Microbişti din toate ţările uniţi-vă. Aceasta ar fi no-ua chichiţă debitată de creierele înfierbântate ale autorităţilor locale. Cum? Online. Conducătorii de la FCM Târgu Mureş vor putea „chatui” cu cei ai lui Manchester United direct de pe site-ul Primăriei. Cel puţin aşa ne dau de înţeles autorităţile locale în go-ana lor după oraşul „deştept” sau chiar digitalizat.

Anul VIII, nr. 43516 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, Ediţie specială de sărbători24 dec. 2010 - 17 ian 2010FONDATOR: AURELIAN GRAMA pagina 4

Cu rabla prin instituţiile publice De-ale lui Caragiale...varianta liberalăGhiduşul ministru al mediului, târgumureşeanul

Bor bely Laszlo a mai copt-o de-o măsură guver-namentală. Sătul de insistenţele şefilor de instituţii şi a funcţionarilor publici blocaţi de mai-marele Boc prin stoparea achiziţiilor publice, a găsit so-luţia. Instituţiile pot să-şi „tragă” maşini noi prin programul rabla. Să scape de vechiturile din do-tare, şi cu subvenţiile de la minister să-şi poată cumpăra bolizii mult-doriţi.

Liberalii mureşeni nu se complac în mediocritate. Şi încearcă să fie cât mai originali. Să facă haz de necaz, mai ales când stau pe coridoarele sărace ale opoziţiei. Fără funcţii, contracte şi alte socoteli. Aşa că s-au gân-dit să reediteze atmosfera de altă dată, când vechii brătieni, cu stilul lor boieresc îşi permiteau miştouri, pamflete şi poante indiferent de funcţie şi sex.pagina 4 pagina 5

www.ziaruldem

ures.ro

Fiind mai cuminţi ca în alţi ani din cauza crizei economice, ţâncii mureşeni nu-şi doresc altceva decât să crească mari. În funcţie.

Legătura dintre FCM şi Manchester United

pagina 2

Pesmetul liric a lui Mircea Dinescu

Ce-mi doresc eu mie, dulce Românie, dragă Moş Crăciune, şef de la partid...

Ce vrei în zadar de Crăciun?

Înalt sunt, precum preşedinţii americani... Diplomat... Vânător...

Profesionist în electricitate. Liberal... trup şi suflet. Cred

că numai un cadou de candidat unic la primărie

m-ar mai putea surprinde...

Moşule ce tânăr eşti / De ce nu vrei să mai

vii pe la mine? / Prefect să fiu ca în poveşti / Sau noapte de vis la Finanţe

cu tine!

De nu-mi aduce ceva serios anu’ acesta, eu unul renunţ să mai cred în Moş Crăciun! Vice la CJ... nu s-a

putut, la Tarom... nu s-a vrut, la UDMR... nu avansez, de ce mai prostesc copiii cu poveşti

de astea?

Puşca şi cureaua lată / Ce păduri aveam odată / Dar acum prin munţi şi văi / Cu

ortacii nătărăi / Am rămas cu ciotu-n braţe / Verestoy ş’un cârd de raţe! / Moşule de

eşti Crăciun / Fă-mă, măi, un şef mai bun!

Femeie frumoasă cică, har Domnului,

sunt! Consilier local idem, plus purtător de cuvânt la PDL Mureş. Hmm? Ce aş mai vrea oare? Daaa... Conducerea TVR Tîrgu Mureş.

Ce zici?

Tânăr, medic, prieten cu

Victoraş Titulescu. Caut susţinători

care să mă propulseze primar.

Azvârle-ţi în iahnie cununa ta de laur

Şi la anu’ care vine să ne fie şi mai...răuSuntem în rahat. Asta ne spun toate canalele de ştiri, parti­de le din opoziţie, uneori chiar gu vernanţii. Mai ales ne spun buzunarele prin care bate vân­tul iernii mai cu spor. Şi coşul de cumpărături de Crăciun care s­a subţiat substanţial faţă de anii trecuţi. Aşa că, prognozele vizibil optimiste pentru anul viitor, când, cică, vom ieşi cu totul din criză cu măriri de salarii şi creştere economică mă lasă rece. Nu că sunt un pesimist care nu mai crede în nimic. Nu pentru că vreau să fac lumea să creadă acest lucru. Zic asta mai ales pentru că nu simt această viitoare bunăstare. Cu acel al şaselea simţ pe care l­am obţinut ca generaţie de sacrificiu al tuturor guvernărilor postde­cembriste. Cu acest „ajutor” văd un viitor mai sumbru decât cel anunţat de Boc&Co. Pentru că am

prieteni oameni de afaceri, buge­tari, mici întreprinzători, PFA­işti, pensionari, şomeri etc etc. Care nu au simţit această îmbunătăţire enunţată cu atâta gargară de guvernanţi. Dacă printr­o minune s­ar întâmpla ca ea să e xiste, ar trebui construită de pe acum. Prin măsuri, legi, hotărâri care să sprijine multitudinea de activităţi economice din ţară. Un alt baro­metru este dorinţa tot mai acerbă a tinerilor, pe care îi cunosc, să plece afară începând cu anul vi­itor. Oameni care în ultimii ani au început să construiască ceva pe plaiuri mioritice, dar care acum s­au săturat. De bătaia de joc, de umilinţe, de probleme financi­are, de disponibilizări şi tăieri sa­lariale. Dar mai ales de aroganţa şi nesimţirea celor care îi conduc şi care nu fac altceva decât să ducă minciuna la rang de artă.

Ca să mai intru şi eu în spiritul sărbătorilor las deoparte pro­blemele şi negativismul. Românul a ştiut totuşi, indiferent de gre­utăţile perioadelor trecute, să se bucure cu adevărat de Crăciun. Şi să spere totuşi într­un an mai bun. Chiar dacă va avea mai pu ţine bucate pe masă, chiar dacă bradul s­a transformat în crenguţe, chiar dacă... . Asta se datorează spiritualităţii existente, a dorinţei de bucurie intimă cu cei dragi în sânul familiei. Pentru că, până la urmă, timpul petrecut cu cei apropiaţi reprezintă cea mai mare bogăţie pe care ne­o dorim, sau ar trebui să ne­o dorim. Români, târgumureşeni, dra­gii mei....vă urez sănătate şi Sărbători cât mai Fericite!

Ionel ALBU

2

S-a impus de-a lungul timpurilor trecute, cu poezia sa, pe care însă nu a folosit-o ca armă şi scut pentru a accede în lumea minunată şi plină de farmec a politicului, stând pe margine şi comentând de fiecare dată, “realizările” politicienilor români. Totul a început în 1971 cu o „Invocaţie”, continuată doi ani mai târziu, cu „Elegii din tinereţe”. A devenit „Proprietar de poduri”, a stat mai apoi „La dispoziţia dumneavoastră”, ne-a explicat liric

„Democraţia naturii”, cu un mic popas într-un Exil pe o boabă de piper. În 1985, nu şi-a uitat semenii poeţi printre care „Rimbaud negustorul”, care a prefaţat perioada de convulsii interne, când Moartea, nu şi-a găsit altă preocupare decât să citească ziarul. Îndrăgostit de licoarea magică a lui Bachus, căruia îi aduce şi astăzi un binemeritat omagiu, chiar pe etichetele sticlelor de vin din producţia proprie, nu uită să ne reamintească de alte beţii, a puterii, a grandomaniei, dar mai ales cea cu Marx, avută loc în 1996. Apoi tăcere, doar pamflete peste pamflete oferite cu generozitate actorilor vieţii politice româneşti. Trezit parcă din somnul zgomotos al prezentului, Mircea Dinescu, se reîntoarce la dragostea dintâi, la poezie, şi iese la rampă cu ceva nou, dar vechi totodată, şi anume volumul de versui „Femeile din secolul trecut”. Şi dacă tot şi-a reîntors faţa către poezie, săptămâna trecută Dinescu şi-a reîntors faţa şi către Târgu Mureş, unde , şi-a adus cu el, doamnele secolului trecut, recitate şi cântate pe scena Teatrului Studio. Aşa mai merge domnule Dinescu! Ultima dată când aţi fost la Târgu Mureş, aţi avut o companie care nu prea aducea a lirism, la ce “poezii” a scos Mircea Geoană în cadrul cenaclului politic românesc. Şi aşa, Mircea Dinescu, s-a

urcat pe scenă şi a început să ne prezinte femeile din secolul trecut, multe din ele, aflate în strânsă legătură cu fetişcanele timpurilor noastre, toate formând o mare Doamnă, cu 20 de milioane de soţi, amanţi şi copii, pe care poetul nu s-a putut răbda să nu-i aducă un gând sincer. Cum cititorul este este cel mai inteligent dintre noi, vă las pe dumneavoastră să descoperiţi personajele, strecurate mai mult sau mai puţin subtil de Mircea Dinescu în versurile sale:

“O , curviştină dulce de bizanţ,În descompus amor c-un princip neamţCare ţi-a fost în tinereţe rigă,Iar ai ratat un puci de mămăligăFugind în bigudiuri şi-n capotLa oteve c-un chipeş matelotCe te-a sedus proptindu-te piezişÎn gangul şcolii de la PăltinişDe mă apucă boala lui RâmaruLa coadă, la Matache Măcelarul,Să caut printre şunci şi antricoateCoapsele tale mult prea frământateŞi printre fleicile de chihlimbarFarmecul tău de care n-ai habar”

La aşa femei, aşa prestanţă, şi nu trebuie să ne mire faptul că a prins aşa de tare îndemnul „Fă-te că lucrezi”, care a prevestit victoria întruchipată anunţată de Dinescu în studiourile Televizi-

unii Române. Ne întrebam atunci, dar mai ales acum, cine a învins ? Noi, sau cei care în continuare se fac că lucrează şi care conduc România.

