Ziarul de Mures

Excelenţele lor, Tanya van Gool, ambasadorul Olandei în România, Mario Cospito, ambasadorul Italiei în România şi Oystein Hovdkinn, ambasadorul Norvegiei în România, sau săturat săptămâna trecută de recepţiile diplomatice de la Bucureşti şi au pornit, la pas, prin ţară.

Anul VIII, nr. 44816 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 11 17 aprilie 2011FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 4

www.ziaruldem

ures.ro

Multor politicieni le dârdâie chiloţii de frica pierderii ciolanului

Pockloş-Leaks de Mureş

pagina 6

Mureşul, în coada judeţelor finanţate turistic de Elena Udrea!

Primarii mureşeni atraşi de sutele de milioane pentru ape

În şedinţa de Guvern din 23 martie, a trecut, mai mult sau mai puţin observată, Hotărârea pentru modificarea şi completarea HG 120/2010 privind aprobarea Listei cu programele şi proiectele de investiţii în turism aflate în derulare şi a surselor de finanţare a acestora, dar şi criteriile de eligibilitate ale proiectelor noi. Spre stupoarea mea, poate şi a mureşenilor, din 33 de programe / proiecte aflate în derulare doar unul provine din judeţul Mureş, depus de staţiunea Sovata.

Mare tamtam mare vinerea trecută în judeţul Mureş. Cel mai mare proiect de finanţare al judeţului a ajuns a fost finalizat. SC Compania Aquaserv SA TârguMureş va beneficia, în perioada 20112013, de o finanţare în valoare de 111 milioane de euro, bani care vor fi investiţi în extinderea sistemelor de apă şi canalizare, reabilitarea celor existente, modernizarea unor uzine de apă şi construcţia de staţii de epurare noi şi reabilitarea unor staţii de epurare existente pe teritoriul judeţului Mureş.pagina 5 pagina 8 - 9

Reprezentanţii partidelor de la guvernare, Paşcan, Maior, Florea, Boc, Kelemen şi Borbely au ieşit să se bucure de iarba verde de acasă şi de curcubeul de după criză. Că... mai ştii ce aduce ziua de mâine?

După bătălii seculare cu propria-i incompetenţă, coaliţia de la guvernare crede că şi-a atins scopul:

Tare e Guvernul meu / Anticriză, semizeu / Ne mai doare-n curcubeu / Pedeleu, Udemereu!

Să ştiţi că e adevărat, recesiunea e gata... Văd după

vânzările excelente ale cărţilor mele, în special în

comunele pedeliste... Îmi vin nişte versuri acuma... Cică: Ţine-mă, Doamne, prefect / Că mi-s

poet de efect / Şi-n politică visez / Tot mai sus

să avansez...

Hmm, poate cade şefu’ după săritura

asta periculoasă şi se accidentează... Doar aşa aş

putea şi eu să părăsesc banca de rezerve şi să ajung titular de candidatură... Ce să faci, aşa e fotbalul, balonul e

rotund...

Emile, mai stăm mult

cu ăştia la guve

rnare? Eu...

sincer, nu-i mai suport!

M-am săturat să tot

plantez

copăcei şi panseluţe n

umai

să nu mă-ntreacă Borbely!

Hai să facem ceva,

că dacă nu eu mă fac

independent!

Cadoul meu pentru

ieşirea din criză v

reau să fie

toate domeniile de vânătoare!

Şi după aia... şi mai multe

domenii! Pfaiii... Stai aşa,

că doar îl sun pe fi-meu...

doar el dă aprobările

...

Băieţi, eu când eram mic săream peste gâşte, apoi la tineretul UTC-ist am învăţat să sar coarda... De când sunt mare, adică

premier, am sărit peste tot felul de moţiuni, asumări

şi ameninţări cu demiterea... Aşa... că... acum, când am scos ţara din criză, săriţi voi, cât puteţi!

Domnu’ Boc, dacă tot suntem pe plus în 2011, eu aş semnaliza

spre Primăria Târgu Mureş, dacă nu vă e cu supărare... M-am săturat de

20 de ani de Bucureşti...

