pari ștearsă. Mergi pe un machiaj neutru, în marouri și bejuri. Și nu uita de rimel.

Nu uita de atitudineNu uita de atitudineUn lucru foarte important

atunci când porţi haine colo-rate este atitudinea. Astfel de ţinute te vor scoate în evidenţă, așa că dacă vrei să treci neob-servată nu opta pentru ţinute galbene.

Eva.ro

Deși nu toţi conservan-ţii sunt nocivi, aditivii alimentari de pe lista neagră ne afectează sănătatea, mai ales când consumăm frecvent pro-dusele care îi conţin.

Cei mai mulţi dintre noi nu știu să citească “păsăreasca” de pe ambala-je și din lunga listă a ingredientelor nu înţelegem mare lucru dacă nu suntem specialiști. Însă tot mai mul-te studii aduc dovezi care incrimi-nează unii aditivi alimentari care se fac vinovaţi de impactul lor negativ asupra sănătăţii. Iată care sunt cei mai periculoși aditivi alimentari și produsele care îi conţin:

E 102 (tartrazina)E 102 (tartrazina)Tartrazina este un colorant artifi -

cial folosit într-o gamă largă de pro-duse alimentare: sucuri acidulate și neacidulate, produse lactate aroma-

te, muștar, sosuri, brânză topită aro-mată, icre de pește, pește afumat, snacksuri, supe, bomboane, deser-turi. Consumul produselor care con-ţin E 102 poate produce efecte se-cundare grave: alergii la persoanele sensibile la aspirină, astm, rinită și urticarie mai ales la copii; creșterea riscului apariţiei unor tumori tiroi-diene.

E 127 (eritrozina)E 127 (eritrozina)Eritrozina este un colorant roșu

folosit pentru fabricarea de sucuri, gemuri, compoturi, dulciuri și alte deserturi.

E 127 produce grave tulburări de sănătate: tumori și tulburări neuro-fi ziologice la animalele de experien-ţă; afectează funcţia tiroidei și are puternic efect alergen. Doza zilnică admisă este de 0,1 mg/kg corp.

E 211 (benzoat de sodiu)E 211 (benzoat de sodiu)Benzoatul de sodiu este un con-

servant artifi cial folosit pentru con-servarea diferitelor alimente. Poate induce migrene lucrătorilor din industria de panifi caţie. Este neuro-toxic, iar un consum frecvent poate declanșa sindromul de hiperactivi-tate și de defi cienţă de concentrare (ADHD).

E 251 (nitrat de sodiu) E 251 (nitrat de sodiu) și E 252 (nitrit de potasiu) și E 252 (nitrit de potasiu) E 251 și E 252 sunt doi conservanţi

artifi ciali utilizaţi în industria prepa-ratelor de carne și pește. Salamuri-le, mezelurile, pateurile, conservele de carne, heringul în oţet conţin, în marea lor majoritate, acești con-servanţi periculoși. Studiile actuale susţin că un consum ridicat de pro-duse cu E 251 și E 252 poate induce apariţia unor forme de cancer. Cei doi aditivi sunt periculoși mai ales pentru sugari, copii mici și femei în-sărcinate.

E 320 (acidul benzoic) E 320 (acidul benzoic) și derivaţii săiși derivaţii săi

Acidul benzoic este un antioxi-dant artifi cial care se adaugă în uleiurile alimentare, margarină, bis-cuiţi, cereale, băuturi răcoritoare, creme de brânză tartinabile.

Este considerat un aditiv foarte periculos pentru că are un potenţial cancerigen și tetragen (producere de malformaţii) ridicat. Provoacă alergii, stări de somnolenţă și sin-dromul de hiperactivitate.

E 621 (glutamatul de sodiu)E 621 (glutamatul de sodiu)Glutamatul de sodiu este un po-

tenţiator de aromă utilizat într-o gamă vastă de produse: supe instant, sosuri, bulion, chips-uri, specialităţi din carne, mezeluri din carne de porc, cartofi congelaţi, conserve de fasole, de porumb, de ciuperci, gelatină.

E 621 este puternic neurotoxic putând declanșa maladiile Alzhei-

mer, Parkinson și Huntington. Pro-duce dureri de cap, slăbiciune, grea-ţă, senzaţii de arsură în antebraţ și ceafă, modifi cări de ritm cardiac.

E 330 (acidul citric) E 330 (acidul citric) Acidul citric de sinteză, confun-

dat cu acidul ascorbic sau vitamina C naturală, nu are rol nutriţional și nici valoare biologică. Numărul de

produse care conţin E 330 este foar-te mare.

Sfaturi Citește eticheta produselor.Identifi că E-urile periculoase.Ocolește produsele respective.Reţine: nu toate gamele de pro-

duse conţin acești aditivi periculoși.

Revistafelicia.ro

Dacă te simţi stresat, cel mai la îndemână lucru pe care îl poţi face pentru a scăpa de starea de tensi-une este să te forţezi să afi șezi un zâmbet larg, pe cât de fals, pe atât de ajutător pentru creier, cel puţin acesta este rezultatul unui nou studiu.

Conform cercetării, ce va fi publicată în Psychological Science, zâmbetul, în special cel ce implică atât mușchii gurii, cât și pe cei ai ochilor, joacă un rol important în micșo-rarea ritmului cardiac după o activitate stre-santă.

„Data viitoare când ești stresat în trafi c sau după orice altă activitate, ar trebui să încerci să-ţi încordezi faţa într-un zâmbet pentru un moment. Nu doar că te va ajuta să treci mai ușor peste eveniment, ci îţi va menţine și ini-ma sănătoasă”, a declarat Sarah Pressman, cercetător la Universitatea din Kansas.

La studiu au luat parte 169 de studenţi care au fost rugaţi să ţină între dinţi beţișoa-

re pentru mâncare chinezească (beţișoarele îi forţau să zâmbească) și să încerce trei feluri de expresie a feţei: zâmbet standard, în care sunt solicitaţi doar mușchii gurii, zâmbetul Duchenne, pentru care sunt implicaţi atât mușchii gurii, cât și cei ai ochilor, sau să ad-opte o expresie neutră.

