Ziarul Flux, Ed. 13 (793)

12
1 EURO..............................16.8779 1 Dolar american ............. 11.8255 1 Leu românesc ................ 4.1053 1 Rublă rusească ............... 0.4183 Maxima zilei 12 pagini Preţ contractual „Remușcarea este forma etică a regretului.” Emil Cioran Cursul valutar 8.04.2011 STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ VINERI, 8 aprilie 2011 BUNĂ DIMINEAŢA! Timpul probabil: Calendar creştin-ortodox Adresa INTERNET: http://www.ux.md 8.04.2011 Ploi, 7 11 0 C 9.04.2011 Ploi, 4 12 0 C Soborul Arhang. Gavriil. Sf. Mc. Montanus preotul și soţia sa Maxima CMYK CMYK GRUPUL DE PRESĂ FLUX DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc COMENTATOR Vlad Cubreacov DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Emil Constantiniu Ioana Florea DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu DEPARTAMENT MARKETING: Ana Ciofu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md Poşta Moldovei ABONAREA 2011 1 lună 3 luni 6 luni PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei FLUX EUROPEAN EUROPEAN ABONAREA 2011 ABONAREA 2011 Lupu are dreptate! Patriarhul întregii Rusii vine la Chi şinău În fiecare an, pădurea din Crăsnăşeni este incendiată Chestiunea nistreană. Deblocarea procesului politic şi diplomatic de negociere Partidul Liberal – o snoavă de succes cu final de tragicomedie 4 4 9 9 7 7 3 3 2 2 PAGINA PAGINA PAGINA PAGINA PAGINA ATITUDINI FiatLUX SOCIAL POLITIC ACTUAL Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 586 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate- rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei FLUX GPF Fondat în 1995 z Nr. 13 (793) EDI|IA DE VINERI Дорогой Дорогой Владимир Васильевич! Владимир Васильевич! Мне велено вам передать Мне велено вам передать План федерализации Молдовы План федерализации Молдовы и средства по его исполнению. и средства по его исполнению. А с контрабандой мы А с контрабандой мы продолжим как прежде! продолжим как прежде! Сэнкью, Сэнкью, сэнкью, сэнкью! сэнкью, сэнкью! Неоценимый вы человек, Неоценимый вы человек, дорогой Игорь дорогой Игорь Николаевич! Николаевич! Smirnov: Smirnov: Dragă Vladimir Vasilievici, am indicaţii să vă transmit Planul Dragă Vladimir Vasilievici, am indicaţii să vă transmit Planul de federalizare a Moldovei și mijloacele pentru aplicarea lui. de federalizare a Moldovei și mijloacele pentru aplicarea lui. Cât despre contrabandă, continuăm ca și până acum! Cât despre contrabandă, continuăm ca și până acum! Filat: Filat: Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc! Sunteţi un om de nepreţuit, Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc! Sunteţi un om de nepreţuit, dragă Igor Nikolaevici! dragă Igor Nikolaevici! Moldova în pericol: Planul Kozak 2 Moldova în pericol: Planul Kozak 2 XXX XXX (citiţi pag. 2-3) (citiţi pag. 2-3) Abuzuri, birocraţie şi corupţie la vama Comrat? XXX XXX (citiţi pag. 4) (citiţi pag. 4) MINISTRUL JUSTIŢIEI, ALEXANDRU TĂNASE: „Guvernarea s-a transformat într-o ŞOBOLĂNEALĂ” NASE: O statistică mincinoasă. Stalin şi Brejnev ar putea invidioşi O statistică mincinoasă. Stalin şi Brejnev ar putea invidioşi Viaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios! Viaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios! XXX XXX (citiţi pag. 6) (citiţi pag. 6) ALEGERI 2011 ALEGERI 2011 Radu Buşilă Radu Buşilă promite să promite să pună capăt pună capăt corupţiei şi corupţiei şi birocraţiei birocraţiei din Primăria din Primăria Chişinău Chişinău XXX XXX (citiţi pag. 7) (citiţi pag. 7) Adevărul despre 7 aprilie – taina sub 7 lacăte a Alianţei de guvernământ Comemorarea miilor de români masacraţi la Fântâna Albă La 1 aprilie 2011, în poiana Varniţei de la Fântâna Albă s-au adunat sute de români creștini pentru a aduce omagiu celor care fără de vină au fost răpuși de gloanţe acum 70 de ani. Manifestările au început cu un Serviciu divin în limba română consacrat sfinţirii Capelei Tuturor Sfinţilor, ridicate în memoria celor masacraţi aici la 1 aprilie 1941, oficiat de către un sobor de circa 30 de preoţi, în frunte cu episcopul Miletie și protopopul de Hliboca, Ioan Gorda. La doi ani de la evenimentele din 7 aprilie, ancheta în acest caz este departe de a fi finalizată. Actualii guvernanţi, care au acces la putere inclusiv datorită acelor manifestaţii și care au promis în campania electorală să scoată la lumină adevă- rul despre evenimentele care, practic, i-au propulsat la putere, acum nu mai sunt siguri că acest lucru este posibil. Ba mai mult, liderii partidelor din AIE vorbesc tot mai insistent despre faptul că, probabil, adevărul nu va fi cunoscut niciodată. XXX XXX (citiţi pag. 9) (citiţi pag. 9) XXX XXX (citiţi pag. 5) (citiţi pag. 5)

description

Flux de stiri on-line

Transcript of Ziarul Flux, Ed. 13 (793)

Page 1: Ziarul Flux, Ed. 13 (793)

1 EURO..............................16.87791 Do lar ame ri can ............. 11.82551 Leu românesc ................ 4.10531 Ru blă ru sească ............... 0.4183

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Remușcarea este forma etică a regretului.”Emil Cioran

Cursul valutar 8.04.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 8 aprilie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

8.04.2011

Ploi, 7 11 0C

9.04.2011

Ploi, 4 12 0C

Soborul Arhang. Gavriil. Sf. Mc. Montanus preotul

și soţia sa Maxima

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

Lupu are dreptate!

Patriarhul întregii Rusii vine la Chişinău

În fiecare an, pădurea din Crăsnăşeni este incendiată

Chestiunea nistreană. Deblocarea procesului politic şi diplomatic de negociere

Partidul Liberal – o snoavă de succes cu final de tragicomedie

44

99

77

33

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ATITUDINI

FiatLUX

SOCIAL

POLITIC

ACTUAL

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 586TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 13 (793)

EDI|IA DE VINERI

Дорогой Дорогой Владимир Васильевич! Владимир Васильевич!

Мне велено вам передать Мне велено вам передать План федерализации Молдовы План федерализации Молдовы и средства по его исполнению. и средства по его исполнению.

А с контрабандой мы А с контрабандой мы продолжим как прежде!продолжим как прежде!

Сэнкью, Сэнкью, сэнкью, сэнкью! сэнкью, сэнкью!

Неоценимый вы человек, Неоценимый вы человек, дорогой Игорь дорогой Игорь

Николаевич!Николаевич!

Smirnov: Smirnov: Dragă Vladimir Vasilievici, am indicaţii să vă transmit Planul Dragă Vladimir Vasilievici, am indicaţii să vă transmit Planul de federalizare a Moldovei și mijloacele pentru aplicarea lui. de federalizare a Moldovei și mijloacele pentru aplicarea lui.

Cât despre contrabandă, continuăm ca și până acum!Cât despre contrabandă, continuăm ca și până acum!

Filat: Filat: Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc! Sunteţi un om de nepreţuit, Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc! Sunteţi un om de nepreţuit, dragă Igor Nikolaevici!dragă Igor Nikolaevici!

Moldova în pericol: Planul Kozak 2Moldova în pericol: Planul Kozak 2 (citiţi pag. 2-3)(citiţi pag. 2-3)

Abuzuri, birocraţie şi corupţie la vama Comrat?

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

MINISTRUL JUSTIŢIEI, ALEXANDRU TĂNASE:

„Guvernarea s-a transformat într-o ŞOBOLĂNEALĂ”

NASE:

O statistică mincinoasă. Stalin şi Brejnev ar putea fi invidioşiO statistică mincinoasă. Stalin şi Brejnev ar putea fi invidioşiViaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios!Viaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios!

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

ALEGERI 2011ALEGERI 2011

Radu Buşilă Radu Buşilă promite să promite să pună capăt pună capăt corupţiei şi corupţiei şi birocraţiei birocraţiei

din Primăria din Primăria ChişinăuChişinău

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

Adevărul despre 7 aprilie – taina sub 7 lacăte a

Alianţei de guvernământ

Comemorarea miilor de români masacraţi la Fântâna Albă

La 1 aprilie 2011, în poiana Varniţei de la Fântâna Albă s-au adunat sute de români creștini pentru a aduce omagiu celor care fără de vină au fost răpuși de gloanţe acum 70 de ani. Manifestările au început cu un Serviciu divin în limba română consacrat sfi nţirii Capelei Tuturor Sfi nţilor, ridicate în memoria celor masacraţi aici la 1 aprilie 1941, ofi ciat de către un sobor de circa 30 de preoţi, în frunte cu episcopul Miletie și protopopul de Hliboca, Ioan Gorda.

La doi ani de la evenimentele din 7 aprilie, ancheta în acest caz este departe de a fi fi nalizată. Actualii guvernanţi, care au acces la putere inclusiv datorită acelor manifestaţii și care au promis în campania electorală să scoată la lumină adevă-rul despre evenimentele care, practic, i-au propulsat la putere, acum nu mai sunt siguri că acest lucru este posibil. Ba mai mult, liderii partidelor din AIE vorbesc tot mai insistent despre faptul că, probabil, adevărul nu va fi cunoscut niciodată.

(citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

Page 2: Ziarul Flux, Ed. 13 (793)

8 APRILIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Mutări cel puţin ciudate în

schema soluţionării diferen-

dului transnistrean după

întâlnirea din 29 martie a

miniștrilor de Externe de la

Chișinău și Moscova. Șeful

administraţiei separatiste

de la Tiraspol, Igor Smirnov,

l-a invitat pe premierul

moldovean Vlad Filat în

vizită ofi cială la Tiraspol.

Potrivit surselor noastre

de la Chișinău, autorităţile

moldovene au primit zilele

acestea niște documente

de la Moscova care conţin

elemente ale controversa-

tului „Memorandum Kozak”

de așa-zisă federalizare,

respins în 2003 de Republi-

ca Moldova.

Ambasadorul Republicii Mol-dova în Rusia, Andrei Neguţa, a fost convocat, zilele acestea, de viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin. Ofi cialul mos-covit s-a interesat de modul în care partea moldovenească este dispusă „să transpună în prac-tică negocierile de la Moscova, din 29 martie”, dintre ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, și șeful diplomaţiei de la Chișinău, Iurie Leancă. Nici autorităţile ruse, nici cele mol-dovene nu au oferit până acum detalii concrete despre linia de subiecte negociate de cei doi miniștri de Externe.

S-a anunţat doar că Mos-cova ar fi dispusă să accepte

acordarea unui statut special

Transnistriei în cadrul Repu-

blicii Moldova. Deși, aparent,

nu s-a spus nimic nou, această

informaţie a fost mediatizată

ca un mare succes al diploma-

ţiei de la Chișinău. Într-adevăr,

se pare că la Moscova au fost

atinse niște detalii extrem de

sensibile legate de soluţionarea

diferendului transnistrean. Por-

nind de la interesul manifestat

de viceministrul rus de Externe,

Grigori Karasin, la întâlnirea cu

ambasadorul moldovean An-

drei Neguţa în ceea ce privește

disponibilitatea Chișinăului „de

a transpune în practică negoci-

erile de la Moscova”, am încercat

să afl ăm ce anume s-a negociat.

Potrivit unor surse sigure, Chi-

șinăul a primit, zilele acestea,

niște proiecte de document care

trasează baza unei eventuale

soluţii defi nitive a diferendului

transnistrean.

Sursele citate susţin că, de

fapt, Chișinăul a primit un extras

din controversatul „Memoran-

dum Kozak” de așa-zisă fede-

ralizare a Republicii Moldova,

parafat, dar respins în cele din

urmă, sub presiunea străzii,

în 2003, de ex-președintele

comunist Vladimir Voronin. Pro-

iectele de document prevăd,

între altele, rămânerea trupelor

ruse pe teritoriul Moldovei și

întrunirea în ședinţe comune

a deputaţilor din Parlamentul

Republicii Moldova și a celor din

sovietul suprem de la Tiraspol.

Mai mult, sursele citate susţin

că partenerii europeni ai Repu-

blicii Moldova ar fi la curent cu

această schemă de soluţionare

a conflictului transnistrean și

că unii dintre ei o consideră

acceptabilă. Necunoscută însă

rămâne, deocamdată, poziţia

SUA.

Surprinzător este, în acest context, și gestul de marţi al pretinsului ministru al afacerilor externe al Transnistriei, Vladimir Iastrebceak. La reuniunea ne-gociatorilor în problema trans-nistreană desfășurată la Viena, acesta i-a înmânat vicepremie-rului moldovean pe probleme de reintegrare, Eugen Carpov, o invitaţie ofi cială premierului moldovean, din partea liderului administraţiei separatiste de la Tiraspol, Igor Smirnov, de a vizi-ta Transnistria. Potrivit lui Iastre-bceak, în invitaţie se precizează și „poziţia părţii transnistrene în privinţa problemelor de im-portanţă deosebită în contextul procesului de normalizare a relaţiilor dintre cele două maluri ale Nistrului”.

Premierul Vladimir Filat a menţionat că este gata să mear-gă în Transnistria, dacă aceasta va debloca procesul de negoci-eri, dar a precizat că nu va merge acolo ofi cial: „Eu merg în zona transnistreană la mine acasă. Eu nu mă duc la mine acasă ofi cial. Dar eu pot să mă duc oriunde dacă aceasta ajută la rezolvarea acestui confl ict. Mă voi întâlni cu Smirnov atunci când vom avea o agendă foarte clară și vom avea această întâlnire prin prisma începerii dialogului formal 5+2. Prioritatea numărul unu este să avem această înţelegere comu-nă de a relua negocierile formale în formatul 5+2, pentru identifi -carea soluţiei de reglementare a acestui conflict. Acest lucru este asigurat la ora actuală, la cel mai înalt nivel, de către toate ţările participante la negocieri și de partenerii noștri europeni. Și Federaţia Rusă susţine acest lucru”, a conchis Vlad Filat.

Vitalie CĂLUGĂREANU, Deutsche Welle, Chişinău

Foto: FLUX

Berlinul a jucat pe mâna Moscovei, contra Chişinăului

şi a BucureştiuluiPână la urmă, WikiLeaks s-a dovedit o mină de aur. Mulţi lideri politici mondiali au avut mari surprize să constate ce imagine aveau printre diplomaţii americani. Unul din cei mai dezamă-giţi a fost Vladimir Putin, dar a trecut cu bine testul indiferenţei.

Totuși, Gerhard Shroeder, prietenul lui Putin și cancelar al Germaniei, apare într-o ipostază jenantă: a jucat pe mâna Moscovei, contra Chi-șinăului și a Bucureștiului. În anul 2005, Traian Băsescu era hotărât „să profi te de momentul oportun pentru a da un impuls pentru regle-

mentarea confl ictului îngheţat dintre Republica Moldova și Transnistria”, arată o telegramă publicată de WikiLeaks.

Într-un mesaj trimis în 2005 la Washington, de la Ambasada SUA din București, se menţiona intenţia autorităţilor române de a înceta să mai joace un rol pasiv în relaţiile cu R. Moldova și în procesul de reglementare de pe Nistru.

„Iar la întoarcerea de la con-sultaţiile de la Berlin, Băsescu a comunicat reprezentanţilor Ambasadei SUA că Gerhard Schro-eder, cancelarul Germaniei, nu a vrut în ruptul capului să susţină niciun fel de propuneri referitoare la Republica Moldova și Trans-nistria.

Băsescu a afirmat că i-a răs-puns lui Schroeder în acest sens că el va rezolva această problemă cu americanii, iar Germaniei n-o să-i placă”, se menţiona în documen-tul Ambasadei SUA din România.

Reamintim că, anterior, același site WikiLeaks a comunicat că România și-a manifestat dorinţa de a intra în formatul de negocieri pentru reglementarea confl ictului transnistrean în 2008, prin interme-diul UE și SUA.

Este de remarcat faptul că, până de curând, ofi cialii de top din România și-au exprimat în re-petate rânduri dorinţa de a conecta Bucureștiul la reglementarea confl ictului de pe Nistru.

Cu toate acestea, pe 25 noiembrie 2010, Teo-dor Baconschi, ministrul de Externe al României, a declarat că Bucureștiul participă la procesul de reglementare a confl ictului transnistrean numai în calitate de membru al Uniunii Europene. Ba-conschi a mai declarat că, în locul mecanismului actual de menţinere a păcii de pe Nistru, trebuie să vină forţe internaţionale de menţinere a păcii, sub egida Uniunii Europene.

În acest caz, diplomatul român a adăugat că „România nu este interesată să ia parte la mo-difi carea componenţei forţelor de menţinere a păcii.”

Este evident de ce Bucureștiul nu mai insista să mai participe la negocierile pentru Trans-nistria. Presiunea venea din alte capitale mai importante.

Berlinul a făcut servicii importante Moscovei, inclusiv pe teren politic. Desigur, în virtutea inerţiei unei mai vechi atracţii.

Prin urmare, Gerhard Schroeder a fost admis pe post de consilier la Gazprom pe o leafă pentru care l-ar invidia orice cancelar de la Bismarck încoace. El a pledat pentru Nord Stream, dar se vede că erau și mize politice, la fel de importante pentru Kremlin.

În consecinţă, din perspectiva lui Schroeder (a se citi Putin), Chișinăul trebuia să rămână singur în faţa celor trei adversari ireconciliabili: Mosco-

va, Tiraspolul și Kievul. Este clar că basarabenii nu au nicio șansă într-un asemenea context ostil, în care UE și SUA trebuie să aibă doar rol decorativ, de “observatori”.

România nu trebuie să participe la tratative!Chiar dacă, în Transnistria, majoritatea rela-

tivă o formează românii. Chiar dacă mulţi trans-nistreni au deja cetăţenia română.

Și România a cedat presiunilor: nu va parti-cipa.

Dacă asistăm la o asemenea schimbare de atitudine la București, putem presupune că s-a schimbat ceva la Berlin, după venirea doamnei Angela Merkel în fotoliul de cancelar? Tocmai pornind de la această realitate, înclin să cred că nu.

Și atunci, trebuie văzută într-o cu totul altă lu-mină declaraţia surprinzătoare atunci din partea președintelui rus Dmitri Medvedev la Deauville, după întâlnirea cu Angela Merkel și Nicolas Sar-kozy. Medvedev a spus că succesul negocierilor pentru reglementarea confl ictului transnistrean depinde nu numai de poziţia Rusiei, Republicii Moldova, Transnistriei și a Uniunii Europene, dar și de poziţia României, ceea ce a fost receptat ca o invitaţie la participarea Bucureștiului la procesul de negocieri.

De unde și până unde această declaraţie, dacă România tocmai acceptase rămânerea în umbră, deși este îndreptăţită să ia parte la tratative, cel puţin la fel de mult ca Ucraina și Rusia?

Și atunci, vorba răspicată a lui Medvedev tre-buie citită în altă cheie. Era prea sigur de el, nu era iritat defel. Iar declaraţia a sunat mai degrabă ca un avertisment.

Viorel PATRICHIPreluat cu prescurtări de pe arena.md

Actual

Ghimpu versus oligarhiiMihai Ghimpu a revenit foarte de-

cis să înlăture orice suspiciuni legate de ipoteticele foloase și benefi cii pe care i le-ar fi adus strânsa prietenie cu liderii Partidului Democrat. Primele victime ale mâniei acestuia au fost ziariștii care au îndrăznit să pună la îndoială probitatea sa morală și să scrie despre nu știu ce îmbunătăţiri de look a fostului interimar. Acum a devenit evident faptul că Partidul Liberal își va axa campania electorală pentru locale pe lupta cu cei bogaţi, iar Ghimpu se va erija în proletarul fără de nimic care-i urăște, cu ură de clasă, pe oligarhii băutori de whisky. Pentru aceasta, mai-marele liberalilor este decis să lupte cu oligarhii, dar nu cu toţi. Numai cu cei nerușinaţi din partidul premierului. Pentru că, le-a spus Ghimpu tinerilor liberali în-truniţi în cadrul unui recent congres, formaţiunea condusă de el nu este una de oligarhi, cum sunt altele, ci una de luptători pentru adevăr, drep-tate, libertate și bunăstare. Până la capăt. Și nu prestaţia sa lamentabilă în cele două importante funcţii de stat ar fi cauza scăderii popularităţii partidului, ci faptul că a pledat pentru libertatea noastră „pe care încă nu o avem, din 1812”. Este greu să pledezi pentru adevăr, pentru că ţi se duc voturile, a conchis liberalul, dar ce să facă el, dacă este iubitor de dreptate și nu de voturi.

Am mai spus și cu altă ocazie, Mi-hai Ghimpu nu este nici pe departe muritor de foame și nici nu credem să-i displacă confortul și traiul în-destulat. Are șeful liberalilor și ceva afaceri cu petrol, acesta deţinând o cotă-parte în reţeaua de benzinării SRL „Eurosim”. Și se zice că afacerile îi merg destul de bine în ultima pe-rioadă. Dar lupta cu cei bogaţi dă bine într-o campanie electorală, iar liberalii cred că astfel de discursuri i-ar putea sensibiliza pe alegători.

Liberalii nu vor mai vota ce le dictează alţiiGhimpu s-a declanșat cu adevărat

în toiul discuţiilor pe marginea Buge-tului de stat. A aruncat invective la stânga și la dreapta, a plâns de mila poporului, i-a blamat pe cei care-i sugrumă cu impozite pe săraci, care majorează accizele la băuturi și la ţigări, a sărit la gâtul celor care nu iau mai mult de la cei bogaţi, l-a băgat în sperieţi pe Filat, ameninţându-l că vine peste el să vadă cum își face trea-ba, plimbându-se pe la ministere și pe la Bruxelles. (O fi uitat Ghimpu cum s-a plimbat și el odinioară cu așii prin capitalele europene.) Mai hotărât ca nicicând, Ghimpu a ameninţat că liberalii nu se vor mai lăsa șantajaţi și mânaţi cu forţa (cum s-au lăsat odată) și nu vor vota cu ochii închiși, dacă nu vor fi luaţi în seamă atunci când este vorba de actul guvernării. „Partidul

Liberal nu este la cheremul PLDM. Noi

nu vom vota cu ochii închiși proiectul

bugetului, numai pentru că facem

parte dintr-o alianţă”, a afirmat cu

tărie șeful liberalilor. Emoţionant,

de să-ţi dea lacrimile, acest demers,

dacă am putea face abstracţie și de

subtextul acestuia.

Bufonul, şantajul şi principiileÎn general, lui Ghimpu îi place să

facă pe măscăriciul care are voie să

spună ce-i vine la gură, să facă glume

de prost gust, să se dea în spectacol,

pentru că bufonului care amuză

publicul i se iartă totul – și prostia, și

agresiunea verbală, și indecenţa – bu-

fon, ce vreţi. Dar uneori măscăriciul se

vrea luat în serios. El își aruncă scufi a cu clopoţei și face pe justiţiarul și de-ţinătorul adevărului în ultimă instan-ţă. El ţine discursuri acuzatoare de procuror ratat, îi învinuiește pe toţi și se autointitulează drept singur luptă-tor pentru adevăr și pentru dreptate. El strigă: păzea, trădare, poporul este în pericol! Îl fură oligarhii! (Să le fi e rușine!) Și doar noi suntem curaţi ca lacrima, nu avem interese, nu suntem niște oligarhi ca alţii. „PL nu va mai merge șantajat, dacă nu se discută cu noi pe probleme principiale, precum politica fi scală”, a tunat Ghimpu, ca să-l audă toţi. Dar lucrurile se lămu-resc, atunci când justiţiarul numește preţul. Pentru că toate au un preţ – și adevărul, și libertatea, și dragostea pentru popor.

Ce (nu) a condiţionat Mihai Ghimpu?Votăm bugetul, a spus înverșuna-

tul adversar al șantajului, dacă votaţi mai întâi proiectul nostru privind stabilirea datei alegerilor locale. Ei și ce dacă se încalcă regulamentul Par-lamentului, și ce dacă sunt necesare modifi cări la Codul electoral. Jurist de forţă, Mihai Ghimpu știe că legea se poate modifi ca și după stabilirea datei alegerilor. Chiar dacă se recur-ge la o practică proastă și nu tocmai legală. Adică, toate istericalele și declaraţiile războinice au fost date uitării pentru singura favoare de a fi votată o dată care le convine libera-lilor. De ce anume la 5 iunie? Calcu-lul este simplu – mai târziu pleacă

studenţii pe la casele lor, or, Ghimpu speră că anume studenţii își vor da voturile pentru încă junele, dar deja ușor șifonatului său nepot. Pentru că modifi cările făcute anterior la Codul electoral, potrivit cărora studenţii și elevii pot vota în localităţile în care-și fac studiile, chiar dacă nu au aici viză de domiciliu sau de reședinţă, au avut în vedere și aceste alegeri locale.

Astfel, Ghimpu a știut să pună condiţia exact la locul și la timpul potrivit. Pentru că ce erau să facă partenerii? Să lase bugetul nevotat și banii FMI-ului neluaţi? Așa că au pus alegerile atunci când a vrut unchiul, care speră să-și vadă nepotul în con-tinuare primar. Apoi, democraţii mai aveau o datorie morală de achitat faţă de Ghimpu, căruia în ajun i-au scos șeful de la Agenţia Cadastru și și-au instalat omul lor și nașul de cununie al lui Filat. (Analiștii nu s-au putut pronunţa cu certitudine dacă Anatolie Ghilaș este mai mult omul PD-ului sau mai mult nașul lui Filat și dacă această numire nu va afecta legătura de rudenie dintre cei doi.)

Experienţele proaste şi micile înţelegeriȘi Mihai Ghimpu a obţinut ce a do-

rit – alegeri pe data de 5 iunie. După ce operaţiunea liberalilor s-a încheiat cu succes, Ghimpu a spus relaxat că nici vorbă de șantaj ori condiţionări, pentru că în politică nici nu există așa ceva. Doar consens și colegialitate. Iar insistenţa lui a fost dictată de faptul că timpul nu așteaptă. Insistenţa libe-ralilor ca proiectul privind stabilirea datei alegerilor locale să fi e examinat înaintea votării Bugetului în lectură finală, a fost comentată cu multă indulgenţă și de spicherul Marian Lupu. Acesta a afi rmat că liderul PL nu și-a șantajat colegii din Alianţă, ci doar a avut unele temeri, cauzate de anumite experienţe proaste. Fără a specifi ca însă ce „experienţe proaste” l-au marcat atât de profund pe aces-

ta. Între paranteze fi e spus, aliaţii au demonstrat de nenumărate ori că atunci când au nevoie, ei știu să-și „armonizeze” interesele, pe unde prin șantaj, pe unde la mica înţelegere, așa ca la adoptarea Legii Bugetului, de exemplu.

Cine comandă „muzica” pentru alegerile locale?Dacă privim cu atenţie mișcările

care se produc pe scena politică și studiem cu luare aminte presa, observăm cum o nouă lozincă este strecurată, subtil, în ajunul campaniei pentru alegerile locale: cine-l critică pe Chirtoacă, aduce comuniștii la primăria capitalei. Procedeul a mai fost utilizat și anterior: nu criticaţi Alianţa, că vin comuniștii la putere! Anumiţi lideri de opinie au desemnat deja o nouă vacă sfântă pentru peri-oada imediat următoare. Astfel, ni se spune că doar liberalii au un candidat în măsură să iasă victorios din con-fruntarea cu candidatul comuniștilor. AIE riscă să dea Chișinăul pe mâna comuniștilor, dacă liderii acesteia nu-și înving frustrările și ranchiuna. Partidele Alianţei trebuie să sprijine un candidat unic, este singura soluţie. Deci, se pare, aceasta este comanda politică în actuala campanie electo-rală. Cine este comanditarul? Nu ne apucăm să ghicim, dar candidatul democraţilor la funcţia de primar ge-neral, Valentina Buliga, de exemplu, a dat asigurări, după desemnarea sa, că nu-l va ataca în campanie pe actualul primar. Și atunci, dacă vorbele despre ţoalele englezești și încălţările cu scârţ ale ex-interimarului ar putea fi trecute ușor cu vederea și tratate ca o glumă bună, susţinerea discretă a nepotului de către oligarhii atât de urâţi de Ghimpu ar putea fi adevăra-tul benefi ciu pentru care s-a sacrifi cat incoruptibilul liberal.

Ioana FLOREA, FLUX

Rusia a fardat „Memorandumul Rusia a fardat „Memorandumul Kozak” şi vrea să-l resuscitezeKozak” şi vrea să-l resusciteze

Partidul Liberal – o snoavă de succes cu fi nal de tragicomedieMihai Ghimpu ne-a amintit, zilele acestea, că ar putea ajunge ia-răși în fruntea Parlamentului. Asta în cazul în care Marian Lupu va fi ales în funcţia de șef al statului. Un motiv în plus pentru comu-niști ca să nu-l voteze pe acesta niciodată. După oscilaţiile stranii ale liberalului-șef în perioada negocierilor pentru constituirea AIE-2, când ba a cerut funcţii, ba i le-a dat pe toate unui anumit partid pentru care a făcut, brusc, o adevărată pasiune, acesta nu a mai fost atât de vizibil o perioadă de timp, luându-și o lungă pauză de venit în fi re și înmuiat oasele pe la băile „Holercane”. Dar, încetul cu încetul, liderul liberal a redevenit vocal, așa cum îl știm, mai ales că și alegerile locale bat la ușă.

Page 3: Ziarul Flux, Ed. 13 (793)

8 APRILIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

La 5 aprilie așa-zisul „minister al afacerilor externe al republicii moldovenești nistrene” a difuzat un comunicat de presă în care se spune: „În cadrul consultărilor de la Viena dintre participanţii la „Consiliul permanent pentru ches-tiuni politice din cadrul procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană” Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldovenești Nistrene V. V. Iastrebciak i-a trans-mis Vicepremierului Republicii Moldova E. T. Carpov o scrisoare ofi cială a șefului puterii executive, conducătorul Cabinetului de Mi-niștri al Republicii Moldovenești Nistrene I. N. Smirnov, scrisoare adresată Primului ministru al Republicii Moldova V. V. Filat. În scrisoare este exprimată poziţia părţii transnistrene pe marginea unui șir de chestiuni de maximă actualitate în contextul procesului de normalizare a relaţiilor dintre Republica Moldova și Republica Moldovenească Nistreană. Toto-dată, Conducătorul Cabinetului de Miniștri al Republicii Moldove-nești Nistrene l-a invitat pe Primul ministru al Republicii Moldova să întreprindă o vizită ofi cială în Republica Moldovenească Nistrea-nă și a avansat propuneri privind parametrii concreţi de timp și de loc ai unei posibile întâlniri.”