2 Anul VIII, nr. 448 | 11 - 17 aprilie 2011

gratis.punct.ro

Cocktail-uri politico-cromaticeDoresc şi eu să înfiinţez o Uniune. Numele ei va fi Uniunea pentru Aruncat Praf în Ochii Electoratului (UAPOE), sigla va fi compusă din toate siglele formaţiunilor politice parlamentare din România iar sediul va fi pe strada Speranţei la parter. Nu de alta dar m-am săturat. Protocoalele astea politice seamănă cu nişte cocktail-uri în care nişte băuturi care se bat cap-n cap sunt aruncate împreună şi apoi inge-rate. Dacă aţi băut vreodată vin, vodcă şi suc de fragi în acelaşi pahar, cu siguranţă v-aţi trezit dimineaţa cu o cruntă durere de cap. Dacă nu consumaţi alcool, poate consumaţi artă pentru că ţara asta s-a împărţit anul acesta în coaliţii cromatice mai mult sau mai puţin potrivite. Şi pen-tru toate astea avem instrumentul nu-mit Protocol. Portocaliul-verzui, cu pete

de UNPR a semnat pentru continuitatea asumărilor de răspundere. Pe baricadă, galben, roşu şi un albastru+ conservator luptă asiduu pentru salvarea României de la dezastrul Boco-Udreo-Băsescian. În virutea Protocoalelor, armata din terito-riu este chemată la oastea naţională, pen-tru că fără trupele de ostaşi locali care să aburească populaţia, Coaliţia nu mai are sens, nici măcar pe hârtie. Din păcate, toţi regii istorici au avut aceeaşi problemă atunci când strângeau oastea. Trupele nu trăiesc în deplină pace şi armonie la nivel local pentru a se putea organiza coerent când vine strigarea de la Centru. Adică, dacă eu nu l-am suportat pe consilierul PNL de când sunt primar PSD, să joc acum hora unirii şi să sorb din aceeaşi cupă cu el? Nu merge. Sau la noi, la municipiu.

Când Laci şi Dorin s-au bătut în declaraţii şi campanii de plantat copaci, să-şi dea acum mâna întru performanţa coaliţiei de guvernare? Forme fără fond, fac sondaje, studiază, analizează, se fac paşi spre împăciuiri, mai vin lideri de la Bucureşti să-i tragă de urechi pe cei care nu stau ascultători în banca repartizată de par-tid. Combinaţia portocală mecanică, măr verde ne spune că am ieşit din criză, că totul va fi bine, vom avea tot ce am avut şi ce am visat din 2013. Uniunea din opoziţie promite marea cu sarea, peste un miliard de euro investiţii, spune PC Mureş, IUBCVT restaurat, ca persoană juridică spune PSD. PNL se tot luptă cu Consiliul Local şi ale lor ilegalităţi şi tot degeaba. Constan-tin Florea tot cu PD-L votează. De alianţe de dragul alienaţilor m-am săturat. Lupta

nu e pentru binele sau răul general. Unii luptă să-şi păstreze scaunele, alţii luptă ca să ocupe scaunele ocupate şi pe care nu şi-au mai aşezat de mult oasele încer-cate. Poporul român rămâne cu aceeaşi întrebare pe buze, ca pe vremea lui Cara-giale: da eu cu cine votez?

Sanda VIŢELAR

Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţio-nale, Valerian Vreme, primarul Municipiului Târgu Mureş Dorin Florea, preşedintele Consiliului Jude-ţean Mureş, Lokodi Edita Emoke, prefectul jude-ţului Mureş, Marius Paşcan şi Sylvia Mathews din partea Fundaţiei Bill şi Melinda Gates au prezentat vineri la Târgu Mureş programul Biblionet.