„Mircea, ne facem că scriem”

Femeile secolului trecut sauPesmetul liric a lui Mircea DinescuL-am văzut pentru prima dată, în urmă cu aproape 21 de ani, apărând pe micul ecran, înconjurat de purtători de ban-derole tricolore la braţ, strigând cu vocea tremurată „Fraţilor, am învins!” Aşa l-au cunoscut majoritatea românilor pe poetul Mircea Dinescu, care ulterior s-a teleportat pe scena post-decembristă, crescând copii, mai mult sau mai puţini cuminţi şi ascultători, precum Academia Caţavencu, Plai cu boi sau Aspirina săracului.

4epic is typing a message

După ce cu surle şi trâmbiţe s-a anunţat săptămânile trecute o nouă epocă din istoria oraşului bazată pe tehnologie de ultimă oră şi informatizare, acum vom beneficia de un alt proiect gran-dios pe acelaşi domeniu. Târgu Mureşul va deveni „Smart City” (Oraş Deştept) alături de metropole importante ale Europei. Conduse de oraşul care a dat naştere celebrei echipe de fot-bal Manchester United. Fără să scoată nici un ban din buzuna-rul contribuabililor. Aşa că s-a organizat rapid o conferinţă de presă în care s-a anunţat că, citez, „Târgu Mureşul a câştigat un proiect european alături de Bruxelles, Manchester şi Issy-Les-Moulineaux„. Ca să intrăm în amănuntele problemei, respectivul comunicat ne informa că: „Oraşul Târgu Mureş este partener alături de trei oraşe – Bruxeles, Manchester, Issy-Les-Mouli neaux – într-un proiect european denumit EPIC ( European Plat-formfor Intelligent Cities) care face parte din programul: Cadrul de Competitivitate şi Inovaţie al Comisiei Europene. Valoarea totală a proiectului este de 5,99 milioane de euro, din care 50% fonduri nerambursabile. Bugetul va acoperi toate costurile de

dezvoltare şi testare a platformei EPIC, inclusiv costurile de te-stare în Târgu Mureş, şi vor fi alocate partenerilor proporţional cu nivelul eforturilor depuse”. Cu alte cuvinte ne vom lua partea din respectivii bani!Păcat că există internetulCei de la Primărie, deşi vor să digitalizeze oraşul, se împiedică chiar de domnul „web”. Pentru că la o simplă căutare pe „go-gle” aflăm alte amănunte ale proiectului. De exemplu, o agenţie de presă din Marea Britanie vorbeşte amănunţit de EPIC. Din păcate în engleză aşa că a trebuit să mai traducem şi noi. Prin urmare am aflat că de fapt sunt şapte oraşe care sunt partenere pe acest proiect nu trei. Trecând la o altă sursă de informaţii tot europeană aflăm că Târgu Mureşul doar va participa ca şi oraş de testare al proiectelor construite în celelalte oraşe. Că tot se vorbea că România devine o ţară tot mai căutată pentru testele medicamentelor marilor companii. Acum la noi în oraş se va testa tehnologie. Mai puţin periculoasă dar pe aceleaşi criterii. Cum spuneam mai sus: banii se vor aloca proporţional cu efor-

turile depuse: aşa că dacă nu faci nici un efort nu primeşti nimic. De bani vorbim!Ferguson, Sabău şi strategiile onlineRevenind la titlu, dacă vom fi parteneri cu Manchester pe digitalizare, de acest lucru poate profita antrenorul de la FCM Târgu Mureş, Ovidiu Sabău care, prin platforma comună va pu-tea discuta direct cu celebrul sir Alex Ferguson, managerul lui Manchester United. Aşa că lupta pentru evitarea retrogradării va deveni cu mult mai uşoară. Echipa târgumureşeană, sub influenţa celebrului manager se poate înscrie chiar în bătălia pentru primele locuri din campionat. Aceasta va fi, de fapt, arma secretă din campania electorală de la locale. Cu echipa pe primele locuri actualii administratori ai oraşului vor câştiga un alt mandat. După modelul nemţeanului Pinalti care de la fotbal s-a trezit primar peste Pietricica. Cu aceeaşi culoare ca pe la noi. La tricouri şi partid.

Ovidiu Ferguson

Legătura dintre FCM şi Manchester UnitedMicrobişti din toate ţările uniţi-vă. Aceas-ta ar fi noua chichiţă debitată de creie-rele înfierbântate ale autorităţilor loca-le. Cum? Online. Conducătorii de la FCM Tîrgu Mureş vor putea „chatui” cu cei ai lui Manchester United direct de pe site-ul Primăriei. Cel puţin aşa ne dau de înţeles autorităţile locale în goana lor după ora-şul „deştept” sau chiar digitalizat. Ca să înţelegem...

Ghiduşul ministru al mediului, târgumu-reşeanul Borbely Laszlo a mai copt-o de-o măsură guvernamentală. Sătul de insis-tenţele şefilor de instituţii şi a funcţio-narilor publici blocaţi de mai-marele Boc prin stoparea achiziţiilor publice, a găsit soluţia. Instituţiile pot să-şi „tragă” maşini noi prin programul rabla. Să scape de ve-chiturile din dotare, şi cu subvenţiile de la minister să-şi poată cumpăra bolizii mult-doriţi.

Orice măsură provocată de criza are şi un antidot. De exem-plu decizia Guvernului Boc de interzicere a achiziţiilor publice (maşini, mobilier, electronice etc) în instituţiile statului, a fost acum „ocolită” de subalternul de la UDMR, Borbely Laszlo. Acesta, printr-o ordonanţă de urgenţă, permite începând cu 1 ianuarie 2011, achiziţia de maşini noi prin programul rabla. „Astfel, potrivit O.U.G nr. 109/2010, prin excepţie, este posibilă

achiziţionarea de autoturisme în cadrul Programului de stimu-lare a înnoirii Parcului auto naţional, de către autorităţile şi instituţiile publice prevăzute la art. 21 din O.U.G nr. 34/2009.Pentru a putea accesa Programul Rabla, instituţiile publice tre-buie să se finanţeze: a)integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz; b)din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz; c)integral din venituri proprii”, se specifică în comunicatul de presă emis de Ministerul Mediului. După cum vedem, aproape toate instituţiile din România, posesoare a unui astfel de vehicul, pot să-şi înnoiască parcul auto.Pentru unii mumă, pentru alţii ciumăMăsurile luate de actuala guvernare, de raţionalizare a chel-tuielilor bugetare au avut ca principală teorie solidaritatea populaţiei indiferent de persoană, instituţii etc. Boc vorbea cu nesaţ de pensii nesimţite şi de cheltuieli făcute în exces de foştii guvernanţi. Aşa că a luat măsura „îngheţării” cheltuielilor pentru anumite produse atât de dragi bugetarilor. În special, vehiculele de serviciu cu care îşi cărau „boss-ii” fundurile grase prin teri-toriu. Măsura, deşi populistă prin esenţă, a trezit nemulţumirea multor oameni din teritoriu care s-au bătut prin campaniile elec-torale pentru fiecare vot obţinut de Băsescu&Co. Şi care acum

ar fi vrut să profite cât mai mult de avantajele guvernării. Aşa că au tot insistat şi au tot insistat până a venit şi soluţia. Nu de la românul Boc, ci de la ungurul şmecher de pe malul Mureşului. Care sub acoperirea unui program naţional (dealtfel binevenit pentru mediu etc etc) va permite tuturor instituţiilor publice să-şi cumpere maşini noi şi frumoase, după preferinţe.

Funar Bacsi

PS: Măsura a fost luată înainte de Crăciun. Doar Moşul darnic trebuia să ajungă şi prin birourile de stat. Sperăm că nu de-geaba.

Sabău: „Alex, te rog să mi-i împrumuţi puţin pe Wayne Rooney în atac şi pe Rio Ferdinand în apărare să luăm titlul şi primăria”

Ferguson: „My dear Ovi what the f..k are you doing in this orange team!?

