Ziarul de

Anul IX, Nr. 50016 pagini, PREŢ: 2,99 lei, 30 aprilie - 6 mai 2012

FONDATOR: AURELIAN GRAMA

INFORMAŢIA CARE DĂ PUTEREPrincipalele realizări ale Consiliului Judeţean Mureş în perioada 2008-2012

Victorie pentru Ciprian Dobre

Teodor Giurgea, politicianul care susţine tinerii

Continuitate sau schimbare...

aceasta este întrebarea!?

Dr. Benedek Imre, condamnat să candideze

Ce ai face dacă nu ţi-ar fi frică?

pag. 3

pag. 14

pag. 2

pag. 13

pag. 5

www.ziaruldemures.rowww.zms.ro

Ziarul de

2 www.zms.ro

Lokodi Edita Emoke“Doamna de fi er” a judeţului, dar şi a Uniunii Democrate

a Maghiarilor din România, fi liala Mureş. Umor fi n dacă

e nevoie, rigoare de procuror atunci când trebuie. A

câştigat “la musteaţă” cursa pentru şefi a CJ Mureş în

2008, când a benefi ciat de voturi decisive din câteva

fi efuri româneşti care l-au abandonat pe liberalul

Ciprian Dobre. Politician versat şi fi nă cunoscătoare a

administraţiei publice, în special cea viscerală, nevăzută

pentru Măria sa Alegătorul, nefamiliarizat cu negocie-

rile pentru posturi sau cu marile licitaţii pentru drumuri

şi lucrări importante în judeţ. Izorep, Procon 16, Multi

Prod Impex sunt doar câteva din fi rmele cu numeroase

contracte judeţene în “era Lokodi.”

În ceea ce priveşte posturile din instituţiile subordonate

cu bugete demne de luat în seamă, certitudini sunt des-

tule. Va rămâne în funcţie Schmidt Lorand de la DGAS-

PC Mureş, instituţia cu felia cea mai mare din bugetul

judeţului, cel care nu conteneşte să se laude cu realizări

”subţiri” ale sistemului. O altă certitudine este Csortan

Ilona arhitectul şef al judeţului iar Ștefan Petru Runcan ar

putea rămâne la Aeroport, deşi este considerat de mulţi

dintre consilierii ”doamnei de fi er” gaura neagră a bugetu-

lui judeţean. La conducerea Spitalului Clinic Judeţean

Mureş ar putea continua dr. Konrad Judith pe care fi rmele

maghiare de soft o iubesc atât de mult. Oare Valer Băţagă

cu ale sale rezultate deosebite la capitolul accesării de fon-

duri europene va rămâne preferatul viitorului preşedinte

Lokodi. Sau poate un maghiar va veni la timonă?

Ciprian Dobre şi galbenii din judeţAvocat. Fost prefect şi actual deputat. Se spune că i

s-ar fi propus postul de ministru al Justiţiei pe vremea

guvernării liberale, însă a refuzat ştiind că în preajma

alegerilor e vorba de o funcţie cu durată determinată.

Mai mult ca sigur că se vor ivi şi alte ocazii, una din aces-

tea fi ind recenta cădere a Guvernului Ungureanu. Se fac

din nou liste cu posibil miniştri… Liderul PNL Mureş a

crescut enorm la capitolul vizibilitate. Invitat frecvent la

emisiuni TV naţionale cu audienţe mari, Dobre este un

nume cunoscut nu numai de electoratul mureşean, ci şi

de cel din alte judeţe.

Venirea sa la şefi a CJ Mureş ar însemna şi schimbări.

Mihai Poruţiu şef la Aeroport, ar fi o variantă de luat în

seamă, bazându-ne pe prietenia şi relaţia de durată din-

tre cei doi. La conducerea DGASPC se vehiculează nume

precum Marius Huciu, medic, Iolanda Cătinean, actuala

directoare a Palatului Copiilor din Târgu-Mureş şi chiar

Codruţa Sava, care astfel ar reveni în instituţie. În ceea

ce priveşte managementul Spitalului Clinic Judeţean

Mureş ar putea fi asigurat de dr. Ovidiu Butuc, Ionela

Ciotlăuş sau chiar dr. Silviu Morariu…În locul fi rmelor de

casă ale UDMR enunţate mai sus poate am vedea mai

mult apărând Moragroidul lui Akos sau chiar contracte

pe justiţie cu propria soţioară.

Marius Paşcan un independent cam ecologistDeşi anunţat candidat independent, dependent de lo-

gistica PDL sub umbrela “Alianţei pentru Mureş”, noi l-am

citit drept ecologistul din PER. Fire sensibilă, poetică,

excelent comunicator şi cu un discurs ireproşabil. Un

maestru al vorbelor bine meşteşugite, de harul căruia

a profi tat din plin fostul său şef de la Primărie, Dorin

Florea. Extrem de important, fostul prefect este prieten

apropiat cu înaltele feţe bisericeşti ale judeţului. De altfel,

protopopii ortodocşi au primit instrucţiuni clare de la

şeful cel mare de la Alba Iulia, actual boss pe plaiurile

Clujului. Semnalul a fost dat în decembrie 2011 de ÎPS

Andrei Andreicuţ, la megalansarea cărţii “Căinţa de a fi ”.

Cine a avut urechi de auzit, a auzit atunci...

Bursa zvonurilor spune că venirea lui Paşcan la şefi a CJ

Mureş ar avea ca efect câteva schimbări la instituţiile

subordonate care contează. Mihai Poruţiu sau chiar

Cristian Ciobanu, ambii consilieri judeţeni, la Aeroport.

Marius Cătană sau fostul şef de cabinet, sociologul Mir-

cea Munteanu, în locul lui Schmidt Lorand, iar Vasile

Adrian Mureşan, actualul şef al DSP Mureş, ar putea

ajunge la şefi a Spitalului Clinic Judeţean Mureş...Și lista

poate continua.

Primărie cu altă pălărieO eventuală schimbare de macaz la conducerea

Primăriei Târgu Mureş ar aduce şi o mult dorită

împrospătare a contractelor pentru zecile de milioane

de euro din bugetul local. O dată cu venirea unui Frunda

sau Brişcaru pe fotoliul de edil şef, nu vom mai vedea cu

siguranţă licitaţii câştigate de ”mogulii” de la Energoplus,

Alfaconstruct, Valpet-Astor, Citadin Prest, Salubriserv,

Tracia Trade sau de ce nu Contrascom Benţa. În ultimii

12 ani doar aceste fi rme (cu excepţiile de rigoare) au

avut acces la banul public din oraş, crescând astfel în

aceşti ani ca alţii în secole. Frunda ar vrea să vadă mai

mult fi rme cu un colorit verde spre alb, să audă dulcele

motoare ale utilajelor Izorep sau Procon 16. Coroborat

cu o plecare a UDMR de la şefi a CJ Mureş, fi rmele ar

deveni falimentare dacă nu s-ar vedea un răsărit dinspre

Primărie. O dată cu ei ar pleca şi ”băieţii” de casă angajaţi

de decenii la municipalitate. Vorbin aici de celebrul şef de

la Pieţe Vasile Filimon care ar deveni în sfârşit pensionar,

de actual-prefectul Bretfelean care nu va mai benefi ca

de maşină de serviciu în calitatea de şef la Poliţia Locală,

de Neluţu Chiorean de la imagine, de Moldovan de la

Locativ sau de Cîrcu de la Weekend. Toţi servili supuşi ai

actualilor edili, obedienţi peste măsură chiar şi întru rele.

Alţi prinţişori din UDMR le vor lua locul cu siguranţă,

deşi senatorul se dă multicultural şi european. Etnia va

conta aici cu siguranţă.

Sub Brişcaru ne-am putea aştepta la aceleaşi schimbări

doar cu alte nume. Vom vedea o administreaţie locală

condusă în tandem cu cei doi Dragoş: Popa şi Bardoşi, cu

tinerii sociali democraţi instalaţi la timonele celor mai im-

portante instituţii locale. Și poate vom vedea născuându-

se din cenuşa sărăciei de până acum, noile păsări Pheonix

ale administraţiei locale puse pe brişcăreală

Alex TOTH şi Ionel ALBU

Luptă interesantă pentru şefi a Consiliului Judeţean Mureş şi la Primăria Târgu Mureş, unde principalii candidaţi se luptă cu aceeaşi ardoare pentru mult dorita funcţie de PREȘEDINTE respectiv PRIMAR. Rămâne de văzut cine va reuşi să îşi mobilizeze mai bine electoratul…

Aventura moţiunii de cenzură pentru liderul liberalilor

mureşeni, Ciprian Dobre, a început imediat după ce

Guvernul Ungureanu a emis mult-criticata hotărâre de

modificare a anexei care reglementa modul de orga-

nizare a tuturor universităţilor de stat din România. Mai

precis, înfiinţarea Facultăţii de Medicină cu limba de pre-

dare majoritar maghiară la Universitatea de Medicină şi

Farmacie din Târgu-Mureş. Hotărârea de Guvern nr. 966

din 2011, modificată, a fost publicată în 29 martie în

Monitorul Oficial.

Au urmat Sărbătorile Pascale, iar imediat după acestea,

Opoziţia a trecut la întocmirea moţiunii de cenzură

care a fost citită lunea trecută în Plenul Parlamentului

chiar de către deputatul mureşean, ceea ce a marcat o

premieră pentru parlamentarii originari din judeţul nos-

tru. Nu avea însă să fie ultima nici pentru aleşii noştri

trimişi în cele două Camere ale Parlamentului, nici pen-

tru Ciprian Dobre.

A doua premieră

Vineri, în ziua votului, acesta şi-a ţinut discursul de

susţinere a moţiunii de cenzură în trei limbi – engleză,

maghiară şi română. “Vorbesc acum în română, dar şi de

voi vorbi în maghiară sau în engleză, la fel voi gândi. La

fel voi acţiona. De aş vorbi în toate limbile pământului,

voi spune la fel: că tinerii acestui pământ au dreptul să îl

stăpânească deplin. Dar ca stăpâni să ajungă, ei trebuie

să stăpânească deplin limbile pământului acesta. Una,

o singură limbă de va lipsi din şcoala lor – şi, atunci,

mai puţini prieteni vor putea aduce la masa copilăriei

lor. Aşa cum, mai târziu, mai puţine bucate vor putea

aduce pe masa copiilor lor. Darămite atunci când limba

in care NU vor fi instruiţi copiii este a celor mai mulţi, a

majoritarilor?! Cu cât mai săraci vor fi ei, copiii etnicilor

maghiari? Pentru că nu vor putea munci pe pământul

pe care s-au născut. Nu vor putea munci. Tinerii ma-

ghiari, instruiţi ca medici doar în maghiară, nu vor putea

munci pe acest pământ, pentru că nu vor putea vorbi

majorităţii pacienţilor”, a spus Dobre în discursul său.

După câteva ore s-a ajuns la vot, iar după numărătoare,

Opoziţia a triumfat având 235 de voturi pentru

moţiunea de cenzură, iar Guvernul Ungureanu după un

mandat de nici trei luni a fost demis.

O contribuţie măruntă

Deputatul liberal recunoştea imediat după vot că

această victorie înseamnă pentru el „un lucru foarte sim-

plu, a picat un Guvern al minciunii, a picat un Guvern

al incompetenţei, iar contribuţia mea la căderea Guver-

nului este una măruntă, micuţă, am citit-o şi am votat

căderea acestui Guvern”.

Mai mult însă, aşa cum subliniam mai sus, a promovat în

cadrul moţiunii de cenzură subiectul UMF Târgu-Mureş,

insistând că prin adoptarea Hotărârii de Guvern, politici-

enii din arcul guvernamental au lăsat tinerii maghiari fără

locuri de muncă. “O segregare a UMF Târgu-Mureş nu

are viitor. Ea nu poate exista în această formă nici din

punct de vedere legal, nici din punct de vedere faptic.

Niciun părinte nu îşi va da vreodată copilul la o facul-

tate care nu va fi recunoscută în Europa şi într-o limbă în

care nu poţi profesa nici măcar în România”, a subliniat

liderul PNL Mureş.