Apoi cercetătorii i-au pus pe participan-ţii studiului să întreprindă diverse activităţi continuând să ţină beţișoarele în gură.

Cercetătorii au descoperit că persoanele care au fost trainuite să zâmbească, în speci-al în modul Duchenne, au avut un ritm cardi-ac mai mic după activităţile întreprinse.

Conform aceluiași studiu, zâmbitul are foarte multe benefi cii, de la minimizarea stresului până la ameliorarea durerii sau creșterea sistemului imunitar.

În plus, studiul a scos la iveală că persoa-nele cu boli cardiace zâmbesc mai puţin faţă de cele care nu au astfel de probleme de să-nătate, ceea ce ar putea face o legătură clară între râs și sănătatea inimii.

„Știm că sportul și un stil de viaţă sănătos

reduc riscul bolilor de inimă. Probabil că râ-sul cu poftă ar trebui adăugat pe listă”, a de-clarat dr. Michael Miller, director al Centrului pentru prevenirea bolilor de inimă din ca-drul University of Maryland Medical Center.

One.ro

STIL DE VIAŢĂ

Care sunt E-urile periculoase din alimente

Alcovul – un spaţiu de depozitare surprinzătorFRUMUSEŢE

Cum îngrijeşti părul gras vara

Zâmbetul, cel mai bun remediu antistres

MODĂ

Vara asta se poartă galben

10 AUGUST 2012 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 21.00, 0.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Docu-mentar. “Pagini din

istoria modei”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Cinemateca universală. 9.00 Domnului să ne ru-găm! Liturghia la Schimbarea la Faţă a Domnului. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Serial în desen animat. “Sandocan”. 11.50 Respiro. Program muzical. 12.00 Portrete în timp. Gheorghe Ciocoi, scriitor. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Din fondul TV Moldo-va-1. Medalion muzical. Iustina Scarlat. 13.40, 4.15 Parteneriate pentru fi ecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Film. “LUMEA E MINUNATĂ”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25 Focus. Magazin TV. 22.20 Sax-Story. Cvartetul “Academia”, Italia. 22.50 Film. “FATA ÎN PARC” (SUA). 0.45 Respiro. Pro-gram muzical. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania. 5.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La alti-tudine. Reluare 12.15 Film

artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film ar-tistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Te-leshopping 07:45 Film

serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:00 Teleshopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (roman-ce) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Te-leshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (ro-mance) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 05:30 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv � Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Legenda Căutătorului (r)

11:00 Film: Orașul fantomelor (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Merlin, ep.6,7 an 3 15:00 Teles-hopping 15:15 Film: Nebunia zeilor 17:00 Film: Urmărirea 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Prima lovitură a lui Jackie Chan 22:15 Film: Crime în vis 00:00 Știrile Pro Tv din sport 00:15 Film: Prima lovitura a lui Jackie Chan (r) 02:00 Film: Ultima șansă (r) 05:00 Serial: Merlin (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:35 Ф и л ь м С т а н и с л а в а Говору хина “Дес ять

негритят”. 2-я серия 07:45 “Служу Отчизне!” 08:15 “Здоровье” 09:10 “Пока все дома” 10:00 Новости 10:10 “Ураза-Байрам”. Трансляция из Уфимской Соборной мечети 11:00 Премьера. “Две жизни Андрея Кончаловского” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 К 75-летию режиссера. Владимир Самойлов, Виталий Соломин, Никита Михалков, Павел Кадочников, Наталья Андрейченко в киноэпопее Андрея Кончаловского “Сибириада” 16:40 “Я - супермен” 17:35 “Легенды Ретро FM” 19:25 Алексей Чадов, Ирина Розанова, Гоша Куценко в фильме “Ирония любви” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Прожекторперисхилтон”. Лучшее 22:50 Премьера. Кевин Костнер в фильме “Проклятая” 00:40 Фильм “Молодая Виктория” 02:15 Нина Усатова, Георгий Бурков в фильме “Байка” 03:40 “Primele știri” (rom) (R) 03:55 “Пока все дома”

7.00 Bebe m a g i a . 7 . 2 5 S ă

mă aștepţi... 9.00-14.00, 17.10, 20.30, 0.15 Seriale. 14.00, 18.55, 3.30 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 “Fabrica de staruri-3”. Concert. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 22.45 Ne vedem la TVR. 1.15 Teatru (R)*.... Escu de Tudor Mușatescu. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:28 KAFKA AU CONGO 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:27 PARDONNEZ-MOI 7:55 REFLETS SUD 8:47 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOUR-NAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 STARS PARADE 10:03 FLASH INFO 10:05 SAMSAM 10:13 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:17 WOOFY 10:23 LES LÉGEN-DES DE TATONKA 10:36 LÉONARD 10:47 LES P’TITS DIABLES 10:59 LES P’TITS DIABLES 11:11 GALACTIK FOOTBALL 11:36 TACTIK 12:04 LA TÉLÉ DE A @ Z 12:34 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PARTIR AUTREMENT 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:03 DÎNER À LA FERME 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:14 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 20:04 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 21:02 LES CHÉRIS D’ANNE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 TAN-DOORI LOVE 23:35 NA WEWE 0:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 JE NE SUIS PAS LÀ POUR ÊTRE AIMÉ 2:32 LE MONDE DES COULEURS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 JOLOKIA, L’ODYSSÉE DES ‘’BRAS CASSÉS’’