Cei doi mari antrenori vor discuta online pe platforma informatică obţinută de edili

Cu rabla prin instituţiile publice

„În capul celor care ar trebui să ia nişte hotărâri, respectiv Ministerul Agriculturii, se desfăşoară o nebuloasă.”Marian Cornaciu, administratorul Sanlacta Sântana de Mureş„Copiii nu trebuie dezamăgiţi, ei îl aşteaptă

pe Moş Crăciun chiar dacă vremurile sunt mai grele şi nu suntem în campanie electorală.”Rus Dan Dorul, preşedintele PDL Reghin„Piscina funcţionează, vă rog să mergeţi să faceţi baie. E cea mai ieftină, corectă şi cea mai bună apă de băut. Deci, dacă scăpaţi câte-o gură să nu vă faceţi probleme, că e foarte bună.”Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş„Mi-am obişnuit toate cunoştinţele să nu le refuz invitaţiile de nuntă.”Maria Precup, viceprimarul municipiului

Reghin„Intrăm în anul 2011 cu gândul să scăpăm de culoarea portocalie, să dispară omul cu o jumătate de cap şi un ochi care ne-a adus în situaţia în care suntem acum.”Alexandru Măgheran, primarul comunei Sânger„Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş a fost şi rămâne spaţiul unde se întâmplă veşnic ceva.”Constantin Copotoiu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş„Adolescenţa este pronaosul devenirii noas-

tre, aş spune că Târgu-Mureş este pronaosul devenirii mele ca diplomat.”Radu Şerban, ministru plenipotenţiar la Am-basada României la Londra„Medicina performantă este scumpă şi necesită finanţare.”Radu Crişan, managerul IUBCvT Târgu-Mureş„Cred că e clar pentru toată lumea că sistemul democratic a fost înlocuit cu un alt sistem, în cazul nostru mafiot, în care funcţionează alte legi.”Ciprian Dobre, deputat PNL

„ La ce succes am avut cu Programul Rabla pen-tru persoanele fizice, de ce să nu le dăm posibi-litatea bugetarilor să ne acceseze”

Anul VIII, nr. 433 | 6 - 12 decembrie 2010 5Ultimele gogoşi calde

Săptămâna trecută, neobositul în ale asumării răspunderii, respectiv unicul şi de neînţeles Guvern Boc a decis că, Legea Salarizării Unice nu poate aştepta o procedură parlamentară greoaie şi relativ democratică aşa că a decis să-şi asume răspunderea pentru acest act normativ. Toate bune şi frumoa-se, dar, în stilul mioritic tradiţional această lege, care trebuie adoptată în regim de urgenţă, nu se va aplica anul viitor. Pentru anul viitor mai este o Lege a salarizării pentru anul 2011, pen-tru care Guvernul şi-a asumat, de asemenea răspunderea. Emil Boc a ieşit din micul ecran şi a declarat. „Vestea bună este că salariile bugetarilor vor creşte de la 1 ianuarie cu 15%”, a spus Boc. „Buuun şi 15 % după ce ne-aţi tăiat 25%”, au spus, în cor, bugetarii. DAR, bonuri de masă nu se vor mai da, al 13-lea sala-riu a dispărut din schemă alături de prime de vacanţă, bonusuri, premii şi alte mărunţişuri, indiferent că acestea erau suportate de bugetul de stat sau din veniturile proprii ale instituţiilor. Dacă mai adăugăm la toate acestea faptul că, cei 15% creştere se aplică la cuantumul brut al salariului, din care scădem aproxima-tiv 39%, taxe, dări, contribuţii şi impozit, ajungem la următorul exemplu: Un angajat al unei instituţii publice, cu o vechime de peste 25 de ani în respectiva instituţie, cu funcţie de conducere, cu studii superioare, care a pierdut prin tăierea celor 25% circa 800 de lei, se va bucura nespus când, pe fluturaşul aferent lunii ianuarie va vedea o creştere cu fix 37 de lei a venitului. Ha-lal creştere, halal veste bună, mai ales dacă mai adăugăm, la

toate acestea, TVA-ul de 24% şi preţurile care au depăşit cotele europene. Speranţa există, totuşi. Unde nu se ştie încă, dar cu siguranţă, după primele şase luni ale anului viitor, când vor în-cepe să se apropie vremile alegerilor, aceasta va ieşi din sertarul prezidenţial spre reatragerea electoratului înfometat.

Bugetarul Majorat

Facebook din inimă pentru Institutul InimiiŞase mii de persoane au semnat pe Facebook cauza „Spuneţi NU desfiinţări Institutului Inimii din Târgu Mureş”. Mulţi sau puţini, cei care privesc această entitate ca un sim-bol al oraşului, ca un lucru bun care trebuie să-şi continue existenţa ca personalitate juridică distinctă de alte spitale judeţene, municipale, locale, de urgenţă etc, au luat atitu-dine pe primul site de socializare din România pentru că altundeva nu prea au unde. Cu mic cu mare au pornit la semnare de petiţii online. Florin Buicu este cel care a pornit „Cauza”, în limbaj de specialist Facebook. Acum a ajuns la şase mii de semnături. Oare Emil Boc şi Marko Bela au profil pe Facebook. Boc are un ceva dar nu cred că şi la făcut el. Oricum a vorbit deputatul Dobre cu el şi a promis că se interesează de situaţia de la Mureş şi că va vorbi cu liderii UDMR. Să lăsăm politicul. Institutul Inimii şi situaţia în care se află acum pe pragul cel de sus al dizolvării personalităţii sale a ajuns pe monitoarele a mii de oameni din această ţară şi poate unul dintre aceştia are vreun prieten bun pe la Capitală ca să-i spună să ne lase Institutul în pace şi să nu mai facă trocuri politice pe seama inimilor românilor. Go Facebook, salvează-ne cordul, pentru că cei în drept să o facă tac chitic. Acest lucru nu se va întâmpla. Promovăm idei pe site-uri de socializare dar rezultate concrete nu se văd şi atunci campania este fără scop...Institutul se va desfiinţa.

Infarctul miocardic

15% egal 37 lei sau despre cum vor creşte salariile bugetare în 2011

Aşa că, sub coordonarea directă a fostului viceprimar Marius Ichim, actualmente retras din vâltoarea politică, s-a edi-tat un pamflet intitulat „Cărticica Şefului de Bal”. Sub forma teatrului de revistă, s-a pus în scenă o interpretare originală făcută de actorii Liviu Pancu şi Dan Rădulescu.

Nicolăescu cel sprinţar şi banii dispăruţiPrimul intrat în colimator a fost fostul şef peste judeţ şi ministru, Eugen Nicolăescu. „Distinse coane Dobre, ilustre deputat/ V-o spun pe aia dreaptă, nu-mi fie cu păcat/ De-ar mai fi stat pe acilea trecutul prezident/Cum îl chema? Îmi scapă…ministrul inocent/ Cel ce era din Giurgiu şi-aicea deputat/ Amic cu fraţii Mora, hai zi-mi că mi-a scăpat/ Cel ce-l schimba atuncea pe Marius cu Cornel/ La festival pe Mureş, nici gras, nici prichindel/ Aşa, mai ştiţi, cu părul fru-mos şi grizonat/ De-a luat cu el şi banii atunci când a plecat”. Indiferent de umorul existent în aceste versuri, fostul şef peste sănătatea mureşeană este acuzat făţiş că şi-a asumat banii filialei în momentul în care şi-a luat tălpăşiţa spre plaiuri mai sudice şi primitoare.

Scapă cine poate...!!!Următorii pe listă au fost foştii consilieri judeţeni Marcela Achim şi Horaţiu

Moldovan. „Simţim cu toţii asta, ba şi pe la judeţ/ De pildă A. Marcela,

urmând pe M. Horaţiu/ Ne-au părăsit în pripă, să meargă cu nesaţiu/ Pe-ale carierei urme, şi nu ca F Costică/ Ce a rămas pe funcţii cu leafa bunicică”. Cei doi haiduci care au bătut statul pen-tru funcţii, medici vet-erinari Radu Ungureanu şi Roatiş au avut şi ei parte de versuri. „Şi nu-i partid acela ce, decât de buzunar/ Ce nu-şi atrage

membru şi un veterinar/ Noi, avem doi dintr-înşii,

şi-s foarte inspiraţi/ Pe ambii cheamă Radu, şi ambii sunt

lăsaţi/ E drept, după procese, s-ocupe mari poziţii/ Pe-ale puterii

funcţii. Distinsei opoziţii/ Rămâne totuşi calea, onestă şi cu spor/ Să năruie regimul, dar

din...interior”. Primarii PNL îşi iau şi ei porţia de satiră. Primăriţa de la Deda e suspectată că s-a dat cu PD-L ul iar Mircea Rusu de la Band, că îi cântă prea mult în strună prefectului Paşcan, mai ales că are controale de la Curtea de Conturi. Fostul, actualul şi iar fostul viceprimar din Ungheni, Victoraş cum îl alintă liberalii, se pare (tot din rimele fiţuicii) că are controale peste controale pe la pensiunile proprii. Dintre oamenii de afaceri din partid, preferaţi au fost fraţii Mora, Akos şi Victor, ale căror maşini de lux atrag privirile prin oraş. „Precum şi Akos Mora. Mai ştiţi făcu furori/ La început când scoase ML-ul său prin tîrg/ De l-a stârnit pe Viki, ce cu sârg/ Chiar după guvernare, şi-a luat bolid şi dânsul/ La fel şi Molnar Ervin. Acum îl umflă plânsul […] Ei vezi, cu toate astea, în seara unei veri/ I-a pus Nicolăescu să fie fraţii Jderi/ Azi îl pricep pe Giurgea, cu 16 operaţii/ Cum nu-i avea pe dânşii nici ieri nici azi în graţii/ Că Jderii erau aprigi, şi-avizi la licitaţii”.