Acesta a dat totodată dovadă de fair-play faţă de gestul

colegului său de Parlament, senatorul Corneliu Grosu

care a fost la şedinţa în plen şi a votat pentru moţiunea

de cenzură. „Eu am salutat sincer gestul senatorului Gro-

su încă înainte de a fi exprimat pentru că într-adevăr se

ţine de cuvânt atunci când spune ceva. Este un gest pe

care, aşa cum s-a observat, nu l-au făcut alţi parlamentari

de la PDL şi au preferat nici măcar să nu vină în plen şi

să fugă practic de răspundere”, a mai completat Dobre.

Cu toate că Opoziţia ar putea da premierul, parlamenta-

rul mureşean a susţinut că nu ar trebui să ne grăbim cu

supoziţiile şi că trebuie să tratăm totul cu maximă respon-

sabilitate, evitând o poziţie tranşantă faţă de nominalizarea

premierului de către preşedintele României, Traian Băsescu,

după consultările cu partidele parlamentare.

Lavinia MUNTEAN

Victorie pentru Ciprian DobreVotarea moţiunii de cenzură depusă de Uniunea Social-Liberală împotriva cabinetului condus de către premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi, implicit, demiterea Guvernului poate fi asumată de către deputatul liberal mureşean Ciprian Dobre drept o victorie personală. După ce a contribuit la întocmirea moţiunii intitulată “Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!”, el a fost cel care a dat citire textului în plenul Parlamentului. Dobre s-a remarcat şi ca poliglot la votul documentului, susţinându-şi discursul în limbile engleză, maghiară şi română. Şi a contribuit cu un vot din totalul de 235 la căderea Guvernului Ungureanu.

Parlamentarii mureşeni Kelemen Atilla, Frunda Gyorgy – UDMR şi Doru Oprişcan – PDL au preferat să privească de la Târgu-Mureş desfăşurarea ostilităţilor din Camerele Reunite. Deputaţii Toader Stroian şi Petru Başa nu au votat moţiunea, la fel şi fostul lider unional Marko Bela.

Dr. Benedek Imre, şeful Clinicii de Cardiologie din

cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-

Mureş, a declarat vineri, 27 aprilie, că negocierile pur-

tate cu reprezentanţii UDMR şi Partidului Popular al

Maghiarilor din Transilvania (PPMT) au eşuat şi ca

atare va candida la Primăria şi Consiliul Local Târgu-

Mureş din partea Partidului Civic Maghiar (PCM).

“Din păcate, sunt condamnat să continui cursa şi

să candidez pentru Primărie şi pentru Consiliul Lo-

cal. Motivez acest anunţ prin a spune că negocierile,

pe care le-am purtat cu toate partidele pentru a face

ca această comunitate a noastră să aibă un candi-

dat pentru Primărie, au eşuat”, a afirmat dr. Benedek

Imre, care a spus că a primit 5.000 de semnături de

susţinere din partea cetăţenilor.

Potrivit acestuia, deşi Gyorgy Frunda - contracandi-

datul său din partea UDMR - ar fi fost dispus să se

ajungă la o înţelegere, semnalele date de Marko Bela

şi Tokes Laszlo, doi dintre cei mai importanţi lideri

ai maghiarimii, au dus la eşecul negocierilor. “Deşi

domnul Frunda, candidatul UDMR ar fi dorit să se

înţeleagă, domnul Marko Bela, preşedintele faptic al

Uniunii, nu doreşte. Domnul Tokes Laszlo a transmis

PCM, care mă susţine, că persoana mea va fi un eşec,

pentru că mă voi retrage. Deci, cei doi lideri marcanţi

ai maghiarimii mă condamnă să continui, să îl ajut pe

domnul Florea. Cei doi domni au dezbinat această

comunitate”, a subliniat dr. Benedek Imre. “Trebuie să

mă transform în portavoce împotriva acestor lideri şi îi

asigur pe membrii Uniunii că sunt alături de ei, că gân-

desc la fel şi doresc să continui ideea de democraţie şi

să mă sacrific pentru ea”, a adăugat candidatul PCM.

Alex TOTH

Dr. Benedek Imre, condamnat să candideze

„Stimaţi concetăţeni!Înainte de toate aş dori să-i mulţumesc presbiteriului

şi pastorului Lakatos Peter că mi-au dat ocazia să

împărtăşesc câteva idei cu dumneavoastră. Aş vrea

să vă spun pe scurt de ce sunt aici, ce vreau să fac

pentru comunitate şi cum văd eu viitorul.

Sunt medic, profesor al Universitatii de Medicină şi

Farmacie, şi şeful Clinicii de Cardiologie. Sunt la vârsta

la care simt că pot să stau în faţa dumneavoastră şi

pot să ma ofer să fiu în continuare, şi în alte domenii,

membru util al societăţii.

Cine sunt susţinatorii mei? Aşa cum ştiti, acum pa-

tru ani, am fost pe primul loc al listei pentru alegeri,

adunând 13.000 de voturi, însă conducerea UDMR

m-a pus înlăturat iar după ce am câştigat acţiunea

judecătoreasca împotriva Biroului Electoral Central

am fost eliminat dintre membrii UDMR. Acum, în

numai o săptămână s-au strâns 5.000 de semnături

împotriva acestei hotărâri. Aceşti 5.000 de oameni

mă susţin şi acum, şi a apărut şi o echipă nouă lângă

mine. Ei sunt cei care ne încurajează să facem ceva

pentru oraş, pentru comunitate. Lânga aceştia, am

prieteni, membri ai familiei şi patru fiice cărora aş vrea

să le asigur viitor în acest oraş. Pentru membrii activi

ai societăţii noastre, şi pentru cei care ar vrea să se

bucure de anii lor de pensie, aş vrea să asigur că anii

rămaşi îi vor trăi în demnitate.

Ce vedem astăzi? Cum aţi auzit, pastorul a vorbit

despre valorile şi despre legile pe care foarte des le

încălcăm. A mai vorbit despre o noua formă a lumii

civilizate, despre “lumea tâlhară”. Valorile nu mai sunt

respectate. Societatea noastră, profesorii şi medicii

noştri sunt devalorizati. Fiecare persoană are va-

lori importante pe care le respectă. Eu, ca şi cap de

familie, cred că cel mai important este educaţia, ca

şi cetăţean îmi trăiesc viaţa cu punerea pe primul

plan a ideilor creştin-democrate conservative, ca o

persoană centrată pe familie susţin că rădăcinile tre-

buie respectate, respectiv ca om şi medic cred că este

indispensabilă toleranţa şi acceptarea altora.

Alaltăieri am vorbit cu o mare comunitate, şi am

pus întrebarea că de ce se întâmplă ca antrepreno-

rii noştri tineri stau mai ales în spatele poliţiştilor,

SRI-ştilor şi oamenilor nationalităţii majore aflaţi în

poziţii de administraţie? Mi-au zis că pentru că acolo

este siguranţa, acolo este “copacul mare”. Aş vrea sş

schimb acest lucru, aş vrea ca şi societatea noastră

să aibă un “copac mare”. Trebuie să stăm lângă un

om valoros, care reprezintă valorile societăţii noastre,

care a pus pe masă foarte mult, şi acest om trebuie să

ne reprezinte în Primărie ca şi “copacul mare”. Astfel

am vrea să realizăm restabilirea valorilor: medicul să

lucreze în condiţii cinstite, cu o atitudine cinstită faţă

de oameni, profesorul să primească atenţia necesară

ca să poate educa generaţia viitorului, de care vom

putea fi mândri, şi care ne va da siguranţă şi speranţă.

Preotul să vorbească cu dumneavoastră cu un ton

pozitiv şi încurajator, şi să simţiţi că educaţia merge în

direcţie bună. Acestea sunt obiectivele noastre.

Nu vin în faţa dumneavoastră şi spun că voi construi

autostrăzi sau poduri suspendate la Târgu-Mures. Ce

pot să vă promit? Multe lume mă cunoaşte. Sunt pro-

fesor universitar, medic, fondator a mai multor clinici,

a Casei de Asigurări, Casa Vârstnicilor de pe Valea Ni-

rajului, şi realizator a mai multor unităţi de sănătate

în ţară. Şi cred în educaţia pe care eu o numesc

educare civilă creştin-democrat conservativă. Sunt

documente scrise care adeveresc că familia mea are

un trecut secuiesc începând de la 1160. Aşa simt că

acest fapt este cea mai mare dovadă că dacă voi avea

posibilitatea să fac ceva pentru societate, o voi face în

spiritul acestei educaţii. (...)

Sunt convins că în zilele noastre maghiarimea va pu-

tea câştiga scaunul de primar numai dacă îşi va uni

puterile. Sunt de părere că dacă nu avem o listă de

coaliţie comună, societatea noastră nu va avea rata de

majoritate în consiliu. Noi am început ceva, care ori

este bun ori nu. Voi cere un sfat de la dumneavostră.

Am iniţiat o organizaţie numită Platforma Civică

Creştin-Democrată. Nu este un partid, este o coaliţie

care da posibilitatea ca membrii UDMR, PCM, PPMT

să discute împreună, să formuleze idei comune în

interesul publicului, şi să transmită aceste idei către

partidul lor. (...)

Decizia este în mâna dumneavostră. Dacă credeti că

este bine cea ce facem noi, ne staţi alături, dacă nu,

formulaţi întrebări, propuneri, critici cu încredere.

Dacă cineva vrea să acţioneze în interesul publicului,

trebuie să accepte susţinerea, lauda dar şi critica la fel.”

Discursul dr. Benedek Imre de duminică, 15 aprilie, cu ocazia unei întâlniri cu credincioşii Bisericii Reformate

Din păcate, sunt condamnat să continui cursa şi să candidez pentru Primărie şi pentru Consiliul Local. Motivez acest anunţ prin a spune că negocierile, pe care le-am purtat cu toate partidele pentru a face ca această comunitate a noastră să aibă un candidat pentru Primărie au eşuat

Ziarul de

4 www.zms.ro

5

Frica, anxietatea, teama, fobiile si alte formulări ale

acestei stări sunt de fapt deviaţii de la normalitate.

Pare complicat a defini normalul. Dicţionarul de psi-

hologie Larousse precizează ca normalitatea este o

noţiune relativă, variabilă de la un mediu socio-cul-

tural la altul. Cuvântul normal provine din latinescul

„norma” (unghi drept), adică ceea ce nu oscilează nici

la dreapta nici la stânga, ceea ce se afla chiar în mijloc.

Normalul este deci un termen calificativ implicând o

valoare – Aş vrea să devin normal.

Normalul este şi un termen descriptiv indicând o medie

– Aş vrea să fiu normal ca şi ceilalţi, ca toată lumea.

O. Rank defineşte normalitatea prin capacitatea de a

trăi fără teamă, vinovăţie sau anxietate, şi aceea de a

avea responsabilitatea propriilor acţiuni.

Anxietatea reprezintă una dintre cele mai întâlnite

emoţii umane. Se consideră că 25% din populaţia

generală a întrunit, cel puţin o dată în viaţă, crite-

riile pentru una dintre tulburările anxioase. Fe-

meile prezintă o incidenţă mai mare a anxietăţii

decât bărbaţii, iar statutul socio-economic scăzut

reprezintă un factor de risc pentru apariţia anxietăţii.

Fobia se referă la un grup de simptome cauzate de

obiecte sau situaţii care provoacă frica. Fobia este

frica specifică, intensă, declanşată de un obiect sau

o situaţie, care nu au prin ele însele un caracter pe-

riculos, cu caracter iraţional recunoscut ca atare şi care

nu poate fi controlat volitiv. Dacă în cazul anxietătii, tea-

ma nu avea obiect, în fobie ea capătă caracter specific

(sociofobie=teama de relaţii interumane, nazofobie=

teama de boală, tanatofobie= teama de moarte).

Ne este frică de foarte multe lucruri, de absolut orice

se poate sau ni se poate întâmpla în viaţă. Ne este

frică de ceea ce noi creăm sau facem să se întâmple

în viaţa noastră sau a altora, de responsabilitatea

noastră pentru aceasta. În esenţă, ne este frică de

viaţa însăşi.

Toate fricile au la bază ideea că avem nevoie de ceva,

din partea cuiva sau a ceva din mediul exterior nouă.