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.35, 3.50 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Cu-

noaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 10.10 Respiro. Program muzical. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 “Acadele cu surprize”. Program muzical. 12.00 O seară în familie. 13.10 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Moldova-1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională - 1989. Episodul 3. 16.00 Documentar. “25 de zile în Europa”. 17.40 27 august - Ziua Independenţei. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Victor Pușcașu. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55 Festivalul “Maria Tănase”. 20.35 Legendele muzicii. 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Reporterul de gardă. 22.45, 4.05 27 august - Ziua Independenţei. Moldova-1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională - 1989. Episodul 4. 0.45 Legendele muzicii. 1.00 TVMi. 1.15 La noi în sat.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artis-tic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nume-le iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături ris-

cante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleo-nii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emi-siune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (di-vertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (di-vertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv Ж Ce se în-tâmplă, doctore? Ж Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: Custodia (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Mai presus de foc 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4304 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Serviţi, vă rog! (reluare, partea a II a) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Joc fi nal 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Chuck, ep.13, an 3 00:00 Vis de femeie 00:30 Serial: Dexter, ep.4, an 4 01:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Știrile Pro Tv din sport 02:30 Vis de femeie (r) 03:00 Film: Joc fi nal (r) 05:00 Știrile Pro Tv (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:10 “Контрольная закупка” 09:55

“Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:00 “Марина Неелова. Не спрашивайте меня о романах” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 23:20 “Судьба на выбор” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “На ночь глядя” 01:15 Дмитрий Щербина, Николай Олялин в детективе “Бег от смерти” 02:40 “Pri-mele știri” (rom) (R) 03:10 Новости 03:15 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 04:05 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 14.35, 16.45, 23.35 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 13.10, 15.30, 18.00, 20.30, 0.50, 5.05 Seriale. 10.15, 17.50, 3.30 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.30, 6.30 Reporter. 11.10 Vedeta familiei. 14.00, 18.55, 4.50 Jurnalul TVR. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMA-TIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MANÈGE EN-CHANTÉ 9:49 CHAPLIN AND CO 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:29 FLASH INFO 10:34 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:38 BYE BYE LA SUISSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 AUX QUATRE COINS DU MONDE 16:34 CENT REGARDS SUR LE MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 RITUELS MEURTRIERS 20:56 FLASH INFO 21:04 CENT REGARDS SUR LE MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 JE NE SUIS PAS LÀ POUR ÊTRE AIMÉ 23:33 VOIR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:02 ALESSANDRO STRI-GGIO : MESSE À 40 VOIX 2:34 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 KAFKA AU CONGO

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 3.55 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45

Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NO-ILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 10.05 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 11.00 Moldova-1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională - 1989. Episodul 1. 13.10 Desene animate. “Piticii înţe-lepţi”. 14.00 Petalo romano. 14.40 Moldova-1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională - 1989. Episodul 2. 16.30 Documentar. “Dru-meţii”. 17.40 27 august - Ziua Independenţei. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. V.Rusu-Ciobanu și G.Sainciuc. 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55 Festivalul “Maria Tănase”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 22.35, 4.10 27 august - Ziua Independenţei. Moldova-1 a sris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională - 1989. Episodul 3. 0.30 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 TVMi. 1.10 Templul muzicii. 1.50 Descoperă Moldova. 3.50 Music Mania.

07.00 Concert 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu

Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Mu-zică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nume-le iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături ris-

cante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teles-hopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri ade-vărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv Ж Ce se întâmplă, doctore? Ж Omul care aduce cartea (r) 10:00 Te-leshopping 10:15 Serial: Tânăr

și neliniștit (r) 11:00 Film: Copilul nimănui (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Custodia 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4303 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Serviţi, vă rog! (reluare, partea I) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviţi, vă rog! 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Chuck, ep.12, an 3 00:00 Serial: Dexter , ep.3, an 4 01:00 Totul despre poker (r) 01:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Serviţi, vă rog! (r) 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 Serial: Dexter (r) 05:00 Serial: Chuck (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:10 “Контрольная закупка” 09:55

“Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:00 “Александр Домогаров. Исповедь одинокого мужчины” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 23:20 “Судьба на выбор” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “На ночь глядя” 01:15 “К-278. Остаться в живых” 02:30 “Primele știri” (rom) (R) 03:00 Новости 03:05 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 03:55 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 16.45, 23.35 “Fabrica de sta-ruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 13.10, 15.30, 18.00, 20.30, 0.50, 5.05 Seriale. 10.15, 17.50, 3.20 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.30, 6.30 Reporter. 11.10, 4.00 Vedeta familiei. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 4.50 Avocaţii schimbării. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JO-URNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:49 CHAPLIN AND CO 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RICARDO 13:37 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 COEUR ANIMAL 16:34 FLASH INFO 16:38 LIGNES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 AUX QUATRE COINS DU MONDE 21:05 CENT REGARDS SUR LE MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:04 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 FOOT-BALL 1:56 FOOTBALL 2:48 MA CARAVANE AU CANADA 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 LE GRAND COMBAT DU XV DE FRANCE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.10 3.55 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.50

Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 17.40 Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Valentin Mândâcanu. 18.00 Gagauz ogea. 18.30 Desene animate. “Piticii înţe-lepţi”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55 Festivalul “Maria Tănase”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20, 4.05 27 august - Ziua Independenţei. Moldova-1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională - 1989. Episodul 2. 0.20 Documentar. “Scandalul impresionist”. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele credinţei.