Dobre şi campania...electorală Nu pe ultimul loc a fost „al-toit” şi prefectul-vice de CJ-deputatul, preşedinte de filială Ciprian Dobre. „Îmi amintesc, de pildă, că domnul deputat/ Ca fost prefect, prin plebe, pe unde n-a

umblat/ Prin pieţe, ori prin cârciumi, pe-ogoare sau câmpii/Pe-oriunde-ar fi fost, oameni, femei, bătrâni copii/ Căc nu e sacrificiu mai mare pentr-un vot/ Şi-o babă, ştiind asta, mi s-a rujat pe bot/ Îşi puse-n gură placa, că mai avea un dinte/ Şi zvâââââng, sări pe Dobre să-l facă preşedinte/ Dar cotoroanţa ştirbă, şireată mi-l pândeşte/ Când Dobre cască gura, şi-l ţucă franţuzeşte/ (Şi-n paranteză, spre doamnele-n

etate. Să nu imitaţi figura că Giuli face mo-arte). Nici omul de mingi al deputatului

nu scapă. Cerghizan, fost presar şi om de literă, căci despre el este

vorba pare că a crescut în ultima perioadă cât alţii în 10 ani. „Dar ca să vezi povestea mai are o urmare/ Şi baba ar pretinde că după sărutare/ Aşa ca în poveste cu bobul de piper/Rămâne-nsărcinată politc...ce mister/ Pe care bârfa lumii prin mit vrea să-l închege/Crescu-se năz dră vanul într-

un an cât alţii-n zece/ Şi ochiul străzii vede la Dobre

drept şofer/ Pe un băiat cu părul ca bobul de piper/ Nu ştim

dacă cu baba, ar semăna niţel/ Dar

după urechuşe ai spune că-i tăt el/ Şi ca să moară bârfa aiurea şi în van/ Vă spun că Dobre n-are, drept fiu, pe Cerghizan”.

PS: Nu ştim dacă satira (care a conţinut mai multe nume care nu le amintim aici) a supărat sau nu pe cineva. Observăm totuşi că anumite aspecte prezen-tate sunt cât se poate de aproape de adevăr. De-ale lui Caragiale!

Cetăţeanul Turmentat

După căinţa paşcaniană

De-ale lui Caragiale...varianta liberalăLiberalii mureşeni nu se complac în mediocritate. Şi încearcă să fie cât mai originali. Să facă haz de necaz, mai ales când stau pe coridoarele sărace ale opoziţiei. Fără funcţii, contracte şi alte socoteli. Aşa că s-au gândit să reediteze atmosfera de altă dată, când vechii brătieni, cu stilul lor boie-resc îşi permiteau miştouri, pamflete şi poante indiferent de funcţie şi sex.

„Monşeri alegători eu şi marea mea familie liberală ne pregătim

intens să luăm exemplul brătienilor

„Tati tati când voi ajunge mare vreau şi eu şofer

la scară”

„Uite-l şi pe micul Cerghizan ce frumos şi cuminţel stă. Asta până

când deschide gura”

Opoziţie ca asta să tot fie...cu

liberali şefi pe la Bucureşti

Bonjur bonjur madame şi mademoizele din agricultura mureşeană. Am revenit pe jeep-uri

mari!!!

„În spatele

lui Dobre

voi sta câte

zile oi avea...

doar el m-a

făcut mare

la CJ”

(

SC SILETINA IMPEX SRL - SC TRANSPORT LOCAL SAASOCIEREA PENTRU TRANSPORT URBAN TG.MUREŞTÂRGU-MUREŞ, Str. BEGA, Nr. 2; Telefon/Fax: 269077

COMUNICAT DE PRESĂStimaţi elevi şi părinţi!

Aducem la cunoştinţa Dvs.că noile abonamente de transport subvenţionate 100%, valabile pe o singură linie, pentru elevii cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Tîrgu Mureş, se elberează începând din data de 15 decembrie 2010. Noile abonamente vor fi valabile în perioada 01 ianuarie – 31 martie 2011 şi se pot folosi doar în zilele lucrătoare, între orele 6 – 20. Legitimaţia de călătorie se eliberează pe baza carnetului de elev şi vechiul abonament. Abonamentele de călătorie gratuite, valabile pe o singură linie, se eliberează la chioşcurile de bilete şi abonamente ale Asocierii SC Transport Local SA – SC Siletina Impex SRL, din Cen-tru, Dâmbu Pietros, Tudor (Favorit) şi Complexul Auchan.

COMITETUL DE DIRECŢIE

SC SILETINA IMPEX SRL - SC TRANSPORT LOCAL SAASOCIEREA PENTRU TRANSPORT URBAN TG.MUREŞTÂRGU-MUREŞ, Str. BEGA, Nr. 2; Telefon/Fax: 269077

COMUNICAT DE PRESĂAducem la cunoştinţa studenţilor, că noile abonamente gratuite valabile pe următoarele 3 luni, se elberează începând din data de 15 decembrie a.c. pe baza următoarelor acte: carnet de student, legitimaţia STUDCARD, abonamentul vechi.Abonamentele de călătorie pentru studenţi se eliberează la chioşcurile de bilete şi abonamente ale Asocierii SC Transport Local SA – SC Siletina Impex SRL din Centru, Dâmbu Pietros, Tudor (Favorit) şi Complexul Auchan.

COMITETUL DE DIRECŢIE

Compania AQUASERV vă informează că, în data de 24, respectiv 31 de-cembrie Centrul de relaţii cu clienţii (inclusiv casieria) va fi deschis între orele 8:00-12:00.Compania AQUASERV încurajează populaţia să semnaleze eventualele disfuncţionalităţi apărute în reţeaua de distribuţie apă potabilă sau în reţeaua de canalizare, la numerele de telefon 0265 208 888, sau TelVerde (gratuit în reţeaua Romtelecom) 08 008 208 888.

Vă mulţumim şi vă dorim Sărbători Fericite!

S.C. Compania AQUASERV S.A.Tîrgu-Mureş

Programul Centrului de Relaţii cu Clienţii al Companiei AQUASERV

Săptămâna trecută am asistat cu stupoare la un soi de dispute în lumea medicală din Târgu Mureş. Motivul bătăliei, dacă-mi permiteţi să mă exprim în acest fel, a fost un proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Sănătăţii şi publicat într-o vineri seară, când lumea se pregătea de weekend. Potrivit acestui proiect de hotărâre, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş se desfiinţează, după care va trece în subordinea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş

Ediţie specială de sărbătoriFONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina II

Anchetarea unui comisar din poliţia mureşeană (II)

Plătim gaz sau aer. Aceasta este întrebarea!

Un poliţist cu multă experienţă. A avansat până la gradul pro-fesional de comisar ajutor în poliţia municipală. Legăturile per-sonale cu protopopul greco-catolic Alexandru Todea, dar şi cu mai mulţi membri ai mişcării legionare mureşene i-au întrerupt cariera. Aşa reiese din documentele pe care le-am cercetat. Alte acuzaţii care i s-au adus, au fost de-a dreptul hilare. Se doreau însă cu orice preţ exemple care să ilustreze lupta de clasă. şi desprinderea de trecutul burghez, cu funcţionarii lui cu tot.

La această întrebare mureşenii din Ungheni, Băr-deşti şi Tofalău aşteaptă un răspuns din partea reprezentanţilor E-ON Gaz. Confrom unor sesizări pe care le-am primit la adresa redacţiei, mai mulţi locuitori din Ungheni se plângeau că în nopţile foarte friguroase, când afară se înregistrau minus 13 grade Celsius, au rămas fără încălzire.pagina VII pagina II

www.ziaruldem

ures.ro

Medicii şi politicienii s-au împărţit în două tabere...băieţii răi ce vor distrugerea IBCvT şi binevoitorii ce-i vor supravieţuirea. Cine va câştiga oare partida?

PACIENTUL ROMÂN

pagina III

Ramona Fabian, talent şi frumuseţe

Institutul Inimii trimis în iadul desfiinţării de interesele politice

Inimă politică episodul unu

„Vor să-mi desfiinţeze munca de-o viaţă...ia să candidez eu ca doctor la

Primărie” T

„Am dus bătălia în presă, pe facebook, prin

spitale şi pe stradă. Ce vreţi mai mult?”

„Ce tot vorbesc ăştia...eu sunt adevăratul doctor

pentru inimile tîrgumureşenilor”

„Ca ministru din umbră decretez să se desfiinţeze tot...numai SMURD-ul

să rămână”

„Când mi-am dus mătuşa la IBCvT mi-au spus că nu au personal. Acum este timpul

răzbunării”

La inimă este un leac la spitalul lu’ Deac

II

Săptămâna trecută am asistat cu stupoare la un soi de dispute în lumea medicală din Târ-gu Mureş. Motivul bătăliei, dacă-mi permiteţi să mă exprim în acest fel, a fost un proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Sănătăţii şi publicat într-o vineri seară, când lumea se pregătea de weekend. Potrivit acestui proiect de hotărâre, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş se desfiinţează, după care va trece în subordin-ea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş(IBCvT). La aflarea acestei veşti, medicii şi managerul renumitului Institut au reacţionat imediat şi au spus că sunt împotriva unei astfel de măsuri, supăraţi mai ales pe faptul că nu au fost consultaţi înainte ca proiectul de hotărâre să fie supus dezbaterii publice. Principala grijă a medicilor care lucrează la IBCvT este aceea că activitatea medicală ar putea fi afectată. În condiţiile în care Institutul nu va mai funcţiona ca un tot unitar.