Ministrul Comunicaţiilor şi primarul Municipiului şi-au oferit spri-jinul în dezvoltarea acestui program, anunţând instalarea unui nou serviciu de acces public şi gratuit la internet prin wi-fi în cadrul Bibliotecii Judeţene. Astfel, Ministerul Comunicaţiilor a in-stalat un hotspot, punct de acces public şi gratuit la internet, ca parte a Strategiei Naţionale de Implementare Internet în Bandă Largă. Biblioteca Judeţeană din Târgu Mureş devine astfel un centru de acces cu o conexiune fără fir şi gratuită la internet pentru toţi locuitorii oraşului. Dorin Florea a anunţat că plata

costurilor lunare pentru conexiunea de internet necesară noilor servicii wireless va fi preluată şi asigurată de către Primăria Târgu Mureş. „Felicit Biblioteca pentru ceea ce face iar în ceea ce priveşte Primăria vom onora contractul pentru a putea oferi acest acces tuturor cetăţenilor”, a declarat Dorin Florea. Traducerea oficială a textului de mai susVreme trece, vreme vineriŞi proiectul îl obţinem.Mureşul trece pe digitalWireless-ul e pe val.Lokodi şi Florea nu mai sunt duşmani. Şi-au dat mâna întru li-teralizarea populaţiei oraşului digital. Vă aşteptăm cu laptop-ul pe o rază de 500 de metri de bibliotecă să intrăm gratis pe net că bani pentru factura de RDS nu mai avem. Nu prea sunt bănci în zonă, dar avem certitudinea că acestea intră în planurile lui madam Miheţ.

Lex Tetrix

Wi-fi gratis de la Dorin Florea

Domnu Ministru ne-am băgat ca musca în lapte şi la Biblionet, că merge cu Mureş oraş Digital. Eu v-am zis că-mi fac treaba

Băi Dorine. tu dă-te pe lângă Lokodi şi fă să fie bine. Vă dau eu din banii de buzunar

de la Băse pentru factura aia de net.

Liviu Marian, rectorul UPM într-un monolog silenţios în timpul conferinţei lui Ilie Şerbănescu

Primarul din reghin, Nagy Andras surprins într-un Mall târgumureşean în timpul unei vizite fulger în municipiul reşedinţă de judeţ

tocmai c

ând upM a a

juns

pe cul

mile cele

mai î

nalte a

le

gloriei

univer

sitare

trebui

e să m

ă

retrag

. oare

cine, c

ine, ci

ne

mă va p

utea în

locui, c

u acele

aşi

perfor

manţe. n

u cred

că ex

istă

acel ci

neva!

trebuie să îmi fac un Mall şi la

reghin, că de supermarketuri s-a

săturat lumea. numai să nu-mi strice

pavelele proaspăt puse. Vorba aia:

dacă shoping nu e nimic nu e.

Anul VIII, nr. 448 | 11 - 17 aprilie 2011 3trăDarE să fiE,

Dar să ştiM şi noi

Azamfirei vs Cseke Prof. Dr. Leonard Azamfirei, unul dintre cei mai cunoscut profesor al UMF Târgu Mureş, unde este şi decan, este coordonator Comisia de Acreditări-Avizări a Colegiului Medicilor din judeţul Mureş şi în acelaşi timp un membru marcant al bisericii Adventiste din România. Aşa că, domnul Azamfirei militează mai recent în Statele Unite ale Americii pentru înfiinţarea în judeţul nostru a unui spital adventist. Asta după ce s-a reuşit deschiderea a două şcoli aparţinând acestui cult, una în Târgu Mureş care este şi liceu şi o şcoală generală în Câmpeniţa. Moti-vul este simplu: pacienţii trebuie să beneficieză atât de vindecare trupească cât şi de cea spirituală. Aşa că respectatul medic a cerut ajutorul româno-americanilor în cadrul unei predici făcute la una dintre bisericile advetiste din diasporă. Discurs publicat în întregime pe un site al respectivului cult. Dacă e vorba de noi spitale noi spunem: să vină americanii. Că şi aşa al nostru ministru Cseke vrea să închidă jumate dintre ele.