07.00 Concert 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshop-ping 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Relu-are 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Teleshopping 06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teles-

hopping 08:00 Film serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping (r) 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertis-ment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv Ж Ce se întâmplă, doctore? Ж Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Apropo Tv (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Copilul nimănui 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4302 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Film: Ceva de împrumut, partea II 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviţi, vă rog! 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Chuck, ep.11, an 3 00:00 Serial: Dexter, ep.2, an 4 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Știrile Pro Tv din sport 01:45 Serviţi, vă rog! (r) 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 Serial: Dexter (r) 05:00 Serial: Chuck (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:10 “Контрольная закупка”

09:55 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:00 “Наталья Варлей. Скучно без Шурика” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 23:20 “Судьба на выбор” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “На ночь глядя” 01:15 Юрий Назаров, Никита Высоцкий в фильме “Призрак” 02:45 “Холод. В поисках бессмертия” 03:35 “Primele știri” (rom) (R) 04:05 Новости 04:10 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм

7.00 Jur-nal mati-nal. 8.00,

17.20 Zoo show. 8.30, 16.45, 23.35 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 13.10, 15.30, 18.00, 20.30, 0.50, 5.05 Seriale. 10.15, 11.10, 17.50, 3.25 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.30, 6.30 Repor-ter. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 4.00 Tezaur folcloric. 4.50 Avocaţii schimbării. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JO-URNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:49 CHAPLIN AND CO 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:29 FLASH INFO 10:34 LA VIE EN VERT 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:34 PLAGES DES 60’S 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FORTIER 15:48 FORTIER 16:33 CENT REGARDS SUR LE MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOUR-NAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA PETITE LILI 21:15 FLASH INFO 21:17 PROCHAINEMENT SUR VOS ÉCRANS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 RITUELS MEURTRIERS 23:29 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 DEVOIR D’ENQUÊTE 2:37 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:56 DIEU EST AMÉRICAIN

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Film. “LU-MEA E MINUNATĂ”. 8.05

Vedete la bis. 9.05 Documentar. “Pagini din istoria modei”. 10.00, 1.30 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 “Prinţesa vră-jită”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 12.50 Videoteca co-piilor. 13.25 Film. “LUNA ȘI LACUL” (Italia). 14.55 27 august - Ziua Independenţei. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. 15.10 Serial în desen animat. “San-docan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Documentar. “Vieţile posibile ale lui Christian Boltanski”. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Omul de lângă... 22.20 Film. “FATA ÎN PARC” (SUA). 0.15 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 2.15 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tutu-ror. 2.30 Medalion muzical. 3.00 Portrete în timp. 3.30 Sax-story. Cvartetul “Academia”. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fi ul meu 11.30 Film ar-

tistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishi-new 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Film serial: În nu-mele iubirii (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:00 Teles-hopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevă-rate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film se-rial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertis-ment) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ж Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Aventurile lui Marco Polo (r)

12:00 Serial: Legenda Căutătorului, ep.21, an 2 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: În umbra unui vis 15:00 Teles-hopping 15:15 Film: Orașul fantomelor 17:00 Film: Programul de protecţie al prin-ţeselor 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Rambo III 22:30 Film: Momentul 00:30 Totul despre poker, ep.6 01:00 Știrile Pro Tv (r) 01:45 Ști-rile Pro Tv din sport 02:00 Serviţi, vă rog! (r) 05:00 Film: În umbra unui vis (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

0 6 : 0 0 Н о в о с т и 0 6 : 1 0 “ДОстояние РЕспублики: М у с л и м М а г о м а е в ” 07:35 Фильм Станислава

Говорухина “Десять негритят”. 1-я серия 08:40 “Смешарики. ПИН-код” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 “Муслим Магомаев. Сердце на снегу” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 К 75-летию режиссера. Ия Саввина в фильме Андрея Кончаловского “История Аси Клячиной, которая любила, да не вышла замуж” 14:00 Владимир Машков, Мария Шукшина в фильме Карена Шахназарова “Американская дочь” 15:40 Анна Каменкова в фильме “Молодая жена” 17:25 “Хиромант”. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Хиромант”. Многосерийный фильм. Продолжение 19:20 “КВН”. Премьер-лига 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 Уилл Смит в фильме “День независимости” 00:20 Леонид Куравлёв, Евгения Симонова в комедии “Афоня” 01:55 Фильм “Змееелов” 03:30 “Primele știri” (rom) (R) 03:45 “Жди меня”

7.00, 0.30 V e d e t a f a m i l i e i .

9.00 - 14.00, 18.00 20.30 Seriale. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30 Teleenciclopedia. 15.50 “DA sau NU”. Joc TV. 17.00 Vrei să fi i milionar? 20.00, 6.30 Repor-ter. Buletin informaţional. 23.50 Distractis Show. 2.10 Ne vedem la TVR. 3.30 O dată-n viaţă. 5.30 Pelerin. 6.00 Avocaţii schimbării. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:32 LE GRAND COMBAT DU XV DE FRANCE 6:30 RICARDO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:28 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 SAMSAM 10:16 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:21 WO-OFY 10:27 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:39 LÉONARD 10:48 LES P’TITS DIABLES 10:59 LES P’TITS DIABLES 11:14 GALACTIK FOOTBALL 11:38 C’EST PAS SORCIER 12:05 MATIÈRE GRISE DOCS 12:32 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 13:00 FLASH INFO 13:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 13:32 PARDONNEZ-MOI 14:03 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE MONDE DES COULEURS 15:57 PENTHOUSE 5-0 16:19 PENTHOUSE 5-0 16:41 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LA RUÉE VERS L’OR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:24 FORT BOYARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES ANNEES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MON-DE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 TARATATA 2:33 D6BELS ON STAGE 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 ...ET LA MUSIQUE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 3.55 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credin-

ţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 10.10 “Doru-i dor”. Program muzical. 10.30 Vector european. 11.00 “Acadele cu surprize”. Pro-gram muzical. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 13.40 Svitanok. 14.10 Moldovenii de pretutindeni. 14.40 Moldova-1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională - 1989. Episodul 4. 16.30 Documentar. “25 de zile în Europa”. 17.40 27 august - Ziua Independenţei. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Ale-xandru Moșanu. 18.00 Accent economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55 Festivalul “Maria Tănase”. 20.35 Cinemateca universală. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20, 4.10 27 august - Ziua Independenţei. Moldova-1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională - 1989. Episodul 5. 0.15 Documentar. “Civilizaţia chineză”. 1.00 TVMi. 1.15 Documentar. “Un loc pe acest pământ... Crasna”. 3.50 Music Mania.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00Film ar-tistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshop-

ping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshop-ping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nu-mele iubirii (r) (AP) (ro-mance) 07:30 Teleshop-ping 08:00 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Empe-ratriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (roman-ce) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 05:30 Po-veștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv Ж Ce se întâmplă, doctore? Ж Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Mai presus de foc (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Aventurile lui Marco Polo 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4305 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Chep-tene 17:45 Serviţi, vă rog! (reluare, partea a III a) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Terminatorul II 23:15 Film: Moartea la un click distanţa 01:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Știrile Pro Tv din sport 02:15 Film: Terminator II (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:10 “Контрольная закупка”