Pornind de aici, frica se manifestă ca gândul că nu o

să putem obţine acel ceva de care credem că avem

nevoie. Pornind de la acest gând, toate gândurile no-

astre următoare, toate alegerile pe care le facem, toate

reacţiile şi comportamentele noastre vor avea ca obiec-

tiv obţinerea a ceea ce credem că avem nevoie.

Analizând ce anume crezi că ai nevoie să obţii?, sau

este oare posibil să nu ai nevoie de acel ceva? poate

reprezenta soluţia de a scăpa de această frică ori de

câte ori te cuprinde. Răspunzând la aceste întrebări,

ai putea foarte bine, la o analiză atentă, să ajungi la

concluzia că nu ai neapărată nevoie de acel ceva,

putând chiar să-ţi imaginezi cum va continua viaţa ta

fără obţinerea acelui ceva.

Dacă ţi se întâmplă aşa ceva, te afli pe drumul curaju-

lui, al neînfricării. Dacă ducem lucrurile până la capăt,

judecând în acest fel pentru toate fricile noastre, vom

ajunge la concluzia că un om care nu are nevoie de

nimic, nu are frică de nimic. Nu am nevoie de nimic

de la tine, şi ca atare nu mi-e frică de tine.

Dacă am ajuns la concluzia că nu am nevoie nici

măcar de viaţa mea, sub această formă, actuală,

materială, atunci nu mi-e frică de tine nici dacă mă

ucizi. Nu am să fac nimic pentru a te împiedica pen-

tru că de fapt nu poţi să-mi iei nimic din ce am ne-

voie. Aceasta este adevărata neînfricare. Este starea în

care trăiesc marii maeştrii dintotdeauna.

Istoria fricii porneşte de la Adam, ca prim senti-

ment după comiterea păcatului, când se descoperă

gol. Pe când frica personală este artefactul propriei

noastre psihologii sau experienţe, frica politică îşi

are sursa în conflictele dintre şi înlăuntrul societăţii.

Ea beneficiază de repercusiuni extinse, implică,

angajează mase umane. Pe când frica personală are

un caracter prezervativ, cea politică poate avea un

caracter înnoitor, devenind, paradoxal, generatoare

de vitalitate.

Chiar dacă în urmă cu aproape 4 ani, la noi

frica a devenit subiect de campanie electorală,

vezi sloganul preşedintelui Băsescu: „De ce le e

frică nu scapă!”, frica se întoarce împotriva ce-

lor care o sădesc. Întradevăr, de ce le este frică

nu scapă.....şi asta este valabil pentru guvernanţi,

având în vedere apropierea alegerilor, şi votul......

arma cu care o dată la 4 ani, populaţia poate

sancţiona clasa politică.

Frica politică îi poate determina pe guvernanţi să facă

gesturi extreme: să fure voturi, să şantajeze, şi toate

acestea sunt vizibile în ultima perioadă în societatea

românească. Frica de pierderea controlului fondu-

rilor publice, îi face pe guvernanţi să ia decizii care

încalcă autonomia universitară la UMF Tg-Mureş

cedând solicitărilor partenerilor de guvernare. Frica

de pierderea guvernării îi determină pe unii dintre

parlamentarii puterii să nu voteze deloc la discutarea

unei moţiuni în parlament.

În curând nu va mai fi nimic de care să-ţi fie frică,

iar viaţa va deveni o bucurie, aşa cum a fost me-

nit să fie. Poţi începe când vrei să nu îţi mai fie

frică. Chiar azi. Chiar acum. A sosit momentul să

nu îţi mai fie ţie frică. A sosit momentul să le fie

frică guvernanţilor. Transformă frica personală şi

transferă frica în plan politic. Mergi la vot! De ce le

este frică, nu scapă!

Dr. Florin BuicuMedic specialist sănătăte publică şi managementDoctor în ştiinţe medicale

Chiar dacă în urmă cu aproape 4 ani, la noi frica a devenit subiect

de campanie electorală, vezi sloganul preşedintelui Băsescu: „De ce le e frică nu scapă!”, frica se întoarce împotriva

celor care o sădesc.

Ce ai face dacă nu ţi-ar fi frică?Cum ar fi să trăieşti cu adevărat? Cum ar fi să îndrăzneşti să faci tot ce vrei fără să îţi pese de cum te judecă ceilalţi? Ce ar fi dacă ai începe să lupţi pentru visele tale? Chiar dacă faci greşeli, chiar dacă te mai împiedici şi cazi, măcar ştii că ai făcut, ai simţit, ai trăit cu adevărat o viaţă de om, nu de peşte la conservă. Și pe măsură ce începi să faci lucrurile de care ţi-e teamă, acea teamă dispare şi devii un om mult mai puternic şi bogat sufleteşte.Aşadar, ce ai face dacă nu ţi-ar fi frică?

Frica politică îi poate determina pe guvernanţi să facă gesturi extreme: să fure voturi, să şantajeze, şi toate acestea sunt vizibile în ultima perioada în societatea românească. Frica de pierderea controlului fondurilor publice, îi face pe guvernanţi să ia decizii care încalcă autonomia universitară la UMF Tg-Mureş cedând solicitărilor partenerilor de guvernare.

Ziarul de

6 www.zms.ro

I. Drumuri reparate şi modernizateAm modernizat porţiunea de drum dintre Târnăveni şi graniţa cu judeţul Alba (DJ107). Valoarea investiţiei

este de 3 milioane euro şi s-a realizat din fondurile de

preaderare ale Uniunii Europene. Contribuţia Consiliului

Judeţean Mureş este de 343.990 euro.

Am modernizat drumul 142C pe porţiunea Coroisânmartin - graniţa cu judeţul Sibiu din fon-

duri structurale. Valoarea investiţiei este de 24.022.048

lej, din care contribuţia Consiliului Judeţean Mureş

este de 1.474.000 lei.

Este în curs de realizare modernizarea drumului judeţean dintre Sărăţeni şi Măgherani (DJ 135)din fonduri nerambursabile. Valoarea proiectului

este de 56.455.217 lei, contractul de finanţare a fost

semnat în decembrie 2011. Contribuţia judeţului este

de 1.709.180 lei.

Am efectuat lucrări de întreţinere şi reparaţii la drumurile judeţene. În perioada 2009-2011 am tur-

nat covor asfaltic pe 180 km de drum judeţean, valo-

area lucrărilor depăşind 47 milioane de lei. Valoarea

lucrărilor de plombare depăşeşte 16 milioane de lei.

Câteva exemple de lucrări finanţate din bugetul Con-

siliului Judeţean Mureş:

- drumurile judeţene Luduş-Sărmaşu, Săulia

– Band (DJ 151, 151A, 152). S-a turnat covor asfaltic pe o

lungime de 28 km. Valoarea lucrărilor: 7.276.742 lei,

- drumul judeţean din Valea Gurghiului.Lucrările de reparaţii a DJ 153 C Reghin-Lăpuşna au costat 1.238.000 lei. Reabilitarea şi moderniza-

rea drumului s-a inclus şi în Programul Naţional de

Dezvoltare a Infrastructurii, Programul „10.000 km

drumuri de interes judeţean”. Şi drumul judeţean 136

Sângeorgiu de Pădure – Bezid- limită jud. Harghi-ta a fost inclus în programul de reparaţii menţionat.

Dacă proiectele vor obţine finanţare, lucrările vor

continua din fonduri de la Guvern,

- drumurile judeţene Ernei – Sovata (DJ 153), Ernei – Eremitu (DJ 153) sunt importante din

perspectiva dezvoltării turismului din zonă. (asfalt pe

17 km - 4.064.883 lei).

Am modernizat drumurile comunale din fonduri

guvernamentale. În ultimii 4 ani Guvernul României

a alocat suma de 33.287.080 lei pentru reabilitarea

drumurilor comunale, reuşind astfel să reparăm mai

mult de 80 km de drum.

Construim un pod din beton armat peste Valea

Şaeş, pe DJ 106, limită jud. Sibiu – Apold- Sighişoara,

având o lungime de 32,7 m şi o lăţime de 9,80 m.

Valoarea proiectului este de 2.619.996 lei.

Construirea centurii între Corunca şi Sângeor-giu de Mureş, pe teritoriul administrativ al comu-

nei Livezeni, fără a periclita pădurea de pe Platoul

Corneşti, este un proiect al Ministerului Transporturi-

lor, cu finanţare printr-un credit de la Banca Mondială.

Valoarea investiţiei este de 33 milioane euro. Minis-

terul Transporturilor a repus proiectul pe ordinea de zi,

studiul de fezabilitate se află în reînnoire.

II. S-a extins sistemul de alimentare cu apă şi canalizareAm finalizat lucrările începute în cadrul programului SAMTID în localităţile Iernut, Luduş, Reghin, Târnăveni,

Sighişoara prin accesarea de fonduri structurale. Valo-

area lucrărilor depăşeşte 12 milioane de euro.

Am extins sfera de acţiune a Operatorului Regional de Apă. Am modernizat reţelele de apă şi canalizare prin pro-

gramul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei în următoarele localităţi: Sighişoara, Reghin, Sovata,

Fântânele, Sărmaşu, Sângeorgiu de Mureş, Sâncraiu

de Mureş, Corunca, Ernei. Valoarea investiţiei este de

32 milioane euro.

Am câştigat un proiect european de 110 milioane euro

pentru extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă

în oraşele cu o populaţie mai mare de 50.000 locu-itori. Lucrările se află în fază de execuţie. Construim 29

staţii noi de pompare şi epurare a apei şi a apelor uzate,

iar pe cele vechi – 14 staţii- le modernizăm conform

normelor europene. Reabilităm şi extindem reţeaua de

distribuţie a apei potabile cu 62 km , iar cea de canalizare

cu peste 84 km. Se reabilitează mai mult de 46 km de

aducţiune şi se construieşte 52 km de aducţiune nouă.

Am înfiinţat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

„AQUA INVEST” cu 60 de membri. Atribuţiile de

Principalele realizări ale CPrin proiectele elaborate de Consiliul Judeţean Mureş, în ultimii 4 ani am adus în judeţ în jur de 800 milioane de lei (165 milioane de euro) din fonduri europene. Valoa-rea totală a proiectelor de finanţare este de aproape 1 miliard de lei (în jur de 240 de milioane de euro).

Acest material este o prezentare succintă a activităţii echipei manageriale şi a funcţionarilor publici din aparatul Consiliului Judeţean Mureş din perioada 2008-2012, care doresc ca judeţul nostru să progreseze.

DJ142 în prezentDJ142 în trecut

7

preşedinte ale Asociaţiei sunt exercitate de către

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.

Am modernizat infrastructura de apă şi canalizareîn comune din fonduri guvernamentale. În ultimii 4

ani Guvernul României a alocat suma de 13.140.000

lei pentru extinderea reţelei de apă şi canalizare în co-

munele din judeţ.

9 localităţi din judeţul Mureş au semnat la data de 16

martie 2012 contractul de finanţare pentru realizarea şi

extinderea sistemelor de alimentare cu apă, canali-zare şi staţii de epurare. Localităţile Găneşti, Glodeni,

Sînpaul, Vărgata, Gheorghe Doja, Suplac, Beica de Jos,

Gorneşti şi Fântânele vor realiza investiţia din fonduri

provenite de la Administraţia Fondului pentru Me-diu. Valoarea celor 9 contracte este de 43.943.549 lei.

Ca urmare a proiectelor derulate de Consiliul

Judeţean Mureş, până în anul 2018 vom asigura apă

potabilă conformă cu normele europene pentru toţi

locuitorii judeţului.

III. Ca să trăim într-un judeţ mai curat Pentru rezolvarea problemei de gestionare a

deşeurilor din judeţ, Consiliul Judeţean Mureş a sem-

nat la data de 30 iunie 2010 un contract de finanţare

de 53 milioane de euro. Proiectul este unul dintre cele

mai mari proiecte de gestionare integrată a deşeurilor

în România şi este de o importanţă majoră pentru

toţi locuitorii judeţului din mai multe considerente:

- Se va construi un depozit zonal ecologic

la Sînpaul şi tot aici se va realiza prima instalaţie de

tratare mecano-biologică din România, lucrările de

construire fiind în stare avansată.

- Se va realiza o staţie de transfer, una de

sortare şi o staţie de compostare la Cristeşti pentru

zona Târgu Mureş.