Contactele dintre Vladimir Filat și Igor Smirnov au devenit regulate. La 24 august 2010 cei doi, plus șeful MGB (așa-zisul „minister al securităţii statului”) al separatiștilor, Vadim Șevţov Antiufeev, s-au întâlnit la Tiras-pol, sub pretextul unui meci de fotbal. Filat a declarat cu acea ocazie: „Pentru mine este impor-tant că am reușit să ajung acolo

fără probleme. Mai mult decât atât, am fost întâmpinat acolo și mi s-a asigurat toate condiţiile necesare. Probabil asta se datorează muncii în acest sens pe care o depunem”. Arătându-și mulţumirea de rela-ţia sa „constructivă” cu Vladimir Vasilievici Filat, Smirnov a ţinut să sublinieze că se afl ă în con-tact direct sau intermediat cu acesta ori de câte ori are nevoie și a declarat pentru presă: „Am început să dialogăm constructiv cu Vladimir Filat, primul ministru al Republicii Moldova. Când trebuie, ne contactăm și discutăm pe dife-rite subiecte”. Căpetenia separa-tistă chiar a insistat să se reţină că „singurul lucru pozitiv poate fi considerat dialogul între mine și prim-ministrul Vladimir Filat”.

Invitaţia din 5 aprilie este un element mic și de etapă dintr-un amplu scenariu ruso-german de federalizare a Republicii Moldova și de punere efectivă a ei sub protectoratul comun al Moscovei și al Berlinului. Atât Filat, cât și Smirnov au con-simţit de la bun început la un asemenea scenariu, după cum li s-a sugerat insistent de către capitalele celor mai mari fede-raţii de pe continent: Federaţia Rusă și RFG.

Pe de altă parte, mai mulţi analiști și comentatori poli-tici din Republica Moldova și de peste hotare au opinat că relaţiile regulate și „constructi-ve” dintre Smirnov și Vladimir Vasilievici Filat trebuie puse în directă legătură cu interesele economice și de contrabandă ale grupărilor care controlează atât malul drept, cât și pe cel stâng al Nistrului.

În toamna anului 2010 Agen-

ţia rusă de știri REGNUM nota

că „Guvernul Moldovei a aprobat în ședinţa sa din 8 septembrie un șir de modifi cări care vor permite optimizarea mecanismelor și căi-lor de export a mărfurilor de către agenţii economici din Transnistria. După cum a explicat în ședinţa de guvern primul ministru Vladimir Filat, este vorba despre faptul că agenţii economici din Transnistria vor primi dreptul de a-și exporta producţia nemijlocit prin „sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene”, fără a o transporta pe

căi ocolite prin teritoriul Moldovei, ca până în prezent. La 9 septembrie a avut loc o convorbire telefonică între președintele Republicii Mol-dovenești Nistrene, Igor Smirnov, și primul ministru al Moldovei, Vladimir Filat, convorbire în cadrul căreia partea moldovenească a informat despre pașii întreprinși pentru îndeplinirea înţelegerilor la care s-a ajuns în cadrul recentei în-tâlniri de lucru dintre președintele RMN și primul ministru al RM”.

O linie telefonică directă la

dispoziţia lui Smirnov și Filat

funcţionează între Chișinău și

Tiraspol. În cadrul emisiunii Fa-

brika de la postul de televiziune

Publika din 5 aprilie, Vladimir

Filat a ţinut să sublinieze în legă-

tură cu disponibilitatea lui de a

merge în Transnistria: „Prioritatea numărul unu este să aveam aceas-tă înţelegere comună (cu Smirnov

– nota noastră) să reluăm nego-cierile FORMALE în formatul 5 plus 2 pentru identificarea soluţiei de reglementare a acestui conflict”.

Filat a confi rmat, de asemenea,

că din vara anului trecut nu s-a

mai întâlnit între patru ochi cu

Smirnov, dar că a avut „o discuţie

telefonică în ajun de An Nou” în legătură cu înţelegerile celor doi de reluare a tranzitului de măr-furi pe segmentul transnistrean al Căilor Ferate ale Moldovei, fără participarea Chișinăului. Po-trivit surselor noastre, invitaţia adresată lui Vladimir Vasilievici Filat de către Igor Nikolaevici Smirnov de a efectua o „vizită ofi cială” la Tiraspol va fi onorată cu deosebită plăcere. Filat i-a făcut deja lui Smirnov această promisiune telefonic, dincolo de cele declarate public.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Politic

România trebuie readusă în formatul de negocieri privind

regiunea transnistreană„România trebuie readusă în formatul de negocieri privind re-glementarea moldo-trans-nistreană”, a declarat fos-tul ambasa-dor al Ucrai-

nei la București, Oleksandr Cealâi, cu ocazia forumului Uniunea Europeană – Republica Moldova, desfășurat la 31 martie la Chișinău.

Agenţia moscovită de știri REGNUM a titrat la 1 aprilie: „Pe documentul privind reglementarea de pe Nistru va trebui pusă semnătura României”. Agenţia arată, între altele, citându-l pe ambasadorul Cealâi, că Bucureștiul, în calitate de actor geopolitic relevant în regiune, cu interese proprii, trebuie să-și pună semnă-tura pe documentul fi nal privind reglementarea confl ictului. În caz contrar, consideră diplomatul ucrainean, va exista pericolul ca România, în mod disimulat, să nu recunoască acordurile la care s-ar ajunge fără participarea sa, fapt în măsură să contribuie la escaladarea tensiunilor în regiune.

Oleksandr Cealâi consideră, de asemenea, că neutralitatea Republicii Moldova trebuie recunoscută internaţional. În plus, potrivit diplomatului ucrainean, Chișinăul și Kievul ar putea lansa iniţiativa comună privind crearea unei centuri de securitate, re-cunoscute internaţional, din care ar putea face parte Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Azerbaidjanul.

Diplomatul ucrainean este de părere că perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană va constitui un me-canism real de „reintegrare” a ţării. În această situaţie, consideră Cealâi, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană ar trebui să se producă sub rezerva recunoașterii internaţionale ex-prese a statutului de neutralitate al ţării, după exemplul Irlandei, mai transmite agenţia REGNUM.

Chestiunea nistreană trebuie să rămână în atenţia și prim-planul co-munităţii internaţionale. Orice formulă de rezolvare trebuie să îndeplinească câteva condiţii, printre care: să fi e o so-luţie justă și durabilă, în contextul unei Republici Moldova suverane, integre teritorial, real independente politic. Să fi e asigurată funcţionalitatea nou-lui stat reîntregit, capabil să dezvolte opţiuni proprii și alegeri libere și inde-pendente în domeniul securităţii, po-liticii externe, apărării și al formulelor de asigurare a prosperităţii propriilor locuitori. Chestiunea federalismului per se și a variantelor practice care au fost prezentate în decursul timpului – „Stat comun” al lui Evgheni Primakov sau confederalizarea de facto cu o Transnistrie independentă anterior și cu drept de veto la Chișinău – nu sunt variante care să privilegieze această defi niţie a soluţiei.

Am observat și o anumită grabă, și o anumită tentaţie de a sublinia excesiv ca promisiune subiectul, în contextul în care în Republica Moldova, sub 5% din populaţie e preocupată de reintegrarea cu Transnistria, după cum o arată sondajele Institutului de Politici Publice de la Chișinău. Sublinierea excesivă a acestei teme poate duce la o vul-nerabilizare a poziţiilor Republicii Moldova faţă de terţii parteneri, așa cum o ignorare sau delăsare în promovarea subiectului merge spre extrema de a interpreta comportamentul drept dezinteres. Nici preeminenţa reintegrării teritoriale faţă de integrarea europeană nu e de bun augur. Reformele sunt necesare atrac-tivităţii și perspectivei reintegrării teritoriale, în timp ce invers lucrurile sunt mai complexe, pot subordona integrarea europeană reinte-grării statale și pot transforma modernizarea și prosperitatea cetăţenilor Republicii Moldova într-un ostatic la bunul plac al Tirapolului.

Devine de primă importanţă și Tratatul pri-vind Forţele Convenţionale în Europa pe care-l negociază NATO prin intermediul mandatarilor săi americani cu Federaţia Rusă. Relansarea acordului și succesiunea privind angajamen-tele de la Istanbul trebuie readuse în prim-plan, așa cum trebuie menţinută valabilitatea deciziilor CEDO în cazul Ilașcu și Alţii contra RM și Rusiei, care califi că responsabilităţile în privinţa războiului de pe Nistru.

Măsurile de Reconstrucţie a Încrederii – Confi dence building Measures – sunt salutare și e spaţiu de abordare profi tabil, cu condiţia ca aspectele cu bază pur economică să nu alte-reze drepturi de proprietate, să nu presupună recunoașteri ale unor false datorii la gaze sau privatizări neclare, așa cum sub această etiche-tă nu putem ascunde operaţiuni de trafi c, con-trabandă, fi nanţări ale averilor unor personaje politice din taxarea aleatoare a unor mărfuri, reexportate ulterior către UE la preţuri de dum-ping. Corupţia și averile ilicite, spălarea de bani și infracţionalitatea transfrontalieră nu trebuie tolerate sub emblema deschiderilor pentru Măsurile de Reconstrucţie a Încrederii.

Putem discuta despre subiectele legate de Comitetul Rusia-UE pe probleme de Politică externă și Securitate - convenit la întâlnirea

Merkel-Medvedev de la Meseberg, 5 iulie - dacă acţiunile sunt sancţionate la nivelul Consiliului European și dacă propunerile și deschiderile europene sunt urmate de propuneri reale ale Moscovei în chestiunea nistreană și cu proiecte rezonabile de documente în acest context.

România pledează pentru menţinerea unei solide legături transatlantice, și considerăm că fără această legătură solidă între cei doi observatori ai procesului 5+2 nu pot exista pași solizi înainte în procesul de soluţionare a confl ictului nistrean.

De asemenea, credem că trebuie să fi e adop-tate formule elaborate și instrumente pe teren, pârghii și planuri pentru scenarii alternative care să permită, în contextul unor schimbări bruște și neașteptate la Tiraspol, valorifi carea oricăror oportunităţi ce s-ar oferi acum, la ale-gerile din decembrie 2012 sau în viitor.

Pregătirea și planifi carea sunt absolut nece-sare pentru a putea ca Republica Moldova să nu rateze oportunităţi care i s-ar oferi, într-un context de instabilitate major și al schimbărilor bruște, neașteptate din lumea arabă, din toate regimurile autoritare, fără bază și susţinere populară sau publică.

Poate ar trebui ca autorităţile de la Chișinău să privească cu mai multă atenţie elementele din cadrul clasei politice și a oamenilor de afa-ceri care fac profi turi din existenţa Transnistriei, a regiunii separatiste afl ată de facto în afara controlului autorităţilor legitime de la Tiraspol și să asume politic formule convenabile de excludere din spaţiul politic și al negocierilor a celor care se fac vinovaţi de confl ict de interese pe acest domeniu sau de ilegalităţi fl agrante, evaziune fi scală, spălare de bani sau orice alte infracţiuni economice de trafi c prin utilizarea elementelor de nesupunere în faţa legilor Republicii Moldova a acestei regiuni, a intan-gibilităţii dosarelor cu probe sau a liderilor responsabili, semnatari ai unor documente neclare sau false.

O asemenea asumare are un efect de legi-timizare a eforturilor Chișinăului și ale comu-nităţii internaţionale și de asumare egală a unor costuri ale soluţionării confl ictului de pe Nistru de către autorităţile Republicii Moldo-

va în solidar cu ceilalţi participanţi la formatul ofi cial.

În consecinţă, putem sublinia cinci idei care să sprijine deblocarea procesu-lui privind abordarea Transnistriei:

1. Există o tendinţă de a aborda sau privilegia unul dintre nivelurile ches-tiunii nistrene - geopolitic, regional, local, intern – într-o anumită fugă după preeminenţa unei abordări. Nu credem că e o variantă bună. Credem că trebuie abordate toate nivelurile concomitent, comprehensiv, într-un efort conjugat și coordonat, fi ecare abordare calibrată pe dimensiunea potrivită. Acest lucru ajută la suprapunerea instrumentelor și pârghiilor și evită pasarea respon-sabilităţii între diferitele niveluri și actori.

2. În ultima vreme am văzut nu-meroase provocări – arestări de tip Ilașcu la 20 de ani după evenimentele dramatice din 1991-1992. Această abordare de la Tiraspol este o adevă-

rată întoarcere în timp și arată slăbiciuni ale regimului în perspectiva alegerilor și eventua-lelor schimbări „constituţionale”, procese ce se desfășoară în stânga Nistrului. CEDO ar putea fi un instrument ce ar trebui revizitat.

3. Tot pe aceeași direcţie, am putea utiliza două abordări concomitente: eliminarea meca-nismelor de susţinere a separatismului la nivel intern, regional, european – eliminarea raison d’être pentru regiunea separatistă - și introdu-cerea mecanismelor și pârghiilor alternative pentru atractivitatea și prosperitatea în cadrul regimului constituţional al Republicii Moldova din dreapta Nistrului, în drumul său reformat spre integrarea europeană.

4. O valoare adăugată și o construcţie natu-rală a legitimităţii susţinerii vocale a problemei ar putea fi asumarea costurilor reintegrării de către Republica Moldova, Ucraina, UE în sensul eliminarea avantajelor economice pe care le-a creat existenţa regimului în afara controlului autorităţilor legitime, zonei de impunitate aferentă, zona de paradis fi scal pe care a cre-at-o artifi cial. Acest pas ar impune eliminarea din prim-plan, expunerea publică, cel puţin, a politicienilor, oamenilor de afaceri, persona-jelor implicate care profi tă din existenţa unei zone în afara controlului autorităţilor legale de la Chișinău, a absenţei controalelor fi scale, fi nanciare și vamale ale Republicii Moldova asupra activităţilor din regiune.

5. Nu în ultimul rând, trebuie să realizăm cu toţii că lumea se mișcă, crește probabilitatea ca evenimente virtual improbabile sau rare, de tipul Black Swan events, să fi e din ce în ce mai probabile, chiar posibile, ba chiar să se petreacă asemenea evenimente în mod brusc și neanticipat. De aceea e necesară pregătirea premiselor, a pârghiilor și instrumentelor au-torităţilor legale de la Chișinău de a valorifi ca o eventuală oportunitate ce s-ar ivi, în contextul cursului actual global de eliminare a regimuri-lor autoritare, cu reverberaţii majore în lumea arabă și impact în regiunea Orientului Mijlociu Extins, evenimente cu posibile efecte de antre-nare și mimetism și în spaţiul postsovietic.

Prof. dr. Iulian CHIFU, Bucureşti

Lui Igor Nikolaevici Smirnov i s-a făcut iarăşi dor Lui Igor Nikolaevici Smirnov i s-a făcut iarăşi dor de Vladimir Vasilievici Filatde Vladimir Vasilievici Filat

Vladimir Voronin ridică vălul de pe negocierile sale cu Filat. Președintele PCRM sparge tăcerea și face primele dezvăluiri privind negocierile Partidului Comuniștilor cu Partidul Liberal Democrat din Mol-dova, negocieri care s-au desfășurat în lunile ianuarie și februarie anul curent, cu ușile închise, departe de ochii opiniei publice. În-ţelegerea la care au ajuns Vladimir Voronin și Vladi-mir Filat vizează constitui-rea unei coaliţii verde-roșu de guvernământ, un fel de AIE 3.

Potrivit înţelegerilor dintre PLDM și PCRM, Vladimir Filat urma să primeas-că sprijinul deputaţilor PCRM pentru funcţia de președinte al Republicii, iar Igor Dodon urma să fi e sprijinit de PLDM pentru funcţia de prim-ministru al unui Cabinet AIE 3 învestit cu votul deputaţi-lor PLDM și PCRM.

Prezent, luni, 4 aprilie, la emisiunea Fabrika de la televiziunea Publika, Vladi-mir Voronin a declarat: „Noi nu am avut rezerve faţă de Igor Dodon, dar faţă de perspectivele care se deschid. Actuala guvernare nu este pe mult timp. Ei de-parte nu vor ajunge cu această politică antinaţională. La noi Dodon a fost ţinut pentru o funcţie mai înaltă: îl ţineam pentru funcţia de prim-ministru. Eu i-am spus-o deschis. Iată care a fost situaţia de intrigă, de ce nu s-a hotărât din timp asupra candidaturii sale”.

Analistul politic Igor Boţan, prezent în aceeași emisiune, l-a rugat pe Vladimir Voronin să precizeze dacă a avut cumva în vedere formula: Filat președinte și Dodon premier. Președintele PCRM a răspuns fără ezitare: „Dacă e să vorbim despre ziua de astăzi – da, dar dacă ajungem la alegeri anticipate poate fi un alt scenariu”.

De precizat că PCRM dispune în Par-lament de 42 de mandate, iar PLDM – de 32, ceea ce poate asigura un total de 74 de voturi sau mai mult decât majorita-tea guvernamentală (52), prezidenţială (61) și constituţională (66). Acest calcul a fost pus la bază în cadrul negocierilor din ianuarie-februarie 2011 dintre Vo-ronin și Filat, care au convenit asupra formulei: Filat președinte și Dodon prim-ministru.

FLUX a scris și anul trecut despre consultările și negocierile purtate de Vladimir Filat cu reprezentanţii PCRM. Astfel, în articolul „Ghimpu l-a învinuit pe Filat de negocieri secrete cu Voronin și Tkaciuk. Filat s-a schimbat la faţă...” din 28 mai 2010 a fost adus în atenţia opiniei publice faptul că „în dimineaţa zilei de 19

mai, în unul din birourile reședinţei de stat din strada Nicolae Iorga, din centrul Chișinăului”, o întreagă „gamă de cuvinte tari” au fost „rostite de tribunul principal al liberalilor autohtoni, Mihai Ghimpu, în adresa celui mai important om al liberal-democraţilor, Vlad Filat”. „Așadar, Mihai Ghimpu i-a aruncat mănușa lui Vlad Filat, învinuindu-l de negocieri purtate în tai-nă cu Vladimir Voronin și Mark Tkaciuk. „Am un șir de dovezi în acest caz. Le voi face publice atunci când va veni timpul”, a strigat înfuriat Ghimpu. Aceste cuvinte au fost purtate de ecou prin întreaga re-ședinţă de stat din inima Chișinăului. Din biroul fără uși. Și încă ceva: „Tu ai trădat Alianţa! Ai devenit un dictator!” Și aceste cuvinte tot lui Ghimpu îi aparţin și tot în adresa lui Filat au fost rostite”, se mai menţiona în respectivul material.

Într-un alt articol („Frunză verde de harbuz. Orizonturi în roșu pentru Mol-dova?” din 18 februarie 2011) arătam în paginile FLUX: „Șăgacii din presă sau internauţii cu haz spuneau că partidul premierului Filat este verde de din afară și roșu pe dinăuntru, exact ca fructul respectivei târâtoare. Comparaţia cu harbuzul venea atunci din faptul că 10 din 13 (da, da, 10 din 13!) administraţii raionale alese pe listele Partidului Co-muniștilor au trecut subit, cu arme și bagaje, în ograda PLDM. Sute și sute de funcţionari publici locali au schimbat în-tr-o singură zi carnetul roșu de membru al PCRM pe carnetul verde de membru al PLDM.” Tot acolo am scos în evidenţă și o reacţie internaţională în legătură cu subiectul unei posibile AIE 3: „Totuși, ce mică este lumea! Confi rmarea faptului că Filat se laudă deja cu planurile lui în verde și roșu vine și din afară. Ne-o dă europarlamentarul britanic Graham Watson în publicaţia „Peoples Republic of South Devon” din 12 februarie. Gra-ham Watson este deputat în Parlamentul UE din 1994, fi ind ales în circumscripţia Anglia de Sud-Vest și Gibraltar. El a con-dus între 2001 și 2009 Grupul Liberalilor și Democraţilor din Parlamentul de la Bruxelles. Recent, acesta s-a întâlnit și a discutat între patru ochi cu Filat. Ne inte-resează doar un pasaj din cele declarate de Graham Watson, și anume: „miercuri

m-am întâlnit cu prim-ministrul Repu-blicii Moldova, Vlad Filat, pentru a dis-cuta progresele înregistrate în ceea ce privește apropierea ţării sale de UE. El a reformat coaliţia sa democratică numită „Alianţa pentru Integrare Europeană”, nu dispune însă de suficiente voturi pentru a instala un președinte. Mă tem că el este tentat să-i aducă pe comuniști la guvernare, fapt care nu ar fi înţeles la Bruxelles”. Așadar, deputatul Graham Watson, după ce a discutat îndelung cu Filat, a înţeles foarte clar că acesta este gata să voteze împreună cu partidul lui Voronin și Tkaciuk pentru un candidat comun la funcţia de șef al statului. Graham Watson a mai înţeles că Filat este optimist în această privinţă și că pretextul pe care va marșa este dorinţa de a evita alegerile anticipate”.

De precizat, de asemenea, că la 25 februarie 2011, grupurile parlamentare ale PCRM și PLDM au votat solidar pen-tru remiterea în comisia sesizată în fond a proiectului de lege privind activitatea farmaceutică și medicamentele. Repre-zentanţii celorlalte două formaţiuni din AIE 2 nu au întârziat să reacţioneze. Deputatul PL s-a arătat nedumerit și a declarat cu acea ocazie: „Noi suntem în coaliţie și nu înţeleg de ce faceţi asta”. Președintele PD, Marian Lupu, a fost mai tranșant, califi când votul solidar al deputaţilor PLDM și PCRM drept „devieri puternice de la normele fi xate în acordul de constituire a AIE și o tatonare din par-tea PCRM pentru distrugerea alianţei”.

Mai mulţi analiști sunt de părere că în cazul în care nu se va reuși aplicarea Planului A, anunţat de Voronin, adică formarea unei alianţe PCRM-PLDM până la alegerile parlamentare viitoare, pe motivul neagreării ei de către factorii politici de la Bruxelles, cele două partide își vor coordona discret eforturile pentru blocarea alegerii lui Marian Lupu în func-ţia de șef al statului și pentru provocarea de alegeri parlamentare anticipate. Planul B ar prevedea aplicarea Acordului PLDM-PCRM privind guvernarea comu-nă după eventualele alegeri anticipate, fapt confi rmat de Vladimir Voronin când vorbește despre „un alt scenariu”.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Cetăţeanul rus Igor Nikolaevici Smirnov îl invită pe… Vladimir Vasilievici Filat într-o „vizită ofi cială” în teritoriile ocupate din răsăritul Republicii Moldova.

CHESTIUNEA NISTREANĂ. Deblocarea procesului politic şi diplomatic de negociere

AIE 3: PCRM + PLDM, Filat preşedinte, Dodon premier?

Page 4: Ziarul Flux, Ed. 13 (793)

8 APRILIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Prezent, în seara zilei de 31 martie, la o emisiune în direct la Publika TV, Marian Lupu a rupt chingile ipocri-ziei, zise corectitudine politică, în care zace cea mai mare parte a guvernării. A fost plăcut să vedem cum dumnea-lui a făcut dovada seriozităţii și a res-ponsabilităţii care, în mod obișnuit, ar trebui să caracterizeze întreaga clasă guvernantă. Acest fapt l-a pus pe Marian Lupu în contrast vizibil cu membrii Cabinetului de miniștri și, mai cu seamă, cu premierul Filat, care a excelat în lobbysm prohomosexua-litate, precum a excelat și în ipocrizie politică pe marginea subiectului.

O remarcă de nuanţă se impune totuși. Punctele de vedere exprimate de Marian Lupu necesită unele comen-tarii, în măsura în care se contrazic pe alocuri sau se rezumă la aprecieri de suprafaţă. Bunăoară, atunci când, pe de o parte, șeful interimar al statului subscrie opiniei ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase, cum că respectivul proiect de lege nu ar comporta nici un fel de riscuri, fi ind doar insufi cient explicat publicului ignorant, iar, pe de altă parte, susţine, pe bună dreptate, că odată deschisă Cutia Pandorei, balaurii stârniţi ai propagandei sodo-miste nu vor mai putea fi struniţi sau înfundaţi de unde au ieșit. Să nu vă obosim însă prea mult și să vă lăsăm să desprindeţi singuri poziţia formu-lată cât se poate de clar și de sincer de interimarul Lupu. Precizăm că sublini-erile din text ne aparţin. Iată un prim fragment din transcriptul emisiunii:

„Mihaela Gherasim: Domnule președinte, aţi insistat să vorbim despre legea antidiscriminare. De ce ţineţi atât de mult la această discu-ţie?

Marian Lupu: Fiindcă am privit emisiunea Fabrika de ieri.

Igor Boţan: - Ne-aţi înjurat sau, dimpotrivă, ne-aţi susţinut?

Marian Lupu: Eu nu obișnuiesc să vin cu injurii, obișnuiesc să gândesc, să analizez. Și m-am gândit că este

cazul să punem niște accente, ca să înţeleagă oamenii care ne privesc. Să înţeleagă care este poziţia Parlamen-tului, a marii majorităţi a deputaţilor. Bine, Opoziţia a zis că nici în ruptul capului nu votează.

Mihaela Gherasim: Vorbiţi în numele fracţiunii PD și în nume pro-priu. De ce s-a iscat atâtea discuţii din cauza acestei legi? Fiindcă ieri, cum aţi spus, că este o manifestare de …?

Victor Gurău: Ipocrizie.Marian Lupu: Așa. Ipocrizie. Ceea

ce mie nu-mi pare a fi ipocrizie, ci o mare greșeală, o greșeală a noastră, a Alianţei, dragii mei, că asemenea legi sensibile se pregătesc. Se pregătește terenul, se explică sensul legii. Da, eu sunt de acord cu domnul ministru al Justiţiei care spune că acest proiect de lege nici nu include pericolele homosexuale la adresa familiei sau alte chestii. Da, înainte ca să lansezi legea în Parlament, vino în faţa oame-nilor. Și asta, dacă vreţi, nu e sarcina ministrului Justiţiei. Este sarcina între-gii mașini guvernamentale: mese rotunde, dialog cu societatea civilă, cu Biserica, cu toţi cei vizaţi. Să se explice care este sensul legii, care este conţinutul legii, fi indcă a produce ceva bun este una, însă mai trebuie să știi marketing, să știi cum prezinţi acest produs la înţelegerea corectă a oamenilor”.

După această abordare cumva de principiu și, în mare parte, discutabilă, șeful interimar al statului s-a apropiat de miezul problemei și a pus degetul pe rană. El s-a referit la conceptul juri-dic de „minoritate”, la ipocrizia clasei noastre politice și la trista experienţă a unor state occidentale care, spre deosebire de alte ţări membre ale UE, au riscat să admită propaganda homosexuală în școli și în societate. Singura iluzie cuprinsă în această parte a discuţiei ţine de acceptarea sintagmei „orientare sexuală”. Asta și pentru faptul că până acum nu am avut, la nivelul clasei politice, o dez-

batere serioasă și competentă asupra acestei noţiuni otrăvite. Să urmărim, în continuare, fi rul discuţiei:

„Marian Lupu: Haideţi să vorbim despre minorităţi, inclusiv, minorităţi sexuale. Eu am spus și anul trecut: ceea ce face fi ecare în propriul dormitor este treaba lui, e partea intimă, partea personală. Toţi oame-nii, inclusiv homosexualii, trebuie să aibă dreptul garantat la educaţie, la medicină, la muncă, la protecţie socială, la pensie, de rând cu celelalte categorii: femei, copii, invalizi, mino-rităţi etnice, lingvistice, religioase. Până aici este totul OK. Acum, unde avem probleme sensibile pe care nu putem să le evităm? Dreptul la căsă-torie, dreptul la înfi erea copiilor și la acţiuni publice.

Mihaela Gherasim: Drepturi pe care această lege nu le prevede.

Marian Lupu: Așa spun autorii. Am citit și eu legea și așa este, însă …

Igor Boţan: Și Constituţia nu per-mite nici căsătoria și nici …

Marian Lupu: Acum ascultaţi-mă, dragii mei, iată unde ar fi , din punc-tul meu de vedere, ipocrizia. Ipo-crizia este, dacă nu ne ascundem după deget. Haideţi să ne uităm ce se întâmplă în statele care au aderat recent la Uniunea Europeană. Noi trebuie să spunem adevărul că această lege, dacă noi gândim că în cadrul drepturilor pe care doresc să

le aibă homosexualii, această lege ar fi primul și ultimul pas, iată asta este greșit. Fiindcă, după asta, vor urma alte și alte solicitări ca să se aducă cadrul legislativ al ţării noastre în concordanţă cu ceea ce este în mai multe ţări din Occident. Repet încă o dată: le dai degetul și ei îţi înghit mâna. Așa va fi și să nu spunem asta este ipocrizie.

Mihaela Gherasim: Deci, dumnea-voastră credeţi că sintagma orientare sexuală trebuie exclusă din lege?

Marian Lupu: Nu trebuie exclusă. Ei trebuie să rămână cu drepturile care sunt fi xate în acest proiect de lege la muncă, sănătate, educaţie, pensie, protecţie socială. Noi am discutat la Alianţă lucrul acesta și a apărut o idee: ca să nu fi e interpre-tări, să nu fi e speculaţii, așa cum este textul acestei legi, însă să fi e adău-gat că prevederile acestei legi nu se referă la familii, posibilitatea căsă-toriei și la înfi ere”.

Discuţia, urmărită cu viu interes, iar mai apoi și comentată aprins de o bună pare a publicului telespectator, a continuat într-o cheie neașteptată, întrucât interimarul Lupu a folosit o metodă mai rar practicată: recur-sul la sinceritate. Și nu doar atât, el a făcut trimitere la propria persoană și i-a provocat pe interlocutorii săi să procedeze la fel. Ne-am fi așteptat la orice, numai nu la faptul ca Lupu

să declare public că este normal sub aspectul instinctului reproductiv și să-și întrebe interlocutorul dacă este întreg la fi re. Dincolo de partea de truc sau de procedeu, trebuie să recu-noaștem că dacă membrii Guvernului și cei ai Parlamentului ar urma exem-plul lui Lupu, o lege de legalizare a propagandei homosexuale în școli și de culpabilizare a majorităţii hetero-sexuale nu ar mai fi posibilă în Repu-blica Moldova, indiferent de lobby-ul și presiunile pe care le fac cercurile homosexuale de la Bruxelles, nici pe departe majoritare în statele UE. Dacă suntem siliţi să acceptăm „orientarea sexuală” printre criteriile nediscrimi-nării, atunci, în mod evident, ca orice element identitar, aceasta ar trebui declarată și asumată fără jenă. Exact cum îţi asumi culoarea pielii sau a ochilor, apartenenţa etnică, vârsta, starea de sănătate, limba maternă, apartenenţa confesională etc., etc. Haideţi să vedem însă cum a conti-nuat discuţia…

„Marian Lupu: Eu vreau ca în Republica Moldova oamenii să știe cine-i socru mare și cine-i socru mic. Trebuie să vă spun: această modă cu referinţă la Occident, nu este tocmai exactă. Eu vorbeam cu niște colegi din America și ei îmi spuneau că în marea majoritate din state SUA nu se admit, conform legii, căsătoriile homosexuale. Mai am un subiect, un

subiect sensibil: paradele homose-xualilor. Se vorbește de discriminare. Domnule Boţan, dumneavoastră sun-teţi homosexual sau heterosexual? Și vă spun de ce vă întreb că…, nu … e doar o discuţie.