09:55 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “ДОстояние РЕспублики: Муслим Магомаев” 23:55 Премьера. “Муслим Магомаев. Сердце на снегу” 00:55 “Primele știri” (rus) 01:05 Максим Аверин в комедии “Любовь зла...” 02:20 Комедия “Любители истории” 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 04:35 “Поле чудес”

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 14.35, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 13.10, 15.300, 18.00, 20.30, 0.50, 5.05 Seriale. 10.15, 17.50, 3.25 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.30, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric. 14.00, 18.55, 4.05 Jurnalul TVR. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:49 CHAPLIN AND CO 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:33 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:36 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 RITUELS MEURTRIERS 16:31 FLASH INFO 16:33 CENT REGARDS SUR LE MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MA CARAVANE AU CA-NADA 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 20:58 FLASH INFO 21:01 PARDONNEZ-MOI 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 FORTIER 22:47 FORTIER 23:34 CENT REGARDS SUR LE MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 DISPARITIONS, RETOUR AUX SOURCES 1:48 DISPARITIONS, RETOUR AUX SOURCES 2:41 DÎNER À LA FERME 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KAFKA AU CONGO

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20, 3.45 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin

agricol. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 1.50 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Ceremonia de închidere a Jocurilor Olim-pice 2012. 11.10 Cinemateca universală. 11.25 Documentar. “Mauzoleul primului împărat”. 12.00 Vedete la bis. 13.10 “Ochiul magic”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 14.55 Docu-mentar. “Scandalul impresionist”. 15.50 Evantai folcloric. 16.30 Portrete în timp. Iulian Codău. 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 17.40 27 august - Ziua Independenţei RM. Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. Dumitru Matcovschi. 17.50 Petalo romano. 18.30 Desene animate. “Piticii înţelepţi”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55 Templul muzicii. 20.35 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20, 3.55 27 august - Ziua Independenţei RM. Moldova-1 a scris istoria cu tine. Marea Adunare Naţională - 1989. Episodul 1. 0.30 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 TVMi. 1.10 Evantai folcloric.

07.00 Concert 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshop-ping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mi-

reasă pentru fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Te-leshopping 07:45 Film

serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:00 Teleshopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (ro-mance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 REVIZIE TEHNICĂ

07:00 Știrile ProTv Ж Ce se întâmplă, doctore? Ж Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: 20.000 de leghe sub mari, partea 2 (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Inelul nibelungilor, partea 2 (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4301 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Film: Ceva de împrumut, partea I 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.3,8 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Chuck, ep.10, an 3 00:00 Serial: Dexter, ep.1, an 4 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile Pro Tv din sport 02:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Vis de femeie (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:10 “Контрольная закупка”

09:55 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:00 “Три жизни Евгения Евстигнеева” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимс я!” 20:00 “Пус ть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Дом образцового содержания”. Многосерийный фильм 23:20 “Судьба на выбор” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “На ночь глядя” 01:15 Фильм “Драконий жемчуг: Эволюция” 02:35 “Primele știri” (rom) (R) 03:05 Новости 03:10 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 04:00 “ Д о м о б р а з ц о в о го с од е р ж а н и я ”. Многосерийный фильм

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de sta-ruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 13.10, 15.30, 18.00, 20.30, 0.50 Seriale. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric. 14.00, 18.55, 3.45 Jurnalul TVR. 5.35, 6.15 TVR 55. 6.00 Avocaţii schimbării. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 PORTS D’ATTACHE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-MATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:48 CHAPLIN AND CO 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:02 VISITE LIBRE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:38 LES ESCLAVES OUBLIÉS DE L’ÎLE TROMELIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FORTIER 20:21 FORTIER 21:06 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA RUÉE VERS L’OR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 L’AUTRE MOITIÉ 2:36 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DARWIN, LA CORDILLÈRE SECRÈTE

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 17 AUGUST 18 AUGUST 19 AUGUST 16 AUGUST 13 AUGUST 14 AUGUST Luni 15 AUGUST

Miercuri

10 AUGUST 201212 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Povestește-ne cum ai ajuns să faci parte din Noua Gene-raţie, cine sau ce te-a infl uen-ţat în acest sens, prin ce con-curs de împrejurări ai decis să te implici?

- Încă de mic copil am avut ocazia să merg cu părinţii la dife-rite întruniri și proteste organiza-te de Frontul Popular. Mai târziu am făcut cunoștinţă cu băieţii de la Noua Generaţie și mi-a plăcut mult acest colectiv și activităţile organizate de ei, așa că în 1999 am devenit și eu membru al acestei organizaţii. Tot în acel an am plecat la studii în Româ-nia și acolo am activat în Noua Generaţie împreună cu colegii care își făceau studiile la Târgo-viște. Acolo am organizat diferite activităţi, inclusiv mitinguri de protest în apărarea limbii. Re-venind acasă după studii m-am angajat în calitate de profesor la Liceul Teoretic «Ștefan cel Mare» din Rezina, unde am continuat să îmi manifest activ atitudinea civică, alături de ceilalţi membri ai organizaţiei, ulterior am fost ales președinte al fi lialei Noua Generaţie Rezina. Împreună am organizat multe activităţi culturale, sportive, ecologice și chiar am creat o echipă de fotbal care a ocupat locuri de frunte la campionatul raional.