UDMR vrea şefia CNASBate vântul schimbării prin sănătatea româ-nească. Senatul a decis săptămâna trecută ca banii din domeniul sanitar în România sa intre sub control parlamentar. Drept urmare

“falimentara” Casa Naţională de Asigurări în Sănătate va fi trecută sub juristricţia celor două camere. Pe modelul mai multor astfel de instituţii, CNAS ar urma să aibă un preşedinte şi patru vicepreşedinţi numiţi de parlament pe o perioadă de 7 ani. Drept urmare, partidele care au majoritatea în Parlament vor începe negocieriile pentru funcţiile de conducere din instituţie. Pe modelul unul pentru mine şi trei pentru tine. Sau viceversa. Cel mai mare in-teres îl au cei de la UDMR care, dacă îşi joacă celebra carte a şantajului politic la fel de bine ca până acum, vor câştiga şefia CNAS. Asta pentru a-şi asigura un anumit control (a se citi sursă de bani) şi după ieşirea de la guver-narea şi pierderea fotoliului lui Cseke. O altă bătălie se va da şi în teritoriu unde va exista o reorganizare a împărţirii politice a funcţiilor de directori judeţeni. Un alt motiv al trecerii “sub-parlamentare” a CNAS ar putea fi gaura de 700 milioane de euro care ar duce la falimen-tarea Casei. Din uriaşa sumă, vreo 120 s-au scurs pentru un contract de informatizare a instituţiei. Care nici în prezent nu funcţionează foarte bine. Sau deloc. PDS pe exemplul PL-D sau UNPRFoştii comunişti se reorganizează de la zero, într-un nou partid, alternativă la PSD. Noua formaţiune se va numi Partidul Dreptăţii So-ciale.Octav Cozmâncă, Tudor Mohora şi Ion Sasu, foşti lideri ai PSD, aripa descendentă din PCR, alături de Ioan Toma, ultimul şef al Uni-unii Tineretului Comunist, pun la cale un nou partid de stânga. Noua formaţiune se va numi Partidul Dreptăţii Sociale (PDS). Ion Toma va fi liderul formaţiunii, iar lansarea va avea loc la începutul lunii mai. În judeţul Mureş mai mulţi foşti pesedişti ar putea fi atraşi în această formaţiune. Vorbim de Ovidiu Natea şi fosta sa echip, trasă pe linie moartă de Frătean&Co. Aşa că în viitorul apropiat îi putem vedea al treabă în noul partid pe Florin Vlas, Bogdan Buda, Va lentin Precup, Cristian Georgescu, Ionuţ Şandru. Care vor atrage după ei pe toţi cei care nu se declară mulţumiţi de guvernarea roşie. Şi nu sunt puţini.

Acestea sunt bârfe şi trebuie tratate ca atare

Amenzile lui LokodiDacă trebuie, cumva, să participaţi la un eveniment din Sala de Oglinzi a Palatului Culturii, să nu vă aşezaţi poponeţele pe scaunele şi canapele proaspăt restaurate. Cel mai probabil, un angajat oarecum amabil vă va ridica, asta dacă nu veţi găsi un afiş pe care scrie „Vă rugăm să nu vă aşezaţi!” Gurile rele din târgu spun că Doamna de Fier, Lokodi edita Emoke este atât de mândră de realizările tapiţerilor că nu lasă pe nimeni să se aşeze şi doreşte instituirea unor măsuri severe de sancţionare. 10 lei amendat dacă te uiţi insistent la scaun, 100 de lei dacă te aşezi iar dacă aduci vreo sticlă de suc, apă sau ceaşcă de cafea în încăpere intri direct pe lista neagră a Consiliului Judeţean şi ai obligaţia să aduci 50 de voturi la următoarele alegeri.Paşcan urechiat de BorbelyBorbely Laszlo, proaspăt vicepreşedinte al UDMR şi-a intrat

repede în atribuţii. Din păcate acţiunile sale nu sunt îndrep-tate către membrii propriului partid. În timp ce acest filozof al administraţiei locale, Marius Paşcan, luptă cu turnee de poezie să îşi afirme independenţa, Borbely vrea să-l tragă la răspundere în faţa Coaliţiei. Cu un deget ameninţător în are, mister minister îl trage de urechi pe poet. Motivul? Liceele maghiare de la Târnăveni şi Sighişoara. Să nu vorbescă Paşcan de segregaţionism că-l ducem rapid la o instrucţie multi lingvistă la Bucureşti şi îi arătăm unde să stea şi cu cine.