Igor Boţan: Da, întrebaţi-mă. Marian Lupu: Ha-ha-ha! Eu de ce

am întrebat? Pe un singur motiv. Iată spuneţi-mi. Eu sunt heterosexual…

Mihaela Gherasim: Vă mulţumim că aţi recunoscut.

Marian Lupu: Staţi, staţi. Spu-neţi-mi mie, ca heterosexuali, aţi avut cândva în cap să ieșiţi la o paradă ca să spuneţi că sunteţi heterosexuali? Asemenea parade nu au fost nicio-dată. Vor fi ? Nu cred. Și atunci între-barea mea este: de ce oamenii de o altă orientare sexuală nu orga-nizează parade, iar homosexualii doresc organizarea unor asemenea parade? Unde este discriminarea? Dacă ar fi fost parade a heterosexu-alilor în fi ecare săptămână la Chiși-nău, cu placate, ca să demonstrăm că noi suntem heterosexuali”.

Întrebarea adresată de Marian Lupu lui Igor Boţan („Domnule Boţan, dumneavoastră sunteţi homosexual sau heterosexual?”) a fost atât de șocantă, încât a indus o stare de per-plexitate soră cu jena. Interlocutorul a rămas fără grai tocmai pentru faptul că este normal ca aspectele vieţii intime să nu fi e etalate în public. Cu atât mai mult ele nu pot fi prezentate cu ostentaţie, ca justifi care pentru vreo pretinsă discriminare.

Chiar dacă are dreptate în cea mai mare parte, lui Marian Lupu i-a scăpat din vedere faptul că societatea reac-ţionează negativ nu faţă de ideea

de nediscriminare, ci faţă de un text concret al unui proiect de lege con-cret. Un proiect agramat (căci abundă de greșeli gramaticale grave), neeu-roconform (pentru că depășește cu mult cadrul Directivelor UE în mate-rie), excesiv (pentru că nu se limitează la persoanele adulte, dar îi vizează, în mod special, pe copiii minori, inclu-siv pe preșcolari), abuziv (pentru că instituie cenzura gândirii, stabilind subiecte tabu și criminalizând hete-rosexualitatea, adică manifestarea instinctului reproductiv în limitele fi rii), imoral (întrucât anulează etica publică prin substituirea cu bunul plac al unei minorităţi deviate de la instinct).

Interimarul Marian Lupu a omis să spună – și, probabil, fără premedi-tare – că, de când lumea și pământul, libertatea este o valorare în sine și că aceasta își pierde sensul dacă nu este trăită responsabil. Implicit, oricine are libertatea de a fi rob al plăcerii sau al păcatului împotriva fi rii. Numai că o asemenea libertate irosită pe altarul plăcerilor sterpe nu poate constitui un model instituit cu sila împotriva noastră, a celor care nu avem instinc-tele dezorientate.

Marian Lupu are dreptate, dar nu pe deplin. El ar fi avut dreptate sută la sută dacă ar fi enunţat o regulă de aur a democraţiei autentice, regulă care, aplicată la caz, ar fi trebuit să sune astfel: Drepturile homosexualilor se termină acolo unde încep drepturile noastre și ale copiilor noștri. Altfel spus, drepturile oricărei minorităţi se termină acolo unde încep drepturile fi rești ale majorităţii.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Lupu promite să „pedaleze” pe vamăNici aprigele discuţii pe mar-

ginea adoptării Bugetului de

stat nu au ocolit tema respecti-

vă, fruntașii celor două partide

din AIE fiind antrenaţi în dis-

cuţii aprinse despre cine și ce

domenii controlează și unde își

are interesele. Califi când drept

prostie absolută speculaţiile

privind control pe care l-ar de-

ţine Partidul Democrat asupra

companiei CTC „Tutun”, liderul

formaţiunii și dublul demnitar

Marian Lupu și-a rugat colegii

din Alianţă să nu mai abordeze

subiecte scandaloase. „În caz

contrar, voi fi nevoit să pedalez

pe vamă, pe FISC, unde există

o mulţime de nereguli”, a spus

el. De altfel, Lupu a mai abordat

subiectul și în alte rânduri, ca

pe un argument forte, într-un

ipotetic context electoral.

Ce o fi având în vedere liderul

democrat, dacă însuși directo-

rul Serviciului Vamal afi rmă că

structura respectivă a obţinut rezultate palpabile pe parcursul anului trecut în lupta cu trafi cul ilicit de ţigări, de exemplu. Și nu doar Serviciul luptă, ci întreaga conducere a ţării. „Toţi ofi cialii din Republica Moldova luptă cu fenomenul contrabandei de ţigări, iar cifrele arată un rezultat pozitiv în acest sens”, a declarat Tudor Baliţchi, ca răspuns la alu-ziile că fenomenul ar fi protejat de către înalţi ofi ciali.

Agenţii economici din sudul republicii sparg tăcereaDar rapoartele optimiste

despre succesele pe care le în-registrează Serviciul Vamal par să-i impresioneze mai puţin pe cei care, în cadrul activităţii pe care o desfășoară, contactează nemijlocit cu reprezentanţii acestei structuri. Nemulţumirile în acest sens par să fi atins punc-tul critic în sudul republicii, unde mai mulţi agenţi economici din Găgăuzia, care au afaceri în

domeniile exporturilor și impor-turilor, se plâng de problemele grave cu care se confruntă la Postul vamal Comrat. Oamenii de afaceri vorbesc despre co-rupţia și birocraţia care dom-nește aici, despre încălcările și abuzurile la care se dedă noua conducere a postului, instalată cu acordul actualei guvernări.

În cadrul unei emisiuni la pos-tul de televiziune TV2 Comrat, președintele Consiliului de con-ducere al Uniunii întreprinzăto-rilor din Găgăuzia, Victor Câr-mâzî, i-a adus acuzaţi serioase șefului Postului vamal Comrat al Biroului vamal Cahul, Igor Pa-lamarciuc, invocând multiplele greutăţi cu care se confruntă agenţii economici la efectuarea procedurilor vamale.

Cine este noul şef al Postului vamal Comrat?Referindu-se la activitatea

anterioară a actualului șef de la vama Comrat, Cârmâzî afirmă că acesta ar avea o biografie extrem de curioasă și contro-versată și că ar fi lăsat amintiri deloc favorabile despre sine în memoria celor care au activat, în anii 2005-2007, în domeniul transportului de mărfuri și au avut oarecare tangenţe cu el, pe când acesta era șef de secţie la vama Cahul. Potrivit între-prinzătorului, în acea perioadă, la vama respectivă a fost pus la punct un sistem bine organizat de colectare a „dărilor”, aceasta fiind implicată în numeroase scandaluri de corupţie.

Aproximativ 50-60 la sută din totalul telefoanelor mobile de pe piaţă, în acea perioadă, erau introduse în ţară prin con-trabandă, susţine omului de afaceri de la Comrat. În opinia lui Victor Cârmâzî, Biroul vamal Cahul ocupa un loc important în organizarea acestei scheme de contrabandă, care era una destul de simplă: încărcătura era introdusă pe la Cahul, marfa urmând să tranziteze, chipurile,

teritoriul Moldovei și să iasă din ţară pe la Postul vamal Briceni. În realitate, marfa rămânea pe teritoriul republicii unde și era comercializată. Acesta este doar un episod în care a fost implicat și actualul șef de la Comrat.

Probleme artifi ciale şi birocraţie exagerată la vamăPotrivit surselor noastre, de la

instalarea noii conduceri la acest post vamal, fluxul de mărfuri s-a redus simţitor, importatorii preferând să treacă procedurile vamale la alte puncte vamale, unde se confruntă cu mai puţine probleme și obstacole birocra-tice. Acest lucru se întâmplă și din cauză că executarea forma-lităţilor legale pentru un singur mijloc de transport poate dura uneori și câteva zile, chiar dacă toate actele de însoţire a măr-furilor sunt în ordine. Totodată, mijloacele de transport sunt obligate să staţioneze într-un așa-zis terminal vamal, unde este percepută o plată pentru fi -ecare zi de staţionare. Controlul vamal se face exclusiv pe terito-riul acestui „terminal”, care a fost deschis odată cu venirea noului șef, taxa de intrare pe teritoriu fi ind, pentru fi ecare transport, de 240 de lei.

Persoanele cu care am discu-tat consideră că problemele cu care se confruntă agenţii econo-mici din regiune sunt create în mod artifi cial, pentru a le impu-ne acestora plăţi suplimentare. De asemenea, potrivit lor, se recurge la majorarea nejustifi ca-tă a valorii în vamă a mărfurilor, ceea ce presupune, implicit, creșterea plăţilor vamale și, respectiv, o îmbunătăţire sub-stanţială a indicilor pe care-i raportează postul respectiv su-periorilor. În opinia acestora, o problemă gravă ar fi și aceea că persoane străine pot avea acces la informaţia privind operaţiu-nile vamale sau altă informaţie

secretă, indiferent dacă acest

lucru se face premeditat sau din

cauza neglijenţei și incompe-

tenţei echipei lui Palamarciuc.

În urma tuturor acestor acţiuni

au de suferit, în primul rând,

producătorii din regiune.

Cine este naşul fi nului?Ar mai fi de amintit că numele

lui Igor Palamarciuc a fost po-

menit și de Veaceslav Balacci,

ofiţer al Serviciului Vamal din

Moldova, în contextul preluării

de către noua conducere a unei

schemele frauduloase de impor-

tare a cărnii, pusă la punct încă

pe timpul guvernării comuniste.

În opinia lui, schimbarea șefului Postului vamal Comrat, în a cărui subordine activează SRL „Carne Sud”, se înscrie în schema respectivă.

Din informaţiile pe care le deţinem, în urma scandalului telefoanelor de la Cahul, Pa-lamarciuc a fost pus în situaţia de a depune cerere de plecare “benevolă“ din sistem, ca, de al-tfel, și șeful de atunci al Biroului vamal Cahul, Veaceslav Lupu, în perioada respectivă director al Serviciului Vamal fi ind Feodo-sia Furculiţă. Au fost reangajaţi mai târziu, când în funcţia de director a venit Viorel Melnic, iar Palamarciuc fi ind numit in-spector la vama Chișinău. După

instalarea actualei conduceri a SVM, a ajuns șef adjunct la postul vamal Varniţa, dar se pare că și acolo a fost implicat într-o serie de scandaluri, fapt pentru care, probabil, a fost avansat și trimis pe post de șef la Comrat. Și cum relaţiile de rudenie sunt ceea ce caracterizează SVM, mai menţionăm că Igor Palamarciuc este fi nul de cununie al lui Vea-ceslav Lupu, superiorul său de la Cahul, iar până nu demult – șef la vama Leușeni și actualmente adjunct la vama Chișinău.

Ar fi de remarcat încă un detaliu legat de dezvăluirile omului de afaceri de la Comrat, cu privire la contrabanda cu telefoane mobile. Potrivit lui,

pe hârtie, marfa respectivă pă-răsea teritoriul republicii prin punctul vamal Briceni. Ciudată coincidenţă, dar până a ajunge la Cahul, același Lupu a fost șef al secţiei marfă la Briceni. Să aibă asta vreo legătură cu schema respectivă? Ar mai fi interesant să știm, câte dintre persoanele implicate anterior în diverse episoade dubioase ori chiar cer-cetate penal au avut probleme în ceea ce privește prelungirea contractelor individuale de muncă în cadrul SVM. Dar vom aborda mai detaliat subiectul respectiv într-un alt material. După cum vom reveni, de ase-menea, și la subiectul Comrat.

Ioana FLOREA, FLUX

Atitudini

Abuzuri, birocraţie şi corupţie la vama Comrat?Abuzuri, birocraţie şi corupţie la vama Comrat?La anumite intervale de timp și în anumite împrejurări, politicienii de la guvernare încep să vorbească mai pe șleau despre corupţia din in-stituţiile statului, despre interesele pe care le au unii și alţii în aceste instituţii, despre controlul pe care l-ar exercita partidele asupra unor struc-turi și domenii profi tabile. După cum ne-am obișnuit deja, liderii Alianţei încep să dea afară gunoiul de prin casă și să-și arunce învinuiri reciproce, mai ales în preajma unor noi alegeri (care la noi au devenit permanente) sau atunci când apar confl icte ce ţin de redistribuirea sfe-relor de infl uenţă, de impunerea unor hotărâri etc. Pentru că oportunitatea adoptării anumitor decizii a încetat de mult să mai fi e un subiect de discuţii pe bază de argumente și raţiuni de stat, mai la îndemână fi ind șantajul, învinuirile, mai directe sau mai aluzive, și ameninţările cu fel de fel de dezvăluiri senzaţionale. Punctul vulne-rabil al premierului peledemist, Filat, rămâne Serviciul Vamal, chestiunea în cauză fi ind des abordată mai ales în disputele cu democraţii.

Da, Marian Lupu are totuși dreptate. Că are multă, că are puţină, vom vedea mai jos. El are dreptate atunci când vorbește despre proiectul legii cu privire la preve-nirea și combaterea discriminării, retras săptămâna trecută din Parlament. Am

remarcat atitudinea clară și tranșantă a președintelui Parlamentului pentru

două motive. Unu: vine din zona puterii. Doi: este chiar a șefului

Legislativului și a șefului interimar al statului,

deci a celei mai înalte fi guri în ierarhia politică din stat.

Lupu are dreptate!

Page 5: Ziarul Flux, Ed. 13 (793)

8 APRILIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Important

Ministrul Justiţiei acuză dur alianţa de guvernământ „Alexandru Tănase: - Eu

cred că noi am făcut un pas, nu mai mult. Deoarece, pentru a avansa rapid, ai nevoie de o conjunctură și o voinţă politică, care să dorească acest lucru. Eu cred că noi nu avem această conjunctură și nu există acea voinţă politică de a schimba fundamental totul în Justiţie. Bun, dacă discutăm – și în alte domenii” (sublinierea noastră).

Europa Liberă: - Bine, dar sunteţi cu toţii bine intenţio-naţi, de ce nu schimbaţi?

Alexandru Tănase: - Ceea ce vă spun eu este rezultatul experi-enţei pe care am avut-o la nego-cierile pe programul de guver-nare pe componenta Justiţiei. Din ceea ce s-a discutat a rămas mult prea puţin. O să vedeţi că sunt fragmentate abordările. Mai bine decât a fost în AIE-1, fără doar și poate, dar se vede clar că decuplările care s-au făcut au o motivaţie politică clară.

Europa Liberă: - Când o să avem noi scoase la lumină aceste de-cuplări, ca să știm detalii?

Alexandru Tănase: - Cred că atunci când se va destrăma Alianţa, lumea va putea vorbi. Acum este riscant. Nu că ar fi un secret, dar și așa lucrurile merg prost și nu ar fi cazul să le com-plicăm și noi. Schimbările în Justiţie înseamnă, mai întâi de toate, schimbările de oameni. Nici o lege, oricât de bună ar fi ea, nu-ţi produce un efect, dacă ai un judecător corupt sau incompetent. Nimic n-ai făcut. La capitolul ăsta avem nevoie de o voinţă politică.

O să vedeţi în programul de guvernare, la sfârșitul comparti-mentului, un asterisc așa micuţ, pe care nu l-a observat nici presa, în care se menţionează că nici o reformă care se face nu poate afecta stabilitatea în func-ţie a persoanelor care deja sunt numite. Asta înseamnă că noi facem reforme structurale pe hârtie, dar atâta timp cât oame-nii rămân aceiași, nu poţi să te miști înainte. Dacă un ministru poate fi demis, dacă un demnitar oarecare poate fi dat afară, chiar și abuziv, atunci un judecător nu poate fi nici abuziv destituit.

Mecanismul este într-atât de complicat și sofi sticat, cu atâtea garanţii, încât nu ai cum să-l dai afară pe un judecător. Asta înseamnă că trebuie să existe o voinţă de fi er la nivel de majo-ritate parlamentară, la nivel de instituţie prezidenţială de a merge foarte și foarte dur pentru o perioadă de opt-nouă luni de zile pentru ca să cură-ţim sistemul. Noi am aprobat proiectul cu lichidarea instan-ţelor economice. Sunt de-acum două sau trei luni, dar în Guvern și în Parlament nu are nimeni de gând să-l discute. Și nu că ar fi rău intenţionaţi. Toată lumea înţelege că este un proiect care poate dinamita și arunca în aer toată construcţia poli-tică care a fost făcută.

Trebuie să existe o voinţă de fi er la nivel de majoritate parlamentară, la nivel de insti-tuţie prezidenţială de-a merge foarte și foarte dur pentru o peri-oadă de opt-nouă luni de zile pentru ca să curăţim sistemul.

Discutăm de Curtea Supremă de Justiţie – noi trebuie să dăm afară cel puţin 70-80 la sută din judecătorii Curţii Supreme de Justiţie. Altfel nu faci nimic. Sigur

că proiectul ăsta fără un sprijin politic parlamentar nu ai cum să-l demarezi. Reformele care ţin de competenţe, ca să nu mai fi e Curtea Supremă unica instanţă care decide, să se facă Justiţia ca în toată lumea, în judecătorii.

Sistemul Voronin, în ce consta esenţa lui? Centralizarea la fi nali-tatea procesului, ca să-l poţi con-trola, și asta a fi nalizat procesul de Justiţie la Curtea Supremă de Justiţie și îl controla acolo, nu îl interesa ce se întâmplă jos. La capitolul ăsta, iarăși, când am discutat programul de guver-nare, obiecţii sunt foarte multe.

Așa că, în ciuda aparenţe-lor, în realitate, nu cred eu că s-a ajuns la momentul când putem vorbi de o voinţă poli-tică de fi er. Iată de ce și refor-mele care se derulează vizează mai mult aspecte foarte impor-tante de structură, procedură, simplifi cări. Am reformat siste-mul executorilor judecătorești. Aici nu a existat o rezistenţă poli-tică. Am făcut o amplă reformă a avocaturii. Nu a existat rezistenţă politică. La ședinţa de ieri în Par-lament, când se vota o simplă modifi care la Legea notariatului, absolut inofensivă, care elimina niște lacune în legislaţie, care mai permiteau abuzuri, să vedeţi ce reacţii am avut, din păcate, din toate direcţiile.

Europa Liberă: Toată lumea e sensibilă?

Alexandru Tănase: Da, cam așa.

Destrămarea AIE, într-un viitor previzibil Aici încheiem primul citat din

textul de la Europa Liberă ca să tragem câteva concluzii absolut pertinente.

Interlocutorul jurnaliștilor de la Radio Europa Liberă, care este chiar un membru al Guvernului Filat 2, ministrul Justiţiei, Ale-xandru Tănase, cel care deţine și funcţia de prim-vicepreședinte în partidul premierului Filat (PLDM), recunoaște public că reformele fundamentale în Jus-tiţie sunt imposibil de efectuat în condiţiile guvernării Alianţei

pentru Integrare Europeană, mai bine zis, din cauza intereselor oculte din interiorul alianţei de guvernământ. Și nu doar în Jus-tiţie, ci în toate domeniile, după cum afi rmă Alexandru Tănase.

Ministrul Alexandru Tănase spune, de fapt, ceea ce am afi r-mat noi încă de la instalarea la putere a AIE 1, atunci când din arcul guvernamental mai făcea parte și Serafi m Urechean cu deja defunctul AMN. Mai mult, ministrul Tănase nu doar că denunţă public caracterul clien-telar al AIE, format din grupuri mafi ote de interese, ci chiar vor-bește despre destrămarea inevi-tabilă a alianţei de guvernământ. Cel puţin, asta este de înţeles din declaraţiile ministrului Justiţiei.

Atunci când vorbește de lipsa de voinţă politică din cadrul AIE, Alexandru Tănase îi are în vedere pe toţi liderii coaliţiei de guver-nământ: Vladimir Filat, Marian Lupu, Mihai Ghimpu. Așa cum am afi rmat mai sus, chiar dacă nu le rostește numele lor, pe ei îi acuză Alexandru Tănase de lipsă de voinţă în promovarea refor-melor în Justiţie și de perpetu-area din interes a corupţiei în sistemul judecătoresc. Asta, de fapt, și afi rmă Alexandru Tănase: liderii partidelor afl ate la guver-nare, PLDM, PD și PL, sunt inte-resaţi de menţinerea mafi ei din Justiţie, pentru că asta le aduce profi turi uriașe. Pentru confor-mitate, mai cităm câteva afi rma-ţii făcute de ministrul Justiţiei la Radio Europa Liberă.

Cei care și își rup cămașa pe piept că sunt gata să facă reforme, în realitate sunt intere-saţi de menţinerea corupţiei în Justiţie

Alexandru Tănase: - […] Atâta timp cât nu va fi spartă rezistenţa și spiritul ăsta cor-porativ (din sistemul judecăto-resc – n.n.) nu se va face nimic. Anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii, în cazul Muru-ianu, a adoptat decizia, foarte interesantă. Eu am contestat-o, ca ministru, în instanţă. Sigur că am pierdut toate procesele prin care s-a stabilit că un judecător nu poate fi sancţionat discipli-nar, dacă hotărârea lui jude-cătorească a rămas în vigoare.

Asta înseamnă că dacă printr-o hotărâre defi nitivă și irevocabilă ești condamnat ilegal la 10 ani de pușcărie, judecătorul ăsta nu poate fi tras la răspundere disci-plinară.

Practic, au exclus Curtea Supremă total de sub contro-lul disciplinar și 80 la sută din ceea ce fac curţile de apel și o parte din deciziile care se dau în instanţele de fond. Iată care este situaţia. Și acum avem câteva cazuri strigătoare la cer când trebuie dat afară un judecător de la Curtea Supremă de Justi-ţie. Avem șase luni de zile, noi nu putem să ajungem la un fi nal, că ba se îmbolnăvește, ba nu se îmbolnăvește. Și este cel mai mare obstacol faptul că deciziile pronunţate de acest judecător sunt irevocabile și nu poţi să le depășești. Mai apoi această tâm-penie a fost consolidată printr-o hotărâre a Curţii Constituţionale, care a spus același lucru.

Și atunci iese că sistemul ăsta corporativ utilizează întregul set de garanţii, pe care l-am dat noi, ca stat, ca ei să se protejeze de abuzuri; dar, în realitate, ei înșiși comit abuzuri! Și aici este problema cea mai mare. Este favorizat acest lucru de două elemente. În primul rând, ei văd că clasa politică este incapabilă să asigure o guvernare efi ci-entă, deoarece nu poate alege șeful statului doi ani de zile. Și alegerile, și referendumurile, și tot haosul ăsta care așa se per-petuează, le demonstrează lor, clar, că ăștia sunt slabi. Ei mâine vor pleca, dar noi suntem numiţi pe viaţă, noi suntem puternici, facem ce dorim. La nivel par-lamentar, ei știu exact că toată lumea șovăie, știu exact că o bună parte din cei care declară și își rup cămașa pe piept că sunt gata să facă reforme, în realitate sunt ancoraţi în tot felul de relaţii și tot felul de angajamente și obligaţii, pe care nici nu le poţi sesiza.

Europa Liberă: - Pentru că sunt cu pufușor?

Alexandru Tănase: - Sunt cu pufușor, au interes, este foarte ușor și este foarte bine să-ţi promovezi o afacere, când ai

un judecător în buzunar. Eu vreau să vă spun că este mult mai avantajos să ai trei jude-cători, decât să-ţi faci un busi-ness, să-ţi deschizi un magazin sau un restaurant. Este mult mai profi tabil. Și mai bănos lucrul ăsta. Cu mult mai puţine riscuri. Lumea cunoaște chestia asta. Sumele de bani și circu-itul, care este în tot sistemul ăsta, este unul impunător.

Iată de ce rezistenţa este una enormă și va fi posibil de a o înfrânge numai atunci când mesajul va fi unul clar și univoc, că așa nu mai merge. La înce-putul mandatului meu am venit cu un asemenea mesaj. Și vreau să vă spun că, de fapt, a fost o reacţie la care m-am și așteptat, oamenii au început să se gân-dească, să-și schimbe puţin teh-nicile de lucru și chiar am avut și o îmbunătăţire pentru anul trecut. O scădere cu 30 la sută a numărului de cereri depuse de cetăţeni la Curtea Europeană. Nici un stat nu a înregistrat așa ceva.

Dar când au văzut că, de fapt, politicul este slab, că, de fapt, toată viaţa publică și viaţa poli-tică, și guvernarea s-au trans-format într-o șobolăneală, și într-o mâncărime, că se intră din campanie în campanie, din referendum în referendum, șeful statului nu este ales, ei evident că s-au repliat. Acum, după Anul Nou, în al doilea mandat, eu văd foarte clar cum începe o reconfi -gurare. Cum a reapărut din nou domnul Muruianu, cum din nou insistă să rămână la conducerea Curţii Supreme de Justiţie.

Europa Liberă: Oricum în ochii opiniei publice, el a ob-ţinut o mică victorie. Ce-i de făcut? Acum descrieţi un ta-blou de-a dreptul, i-aș spu-ne, sinistru, când cele două ramuri ale puterii sunt nepu-tincioase. Ce-i de făcut?

Alexandru Tănase: Este o sin-gură soluţie, ca toţi actorii poli-tici să se angajeze în reformarea Justiţiei. Atunci când ministrul

Justiţiei merge și încearcă să lupte cu ei, iar pe la spatele meu jumătate din colegi se șușotesc și își aranjează afa-cerile, nimic nu se va schimba. Asta este realitatea. Lucrul ăsta, anul trecut, cu o jumătate de voce l-am declarat și cadrul fostei majorităţi, și în cadrul mai multor foruri de discuţii politice. Nu merge fi gura, fraţilor. Nu se va schimba nimic.

Eu înţeleg că este foarte con-venabil să ai o sperietoare, să o scoţi când îţi convine ţie, dar pe la spate să-și aranjeze toţi dosarele, interesele ș. a. m. d. Și culmea este că lucrurile astea sunt cunoscute. Atunci când se va ajunge la un moment când absolut nimeni nu va mai pune mâna pe telefon și nu va încerca să-ţi rezolve problemele recurgând la ser-viciile unui sau altui judecă-tor și când angajamentul de a da afară pe toţi cei care sunt analfabeţi, corupţi va fi unul absolut de nezdruncinat, eu vreau să vă spun că atunci cei care vor rămâne în sistem vor accepta noile valori, valorile normalităţii.”

Ministrul Justiţiei, primul care a spart gheaţaNoi nu punem mâna în foc

pentru justeţea tuturor afi rma-ţiilor lui Alexandru Tănase. Dim-potrivă, avem și unele rezerve în anumite chestiuni, cum ar fi , spre exemplu, cele ce ţin de răz-boiul Puterii cu Muruianu. Avem impresia că în acest caz, lupta cu corupţia din Justiţie se confundă pe alocuri cu lupta pentru subor-donarea Justiţiei de către Putere. Este mai mult decât îngrijorător și angajamentul stahanovist al ministrului Tănase de „a da afară 70-80 la sută din judecătorii Curţii Supreme de Justiţie”. Un ministrul responsabil nu poate face asemenea declaraţii într-un stat de drept. Pot fi daţi afară

acei judecători care sunt corupţi și incompetenţi, dar nu cu hurta, nu așa se face reforma în Justiţie.

Dar asta este pe de o parte. Pe de altă parte însă, ceea ce e de reţinut este că ministrul Justiţiei, atunci când se referă la realităţile din cadrul AIE, spune adevărul. Dincolo de interesele și calculele pe care le putem bănui că le are făcând aceste declaraţii, minis-trul Justiţiei, Alexandru Tănase, a diagnosticat corect principa-lele vicii de care suferă actu-ala guvernare: protecţionism, corupţie, lipsă de voinţă poli-tică în promovarea reformelor. De fapt, Alexandru Tănase este primul și, deocamdată, singurul membru al Executivului, al arcu-lui puterii care demască actu-ala alianţă de guvernământ ca pe una viciată până-n măduva oaselor de corupţie și interese mafi ote. Prin declaraţiile făcute la Europa Liberă, atenţie, la un post de radio american, Alexan-dru Tănase dezvăluie concrește-rea structurilor puterii la cel mai înalt nivel cu grupurile de afaceri și interlope. Iată că noi spuneam acest lucru chiar de la instala-rea la guvernare a AIE. Mulţi nu ne-au crezut. Acum același lucrul îl spune un membru al Guvernu-lui, ministrul Justiţiei și primul adjunct al premierului Filat pe linie de partid, Alexandru Tănase. Nici pe el n-au să-l creadă? Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

P.S.: După apariţia acestui text pe site-ul FLUX, am fost con-tactat de mai multe persoane care mi-au spus că această ieșire publică a lui Alexandru Tănase ar putea însemna divorţul lui de PLDM și de Vladimir Filat. Potri-vit respectivelor persoane, s-ar putea ca Alexandru Tănase să procedeze la fel cum a proce-dat și Vitalie Nagacevschi, care a părăsit partidul premierului Filat, reluându-și activitatea de avocat și intrând în cercul de oameni de încredere ai prim-vicepreșe-dintelui Parlamentului, Vladimir Plahotniuc.

Lupu crede că au fost elemente ale unei lovituri de statÎn cadrul unei emisiuni tele-

vizate, președintele interimar și spicherul Marian Lupu și-a reiterat opinia că, în data de 7 aprilie 2009, au existat mai multe elemente ale unei tentative de lovitură de stat. „Atâta timp cât nu vor fi argumente contra, voi rămâne pe poziţia că în acea zi, eu personal am observat mai multe elemente caracteristice unei eventuale tentative de lovitură de stat, și anume, atacurile la instituţiile statului, devastarea acestora… Dacă este o acţiune, se presupune că ea a fost organizată. În cadrul acestor manifestaţii s-au observat anumite elemente de organizare. Dacă în această vâltoare nu este haos peste tot, dacă sunt elemente de organiza-re, înseamnă că cineva stă în spate. Întrebarea este cine stă în spate? Nu avem răspuns la această întrebare. Este o întrebare retorică până în momentul de faţă”, a constatat Lupu. Președintele interimar nu este sigur

că vom avea vreodată un răspuns la ea. „Tare mă tem de un asemenea scenariu. Există o doză de risc că niciodată nu vom afl a adevărul”, a spus el.