- Chiar dacă ești protestatar cu stagiu, din fragedă copi-lărie ai fost alături de părin-ţii tăi în Piaţa Marii Adunări Naţionale, odată cu trecerea anilor unii își mai revizu-iesc opţiunile și atitudinea. Tu însă rămâi consecvent în opţiunile tale politice, mai mult chiar, ești implicat activ în acest domeniu. Prin ce te atrage politica?

- Mi se adresează adesea această întrebare, mai cu seamă după ce PPCD nu mai este partid parlamentar. Răspunsul este simplu: fi indcă e singurul partid creștin-democrat din Republica Moldova, iar eu ţin la valorile creș-tine și pentru că aici am întâlnit persoane cu frică de Dumnezeu și cu dragoste de ţară, care mi-au devenit prieteni, iar în legătura cu accederea în Parlament, asta este doar o chestiune de timp. Politică fac pentru că îmi pasă de ţara noastră, îmi doresc o schimbare și nu pot fi indiferent.

- Activezi în calitate de func-ţionar public la Rezina, po-vestește-ne din propria ta ex-perienţă care este gradul de implicare și de credibilitate al tinerilor în funcţii publice?

- Am avut ocazia să fiu cel

mai tânăr consilier orășenesc în primăria Rezina pe perioada mandatului precedent și cunosc din proprie experienţă care este atitudinea oamenilor faţă de tineri. Din păcate, pentru mulţi, eu și cei de vârsta mea, suntem niște copii care încă nu cunoaș-tem multe. De fapt, în realitate, odată cu progresul tehnic ei sunt cei care au rămas în urmă și nu cunosc multe. Tinerii trebuie ajutaţi și încurajaţi să se implice în administraţie, pentru că odată cu apariţia tinerilor în acest do-meniu, vor apărea și idei noi, re-forme, pentru că nu putem avea reforme noi cu mentalităţi vechi. Nu vreau să supăr pe nimeni, cu toată stima și respectul pentru persoanele în etate, ei au făcut multe la vârsta lor, dar trebuie să înţeleagă că avem tineri bine pregătiţi, care cunosc calculato-rul, limbile străine, internetul, au idei noi, anume ei trebuie să fi e funcţionari publici dacă dorim să dezvoltăm Republica Moldova.

- Știm că ai candidat pentru funcţia de primar al orașului Rezina. Nu ţi-a fost frică de responsabilitatea care îi re-vine unui conducător atunci când ai decis să te implici în cursa electorală?

- Am hotărât să candidez la funcţia de primar având în spate un mandat de consilier orășe-nesc, adică, în comparaţie cu alţi candidaţi cunoșteam bine siste-mul de funcţionare, problemele, și aveam pregătite soluţiile. Îmi era frică de un singur lucru, de fapt, pe care nu l-am putut evita, acela că nu s-a întâmplat nimic, adică, la conducere nu au venit persoane capabile care să știe ce au de făcut pentru a schimba ceva. Drept urmare, vom avea încă 4 ani de stagnare, iar pro-blemele orașului vor rămâne pe agenda promisiunilor și în campania următoare.

- Dacă acest oraș ţi-ar acorda în viitorul apropiat votul său, care ar fi prima transformare pe care ai face-o? Iar dacă ai avea ocazia să înfrăţești Re-zina cu un oraș din Europa, care ar fi acela?

- Sunt o sumedenie de lucruri care trebuie rezolvate în oraș, dar cred că aș începe cu modi-ficări din interiorul primăriei. Trebuie să folosim la maximum tehnologiile informaţionale și să terminăm cu transmiterea documentelor pe hârtie de la o instituţie la alta, fapt ce ne „aju-tă” doar să irosim o grămadă de timp, dar pentru aceasta avem nevoie de instruirea angajaţilor.

Trebuie să folosim ghișeul unic pentru a scăpa de înghesuieli pe la uși și situaţiile în care cetăţenii nu mai știu în ce birou să intre pentru a soluţiona o problemă. Elaborarea corectă a fișelor de post pentru efi cientizarea activi-tăţii și alte lucruri care vor duce la formarea unei echipe competen-te cu care să poţi soluţiona rapid și efi cient problemele cetăţenilor și ale orașului. Iar ceea ce ţine de înfrăţire, administraţia primăriei a iniţiat încă în legislatura trecută procesul de înfrăţire între Rezina și Gura Humorului din România, și nu cred că aș face o altă ale-gere. Este important ca această înfrăţire să nu fi e doar pe hârtie, ea trebuie să fie de real folos atât pentru administraţie, cât și pentru orășeni.

- În ce constă activitatea ta în calitate de vicepreședinte PPCD și ce părere ai despre crearea organizaţiilor de ti-neret pe lângă partidele po-litice?

- Nu este una deosebită de a celorlalţi vicepreședinţi, doar că pe lângă funcţia de vice mai sunt și președintele filialei Rezina a PPCD, iar aceasta implică mai multe activităţi. Iar despre orga-nizaţiile de tineret, eu mereu am spus că este un lucru bun și de asta m-am convins fiind membru al Noii Generaţii, organizaţie ai cărei membri sunt instruiţi atât în ţară, cât și peste hotare. Mai rău este atunci când unele partide creează organizaţii de tineret doar pentru a fi în rând cu alţii și nu avem oca-zia să vedem acești tineri printre primii pe listele electorale.

- Cel mai des utilizat cuvânt pe care îl auzim de la guver-nanţi de 20 de ani încoace este cuvântul „reformă”, ni se promite implementarea re-formelor, ni se vorbește des-pre importanţa implemen-tării acestora și rămânem cu promisiunile, că am ajuns să bănuim că moldovenii și re-formele sunt două noţiuni in-compatibile. Cum crezi, de ce întârzie „trenul cu reforme” în Republica Moldova?

- După părerea mea, suntem

într-un cerc vicios, atâta timp cât

majoritatea populaţiei trăiește

la limita sărăciei, atâta timp la

guvernare vor ajunge cei care au

mai mulţi bani pentru campania

electorală, iar cât timp la gu-

vernare vor veni persoane care

au investit mulţi bani pentru a

ajunge acolo, nu vom avea ade-

vărate reforme. Cred că alegăto-

rii trebuie să fi e mai conștienţi de

acest lucru și să aleagă persoane

care cu adevărat vor să schimbe

lucrurile în bine, și atunci vom

avea reforme.