- Se vor închide cele 5 depozite necon-

forme ale judeţului la: Tg Mureş – Cristeşti, Sovata,

Luduş, Iernut şi Reghin. Aceste depozite în urma

lucrărilor de închidere nu o să mai reprezinte o sursă

de poluare a mediului înconjurător, totodată dispare

şi disconfortul estetic şi vizual cauzată de ei în mij-

locul naturii.

- Asigurăm locuitorilor din judeţ echipa-

mente de colectare separată (pubele, containere)

pentru deşeurile reciclabile, iar locuitorilor din me-

diul rural unităţi de compostare individuale.

- Achiziţionăm 8 mijloace de transport

pentru transportul deşeurilor.

- Vom demara campanii de informare

şi conştientizare a populaţiei despre importanţa

colectării selective şi reciclării deşeurilor. Campania

se va realiza prin metode interactive, prin implicarea

un segment de populaţie cât mai larg.

- Colectarea deşeurilor menajere de la

populaţie şi transportul acestora la staţiile de transfer

se va face potrivit planului zonal al Proiectului. De-

rularea procedurilor de achiziţie publică şi semnarea

contractelor cu operatorii economici va fi derulată

de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Ecolect Mureş”, în baza unui mandat special dat

de fiecare consiliu local. Asociaţia are 103 membri, iar

funcţia de preşedinte este îndeplinită de preşedintele

Consiliului Judeţean Mureş.

IV. Avem grijă de cei nevoiaşiAm continuat procesul de restructurare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilu-lui, conform normelor Uniunii Europene. Am efectuat

lucrări de reparaţii la clădiri şi am îmbunătăţit dotarea

instituţiilor rezidenţiale pentru protecţia persoanelor

adulte, respectiv a centrelor pentru copii. Valoarea

investiţiilor depăşeşte 4.300.000 lei.

Este în curs restructurarea, extinderea şi modern-

izarea Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică din Brâncoveneşti. Aici sunt în-

grijite 300 de persoane, 150 în Castelul Kemény, 150

de bolnavi în pavilioanele nou construite. S-au finalizat

lucrările de extindere la Centrul „Sf. Ana”, cu 50 de lo-

curi. Se află în construcţie Centrele „Sf. Maria” şi „Pri-

mula”, cu o capacitate de 50 – 50 persoane. Valoarea

proiectelor depăşeşte 1.700.000 euro şi se realizează din

fonduri europene, respectiv din fonduri de la Banca

Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Şi la Luduş este în curs reabilitarea, modernizarea şi do-

tarea unei clădiri (fost centru de plasament pentru co-

pii), unde se înfiinţează un centru de recuperare şi re-abilitare neuropsihiatrică. Valoarea proiectului este de

3.713.785 lei, din care 2.863.106 lei finanţare europeană

nerambursabilă, contribuţia Consiliului Judeţean Mureş

fiind 58.430 lei. Contractul de finanţare a fost semnat la

data de 6 octombrie 2011. Prin această nouă investiţie

asigurăm îngrijire pentru 108 bolnavi şi creăm locuri de

muncă pentru 74 de persoane.

Am continuat procesul de reorganizare a centrelor

rezidenţiale pentru protecţia persoanelor adulte,

scopul fiind asigurarea unor condiţii mai bune pentru

îngrijirea bolnavilor.

Am sprijinit programele sociale ale organizaţiilor

neguvernamentale şi preocupările bisericilor de a

dezvolta servicii de îngrijire la domiciliu. A crescut numărul persoanelor care beneficiază de îngri-

jire la domiciliu. Serviciul de îngrijire medicală şi asistenţă

socială la domiciliu în zonele rurale ale microregiunii Târ-

nava Mare asigură îngrijire de bază şi suport la domiciliu

pentru 428 de persoane. Serviciul se acordă la cerere de

către persoane cu vârste de peste 60 de ani, din localităţile

Albeşti, Apold, Daneş, Nadeş, Saschiz, Vânători, Viişoara

şi Zagăr. Proiectul este finanţat în parte de Uniunea

Europeană şi are o valoare de 167.300 lei. Organizaţia Cari-

tas de Alba Iulia este parteneră în derularea proiectului.

Astfel, în 28 de localităţi mureşene funcţionează deja cu

succes serviciul integrat de asistenţă socială la domiciliu.

Am sprijinit activitatea Centrului de Resurse pen-tru Comunitatea de Romi, pentru ca persoanele

defavorizate să beneficieze în continuare gratuit de

consiliere de specialitate şi de instruire. Numai pentru

obţinerea diferitelor categorii de burse mai mult de 250

de studenţi şi elevi ai claselor VII-XII au beneficiat de in-

formare, documentare şi sprijinire în elaborarea actelor.

În următoarele localităţi din judeţul nostru

funcţionează azile de bătrâni: Târgu-Mureş, Săr-

maşu, Deda, Ideciu de Jos, Miercurea-Nirajului, Iernut

şi Măgherani. La Lunca Mureşului funcţionează un

centru de îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi.

onsiliului Judeţean Mureşîn perioada 2008-2012

Lucrări la Depozitul Ecologic din Sânpaul

Continuare în pagina 8

8 www.zms.ro

V. Pentru sănătatea noastrăÎn cursul anului 2010 spitalele orăşeneşti din Luduş,

Reghin, Sighişoara, Miercurea-Nirajului şi Iernut au in-

trat sub autoritatea primăriilor, iar spitalele judeţene

au intrat sub autoritatea Consiliului Judeţean. După

această perioadă investiţiile în unităţile sanitare au

fost substanţiale, valoarea lor se ridică la circa 25 mi-

lioane de lei.

A început modernizarea şi dotarea ambulatori-ului Spitalului Clinic Judeţean Mureş. Contractul

de finanţare s-a semnat la data de 24 iunie 2011.

Valoarea totală a proiectului este de 11.268.606 lei şi

se realizează din fonduri europene nerambursabile.

Modernizăm ambulatoriile din str. Ghe. Marinescu nr. 1 şi B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 24-26, valoarea

estimativă a lucrărilor fiind de peste 2 milioane de lei.

Am efectuat lucrări de reparaţii, întreţinere şi modernizare la secţiile Spitalului Clinic Judeţean şi Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş (în paranteză este trecută contribuţia Consiliului

Judeţean Mureş la realizarea lucrărilor). Amintim cu

titlu exemplificativ:

- Am mansardat clădirea Clinicii de Urologie (1.000.000 lei), am reparat faţada clădirii şi

bucătăria centrală (1.125.000 lei),

- Am reabilitat Secţiile de Chirurgie I şi II (200.000 lei),

- Am efectuat lucrări de reparaţii generale

la Clinica de Boli Infecţioase I, unde am înfiinţat o

secţie de terapie intensivă pentru gripa aviară sau alte

epidemii (360.000 lei),

- Am modernizat spălătoria Spitalului Judeţean (320.000 lei) şi sediul administrativ

- Am efectuat lucrări de reparaţii la Clinica TBC (360.000 lei), la Clinica de Pediatrie (100.000 lei),

la Clinica buco-maxilo-facială, la Maternitatea Veche(încălzire centrală: 320.000 lei), la Ortopedie (200.000

lei), Clinica de Oftalmologie (250.000 lei), la Clinica de Neuropsihiatrie Pediatrică (60.000 lei).

Am dotat secţiile spitalelor cu aparatură medicală modernă: computer tomograf, ecograf Dopler, trusă

video-endoscop, mese de operaţii, aparat radiologie

mobil, sterilizatoare, etc.

- Clinica de Urologie: - 566.600 lei

- Secţia de Chirurgie I-II, Terapie Intensivă,

Radiologie - 566.600 lei

- Clinica TBC - 27.000 lei

- Clinica de Pediatrie - 10.900 lei

- Secţia de Neonatologie - 6.300 lei

- Clinica de Oftalmologie - 8.600 lei

- Clinica de Boli Infecţioase - 12.200 lei

- Clinica de Oncologie - 195.000 lei

- Clinica de Ortopedie - 378.400 lei

Am efectuat lucrări de reparaţii şi de modernizare

la Spitalul „Gh. Marinescu” din Târnăveni. S-au

executat lucrări la centrala termică, instalaţii elec-

trice, apă, gaz, canalizare, s-a reparat acoperişul, s-au

asfaltat aleile. S-au achiziţionat şi aparate medicale

moderne. Consiliul Judeţean Mureş a contribuit cu

suma de 5.291.741 lei la realizarea investiţiei.

Activitatea Preventoriului TBC Gorneşti a fost

preluată de către Secţia de Preventoriu TBC copiidin cadrul Spitalului Clinic Judeţean, cu sediul în str.

Hunedoara nr. 29 (investiţii de 35.951 lei).

Pentru salvarea vieţii omeneştiÎmpreună cu cele 6 judeţe din Regiunea Centru, am

câştigat un proiect european de 9 milioane de euro

pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor publice şi de

prim – ajutor în situaţii de urgenţă şi dezastre majore.

Prin proiect au ajuns în judeţul nostru 4 autospe-

ciale complexe de intervenţie, descarcerare şi acor-

darea asistenţei medicale de urgenţă, 1 autospecială

pentru lucrul cu apă şi spumă, 1 autospecială pen-

tru descarcerări grele, 1 autospecială de cercetare

nucleară- biologică- chimică – radiologică şi echipa-

mentele pentru dotarea centrului mobil de comandă

şi control.

Aceste autospeciale permit o intervenţie mai rapidă

în situaţii de urgenţă, astfel se reduce timpul de

răspuns de la 48 de minute la 27 de minute în mediul

rural şi de la 25 de minute la 13 minute în mediul

urban. 147 de persoane au beneficiat de instruire.

Ziarul de

Aparatura modernă a spălătoriei Spitalului JudeţeanAparatura veche a spălătoriei Spitalului Judeţean

Direcţiunea Spitalului după renovareDirecţiunea Spitalului înainte de renovare

VI. Multiculturalitatea este valoarea judeţuluiAm finanţat activitatea instituţiilor culturale aflate în subordinea Consiliului Judeţean Mureş(Biblioteca Judeţeană, Muzeul Judeţean, Ansamblul

Artistic Profesionist „Mureşul”, Teatrul de Copii şi Ti-

neret „Ariel”, Palatul Culturii, Filarmonica de Stat, Re-

vistele Vatra şi Lato, Centrul Judeţean pentru Cultură

Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş).

Am modernizat clădirile în care funcţionează instituţiile

de cultură şi am construit sedii noi. Exemple:

Am asigurat o nouă sală de repetiţii pentru An-samblul Artistic Profesionist „Mureşul” în Târgu-

Mureş, str. Revoluţiei nr. 45. Valoarea investiţiei se

situează în jurul sumei de 300.000 lei. Am elaborat

proiectul de reabilitare a întregii clădiri, valoarea aces-

teia fiind estimată la 4.465.953 lei.

În curând Teatrul de Copii şi Tineret „Ariel” se va

muta într-un sediu complet renovat, pe str. Poligrafiei

nr. 4, fostul cinematograf „Pitic” din Târgu-Mureş,

unde am creat unul dintre cele mai moderne teatre

de gen din Europa, atât ca arhitectură, construcţie

cât şi ca dotări.

În corpul de clădire vechi şi cel nou alipit am realizat

o scenă mare şi una mică, mini-hol, acces public la

sala studio, spaţiu expoziţional, sală proiecţie filme

de artă, librărie-cafenea, mini-sală de conferinţe, săli

de creaţie, garderobe, cabine pentru actori, vestiare,

birouri, sală de mişcare (pantomimă), camere de

oaspeţi. Se amenajează totodată şi o scenă în aer liber,

de circa 42 m2.

Valoarea investiţiei depăşeşte 7.800.000 lei.

Am reabilitat spaţiile interioare ale Bibliotecii Jude-

ţene şi ale filialelor, am inaugurat secţia de interneta Bibliotecii Judeţene şi sediul American Corner (centru de informare şi de resurse, dotat cu materiale

audio-vizuale şi cărţi în limba engleză despre cultura

şi civilizaţia americană).

Am reînnoit spaţiul în care funcţionează Biblioteca Copiilor, investiţia se ridică la suma de 336.506 lei.