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, printre care şi doctorul Raed Arafat, au dat asigurări că activitatea IBCvT nu va fi afectată cu abso-lut nimic şi că singurul efect al proiectului de hotărâre ar fi că Institutul îşi va pierde doar personalitatea juridică. Interesant că, din toate aceste discuţii, au ieşit la iveală şi câteva orgolii pe care dacă până acum doar le bănuiam, acum s-au văzut fo-arte clar. Am putut observa imediat cum s-au alcătuit două tabere, pro şi contra proiectului de hotărâre. Foarte pe scurt, fără a comenta declaraţiile celor care au decis să intre în acest mic război, vă voi prezenta opţiunile protagoniştilor. Aşadar, doctorul Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii a fost pentru proiectul de hotărâre. Alături de Arafat sunt: rectorul UMF Târgu Mureş, prof.dr. Constantin Copotoiu, managerul Spitalului de Urgenţă, doctorul Florin Gomotîrceanu, di-rectorul DSP Mureş, Adrian Mureşan precum

şi primarul municipiului Târgu Mureş, Dorin Florea. Împotriva proiectului s-au declarat în primul medicii IBCvT: prof. Dr. Radu Deac, conf. Dr. Horaţiu Suciu, prof.dr. Dan Dobreanu, dr. Florin Buicu, fost director al DSP Mureş în perioada când PSD era la guvernare, conf.univ.dr. Silviu Morariu şi el fost şef al DSP Mureş. Puţin mai timid a fost managerul IBCvT, dr. Radu Crişan, care a declarat că situaţia trebuie analizată şi mai apoi să se decidă ce este bine şi ce nu. Bun, am văzut fiecare în ce barcă stă. Aşa că putem observa cu uşurinţă că şi de această dată au existat influenţe politice nedeclarate însă oficial. Noi citim însă printre rânduri. Nu ştiu sau cel puţin nu vreau să mă pronunţ cu privire la adevăratul scop al acestei măsuri. Nu ştiu ce poliţele trebuiesc plătite de unii, însă îmi doresc din tot sufletul ca documentul, care a creat toate disputele din sănătatea mureşeană, să aibă la bază interesul pacientului şi nu satis-facerea unor plăceri politice.

Doctor Mengele

PACIENTUL ROMÂN

La această întrebare mureşenii din Ungheni, Băr deşti şi Tofalău aşteaptă un răspuns din partea reprezentanţilor E-ON Gaz. Confrom unor sesizări pe care le-am primit la adresa redacţiei, mai mulţi locuitori din Ungheni se plângeau că în nopţile foarte friguroase, când afară se înregistrau minus 13 grade Celsius, au rămas fără încălzire. Sesizări au fost făcute şi la E-ON Gaz, iar primele explicaţii pe care le-au primit clienţii com-paniei de gaz au fost că a îngheţat gazul în conducte. Păi staţi puţin, cum să îngheţe gazul? Habar nu avem, cert este că echipaje de intervenţie ale E-ON-ului s-au deplasat la blocurile din Ungheni şi au constatat că regulatoarele de gaz erau îngheţate. Angajaţii E-ON au luat fain frumos o ustensilă cu flacără şi au început să dezgheţe regulatoarele. După ce acestea erau dezgheţate, oamenii aveau din nou gaz. Dar asta nu-mai până când regulatoarele îngheaţau din nou, adică peste două, trei ore. Şi iar veneau cei de la E-ON şi iar dezgheţau regulatoarele şi tot aşa, până se făcu noapte şi foarte frig şi nimeni n-a mai dezgheţat regu-latoarele iar oamenii au îngheţat practic în propriile

locuinţe. Problema nu este că nimeni de la E-ON nu a mai ve-nit să le dezgheţe regulatoarele, problema este de ce îngheaţă respectivele instalaţii. O altă explicaţie a celor din conducerea E-On a fost aceea că reţeaua de gaz a fost modernizată, iar noile conducte, care sunt aduse din Spania nu rezista la frig, pentru că acolo, în Spania, după cum bine se ştie, temperaturile sunt mai blânde. Poate dacă aduceau nişte conducte de la Polul Nord nu mai aveau şi oamenii probleme. Mai spuneau cei din conducerea E-ON, de asemenea, că în conductele de gaz s-a constat prezenţa de apă sub formă de va-pori ceea ce a dus la blocarea regulatoarelor. Ce naiba caută apa în gaz, nici acest lucru nu-l mai ştim.Important de menţionat este că aceşti clineţi ai E-On Gaz îşi primesc şi plătesc facturile la zi, însă ei aşteaptă o simplă explicaţie cu privire la calitatea gazului pe care-l plătesc. Şi cine ştie, poate îi vor ajuta şi cei de la Protecţia Consumatorului. Sau nu...

Gazistul Somnambul

Plătim gaz sau aer. Aceasta este întrebarea!

Nu am timp să scriu zilnic în jurnal, dar şi când scriu numai minuni am de notat. Ca de pildă asta: După o noapte geroasă, drumurile s-au transformat în pati-noare. Cu toate acestea unii circulă cu viteză ca pe la raliu, aşa că nu e de mirare că tipul cu maşina albă a păţit-o! A venit pe pod, spre oraş, a alunecat, s-a lovit de bordură şi de acolo a turtit balustrada, făcându-şi loc printre fiarele distorsionate pentru un plonjon pe marginea trotuarului de sub pod. S-a dat peste cap în aer, apoi a căzut în picioare. Omul nu păţise nimic! Din fericire! Şi mai mare e fericire că nu era nimeni la ora aceea pe trotuarul de pe pod, sau sub pod, că ar fi făcut măcel!În drum spre casă am luat taxiul şi şoferul mi-a povestit că un coleg de al lui, a făcut infarct în

maşină, sâmbătă noaptea! Era la două zile după che-ful de ziua sa de naştere, când îşi făcea planuri de viitor: mai are vreo două luni de rate la leasing la maşină, apoi se lasă de meserie...S-a lăsat de tot! Şi avea doar 40 de ani împliniţi. Cum ar fi rezistat până la 65??O altă întâmplare, sângeroasă de astă dată, tot în noa ptea zburătorului, două maşini s-au ciocnit frontal de s-a făcut armonică una din ele. Nu au fost decât patru morţi! Brrr! Tot ce sper e că dintre victime nici una nu trecuse înainte pe la barul din colţ! Măcar să nu le-am pe conştiinţă, cu o tărie sau ceva!Dar mai bine să nu mai notez nimic din astea, că deja seamănă cu ştirile de la ora 5.

Una Mică

Din jurnalul unei barmaniţe

Medicul pensionar Radu Deac într-un moment de admiraţie faţă de ziarul care l-a adus mai aproape de omul anului”

Urologul Schwartz într-un moment de înduioşare faţă de arta manipulării prefectului-poet Marius Paşcan

Evenimentul „65 de ani de UMF” a provocat o imensă somnolenţă în rândul invitaţilor. Picau ca muştele să fim scuzaţi.

„Uite dom’le Zgomotos dar Haios.

Ce mă distram eu după operaţii uitându-mă la fotocronicile cu Florea.

Cred că a auzit că de aia se tot ia de

mine”

„Vai ce frumos le zice Paşcan ăsta, mă unge

la inimea mea de româno-germano-pontic”

„Oare ce dracu’ caut aici, mai bine mergeam

la lăutari cu băieţii”

„Ce frumos le zice nea Copotoiu....atât de

reconfortant şi liniştitor...mai rău ca Moş Ene”

„Ştiam eu că am uitat ceva...siesta de după masă”

IIICe e scris(oare) rămâne”?