Ce „forţe” serioase au ascuns adevărul?Lupu a făcut o paralelă cu eve-

nimentele din 1989 din România, afi rmând că acolo nici după 20 de ani nu s-a putut afl a adevărul. „Nu aș vrea ca și aici, în Republica Moldova, să se termine la fel”. Liderul democrat vede două posibile scenarii după care s-au desfășurat manifestaţiile din aprilie. „Sunt posibile două situaţii. Prima ar fi că chiar nimeni nu a stat, de fapt, în spatele acelor acţiuni și atunci nici nu prea ai ce demonstra. Dar dacă în spatele acestora au stat forţe serioase, nici un fel de Procuratură, nici un fel de SIS, mai ales în varianta moldoveneas-că, cu acele capacităţi profesionale, administrative, fi nanciare, tehnice de care dispun, nu vor putea să scoată la iveală niște acţiuni eventuale ale unor forţe foarte bine pregătite”, a conchis interimarul.

„Să presupunem că au fost elemente de organizare, dar dacă nimic nu s-a aflat, asta înseamnă că acea forţă nu vrea ca să iasă ceva la iveală”, a mai adăugat Lupu. „Dacă vrem să cunoaștem adevărul, această situaţie și această investigaţie nu trebuie să fi e politizată. Pentru că în acest caz sunt antrenate interesele politice ale forţe-lor politice”, a mai precizat el, referin-du-se, în context, și la intenţiile de a instala un monument în faţa clădirii Parlamentului, până la elucidarea tu-turor evenimentelor care s-au produs în zilele de 6 și 7 aprilie.

Nagacevschi era nemulţumit de cevaReferindu-se la activitatea Co-

misiei parlamentare care urma să dea un răspuns cu privire la ceea ce s-a întâmplat în aprilie 2009, Lupu a opinat că plecarea președintelui acesteia, Vitalie Nagacevschi, pune multe semne de întrebare. “Este ceva la mijloc și cu plecarea lui Vitalie Naga-

cevschi din Parlament. Bruscă de tot a fost această plecare. Nu cunosc detalii, pentru că Vitalie nu s-a destăinuit în sensul colegial, dar am simţit că a fost o decizie conștientă, el era nemulţumit de ceva. Nu pot să vă spun de ce anu-me, fi indcă nu cunosc detalii”, a spus interimarul.

Președintele democrat a mai precizat că la momentul constituirii Comisiei de anchetă, PD a solicitat președinţia acesteia, pentru că în ziua de 7 aprilie, potrivit lui, forma-ţiunea nu era nici de partea puterii, nici a opoziţiei, astfel păstrându-se o poziţie de neutralitate. Totodată, el nu este sigur că dacă ar fi deţinut președinţia comisiei, ar fi obţinut rezultate mai bune.

Un pact al tăcerii cu PCRM?Pe de altă parte, ministrul liberal-

democrat al Justiţiei, Alexandru Tă-nase, consideră că ancheta trenează și din cauza că guvernarea are nevoie

de voturile fracţiunii comuniste în vederea alegerii șefului statului. „Atâta timp cât toată lumea va fi dependentă de obţinerea voturilor de la comuniști pentru funcţia de șef al statului, nimic nu se va schimba. Nu va fi urmărit penal nici Voronin, nici alţii, deoarece este necesar de a obţine de la ei voturi”, a afi rmat el în cadrul unui interviu pentru postul de radio Europa Liberă.

Mai mult, Tănase a făcut aluzie la niște posibile scenarii, vehiculate in-sistent în ultimul timp, de schimbare a confi guraţiei puterii. Și dacă ţinem cont de faptul că anume partidul din care face parte ministrul este suspec-tat că ar intenţiona să coalizeze cu PCRM în vederea formării unei noi majorităţi parlamentare, ne întrebăm dacă ministrul Justiţiei nu încearcă să se desolidarizeze de formaţiunea respectivă și nu se pregătește cumva să treacă în opoziţie. „Și Procuratura, și toate instituţiile statului, vrem nu vrem, sunt instituţii care au o anumită

subordine. Și în sensul acesta nu va merge nimeni până în pânzele albe ca să scoată adevărul, știind că cu cât mai tare insiști în a afl a adevărul, a-i scoate pe comuniști în evidenţă și a-i arăta cum sunt ei în realitate, cu atât mai tare diminuează posibilităţile de a obţine voturi. Și aici nu este doar problema alegerii șefului statului. Este vorba de posibilele confi gurări care se conturează, despre posibilele scenarii, când comuniștii pot deveni o parte a structurii sau a formulei de guverna-re. Și în sensul ăsta nimeni nu va face nimic substanţial, până când nu se va rezolva această problemă”, a declarat

ministrul Justiţiei.

Comisia Nagacevschi – blocată cu bună ştiinţăÎn ceea ce privește activitatea

comisiei Nagacevschi, Tănase este

de părerea că instituţiile statului nu

au cooperat deloc cu aceasta. „În

realitate, Ministerul de Interne nu i-a pus la dispoziţie nici un document, Procuratura Generală nu a cooperat cu această comisie, SIS-ul nu a cooperat. Dintre toţi membrii comisiei, care au fost reprezentaţi din toate partidele politice, nimeni nu a făcut nimic. Și, foarte abil, l-au găsit pe Nagacevschi, care era mai vizibil, mai impulsiv, de care au legat mediatic toate speranţele privind rezultatul obţinut de comisie, după care l-au scos ţap ispășitor și problema s-a rezolvat. Păi, de ce nu a mers? Pentru că a fost Nagacevschi. Dar dacă am sta să ne gândim: dar ce se aștepta de la această comisie? Să vedeţi că nimeni n-o să vă poată răspunde la această întrebare. Mulţi vor crede că această comisie trebuia să-l bage la dubă pe Voronin, așa-i? Dar puţini sunt cei care înţeleg că această comisie tre-buia să dea o califi care politică a ceea ce s-a întâmplat. Doar atât. Nu poate o comisie parlamentară să substituie Pro-curatura, SIS-ul, Ministerul de Interne. Acestea sunt instituţiile care, de fapt, au instrumentar, informaţie, oameni calificaţi să facă o investigaţie de o asemenea manieră”, a opinat ministrul Justiţiei.

Tănase crede că problema nu este ce s-a întâmplat după 7 aprilie, cine a maltratat tinerii în comisariate. În acest aspect chiar se va face lumină, crede ministrul. Vor fi găsiţi și vor fi trași la răspundere poliţiștii care au bătut și au maltratat. În opinia lui, societatea vrea să știe ce s-a întâmplat în ziua de 7 aprilie. Dar, după cum am putea conchide din declaraţiile politicienilor, șansele de afl are a adevărului sunt aproape inexistente, pentru că prea mulţi sunt cei interesaţi ca acesta să fi e ascuns cât mai bine cu putinţă.

Ioana FLOREA, FLUX

MINISTRUL JUSTIŢIEI, ALEXANDRU TĂNASE:

„Guvernarea s-a transformat într-o ŞOBOLĂNEALĂ”

Declaraţii fără prece-dent ale ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase, făcute într-o emisiune la Radio Europa Liberă, care a fost plasată integral pe internet atât în variantă audio, cât și în variantă scrisă, pe data de 3 aprilie 2011. În cadrul respectivei emisiuni, ministrul Tănase a fost solicitat să se pronunţe despre mersul reformelor în Justiţie sau, mai bine zis, despre lipsa oricărui progres în acest sens. Pentru că declaraţiile domnului Tănase constituie o premieră ab-solută, vom începe prin a reproduce aproape integral o parte din respectiva discuţie la mi-crofonul Europei Libere. Deși bucata este destul de mare, îi asigurăm pe cititorii noștri că totuși merită făcut efortul de a o citi cu atenţie.

Adevărul despre 7 aprilie – taina sub 7 lacăte a Alianţei de guvernământAdevărul despre 7 aprilie – taina sub 7 lacăte a Alianţei de guvernământLa doi ani de la evenimentele din 7 aprilie, ancheta în acest caz este departe de a fi fi nalizată. Actualii guvernanţi, care au acces la putere inclusiv datorită acelor manifestaţii și care au promis în campania electorală să scoată la lumină adevărul despre eveni-mentele care, practic, i-au propulsat la putere, acum nu mai sunt siguri că acest lucru este posibil. Ba mai mult, liderii partidelor din AIE vorbesc tot mai insistent despre faptul că, probabil, adevărul nu va fi cunoscut niciodată. Nu pentru că acest lucru ar fi imposibil, ci pentru că ar exista forţe care nu doresc acest lucru. A fost sau nu a fost o tentativă de lovitură de stat în aprilie 2009, au fost sau nu au fost implicaţi liderii partidelor afl ate acum la guvernare în organizarea acelor evenimente? Potentaţii zile ori pun respectivele acţiuni pe seama guvernării comuniste de atunci, ori fac aluzii sub-tile la niște interese și forţe obscure chiar din interiorul Alianţei de guvernământ, dar și la încercarea de a politiza acele evenimente, pentru a obţine anumite dividende politice și de imagine.

Page 6: Ziarul Flux, Ed. 13 (793)

8 APRILIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIZi c= nu!

Acordul de parteneriat în-cheiat între Casa Corpului Didactic Botoșani și Direcţia Generală Educaţie, Tineret și Sport și Centrul Municipal de Informare și Orientare Profesională din Chișinău, în toamna anului trecut, a făcut posibilă derularea unei noi activităţi legate de transferul de cunoștinţe și experienţă în domeniul orientării și con-silierii în carieră, în perioa-da 25-27 martie, în capitala Republicii Moldova. Pentru aceasta au venit profesorii Gruia Cojocaru și Gică Manole, directorul Casei Corpului Di-dactic Botoșani, însoţiţi fi ind de ziaristul Gabriel Bălașa de

la săptămânalul „Informatorul Moldovei”.

Oaspeţii botoșăneni au fost întâmpinaţi cu multă căldură de către doamna directoare Eugenia Stârcea, directoarea Centrului Municipal de Infor-mare și Orientare Profesională Chișinău, care s-a dovedit a fi o gazdă deosebit de atentă și ospitalieră.

Pe lângă activităţile cu spe-cific profesional, oaspeţii au vizitat numeroase obiective de interes cultural din Chișinău și au participat la o emisiune a unui post de radio cu mare au-dienţă în Republica Moldova.

La fi nalul activităţii, profe-sorul Gică Manole a declarat:

„Suntem pe deplin mulţumiţi de cele realizate prin acordul de colaborare încheiat între insti-tuţiile noastre. Chiar dacă acti-vităţile la care am participat au fost extrem de dense și ne-au solicitat la maximum, suntem convinși că numai astfel putem să arătăm vocaţia europeană a învăţământului românesc și să împărtășim unele idei pe care sperăm să le îmbrăţișeze și dascălii din Republica Moldova. Mulţumim colegilor noștri de la Chișinău și domnului primar al municipiului Botoșani, Cătălin Mugurel Flutur, care a sponso-rizat deplasarea noastră ”.

Iuliu Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

Consiliul Director al Fondu-lui Monetar Internaţional a aprobat miercuri, 6 aprilie 2011, decizia de a acorda Republicii Moldova urmă-toarea tranșă în sumă de 50 de milioane de Drepturi Speciale de Tragere (DST), echivalentul a 79 de milioa-ne de dolari SUA, anunţă, printr-un comunicat, Direc-ţia comunicare și relaţii cu presa.

Banii sunt alocaţi pentru con-solidarea poziţiei bugetare (15 milioane DST, echivalentul a 24 de milioane de dolari SUA) și suplinirea rezervelor valutare (35 de milioane DST, echivalentul a 55 de milioane de dolari SUA).

Decizia respectivă vine ca urmare a Misiunii FMI de evaluare a politicilor implementate în 2010 de autorităţile de la Chișinău, care a efectuat o vizită în Moldova în luna februarie 2011.

Potrivit Direcţiei comunicare și relaţii cu presa a Guvernului, decizia de miercuri a FMI vine să asigure certitudine în implementarea complexă a tuturor proiectelor și programelor, inclusiv fi nan-ciare, pe parcursul anului 2011, convenite și cu alţi parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova.

Din comunicatul Direcţiei comunicare și relaţii cu presa a Guvernului reiese clar că cea mai mare parte din aceste sume vor merge la consum:

„Ca urmare a aprobării acestei decizii, precum și ca urmare a adoptării Legii Bugetului de Stat pen-tru anul 2011, începând cu data de 1 iulie 2011, vor fi majorate salariile personalului auxiliar din sectorul bugetar cu 8,5%. Benefi ciari vor fi 125 de mii de oameni; va fi acordat ajutorul social pentru perioada rece a anului, aferent lunilor ianuarie-martie, o sumă unică în valoare de 390 de lei, de care vor benefi cia circa 521 de mii de pensionari și 33 de mii de familii social-vulnerabile; vor fi majo-

rate încă o dată salariile cadrelor didactice, de la 1

septembrie 2011, cu 12,5% (prima majorare a fost

operată de la 1 ianuarie, tot cu 12,5%). De aceste

majorări vor benefi cia 69 de mii de profesori. De

asemenea, începând cu 1 octombrie 2011, vor fi

majorate cu 12% salariile funcţionarilor publici.

Benefi ciari vor fi circa 21 de mii de persoane. De

asemenea, la 1 aprilie a avut loc indexarea anuală

a pensiilor, conform prevederilor legale.

Cuantumul venitului minim garantat pentru

ajutor social va crește de la 530 de lei la 575 de lei.

Acest lucru va servi drept bază pentru extinderea

sistemului de ajutor social prin atragerea de noi

benefi ciari. Un alt lucru important care a fost ob-

ţinut în urma negocierilor cu FMI este eliminarea

plafoanelor la taxele locale, așa cum au solicitat

reprezentanţii autorităţilor locale”.

Reamintim că FMI a aprobat programul de coo-

perare cu Republica Moldova la 29 ianuarie 2010.

Acesta include 369,6 milioane drepturi speciale

de tragere (DST). Jumătate din suma creditului a

fost acordată prin intermediul Mecanismului de

fi nanţare extinsă la o dobândă de 1,27%. A doua

jumătate a sumei prevede condiţii preferenţiale

pe o perioadă de 4,5 ani cu un termen de achitare

de 10 ani.

Acum rămâne să ne întrebăm pe ce se bazează liderii partide-lor guvernamentale, în special premierul Vladimir Filat, care raportează cu orice ocazie, exact ca în vremurile brejneviste, despre îmbunătăţirea situaţiei social-economice din Republica Moldova și creșterea nivelului de trai? Doar calculele Biroului Naţional de Statistică, care este o instituţie subordonată Puterii, demonstrează contrariul. Con-cluzia este că guvernanţii, în frunte cu premierul Filat, mint când declară, precum spunea cândva Stalin, că viaţa e mai bună, traiul - mai voios.

Chiar mai rău. În realitate, situaţia este mult mai proastă decât cea refl ectată în calculele Biroului Naţional de Statistică. Și asta pentru că minimul de exis-tenţă calculat nu refl ectă nici pe departe cheltuielile reale. Acum câteva luni, expertul economic Valeriu Prohniţchi declara pen-tru FLUX că metodologia de cal-culare a minimului de existenţă este destul de dubioasă și apro-

ximativă, ea rămânând aproape intactă încă din perioada econo-miei socialiste, probabil cam de pe timpul lui Brejnev, dacă nu chiar al lui Stalin. „În general, nu știu în ce măsură ar trebui analizate cifrele respective. Ele nu refl ectă, nici pe departe, chel-tuielile reale pe care trebuie să le efectueze o persoană, pentru a putea supravieţui. Și nu am în vedere doar supravieţuirea biologică, dar și participarea lui fi rească la viaţa socială, ceea ce înseamnă ziare, cărţi, reviste, teatru etc. Adică, este evident că cheltuielile reale sunt mult mai mari decât cele calculate prin respectiva metodologie”, a declarat Valeriu Prohniţchi.

Expertul economic Valeriu Prohniţchi are dreptate, pentru că anul trecut nici o persoană nu putea să-și asigure „minimul de existenţă” cu doar 1 373 de lei. Am fi curioși să-l vedem pe pre-mierul Filat cum s-ar descurca cu doar 1 373 de lei pe lună. Orice om sănătos la cap o să-ţi spună că acest lucru este, pur și simplu,

imposibil. Iată că, în perioada

guvernării liberalilor și demo-

craţilor, în Republica Moldova

statisticile mint ca pe timpul lui

Stalin. Este adevărat că această

metodologie de calculare a

minimului de existenţă, la fel

de mincinoasă, era folosită și în

perioada guvernării comuniste.

Dar atunci măcar discrepanţele

dintre minimul de existenţă și

veniturile populaţiei nu erau

atât de mari ca în prezent.

Evident, în 2010, valoarea mi-

nimului de existenţă a fost mult

mai mare decât de 1 373 de lei.

Respectiv, nu poţi să afi rmi că

raportul dintre salariul mediu lu-

nar pe economie al unui angajat

și valoarea medie a minimului

de existenţă pentru populaţia

în vârstă aptă de muncă ar fi de

204,5%. Însă dacă afi rmi asta,

înseamnă că manipulezi, ceea

ce, de fapt, face Guvernul Filat,

inclusiv prin statistici.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Compania Union Fenosa a solicitat Agenţiei pentru Reglementări în Energetică majorarea tarifului la energia electrică cu 9 la sută. Purtăto-rul de cuvânt al ANRE, Anatol Barbei, a declarat pentru StireaZilei.md că, deocamdată, agenţia examinează cererea furnizorului și că, în cel mult două săptămâni, va aproba noul tarif la lumină.

„Asta nu înseamnă însă că tariful solicitat va fi acceptat de ANRE. După ce se vor expune ambele părţi, se va lua o decizie corectă și argumentată”, a precizat Barbei.

Dacă tariful propus de Union Fenosa va intra în vigoare, asta înseamnă că populaţia va plăti cu 11 bani mai mult pentru fi ecare kilowatt. În momentul de faţă, clienţii Union Fenosa achită un tarif de 1,33 lei/kilowatt.

Și Reţeaua Electrică de Distribuţie NORD a solicitat ANRE majorarea tarifului cu 10 bani, până la 1,52 lei pentru un kilowatt. Totodată, RED NORD-VEST a solicitat un tarif cu 22 de bani mai mare, de 1,64 lei per kilowatt.

Anterior, experţii în energetică au estimat că tariful la energia electrică va crește cu 13 la sută. Și asta după ce Centrala de la Cuciurgan și

compania ucraineană Power Traide au anunţat

că, începând cu 1 aprilie 2011, Moldova va plăti

pentru energia electrică 6,1 cenţi/kwh, adică cu

11 la sută mai mult decât era până acum. Un nou

contract în acest sens a fost semnat la sfârșitul

lui martie, mai precizează sursa citată.

O statistică mincinoasă. Stalin şi Brejnev ar putea fi invidioşiO statistică mincinoasă. Stalin şi Brejnev ar putea fi invidioşi

BIROUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ:

Minimul de existenţă a crescut în 2010 cu 15,6 %

Mărimea minimului de existenţă în anul 2010 a crescut în raport cu anul 2009 cu 15,6 la sută și a constituit în me-die pentru o persoană 1 373 de lei. Acestea sunt calculele Biroului Naţional de Statistică (BNS), făcute publice de respectiva instituţie printr-un comunicat de presă.

Valoarea coşului alimentar a crescut cu 9%, iar a celui nealimentar cu 11%Potrivit BNS, majorarea minimului de existenţă în anul trecut

a fost determinată atât de creșterea preţurilor, cât și de schim-bările care au avut loc în structura cheltuielilor de consum ale populaţiei. În special, datorită majorării ponderii cheltuielilor pentru mărfuri nealimentare și servicii. În medie, valoarea co-șului alimentar al minimului de existenţă s-a majorat cu 9%, iar cea a coșului nealimentar cu 11%.

Evoluţia trimestrială a minimului de existenţă în 2010 a înregistrat tendinţe similare cu cele din 2009, excepţie făcând trimestrul II din 2009, când a fost înregistrat cea mai înaltă va-loare a minimului de existenţă pe parcursul anului, dat fi ind că în această perioadă a fost înregistrat un nivel mai înalt al preţurilor comparativ cu celelalte perioade ale anului.

La oraş nu-i ca la sat

În funcţie de zona de reședinţă, minimul de existenţă pentru anul 2010 se caracterizează prin valori maxime pentru mediul urban (1 498,1 lei) și valori minime pentru mediul rural (1 285,2 lei). Acest decalaj este determinat de diferenţele existente în componenţa coșului alimentar, dar și ale structurii cheltuielilor de consum ale gospodăriilor din mediul urban și rural.

Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 1 453,1 lei și, în special, bărbaţilor – 1 536 de lei. Pentru pensionari, minimul de existenţă a constituit 1184,3 lei și reprezintă 86,2% din valoarea medie pentru populaţie per total.

Indemnizaţiile lunare pentru copii, mult mai mici decât minimul de existenţă Minimul de existenţă pentru copii constituie în medie 1

258,1 de lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în func-ţie de vârsta copilului, de la 498,8 lei pentru un copil în vârstă de până la 1 an și până la 1 409,3 lei pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 7 și 16 ani. În condiţiile în care indemnizaţiile lunare pentru îngrijirea copiilor până la 3 ani constituie în me-die 675,3 lei, pentru persoanele asigurate, aceste plăţi acoperă valoarea minimului de existenţă pentru copiii în vârstă de 1-6 ani, în proporţie de 61,6%. În cazul persoanelor neasigurate, mărimea indemnizaţiilor lunare pentru îngrijirea copiilor (250 lei) asigură doar 23% din necesarul minim pentru copiii din această categorie de vârstă.

Şi pensionarii o duc mai rău Valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2011

a constituit 810,9 lei sau cu 4,6% mai mult comparativ cu anul precedent. Pensia medie lunară acoperă minimul de existenţă pentru această categorie de populaţie în proporţie de doar 68,5%, faţă de 75,8%, cât acoperea în anul 2009.

Veniturile populaţiei, mai mici ca minimul de existenţă Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în anul 2010 au

constituit, în medie, 1 273,7 lei pentru o persoană, iar coraportul dintre valoarea acestora și mărimea medie a minimului de exis-tenţă este de 92,7%, faţă de 98,2% în anul precedent.

Potrivit BNS, salariul mediu lunar pe economie al unui angajat în anul 2010 a constituit 2 971,7 lei sau cu 8,2% mai mare com-parativ cu anul 2008, fi ind astfel posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă de 2,1 ori, un pic mai puţin decât în anul 2009, când minimul de existenţă a fost acoperit de 2,2 ori.

Coraportul dintre salariul mediu lunar și valoarea medie a minimului de existenţă pentru populaţia în vârstă aptă de mun-că diferă în funcţie de activităţile economiei naţionale. Nivelul maxim de acoperire a minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă a fost atins de salariaţii din sectorul fi nanciar – de 4,4 ori, iar cel minim fi ind în cazul salariaţilor din piscicultură, al căror salarii acoperă minimul de existenţă în proporţie de 111,5%, se arată în comunicatul de presă al BNS.

Evolu ia trimestrial a minimului de existen în 2007-2010

980,2

1062,6

1025,3

1142,1

1099,4

1318,3 1389,3

1260,5

1355,8 1368,1

1338,41238,4

1085,4

1120,21187,8

1343,0 1385,8

1305,1

1373,4

1354,3

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

I II III IV anul I II III IV anul I II III IV anul I II III IV anul

2007 2008 2009 2010

lei

Coraportul dintre veniturile popula iei i minimul de existen în 2007 - 2010 2007 2008 2009 2010 Minimumul de existen , medii lunare pentru o persoan , lei 1099,4 1368,1 1187,8 1373,4Veniturile disponibile ale popula iei, medii lunare pentru o persoan , lei 1018,7 1188,6 1166,1 1273,7Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat, lei 2065,0 2529,7 2747,6 2971,7M rimea medie a pensiei lunare stabilite, lei 548,3 646,4 775,5 810,9Coraportul dintre veniturile medii lunare disponibile pentru o persoan i valoarea medie a minimumului de existen , în % 92,7 86,9 98,2 92,7

Coraportul dintre salariul mediu lunar pe economie al unui angajat i valoarea medie a minimumului de existen pentru popula ia în vârst apt de munc , în % 178,1 174,9 219,6 204,5

Cum s-ar descurca premierul Filat cu doar 1 373 de lei pe lună?Urmărind cu atenţie informaţiile și tabelul pre-zentat de BNS (pe care le-am reprodus întocmai din comunicatul de presă, doar intertitlurile ne aparţin), putem constata că minimul de existen-ţă (1 373,4 lei) este mai mare decât veniturile disponibile medii ale populaţiei (1 273,7 lei) și cu mult mai mare decât valoarea pensiei medii (810,9 lei). Aceasta înseamnă, de fapt, că cea mai mare parte a populaţiei are venituri care nu acoperă nici măcar minimul de existenţă. Spre exemplu, unui bătrân care primește o pensie medie i-ar trebui încă vreo 460 de lei ca să-și asigure minimul de existenţă. Dar ce fac bătrânii care primesc pensia minimă?

Viaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios!Viaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios!

Dascăli botoşăneni la Chişinău

Noi scumpiri la electricitate?BANI PENTRU CONSUM

FMI a decis să-i împrumute Guvernului Filat încă 79 de milioane de dolari

Page 7: Ziarul Flux, Ed. 13 (793)

8 APRILIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Social

Vicepreședintele PPCD, juristul Radu Bușilă, este candida-tul formaţiunii con-duse de Victor Cioba-nu pentru funcţia de primar al municipiu-lui Chișinău la alege-rile locale din 5 iunie. Decizia în acest sens a fost adoptată dumini-că, 3 aprilie, în cadrul conferinţei fi lialei municipale a PPCD.

Radu Bușilă este cunoscut pentru atitudinile sale privind problemele cu care se confruntă Chișinăul, în special cele ce ţin de salubrizarea orașului, dar și cele privind corupţia și biro-craţia care persistă în interiorul administraţiei municipale. De asemenea, în calitatea sa de jurist și președinte al Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi a oferit, timp de câţiva ani, con-sultanţă juridică locuitorilor mu-nicipiului Chișinău în probleme ce ţin de corupţie și abuzuri co-mise de funcţionarii din cadrul administraţiei municipale, pe unii reprezentându-i chiar în in-stanţele de judecată. Cel mai ră-sunător caz de acest gen este cel al lui Vladimir Ghimp, locuitor al satului Coloniţa, municipiul Chișinău, vărul fostului preșe-dinte interimar Mihai Ghimpu și unchiul primarului de Chișinău, Dorin Chirtoacă. Acesta a fost deposedat abuziv de o porţiune de teren din curtea casei sale, la intervenţia brutală a lideri-lor PL, Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă. Vladimir Ghimp este reprezentat în instanţă de Radu Bușilă, care a reușit, între timp, să anuleze decizia Consiliului local Coloniţa prin care clientul său a fost nedreptăţit.

„Am decis să candidez la funcţia de primar general al capitalei după câţiva ani de activitate intensă alături de co-legii mei din Asociaţia Juriștilor

și împreună cu reprezentanţii a

zeci de organizaţii neguverna-

mentale care constituie Coaliţia

Civică pentru o Guvernare De-

mocratică și Transparentă, pe

care am onoarea să o conduc.

Am insistat, de nenumărate

ori, să determinăm conducerea

administraţiei municipale să își

facă datoria. Am primit în audi-

enţă pentru consultări juridice

și am apărat în judecată mii de

oameni, care ni s-au plâns de

abuzurile și nedreptăţile co-

mise de birocraţii din fruntea

Chișinăului. Am întreprins o

multitudine de acţiuni publice

și am cerut primăriei să rezolve

problema colectării și a stocării

gunoiului din oraș. Am cerut

să ni se pună la dispoziţie lista

salariaţilor și sumele pe care

le primesc toţi funcţionarii pri-

măriei. Am venit cu propuneri

concerte din partea societăţii

civile pentru a efi cientiza mo-

dul de administrare a treburilor

publice din capitală. Am propus

evaluarea tuturor terenurilor și a

clădirilor care aparţin primăriei.

Scopul iniţiativei noastre a fost

lansarea proiectelor de dezvol-

tare dinamică a orașului, de re-

zolvare a problemelor locative,

de economisire a banilor publici.

Am venit cu propuneri concrete

pentru rezolvarea problemei

transportului public și a circula-

ţiei rutiere în ansamblu. La fel și

pentru soluţionarea problemei

parcărilor în oraș”, a declarat

Radu Bușilă, în cadrul conferin-

ţei municipale a PPCD.

De asemenea, candidatul

PPCD nu a ezitat să critice ac-

tivitatea actualului edil Dorin

Chirtoacă, care, în opinia sa, nu s-a descurcat, în cei patru ani de când conduce Primăria Chișinău, în faţa problemelor cu care se confruntă locuitorii capitalei.

„Încă patru ani de stagnare ar fi un preţ prea mare pentru chişinăuieni”„Acum nu mai contează de ce

acest tânăr promiţător de acum patru ani nu a dorit să aibă un dialog cu noi. Ceea ce contează cu adevărat este faptul că ne-am convins cu toţii că actualul primar nu poate să administreze eficient treburile în Chișinău. Ne-am săturat de vorbe goale și de spectacole de prost gust.

Iată de ce am dat curs propunerii colegilor din Coaliţia Civică, sus-ţinute de creștin-democraţii din capitală, de a candida la funcţia de primar. Vrem să schimbăm din rădăcină modul vicios de a administra orașul. Încă patru ani de stagnare ar fi un preţ prea mare pentru chișinăuieni. Vrem să aducem în primărie corec-titudine, competenţă, respon-sabilitate și rezultate concrete. Vrem să punem capăt corupţiei și birocraţiei din administraţia municipală. Suntem hotărâţi să terminăm odată cu promovarea persoanelor în funcţie de gradul de rudenie sau de apartenenţă de partid. Vom institui princi-piul selecţiei resurselor pe bază de concurs în colaborare cu companii specializate în acest domeniu. Vom face o evaluare completă și transparentă a tere-nurilor din oraș și din suburbii, care să permită construcţia caselor de locuit pentru tinerele familii la preţuri minime, dar și să susţinem oamenii de afaceri”, a mai subliniat Radu Bușilă.

Menţionăm că, până în mo-mentul de faţă, patru partide politice și-au desemnat candi-daţii pentru funcţia de primar al capitalei, la alegerile din 5 iu-nie. Astfel, pe lângă candidatul PPCD, Radu Bușilă, vor mai can-dida deputatul comunist Igor Dodon, din partea Partidului Comuniștilor, Valentina Buliga, actualul ministru al Protecţiei Sociale și Familiei, din partea Partidului Democrat, și actua-lul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă, din partea Partidului Liberal.