Matei nu are trecere la UDMRAlexandru Matei, primarul din Târnăveni are succes când vine vorba de miniştrii propriului partid (vezi cazul Judecătoria Târnăveni). Cum nu a făcut destul lobby printre consilieri ca să treacă proiectul cu Liceele, Borbely l-a băgat la sală. Ast-fel, Matei a alergat vineri toată ziulica pentru a-i da personal

ministrului o cerere referitoare la finanţarea unui proiect care stagnează de ceva timp. Din păcate nu toate uşile se deschid aşa uşor.

Investitorii lui Morariu ţinuţi sub lacătFrustrare mare în rândurile conservatorilor. Silviu Morariu este supărat că cei de la putere îi fură toate ideile bune. Prin urmare nu vrea să spună cu ce investitori se poartă discuţii pentru a aduce peste 1 miliard de euro în Mureş. Normal numai dacă USL câştigă alegerile. Sperăm să nu fie adevărat că documentele se află în sediul PC. Chiar dacă Poliţia Locală domiciliază la parterul aceleiaşi clădiri, nu băgăm mâna în foc că iala veche de vreo 50 de ani ar prezenta vreo dificultate pentru un băgăcios portocaliu.


PSD se destramă. Ponta vine la do-uă-trei luni să calmeze apele. Miza e mare pentru că USL trebuie să de-semneze candidaţii pentru sondajul care va stabili pe cine vor susţine în 2012. Frătean, Dobre sau Socotar la CJ? Cine a trădat cel mai puţin inte-resele de partid? Cine nu a frater-nizat cu duşmanul. Gaşca veche din PSD trebuie să plece, dar trădarea nu se pedepseşte la fel

„Am avut o întâlnire nu doar cu colegii din PSD ci şi cu ceilalţi parteneri ai noştri, a fost o întâlnire extrem de uitlă în care am prezentat aşteptările noastre pentru Mureş şi modul cum vedem lucrurile de la Centru. USL funcţionează în judeţul Mureş şi poate funcţiona foarte bine. Susţin şi am încredere în actuala conducere a PSD Mureş. Este un judeţ dificil din cauza compoziţiei etnice şi politice dar un judeţ unde USL trebuie să fie prima forţă politică şi forţa politică de la care oamenii trebuie să aştepte schimbarea”, aşa a început Victor Ponta conferinţa de presă ocazionată de vizita sa în oraş săptămâna trecută. Deloc surprinzător faptul că, ori de câte ori se agită apele prin PSD Mureş, Ponta apare ca o boare să clarifice şi să dea girul său conducerii PSD. Cum nicio conferinţă la PSD nu se poate desfăşura fără textul „Afară cu trădătorii”, Ponta a mai spus ceva lucruri inte-resante. „Vreau să vă lămuresc şi am să o fac de câte ori va fi nevoie. Am construit USL pe nişte reguli, avem obligativitatea să susţinem un candidat unic. Momentele din alte campa-nii, inclusiv cea din 2008 de la Târgu Mureş, nu mai sunt posibile. Cine este cel mai bun pen-tru Târgu Mureş şi pe cine vor dori mureşenii asta nu pot să vă spun acum pentru că v-aş păcăli. Sigur este important ca cel care va ieşi în urma sondajului să şi dorească să candi-

deze condiţie îndeplinită în această situaţie. Îndemnul meu este să aibă candidat comun de sus până jos, unde sunt primari buni PSD aceia vor fi, unde sunt primari buni PNL aceia vor fi, iar pentru comunele unde este primar PD-L vom căuta cea mai bună soluţie pentru a-i înlocui”, a spus liderul USL. Acesta a mai completat că o posibilă colaborare cu UDMR nu intră în discuţie dacă condiţia Uniunii este reorganizarea administrativ-teritorială pe criterii etnice. „Pentru noi ideea unei reorganizări administrativ teritoriale pe criterii etnice nu va fi posibilă în nicio variantă. Mai bine mai stăm în opoziţie, dar ne asumăm acest lucru şi nu suntem pregătiţi să facem acest sacrificiu.”La proiecte înainte, la declaraţii la războiLa noi, pe malul Mureşului, lucrurile care sună bine la Bucureşti, sună cu accent. Ponta spune aşa „Dacă Cipri Dobre va fi cel mai potrivit la Consiliul Judeţean pe el îl vom susţine, dacă e Frătean, îl vom susţine pe Frătean şi tot aşa”. Am înţeles domnule preşedinte, v-aţi scăpat aici. Dobre şi Frătean se luptă intern pentru