Poate se miră unii cum de avem noi timp de poveşti, acum când atâtea sunt de făcut prin casă, în ajun de sărbători! Nu ştiu alţii cum sunt, dar pentru mine e singura deconectare din ultimul timp, când mă aşez în faţa calculatorului şi uneori nici nu reuşesc să tastez atât de repede pe cât de repede îmi curg gândurile...Desigur ar fi mult mai plăcut să putem sta ca pe vremuri de poveşti la o cafea sau –de ce nu, la un pahar de vin fiert, de-i zicea vecina de peste drum „ven şo”...Mai ştii cum îl făcea? Hai că te învăţ, pui vinul alb la fiert (cantităţile, după ureche, adică în funcţie de ce ai în cămară, no), nişte apă, zahăr şi 1-2 ou în-tregi bătute spumă, totul pus la fiert cu vinul şi se bate până se dublează cantitatea! Vaaai, ce fain arată în paharele cu picior, lângă bradul împodobit, când afară ninge, mai latră câte un câine...parcă simt şi mirosul de cetină şi aud cum cade câte o bomboană din pom, pe care o înhaţ eu, fiind mai iute de mână! Oh, Doamne, ce vremuri erau!Dar să revenim cu picioarele pe pământ, că mai e până la Crăciun. Deşi se colindă de zor, pe la noi, cel puţin. O dat primarul un fel de circular prin care i-a rugat pe ăştia de vor să-l colinde să se înscrie pe listă de programare. Că la noi nu se face nimic fără listă de aşteptare! Apoi vin săracii copii de la şcolile din oraş, dar şi de pe la sate îndepărtate! Ăştia măcar sunt tare frumos îmbrăcaţi în straie populare, ca lumea, de joacă şi Turca şi colindă aşa ca pe la noi! I-am văzut la plecare, aveau ceva pachete cu dulciuri autohtone, cred că de asta le trebuia pro-gramare, ca să nu se facă de minune că vine lumea şi să nu mai aibă pachete destule! Dacă ai vedea ce fain e împodobită primăria! Şi pe afară şi pe hol, ghirlande cu beculeţe ce ard şi ziua, că altfel nu se cunoaşte că-s beculeţe, noaptea sediul fiind închis pentru public. Aşa. Asta e partea frumoasă cu colindatul. Ai’ mai urâtă e cu statul la cozi! Ţi-am zis că nişte cunoştinţe de ale mele au rămas bieţii oameni, pe frigul de decembrie fără apă caldă şi fără căldură! De luni de zile! Şi au plata la zi la cheltuielile co-mune! Nu ţi- se pare urlător la cer? Adică omul de întârzie cu plata, iute îi bagă pe gât o penalizare de-i sar capacele. Că de aia nu a plătit că nu a vrut, ca să le facă în ciudă autorităţilor, nu? Păi n-a plătit că nu avea de unde. Crezi că îi pasă cuiva? Din

banii ce duci ia pentru penalizare, apăi încearcă să-ţi plăteşti cheltuielile dacă poţi! Că nu te ajungi în urmă în veci! No, bine. Oamenii ăştia au taxele la zi, tăt, tăt bine, cum ai zice tu, draga mea Ravecă! Şi cu ce îi ajută? Chiar cu nimic! Stau fără căldură, cu geamurile pictate cu flori de gheaţă, superbe, dacă ar fi de admirat, şi nu de îndurat frigul de după ele! Dar ca să scurtez povestea, aflu că s-au dus bieţii oameni ca să ia din banii ăia de ajutor, ce se dau în caz de urgenţă, nu ştiu ce articol, din legea lui peşte! Aha, uşor de zis, greu de realizat. De o lună tot umblă pe la primărie, şi tot le mai lipseşte ceva hârtie de la dosar. Am fost cu ei într-o zi, să văd şi eu ce e aşa de greu în secolul XXI ca să dovedeşti că stai în casa aia de zeci de ani, pentru care ai plătit tot felul de taxe şi unde eşti lăsat să mori cu zilele! Sau poate chiar asta se urmăreşte? Ce de economii ar face premierul! Vezi la asta nu s-a gândit, cât o fi el de dăştept! Apoi ăştia de au făcut dosarele de 2 luni de zile, tot la fel stau pe frig, cu copii mici, cu bătrâni, cu bolnavi, şi aşteaptă minunea! Să vină banii de undeva! Unii au primit, vreo 60-120 de oameni, dar auzi acolo, Raveca mea, sunt voci că printre ei ar fi din ăştia bazaţi, care au certificatul de origine sănătoasă!Ăsta e doar o bârfă! Nu ştiu care e adevărul. Ce ştiu, e că sunt destui care au luat banii, s-au bucurat, au tot mulţumit în stân-ga-n dreapta, ca apoi să-i apuce plânsul! Păi ce să-ţi cumperi pe banii ăia? O centrală presupune să ai gazul la uşă, cu contor, cu ţevăraie, să ai cazanul şi să plăteşti şi manopera. Treaba e că cel mai ieftin cazan costă mai mult!Atât despre asta. E trist, dar asta e! Ce m-a frapat însă, era chestia cu dosarul! Dacă tot nu ai şanse să obţii ceva ajutor, de ce să mai arunci aproape un milion , ca să dovedeşti că ai nevoie de bani? Aoleo, ce înseamnă să stai la căldură, îmbrăcat de iarnă, să fii trimis de la un ghişeu la altul, completează asta, xeroxează ăla, plăteşte pentru certificatele de bună purtare, adică nu eşti restant la impozite...degeaba ai chitanţele ce dovedesc că ai plătit, că eşti la zi!Apăi dă o fugă la notar, că doar şi el trebuie să trăiască! Numai 25 de lei te costă declaraţia că vei fi cuminte şi nu strici bănuţii,

dacă‚ îi vei primi vreodată! Mă întreb şi eu aşa, de ce n-a dat o declaraţie autentificată de notar şi primarul? He? Dacă...No, dă-i pace! Continuarea urmează, că de la cartea funciară încă nu au primit încă extrasul. Nu i-a costat decât 20 de lei şi timpul pierdut la nişte cozi, pe drumul până la sediul acela situ-at la mama dracului-(iartă, Doamne!). Mi-am dat seama de ce sunt atâtea chichiţe de făcut! Apoi câţi se mai înghesuie la no-tar pentru autentificări, sau la extras de CF, de când tranzacţiile imobiliare au căzut aproape de zero? Genială şi diabolică afacere, Raveca mea dragă! Toată plane-ta militează pentru VERDE, Eco, sau spune-i cum vrei, noi ne apucăm şi împănăm blocurile cu hornuri ce scuipă otravă pe la geamurile fiecărui apartament! Firmele de centrale de aparta-ment, instalatorii, contoarele de gaze, tot felul de meseriaşi au intrat în pită! Firme agreate de nu vreau să ştiu eu de cine! No, am reuşit să mă enervez de data asta, în loc de relaxare, iată că prea m-am implicat!Trebuie să mă calmez, Raveco! Aveţi grijă de voi, am să revin în curând cu ceva mai vesel. Sper, cel puţin!

Te pup, cu drag, prietena ta Letiţia

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea Ravecă, dragă!

Făcând parte din generaţia tânără de interpreţi ai zonei noastre, Ramona Fabian s-a remarcat prin talent şi frumuseţe, exprimând cântecele rupte din grădina folclorului mureşean cu multă dragoste, delicateţe şi grijă deosebită. Ştiind să păstreze cu rigoare drumul curat al cântecului popular, a acordat atenţie fiecărui detaliu ce alcătuieşte imaginea unui artist. Costumul popular purtat fără excepţie la fie-care eveniment, îmbrăcat imaculat, evidenţiind o ţinută ireproşabilă, este piesa lăudata de public odată cu fiecare expunere. Frumuseţea

portului acestor meleaguri este accentuată de frumuseţea chipului celei care-l poarta cu mândrie. Aparenţelor ireproşabile li se adaugă o atitudine cel puţin corespunzătoare, toţi cei care o înconjoară fiind mereu impresionaţi de prezenţa plăcută şi plină de bun simţ a tinerei artiste. Modestă şi întotdeauna zâmbitoare, Ramona Fabian a ajuns în inimile noastre, ale publicului spectator, ştiind să comunice trăirile ei sincere, prin intermediul cântecelor de veselie, de dor, de joc sau de jale. Pe lângă acurateţea vocii, căldura timbrului şi fiorul

din glas, pe lângă cântece alese cu mare grijă şi texte atât de frumoase, pe lângă portul şi ţinuta sa perfectă, Ramona Fabian s-a deose-

bit prin codiţele împletite şi purtate precum odinioară în lumea satului vechi.

Sandu TUDOR

Ramona Fabian, talent şi frumuseţe

Astăzi, la aproape sfâr-şit de 2010, Ramona Fabian, făcând un bilanţ cinstit şi corect, se poate mândri cu două medalii grele în cariera unui artist interpret: un album de cântece de folclor şi unul cu colinde tradiţionale. Amândouă pot trece frontiera cu timbrul calităţii, ducând oriunde în lume un cântec nealterat, cu-rat, tradiţional şi care într-adevăr ne poate re prezenta cu mând-rie. Albumul de muzică populară, intitulat su-ges tiv ,,Din Ţara Ar-dealului” a apărut în magazine în luna sep-tembrie şi a fost unul dintre cele mai bine vândute materiale din acest domeniu, după părerea comercianţilor, care afirma ca au fost puşi în situaţia de a suplimenta comenzile către producător. Cu un total de 14 cântece, albumul a fost înregistrat la Cluj Napoca, într-unul din cele mai performante studiouri, iar acompaniamentul a fost asigurat de inegalabilul maestru al viorii, Ovidiu Barteş. Foarte bine primit de public, acest material se poate lăuda cu aportul multor profesionişti şi cu faptul ca nu s-a făcut absolut nici un rabat de la calitate.