Montăm un lift la Biblioteca Judeţeană. Acesta va

funcţiona pe 5 nivele şi va deservi atât vizitatorii Bi-

bliotecii cât şi pe cei ai Palatului Culturii. Prin această

investiţie (270.000 lei) oferim un real sprijin vârstnicilor

şi persoanelor cu dizabilităţi în a avea acces la spaţiile

expoziţionale ale Muzeului şi la sălile bibliotecii.

Am continuat restaurarea Palatului Culturii din Târ-

gu-Mureş. Valoarea lucrărilor executate până acum

depăşeşte 2 milioane lei. Principalele categorii de lucrări

sunt: am restaurat vitraliile deosebit de valoroase din

Sala Mică, Sala de Oglinzi şi din hol (în total 58 m2)

– 87.378 lei, am restaurat mobilierul original din Sala

de Oglinzi - 366.000 lei, am efectuat lucrări de reparaţii

generale la Sala Mică (valoare lucrări 208.925 lei) şi la

scena mare (35.200 lei). Am modernizat reţeaua de

apă, canalizare şi sistemul de încălzire (valoarea lucrării

la instalaţia de încălzire este de 809.388 lei).

Au început lucrările în holul principal şi casa scării:

reparaţii la elementele de marmură la cele 2 scări şi

balustradele din marmură, refacerea tencuielilor şi

zugrăvelilor interioare, instalaţia electrică (valoare

estimata 1.100.000 lei).

Am continuat restaurarea clădirii Bibliotecii Teleki-Bolyai. Lucrările executate până acum depăşesc

suma de 3 milioane de lei. Am executat lucrări de

restaurare ample la aripa dreaptă a clădirii şi am ter-

minat lucrările de reparaţii generale la aripa stângă.

Şi curtea interioară îşi recapătă frumuseţea în urma

lucrărilor de amenajare.

Am continuat restaurarea Palatului Administrativ.De această dată holul şi picturile murale secesioniste

şi-au recăpătat strălucirea de odinioară, de la începu-

tul secolului. Am consolidat bolta de la intrare, terasa

situată deasupra intrării, am recondiţionat pardoseala

din marmură. Lucrările au costat în jur de 1.000.000 lei.

Am reparat şi restaurat parţial interiorul Muzeuluide Etnografie din Piaţa Trandafirilor nr. 11. Am

reînfiinţat vechea sală de bal, unde am creat spaţiu de

expoziţie şi de conferinţe. Lucrările de reparaţii sunt

în curs de desfăşurare.

Am început un program de modernizare a clădirii noi a Muzeului de Ştiinţele Naturii - partea de depozite

şi garaje aflate în curte. Clădirea construită în anii 90

a fost lărgită şi supraetajată, s-a reparat parterul şi în

parte etajul I. Prin această investiţie am creat una dintre

cele mai moderne clădiri de muzeu la nivel naţional.

Am elaborat proiectul de reabilitare a clădirii vechia Muzeului de Ştiinţele Naturii. Proiectul a fost inclus

în lista de așteptare a Agenţiei de Dezvoltare pentru a

obţine fonduri europene nerambursabile.

Am executat lucrări de reparaţii semnificative la

clădirea Muzeului de Istorie şi Arheologie din

Cetatea Medievală Târgu-Mureş, fostul Centru de re-

crutare. Clădirea are o suprafaţă utilă de 1350 m2, din

care s-a renovat 500 m2, iar 300 m2 sunt folosiţi pentru

expoziţii temporare. Valoarea investiţiilor în perioada

2008-2011 se ridică la 1.063.346 lei, din care 300.000

lei au fost alocaţi de la Ministerul Culturii. Am mo-

dernizat şi restaurat parterul clădirii (săli expoziţionale,

coridoare, sistem de iluminat, reţea de apă şi canalizare,

tâmplărie, etc.). A fost reamenajată vechea temniţă a

oraşului, care datează din secolul XVII. Pentru vizitarea

temniţei a fost construită o scară separată şi un spaţiu

de vizitare, iar interiorul temniţei a fost iluminat şi aco-

perit cu sticlă pentru a fi vizibil şi de sus. Am deschis

magazinul de cadouri şi cafeneaua muzeului, unde se

organizează expoziţii temporare.

Castelul din Gurghiu a fost preluat în administra-

rea Muzeului Judeţean Mureş în scopul renovării şi

utilizării monumentului în scop turistic-muzeal. S-a

elaborat proiectul tehnic şi studiul de fezabilitate

pentru modernizarea clădirii.

Am inaugurat Galeria Permanentă de Artă Ro-mânească Modernă în Palatul Culturii. Deschiderea

galeriei a fost apreciată de către presa mureşeană de

limba română ca fiind cel mai important eveniment în

viaţa culturală a municipiului şi a judeţului în anul 2011.

În vederea conservării multiculturalităţii în judeţ, am spri-jinit activitatea organizaţiilor culturale mureşene.

Prin intermediul proiectelor, am alocat 1.504.000 lei pen-

tru organizaţiile culturale non-profit din judeţ.

Continuare în pagina 10

9

Împreună, executivul şi delibera-tivul, am fost o echipă puternică, indiferent de culoarea politică. Cu toţii am avut un singur scop, acela de a sluji interesele tuturor locuitorilor din judeţul Mureş

VII. Sprijinim investitorii noi 1. Aeroportul „Transilvania” - Valoarea investiţiilor şi reparaţiilor în

perioada 2008-2011 este de 54.838.108 lei.

Am elaborat proiectul pentru extinderea pistei de decolare-aterizare.

Proiectul are o valoare de peste 38 milioane euro şi a fost înaintat

în septembrie 2011 la Autoritatea de Management POS Transporturi

pentru obţinerea finanţării din fonduri europene.

Am modernizat echipamentele de balizaj luminos, stâlpii frangibili şi

instalaţiile electrice aferente, echipamentele centrale de monitorizare,

semnalizare şi control.

Am dotat aerogara cu benzi colectoare şi transportatoare de bagaje,

am achiziţionat scară pentru pasageri, echipamente multifuncţionale

de deszăpezire, autobuze de platformă, echipament follow-me, elec-

trocar

Am înfiinţat terminalul NON-SCHENGEN pentru ca Aeroportul

„Transilvania” să poată primi pasageri în regim internaţional. Era ne-

voie să modificăm constructiv şi funcţional partea stângă a clădirii,

suprafaţa reamenajată fiind de 230 m2. Terminalul NON-SCHENGEN

are o suprafaţă de 465 m2 şi o capacitate de 150 pasageri.

Am extins clădirea din partea dreaptă şi am reorganizat constructiv

şi funcţional o suprafaţă de 400 m2, astfel încât să se asigure o mai

bună comunicare între corpurile de clădire construite în etape diferite.

Am elaborat proiectul pentru extinderea cu 250 m2 a părţii din faţa

aerogării, prin construirea unei structuri la nivelul parterului pe toată

lungimea spaţiului public de recepţie al pasagerilor. Această lucrare

este necesară datorită diversificării rutelor şi creşterii numărului de

pasageri, astfel că spaţiile de aşteptare şi cele destinate operaţiunilor

de check-in au devenit neîncăpătoare. Suma prevăzută în acest sens

este de 2.173.327 lei, procedura de achiziţie este în curs.

Am elaborat studiul de fezabilitate şi proiectul pentru construirea zo-

nei cargo. Această investiţie este parte a unui proiect complex, a cărei

valoare este 195.158.950 euro,

S-a diversificat oferta operatorilor low-cost către destinaţii din Europa:

Londra, Barcelona, Madrid, Roma, Dortmund, Milano, Budapesta.

2. Sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii La Parcul Industrial „Vidrasău” s-a realizat Incubatorul de afaceri, unde

23 de întreprinderi mici şi mijlocii nou înfiinţate îşi desfăşoară activita-

tea în spaţii dotate cu utilităţi, mobilier, echipamente IT şi de comuni-

care şi beneficiază de servicii de consultanţă de specialitate.

Valoarea proiectului este de 3.800.000 lei, din care valoarea

nerambursabilă 1.650.000 lei (investiţie şi sprijin financiar acordat

firmelor incubate) şi se finanţează prin Programul Naţiunilor Unite

pentru Dezvoltare. Este un real succes faptul că din cifra totală de

afaceri a firmelor incubate în cele zece incubatoare de afaceri similare

la nivelul României, jumătate este realizată de către o firmă aflată în

incubatorul nostru de afaceri.

3. Noi oportunităţi de muncă în mediul rural prin TELEWORKAm înfiinţat 2 telecentre – unul în Corunca, altul în satul Periş,

comuna Gorneşti, unde tineri şomeri, cu vârste între 18-35 ani,

proveniţi din mediul rural au posibilitatea să lucreze prin interme-

diul oportunităţilor oferite de noile tehnologii ITC şi a telemuncii. La

cursurile de formare profesională au participat 159 de tineri şomeri,

din rândul cărora se vor selecta cei 30 de persoane care vor lucra în

cele 2 telecentre. Valoarea proiectului este de 1.669.306 lei, din care

contribuţia Consiliului Judeţean Mureş este de 39.153 lei.

4. Am elaborat strategia de dezvoltare a ASOCIAŢIEI „ZONA METROROLITANĂ TÂRGU-MUREŞ”. Fondurile necesare realizării

-279.551 lei- au fost asigurate din fonduri europene nerambursa-

bile. Atribuţiile de preşedinte ale Asociaţiei sunt exercitate de către

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.

Ziarul de

10 www.zms.ro

Acest material este o prezentare succintă a activităţii echipei manage-

riale şi a funcţionarilor publici din aparatul Consiliului Judeţean Mureş

din perioada 2008-2012, care doresc ca judeţul nostru să progreseze.

Echipa de la Consiliul Judeţean Mureş este formată din specialişti cu o

ţinută morală şi profesională, cu o pregătire adecvată, care an de an

sunt gata să facă faţă provocărilor noi.

Pentru mine, ca preşedinte, este o reală plăcere că am avut sprijinul

colegilor mei, pentru care le-am mulţumit la fiecare bilanţ. La şedinţa

ordinară a Consiliului Judeţean din data de 26 aprilie 2012, am avut

pe ordinea de zi Proiectul de hotărâre privind aprobarea contului de

execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2011, care a fost

votat în unanimitate de consilierii judeţeni. Mulţumesc din tot sufletul şi

consilierilor judeţeni pentru colaborarea şi contribuţia lor la dezvoltarea

judeţului Mureş. Împreună am luat decizii, care au dus la modernizarea

infrastructurii de transport, apă, canalizare, la modernizarea spitalelor

şi a imobilelor aflate în proprietatea judeţului. Împreună, executivul şi

deliberativul, am fost o echipă puternică, indiferent de culoarea politică.

Cu toţii am avut un singur scop, acela de a sluji interesele tuturor

locuitorilor din judeţul Mureş, judeţ aflat în inima Transilvaniei, plin de

frumuseţi naturale, de oameni deosebiţi, cu o comunitate multietnică

şi multiculturală, care trăieşte alături în echilibru.

Lokodi Edita Emőke Preşedinte, CJ Mureş

Deschiderea Târgului ONG-urilor

11

VIII. Oferte turisticeComplex de agrement şi sport pentru iubitorii sporturilor cu motorPrin intermediul proiectului „Parc auto pentru spor-turi cu motor” se va realiza un complex de agrement

şi sport pentru iubitorii sporturilor cu motor pe terito-

riul localităţilor Ungheni şi Sânpaul din judeţul Mureş.

Se va realiza un circuit de viteză cu lungime totală de

3,7 km, precum şi lucrări aferente: drum de acces (DJ

151B – Parc auto), lucrări de protecţie şi siguranţă, 11

boxe duble, tribună, restaurant, depozite, centru de in-

formare, etc.. Valoarea totală a investiţiei este de peste

55 milioane lei şi se realizează parţial din fonduri eu-

ropene nerambursabile. Lucrările au început în cursul

lunii septembrie 2011.

Promovarea potenţialului turistic al judeţului MureşÎn scopul valorificării potenţialului turistic al judeţului,

realizăm materiale de promovare a judeţului:

3.000 de DVD-uri, 9.000 de broşuri, 18.000 de pliante

şi 3.000 de afişe. Materialele se elaborează în cadrul

proiectului „Promovarea judeţului Mureş” în şase

limbi: română, maghiară, engleză, franceză, germană şi

italiană. Scopul nostru este valorificarea resurselor tu-

ristice culturale şi naturale din judeţ, cu accent pe eco-

turism şi turismul rural, turismul religios, turismul bal-

near şi cel cultural. Valoarea proiectului este de 623.720

lei, din care finanţare nerambursabilă europeană de

431.200 lei, cofinanţarea judeţului fiind de 8.800 lei.