Consiliul Judeţean. La Dobre o chestiune de onoare, a pierdut preşedinţia la mustaţă la ul-timele alegeri, dar, domnule Ponta, ce facem cu Frătean? Pe statul lui de plată semnează Lokodi Edita Emoke, parte a UDMR cu care nu vreţi să negociaţi în condiţiile lor. De parcă UDMR a negociat în alte condiţii. Să nu-i lăsăm deoparte pe conservatori, care îl vor pe Dinu Socotar la judeţ. Greu la sondaj. În partid e haos, 13 membrii nu mai au susţinere politică, găştile devin evident şi mulţi vor lua drumul lui Vlas, Precup şi Buda spre o aripă roşie cu dungi. Să nu mai vorbim de faptul că, după discursuri antitrădători, vineri dimineaţă Al-exandru Frătean stă liniştit la masă cu Marius Paşcan, prefect dornic de afirmare ca inde-pendent, Lokodi şi Borbely, ultimul ministru UDMR, pentru semnarea unui proiect pe me-diu. Ponta ne linişteşte. „Nu sunt probleme în PSD.” Despre Radu Deac, primar de Târgu Mureş cu susţinere USL nu vrea să vorbească. Nu clar.

Lex Tetrix

Degringolada în PSD, rezolvată a la Ponta

nu, asta nu e trădare, eu am muncit serios la proiectul ăsta. oricum, pâna la

conferinţa de presă de luni de la sediu vin eu cu o justificare pentru ăştia de la ZMs

care îmi tot fac poze de fotocronici.

EratăÎn Ziarul de Mureş de acum două săptămâni,

în interiorul materialului „PDL SRL udă pe mi-liarde panseluţele Direcţiei Silvice Mureş” s-a strecurat o eroare. Contractele încheiate de Direcţia Silvică cu câteva firme, printre care una aparţinând fiului consilierului local PDL

Liviu Todoran, pentru prestarea de servicii de curăţenie la ocoalele silvice, nu sunt în-cheiate pe o durată de un an, cum greşit am înţeles noi, ci pe patru ani. Reparăm astăzi această eroare.

Vedeţi ce table din material bun avem? Dacă ne marcăm prezenţa cu

astea, o să ştie tot poporul cine şi unde suntem

Vuvuzela conservatorilor din Mureş, Dinu Socotar socoteşte cum ar fi mai bine să se afle peste tot de existenţa partidului, lăudându-se cu noua investiţie Unul dintre momentele de glorie de la Spitalul de Urgenţă,

când calitatea actului medical e atestată oficial

cu certificarea asta o să le dau peste nas la ăştia

de la presă când o să îmi mai zică că bolnavii nu sunt bine trataţi în spital.

uite gomo, acum

eşti acreditat. să nu te mai

aud că ne mai ceri ceva.


dosarele lix de mureş

„Cerem Consiliului Suprem de Apărare analiza de urgenţă a măsurilor luate de Guvernul Boc, la iniţiativa ministrului Cseke Attila, în domeniul sănătăţii, care se constituie într-un atentat la siguranţa şi sănătatea poporului român.”Silviu Morariu, şeful Departamentului de Sănătate al Partidului Conservator

„Noi, mureşenii, suntem în medicină ca şi Brazilia la fotbal.”Vass Levente, consilierul ministrului Sănătăţii, Cseke Attila

„Sunt impresionat, pentru că pe vremea mea se spunea: ce-i fraţilor, se dă ulei la kil că sunteţi aşa de mulţi?”Ilie Şerbănescu, în aula Universităţii