Albumul de colinde, numit după una din colindele pe care Ramona Fabian si-a lăsat ampren-ta, ,,La tăt omu` de Crăciun”- este încă foarte cald, intrând în magazine tocmai în aceasta săptămâna, însă vândut deja în câteva sute de exemplare. Cu un număr de 13 colinde de pe Mureş, un videoclip şi un moment special Florin Piersic, CD-ul reprezentând a doua medalie adusă de tânăra interpretă, poartă spre sufletul lumii vibraţiile Crăciunului la români şi în spe-cial la ardeleni, trecând fiorul sărbătorilor prin fiecare suflet bun şi blând. Ramona Fabian este prima interpretă de muzica populară de la noi din Mureş, care a reuşit să aducă în faţa noastră o colaborare de excepţie şi una mai puţin obişnuită, şi anume aceea cu unul dintre cei mai mari actori ai ţării noastre, maestrul Florin Piersic. El actor, ea cântând, au reuşit să vă pregătească un moment care să vă placă şi să vă transmită toate trăirile specifice zilelor Naşterii Mântuito-rului. Recitând celebra poezie scrisă de George Coşbuc „Colindătorii” Florin Piersic şi-a încântat din nou publicul cu felul sau plăcut de a recita. Două voci, fiecare cu timbrul său unic, reuşesc să încânte şi să bucure sufletul tot mai încercat al românilor, acum în prag de sărbători. Depăşind lesne graniţele judeţului nostru, Ramona Fabian a fost tot mai des invitată în emisiuni de profil, la Bucureşti, fiind tot mai mult prezentă pe micile ecrane alături de alţi colegi celebri, semn ca personalităţile calificate în etnografie şi folclor au apreciat-o aşa cum o facem şi noi.O conduită onestă şi sinceră, un port popu-lar la patru ace, cân-tece frumoase cu texte plăcute, un glas hărăzit de Dumnezeu cu atâta căldură şi un chip pe măsura, nu puteau sa facă din Ramona Fa-bian decât un artist model! Artist tânăr şi deja model! Pentru a afla mai multe detalii despre Ramona Fabian, puteţi vizita site-ul ofi-cial al acesteia www.ramonafabian.roMult succes în continu-are! Târgumureşenii sunt mândri de tine!

VIUn strop de... sport

Grea viaţa de politician la sfârşit de an...Ultima şedinţă a Consiliului Jude­ţean Mureş a început, înspre liniştirea consilierilor, cu un mini recital de colinde în limba română şi maghiară, susţinut de Corul Filarmonicii din Târgu Mureş. O ce veste minunată! Nu, corul nu a interpretat acest colind tradiţional, dar vestea bună a aterizat, totuşi pe Aero­portul „Transilvania” din Târgu Mureş. Mai ales că, toate cele trei proiecte de hotărâre care priveau adoptarea de măsuri pentru extinderea pistei, respec­tiv pentru ca proiectul pentru finanţarea acestor lucrări au fost adoptate fără prea multe discuţii şi controverse. Aşadar, terenul necesar a fost expropriat, indi­catorii tehnico­economic au fost aprobaţi şi contribuţia financiară a Consiliului Judeţean a primit girul consilierilor. Interesantă a foste declaraţia preşedintelui Lokodi Edita Emoke. „Dacă stra­tegia noastră faţă de aeroport a fost bună sau rea va decide isto­ria”, a spus Lokodi. Numai că pe programul POST sunt deja şapte proiecte depuse, iar regula este primul venit, primul servit, aşa că, grabă mare să nu devină proiectul istorie.

Proiecte, incoerente proiecteDorin, unicul, Florea a preluat marţi dimineaţă Cazarma 542 pe care o va transforma în ceva. Din ceea ce am înţeles noi, s­ar putea să fie o zonă de agre­ment cuplată cu Parcul Munici­pal şi cu Baza hipică de pe malul Mureşului. Desigur ar putea fi şi blocuri ANL, pentru că edilul tre­buie să dea oricum 200 de apar­tamente Ministerului Apărării Naţionale în schimbul terenului. Desigur, se poate şi ca digul râului nostru drag să devină un drum de legătură dinspre strada Barajului spre ieşirea Reghin. Asta în cazul în care nu se va face centru de afaceri cu firme ca IBM, Alcatel, Nokia. Oare Nokia nu că au făcut deja la Cluj? Certe sunt două lucruri: clădirea cu bulină roşie va fi dărâmată controlat. Pasul doi, se va face un birou al Poliţiei Comunitare ca să păzească...

Zece apolitici premiaţiVeste bună, veste bună! Gala Zece pentru Mureş a fost de­politizată. Ediţia de anul aces­ta, a noua la număr, a exclus popularitatea dintre criteriile de selecţie a celor premiaţi cu diploma de excelenţă. Publicul a aplaudat frumos, decent, or­chestra „Johan Strauss Ensem­ble” din Viena a încântat, oame­nii au fost emoţionaţi. Sigur că au mai fost sincope, se întâmplă şi la case mai mari. Radu Deac a fost numit „Omul anului” iar Raed Arafat a lipsit. Mulţi dintre premiaţi au fost descoperiţi de Cotidianul Zi de Zi. Important că, de această dată s­au luat în cal­cul criteriile de performanţă pe anumite domenii şi nu criteriile culorii politice spre deschiderea uşilor viitoarelor campanii elec­torale.

Mureşenii s-au bucurat în 2010 de mult sport şi rezultate une-ori surprinzătoare. Campioni la futsal, fotbal feminin, cu echipă de fotbal în Liga I, cu BC Mureş făcând echilibristică pe podium, cu planuri pentru nou stadion, cu planuri pentru încă o sală polivalentă, şi având şi campioni mondiali la kempo, mureşenii

au de unde alege când vor să se mândrească. E drept, majori-tatea echipelor trăiesc din banii lor, căci fondurile vin mai mult de la bugetul local decât de la firme private. De-or mai fi şi-n 2011 fonduri ne-om mai distra. Până atunci, câteva cadre cu bucuria din 2010...

Anul „bucuriei” din sportul mureşean

“Nu degeaba zice Piersic, nu mă

aplaudaţi. După ce te aplaudă, te dau afară. Dacă FCM pică iar în

B, mă chemaţi iar și iar promovăm”

“Frate, astia de la BC Mureș sunt susţinuţi

de șeici din Qatar. Ia uite cum toată lumea a venit în alb, că altfel li se taie capu’. Noroc că

noi suntem mai cu capu’ pe umeri și

câștigăm”

“Eu am antrenat în Spania, Italia, Japonia, dar nu m-au dat afară când defilam

în campionat cu orice echipă. Știu că dl Ţerbea e conștient totuși că nu puteam câștiga UEFA Futsal

Cup din primul an. Hai, dezăpezirea...”

“N-am prea jucat în tur, dar în retur vă promit samba. Am exersat cu niște băieţ şi

cât am fost mai liberi, când începe iar campionatul, cu Ruiz și cine mai vine la CFR ne pregătim de titlu: cei mai buni dansatori”

“Fie pâine cât de rea, Joma este firma mea. Sper să-și revină CFR

Cluj, cu Gaz Metan mă pregătesc de Europa League, iar de nu pică FCM poate nu mă mai stresez atâta și

cu banii de-acasă.”

“Hai copii, daţi drumul la patinaj. Ușor cu crosa că imediat e gardul la acest patinoar micuţ

din Centru. Dar ce să-i faci dacă patinoarul mare nu e gata. Poate în 2012. Sau poate în 2112...?!”

“Cine e pe primul loc? Cine e pe primul loc… Fetele…

FCM… Nici nu știţi voi măi cititori ce fete campioane aveţi. Asta-i

generaţia de aur a FCM”

“Am promovat. Am mai transferat vreo 20. 15 pleacă. În iarnă mai aduc vreo 5. Ceva

comisioane tot fac, important e să fim tot în Liga I, și Claudiu să ne mai dea bani”

“Ce MM Stoica? Eu sunt noul MM: Maior – Manager, al FCM, întâiul. Asta cu

întâiul dacă mă lasă Dorin să candidez. De mai batem și în retur CFR, Rapid, și ne răzbunăm pe

Steaua și Dinamo, pot candida și la șefia FRF”

“Sunt Cosmin Gherman, cel mai bun jucător de futsal din România – Don Corleone Mitică mi-a dat premiul ăsta la gala LPF. Vă prezint Cityus, brazilienii fotbalului în sală”

“Toată lumea suspină după fetele de la Oltchim Lumea să fie mândră de fetele noastre. Ia priviţi, și la CSU Medicina avem fete superbe, și campioane.”

“BC Mureș e pe locul IV, dar din retur mai schim-băm niște jucători, ţinem mai aproape de fetele noastre

dragi - Babygirls și Loţi draghe o să fii impresionat. Nu te duci și tu să antrenezi în Ungaria? Mai prind și fraţii noștri

un meci de cupă europeană la fotbal.”

VIIFile din arhivă

Pierdut Certificat constatator nr. 38667 din 2006 pentru

SC VIS TRANSEX SRL Tg. Mureş. Îl declar nul.