Cetăţile şi bisericile monument din judeţul Mureş

au fost incluse în circuitul turistic al judeţului. Prin

programul Ministerului Dezvoltării Regionale şi

Turismului s-a realizat semnalizarea monumentelor

istorice din comune şi oraşe – muzee, fortificaţii,

castele, centre istorice. Indicatoarele sunt amplasate

pe drumurile principale de circulaţie.

Am sprijinit activitatea Asociaţiei Judeţene de Tu-rism Mureş. Atribuţiile de preşedinte ale Asociaţiei

sunt exercitate de către Preşedintele Consiliului

Judeţean Mureş.

Linia ferată îngustă a fost transferată din patrimoni-

ul Ministerului Transporturilor la Direcţia de Drumuri

Braşov şi a fost dată în concesiune unei firme par-

ticulare. Din această cauză pe acest traseu a devenit

imposibilă realizarea proiectului de construire a pistei

pentru biciclişti.

Activitatea Serviciului Salvamont s-a extins şi asu-

pra salvărilor din peşteri, astfel că structura aflată în

subordinea Consiliului Judeţean Mureş se numeşte

SERVICIUL PUBLIC JUDEŢEAN SALVAMONT – SALVASPEO, având 20 de membrii.

Am omologat în judeţul Mureş 42 de trasee turis-

tice. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a

omologat traseele turistice din zona Târgu-Mureş, So-

vata, Munţii Gurghiului şi Călimani. Descrierea traseului,

harta tridimensională, lugimea şi diferenţa de nivel pot

fi vizionate pe site-ul www.salvamontms.ro. Marcarea

traseului a fost realizată de echipa Salvamont-Salvaspeo

Mureş, care execută şi lucrările de întreţinere a traseelor.

Fondurile au fost asigurate din bugetul judeţului.

IX. În parteneriat suntem mai puterniciAm colaborat cu organizaţiile neguvernamen-

tale pentru derularea unor programe comune. În

fiecare an am alocat fonduri pe bază de proiecte

organizaţiilor culturale, sociale, sportive şi pentru

culte. Fondul alocat anual în acest scop depăşeşte

1.600.000 lei.

X. Investim în dezvoltarea resurselor umane Am implementat sistemul legislativ managerial public la Consiliul Judeţean şi la cele 17 instutuţii

subordonate, printr-un proiect finanţat din fonduri

europene. Am realizat un cadru managerial informa-

tizat, care contribuie la creşterea eficienţei activităţilor

de conducere şi la asigurarea legalităţii activităţilor de

management public. 109 cadre de conducere, impli-

cate în procesul decizional, au fost instruite în folo-

sirea acestui sistem informatizat.Valoarea proiectului

a fost de 594.167 lei.

XI. Centrul Europe Direct Centrul Europe Direct Mureş din cadrul Consiliului

Judeţean Mureş se adresează persoanelor care doresc

să obţină informaţii despre Uniunea Europeană.

Personalul specializat de la Centru oferă informaţii,

consiliere, asistenţă cu privire la legislaţia, politicile,

programele şi oportunităţile de finanţare ale Uniunii

Europene.

Centrul Europe Direct organizează anual o serie de

activităţi de informare pentru copii şi tineret la sediul

din str. Enescu nr. 2 sau în instituţii şcolare. În parte-

neriat cu organizaţii neguvernamentale, organizăm

evenimente în aer liber, cum ar fi Ziua Pământului

– Critical Mass, Ziua Europei, Săptămâna Mobilităţii,

seminarii, mese rotunde, toate având ca obiectiv

principal diseminarea informaţiei europene în rândul

mureşenilor.

XII. Alte realizări Am realizat lucrări de reparaţii generale în clădirea fostului hotel Parc, unde spaţiile modernizate vor

avea o nouă destinaţie. La subsol va fi spaţiu de arhi-

vare şi depozit de cărţi, la parter se va amenaja Biblio-

teca dotată cu cărţi străine cu 6 cabinete multimedia

izolate fonic şi Biblioteca de ştiinţe administrative şi

juridice. Tot aici va fi un cabinet de lectură şi studiu

individual, Centrul de Informare Comunitară, Centrul

de Marketing si comunicare cu presa şi Centrul Mul-

timedia al Bibliotecii. La etajul I şi II se vor amenaja 38

de birouri, iar la etajul III vor fi amenajate 7 birouri şi 8

spaţii de cazare. Valoarea investiţiei este de 3.817.000

lei şi se realizează din bugetul Consiliului Judeţean.

Am sprijinit autorităţile locale să înfiinţeze şi să modernizeze săli şi terenuri de sport din fonduri

de la Guvern. În 21 de localităţi s-au înfiinţat terenuri

de sport, în 30 de localităţi s-au construit săli de sport,

în 8 comune s-au modernizat bazele sportivele.

Au fost amenajate noi spaţii verzi din Fondul de Me-

diu al Guvernului. Au fost amenajate şi extinse parcuri

în mai multe localităţi din mediul urban şi rural.

Consiliul Judeţean Mureş coordonează şi sprijină activitatea autorităţilor locale, le acordă consultanţă de specialitate şi colaborează în elaborarea proiectelor

Ziarul de

12 www.zms.ro

Alegerile locale din 10 iunie 2012 au, pen-tru Târgu-Mureş, o semnificaţie aparte: târgumureşenii au de ales între renunţarea la un trecut care planează încă asupra viitorului oraşului sau mentinerea în tipa-rele unei mentalităţi care, de 20 de ani, ne ţine prizonierii unui destin mediocru.

S-ar putea ca mulţi dintre cei care citesc aceste

rânduri să aibă sentimentul că urmăresc să pun

în discuţie, ca să zic aşa, aspectele etnice ale politi-

cii târgumureşene. În mod poate surprinzător, voi

spune că tocmai aceste aspecte ar trebui să fie

primele pe care alegătorii târgumureşeni au datoria

de a le arunca în lada de gunoi a istoriei. Fie şi numai

pentru că trăim în secolul XXI. Fie şi numai pentru

că democraţiile cu adevărat funcţionale, construite

pe principiile participării şi reprezentării, ne spun

un lucru esenţial: diferenţele reprezintă factorul de

coeziune al lumii moderne, diversitatea este liantul

societăţii, iar nu omogenitatea. O societate omogenă,

fără diferenţe, e o societate autoritaristă. O societate

a diversităţii este una a toleranţei şi pluralismului.

Democraţia începe cu momentul în care am înţeles

şi acceptat faptul că vecinul meu nu este ca mine, că

este diferit de mine, că gândeşte ALTFEL, şi că tocmai

diferenţa dintre mine şi el face posibilă convieţuirea. Orice

democraţie se construieşte pe reguli clare, iar regulile tre-

buiesc acceptate şi respectate de membrii societăţii.

Dincolo de aceste sublinieri, trebuie spus că nu de-

spre aceste aspecte vreau să vorbesc. Voi vorbi de-

spre transparenţă, despre modul cum se aplică de-

cizia administrativă în viaţa publică şi mai ales, despre

ceea ce ar trebui să însemne un ales local – indiferent

dacă este vorba despre primar, viceprimar sau con-

silier local.

Ce înseamnă transparenţa actului de decizie?

Dacă discutăm despre transparenţa unui act de

decizie, atunci aceasta nu se poate realiza decât

dacă sunt îndeplinite două condiţii esenţiale. Prima

este respectarea legii transparenţei publice care să

impună transparenţa ca principiu de performanţă

managerială la nivelul administraţiei publice locale,

indiferent că vorbim despre consiliul judeţean, con-

siliul local sau primărie. A doua condiţie ţine de

aplicarea legii. Atâta vreme cât nimeni nu ia măsuri

împotriva celor care încalcă principiul transparenţei

să nu ne mire că transparenţa rămâne un simplu

slogan de campanie. Din punctul meu de vedere

transparenţa decizională pentru a fi efectivă presu-

pune existenţa a două aspecte indisolubil legate: A)

Transparenţa actului decizional – adică modul de lu-

are a deciziei, în care cel afectat de o decizie trebuie

să ştie cine, cum, de ce, în ce scop a fost luată decizia;

B) Transparenţa bugetării deciziei – adică modul de

aplicare a deciziei și mai ales, modul de finanţare a

aplicării deciziei. Potrivit normelor democratice, de-

cidentul trebuie să pună la dispoziţia cetăţeanului în

mod transparent şi complet sursele de finanţare, cos-

turile pe etape si unităţi, direcţionarea banilor, modul

de selectare a executanţilor care aplică decizia sub

aspect contractual, etc.

Dacă una din cele doua componente e viciată, se

poate spune ca transparenţa nu există sau e viciată.

Bugetarea este aspectul cel mai important, deoarece

dacă este făcută transparent, atunci oferă imaginea

exactă a performanţelor reale ale unui administrator.

În general, azi decidentul oferă cetăţeanului impresia

transparenţei prin aceea că explică modul de luare a

deciziei, scopul deciziei, însă uită aspectele bugetare,

adică uită să explice cum se cheltuie banul public

destinat acoperirii deciziei, ceea ce face ca cetăţeanul

să nu aibă criterii de evaluare în ceea ce priveşte

performanţele reale ale decidentului.

Târgu Mureşul faţă în faţă cu viitorul şi cu trecutul

Revenind la Târgu Mureş şi la alegerile locale din 10

iunie. De 20 de ani, în oraşul nostru, administraţia

publică locală se joacă de-a democraţia şi de-a

transparenţa, dacă îmi este permisă o asemenea licenţă.

De 20 de ani, democraţia târgumureşeană nu a produs

decât judecăţi şi comportamente de tipul „majoritate/

minoritate”. Aceste judecăţi, profund negative, nu au

nimic de a face cu logica democraţiilor europene, con-

solidate pe idea diversităţii şi pluralismului. În loc să ne

punem întrebarea dacă într-adevăr, cetăţeanul decide,

noi ne întrebăm în permanenţă dacă decide majori-

tatea sau dimpotrivă minoritatea. Sub masca acestei

dileme false, transparenţa, ca atribut fundamental al

democraţiei, este literalmente pulverizată, iar efectul

direct şi vizibil, dincolo de stagnarea economică,

socială, culturală a oraşului, este dat de supremaţia gru-

purilor de interese care îşi fac din discursul întemeiat

pe binomul „majoritate-minoritate” un titlu de glorie,

iar din transparenţă un act de demoagogie publică.

În fapt, cetăţenii trebuie să înţeleagă trei lucruri: A) un

bun ales local, de pildă un bun primar, e unul care face

cu 10 lei ceea ce altul face cu 100 de lei; B) un bun ales lo-

cal nu vorbeşte în termenii „majoritate-minoritate”, deo-

arece aceşti termeni sunt străini actului administrativ; un

bun ales local vorbeşte doar în termenii transparenţei

şi evident, în termenii competenţei profesionale; C)

de 3 cicluri electorale, în numele unor judecăţi de tip

„majoritate-minoritate”, oraşul nostru este monedă de

schimb în înţelegerile politice. Înţelegeri politice care

pot fi rezumate, în opinia mea, în următoarea expresie:

„majoritatea ia oraşul, iar minoritatea ia judeţul”. Culmea

este că aceste înţelegeri, care nu au nimic în comun cu

democraţia, cu calitatea vieţii tîrgumureşeanului minori-

tar sau majoritar, se încheie mereu între aceeaşi actori,

ce aparţin unei părţi a elitelor politice şi administrative locale şi judeţene, mereu aceeaşi de 3 mandate. Iar pe 10 iunie 2012, tîrgumureşenii vor proba dacă au înţeles sau nu că, majoritari şi minoritari deopotrivă, trebuie să

ieşim din logica strâmtă şi păguboasă a demagogiei şi să

intrăm, în sfârşit, pe terenul dificil, dar plin de perspec-

tive reale, al democraţiei.