- Din punctul tău de vedere,

care este avantajul și deza-

vantajul unui tânăr specialist

care activează mai departe

de capitala republicii?

- Nu aș putea găsi mari dife-

renţe, doar că acum mulţi tineri

preferă să rămână în capitală,

că este mai la modă și că ar avea

mai mari perspective de anga-

jare și distracţie, dar asta ţine

de fi ecare în parte. Eu personal

nu sunt adeptul orașelor mari

și aglomerate, mie îmi convine

orașul meu mic și liniștit, și

există tineri care s-au aranjat

bine și aici.

- Ţi-ai dori ca și copiii tăi, după absolvirea universită-ţii, să se întoarcă la Rezina pentru a activa?

- Cred că mi-ar plăcea să fi e mai aproape de mine, dar cu siguranţă decizia le va aparţine, dar aș fi bucuros dacă situaţia economică din Republica Mol-dova se va schimba în bine și nu va fi nevoit să plece peste hotare, cum o fac acum mulţi tineri după absolvirea facultăţilor.

- Este politica și politicienii responsabilă de toate greu-tăţile și eșecurile pe care le înregistrează la ora actuală Republica Moldova?

- Consider că politicienii poartă cea mai mare parte din vină, pen-tru că ei sunt cei care au promis la alegeri rezolvarea problemelor și înfăptuirea reformele mult aștep-tate, dar să nu uităm că ei sunt aleșii poporului care poartă răs-pundere pentru cei care i-au ales să fi e la cârma ţării, iar alegătorii trebuie să le ceară socoteală și să-i taxeze la următoarele alegeri, să nu călcăm de mai multe ori pe aceeași greblă.

- Dacă ai avea posibilitatea să lucrezi la un proiect de

lege, pentru ce ai opta?

- Fiind consilier am înţeles că

administraţia publică locală are

o stringentă nevoie de reforme

și dacă aș avea posibilitatea să

lucrez la un proiect de lege, aș

alege un proiect care ar viza

reformele în administraţia pu-

blică locală, care i-ar permite o

dezvoltare mai efi cientă și mai

rapidă.

- Ce ai prefera să faci dacă

timpul și banii nu ar fi o pro-

blemă?

- Cred că aș acorda ajutor și

susţinere tinerilor pentru dez-

voltarea lor personală, în special

a celor care nu au posibilităţi

fi nanciare, dar au dorinţă și in-

sistenţă, prin înfi inţarea diferitor

organizaţii și fonduri. Personal,

pentru mine, cred că aș călători

cât mai mult în diferite ţări ale

lumii pentru a-mi lărgi orizontul

cultural și cel comunicativ.

- Îţi mulţumim pentru timpul

acordat și îţi dorim mult suc-

ces în continuare!

- Și eu vă mulţumesc și sper să

ne revedem la Rezina.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

BerbecÎn a doua parte a săptămânii ce ur-mează ţi se poate face dor de casă, de locurile speciale din trecut sau de persoanele dragi pe care le-ai lăsat în urmă, de când erai copil!

TaurParcurgi o perioadă cu zile grele și nopţi difi cile, cu somn agitat. Un ritm mai domol de activitate și un interval generos petrecut cu familia sunt cea mai bună soluţie!

GemeniVei reuși să te integrezi foarte bine și vei gestiona orice sursă de stres. Dacă vei reuși să fi i un pic mai lucid(ă), vei transforma confl ictele în conciliere.

RacSufl etul ţi-e mai ușor acum și asta îţi dă puterea de a trece peste toa-te neajunsurile. Este un semn de maturizare, care te ajută să fi i mai tolerant(ă).

LeuEști dinamic(ă) și plin(ă) de idei, dar tinzi și către mai multă discreţie în privinţa planurilor tale. Tendinţele sunt benefi ce pentru iniţiative cura-joase.

FecioarăVezi viitorul unor proiecte în roz. Op-timismul se datorează și faptului că unii prieteni dau semne că se vor în-toarce la tine sau au cele mai bune in-tenţii.

BalanţăUna caldă, una rece, dar dacă privești cu detașare, vei vedea că e o situaţie fi rească. Ambele variante sunt posibi-le în cuplu sau în afaceri.

ScorpionPrimești o veste bună, în ciuda spe-ranţelor unor adversari. Problema e că vestea bună pentru tine e o lovitu-ră pentru ei și vor reacţiona rapid.

SăgetătorAgitaţie mare prin cercul de prie-teni. Poate ai încercat să fi i cât mai neutru(ă), ca să nu creadă nimeni că ești de o parte sau de alta. Decide-te!

CapricornE rost de confl icte în familie ori pe la serviciu cu superiorii, mai ales cei de sex masculin, care se simt ameninţaţi în acest moment și ies la atac.

VărsătorNu este o perioadă potrivită pentru negocieri, deși impresia ta este că șansa e în întregime de partea ta și ar trebui să profi ţi. Răbdarea e o alegere mai bună!

PeştiTe interesează mai puţin sursele de stres, chiar ești relaxat(ă). Lași situa-ţiile problematice să curgă pe lângă tine, ca și cum nici nu le-ai observa.

10-17 august10-17 august

GENERAŢIA 2002

Andrei Bordian: „Nu putem avea Andrei Bordian: „Nu putem avea reforme noi cu mentalităţi vechi”reforme noi cu mentalităţi vechi”

Invitatul de astăzi al rubricii este Andrei Bordian, vicepreședinte PPCD și, concomitent, președinte PPCD, Filiala Rezina.