Precizăm că, începând cu ziua de 5 aprilie, a demarat ofi -cial campania electorală pentru alegerile locale generale, care va dura 60 de zile și se va încheia cu o zi înaintea alegerilor din 5 iunie. Data limită pentru înscri-erea în cursa electorală a can-didaturilor pentru funcţiile de primari și consilieri este, potrivit Comisiei Electorale Centrale, 5 mai 2011.

Radu Buşilă promite să pună capăt corupţiei şi Radu Buşilă promite să pună capăt corupţiei şi birocraţiei din Primăria Chişinăubirocraţiei din Primăria Chişinău Repere biografi ce

Radu Bușilă s-a născut la 16 decembrie 1979, în satul Bălănești, raionul Nisporeni. La scurt timp însă, familia sa s-a mutat cu traiul în Chișinău.

La 14 iunie 1995 a absolvit cursul gimnazial la Școala medie de cultură generală nr. 5 Alexandru Donici. Ulterior, la 27 iunie 1997, a absolvit și cursul liceal (11 clase) la aceeași școală.

După absolvirea liceului a fost admis la studii la Colegiul de Poliţie „Dimitrie Cantemir”, de pe lângă Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

La 23 iunie 1997, după doi ani de studii și militărie, a absolvit cu succes Colegiul, obţinând califi carea de jurist și gradul de plutonier adjutant.

După absolvire, a fost repartizat la serviciu în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În scurt timp însă, a fost selectat pentru continuarea studiilor mai avansate la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din București, România, pe care a absolvit-o în vara lui 2003, obţinând licenţa în drept și gradul de locotenent de poliţie.

În noiembrie 2001 a devenit membru al Asociaţiei Internaţionale a Poliţiștilor, Secţia Română (International Police Association, IPA) și, împreună cu alţi colegi, a fondat IPA „Academica” în cadrul Academiei de Poliţie „A. I. Cuza”.

După absolvire a revenit acasă și a fost reîncadrat în activitatea Ministerului Afacerilor Interne. În paralel însă, s-a înscris la studii de masterat, la aceeași instituţie din București.

În februarie 2004 devine membru al Asociaţiei Criminaliștilor din România, București. În septembrie 2004 a absolvit studiile având specializarea relaţii internaţionale.

În aceeași perioadă, devine director de programe al Centrului pentru Prevenirea Confl ictelor și Early Warning.

În 2008 a fondat, împreună cu alţi juriști, Asociaţia Juriștilor Creștin-Democraţi (AJCD), iar un an mai târziu a devenit președintele asociaţiei. În 2009, în calitate de președinte AJCD, împreună cu alte 29 de asociaţii obștești, a fondat Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică și Transparentă.

La Congresul XIII al Partidului Popular Creștin Democrat a fost ales în calitate de vicepreședinte al acestei formaţiuni politice.

Experienţa politică:1. Campanii electorale la care a participat:1. Campanii electorale la care a participat:

* 2005 – Alegeri parlamentare generale;

* 2005 – Alegeri locale anticipate, mun. Chișinău;

* 2006 – Alegeri locale anticipate, mun. Chișinău;

* 2007 – Alegeri locale generale;

* 2009 – Alegeri parlamentare generale;

* 2009 – Alegeri parlamentare anticipate;

* 2010 – Referendumul constituţional;

* 2010 – Alegeri parlamentare anticipate.

2. Coautor al proiectelor de legi:2. Coautor al proiectelor de legi:* Proiectul Legii privind limitarea accesului la unele funcţii publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului totalitar comunist;

* Proiectul Legii cu privire la poliţie;

* Proiectul Legii cu privire la statutul poliţistului;

* Proiectul Legii privind administraţia publică locală.

3. Coautor al strategiilor politice:3. Coautor al strategiilor politice:* Proiectul Reformei constituţionale;

* Proiectul Reformei justiţiei.

4. Coautor al Cursurilor introductive:4. Coautor al Cursurilor introductive:* Răspunderea penală a funcţionarilor publici;

* Răspunderea civilă a funcţionarilor publici;

* Republica Moldova spre Uniunea Europeană fără reforme democratice.

Dosare:* 1. Coautor al sesizării Curţii Constituţionale privind declararea neconstituţionalităţii Acordului

Adiţional la Tratatul între Republica Moldova și Ucraina cu privire la frontiera de stat, în cazul cedării teritoriului naţional din regiunea satului Palanca, raionul Ștefan-Vodă;

* 2. Reprezentarea intereselor societăţii civile în gestionarea deșeurilor menajere din municipiul Chișinău, stocarea acestora la poligonul din satul Ţânţăreni și neadmiterea arderii deșeurilor și a nămolului;

* 3. Reprezentarea intereselor cetăţenilor municipiului Chișinău în vederea neadmiterii construc-ţiilor ilegale în zonele verzi;

* 4. Reprezentarea Asociaţiilor de locatari din municipiul Chișinău în vederea soluţionării confl ictului cu S.A. Apă-Canal Chișinău, la subiectul contorizării și evidenţei apei potabile;

* 5. Reprezentarea intereselor societăţii civile în vederea depistării ilegalităţii instalării chioșcurilor Megapress, în mun. Chișinău.

Starea civilă: necăsătorit.

Confesiune: creștin-ortodox.

SCRISOAREA CITITORULUI SCRISOAREA CITITORULUI

Nu vă adresaţi medicilor, căci în cea mai grava situaţie veţi fi ignoraţi, dacă nu aţi plătit mită!Așa lucru groaznic ce mi s-a întâmplat ieri e ceva ieșit din comun,

e o crimă. Am ajuns la o degradare totală ca fi inţe umane și cred că nici într-o ţară a lumii nu se poate petrece așa ceva! Cine are nevoie în Europa de o ţară cu un sistem de stat atât de corupt, ce se manifestă în toate domeniile vieţii cotidiene și, în special, în structurile de stat?

Ieri, revenind acasă din tura de noapte de la serviciu, am fost pusă la curent de către mama mea că copilul meu, Adrian, în vârstă de 5 (cinci!) anișori, avea temperatura de 40,3 grade. Noaptea, mamă-mea a apelat la Urgenţă, care i-a administrat niște preparate antipiretice în formă injectabilă, care însă, nu au produs nici un efect. Aproximativ pe la ora 16.00, eu am apelat iarăși la Urgenţă și am primit un răspuns care m-a cutremurat: după ce le-am expus în ce stare se afl ă copilul – febră de 40,3 grade, convulsii și leșin, care survenea periodic, medicul de gardă mi-a reproșat de ce deranjez personalul de la Urgenţă și m-a sfătuit să-i fac frecţii cu spirt, căci ei n-o să vină a doua oară la același copil și că ei, medicii, au treburi mai importante! Fiind complet dis-perată, am sunat-o pe o vecină, care este medic la Urgenţă, și ea mi-a promis că va vorbi cu medicul de gardă, ca să vină și să-i acorde ajutor copilului meu. Peste vreo 30 de minute, a sosit și mașina Urgenţei, care ne-a dus la Secţia de Internare, fără să-i acorde vreo asistenţă, vreun medicament copilului și doar după ce eu i-am avertizat că o să mă adresez cu o petiţie medicului-șef. La întrebarea mea de ce nu-i administrează nici un medicament, medicul mi-a răspuns că oricum nimic n-o să-l ajute pe copil.

Sosind la Secţia de Internare, am fost trimiși la Secţia de Pediatrie, unde asistenta medicală de gardă a început să strige la noi că de ce le deranjăm cu așa un fl eac și că trebuia să apelăm la medicul de familie, care ne-ar fi indicat tratamentul corespunzător!

Menţionez că, în acel moment, copilul avea temperatura 40,3 grade, convulsii și era fără cunoștinţă! Văzând o astfel de cruzime și ignoranţă absolută din partea persoanelor ce au depus Jurământul lui Hypocrate, am luat copilul în braţe și am revenit acasă... Ce urmează să fac?... Voi plăti mită la vreun medic și-l voi ruga să-i prescrie copilului tratament ambulatoriu, pe care eu singură îl voi aplica. Nu am de ales!

Evelina NEGARĂ, Orhei

5 aprilie 2011

Adresa autorului scrisorii: [email protected]

SCRISOAREA CITITORULUI SCRISOAREA CITITORULUI Mai mulţi ani în urmă, primă-

ria satului Crăsnășeni din raionul

Telenești a dat în arendă ocolului

silvic Telenești mai multe zeci de

hectare de pășune și pământuri

degradate care se foloseau

pentru pășunat, în scopul de a

fi împădurite. Din acest motiv,

mai mulţi cetăţeni din sat au fost

nevoiţi să vândă animalele de pe

lângă casă deoarece s-a micșo-

rat drastic suprafaţa pășunilor.

După o perioadă de 4-5 ani,

aceste suprafeţe împădurite au

fost returnate primăriei. Din ca-

uza ca primăria le-a lăsat în voia

sorţii, deja de mai mulţi ani la

rând, primăvara ele sunt incen-

diate. Zile la rând arde totul, ard

copacii, arde iarba uscată. Acum

în sat este mai rău decât după un

război, deoarece s-au cheltuit

din buzunarul satului sute de

mii de lei pentru plantarea și

creșterea acestei păduri, oame-

nii din sat au suportat pagube,

pentru că s-a micșorat suprafaţa

pășunii și au fost nevoiţi să-și

vândă animalele. Nimeni nu este

tras la răspundere pentru acest

dezastru care se repetă an de an.

Vă expediez și câteva poze pen-

tru a vă convinge că informaţia

este veridică.

Vă rog, ajutaţi-ne, poate,

cu ajutorul Dumneavoastră,

responsabilii de probleme eco-

logice nu doar vor vorbi, dar și

vor acţiona, vor face ceva.

Vă mulţumesc anticipat pen-

tru ajutorul Dumneavoastră!

Vasile MARANDICI, satul Crăsnăşeni, Teleneşti

5.04.2010

NOTA REDACŢIEINOTA REDACŢIEIStimate domnule Vasile

Marandici, suntem bucuroși să

facem tot ce ne stă în putere

pentru a vă ajuta să schimbaţi

situaţia cu care vă confruntaţi.

Publicăm scrisoarea dumnea-

voastră, împreună cu imagi-

nile pe care ni le-aţi trimis,

pentru a face public acest caz

revoltător de incendiere repe-

tată a pădurii afl ate în moșia

satului Crăsnășeni. Avem spe-

ranţa că autorităţile ecologice

din raion se vor sesiza și vor

întreprinde măsuri urgente în

vederea neadmiterii repetării

incendierii pădurii în alţi ani.

Cunoaștem faptul că în multe

raioane, autorităţile ecologice

acţionează prompt atunci

când un ţăran dă foc la un

braţ de crengi și frunze uscate,

aplicându-i drept pedeapsă

o amendă usturătoare. Iată

însă, atunci când la Crăsnă-

șeni ard zeci de hectare de

pădure, Serviciul Ecologic

din Telenești nici măcar nu se

sesizează.

Vă promitem că redacţia

ziarului FLUX va monitoriza

acţiunile autorităţilor în ve-

derea soluţionării problemei

în benefi ciul locuitorii satului

Crăsnășeni.

DIN POŞTA REDACŢIEIDIN POŞTA REDACŢIEI

Quo Vadis, Moldova? Am ajuns la o degradare totală ca fi inţe umane

NOTA REDACŢIEI: NOTA REDACŢIEI: Scrisoarea Evelinei Negară de la Orhei, adresată redacţiei

FLUX, din păcate, nu ne aduce nici o noutate. În toate spitalele raionale, în toate spitalele din Republica Moldova, aproape fără nici o excepţie, pacienţii sunt trataţi, în foarte multe ca-zuri, așa cum a fost tratat copilul de doar 5 ani, afl at în leșin, al Evelinei Negară. În calitatea noastră de jurnaliști, adresăm o interpelare publică administraţiei spitalului raional Orhei (înţelegem că acolo s-au întâmplat cele relatate în scrisoare) ca să ni se dea explicaţii asupra acestui caz. Aceeași interpe-lare o adresăm și ministrului Sănătăţii, Adrian Usatâi.

Adresăm această interpelare publică în special domnului ministru Usatâi, pentru că incidentul de la Orhei are loc după vizita premierului Vladimir Filat, din 28 martie 2011, la Mi-nisterul Sănătăţii. Atunci, Vladimir Filat a declarat presei că, în cadrul ședinţei desfășurate cu participarea ministrului și a factorilor de decizie din cadrul acestei instituţii, s-a discutat despre „corupţia și protecţionismul din domeniu, urmând să se depună eforturi pentru contracararea acestor fenomene negative”. „Vom acţiona consolidat și perseverent astfel încât cetăţenilor Republicii Moldova să le fi e respectat dreptul legal de a fi trataţi efi cient și calitativ”, a spus atunci premi-erul. Acum este momentul ca ministrul Usatâi să ne spună cum cadrează cazul de la Orhei cu promisiunile guvernării de a depune eforturi în vederea eradicării corupţiei și de a respecta „dreptul legal al cetăţenilor de a fi trataţi efi cient și calitativ”.

Totodată, ne exprimăm speranţa că ministrul Usatâi nu va lua apă în gură așa cum a făcut în cazul Ludmilei Botna-riuc, doamna care a fost băgată cu forţa, pe 21 martie 2011, chiar din anticamera ministrului, la casa de nebuni, doar pentru că această sărmană femeie, după ce a făcut câteva ore anticameră, a insistat disperată să fi e primită totuși în audienţă de către ministru. Mai mult, nici responsabilii de la Ministerul Sănătăţii, nici cei de la Spitalul Clinic de Psihiatrie nu au dezvăluit opiniei publice ce medicamente i s-au injectat sărmanei femei, ţinută în detenţie timp de 24 de ore.

Ziarul FLUX rămâne în așteptarea unui răspuns din partea domnului ministru Usatâi atât în cazul doamnei Ludmila Botnariuc, cât și în cel mai nou de la Orhei.

În fi ecare an, pădurea din Crăsnăşeni este incendiată

Page 8: Ziarul Flux, Ed. 13 (793)

8 APRILIE 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIEconomic

ContextulÎn ianuarie-februarie 2011,

pe ecranele tuturor televiziuni-lor moldovenești a derulat „saga salariilor”, din care publicul a aflat despre salariile mari ale conducătorilor unor întreprin-deri de stat și agenţii regulatorii. Interviurile realizate de presă au arătat că cetăţenii au rămas de-a dreptul consternaţi să afl e că în sectorul public, în Moldova există salarii ce depășesc 30 de mii de lei, la un salariu mediu pe economie care nu atinge nici 3 mii de lei (raportul de 10:1). Indignarea publicului și-a găsit teren fertil în creșterea continuă a tarifelor și preţurilor pe pieţele deservite de întreprinderi de stat sau reglementate de stat prin intermediul unor agenţii re-gulatorii. Pentru a spune lucru-rilor pe nume, Guvernul a avut întotdeauna informaţii foarte exacte despre nivelul de salari-zare în întreprinderile de stat, cu capital de stat, monopoliste și în agenţiile de reglementare. Dar sesizând nemulţumirea maselor, Guvernul s-a grăbit imediat să preia situaţia sub control, dom-nul prim-ministru Vlad Filat in-dicând ca în domeniul salarizării „să se facă ordine”. În mai puţin de o lună, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei a venit cu o serie de propuneri. Deci, cum ar trebui să arate noua ordine salarială?

Esenţa deciziei adoptateElementele-cheie ale reformei

propuse de guvern sunt urmă-toarele:

* Stabilirea salariilor de func-ţie pentru conducătorii unită-ţilor în limita diapazonului de 4-8 a coefi cienţilor de multipli-citate în cuantumul multiplu al cuantumului minim garantat al salariului din sectorul real. În prezent ,,Hotărârea Guvernului nr. 743 din 11 iunie 2002 „Cu privire la salarizarea angajaţi-lor din unităţile cu autonomie financiară” doar recomandă respectarea acestei corelaţii. Totodată, Legea salarizării din 14 februarie 2002 în articolul 23 stabilește că „Cuantumul lunar total al salariului conducători-lor unităţilor nu poate depăși mărimea încincită a salariului mediu lunar în ansamblu pe unitatea condusă în perioada de la începutul anului până la luna gestionară.”

* Limitarea salariului de func-ţie al conducătorului cu mări-mea salariului prevăzut pen-tru conducătorii de ministere (7100 lei). Această propunere bizantină denotă cât de rigide și sovietic formatate rămân elitele politice moldovenești, pentru care este de neimaginat ca un oarecare manager să primeas-că un salariu mai bun decât un

ministru. Pentru informaţie, în Uniunea Europeană la care do-rim să aderăm, salariile primite de miniștri sunt foarte modeste comparativ cu salariile pe care le primesc managerii care admi-nistrează proprietăţi de stat.

* Stabilirea sporului pentru înaltă eficienţă și intensitate a muncii de până la 50% din salariul funcţiei doar conducă-torilor unităţilor care activează cu profit. Logica parcă este clară și corectă. Dar în esenţă, un proprietar căruia îi pasă de proprietatea sa nici nu are nevoie de asemene acte nor-mative pentru a penaliza – fi e prin tăiere de salariu, fie prin eliberare din funcţie – un mana-ger care scoate întreprinderea în pierdere. Dacă un proprietar plătește sporuri de salarii pentru daunele cauzate întreprinderii, ceva nu este în regulă cu acest proprietar.

* Efectuarea premierii con-ducătorilor doar în baza regu-lamentelor aprobate de către fondator sau consiliul societăţii pe acţiuni; efectuarea plăţilor de stimulare și a premiilor unice doar cu acceptul și la decizia fondatorului întreprinderii de stat sau a consiliului societăţii pe acţiuni. Propunerea este re-zonabilă, dar adoptarea acesteia implicit înseamnă că până în prezent unii manageri jefuiau statul. Unde se uitau fondatorii în acest timp? Vor urma și sancţi-uni în adresa fondatorilor?

De fapt, care este problema?Din nota informativă la pro-

iectul de hotărâre nu este clar ce problemă de fapt dorește să rezolve guvernul prin această decizie. Nota menţionează că „proiectul în cauză a fost elabo-rat în scopul optimizării remu-nerării muncii conducătorilor întreprinderilor de stat, între-prinderilor cu capital majoritar de stat și a celor monopoliste care activează în baza tarifelor și preţurilor reglementate”. O argumentare greu de înţeles, ca să nu spunem mai mult.

Guvernul a invocat un argu-ment moral, în conformitate cu care este amoral ca în vreme de criză directorii de întreprinderi de stat să primească salarii grase. Dar punând argumentul moral înaintea celui de efi cienţă,

putem ajunge foarte departe: de exemplu, este oare moral ca miniștrii să primească 7100 de lei în timp ce pensia medie este de numai 750 de lei? Doar este același raport de 10:1. Legea sa-larizării nr. 847 din 14 februarie 2002 stabilește în mod clar că „Retribuirea muncii salariatului depinde de cererea și oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, de cantitatea, calitatea, com-plexitatea muncii și condiţiile de muncă, calităţile profesio-nale ale salariatului, rezultatele muncii lui și/sau de rezultatele activităţii economice a unităţii” (art.3, alin. 1.). După cum se poa-te vedea, în această listă lipsesc cu desăvârșire careva factori de ordin moral cu care ar trebui să coreleze salariul în unităţile cu autonomie fi nanciară.

Cu alte cuvinte, guvernul intenţionează să rezolve o pro-blemă falsă. Problema reală este că Guvernul de mult a pierdut controlul asupra multor între-prinderi în care are interese economice, unii dintre directorii transformându-se, între timp, în mici baroni industriali cărora nu le pasă de efi cienţa întreprin-derilor și delapidează activele. Aproape 40% din întreprinderile de stat și societăţile comerciale în care statul are interese eco-nomice activează în pierderi de mai mulţi ani. Dar reducerea salariilor directorilor nu are cum să amelioreze performanţele întreprinderilor. Din contra, aceștia vor avea și mai multe in-citaţii de delapidare a activelor. Înlocuirea directorilor combina-tă cu restructurarea industrială și managerială sau privatizarea – iată care sunt soluţiile corecte la problema inefi cienţei între-prinderilor de stat și nu banala optimizare a salariilor.

Implicaţiile decizieiDecizia guvernului de a adu-

ce sub același calapod salariile tuturor managerilor întreprin-derilor de stat și societăţilor comerciale cu capital de stat este o intervenţie de topor care denotă atât zvâcnirile dirijiste din partea unui guvern care se pretinde democrat și liberal, cât și incapacitatea acestuia de a ataca în mod frontal proble-ma inefi cienţei întreprinderilor de stat. Din punct de vedere a

politicii economice, atunci când guvernele nu pot să rezolve o problemă, soluţiile sunt înlocu-ite cu asemenea bravade de PR care nu au nici un efect asupra problemei reale. Totodată, ase-menea gen de decizii populiste sunt adeseori adoptate și pentru a modera nemulţumirea publi-cului vizavi de alte reforme dure-roase (deși economic oportune, cum ar fi recentele intervenţii în condiţiile de pensionare).

Dacă va fi aplicată, decizia dată poate crea situaţii curioase din punct de vedere economic. De exemplu, directorii unor companii de telecomunicaţii sau a unor bănci comerciale cu capital de stat vor trebui să se mulţumească cu salarii de zeci de ori mai mici decât cele plă-tite directorilor în companiile și băncile private. Este totuși greu de crezut că directorii se vor „mulţumi”, ci, mai degrabă, vor migra către companiile private. Iar cele de stat vor ajunge să fie conduse, cel mai probabil, de manageri mediocri sau rău intenţionaţi.

Este interesant și faptul că Guvernul propune reducerea drastică a salariilor directorilor de întreprinderi și societăţi comerciale, dar parcă nu intenţi-onează să atingă salariile plătite directorilor de agenţii regula-torii. Evident, necesitatea de a păstra echilibrul unui guvern de coaliţie poate cere decizii care

nu sunt tocmai impecabile din punct de vedere moral.

Să mai menţionăm că decizia dată poate fi lovită de ilegalita-te: legea privind salarizarea sta-bilește că „Reducerea salariilor prevăzute în contractele colec-tive sau individuale de muncă, poate fi cerută de părţile con-tractante numai după expirarea termenului de valabilitate a contractului colectiv de muncă, dar nu mai înainte de expirarea unui an de la data stabilirii lor” (articolul 20, paragraful 2).

De fapt, care sunt soluţiile?Într-o ţară care aspiră să

edifice o economie de piaţă, stabilirea nivelului de salarizare, inclusiv pentru managerii care administrează întreprinderi ale statului sau cu participaţiune de stat, ar trebui privită ca o problemă de drept civil și nu ca un subiect politic. Dacă se ac-ceptă această abordare, atunci salariul managerilor poate varia într-un interval foarte larg. Evi-dent că nivelul salariilor trebuie în ultimă instanţă să reflecte performanţele întreprinderii administrate de managerul respectiv. Orice proprietar ghi-dat de interese economice va remunera la un nivel foarte bun un manager performant și va trimite la bursa muncii pe unul prost. Punctual, ce ar trebui de

făcut pentru a rezolva problema

inefi cienţei întreprinderilor în

sectorul de stat?

* În primul rând, este necesar

de unifi cat și simplifi cat cadrul

legislativ-normativ; actualul

cadru prea complex oferă teren

fertil pentru decizii arbitrare

adoptate de directori, inclusiv

la nivel de salarizare;

* Trebuie de stabilit criterii

clare de performanţă aplica-

te pentru salarizare; pentru

aceasta, trebuie de modificat

contractul-tip între Fondator și

Administratorul întreprinderii

de stat (aprobat prin Hotărârea

de Guvern nr. 770 din 20 octom-

brie 1994), astfel încât acesta să

permită includerea unor clauze

cu indicatori de performanţă

foarte concreţi, specifi ci ramurii,

și care ar corela cu nivelul de

performanţă atins de întreprin-

derile private din ţară sau de

peste hotare;

* De majorat esenţial cuan-

tumul indemnizaţiilor lunare

achitate membrilor consiliilor

de administraţie ale întreprin-

derilor de stat și ale societăţilor

de acţiuni; în prezent aceste

indemnizaţii sunt limitate la 3

(!) salarii minime pe ţară, în con-

diţiile în care membrii consiliilor

de administraţie aprobă bugete

și planuri de afaceri ce valorează

sute de milioane de lei;

* De introdus în legislaţia

naţională relevantă (legea cu privire la întreprinderea de stat, legea cu privire la societăţile pe acţiuni) clauze specifi ce de responsabilizare personală a directorului în faţa proprietari-lor pentru contraperformanţe manageriale;

* De eliberat imediat din funcţie directorii întreprinde-rilor de stat și societăţilor pe acţiuni în care statul dispune de pachet de control și care au admis contraperformanţe de management pe parcursul ul-timilor ani; pentru ameliorarea situaţiei economico-fi nanciare, înlocuirea directorului este un instrument incomparabil mai bun decât micșorarea salariu-lui;

* De asigurat transparenţă publică în activitatea econo-mico-financiară a tuturor en-tităţilor aflate în proprietatea statului sau în care statul deţine proprietate;

* De continuat privatizarea și de clarifi cat care sunt criteriile pentru păstrarea proprietăţii de stat asupra unor întreprinderi; eliberarea statului de active improprii, va permite canaliza-rea resurselor economice spre activităţi mai productive, iar miniștrilor le va permite să se concentreze asupra politicilor.

Valeriu PROHNIŢCHI

Sursa: http://www.expert-grup.org

Iurie Gotișan: - Calitatea încă redusă a unor grupe de produse moldovenești nu permite actualmente reorientarea masivă a exporturilor spre pieţele din Occident.

- Ce ar însemna comerţul liberalizat cu ţările Uniunii?- Discuţiile și negocierile pe marginea

acordului de liber schimb aprofundat și cu-prinzător sau comprehensiv, cum mai este numit, sunt unele dintre cele mai importan-te în relaţiile actuale ale Moldovei cu UE. De fapt, negocierea acestui acord este parte a blocului economic, unul din cele patru ca importanţă privind acordul de asociere, pe care Moldova tinde să-l obţină de la Uniunea Europeană. În prezent, din câte știu, partea moldovenească se afl ă în negocieri la nivel de experţi sau consultanţi. Negocierile ofi ciale cu privire la acest acord, potrivit autorităţilor și agendei acestora, vor demara luna viitoare. Acum relaţiile comerciale ale Moldovei cu UE sunt reglementate de acel sistem de preferinţe comerciale autonome, care presupune exportul mai multor tipuri de produse moldovenești în UE, fără plata unor taxe sau achitarea modică a unora, dar cantitatea sau volumul mai multora dintre ele sunt plafonate cu anumite cote. Aici ar intra producţia vinicolă, unele produse din gama celor agroalimentare ș.a.m.d.

- Și atunci prin ce se va deosebi de actu-alul regim de comerţ preferenţial cu UE un acord de liber schimb aprofundat. Ce i-ar aduce în plus Moldovei, faţă de ceea ce are deja?- De îndată ce Moldova va obţine acest

regim de comerţ, fapt care necesită încă mult timp și muncă asiduă, i s-ar reduce și mai mult tarifele vamale la export sau chiar eliminarea defi nitivă a acestora, garantân-du-se astfel accesul liber al exportatorilor moldoveni pe pieţele Uniunii Europene, acces care este asigurat în prezent de pre-ferinţele comerciale autonome și care este limitat prin anumite cote la export. Adică, acces nelimitat și fără restricţii tarifare a tuturor produselor noastre pe piaţa Uniunii Europene ca și pentru produsele fabricate în spaţiul comunitar pe piaţa noastră.

- Dar eliminarea taxelor la importuri ar însemna de fapt că Republica Moldova se va lipsi de niște venituri importante, venituri la buget care în prezent sunt asigurate de vamă.- Sigur, și asta este partea proastă pen-

tru Moldova, dat fiind faptul că cea mai mare parte din veniturile bugetului este pe seama a tot felul de taxe și impozite ce

sunt percepute în vamă. Dar o atare situaţie poate fi doar pe termen scurt și în cazul în care sectorul productiv va face faţă cererii interne și externe. Pe de altă parte, pentru consumator asta înseamnă un sortiment mult mai larg de produse la preţuri mai reduse, respectiv, cred eu, concurenţa va fi la ea acasă. De altfel, se va introduce și un control al calităţii și o supraveghere a pieţei interne, lucru care actualmente lasă de dorit.

- Dacă produsele de import se vor ieftini, cum ar putea, în aceste condiţii, să facă faţă concurenţei produsele autohtone și, în general, în ce măsură economia Republicii Moldova, producătorii din Moldova sunt pregătiţi să facă faţă con-curenţei la produsele europene?- Nu cred că Moldova are probleme mari

la armonizarea legislaţiei, adevăratele di-fi cultăţi vor veni odată cu implementarea anume a acestor reforme legislative, în particular cele ce ţin de aspectele instituţi-onale. Cu certitudine că o atenţie deosebită va trebui acordată problemei respectării standardelor UE de către producătorii moldoveni, să zicem chiar a standardelor fi tosanitare. Înclin să presupun că ne vom poticni la aceste negocieri atunci când se va discuta calitatea produselor, în particular a celor agroindustriale. Fiindcă calitatea încă redusă a unor grupe de produse moldove-nești nu permite actualmente reorientarea

masivă a exporturilor spre pieţele din Occi-dent. Adevărul e că nici nu prea dispunem de o varietate de produse care ar putea face faţă concurenţei celor din UE, cele agroali-mentare nefi ind o excepţie în acest sens, mai ales ca acestea constituie peste 30% din exporturile noastre.

- Și când credeţi că Moldova va fi real-mente pregătită să benefi cieze de acest regim de comerţ liberalizat cu UE?- Este prematur să indicăm o anume dată

sau perioadă de timp, deoarece pe plan intern nu sunt întrunite anumite precondiţii care ar da startul negocierilor ofi ciale asupra acordului de comerţ liber. Spre exemplu, Macedonia a semnat un astfel de acord în 2001 și abia în 2010 s-a încheiat implemen-tarea graduală a acestuia. Deci, mult, foarte mult, depinde de realizările pe plan local. Dacă managerii locali vor investi tot mai mult în retehnologizarea echipamentelor de producţie, dacă aceștia vor fi mai agresivi în promovarea produselor și marketingul acestora, dacă Guvernul va da dovadă de capacitate și iscusinţă în negocieri, dar și so-cietatea civilă, care se face nu mai puţin res-ponsabilă de a monitoriza cel puţin procesul și implementarea reformelor. De acestea și nu numai va depinde cât de repede vom obţine un asemenea regim de comerţ, dacă într-adevăr se dorește acest lucru.