Ionela Ciotlăuş,Candiat pentru Consiliul Local Târgu-Mureș

Democraţia începe cu momentul în care am înţeles şi acceptat faptul că vecinul meu nu este ca mine, că este diferit de mine, că gândeşte ALTFEL, şi că tocmai diferenţa dintre mine şi el face posibilă convieţuirea

De 20 de ani, democraţia târgumureşeană nu a produs decât judecăţi şi comportamente de tipul „majoritate/minoritate”. Aceste judecăţi, profund negative, nu au nimic de a face cu logica democraţiilor europene, consolidate pe idea diversităţii şi pluralismului.

Transparenţa decizională, cheia unei bune administraţii locale

13

Reporter: Cum aţi descrie experienţa acumulată în cele două mandate la cârma comunei Chiherul de Jos?Emanoil Hurdugaci: Dacă e să vorbim de experienţă în

administraţie, eu lucrez în administraţie din 1975. În acest

domeniu am acumulat experienţă continuu, motiv pentru

care pot să îmi dau seama ce a însemnat administraţia de

stat înainte de 1989 şi cu atât mai mult cea de după 1990.

Această experienţă m-a ajutat în cei 8 ani de când sunt pri-

mar să i-au deciziile cele mai bune, pentru locuitori şi bunul

mers al administraţiei.

Rep.: La capitolul investiţii cum se prezintă Chiherul de Jos? E.H.: Am două mandate de primar şi realizările mele au

avut o continuitate frumoasă şi pot să vă spun că mă

declar mulţumit de ce am reuşit să implementez până

acum. Dacă ar fi să amintesc câteva dintre realizările

mele aş menţiona sediul nou al primăriei din Chiheru

de Jos, care a fost dată în folosinţă în 2006 şi despre care

la aceea vreme prefectul Ciprian Dobre l-a considerat

cel mai frumos din întreg judeţul Mureş. Sunt mândru

că am reuşit să introduc reţeaua de apă potabilă de la

Sovata în Chiherul de Jos şi de Sus din fonduri Euro-

pene, iar la Urisiu de Jos şi Urisiu de Sus avem introdusă

apa menajeră prin cădere din fonduri proprii. Aici e

bine de ştiut că locuitorii nu plătesc nici un leu pen-

tru apa consumată. În ceea ce priveşte infrastructura

m-am axat pe asfaltarea a drumului de legătură dintre

centrul comunei şi satele aparţinătoare. Sunt foarte

mulţumit de asfaltul de pe drumul de la Urisiu de Jos

până la Chiherul de Sus, plus de încă 4 km de asfalt.

Totodată am reuşit să facem un drum practic nou între

Chiherul de Sus, între văi şi Fânaţe, pe o lungime de

10 km şi am reabilitat drumul care face legătura între

Urisiu de Sus, Fânaţe pe o distanţă de aproape 10 km.

E important de precizat că am reuşit să asfaltez pen-

tru prima dată din venituri proprii primul tronson din

Urisiul de Sus pe suprafaţa localităţii în toamna anu-

lui 2011. Am reabilitat cele două cimitire din comună

şi am schimbat circa 100 de cruci aprţinând eroilor

căzuţi pentru apărarea patriei în ultimul Război Mon-

dial şi am pavazat cimitirul cu mozaic. Puţină lume ştie

că primăria deţine două cabane la Câmpul Cetăţii cu

care facem turism pentru turişti români şi străini şi care

aduc un venit bun primăriei.

Rep.: Spuneţi-ne un proiect de viitor în cazul în care veţi câştiga un nou mandat de primar?E.H.: Proiectul principal care mi l-am propus este fi-

nalizarea asfaltării drumului de legătură între Urisiu şi

Chiher şi o să mă zbat să pot să introduc reţeaua de

canalizare. Am avut un proiect câştigat în acest sens pe

măsura 322: “Canalizare menajeră şi staţie de epurare

pentru localităţiile comunei Chiherul de Jos” care a fost de-

clarat eligibil dar nefinanţabil iar acum îl vom repune pe rol

pentru dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază

pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a

moştenirii rurale.

”Comuna are nevoie de continuarea proiectelor”

Hurdugaci:

Emanoil Hurdugaci primarul din Chiheru de Jos de 8 ani vrea să continue dezvoltarea comunei începută în primele două mandate. Asfaltare, apă, canalizare, modernizarea obiectivelor importante ale comunei sunt doar câteva dintre proiectele pe care le-a realizat sau urmează să le implementeze în localitate. Pentru a putea termina munca începută, actualul edil are nevoie de un nou mandat la cârma administraţiei locale.

Reporter: Cum considerţi experienţa acumulată în cei 12 ani în funcţia de primar la cârma comunei Deda ?Lucreţia Cadar: Experienţa acumulată e una vastă

şi care m-a ajutat să transform Deda într-o comună

frumoasă şi cu mari perspective de a readuce tine-

retul acasa din străinatate. În administraţie, fără

experienţă şi fără continuitate nu poţi face nimic

concret pentru locuitorii comunei în care locuieşti Eu

după 12 ani aflaţi la cârma acestei comune ştiu cine

sunt, ce vreau şi ce pot să fac pentru Deda şi faptele

nu îmi contrazic vorbele. Experienţa înseamnă obi-

ective de investiţii materializate în drumuri, reţea de

apă, canalizare, staţie de epurare, sală de sport, bază

sportivă, şcoli şi cămine modernizate, iluminat pu-

blic modern şi economic implementat sau Centru de

Evidenţă a Persoanelor, SMURD, Centru Social, Cen-

tru Regional pentru Situaţii de Urgenţă sau de Poliţie

toate funcţionale în Deda.

Rep.: La capitolul investiţii cum se prezintă comuna?L.C.: Fără modestie suntem la cel mai înalt nivel de pe

Valea Mureşului din punctul acesta de vedere. Mo-

mentan investim în realizarea a 3 km de trotuare, în

asfaltarea a 7 km de drumuri comunale şi extinderea

reţelei de canalizare pe 2 km. Acestea vor fi urmate

de realizarea canalizării în celelalte sate ale comunei şi

asfaltarea drumurilor din aceste sate.

Rep.: Care este unul dintre cele mai importante pro-

iecte pe care vi le-aţi propus să îl faceţi dacă mai câştigaţi un mandat?L.C.: Cel mai important ar fi să realizez un Complex Tu-

ristic care să cuprindă o pensiune turistică şi un ştrand

pentru tineret. Toate acestea în apropierea sălii de sport

situate la intrarea în comună. E păcat să nu fructificăm

această oportunitate, mai ales când proiectele acestea

se vor realiza cu fonduri Europene în proporţie de 85%.

Rep: Cât de important este ca în comuna Deda să existe o continuitate a proiectelor începute?L.C.: E foarte importantă continuitatea pentru că,

în 2004 fiind viceprimar, mi-a fost mult mai sim-

plu să conştientizez priorităţile de care avea nevoie

comuna Deda. Unui începător în administraţie îi

trebuie cel puţin doi ani pentru a se acomoda şi a

înţelege funcţionare la parametrii optimi ai muncii în

administraţie. Continuitate înseamnă investiţii rea-

lizate până la final, nu blocarea unor proiecte datorită

unor orgolii de conjunctură politică. Consider că am

alături mine oameni din comuna Deda, pentru ceea

ce am reuşit să realizez în ultimi 8 ani ca şi primar

pentru onestitatea şi respectul cu care mi-am tra-

tat colaboratorii sau consătenii şi toate acestea mă

îndreptăţesc să sper că voi fi omul potrivit la locul

potrivit care va asigura continuitatea ca primar în

Deda, pentru noi proiecte pe raza comunei şi finaliza-

rea celor aflate în derulare.

Cadar: ”Ştiu cine sunt, ce vreau şi ce pot să fac pentru Deda”

Primarul Lucreţia Cadar este candidatul cu cele mai mari şanse în lupta pentru fotoliul de primar al comunei Deda. De profesie contabil, lucrează de mai bine de 12 ani în administraţia locală şi are un mandat de viceprimar şi două de primar în comuna natală. Vrea să câştige pentru a treia oară cea mai importantă funcţie din comună pentru că vrea să continue modernizarea localităţii.

Pagină realizată de Robert MATEI şi Ştefan BRUMAR

Ziarul de

14 www.zms.ro

Reporter: Veţi candida la alegerile locale din 2012?Teodor Giurgea: Ca să fiu sincer, nu sunt hotărât,

am zis iniţial că nu mai candidez pentru că am în

spate 16 ani de administraţie locală şi e timpul să las

locul unor colegi mai tineri. Însă în urmă cu câteva

zile domnul viceprimar Claudiu Maior mi-a solicitat

să îmi depun candidatura pentru un nou mandat de

consilier judeţean. Astfel, mi-am depus candidatura

şi sunt la dispoziţia partidului. Am mare încredere în

tineri pe care mi-a plăcut şi îmi place să îi promovez,

în special dacă demonstrează seriozitate şi valoare.

Rep.: Veţi fi pe un loc eligibil?T.G.: Chiar nu mă interesează acest aspect. Dacă

sunt pe un loc eligibil este posibil să ajung consilier

judeţean, iar dacă sunt mai în spate pe listă voi face

tot ce îmi stă în putinţă să susţin tineretul. Repet,

sunt la dispoziţia partidului.

Rep.: Daţi-ne, vă rog, câteva exemple…T.G.: Mulţi dintre tinerii pe care i-am susţinut mi-au

mulţumit ulterior, inclusiv Eugen Nicolaescu, fostul

ministru al Sănătăţii, mi-a transmis mulţumiri pentru

modul în care i-am învăţat pe tineri să facă politică.

Rep.: Cum au fost bătăliile politice din cei 16 ani?T.D.: Au fost 16 ani foarte plini. Am fost consilier lo-

cal în Ungheni în perioada 1996 - 2000 şi consilier

judeţean între 2000 - 2004. În 2004 am candidat pen-

tru Primăria Târgu-Mureş şi m-am clasat al treilea.

Am fost validat şi în Consiliul Local Târgu-Mureş şi

în Consiliul Judeţean şi după 60 de zile mi-am dat de-

misia din funcţia de consilier local şi am continuat în

Consiliul Judeţean. În 2008 am candidat la Primăria

Ungheni. L-am învins în primul tur pe primarul aflat

în funcţie de 20 de ani şi în turul doi am pierdut la

100 de voturi diferenţă. Am fost, iar, validat atât în

funcţia de consilier local cât şi în cea de consilier

judeţean, alegând-o pe cea de-a doua.

Rep.: Aţi candidat şi pentru Parlament?T.G.: Da, am şi o experienţă de candidat la Par-

lamentul României, unde m-am clasat pe locul

doi după candidatul UDMR, cu un rezultat foarte

bun, de 8.000 de voturi. Poate mai potrivit pentru

mine ar fi o candidatură în acest an la Parlamentul

României într-un colegiu în care am un electorat

foarte bun. Mi s-ar potrivi colegiul pe care astăzi

este deputat Ciprian Dobre, ori colegiul de pe

Valea Gurghiului pentru Senat. În acest sens, sunt

la dispoziţia partidului şi dacă se va considera că

sunt un candidat potrivit, voi candida fie pentru

Camera Deputaţilor, fie pentru Senat.

Reporter: Revenind la cei 16 ani de experienţă în administraţie, care vă sunt cele mai dragi proiecte la realizarea cărora aţi contribuit şi dumneavoastră?T.G.: Au fost foarte multe acţiuni pe care le-am

iniţiat, respectiv susţinut. Îmi amintesc de prima

acţiune la Ungheni, în 1996, când am demarat un

proiect pentru realizarea unui depozit ecologic

în zona unde astăzi se construieşte o pistă pen-

tru sporturi auto. Am susţinut şi proiecte pentru

Aeroport, luarea unor credite de către Consiliul

Judeţean pentru repararea drumurilor judeţene.

Am susţinut şi instituţiile de cultură, sediul nou

de la Teatrul “Ariel” şi Ansamblul “Mureşul”. Sunt

multe proiecte la care am contribuit. De aseme-

nea, în cei 16 ani m-am întâlnit cu foarte mulţi oa-

meni. M-am încăpăţânat să nu ofer mită electorală

mititei şi băutură cum făceau alţi candidaţi, ci am

dus sute de oameni la peste 18 locuri sfinte unde

au avut ocazia să îşi regăsească liniştea spirituală.