FILM

Francis Ford Coppola intervine telefonic la graniţa dintre România şi Republica Moldova

Cineastul Francis Ford Coppola, crea-torul trilogiei “Nașul”, are o intervenţie telefonică plină de umor în comedia “În fi lm la Nașu’”, unul dintre cele trei scurt-metraje românești din proiectul cinema-tografi c “Hot Shorts”, ce va fi lansat în cinematografe pe 17 august.

Cu permisiunea specială a lui Francis Ford Coppola, fi lmul prezintă o convorbire telefonică reală dintre actorul care-l interpretează pe șeful vămii românești și reputatul cineast, justifi cându-se astfel și titlul scurtmetrajului, “În fi lm la Nașu’”.

Scris și regizat de Cristina Jacob, “În fi lm la Nașu’” îi are în rolurile principale pe Cristi Iacob, Diana Dumitrescu și Florin Călinescu, lista de actori care și-au adus contribu-ţia la acest scurtmetraj fi ind completată de Ion Grosu, Anamaria Mirică și Ion Săpdaru.

“În fi lm la Nașu’” relatează povestea a trei tineri nevoiţi să se confrunte cu excesul de zel și lipsa de scrupule a unor vameși de la graniţa dintre România și Republica Moldova. O călătorie ce ar trebui să fi e o simplă rutină se transformă într-o comedie absurdă, în care dinamica dintre interogările vameșilor și exasperarea crescândă a celor trei duc totul spre un fi nal hilar, cu o întorsătură neașteptată și unică”, a spus Cristina Jacob, regizorul și scenaristul fi lmului.

Atunci când Andrei, unul dintre personaje, menţionea-ză că trebuie să ajungă urgent pe platou la un fi lm regizat de Francis Ford Coppola, șeful vămii românești le cere să-l sune pe regizor, ca să se convingă că spun adevărul și să îi lase să plece din Moldova. Matei se conformează și, surpriză, Coppola preia apelul. Profi tând de ocazie, șeful vămii îi oferă lui Coppola, prin telefon, propria sa interpretare a unui fragment din celebrul fi lm “Nașul/ The Godfather”.

MUZICĂ & TURISM

Festivalul „Gustar” la a treia ediţie

Amatorii de muzică etno-folclorică vor putea savura creaţii de acest gen, în cadrul celei de-a III-a ediţii a Festivalului Internaţional ”Gustar”, care se va desfășura între 25 și 26 august 2012. Acţiunea va avea loc la Rezervaţia cultural-naturală Orheiul Vechi. Festivalul își propune să fi e un dialog multicultural muzical, care întrunește melodii cu tradiţii din Balcani, America de Sud și centrul Europei.

La ediţia a III-a a Festivalului internaţional etno-folcloric “Gustar” vor evolua reprezentanți din Portugalia, Polonia, Italia, România și Serbia. Formaţiile “Trigon”, “OM” și “Transbalkanica” vor reprezenta Republica Moldova la acest eveniment.

La Orheiul Vechi, vor fi deschise ateliere meșteșugărești, expoziţie de bucate naţionale, expoziţii de costume populare și de instrumente muzicale tradiţionale.

De asemenea, din programul evenimentului mai fac parte ex-cursii în Rezervaţia cultural-naturală Orheiul Vechi, ateliere de artă populară și vizitarea agropensiunilor din zonă.

Perseidele, unul dintre nume-roasele roiuri de meteori activi într-un an, își fac apariţia în luna august. Cei mai mulţi meteori vor putea fi observaţi în noap-tea de 11 spre 12 august și în cea de 12 spre 13 august.

Orice roi de meteori are o anumită perioadă în care este activ și un moment de maxim, în care activitatea meteorilor este cea mai mare.

În cazul Perseidelor, perioada de activitate este între 17 iulie și 24 august. În această perioadă se pot observa, pe lângă meteorii ce nu aparţin unui curent (sporadici), și meteori ce par că vin din constelaţia Perseus.

Maximul curentului va veni pe 12 august, în jurul orei 16.00, ora României. În aceasta perioadă se vor observa cei mai mulţi meteori. Însă, cum în România atunci este zi, cei interesaţi pot să-i ob-serve în noaptea de dinainte (11 spre 12 august) și în cea de după maxim (12 spre 13 august). Cea mai bună perioadă de urmărire este după miezul nopţii până dimineaţa.

Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajun-ge în constelaţia Cassiopeia este o “perseidă”.

Denumite după constelaţia din care par că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an. Perseidele sunt cunoscute pentru că este perioada concediilor și a vacanţelor, perioada din an când oamenii petrec mai mult timp sub cerul liber, noaptea.

Fenomenul de stea căzătoare este arhicunos-cut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru ce arde în atmosfera Pământului, la frecarea cu aerul. Pentru o fracţiune de secundă vedem acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care

arde în atmosferă se numește meteoro-id, iar pietroiul care cade pe Pământ se numește meteorit.

Toate aceste particule de praf vin de la cometa Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare, sublimează și praful cosmic prins în nucleul îngheţat este eliberat în spaţiu.

Fenomenele astronomice se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini parazite. Așa că din orașele mari nu se pot observa mulţi meteori. Cel mai bun este un loc la ţară sau la munte. Este bun și un loc de observaţii afl at la marginea orașelor mari.

Cei ce vor observa din zonele cu cer curat pot vedea maximum 100 de meteori pe oră. Cei ce observa din orașe vor vedea 10-20 de meteori pe oră.

În vechime, părea că una din stelele de pe cer a căzut, de aici venind numele de “stea căzătoare”. Însă stelele nu au cum sa cadă, de fapt s-a observat o particulă foarte mică, sub 1 mm diametru, ce a intrat în atmosfera Pământului și la frecarea cu ae-rul a făcut ca aceasta să emită lumină (ionizare).

Perseidele nu pot fi comparate cu ploaia de ste-le. În timpul unei ploi de stele se pot observa câteva mii de meteori pe oră, acestea fi ind foarte rare.

FENOMEN ASTRONOMIC SPECTACULOS

În week-end-ul ăsta admiraţi „ploaia de stele”