Radu BENEA

Sursa: http://www.europalibera.org

INTERVIU

Acordul de liber schimb aprofundat – problema respectării standardelor UE

La 30 martie anul curent, Guvernul a aprobat „de prin-cipiu” o hotărâre „Cu privire la mo-difi carea condiţi-ilor de salarizare ale conducătorilor întreprinderilor de stat, întreprin-derilor cu capital majoritar de stat și a celor monopo-liste care activea-ză în baza tarifelor și preţurilor regle-mentate”. Această hotărâre este, mai

degrabă, o mostră de populism decât o intenţie de a rezolva o problemă de politică economică sau publică. Care sunt dedesubturile și implica-ţiile acestei decizii?

Adresa internet: http://www.flux.md;; EE-maimail:l: ap@[email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11

Tăierea salariilor administratorilor – populism în formă purăTăierea salariilor administratorilor – populism în formă pură

În anii 2007-2008, investiţiile străine directe au crescut rapid (fluxul de ISD atingând 11-12% din PIB, deasupra mediei regionale). Atunci ne bucuram că creșterea economică se îndreaptă spre modelul mult-dorit, cel bazat pe investiţii. Dar nu a fost să fi e, investiţiile au scăzut în 2009, în timpul crizei economice globale, de mai bine de 5 ori, și, din păcate, nu observăm o recuperare fermă a acestora la sfârșit de 2010. Având în vedere nivelul foarte jos folosit ca bază de compara-ţie, creșterea de 50% a ISD nu poate fi privită ca un succes, chiar dacă în alte state ISD au crescut și mai puţin. În 2009, ponderea fl uxului net de ISD în PIB a fost doar de 2,1% (valoare mai mică fi ind înregistrată doar de Azerbaidjan printre ţările în

tranziţie). În 2010, poziţia s-a

îmbunătăţit doar puţin, ponde-

rea ISD în PIB ajungând la 3,4%.

Bineînţeles, criza economică

mondială își are partea ei de

vină. Ţările cu cele mai mari

investiţii în economia moldove-nească au fost în criză profundă în 2008-2009, iar cele care și-au revenit în 2010 au înregistrat un ritm de creștere inferior celor dinaintea crizei (cu excepţia Germaniei și SUA).

La o privire mai atentă, ob-servăm că investiţiile străine în economia naţională s-au majorat nu atât în baza creș-terii fl uxurilor de ISD de peste hotare, cât, mai degrabă, da-torită creșterii relativ modeste a venitului reinvestit și a altor tipuri de capital. Astfel, compa-niile străine din Moldova care practic au stopat investiţiile în 2009, acum sunt pe calea recuperării și profi tă de condi-ţiile fi scale încă favorabile (rata de impozitare de 0% aplicată venitului reinvestit). Cu toate acestea, veniturile reinvestite de investitorii străini rămân a fi foarte scăzute (de circa 5 ori mai mici decât nivelul de dinaintea crizei). De asemenea,

au crescut angajamentele faţă

de investitorii străini, ceea ce

este un indiciu suplimentar al

intensifi cării activităţii econo-

mice în ţară. În același timp,

investiţiile în capital social chiar

s-au micșorat cu 5%. Aceasta ne

face să credem că nu doar criza

economică este responsabilă

de situaţia dată, dar și situaţia

politică incertă și climatul de

afaceri anevoios, care fac ţara

neatractivă pentru investitorii

străini. Este sugestiv, în acest

context, că în Ucraina, fl uxul de

ISD în capital social a crescut cu

25% în 2010.

Din balanţa de plăţi pu-

blicată de BNM este greu de

determinat care state au con-

tinuat investiţiile modeste în

economia Moldovei. Pe grupuri

de ţări, fluxul de ISD își are

originea în ţările din afara CSI,

foarte probabil statele-membre

ale UE, care în prezent sunt

principalii investitori. CSI și-a

redus activitatea investiţională

în Moldova, înregistrându-se

chiar un proces de dezinvestire

la nivel agregat, cu excepţia

Ucrainei, care a majorat inves-

tiţiile de 3,5 ori. Importanţa

acestora este destul de mică la

momentul actual, dar ponderea

lor în fl uxul total de ISD s-a ma-

jorat de la 2,6% înainte de criză

la 5% în 2010, ceea ce poate

însemna un interes sporit din

partea investitorilor ucraineni

și creșterea potenţială a inves-

tiţiilor din Ucraina în viitor.

Ana POPA, Expert-Grup

Sursa: http://expert-grup.org

Investitorii nu vin în Moldova

Cu Filat, dar fără FIATRepublica Moldova a ratat o fabrică a gigantului auto FIAT. Deși se anunţă că ţara noas-tră este deschisă investiţiilor, oamenii de afaceri străini spun că din cauza corupţiei și grupărilor oligarhice, am ratat intrarea unor companii transnaţionale.

Stefano Mercuri, președintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Italieni din Moldova, a relatat în cadrul Forumului UE-RM despre faptul că mai multe companii străine ar

vrea să-și mute unităţile de producere în ţara noastră, doar că nu găsesc spaţii libe-re, sau cele identifi cate nu corespundeau cerinţelor. „Din această cauză, compania FIAT (cel mai mare producător italian de automobile – n.r.) a renunţat să-și mute una dintre fabrici în Republica Moldova”, a afi rmat Mercuri.

Omul de afaceri a adus critici dure și autorităţilor. „Ni se sugerează că ţara dum-neavoastră ar avea nevoie de banii noștri, dar cu condiţia ca altcineva să se ocupe de administrarea lor. Mai mult, anumite gru-puri oligarhice blochează intrarea în ţară a unor investitori mari”, a afi rmat Mercuri,

care a vrut să polemizeze cu vicepremierul

Valeriu Lazăr, dar acesta părăsise în grabă

sala unde se desfășura Forumul.

Ion PREAŞCĂ, Sursa: adevarul.md

Economia Mol-dovei își revine: creșterea econo-mică înregistrată în 2010 a fost mai mare ca în ma-joritatea ţărilor din regiune. Dar este oare această creștere un semn al unei economii care prosperă și

care are perspective mari în viitor? O economie pe care să o invadeze investitorii? Datele din balanţa de plăţi pentru 2010 publicate recent de BNM denotă că investitorii străini sunt încă destul de nervoși vizavi de perspectivele inves-tiţiilor în Republica Moldova.

Cola

j FL

UX

Cola

j FL

UX

Page 9: Ziarul Flux, Ed. 13 (793)

8 APRILIE 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI FiatLUX

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 11

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

MARAMURE Acas la Bogdan I – întemeietorul rii Moldova

7 - 9 mai 2011

Plecarea din Chi in u spre Câmpulung Moldovenesc: Vineri, 6 mai, ora 19. Întoarcerea la Chi in u: Luni, 9 mai, orele 20-21.

Ziua 1, Sâmb t , 7 mai MUN II CARPA I: Popas în Pasul Prislop (1416 m alt), M n. Sf.Treime, Parcul na ional Rodna - Sta inea Bor a: urcare în Mun ii Rodnei cu telescaunul spre vârful tiol (1611 m.alt.), apoi pe jos spre Cascada Cailor (cca 30 m în l ime), M n. Dragomire ti: Icoana f c toare de minuni a Maicii Domnului, Bogdan Vod – Acas la Bogdan întâi întemeietorul rii Moldova, M n.Bârsana: Vecernia. Cazare: M n.Bârsana

Ziua 2, Duminic , 8 mai M n.S pân a - Peri (75 m în l ime): Sf.Liturghie, S pân a: Cimitirul vesel, Sighetu Marma iei: Muzeul - Memorial de la închisoarea Sighet, M n. Rohia: vecernia. Cazare: M n.Rohia sau M n.Nicula

Ziua 3, Luni, 9 mai M n.Nicula: Sf. Liturghie, popasuri: Lacul Ro u i Cheile Bicazului, Piatra Neam : Biserica Sf.Ioan i turnul lui tefan cel Mare.

(+373.22) 226043, 331310, 597836 (+373) 68855440, 69336366, 67179501, 79707501, 79936366, 79776216

www.emaus.md [email protected]

Sarea pământului...Patriarhia Moscovei confi rmă implicarea altor

preoţi moldoveni în scandaluri sexualeLa 1 aprilie 2011, în poiana Varniţei de la Fântâna Albă s-au adunat sute de români creștini pentru a aduce omagiu celor care fără de vină au fost răpuși de gloanţe acum 70 de ani. Manifestările au început cu un Serviciu divin în limba română consacrat sfi nţirii Capelei Tuturor Sfi nţilor, ridicate în memoria celor masacraţi aici la 1 aprilie 1941, ofi ciat de către un sobor de circa 30 de preoţi, în frunte cu episcopul Miletie și protopopul de Hliboca, Ioan Gorda.

La monumentul „Victimelor evenimentelor tragice de la 1 aprilie 1941” și crucile din apro-piere au fost depuse coroane și fl ori din partea ONG-urilor românești din regiune, din partea ofi cialităţilor locale, a satelor din împrejurime, Consulatului General al României din Cernăuţi, oaspeţilor și ofi cialilor din România. Apoi au ră-sunat cuvinte pline de durere consacrate eveni-mentelor de grea pomină.

În faţa lumii, alături de feţele bisericești, ofi -cialităţi și oaspeţi, a vorbit și deputatul dr. Ion Popescu, președinte al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, care le-a mulţumit tuturor celor care au contribuit la ridicarea acestor monumente sufl etești, celor care au sosit în această zi pentru ca împreună să se roage pentru mântuirea sufl etelor celor căzuţi fără vină, amintind despre evenimentele

ce au precedat măcelului de acum 70 de ani, în-

demnând poporul să menţină vie memoria celor

masacraţi - pentru a nu permite în viitor repeta-

rea unor asemenea tragedii a Neamului Nostru

martir...

Spre sfârșitul manifestării, lumea s-a îndreptat

spre crucile răzleţe risipite prin pădurea Varniţei

și pe lângă tulpinile copacilor ce înlocuiesc de

vreo șapte decenii „Crucea cea Sfântă de la căpă-

tâi” a celor îngropaţi fără nici un semn, - pentru „a

aprinde o lumânare, a împărţi pomană de sufl e-

tul celor trecuţi prematur și nevinovaţi în lumea

celor drepţi...”.

Fie ca Bunul Dumnezeu să-i odihnească în li-

niște.

Blogul românilor din regiunea Cernăuţi

Sursa: http://regiunea-cernauti.blogspot.com

Sfi ntele Taine pentru militarii din Republica Moldova

În perioada Postului Mare, preoţii din protopopiatele Mitropoliei Basarabiei, cu binecuvântarea ÎPS Petru, Arhie-piscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, desfășoară campania caritabilă: „Sfi ntele Taine pentru militari”. Obiectivul acestei campanii este de a-i de-servi spiritual pe soldaţii ortodocși încorporaţi în Armata Naţională a Republicii Moldova și de a oferi sprijin fi lan-tropic pentru ei. Campania se desfășoară cu avizul preala-bil al Comandamentului din cadrul Forţelor Armate.

Astfel, duminica trecută, mai mulţi preoţi din Protopopiatul Că-ușeni, în frunte cu părintele protoiereu mitrofor Ioan Pancu, pro-topop de Căușeni, au ofi ciat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Unitatea de Infanterie a Forţelor de Menţinere a Păcii din Republi-ca Moldova dislocate în satul Varniţa, raionul Anenii Noi.

Părintele protopop de Căușeni a declarat cu această ocazie: „Protopopiatul nostru, fi ind în vecinătate cu multe detașamente de militari dislocate pe malul drept al Nistrului (pe linia de confl ict cu separatiștii din Transnistria), se îngrijește spiritual și material de necesităţile tinerilor soldaţi care își desfășoară serviciul militar într-o zonă de confl ict. Prin această campanie spirituală și de cari-tate dorim să fi m alături de ei ca să se bucure și ei duhovnicește de perioada Postului Mare”.

La rândul său, maiorul Ghenadie Butnari, comandant de com-panie, a declarat că: „La început au ţinut post 3 persoane care au dorit să se împărtășească, apoi, pe parcursul Postului, numărul lor s-a ridicat până la 43 și am răspuns propunerii părintelui pro-topop Ioan Pancu de a veni în mijlocul nostru și de a ofi cia Sfânta Liturghie”.

Menţionăm că în Republica Moldova nu există preoţi capelani și în foarte puţine unităţi militare există paraclise amenajate.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

În zilele de 9-10 aprilie 2011, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va efectua o vizită canonică la Strasbourg, la invitaţia Înaltpreasfi nţitului Părinte Mitropolit Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală și Meridională, iar, între 11 și 13 aprilie 2011, Patriarhul României se va afl a într-o vizită ofi cială la Consiliul Eu-ropei cu sediul la Strasbourg, la invitaţia domnului Mevlüt Çavușoğlu, președintele Adu-nării Parlamentare a Consiliu-lui Europei.

Sâmbătă, 9 aprilie 2011, de la ore-le 18.15, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va ofi cia o slujbă de pomenire

și va sfi nţi două troiţe noi în cimitirul militar românesc din localitatea Ha-guenau, situată la 30 kilometri nord de Strasbourg.

Duminică, 10 aprilie 2011, de la orele 9.30, Preafericitul Părinte Pa-triarh Daniel va sfi nţi catapeteasma bisericii Sfântul Ioan Botezătorul a parohiei ortodoxe române din Stras-bourg și capela parohială cu hramul Sfântul Ioan Valahul, apoi va ofi cia Sfânta Liturghie înconjurat de un so-bor de ierarhi, preoţi și diaconi. După Sfânta Liturghie, Preafericirea Sa va binecuvânta școala, sala de conferin-ţe și biblioteca parohiei ortodoxe ro-mâne din Strasbourg.

După-amiaza, de la orele 17.30, Patriarhul României va sfi nţi biserica cu hramul Sfi nţii Cosma și Damian a parohiei ortodoxe române din orașul

Mulhouse, situat la aproximativ 100 kilometri sud de Strasbourg.

Luni, 11 aprilie 2011, la sediul Consiliului Europei de la Strasbourg, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va avea întâlniri cu domnul Thorbjorn Jagland, secretarul general al Con-siliului Europei, cu domnul Thomas Hammarberg, comisarul pentru Drep-turile Omului, și domnul Jean-Paul Costa, președintele Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). În conti-nuare, Patriarhul României se va întâl-ni cu membrii delegaţiei parlamenta-re române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).

Seara, Preafericitul Părinte Patri-arh Daniel va participa la un dineu oferit în onoarea Preafericirii Sale de către Arhiepiscopia Romano-Catolică de Strasbourg și va susţine conferinţa

cu tema Orient, Occident: provocările actuale ale dialogului interreligios, or-ganizată la Catedrala din Strasbourg.

Marţi, 12 aprilie 2011, orele 9.00, Preafericitul Părinte Patriarh Dani-el se va întâlni cu domnul Mevlüt Çavușoğlu, președintele Adunării Par-lamentare a Consiliului Europei. Apoi, de la orele 10.00, Patriarhul Români-ei va participa la sesiunea de lucru a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu tema Dimensiunea inter-religioasă a dialogului intercultural și va rosti o alocuţiune în plenul Adună-rii Parlamentare.

Preafericitul Părinte Patriarh Dani-el și delegaţia însoţitoare vor reveni la București în ziua de 13 aprilie 2011.

Biroul de presă al Patriarhiei Române

Vestea nu este una de mirare. Am scris în repetate rânduri în FLUX, încă anul trecut, că subiec-tul vizitei patriarhului rus în Re-publica Moldova fusese discutat între premierul Vladimir Filat și mitropolitul Ilarion Alfeev, șef al Departamentului pentru Relaţii Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei, în luna martie 2010. Cu îngăduinţa dumneavoastră ne vom permite să reluăm câteva consideraţii formulate anul tre-cut și, iată, rămase de actualitate și azi. Referindu-ne la conceptul „Lumii Ruse”, arătam, în august 2010, următoarele: „FLUX a scris în numerele sale anterioare că premierul Vladimir Filat i-a adre-sat patriarhului Moscovei și al în-tregii Rusii, Kiril Gundiaev, invita-ţia de a vizita Republica Moldova și a purtat negocieri punctuale în

acest subiect, la 20 martie 2010, cu mitropolitul Ilarion Alfeev, șef al Sectorului Relaţii Externe Bise-ricești de la Moscova, afl at în vi-zită ofi cială la Chișinău, ca trimis special al Patriarhului Kiril. Discu-ţiile de lucru purtate de premierul Filat cu mitropolitul Ilarion Alfeev și cu mitropolitul Vladimir Canta-rean în iarna și primăvara anului curent (2010 – nota noastră) pe teme de interes comun denotă, dincolo de gesticulaţia publică, un anumit grad de complementa-ritate între partidul premierului și proiectul politic Pasat-Cantarean, Partidul Umanist din Moldova. Această complementaritate se în-scrie în logica unor scenarii geo-spirituale și geopolitice mai largi, având ca miză întreaga regiune în care este situată Republica Mol-dova”.

Într-adevăr, această vizită de 5 zile a patriarhului Moscovei în cu-prinsul statului nostru nu este de-loc lipsită de valenţe geopolitice. Ea se înscrie, ca etapă de încheie-re, într-un amplu turneu canonic al capului Bisericii Ruse în Ucrai-na, Bielorusia și Republica Mol-dova și are menirea marcării, prin prezenţă personală la faţa locului, a ceea ce Moscova numește „te-ritoriu canonic inalienabil” al Bi-sericii Ruse. Este evident că acest turneu este conceput să aibă, în-tre altele (și, indiscutabil, va avea), conotaţii politice clare. Acestora li se va adăuga întregul potenţial simbolic de sfi dare a autorităţii și drepturilor spiritual-canonice ale Patriarhiei Române în cuprinsul întregii Moldove, de la răsărit de Carpaţi până dincolo de Nistru.

Turneul de 5 zile al patriarhului Rusiei „în spaţiul istoric și etnic al devenirii” noastre naţionale (De-claraţia de independenţă a Repu-blicii Moldova) va fi unul care va depăși ca amploare, fast și efect propagandistic pe termen mediu și lung, bunăoară, scurta escală de 5 ore a vicepreședintelui ame-rican Joe Biden la Chișinău. Cine neglijează infl uenţa (geo)poli-tică reală în Republica Moldova a Bisericii Ruse, ancorate adânc într-o agendă secular-politică, nu

a înţeles nimic din jocul de pute-re de pe tabla de șah a regiunii noastre.

Vizita patriarhului rus la Chiși-nău și, probabil, la Tiraspol, Bălţi și Comrat, preconizată pentru luna octombrie, a fost coordona-tă la cel mai înalt nivel. Și nu ne referim aici doar la Guvern și la premierul Vladimir Filat, care a fost și rămâne credincios al Patri-arhiei Moscovei. Îl avem în vedere și pe președintele Parlamentului, Marian Lupu, acum în postură și de șef interimar al statului. După cum bine se cunoaște, Marian Lupu, căutând sprijin politic la Moscova pentru alegerea sa în funcţia supremă din stat, a popo-sit acum două luni, împreună cu soţia, în faţa tronului patriarhal de la Moscova, unde, în încerca-rea de intrare în graţii, i-a adus, preaplecat, omagii capului Bise-ricii Ruse.

Dintre cele 4 partide parlamen-tare nu este nici unul care să nu-și dorească vizita patriarhului rus la Chișinău. Președintele PLDM, Vladimir Filat, a formulat invitaţia anul trecut, președintele PD, Ma-rian Lupu, a reînnoit invitaţia anul acesta, președintele PCRM, Vladi-mir Voronin, a fost singurul șef de stat și de guvern din toată fosta URSS care a participat la întrona-

rea patriarhului Kiril, iar președin-tele PL, Mihai Ghimpu, este cel care, împreună cu Dorin Chirtoacă, s-au arătat a fi credincioși ai Patri-arhiei Moscovei. Termenii în care s-a avut Mihai Ghimpu cu patriar-hul Kiril al Moscovei sunt relevaţi de corespondenţa dintre cei doi. Anul trecut, patriarhul rus îi scria lui Mihai Ghimpu, de 27 august, următoarele: „Este îmbucurător faptul că statul moldovenesc, fi ind legat istoric și cultural cu multe alte ţări, urmărește să păstreze unitatea poporului său, care este imposibilă fără unitatea Bisericii Ortodoxe. Astăzi este deosebit de important de a dezvolta relaţii bune cu Bielorusia, Ucraina și Ru-sia, care, împreună cu Republica Moldova formează lumea ortodo-xă a civilizaţiei creștine”. Fostul șef interimar nu a avut decât cuvinte de mulţumire pentru aceste apre-cieri ale patriarhului Kiril.

Nu este greu să presupunem de pe acum că președinţii parti-delor parlamentare (de la Lupu la Filat și Voronin) și mulţi dintre președinţii celor extraparlamen-tare (de la Pasat la Klimenko) se vor înghesui, de-a valma cu Igor Smirnov și compania lui de la Tiraspol (un vechi prieten al patriarhului Kiril), să i se închine prelatului rus, să-i sărute mâna

și să se fotografi eze cu el. Și per-sonaje ca Urechean sau Lucinschi sau alţi „ortodocși ruși de cetăţe-nie moldo-română” s-ar putea să apară în context. Ca și în timpul vizitelor din Ucraina și Bielorusia, ambasadorul Federaţiei Ruse va fi nelipsit din program. Cu ironia binevoitoare de rigoare se cuvine să ne întrebăm dacă și unui alt fi -del al Patriarhiei Moscovei de la Chișinău, ambasadorul Români-ei, Marius Lazurca, i se va rezerva același rol în program ca și amba-sadorului Federaţiei Ruse.

De precizat că nici unul dintre cei trei președinţi ai partidelor constitutive ale Alianţei declara-te „pentru Integrare Europeană”, afl aţi în ultimii doi ani în funcţii-cheie în stat, nu i-au adresat o invitaţie similară, nici anul trecut, nici anul acesta, patriarhului Da-niel de la București. Dezechilibrul și diferenţa de tratament este pe faţă.

Atitudinile în problema bise-ricească și a diferendului canonic româno-rus din Republica Mol-dova, ca și preferinţele canonice afi șate sau nemărturisite public rămân în continuare o adevărată hârtie de turnesol pentru orientă-rile geospirituale și geostrategice ale clasei conducătoare de la noi.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Patriarhul întregii Rusii vine la ChişinăuPatriarhul întregii Rusii vine la Chişinău

Ispitele și nenorocirile nu vin niciodată singure. Nici nu au reușit să se liniștească apele în Biserică după scandalul preotului pederast Vasile Ciobanu de la mănăstirea Tabă-ra, caterisit de nevoie de către mitropolia Chișinăului a Pa-triarhiei Moscovei, căci, iată, alte două scandaluri sexuale cu preoţi au tulburat tihna plinătăţii bisericești. Cele două nume de preoţi aduse în atenţia opiniei publice au fost Veniamin Onu (37 de ani) și Vitalie Musteaţă (33 de ani). Ambii apropiaţi mitropolitului Vladimir Cantarean și de-legaţi în Occident cu misiunea de a nu permite integrarea emigranţilor din Republica Moldova în sânul comunităţilor ortodoxe române din ţările de primire. Așadar, acești doi preoţi, alături de alţii, trebuiau să organizeze parohii de limbă română sub omoforul Patriarhiei Moscovei, care se consideră și în diasporă, în competiţie și rivalitate cu Pa-triarhia Română. Și aceasta în situaţia în care în nici una din cele 21 de localităţi din Federaţia Rusă în care etnicii români (moldoveni, volohi) constituie majoritatea locuito-rilor Patriarhia Moscovei nu are grijă să le asigure asistenţa religioasă în limba maternă și prezenţa unor preoţi consân-geni.

Începând cu anul 2003, în Italia au fost organizate mai multe comunităţi ortodoxe „moldovenești”. Preoţii selectaţi la Chișinău de Departamentul pentru Relaţii Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei pentru aceste comunităţi sunt: protoiereul Anatolie Zmeu (capela din interio-rul Ambasadei Federaţiei Ruse la Roma), protoiere-ul Veniamin Onu (Vicen-za și Fidenza), protoiere-ul Ion Grebănosu (Trento și Rovereto), protoiereul Octavian Cocu (Maros-tica), protoiereul Trifan Bulat (Bergamo), iereul Serghei Popescu (Imola), preotul Vasile Șestovschi (Padova), preotul Nico-lae Draguţan (Gubio), preotul Gheorghe Mora-ru (Asti), preotul Grigore Catan (Piacenza), preotul Serghei Cornea (vicepa-roh Vicenza și Fidenza), preotul Oleg Pîrţu (Nove-lara), egumenul Vladimir Porubin (Brescia).

Presa italiană, citată de presa de la Chișinău, a relatat despre implicarea celor doi preoţi moldoveni, Veniamin Onu și Vitalie Musteaţă, într-un scandal sexual cu prostitu-ate. Doar în cazul celui dintâi Patriarhia Moscovei a reac-ţionat la câteva săptămâni distanţă. La ultima sa ședinţă, Sinodul Patriarhiei Moscovei a decis retragerea protoiereu-lui Veniamin Onu din Italia și trimiterea acestuia în subordi-nea mitropolitului Vladimir Cantarean de la Chișinău. Nici Patriarhul Kiril, nici Sinodul său, nici mitropolitul Vladimir și nici sinodul său nu au arătat absolut nici un fel de motive și nu au prezentat absolut nici un fel de explicaţii în legă-tură cu această subită și stranie retragere a protoiereului Veniamin Onu.

Pentru a exclude orice posibilitate de părtinire în expu-nere și pentru a ne scuti de nevoia de a vă servi detaliile cazului, să vedem cum l-a prezentat un post de televiziune din Chișinău (Pro Tv), acum câteva zile: „Unul dintre preo-ţii moldoveni implicaţi în scandalul sexual din Italia a fost alungat din biserica unde fusese paroh. Veniamin Onu, despre care presa italiană a scris că ar fi apelat la niște pros-tituate, împreună cu un alt preot moldovean, nu va mai avea voie să ţină slujbe în această ţară. Decizia a fost luată de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse, în subordinea că-ruia se afl ă bisericile din diaspora moldovenească. Anterior însă, preotul spunea că el nu este vinovat. Veniamin Onu a ţinut slujbe în Italia timp de 8 ani, fi ind paroh al bisericii Sfânta Treime din Vicenza. În privinţa celuilalt preot, Vitalie Musteaţă, despre care presa italiană a scris că este cerce-tat pentru racolarea și ameninţarea unei prostituate, nu a fost luată vreo decizie. Ziariștii italieni au scris la începutul acestei luni că cei doi preoţi moldoveni au apelat la pros-tituate, iar pe una dintre ele au forţat-o să întreţină relaţii sexuale fără plată, ameninţând-o cu un cuţit.”

Să vedem, pe scurt, fabula, așa cum este expusă de pre-sa italiană. Faptele au fost relatate cu lux de amănunte de

jurnalistul Diego Neri de la „Il Giornale di Vicenza”, citân-du-l pe comisarul orașului Vicenza. În articolul său, intitulat sugestiv „Jefuirea unei prostituate după ce a prestat ser-vicii sexuale. Unul dintre jefuitori este preot ortodox din Moldova”, jurnalistul italian arată că preotul Vasile Mus-teaţă este acuzat de jaf, tentativă de viol și ameninţare cu moartea a unei prostituate originare din România. Întâm-plarea, în care apare și numele preotului Veniamin Onu, s-a produs în săptămâna dinaintea Postului Mare. Un alt nume care fi gurează în acest scandal este cel al lui Vasile Bulat, de 29 de ani, se pare o rudă a altui preot trimis în misiune în Italia de Patriarhia Moscovei, protoiereul Trifan Bulat de la Bergamo. Preotul Vitalie Mustaţă și prietenul său Vasile Bulat au tocmit pentru o jumătate de oră, contra promisiu-nii sumei de 50 de euro, o prostituată româncă în etate de 20 de ani și au plecat tustrei, împrumutând pentru partida de sex automobilul marca BMW al protoiereului Veniamin Onu. „Il Giornale de Vicenza” scrie că protoiereul Onu ar fi plecat, la rândul său, cu o altă prostituată. După consuma-rea partidei de amor, preotul Vitalie Mustaţă și colegul său, fără a-și ţine promisiunea de plată, au forţat-o pe prostitu-ată să continue desfătările, aceasta însă a reușit să evadeze din automobilul protoiereului Veniamin Onu, care servise drept culcuș de neastâmpăr. Cei trei prieteni de plăceri și de osteneli bărbătești (Vitalie Onu, Veniamin Onu și Vasile Bulat) nu s-au mulţumit cu atâta și s-au avântat în goană după prostituata care tocmai le scăpase. Au prins-o, i-au luat toţi banii și au ameninţat-o cu un cuţit. Scăpând din nou din mâinile „binecuvântătoare” ale celor doi preoţi moldoveni (vladimiriști) și ale complicelui lor, prostituata a

reușit să apeleze poliţia, care i-a reţinut și încarce-rat pe cei trei făptași cu testosteronul ridicat. Ba-nii de care fusese jefuită prostituata au fost găsiţi asupra preasfi nţitelor și preasmeritelor feţe bise-ricești de care se serveș-te Patriarhia Moscovei pentru a ţine în mână di-aspora basarabeană din Occident.

Protoiereul Venia-min Onu a declarat că îl va ataca în instanţă pe jurnalistul Diego Neri și pe comisarul orașului Vicenza, care a făcut de-claraţii de presă. A trecut aproape o lună de la con-sumarea evenimentelor, dar nici o cerere nu a fost depusă în justiţie. Pentru a mușamaliza scandalul, unul fără precedent în ultimii 20 de ani în Ita-lia, Patriarhia Moscovei l-a retras din funcţie, pe tăcute, pe protoiereul Veniamin Onu, vârful de lance al Bisericii Ruse în mijlocul diasporei noas-tre din Italia. Acum pro-

toiereul implicat în acest scandal cu prostituate se va afl a departe de braţul justiţiei italiene. Pentru a evita cerceta-rea cazului în judecata bisericească, Patriarhia Moscovei nu l-a reţinut nici o zi pe acest preot în cuprinsul Federaţiei Ruse și l-a trimis acolo de unde l-a luat cu 8 ani în urmă, în ograda mitropolitului Vladimir Cantarean. La rândul său, mitropolitul Vladimir se spală pe mâini și spune, prin secre-tarul său eparhial Vadim Cheibaș, că „instituţia nu poartă nici o răspundere pentru faptele lor, întrucât preoţii din diaspora nu se afl ă în subordonarea directă a mitropoliei”. Despre preotul Vitalie Musteaţă, purtătorul aceluiași nume de familie cu unul dintre preasfi nţiţii sinodali, Patriarhia Moscovei se face că nu a auzit. El are generoasa binecuvân-tare patriarhală rusă de a sluji în continuare printre moldo-vănașii noștri mânaţi în Italia de sărăcia și nevoile de acasă. Nu este pentru prima oară când ne convingem cu toţii că pederastia, ca și curvia, sunt acoperite chiar de către mitro-polie și de mama ei, Patriarhia Rusă.