Un poliţist cu multă experienţă. A avansat până la gradul pro-fesional de comisar ajutor în poliţia municipală. Legăturile per-sonale cu protopopul greco-catolic Alexandru Todea, dar şi cu mai mulţi membri ai mişcării legionare mureşene i-au întrerupt cariera. Aşa reiese din documentele pe care le-am cercetat. Alte acuzaţii care i s-au adus, au fost de-a dreptul hilare. Se doreau însă cu orice preţ exemple care să ilustreze lupta de clasă. şi desprinderea de trecutul burghez, cu funcţionarii lui cu tot. Prin trecutul său, prin atitudinea sa, dar mai ales prin cercurile pe care le frecventa, comisarul ajutor Gheorghe Munteanu din poliţia municipală era victima perfectă. A fost disponibilizat, apoi arestat. Devenise un caz ce trebuia să servească drept exemplu de „vigilenţă revoluţionară”. Acest caz a fost prelucrat în august 1948, cu întregul aparat al Regionalei Cluj al Siguranţei - în sub-ordinea căruia intra şi Mureşul - la ordinul inspectorului general Mihai Patriciu. Cronologic vorbind, arestarea comisarului ajutor Gheorghe Munteanu s-a făcut înaintea anchetării chestorului mureşean Romulus Pop, episod prezentat în numărul trecut. O lună mai târziu, în septembrie 1948, locul Siguranţei era luat de Direcţia Generală a Securităţii Poporului. Marea epurare a vechiului aparat burghez era în plină desfăşurare.

Cum s-a întărit „organul” Securităţii mureşeneÎn august 1948, în Serviciul de Siguranţă Mureş erau încadrate un număr de 37 de persoane. La Târgu Mureş erau 26 per-soane (de la prim chestor, la femeia de serviciu), 6 persoane la Reghin, 3 persoane la Topliţa şi 2 persoane la Sovata. Siguranţa mureşeană - şi aceasta nu era o excepţie - funcţiona în 1948 cu cadre provenite din vechiul regim. La nivel de conducere au fost numiţi însă oamenii noului regim instalat în noiembrie 1946. Doi ani mai târziu, în noiembrie 1948, recent înfiinţata Securitate mureşeană funcţiona cu 38 de oameni - o parte fuseseră deja epuraţi şi încadraţi alţii în locul lor - dar noua instituţie avea aceeaşi conducere: dr. Strul Mauriciu, respectiv Mihaly Alexan-dru, membrii PCR, aceştia fiind numiţi la conducerea Siguranţei de către partid. Din studiul documentelor de arhivă, reiese însă un fapt interesant şi cât se poate de sugestiv. Din totalul de lucrători ai Securităţii, în noiembrie 1948, în PCR erau înscrişi doar 18, ceilalţi nefiind membrii PCR. Cu sabia lui Damocles deasupra capului, ceilalţi lucrători - cu excepţia dactilografei Sandorfi Ema şi a agentului Ştefan Boroş - vor face rapid cereri de primire în partid. În ce măsură i-a ajutat acest gest? E greu de spus. În carieră aproape deloc. În aprilie 1951, la trei ani de la respectivul gest, Securitatea mureşeană se dispensase în totalitate de vechii lucrători proveniţi din Siguranţă. Cererile de intrare în partid nu mai contaseră. Contase doar dosarul de per-sonal. Ori, al lor era unul „pătat”. Deveniseră indezirabili. Dar şi victime perfecte ale unei cauze iluzorii.

Cazul comisarului ajutor Gheorghe Munteanu şi....În august 1948, Inspectoratul Regional de Siguranţă Cluj, difuza

către unităţile subordonate ordinul circular cu nr. 8316-S. Ordi-nul se referea la „faptele abuzive săvârşite de comisarul ajutor Munteanu Gheorghe, de la Serviciul de Siguranţă Târgu Mureş.” Celui menţionat în ordin i se imputau mai multe fapte. Printre cele mai grave figura aceea că „..în ianuarie 1948, l-a reţinut pe protopopul manist Alexandru Todea, din Reghin, reacţionar şi duşman al R.P.R., ....cu care a intrat în relaţii pentru a-i favoriza un împrumut (5.000 de lei - n.a.) pentru Luduşan Gheorghe, cunoscut al protopopului...” La fel de gravă era şi acuzaţia ce i se aducea comisarului ajutor de a fi intrat în relaţii cu diferiţi legionari arestaţi. În acest sens, era acuzat de faptul că în iunie 1948 „de la arestatul legionar Moldovan Alexandru, a împrumu-tat un ceas de mână pe care acum îl poartă el.” La fel de gravă, în opinia mai marilor Siguranţei, era şi acuzaţia potrivit căreia, „de la arestatul legionar Borcoman Vasile şi-a însuşit mâncarea pe care acesta o avea...” Această ultimă acuzaţie este însă greu de crezut. Dacă prima dintre ele este credibilă, celelalte două sunt mai degrabă menite a-l compromite moral. În cuprinsul cir-cularei se mai cerea ca aceasta să fie prelucrată imediat „pentru că orice compromis, orice delăsare sau lipsă de vigilenţă în faţa duşmanului, distruge spiritul poliţienesc adevărat democratic, în slujba clasei muncitoare.” La finalul anchetei, comisarul ajutor Gheorghe Munteanu a fost deferit Procuraturii Militare Târgu Mureş.

...cazul protopopului greco-catolic Alexandru TodeaPrin decretul numărul 358, din 1 decembrie 1948, biserica greco-catolică din România, a fost desfiinţată. Toţi cei şase episcopi greco-catolici, Ioan Suciu, Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frenţiu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan şi Vasile Aftenie au fost arestaţi între 28-29 octombrie 1848. Reprezentanţa Sfântului Scaun la Bucureşti, Nunţiatura Apostolică, a protestat faţă de această situaţie care reprezenta un abuz grav faţă de libertatea de credinţă. În această situaţie, comuniştii au recurs în 1950, la înscenarea unui proces de spionaj, desfăşurat la Tribunalul Militar Bucureşti, în urma căruia reprezentanţii Sfântului Scaun au trebuit să părăsească România. Cu toate acestea, Nunţiatura a reuşit în primii ani după scoaterea în afara legii a cultului greco-catolic, să contribuie la consacrarea a şase episcopi auxil-iari clandestini: Alexandru Todea, Tit-Liviu Chinezu, Iuliu Hârţea, Ioan Cherteş, Ioan Ploscaru şi Ioan Dragomir. Prin ordinul sem-nat de colonelul de securitate Gavril Birtaş, o figură sinistră a anilor ‘50, toate Direcţiile Regionale de Securitate trebuiau să întocmească fişe personale ale mai multor categorii de preoţi. Au urmat apoi arestările, anchetele, procesele şi condamnările. Sub acuzaţia de înaltă trădare, agitaţie publică şi uz de fals, Alexandru Todea a fost arestat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă prin sentinţa nr.104, din 20 februarie 1952, de către Secţia a II-a a Tribunalului Militar Bucureşti. Prin decretul 1563, pedeapsa i-a fost comutată la 25 de ani de muncă silnică, dar prin Decretul 411 din 1964 a fost eliberat, după 12 ani de în-chisoare executaţi în diverse penitenciare. După ieşirea din închisoare, Alexandru Todea a devenit “obiectiv de urmărire informativă”, întrucât era cunoscută puterea de atracţie şi cha-risma sa extraordinară. Se dorea izolarea acestuia pentru a nu face prozeliţi. Era supravegheat atât cu echipe de filaj mobile, cât şi cu echipe fixe astfel încât să poată fi supravegheat 24 de ore din 24. Persoanele care îl frecventau au fost atenţionate să-şi rărească sau chiar să abandoneze vizitele la episcop. În decursul

anilor, în dosarul de urmărire informativă al episcopului Todea, au fost făcute diferite înscrisuri care reflectau “grija” Securităţii faţă de persoana sa. “La Reghin, cel în cauză - scria unul dintre cei însărcinaţi cu supravegherea episcopului - are legături mai apropiate cu numiţii: Costinaş Susana, fostă călugăriţă greco-catolică, condamnată politic; cu Vultur Eugen, laic; la Târnăveni cu Guţiu Gheorghe, fost preot greco-catolic, condamnat politic; la Iernut cu Roşca Ioan, Crăciun Ioan, Ficica Cornel, foşti preoţi greco-catolici şi condamnaţi politic şi cu care continuă să aibă legături şi contacte…” Într-un alt paragraf al notei-raport, se specifica: “Todea are relaţii şi cu Marton Aron şi Lestyan Francisc din Târgu Mureş, dar şi cu alţi preoţi romano-catolici din Alba-Iulia”. Incriminarea din dosarul său, continua: “…şi-a amenajat încăperea în care locuieşte în lăcaş de cult, unde celebrează liturghii în rit greco-catolic…S-a stabilit că primeşte trimestrial de la banca elveţiană Bank - Union din Zurich, suma de 4000-5000 de lei”. Cardinalul a făcut faţă cu tărie şi multă demnitate acestor încercări prin care i-a fost dat să treacă. Mai mult chiar, a apucat să supravieţuiască şi momentului ‘89.(urmare în numărul viitor)

Nicolae BALINT

Anchetarea unui comisar din poliţia mureşeană (II)

1941, Protopopul greco-catolic Alexandru Todea în gara Teiuş

Alexandru Todea, fotografie din tinereţe

Reghin,1999. Emil Constantinescu, Preşedintele României, îi înmânează cardinalului Alexandru Todea, ordinul „Steaua României”