Rep.: Care este crezul dumneavoastră în politică şi valorile în care credeţi?T.G.: Crezul meu în politică este o deviaţie a ceea ce e

de fapt crezul meu din administraţie: mi-aş fi dorit fo-

arte mult să ajung în administraţia publică locală prin

concurs şi nu neaparat prin politică. Însă politica de

astăzi mă dezgustă total. Astăzi se face politică între

cele două tabere, între Putere şi Opoziţie, cu pistoa-

lele pe masă. Este ceva de neconceput. Ura viscerală

cu cele două părţi se adresează nu fac bine poporului

şi populaţiei acestei ţări. Din păcate asta e situaţia, pe

care eu nu o îmbrăţişez pentru că nu agreez aseme-

nea atitudini. Mă consider un politician şi un om

echilibrat în general, dar şi în ceea ce priveşte partea

etnică. Cred în oamenii valoroşi şi unul din aceştia,

din punct de vedere politic, este Dorin Florea. Din

punctul meu de vedere este unul dintre cei mai buni

oameni politici ai judeţului, dacă nu chiar cel mai

bun. De asemenea, cred în oameni cum ar fi Ovidiu

Natea şi în elementele tinere din PNL cum ar fi Cipri-

an Dobre.

Rep.: Despre Marius Paşcan ce părere aveţi?T.G.: Este un om literat, deosebit de aşezat, cu un

discurs extraordinar. Îmi place foarte mult şi îi doresc

foarte mult succes şi să ştie că îl susţin în această

candidatură a lui, atât din punct de vedere politic cât

şi moral, ca om.

Alex TOTHalextoth@zi-de-zi.ro

Teodor Giurgea, politicianul care susţine tineriiCoordonator zonal şi membru al Biroului Permanent Judeţean al PDL Mureş, consilierul judeţean Teodor Giurgea este - aşa cum îi place să afirme - unul dintre “veteranii” administraţiei publice locale din judeţul Mureş. Adept al politicii de încurajare a tinerilor, atât la nivel local cât şi pe plan naţional, Teodor Giurgea este tentat să îşi continue cariera la un nivel mai ridicat şi să treacă de la administraţia locală la activitatea de parlamentar.

Inclusiv Eugen Nicolaescu, fostul ministru al Sănătăţii, mi-a transmis mulţumiri pentru modul în care i-am învăţat pe tineri să facă politică.

Astăzi se face politică între cele două tabere, între Putere şi Opoziţie, cu pistoalele pe masă. Este ceva de neconceput. Ura viscerală cu cele două părţi se adresează nu fac bine poporului şi populaţiei acestei ţări.

Matei Alexandru conduce destinele locuitorilor comunei Solovăstru de patru ani cu simt practic, devotament şi onoare. A încercat să fie primarul tuturor locuitorilor comunei, fără a face diferenţe de orientare politică sau etnică. A început modernizarea comunei dar are nevoie de un nou mandat pentru finalizarea proiectelor. Mai multe detalii puteti afla în interviul următor.

Reporter: Cum consideraţi experienţa acumulată în cei patru ani de mandat de primar?Matei Alexandru: În cei patru ani de mandat consider

că am acumulat o experienţă bună, în care am îmbinat

utilul cu plăcutul, pentru a crea ceva constructiv pen-

tru locuitorii din Solovăstru şi Jabeniţa. La început mulţi

locuitori nu mă cunoşteau pentru că eu am locuit în

Reghin timp de 30 de ani şi le-a trebuit o perioadă să

mă cunoască. Dar cred că după ce am finalizat o serie de

proiecte de modernizare a comunei Solovăstru şi după

ce se vor finaliza cele aflate în derulare, comuna va arăta

ca un mic orăşel. Împreună putem să continuăm dez-

voltarea comunei Solovăstru, fără hoţi şi trădători.

Rep.: La capitolul investiţii cum se prezintă comuna?M.A.: La acest capitol stăm foarte bine. Avem reţeaua de

canalizare de apă menajeră pe raza comunei finalizată

în proporţie de 100%, mai aşteptăm doar constructorul

să realizeze recepţia finală. E vorba de un proiect care se

derulează printr-o Hotârare de Guvern, o investiţie de

3,6 milioane de lei. Reţeaua se întinde pe o suprafaţă de

16,2 km şi la care comuna Solovăstru a avut cofinanţare

zero la sută. În mandatul meu s-a finalizat sediul nou ad-

mistrativ al primăriei o investiţie de 8,5 milioane de lei.

Totodată am finalizat şi o grădiniţă în Jabeniţa în valoare

de 6 milioane de lei, un teren de sport cu gazon artifi-

cial în valoare de 1,6 milioane de lei, am realizat garduri

noi la şcolile din Solovăstru şi Jabeniţa, am ridicat un

gard la Căminul Cultural, am refăcut podul de lemn din

Jabeniţa, care face legătura peste Gurghiu în partea de

nord a satului. Dar bineînţeles că asta nu e tot, am făcut

o extindere de reţea electrică în zona Mociar, am reabili-

tat vestiarele terenului de fotbal din Solovăstru a echipei

“Viitorul Jabeniţa” şi am construit o serie de podeţe.

Rep.: Cum vi s-a părut munca în folosul comunităţii în cei 4 ani de primar?M.A.: În cei 4 ani au fost multe momente grele, la în-

ceput dar ne-am mobilizat pentru a rezista în faţa ani-

ilor de criză economică să-i traversăm cu rezultate bune

şi chiar suntem multumiţi de ce am reuşit să realizăm

împreună cu consilierii locali având în vedere contex-

tul economic şi faptul că eu mă aflu într un partid din

opoziţie. M-am străduit şi am adus pentru locuitorii

comunei 35 de milioane de lei să finalizăm canalizarea.

Rep: Ce planuri de viitor aveţi pentru viitorul mandat?M.A.: Pot să vă spun că avem mai multe dar vă exemplific doar

câteva: vrem să reabilităm şcoala din Solovăstru şi să extindem

şi să reabilităm la şcoala din Jabeniţa, care înseamnă un proiect

în valoare de 17 milioane de lei, bani europeni. În Solovăstru

acum e în licitaţie construcţia unei grădiniţe, iar ca şi proiect

în viitorul apropiat avem extindere reţelei de apă şi canal din

zona rromiilor, atât la Solovastru cat şi la Jabeniţa plus ar mai fi

la Jabeniţa de construit un cămin cultural nou.

Au consemnat Robert MATEI şi Ştefan BRUMAR

Primarul Matei Alexandru

”Împreună putem să continuăm dezvoltarea comunei Solovăstru fără hoţi şi trădători”

Reporter: Sunteţi candidatul român cotat cu cele mai mari şanse să câştigaţi Primăria Reghin, care sunt motivele pentru care aţi acceptat să candidaţi?Maria Precup: Pentru că sunt o persoană care

duce la bun sfârşit toate angajamentele pe care şi

le asumă. În anul 2008 mi-am asumat o răspundere

faţă de cetăţenii municipiului Reghin, aceea de a

aduce decizia publică mai aproape de nevoile lor.

Din postura de viceprimar am reuşit realizarea în

parte a acestui deziderat, realizarea deplină a aces-

tui proiect putându-se face doar din postura de

primar. Totodată consider că municipiul Reghin

are nevoie de o abordare nouă privind dezvoltarea

acestuia, o abordare nouă privind stimularea in-

vestitorilor privaţii pentru crearea de noi locuri de

muncă, o abordare nouă privind dezvoltarea infra-

structurii şi a spaţiilor de recreere şi agrement.

Rep.: Aţi pomenit de realizările dumneavoastră din calitate de viceprimar, spuneţi, vă rog, care este ca mai mare împlinire şi cea mai mare neîmplinire din această calitate, după patru ani de mandat.M.P.: Cea mai mare satisfacţia este dată de faptul că

am reuşit îndeplinirea, împreună cu consilierii PSD,

a marii majorităţi dintre promisiunile asumate în

fosta campania electorală. Am revăzut zilele acestea

fluturaşul cu proiectele asumate de PSD Reghin în

campania electorală din anul 2008, constatând cu

bucurie realizarea multora dintre acestea. Mă refer

aici la Zona de Agrement „ Pădurea Rotundă”, asfal-

tarea străzilor şi pavarea trotuarelor, construcţia de

locuinţe sociale, crearea unui adăpost temporar de

noapte, vânzarea garsonierelor din Cart. Salcâmilor,

modernizarea Spitalului Municipal, modernizarea

locurilor de joacă.

Rep.: Şi cea mai mare neîmplinire ?M.P.: Cu regret trebuie să recunosc că nu am reuşit

împiedicarea transferării serviciului de alimentare

cu apă potabilă din subordinea Consiliului Local

Reghin în cea a Consiliului Judeţean Mureş, deşii

împreună cu toţi consilierii PSD am votat împotriva

acestui transfer. Din păcate noi nu am deţinut ma-

joritatea în consiliul local. Consecinţa o cunoaştem

cu toţii, triplarea preţului apei potabile în munici-

piul Reghin.

Rep.: Ce vă propuneţi în cazul în care alegătorii reghineni vă vor acorda încrederea lor pentru Primăria Reghin?M.P.: O administraţie de calitate se poate face doar

privind înspre cetăţenii, important este să ţinem

seama de nevoile, dorinţele şi aspiraţiile acestora în

stabilirea priorităţilor administraţiei publice. La fel

ca şi ei dorim un municipiu în care să avem locuri

de muncă pentru noi şi copii noştri, un municipiu

cu un serviciu medical de calitate, un municipiu

în care noi şi familiile noastre să ne simţim acasă

şi în siguranţă. Împreună cu echipa care îmi stă

alături am identificat zece priorităţi ale municipi-

ului Reghin în ceea ce priveşte locurile de muncă,

acordare de terenuri pentru locuinţe tuturor

tinerilor care solicită, sănătatea, siguranţa publică,

învăţământul, activităţile pentru tineret, parcuri şi

locuri de joacă, transportul public, mediu şi nu în ul-

timul rând activităţile de agrement. Toate acestea sunt

cuprinse în programul Uniunii Social Liberale pentru

municipiul Reghin, proiecte pe care le vom prezenta

în detaliu odată cu startul în campania electorală.

Rep.: Ce calităţi vă recomandă pentru funcţia de primar al municipiului Reghin?M.P.: Cred că unui un om politic recomandarea

i-o dau faptele şi activitatea acestuia. Nominaliza-

rea mea drept candidat din partea unei alianţe de

partide politice, cuprinzând majoritatea partide-

lor româneşti, este dovada recunoaşterii activităţii

şi capacităţii mele de gestionare a problemelor

reghinenilor. Importantă este de asemenea capaci-

tatea de a asculta şi înţelege problemele şi dorinţele

oamenilor, capacitatea de a coborî în stradă alături

de el pentru că doar aşa poţi să înţelegi cea ce e

important pentru colectivitate.

Au consemnat Robert MATEI și Ștefan BRUMAR

Maria Precup: „O administraţie de calitate se poate face doar privind înspre cetăţeni”

O persoană puternică, ambiţioasă şi mereu deschisă faţă de cetăţenii care îi cer sprijinul, aceasta este imaginea candidatului Uniunii Social Liberale pentru Primăria municipiului Reghin - Maria Precup. Primul lucru sesizat în momentul în care intri în cabinetul ei a fost mulţimea de cetăţeni care aşteptau cu speranţă la uşa cabinetului. Întrebată dacă sunt mereu aşa de multe persoane, Maria Precup a zâmbit cu amabilitate spunând că astăzi e o zi mai uşoară.

Municipiul Reghin are nevoie de o abordare nouă privind dezvoltarea acestuia, o abordare nouă privind stimularea investitorilor privaţii pentru crearea de noi locuri de muncă, o abordare nouă privind dezvoltarea infrastructurii şi a spaţiilor de recreere şi agrement.

Împreună cu echipa care îmi stă alături am identificat zece priorităţi ale municipiului Reghin în ceea ce priveşte locurile de muncă, acordare de terenuri pentru locuinţe tuturor tinerilor care solicită, sănătatea, siguranţa publică, învăţământul, activităţile pentru tineret, parcuri şi locuri de joacă, transportul public, mediu şi nu în ultimul rând activităţile de agrement.