Urâte zile au ajuns compatrioţii noștri afl aţi la munci în Italia. Răul însă nu se termină aici. Situaţia morală în care a ajuns clerul de limbă română recomandat de mitropolitul Vladimir și delegat de patriarhul Moscovei pentru slujire în această ţară refl ectă situaţia clerului rămas acasă. Dacă mitropolitul Vladimir și sinodalii săi nu le-ar închide gura preoţilor și creștinilor vrednici, multe cazuri ar fi trimise în judecata bisericească, pentru cuvenita cântărire și îndrep-tare. Dar așa…

Și când stai, domnule, și te gândești că unul ca amba-sadorul extraordinar și plenipotenţiar al României la Chiși-nău, Excelenţa Sa Marius Lazurca, își face mărturisirea sub omoforul acestei Patriarhii, ferindu-se de Mitropolia Basa-rabiei… Asta e sarea și acesta e pământul pe care și le-a ales de bună voie. Fiecare cu sarea și pământul lui… Numai Cerul e unul singur, curat și de neîmpărţit.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kiril Gundiaev, va veni la Chișinău. Un comunicat al mitropoliei Chișinăului și a „Întregii Moldove” din 4 aprilie ne anunţă că la ședinţa sinodalilor din dimineaţa aceleiași zile „s-au discutat aspec-te organizatorice ale vizitei canonice în Repu-blica Moldova a Sanctităţii Sale Kiril, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, preconizată pentru 8-12 octombrie 2011. Timp de două săptămâni urmează a fi defi nitivat programul vizitei”.

Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce

îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decât

să fi e lepădată afară şi călcată în picioare de oameni.

Matei 5:13

Comemorarea miilor de români masacraţi la Fântâna Albă

Patriarhul României va efectua o vizită ofi cială la Consiliul Europei

Page 10: Ziarul Flux, Ed. 13 (793)

8 APRILIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Timp de patru zile, compa-nii studenţești din domeniul artelor spectacolului, decani ai facultăţilor, maeștri în artă, critici și oameni interesaţi de cultură vor putea urmări mai multe spectacole care repre-zintă aspiraţiile și valorile pe care mizează tânăra genera-ţie de teatrali.

Scopul Festivalului este acela de a promova valori-le teatrului contemporan, prin prezentarea realizărilor studenţilor din ţară și din străinătate, în schimbul de experienţă, dezvoltarea dia-logului intercultural dincolo de barierele geografi ce, evi-denţierea tinerelor talente,

obţinerea unui impact edu-caţional și cultural asupra spectatorului.

Repertoriul Festivalului in-clude diverse genuri: dramă, comedie, clounadă, spectacol de animaţie și de umbre, utilizând variate mijloace de expresie scenică. În progra-mul festivalului se înscriu următoarele spectacole: “Ca-landria” de Bernardo Dovizi da Bibbiena, AMTAP (regie: Vlad Ciobanu), „O scrisoare pierdută” după I.L.Caragiale, Universitatea de Arte „G. Enescu” Iași (regie: Aurelian Bălăiţă), „Gaiţele” de Alexan-dru Kiriţescu, Universitatea de Arte Târgul Mureș (regie:

Daniela Lemnaru), „Bacante-le” după Euripide, Universita-tea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca (regie: Andrei Măjeri), „Ge-neze” – spectacol de teatru de umbre, Universitatea de Arte „G. Enescu” Iași (regie: Aurelian Bălăiţă), „D-ale car-navalului” de I.L.Caragiale, AMTAP (regie: Mihai Iorga), „Menageria de sticlă” de Ten-nesee Williams, Universitatea de Stat de Teatru și Film „Șota Rustaveli”, Tbilisi (regie: Re-vaz Șatakișvili), atelier de creaţie „Actorul și expresia

corporală”, moderat de Ni-colae Cazmin, AMTAP, „Om și gentilom” de Eduardo De Filippo, AMTAP (regie: Emil Gaju), „TragiDrameDia” după I. Karpenko-Karogo și A. Vam-pilov, Universitatea de Stat de Teatru, Film și TV „Karpen-ko-Karogo”, Kiev, (regie: I. F. Vâsoţki), „Taina Inelului” de S. Vangheli – teatru de păpuși (regie: Victor Ștefaniuc, Gabri-ela Lungu), „Dragă Elena Ser-gheevna” de L.Razumovskaia, Academia de Stat de Arte din Belarus, Minsk, (regie: Cu-cerenco Ludmila), „Pa-Dam, Pa-Daam!” Universitatea Na-ţională de Artă Teatrală și Cinematografi e I.L.Caragiale, București, (regie: Mihai-Gruia Sandu).

Selecţia spectacolelor par-ticipante a fost făcută de di-rectorul artistic al festivalului, Svetlana Târţău, și directorul executiv Maria Cozma, care au urmărit ca spectacolele invitate să nu aibă un caracter uniform. Va exista și secţiu-nea OFF Festival, unde va fi prezentat spectacolul „Cân-tăreaţa cheală” de E. Ionesco în regia tânărului regizor Veaceslav Sambriș.

Spectacolele vor fi găz-duite atât de teatrele din capitală: „Luceafărul”, Teatrul

Naţional „Mihai Eminescu”,

„Ginta Latină”, „Guguţă”, „Sa-

tiricus”, „A.P. Cehov”, ”Licurici”,

cât și de spaţiile de joc de la

Academia de Muzică, Teatru

și Arte Plastice.

Evenimentul este organizat

de Academia de Muzică, Tea-

tru și Arte Plastice, Ministerul

Culturii al Republicii Moldo-

va, Ministerul Tineretului și

Sportului, Institutul Cultural

Român „M. Eminescu” din Chi-

șinău, Primăria Municipiului

Chișinău și Uniunea Teatrală

din Republica Moldova.

Cultur=

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1978. Când omul crede că se pri-cepe la de toate și vrea să-și impună voinţa sau, mai bine zis, ignoranţa sa în domenii departe de priceperea lui, atunci ne dăm seama că ne afl ăm în faţa unei manifestări crase de marasm.

Constantin CHEIANU. Câtă cultură are președintele Ţării? Jur-nal de Chișinău, 27 iulie 2007

Notă. Este vorba de „prișă-dintili” Voronin care își etalează „nivelul intelectual” (adică își dă în petic) în aproape fi ecare luare de cuvânt. Cheianu scrie în con-tinuare:

Cunoștinţele președintelui nos-tru în materie de literatură, cultură și istorie naţională se opresc undeva la nivelul unui elev de clasa a patra. Acest „elev de clasa a patra” își permite să ne înveţe cultură, isto-rie, construcţie de ţară. Cetăţeanul Voronin ne închide drumul spre limba română și valorile românești, obligându-ne să considerăm artă și cultură adevărată numai ceea ce îi place lui…

Dacă un șef de stat este un bun economist sau un bun manager, foarte bine, să-și pună în valoare aceste talente spre binele conce-tăţenilor săi, însă acolo, unde el nu este considerat bun și potrivit, să-i lase pe alţii să-și spună cu-vântul…

(C. Cheianu, tot acolo)1979. Da, orice cugetare ge-

neroasă, orice descoperire mare purcede de la inimă și apelează la inimă.

Mihai EMINESCU

1980. Antiromânismul trebuie tratat exact cum ai trata un virus.

Iurie ROȘCA, în „Flux”, 31 aug. 2007

1981. O, Părinte, îngăduie poporului român să se înalţe spre crestele cugetului și ale faptei!Octavian PALER

1982. Fără limbă omul își pierde mult din omenie.

Vlad POHILĂ, în „Flux”, 3 sept. 2010

1983. Limba domoală, grea, așezată și rară a muntenilor devi-ne rostogolită, aspră, mânioasă, spurcată și spurcăindă. „De aici și până la Dunăre, toată ţărănimea, în loc să se roage, se pizduie…” îmi spune un vecin…

Ion D. SÂRBU. Jurnalul unui jurnalist fără jurnal – vol. 1. Cra-iova, 1991

Notă. Rândurile acestea, I. Sâr-bu le scria la Craiova, unde-și avea domiciliu forţat, prin anii 1983-1986, în plină eră ceaușistă.

1984. Rusia e în mod egal muma mândriei și a lipsei de cultură… Frumosul e înlocuit prin măreţ… Rușii sunt sub dominaţia unui deșert sufl etesc, a unui urât, care-i face să caute în cuceriri ceea ce n-au înlăuntrul lor.

Mihai EMINESCU

1985. Un ateu nu poate fi smerit pentru că el se vede buricul univer-sului, fără Dumnezeu deasupra lui, antropocentrist…

Părintele DOBZEU, duhov-nicul liderului creștin-democrat Iurie Roșca

1986. Antropocentrismul e tică-los și păcătos și provoacă dezastre nemaivăzute. Stalin, Lenin, Mao

sau Hitler au fost oameni păcătoși și au înţeles să conducă omenirea după raţiunea pură a omului, fără Dumnezeu.

Mina DOBZEU în dialog cu Iurie Roșca

1987. V-o spun din toată inima: sper ca această guvernare să reu-șească, doresc ca Guvernul Filat să aibă performanţe, ca Parlamentul să fi e unul funcţional…

Iurie ROȘCA, liderul creștin-democraţilor din Rep. Moldova. „Flux”, 27 noiembrie 2009

1988. Nu știu: ori că am îmbătrâ-nit, ori că drumul s-a lungit!

RACOVIŢĂ

1989. Presa noastră – scrisă în mare parte într-o limbă cosmo-polită, lesne de învăţat de către orice străin în câteva zile – e o presă naţională. Cu toate acestea, lucrarea ei zilnică asupra înţelegerii poporului șterge până și rămășiţele de originalitate ale graiului nostru străvechi… Dacă deschidem ziarul de știinţe naturale, de medicină, de ce-o fi , ne ia ochii lipsa de respect pentru limbă, primirea de termeni fără trebuinţă și numai din lene de a căuta echivalentul românesc. Își poate închipui fi ecare în ce stare e ameninţată să ajungă limba prin pretinșii oameni de știinţă. Cauza pentru care s-a lăţit atât de mult stricarea limbii… e aceeași cărei peste tot îi datorăm toate relele de care suferim: politica. Limba de rând a ziarelor politice ameninţă a îneca holda limbii vii a poporului. Astăzi când ziare, profesori, ba până și o academie și-au pus în cap să stâlcească graiul românesc, singurul liman și adăpost împotriva limbii păsărești, practicată de gaze-tari ș.a., sunt fără îndoială scrierile celui mai bun prozaist (C. Negruzzi) și ale celui mai mare poet – Vasile Alecsandri.

Mihai EMINESCU (vezi „Tim-pul”, 22 ianuarie 2010)

Notă. A trecut vreme multă de atunci… Au apărut scriitori de valoare, care au combătut cu brio „limba cosmopolită”, înlăturând tot ce constituia o piedică în calea dezvoltării și îmbunătăţirii limbii române: lipsa de respect pentru modul de exprimare, primirea de termeni fără trebuinţă, neglijarea normelor lingvistice de către „pre-tinșii oameni de știinţă”, lenea de a căuta echivalentul românesc, limba de rând a ziarelor politice care ameninţă să înece „holda limbii vii a poporului”.

Producătorii de haos lingvistic de la noi, dar și, în mult mai mică măsură, și de dincolo de Prut, nu înţeleg că acești „pretinși oameni de știinţă” neglijează ei înșiși normele lingvistice și, în loc să recurgă la subţirelul lor bagaj de cunoștinţe, să explice cu orice prilej abaterile, cât de mici, de la norma literară, așa cum ne-a învăţat gigantul Eugen Coșeriu, se complac în ticluirea a tot felul de declaraţii inefi ciente, care nu pot rezolva problemele concrete ale limbii române. Facem, fără să vrem, o altă limbă, tendinţă care a atras atenţia lui Vlad Pohilă, unul dintre cei mai competenţi lingviști din spaţiul pruto-nistrean. NU FA-CEŢI ALTĂ LIMBĂ! strigă el alături de mine…

Valentin Mândâcanu

„CLASSFEST”„CLASSFEST”

Şcolile de teatru mizează pe dialogul interculturalŞcolile de teatru mizează pe dialogul interculturalÎn perioada 4-9 aprilie, la Chișinău se desfășoară în premieră Festivalul In-ternaţional al Școlilor de Teatru „Clas-sFest”. Este vorba de un eveniment cultural educaţional transfrontalier, care va întruni școli teatrale din Ro-mânia, Ucraina, Georgia, Belarus și Republica Moldova.

În perioada 24 martie – 10 apri-lie, la Centrul Expoziţional „C. Brâncuși” se desfășoară expoziţia personală a pictorului Gheorghe Oprea.

Criticul de artă Tudor Braga ni-l re-comandă pe Gheorghe Oprea ca pe un artist „versatil sub rezerva împlinirii în aspectul creaţiei plastice. Dar, totodată, a învederat ambiţiozitatea de a fi pictor fruntaș”.

Tudor Braga face o scurtă incursiune în creaţia pictorului, oferindu-ne și o motivaţie în plus să nu ratăm ocazia să vedem ultima expoziţie personală a artistului: „Demult, a pornit din Târnova natală și la un moment dat a conștientizat că vocaţia sa nu este să se lase mânat de condiţiile existenţiale, ci să devină artist. Astfel parcurge treptele școlirii, începând cu Universitatea Populară de Arte din Moscova, prin corespondenţă, continu-ând la alte instituţii de învăţământ și ajunge să ia lecţii direct de la maeștri de referinţă: Ada Zevin și Mihai Grecu.

Debutează cu lucrări în așa-zisa cheie realistă. Imanent angajării în calitate de muzeograf la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei urmărește nemijlocit, cu atenţie evoluţia artelor indigene și trep-tat-treptat intuiește că cheia succesului personal rezidă în a stăpâni gramatica formalizării limbajului plastic. A încer-cat pe multiple direcţii. În anii 1990

realizează sculptură și lucrări-obiect, se familiarizează cu tehnici și procedee, preponderent din apanajul curentului noul realism, precum sunt aplicaţia, co-lajul, melanj de procedee tehnice, citarea unor motive populare și uzitarea a varii materiale netradiţionale.

La zi, emergenţa plasticianului l-a adus la limanul abstracţiei geometrice. Îndărătul oricărei lucrări, de fapt, se deco-difi că un travaliu lung, meticulos, inspirat din teme ale realităţii tangibile.

Toposul personal al artistului pen-tru variile sale forme de confi gurare a lucrărilor se relevă prin a fi pus drept piatră unghiulară preocuparea pentru valorificarea potenţialului comportat de coloristică. Culoarea plină, valorile și rezonanţele acesteia sunt constanta de care este cramponat artistul întru a reali-za stări de tensiuni și armonii. De regulă,

în ciuda rigorilor artei contemporane, care a repudiat orice tradiţii din trecut, pictorul este axat să construiască ţinute cromatice conform tradiţiilor fi e urmând arta arhaică, cea populară, fi e cea clasică autohtonă sau universală.

Negreșit, la o eventuală reîntâlnire cu opera dânsului – la o personală, rămâne iminentă posibilitatea de a constata că în urmă va rămâne versatilitatea, aici ineluctabilă jocului de a exprima plas-tic ceea ce poate însemna infi nitul, și, această unitate încă la plural – Infi nituri, cum este genericul expoziţiei de azi. Lan-săm predicţia unei posibile evoluţii, de exemplu, pe tărâmul artei combinatorii a lui Leibniz, eșafodată pe trei entităţi: infinitul, continuul și limita, este loc nemărginit întru afi rmarea emergenţei Eu-lui personal al lui Gheorghe Oprea”, consideră Tudor Braga.

Un număr record de titluri de carte a fost lansat în cadrul Salonului Internaţi-onal de Carte pentru Copii și Tineret, care se desfășoară la Chișinău în perioada 7–10 aprilie.

În cadrul ediţiei din acest

an sunt expuse în jur de 15

mii de titluri de carte și vor fi

lansate 130 de titluri noi, ceea

ce reprezintă un număr record

până acum. La salon vor parti-

cipa peste 130 de edituri din

13 ţări ale lumii, printre care

Republica Moldova, România,

Franţa, Germania, Suedia, Chi-

na, Marea Britanie, Federaţia

Rusă, Belarus, Ucraina, Polonia,

Turcia, Serbia ș.a.

Pe 9 aprilie se va desfășura

Forumul laureaţilor Concursu-

lui republican „Părinţii, bunicii

și eu, prieteni ai cărţii suntem” și va fi lansat volumul „Des-coperă povestea prin teatru”, care include dramatizări scrise de copii după povești în cadrul unui concurs. Salonul Interna-ţional de Carte pentru Copii și Tineret mai include în program

simpozioane și conferinţe, la care participă bibliotecari, editori, cercetători, scriitori, cadre didactice din ţară și de peste hotare.

Copiii-vizitatori vor primi în dar cartea-surpriză, care, conform tradiţiei, este Cartea

Anului la ediţia anterioară a Salonului. Cartea-surpriză – “Fraţi de stele”, scrisă de Nico-lae Rusu, va intra în 15.000 de familii prin intermediul copiilor veniţi la Salon.

Prima ediţie a Salonului a avut loc în aprilie 1997.

CALEIDOSCOP8 aprilie

EvenimenteEvenimente1783: Țarina Ecaterina cea Mare a declarat după anexarea

peninsulei Crimeea de către Rusia, de acum și pentru toate timpurile, ca teritoriu rusesc

1820: Este descoperită celebra statuie grecească Venus din Milo

1829: A apărut, la București, primul periodic din Țara Ro-mânească: „Curierul Românesc”, editat de Ion Heliade Rădulescu

1880: A avut loc, la Teatrul Național din București, premiera piesei lui I.L. Caragiale, „D-ale Carnavalului”

1904: Franța și Marea Britanie semnează Antanta Cordială

1909: Regele României, Carol I, adresează o scrisoa-re prințului Ferdinand de Saxa Coburg, prin care recunoaște independența și proclamarea regatului bulgar

1924: Lee de Forest obține în SUA patentul pentru pick-up

1985: Mihail Gorbaciov anunță că URSS va suspenda in-stalarea rachetelor cu rază medie de acțiune (SS-20) în Europa și a cerut Statelor Unite să facă același lucru

1999: Mii de persoane formează scuturi umane pe trei po-duri din Belgrad și Novi Sad pentru a le proteja împotri-va raidurilor NATO

2005: Funeraliile papei Ioan Paul al II-lea

NașteriNașteri563 î.Hr.: Gautama Buddha, lider religios (d. 483 î.Hr.)

1320: Regele Petru I al Portugaliei (d. 1367)

1336: Timur Lenk, întemeietorul imperiului turco–mongol al Timurizilor (d. 1405)

1431: François Villon, poet francez (d. 1463)

1605: Filip al IV-lea al Spaniei (d. 1665)

1802: Gheorghe Magheru, general și om politic, conducător al armatei revoluționare române din Muntenia, la 1848 (d. 1880)

1859: Edmund Husserl, fi losof austriac (d. 1938)

1868: Regele Christian IX al Danemarcei (d. 1906)

1875: Regele Albert I al Belgiei (d. 1934)

1889: Sir Adrian Boult, dirijor britanic (d. 1983)

1911: Emil Cioran, scriitor și fi losof român, stabilit în Franța (1995)

1921: Franco Corelli, tenor italian (d. 2003)

1927: George Grigoriu, compozitor român (d. 1999)

1929: Jacques Brel, cântăreț și actor belgian (d. 1978)

1932: Jean-Paul Rappeneau, regizor și scenarist francez

1938: Kofi Annan, diplomat ghanez, secretar general al ONU

DeceseDecese0217: Caracalla, împărat roman (211-217) (n. 186), este

asasinat de paznicul personal Iulius Martialis, în războiul din Parția

1364: Ioan al II-lea al Franței (n. 1319)

1848: Gaetano Donizetti, compozitor italian (n. 1797)

1866: Benjamin Guy Babington, medic englez, inventatorul laringoscopului (n. 1794)

1950: Vaslav Nijinsky, balerin rus (n. 1890)

1968: Ernst Wilhelm Nay, pictor german (n. 1902)

1973: Pablo Picasso, pictor, sculptor, gravor și ceramist spaniol (n. 1881)

1981: Omar Nelson Bradley, general american (n. 1893)

EVENIMENTE EVENIMENTE EVENIMENTE EVENIMENTE EVENIMENTE EVENIMENTE EVENIMENTE EVENIMENTE EVENIMENTE EVENIMENTE

RECVIEMBiblioteca Naţională - Omagiu lui Emil Cioran

Pe 7 aprilie, în spaţiul expoziţional al Bi-bliotecii Naţionale a Republicii Moldova a avut loc inaugurarea festivă a expoziţiei-eveniment consacrată centenarului nașterii autorului Schimbării la faţă a României, marele scriitor și fi losof român Emil Cioran.

LITERATURĂBucureşti, Teatrul ODEON şi Fundaţia Culturală „Camil Petrescu” – revista „Teatrul azi” -„Avangarda rusă – Dramaturgie antologie” (selecţie, traducere, prefaţă şi note) de Leo Butnaru

La 7 aprilie, la București, în Sala Studio a Teatrului „Odeon”, a avut loc lansarea volumului „Avangarda rusă – Dramaturgie antologie” (selecţie, traducere, prefaţă și note) de Leo Butnaru.

Antologia „Avangarda rusă – Dramaturgie” apare în seria „Eu, tu, el... și Istoria“, coordonată de Florica Ichim la Editura Fundaţiei Culturale “Camil Petrescu”. Volumul include texte scrise în primele trei decenii ale secolului trecut de Nikolai Gumiliov, Aleksandr Vvedenski, Daniil Harms, Igor Terentiev (toţi – jertfe ale terorii staliniste), Velimir Hlebnikov, Igor Bahte-rev și Vladimir Maiakovski. Pentru o înţelegere mai bună a specifi cului avangardismului rus, un grupaj de manifeste și texte programatice completează piesele antologate. Dosarul de imagini de la sfârșitul volu-mului familiarizează cititorul cu activitatea scenică a autorilor și cu destinul lor încheiat atât de abrupt în anii represiunilor politice dirijate de Stalin.

Născut în Republica Moldova, poetul, prozatorul și traducătorul Leo Butnaru este o voce remarcabilă a spaţiului literar românesc de azi. A publicat până acum mai multe volume dedicate (neo)avangar-delor din spaţiul est-european (îndeosebi rus și ucrainean), tălmăcind cu expresivitatea unui creator autentic proză, poeme și piese de teatru.

N ă s c u t î n Kronștad, lângă Petersburg, Ni-kolai Gumiliov (188–1921) este unul dintre pro-tagoniști i pri-melor etape ale avangardismului rus, reprezentant al akmeismului (de la grecescul akme – punct, nivel înalt, superior). A contribuit la elaborarea și afi rmarea noii drama-turgii, reprezentând primele însemne estetice ale tendinţelor epocii. În august 1921 a fost arestat și executat pentru activitate contrarevoluţionară. Reabilitat post-mortem în 1991.

Născut în Gruzia, Vladimir Maiakovski (1893–1930) – creator cu adevărat atins de geniu în mul-tiplele sale ipostaze: poet, pictor, actor, dramaturg, teoretician, scenarist – este și fondatorul futurismu-lui (mai exact, al cubo-futurismului) în arta rusă. A debutat publicistic cu două poeme în almanahul O palmă dată gustului public (1912). Celebru pentru piesele de teatru precum Misteriul buf, Ploșniţa și Baia, fi gurează în antologia semnată de Leo Butnaru cu (tragedia) Vladimir Maiakovski (scrisă și reprezentată în 1913 la Sankt-Petersburg).

SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE PENTRU COPII ŞI TINERET 2011

Anul acesta avem de ales din 15 mii de titluri noi

ARTĂ PLASTICĂCentrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, Gheorghe Oprea: Infi nituri

Page 11: Ziarul Flux, Ed. 13 (793)

8 APRILIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30Concert. Duminică de florii 11.30 Desene animate 13.30 Film artistic 16.00 Superbingo Metropolis

18.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.50 Plasa de stele 22.20 în puii mei 23.35 Film artistic 02.00 Serial. Fami-lia Bundy 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Te-leshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance)

07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste ne-bună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva săptămânii) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima tele-novela românească „Numai iubirea” (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 12) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Dragoste cu preaviz (“Two We-eks Notice”) (12) (comedie/romance) 22:45 La naiba, să poveștim! (emisiunea nr. 11) (12) (divertisment) 23:45 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:45 Prima telenovela românească „Numai iubirea” (r) (AP) (romance) 02:45 Doamne de poveste (r) 03:30 La naiba să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:15 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva săptămânii) (r)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 După 20 de ani 11:00 Teleshopping 11:15 Film: Cercetașii 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo

Tv 14:00 Film: Poarta norocoasă 16:00 Teleshopping 16:15 Film: Urmărirea 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv de weekend 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Misterele întunericului 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Apropo Tv (r) 02:00 Film: Cercetașii (r) 03:30 Film: Destinaţie fi nală 3 (r) 05:00 După 20 de ani (r) 05:45 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv de weekend (r)

6.00 Serial. “LE-O N E ” ( I t a l i a ) . Episodul 1. 7.30

Documentar. “Cum e vremea?”. 7.40 O seară în familie. 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Intrarea Domnului în Ierusalim”. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30, 3.30 Portrete în timp. Valentin Dânga, artist al poporului. 12.00 Legendele muzicii. 12.15 Documen-tar. “Bătăliile antichităţii. Caesar - super asediu” (SUA). Episodul 1. 13.00 ȘTIRI. 13.10 “Stele comediei”. Spec-tacol al Teatrului “Constantin Tănase” din București. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 ARTelier. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 “Roua feșniciei”. Program muzical. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40, 4.30 Vedete la bis! 21.00, 2.00 MESAGER. 21.40 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 23.15 ȘTIRI. 23.20 Ioan Paulencu. “Ce mi-a fost mai drag pe lume”. Spectacol muzical. Partea 2. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Ritmuri populare. 3.00 Focus TV. 5.40 Calendarul zilei. Horoscop.

У в а ж а е м ы е т е л е з р и т е л и ! Приносим извинения за перерыв в вещании с 04:00 до 05:00 в связи с профилактическими работами 6.00

Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Фильм Георгия Данелии “Настя” 8.05 “Смак” 8.40 “Служу Отчизне!” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Сладкая жизнь” 13.05 Алексей Баталов в фильме “Дело Румянцева” 14.50 Любовь Толкалина, Анатолий Белый в фильме “Храни меня, дождь” 16.35 Алла Пугачева. “Избранное” 17.55 Премьера. “Алла Пугачева. Жизнь после шоу” 18.50 “Жестокие игры”. Новый сезон 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Мульт личности” 22.30 “Yesterday live” 23.20 “Познер” 0.20 Мартин Лоуренс в комедии “Национальная безопасность” 1.45 Том Селлек в детективе “Невозмутимый” 3.05 “На все ради любви” 4.00 Профилактика

7 . 0 0 , 1 4 . 3 0 D e s e n e a n i -mate. “Clubul

Disney”. 7.30, 8.30, 4.35 Universul credinţei. 8.20 Locuri de pelerinaj. 9.30 Ca la carte. 10.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 TVR 55. 16.00 Dănutz S.R.L. 18.00, 2.00 “50 de minute” cu Pleșu și Liiceanu. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 2.55 Sport. 21.10 Film. “BERLINUL SUB FLĂCĂRI” (SUA, 2007). 22.55 Garantat 100%. 23.55 O carte pe săptămână. 0.00 ÎnTrecerea anilor. 4.10 Rom european. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25

DOCUMENTAIRE 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:45 TiVi5MONDE - LE PETIT NICO-LAS 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:00 JOUR DE RUGBY 13:45 SUR MESURES Créateur textile 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMAN-CHE 16:35 LES BOYS / Fiction Episode 4 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:00 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ETATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Sud Dakota 21:00 FLASH INFO 21:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LIBERTÉ-OLÉRON / Cinéma 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 PAS DE SCANDALE / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 FOREVER LENINE / Documentaire

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea

Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Să te prezint părinţilor. Reluare 16.30 Film ar-tistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Next Top Models by Cătălin Botezatu 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r)

(AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Retela de ACASA (emisiunea nr. 9) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruce-ru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Su-fl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45- Teleshopping 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se în-tâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Film: Căutări disperate (r) 12:00 Teleshopping

12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Planuri ascunse 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3971 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Teroare nevăzută 22:00 Fotbal Europa League 23:55 Profi t 00:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 Film: Moștenirea, ep.88 00:15 Serial: Fringe, ep.16, anul II 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fotbal Europa League (r) 03:15 Știrile Pro Tv (r) 04:15 Film: Moștenirea, ep.88 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.05 Documen-tar. “Romane “Made in New

York”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună di-mineaţa! 9.10, 14.50, 20.45 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 9.15 W.A. Mozart. “La Clemenza di Tito”. Actul II. 10.25 Natura în obiectiv. 10.55 Moldova în direct. 12.05 La datorie. 12.30 Gagauz ogea. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 15.00 Documentar. “Euromaxx”. 15.25 Fii tânăr! 16.10, 5.00 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Docu-mentar. “Uriașul și râul”. 18.00, 1.20 Vector euro-pean. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50, 2.30 Reporterul de gardă. 22.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.35 Film. “DIN PREA MULTĂ DRAGOSTE” (SUA). 0.20 ȘTIRI. 0.30 Documentar. “Global 3000”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 4.30 Ghidul sănătăţii tale. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить

здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Женские мечты о дальних странах”. Многосерийный фильм 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.40 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Комедия “Рикки Бобби: Король дороги” 2.15 Детектив “Код убийства: Охота на киллера” 3.00 Новости 3.05 Детектив “Код убийства: Охота на киллера”. Продолжение 3.50 “Давай поженимся!”

7.00 Telejur-nal matinal. 9.00 Vip con-fidenţe. Iurie

Sadovnic. 10.00 Garantat 100%. 11.00, 0.55 Perechea potrivită. 11.50 Documentar. “Aventuri în lumea vie”. 11.55 Eurovision-2011. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45, 2.45 Interes general. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.10 Sport. 21.00, 1.55 Judecă tu! 22.10 Film. “SYLVIA” (Marea Britanie, 2003). 0.00 Serial. “CSI: CRIME ȘI INVESTIGA|II”. 4.20 “50 de minute” cu Pleșu și Liiceanu. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TE-LEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 24 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1048 13:00 FLASH INFO 13:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 DES ENFANTS AUX URGENCES / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 7/8 15:50 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 8/8 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 L’AFFAIRE SACHA GUITRY / Fiction 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 PAS DE SCANDALE / Cinéma 23:45 EN ATTENDANT QUE LA PLUIE CESSE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:55 DIEU SAIT QUI, ONZE DIGRESSIONS AUTOUR DE JEAN-DANIEL POLLET / Documentaire 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO / Documentaire Galice, pêcheurs en danger

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea

11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa săl-batică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r)

(AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ (emisiunea nr. 8) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Teleshopping 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se în-tâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:30 Film:

Încredere zdruncinată (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Căutări disperate 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3970 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Demolatorul 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:15 Serial: Moștenirea, ep.87 00:00 Serial: Fringe, ep.15, anul II 01:00 Film: Demolatorul (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.87 (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documen-tar. “Unde se nasc fluturii”.

6.45 Respiro. Program muzical. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50, 20.45 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 9.20 W.A. Mozart. “La Clemenza di Tito”. Actul I. 10.25 Știinţă și inovare. 10.55 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.30 Russkii mir. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.55, 18.35 Documentar. “Cum e vremea?”. 15.00 Desene ani-mate. “Simple povești”. 15.30, 5.15 Abaziv. 16.05 Documentar. “Romane “Made in New York”. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Respiro. Pian. 17.30 Portrete în timp. Grigore Rusu. 75 de ani de la naștere. 18.00 Gagauz ogea. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI. 23.35 Respiro. Program muzical. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.10 Documentar. “Pădurea tropicală umedă”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 “Două or-chestre”. Concert. 4.30 Liviu Rebreanu. “Ciuleandra”. Spectacol TV. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новос ти 9.05 Телек анал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить

здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Женские мечты о дальних странах”. Многосерийный фильм 22.30 Среда обитания. “Кто вешает лапшу” 23.20 Ночные новости 23.40 Премьера. “Петр Мамонов. Черным по белому” 0.40 Петр Мамонов в фильме “Такси-блюз” 2.30 Остросюжетный фильм “Гангстерские войны” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм “Гангстерские войны”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 9.00, 4.30 Teleen-c i c l o p e d i a .

10.00 Profesioniștii. 11.00, 0.40 Perechea potri-vită. 11.50 Documentar. “Aventuri în lumea vie”. 11.55 Eurovision-2011. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 15.00 “50 de minute” cu Pleșu și Liiceanu. 16.00 Vip confi -denţe. Iurie Sadovnic. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.20 Sport. 21.00, 1.40 Cu ochii-n patru. 21.30 Fabrica de Staruri. Selecţiuni. 2.30 Oameni ca noi. 2.55 Europa mea. 5.20 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JO-URNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 23 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1047 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 URGENCES VÉTO / Documen-taire Tombé au champ d’honneur 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DIEU SEUL ME VOIT (VERSAILLES-CHANTIERS) / Cinéma 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 7/8 20:25 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 8/8 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JO-URNAL DE FRANCE 2 22:00 UN OEIL SUR LA PLANETE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Alerte enlèvement 1:45 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Dernière demeure 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO / Documentaire Brise-glace de l’Arctique

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea

11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 14.00 Fotbal. FC Dinamo vs Unirea Urziceni 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Câștigi în 60 de secunde 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshop-ping 06:45 Film serial: Es-meralda (r) (AP) (romance)

07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească „Numai iubirea” (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ (emisiunea nr.7) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Teleshopping 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâm-plă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Film: Peggy Sue se mărită 12:00 Teleshopping 12:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Încredere zdruncinată 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3969 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Schimb de prizonieri 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.86 00:15 Serial: Fringe, ep.14, anul II 01:00 Film: Schimb de prizoni-eri (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.86 (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documen-tar. “Album de familie”. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50, 20.45 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 9.20 Prezentare de carte. “Amarele confesiuni” de Dumitru Matcovschi. 10.25 Accente economice. 10.55 Moldova în direct. 12.00 Magazinele UEFA. 12.30 Petalo romano. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.55 Documentar. “Cum e vremea?”. 15.00 Film în desen animat. “Sandocan”. 15.25 Legendele muzicii. 15.35 Săptămâna spor-tivă. 16.05 Evantai folcloric. 16.45 Cinemateca universală. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Moldovenii de pre-tutindeni. 17.45 Respiro. Program muzical. 18.00 Russkii mir. 18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Cam-pionilor. În pauză: ȘTIRI. 23.35 Respiro. Program muzical. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.10 Documentar. “Drumeţii”. 0.35 “Trio Haciaturean”. Muzică de A.Babadjanian. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tânăr! 2.30 Music Mania. 4.30 ARTelier. 5.00 Descoperă Moldova. 5.15 Știinţă și inovare. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Первые в космосе” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Женские мечты о дальних странах”. Многосерийный фильм 22.30 К юбилею первого полета в космос. Премьера. “Первый отряд. Испытано на себе” 23.30 К юбилею первого полета в космос. Сергей Астахов в фильме “Королев” 1.30 Джулия Робертс, Ширли Маклейн в фильме “Стальные магнолии” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Стальные магнолии”. Продолжение 3.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 3.55 “Давай поженимся!”

7.00 Telejurnal matinal. 9.00 O dată’n viaţă. 10.00 Dussel-

dorf, venim! 11.50 Documentar. “Aventuri în lumea vie”. 11.55 Eurovision-2011. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 14.45 Pro patria. 15.15 Așteaptă-mă... 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00, 1.40 Cu ochii’n 4. 21.30 Vip confi denţe. Iurie Sadovnic. 22.30 Perechea potrivită. 2.05 Fără frontiere. 2.55 Curier TV. 4.25 Teleenciclopedia. 5.20 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH INFO 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉ-TOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 22 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1046 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 REFUGE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Alerte enlèvement 15:55 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Dernière demeure 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 LE PRÉSIDENT / Cinéma 21:15 FLASH INFO 21:20 LE PROBLÈME C’EST QUE / Court métrage 21:30 LE JO-URNAL DE FRANCE 2 22:00 L’AFFAIRE SACHA GUITRY / Fiction 23:35 TERRES D’ÉCHANGES / Documentaire Afrique de l’Ouest 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO / Do-cumentaire Alexeï, les saumons et les ours

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.30 Iubirea face farse 16.00 Concert 17.00Fotbal 19.00

Serial. Narcisa sălbatică 20.20 în puii mei 22.00 Film artistic 00.00 Serial. Familia Bundy 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Te-leshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance)

07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30- Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshop-ping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească „Numai iubirea” (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Ca în rai („Just Like Heaven”) (12) (comedie) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30- Prima telenovela românească „Numai iubirea” (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 13 aprilie) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 14 aprilie) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 Au-toExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30

În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Rezumat Europa League 14:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.17, anul III 14:45 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv de weekend 20:30 Film: Greu de ucis 23:30 Film: Cyborg 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Greu de ucis (r) 03:45 Știrile Pro Tv (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv de weekend (r)

6.00 Film. “DIN P R E A M U LT Ă D R A G O S T E ”

(SUA). 7.40 Documentar. “Siria - leagănul civilizaţiei”. 8.20 Documentar. “Bătăliile antichităţii. Caesar - super asediu” (SUA). Episodul 1. 9.10 Serial. “CHEMAREA STRĂ-BUNILOR”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Ghidul sănătăţii tale. 11.30, 5.15 Dor. Program muzical. 12.00 Bună seara! Talk-show (reluare). 13.00 ȘTIRI. 13.10 Cuvintele Credinţei. 13.55 Studio “Art plus” (rus.) 14.25 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 14.55 Fotbal. Campionatul RM. “Zimbru” (Chișinău) - “Sheriff ” (Tiraspol). Transmisiune de pe Stadionul “Zimbru”. În pauză: Respiro. Program muzical. 16.45 Cinemateca universală. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Quintessence saxophofone Quintet. Muzică jazz. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 2.45 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50 Film. “DEPARTE DE EA” (Canada). 23.40 ȘTIRI. 23.50 Ioan Pau-lencu. “Ce mi-a fost mai drag pe lume”. Spectacol muzical. Partea 1. 0.45 Documentar. “Palatele Parisului”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.20 La noi în sat. 2.30 Lucrări picturale. 5.00 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.40 Фильм “Спирит: Душа прерий” 6.00 Новости 6.10 Фильм “Спирит: Душа прерий”. Продолжение 6.55

Сергей Никоненко в фильме “Трын-трава” 8.25 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 Премьера. “Сергей Никоненко. Поздно, люблю другую” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 “ДОстояние РЕспублики” 15.00 Новый “Ералаш” 15.15 “Синие ночи”. Многосерийный фильм 17.50 Новый “Ералаш” 18.05 “Общая терапия”. Многосерийный фильм 19.55 “Фабрика звезд. Возвращение” 21.00 “Время” 21.15 “Фабрика звезд. Возвращение” 22.25 “Прожекторперисхилтон” 23.00 “Что? Где? Когда?” 0.05 Премьера. Дэниел Крэйг в фильме “Воспоминания неудачника” 1.55 Стив Мартин в комедии “Сержант Билко” 3.25 Дарья Михайлова в фильме “Голубой портрет” 4.50 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 5.15 “Поле чудес”

7.10 Omul ș i t impul. 8 .30, 4.10 Zestrea ro-

mânilor. 9.00, 14.30 Desene animate. “Clubul Disney”. 9.30 Bebe magia. 10.00 Serial. “HANNAH MONTANA”. 10.35 Televiziunea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30 Europa mea. 13.00 Fără frontiere. 14.00, 20.00, 3.05 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 17.00 Ne vedem la TVR. 18.45 Teleenciclopedia. 19.45, 2.50 Sport. 21.00, 22.00 ÎnTrecerea anilor. 21.55 Campania Ovidiu Rom. 23.00 Profesioniștii. 0.10 Film. “INSULA SUFLETELOR PIERDU-TE”. 2.00 Tezaur folcloric. 4.00 Amintiri din istorie. 4.35 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:25 DOCUMENTAIRE 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 7:55 QUOI DE NEUF DOC ? 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 9:30 A BON ENTENDEUR 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MON-DE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:45 TiVi-5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Taipei 101, sous le ciel de Taiwan 16:02 ADN 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:20 RUGBY - TOP 14 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:35 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MON-DE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 AUTOUR DU FLEUVE / Documentaire

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu

Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sind-bad 12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Next Top Models by Cătălin Botezatu. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00Film artistic 00.00 Film artistic 01.50 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r)

(AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragos-te nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ (emisiunea nr. 10) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (roman-ce) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Teleshopping 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vre-mea de ACASĂ 03:30 Povestiri de noapte (r) (reluare de luni, 11 aprilie) (15) (divertisment) 04:15 Povestiri de noapte (r) (reluare de marti, 12 aprilie) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Film: Planuri ascunse (r) 12:00 Te-

leshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Fotbal Europa League (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3972 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Știrile Pro Tv din Sport (r) 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6 . 0 0 D o c u -mentar. “Uri-așul și râul”.

6.45, 17.15 Documentar. “Palatele Parisului”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimi-neaţa! 9.10, 14.50, 20.40 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 9.15 Film. “PI|IGOIUL ÎN PI-CAJ” (“Telefi lm-Chișinău, 1989”). 10.25 Focus TV. 10.55 Moldova în direct. 12.00 Casa mea. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.55 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 15.00 Desene animate. “Simple povești”. 15.30, 5.25 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 15.50 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar. “Palatele Parisului”. 17.30, 2.30 Orchestra de Cameră “Philarmonia” (România). 18.00, 4.30 Accente economice. 18.35 Documentar. “Cum e vremea?”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Bună seara! Talk-show. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50 Fii tânăr! 22.40 Serial. “LEONE” (Italia). Episodul 1. 0.10 ȘTIRI. 0.20 Respiro. Program muzical. 0.35 Documentar. “Drumeţii”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.20 Templul muzicii. 5.00 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ш и р в и н д т о м 1 6 . 0 0 “ О б р у ч а л ь н о е кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДОстояние РЕспублики” 0.15 Адам Сэндлер, Дрю Бэрримор в фильме “50 первых поцелуев” 1.50 Том Хэнкс, Дензел Вашингтон в фильме “Филадельфия” 3.50 Алла Пугачева в фильме “Пришла и говорю”

7.00 Telejur-nal matinal. 9.00, 5.20 Ve-

deta familiei. 10.00 ÎnTrecerea anilor. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 4.25 Telejurnal. 14.45 e-Forum. 15.15, 21.00 O dată’n viaţă. 16.25 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 4.10 Sport. 23.10 Film. “RĂZBOIUL” (SUA, 2007). 0.50 Dramă. “ORELE” (SUA, 2002). 2.40 Film. “ÎN CENTRUL LUMII” (SUA, 2001). 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMA-TIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 25 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1049 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE 13:30 EXPÉDITION KACHGAR / Documentaire “Des Terres & des Hommes” 2e partie 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 L’AFFAIRE SACHA GUITRY / Fiction 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUES-TIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMEN-TAIRE 21:25 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Alerte enlèvement 22:55 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Dernière demeure 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA PRO-PHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 7/8 1:40 LA PROPHETIE D’AVIGNON / Fiction Episode 8/8 2:35 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOUR-NAL 4:00 GRANDEURS NATURE / Documentaire Luna, l’orque qui aimait les hommes

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Aventurile lui Sindbad

12.30 Serial. Xena – prinţesa războinică 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Să te prezint părinţilor 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teles-hopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (roman-

ce) 07:45 Teleshopping 08:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva săptămânii) (r) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească „Numai iubirea” (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ (emisiunea nr. 6) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune prezentată de Ioana Maria Moldovan si Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Teleshopping 02:45 Poves-tiri adevarate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) (r)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâm-plă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Promotor 11:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New

York (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshop-ping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3968 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu An-gela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.85 00:00 Serial: Frin-ge, ep.13, anul II 01:00 Film: I-am dat de capăt? 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.85 (r) 04:00 Promotor (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documen-tar. “Palatele Parisului”. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50, 20.45 De Ziua Televiziunii, poporul vor-bește! 9.20 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.10, 15.20 Documentar. “Cum e vremea?”. 10.25 Reporterul de gardă. 10.45 Vector european. 11.25 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.55 Film în desen animat. “Sandocan”. 15.30 Erudit-cafe. 16.15 Templul muzicii. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Respiro. Program muzical. 17.35 Magazinele UEFA. 18.00 Petalo romano. 18.35 Documentar. “Surprinzătoa-rea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi ban-care. 21.50, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.25 Ion Creangă. “Ochiul babei”. Spectacol al Teatrului Na-ţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 0.10 ȘTIRI. 0.20 Respiro. Muzică jazz. 0.30 Documentar. “Album de familie”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.20 Evantai folcloric. 1.55 Descoperă Moldova. 2.30 La datorie. 5.00 La curţile dorului. 5.15 Baștina. Magazin agricol. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00

“Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Женские мечты о дальних странах”. Многосерийный фильм 22.30 К юбилею первого полета в космос. Премьера. “Открытый космос”. 3-я и 4-я серии 0.20 Арнольд Шварценеггер, Дэнни Де Вито в комедии “Джуниор” 2.05 Триллер “Грязное дело” 3.00 Новости 3.05 Триллер “Грязное дело”. Продолжение 3.45 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejur-nal matinal. 9.00 O dată’n viaţă. 10.00

Dănutz S.R.L. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45 Curier TV. 15.15 Tezaur folcloric. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 2.25 Prim-plan. 22.00 Serial. “ANATOMIA LUI GREY”. 22.55 Eurovision-2011. 23.10 Replay. 0.30, 4.25 Nocturne. 1.30 La vie en rose. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.10 Amintiri din istorie. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:30 CÔTÉ MAIS-ON 11:00 FLASH INFO 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 21 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1045 13:00 FLASH INFO 13:05 L’EPICERIE 13:30 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS / Documentaire L’heure des combats (1940-1960) 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 BRUNO MANSER LAKI PENAN / Documentaire 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Alerte enlèvement 20:25 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Dernière demeure 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documen-taire Le bateau postal d’Ouessant 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 VERSAILLES RIVE GAUCHE / Cinéma 1:40 VOILÀ / Court métrage 2:15 TERRES D’ÉCHANGES / Documentaire Tunisie 2:40 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 15 APRILIE 16 APRILIE 17 APRILIE 14 APRILIE 11 APRILIE 12 APRILIE Luni 13 APRILIE

Miercuri

SE VINDESE VINDEGOSPODĂRIA DLUI GOSPODĂRIA DLUI

CONSTANTIN CONSTANTIN DELINSCHI DELINSCHI

din satul CENUŞA, din satul CENUŞA, FLOREŞTIFLOREŞTI

TEL.: 0-79-600-261TEL.: 0-79-600-261

Vând cărucior și pat pentru gemeni.Vând cărucior și pat pentru gemeni.Tel.: 079707418Tel.: 079707418

Regionala Nord a PPCD exprimă sincere condole-anţe domnului

Gheorghe Banaru, primar al comunei Drăgănești, Sângerei, în legătură cu trecerea la cele veșnice a mamei sale, Lidia Banaru.

Dumnezeu s-o odihneas-că în pace cu drepţii.

Page 12: Ziarul Flux, Ed. 13 (793)

8 APRILIE 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- De curând, ai adoptat un nou nume de scenă. De ce a fost nevoie de această schimbare și prin ce se deosebește Mi-chelle de Mihaela Ojog?- Michelle e un nume franţuzesc și cred că

mă prinde mai bine. Nu simt nicio diferenţă, mulţi îmi spun așa de mică, chiar din liceu, de-oarece am studiat într-un liceu francofon.

- Povestește-ne despre colaborarea cu Randi și ce așteptări ai de la acest pro-iect?- Este prima mea colaborare cu o vedetă

de talie internaţională și mă simt foarte responsabilă, iată de ce mă voi strădui să fac tot ce ţine de mine pentru ca acest proiect să reușească. Sper că va fi un proiect de succes, care va place publicului, asta este tot ce îmi doresc acum.

- Nu te tentează să-ţi încerci puterile și la preselecţia naţională a concursului Euro-vision?- Nu m-am gândit la asta, deși am primit

propuneri în acest sens, dar am ales o altă cale. Cine știe ce mă așteaptă în viitor, poate mă va interesa la un moment dat și acest concurs.

- Cum reușești să împaci studiile cu muzi-ca?- Deocamdată, le reușesc pe toate, sper să

îmi meargă la fel de bine și în continuare.

- Cum crezi, de ce se spune că moldovenii sunt foarte talentaţi, dar, în același timp, puţini dintre ei au ajuns să fi e cunoscuţi și apreciaţi peste hotarele ţării?

- Nu vreau să mă adâncesc prea mult în această temă... sunt multe nuanţe pe care nu aș vrea să le scot acum în evidenţă, dar totuși e păcat că pierdem foarte multe talente.

- Ce înseamnă pentru tine o vedetă ade-vărată, cum ai defi ni-o? - În viziunea mea, o vedetă înseamnă o

persoană iubită și respectată de public, a că-rei piese sunt ascultate de o lume întreagă, a cărei voci poate atinge orice sufl et. Asta este arta unui artist adevărat.

- Cum poţi fi deosebită prin muzică?- Prin carismă și sufletul depus în tot

ceea ce faci.

- Ce este mai important pentru o carieră de artistă: școala sau practica, experi-enţa?- Sigur, practica și experienţa sunt pe

primul loc, de aia și se spune că practica bate gramatica. Sunt de acord cu asta, trebuie să exersezi foarte mult, să muncești și să prosperi în tot ceea ce faci.

- Cu cine în afară de Randi ai vrea să mai colaborezi și care sunt proiectele tale de viitor apropiat?- Nu vreau să vorbesc de planurile de

viitor, e secret. Vreau mai întâi să muncesc, să-mi ating scopurile propuse deja și după asta să divulg rezultatul fi nal.

- Cum crezi, care este cea mai frumoa-să piesă muzicală scrisă și interpretată până în prezent din istoria muzicii?

- Pentru mine, cea mai frumoasă piesă din istoria muzicii este și va rămâne „Vivo per lei” de Andrea Bocelli. E apogeul unei piese de succes, care merită să rămână în istoria muzicii internaţionale.

- Adresează, te rugăm, un mesaj cititori-lor ziarului FLUX.

- Vreau să le spun tuturor că dacă aveţi un scop în viaţă, nu trebuie să renunţaţi la el niciodată, munciţi, tindeţi spre perfecţiune și veţi atinge apogeul.

- Îţi mulţumim!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

BerbecS-ar putea să exageraţi când vă faceţi în minte un plan și vă propuneţi cam multe. Faceţi un efort de voinţă, dar corpul nu vă ajută și va trebui să recu-noașteţi că aveţi nevoie de odihnă.

TaurMulte vorbe, puţine fapte și timp pierdut. Acestea sunt riscurile dacă veţi ceda dorinţei de a cere so-coteală celor care v-au promis diverse feluri de aju-tor, inclusiv sfaturi sau cunoștinţe avansate.

GemeniSunteţi în formă acum, aveţi mai multă energie, sunteţi motivaţi și mai rapizi în luarea deciziilor. Cariera e principala preocupare, de aceea e bine să nu acordaţi o importanţă exagerată supărărilor șefi lor.

RacÎn această perioadă vă prinde bine să vorbiţi mai puţin și dacă totuși nu vă puteţi abţine, măcar să fi ţi atenţi cui și ce spuneţi. S-ar putea să îi plictisiţi pe unii, să îi enervaţi rău pe alţii sau să fi ţi refuzaţi, pur și simplu.

LeuO săptămână de întâlniri cu prietenii pentru petre-cerea timpului liber. Evitaţi complicaţiile, lăsându-i pe cei din jur să vorbească mai întâi și abia după aceea stabiliţi ce este mai bine să spuneţi.

FecioarăDispare senzaţia că vă bucuraţi de protecţia speci-ală din partea superiorilor. Pot apărea tot felul de probleme, posibil urgenţe, și nu mai este timp să vi se acorde atenţia dorită.

BalanţăInformaţiile de care aveţi nevoie pentru a înţelege ceva din comportamentul partenerului de cuplu pot fi obţinute și indirect, din gesturi sau decizii. Chiar nu e un moment bun pentru a avea discuţii.

ScorpionAveţi darul de a spulbera din câteva cuvinte toate iluziile cu care se amăgesc cei din jur. Unii protes-tează, fără să aibă motive reale, uitând că au nevo-ie de maturizare și de un pic de realism.

SăgetătorV-aţi pierdut motivaţia și nu mai aveţi chef să ie-șiţi în evidenţă. Abia spre sfârșitul săptămânii veţi găsi resursele necesare, probabil în orele libere, ca să deveniţi mai veseli și mai atenţi la ce se petrece în jur.

CapricornSperanţele voastre s-ar putea dovedi exagerate, mai ales cele legate de copii, de realizările lor sau de intensitatea sentimentelor persoanei iubite. E bine că reveniţi cu picioarele pe pământ!

VărsătorO perioadă potrivită pentru a vă ocupa de creaţie, de copii, de educarea lor, de scris sau de citit ori de pasiunile voastre. Orele de program pot trece mai repede, pentru că mintea voastră e undeva depar-te.

PeştiStarea voastră e bună, chiar dacă nu se vede în afa-ră acest lucru. E ca și cum aţi avea un scut secret care vă ţine departe de orice stres. De exemplu, vă apără de nesfârșite discuţii cu familia.

8-15 aprilie8-15 aprilie

CO

NC

UR

SC

ON

CU

RS

Câştigă un abonament Câştigă un abonament la ziarul FLUXla ziarul FLUX

NumePrenumeAdresa

Telefon

Recunoaşteţi personajul?Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Dragi cititori,Dragi cititori,

Redacţia FLUX continuă concursul care constă în identifi carea unor perso-naje publice după siluetele pe care le publicăm în ziar. Vă reamintim că cei care doresc să participe la con-curs trebuie să decupeze talonul, să-l completeze, să indice răspunsul corect și să-l expedieze prin poștă la adresa: Redacţia FLUX, stra-da Nicolae Iorga, 8, Chișinău, Republica Moldova.

Concursul se desfășoară pe o perioadă de trei luni, iar câștigătorii vor fi desemnaţi în funcţie de numărul de răs-punsuri corecte. Învingătorii vor avea parte de surprize plăcute și vor câștiga și un abonament la ziarul FLUX.

Deja timp de două săptă-mână, la redacţie ne-au venit mai multe scrisori, atât cu răspunsuri corecte, cât și cu răspunsuri greși-te. Deocamdată, nu facem publice numele celor care au răspuns corect la concursul din ediţiile trecute, deoarece înţelegem că o bună parte dintre scrisorile cu răspun-surile expediate nu au reușit încă să ajungă la redacţie. Deci, rămânem în așteptarea răspunsurilor, iar anunţarea răspunsurilor corecte și nu-melor cititorilor noștri care au răspuns corect o amânăm pentru mai târziu.

Redacţia FLUX

CONCURS

Recunoaşteţi personajul?

MICHELLE:

„Dacă aveţi un scop în viaţă, nu trebuie să renunţaţi la el niciodat㔄Dacă aveţi un scop în viaţă, nu trebuie să renunţaţi la el niciodată”

UN MOLDOVEAN LA MTV ITALIA

Cătălin Josan va încinge atmosfera la premiile

industriei muzicale italieneInterpretul basarabean Cătălin Josan se afl a printre oaspeţii ediţiei din acest an a Premiilor MTV Italia, care se va desfășura pe 20 aprilie în Piazza Santa Croce din Firenze.

Ediţia din acest an întrunește recitalurile a 18 artiști diverși, printre care și Cătălin. Printre oaspeţii din străinătate ai acestei ediţii se mai numără Alexis Jordan, Dragonette, Mads Lan-ge. Organizatorii se așteaptă că ediţia din acest an va avea și un număr foarte mare de specta-tori moldoveni afl aţi în Italia, care vor veni să-l asculte pe Cătălin.

O pensionară de 75 de ani

riscă trei ani de închisoare

după ce a lăsat trei ţări

fără internet pentru mai

multe ore la sfârșitul lunii

trecute. Georgia, Armenia

și Azerbaidjan sunt ţările

deconectate de la internet

din cauza femeii care săpa

după cupru pe lângă cablu-

rile optice, scrie BBC News.

Femeia, originară din Georgia, săpa după cupru în orașul Ksani, în apropi-erea cablurilor de inter-net aparţinând companiei georgiene Railway Telecom. Compania era provider de internet atât pentru Geor-gia, cât și Armenia și Azer-baidjan. Pana de internet a durat câteva ore, în seara de

28 martie, iar conexiunea a fost reparată abia la miezul nopţii.

“Având în vedere că este bătrână, femeia a fost eli-berată până la terminarea anchetei și a procesului care va urma”, anunţă Zura Gvenetadze, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne din Georgia.

LA MULŢI ANI, MARIAN STÂRCEA!

Îndrăgitul compozitor Marian Stârcea și-a sărbătorit ieri, 7 aprilie, ziua de naștere. Maestrul a evitat să organizeze ceva special cu ocazia zilei de naștere, spunând că va sărbători la serviciu, lucrând alături de colegi. „Îmi sunt alături cei dragi, nu fac nimic special. În plus, suntem în Postul Mare și nu cred că e rostul să ne dedăm petrecerii. Pentru mine, orice zi petrecută alături de cei dragi este o zi frumoasă, care trebuie preţuită”, ne-a spus compozitorul.

Marian Stârcea este compozitorul care a scris piese pentru cele mai valoroase voci din Republica Moldova, dar are și o frumoasă colaborare cu Mirabela Dauer și Gabriel Dorobanţu. În ultima perioadă Marian Stârcea se remarcă, în special, prin colaborările cu tineri interpreţi, contribuind la descoperirea de noi talente.

Noi îi spunem la mulţi ani compozitorului și îi dorim mult succes și realizări frumoase și pe viitor.

Are 19 ani, vine de la Soroca și este câștigătoarea concursului

muzical din Anapa, deţinătoarea premiului II la Festivalul de

muzică din Istanbul și al premiului I de la Soci. Iar în 2009 a câști-

gat Premiul Mare al Concursului tinerilor talente „Colibri” de la

Hollywood.

În prezent, Mihaela Ojog și-a luat alt nume de scenă, se numește

Michelle, și împreună cu Randi (vărul lui Marius Moga cu care a

înfi inţat trupa cu renume mondial Morandi) va lansa în curând

un album. Astăzi, Michelle ne povestește ce crede ea despre

muzică și artiști și care sunt planurile ei de viitor.

Cântăreţul de muzică tradiţio-nală Michel Martelly a câștigat alegerile prezidenţiale din Haiti cu 67,57 la sută din voturile exprimate, potrivit rezultatelor preliminare ale Consiliului Elec-toral Provizoriu (CEP), aceste rezultate generând manifestări de bucurie la Port-au-Prince.

La Pétion-Ville, în capitala haitiană, câteva sute de susţinători ai lui “Tet kalé” (“chelul” în creolă, numele de scenă al lui Martelly) s-au reunit într-o atmosferă amicală, după ce CEP a anunţat luni, în jurul orei locale 18.00 (marţi, 01.00 ora României), primele rezultate ale celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 20 martie.

Rivala sa, Mirlande Manigat, a obţinut 31,74 la sută din sufragiile exprimate, potrivit rezultatelor CEP.

Rezultatele defi nitive urmează să fi e anunţate la 16 aprilie, la încheierea unei perioade în care cei doi candidaţi din turul doi vor putea depune contestaţii la autorităţile electorale.

Michel Martelly, un cântăreţ de muzi-că populară în vârstă de 50 de ani, îi va succeda, în cazul confi rmării rezultatelor, președintelui René Préval la conducerea

celei mai sărace ţări de pe continentul american, pentru un mandat de cinci ani.

Victoria sa este neașteptată în măsura în care Michel Martelly nu s-a califi cat, în-tr-o primă fază, în al doilea tur de scrutin. Dar dezvăluirea fraudelor i-a permis să îl înlocuiască pe candidatul puterii Jude Célestin și să se confrunte cu fosta Primă Doamnă Mirlande Manigat.

Cu câteva ore înaintea anunţului ofi cial al acestor rezultate, secretarul de stat pen-tru siguranţa publică, Aramick Louis, le-a cerut candidaţilor să își invite susţinătorii “să nu protesteze violent pe străzi”, indife-rent de rezultat, de teama unor tulburări similare celor din primul tur.

Succedându-i lui René Préval, Michel Martelly, a cărui soţie a jucat un rol im-portant în timpul campaniei, va prelua conducerea unei ţări devastate de seismul din 12 ianuarie, soldat cu aproape 250.000 de morţi, și decimată de o epidemie de holeră soldată cu 5.000 de morţi.

Cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale a fost marcat, cu câteva zile înaintea scrutinului, de revenirea în Haiti a fostului președinte Jean Ber-trand Aristide, care a trăit șapte ani în exil. Cu două luni înainte, fostul dicta-tor Jean-Claude Duvalier s-a întors, de asemenea, în ţară, după 25 de ani de exil în Franţa.

„Chelul” a fost ales preşedinte în Haiti

O pensionară de 75 de ani din Georgia a lăsat trei ţări fără conexiune la internet