„Petru Maior”

„Un om de afaceri care îşi ţine banii în bancă nu e om de afaceri.”Florin Vlas, om de afaceri

„Am cerut colegilor de la PDL să clarifice cât mai re-pede problemele interne şi aceste alegeri, pentru că trebuie să avem o majoritate în Parlament.”Borbely Laszlo, ministrul Mediului şi Pădurilor

„Degeaba eşti ca o insulă şi ai un hotel la superla-tiv undeva sus pe deal, dacă n-ai cum să ajungi acolo, drumurile sunt proaste, n-ai iluminaţie şi turistului îi e frică să iasă din hotel ca să nu fie muşcat de câini.”Ştefan Petru Runcan, directorul Aeroportului

„Transilvania” Târgu-Mureş

„Întotdeauna îmi propun de ziua mea să îmi îndeplinesc anumite vise, pentru că am foarte multe planuri şi că aşa sunt obligat să fiu într-o continuă cursă cu mine însumi.”Călin Biriş, consilier local PDL Reghin

„Sunt foarte importante aceste lucrări de plan-tare, deoarece dacă toţi taie, dacă vedeţi ce există între Sovata şi Gheorgheni, unde au loc tot felul de tăieri, unde ajungem?”Ioan Vasu, primarul comunei Râciu

„Avem solicitări de înfrăţire cu mai multe oraşe atât din Europa dar şi de pe alte continente şi noi încercăm să răspundem favorabil la astfel de cereri. Am avut solicitări din Argentina, din Spania, din zona Malaga.”Nagy Andras, primarul municipiului Reghin

„Dacă investitorii străini ne-au distrus econo-mia, birocraţia pune agricultura pe butuci, lume încet-încet îşi dă seama că în istoria omenirii nu a existat un produs al „uzinei verzi” mai căutat ca lemnul.”Dumitru Cotoi, primarul comunei Batoş

„O să luam bani de la oamenii care au furat: Udrea, Videanu, Blaga şi de ce nu Dorin Florea primarul vostru din Târgu Mureş”Victor Ponta, preşedinte PSD

Excelenţele lor, Tanya van Gool, ambasadorul Olandei în România, Mario Cospito, ambasadorul Italiei în Ro-mânia şi Oystein Hovdkinn, ambasadorul Norvegiei în România, s-au săturat săp-tămâna trecută de recepţiile diplomatice de la Bucureşti şi au pornit, la pas, prin ţară.

Cum nu puteam avea o săptămână liniştită de primăvară în urbea noastră, toţi trei, asistaţi de delegaţii mai mari sau mai mici, au poposit la Târgu Mureş. Scopul şi durata vizitei? Misiunile au fost scurte, scopurile bine definite. Au în-ceput luni dimineaţa la Prefectură. Tan-ya van Gool s-a întâlnit, aşa cum au făcut şi ceilalţi omologi ai săi, dar în alte zile, cu Marius Paşcan, Lokodi Edita Emoke, reprezentanţi ai municipalităţii etc. Marţi a fost rândul ambasadorului Norve giei care a inaugurat proiectul Centrului ul-traperformant de învăţare de la UPM la distanţă, iar joi, ambasadorul Italiei a discutat cu oamenii de afaceri itali-eni din judeţ şi a inaugurat filiala Târgu Mureş a patronatului Confindustria, “un punct de legătură între autorităţi şi oa-menii de afaceri”, după cum ne spuneau delegaţii italieni.

Il dolce capitalo italianoPe 7 aprilie a fost inaugurată o nouă filială Confindustria România la Târgu Mureş. Sistemul confindustrial puter-nic ajunge astfel şi la Târgu Mureş, mulţumită întreprinzătorilor locali italieni care au considerat că este indispen sabil ca Asociaţia să fie în contact direct şi permanent cu societăţile de aici, pentru a putea răspunde mai bine la exigenţele lor. “Faptul că am conştientizat că reprezentăm o parte importantă a economiei din judeţul Mureş, atât în ceea ce priveşte locurile de muncă cât şi în ceea ce priveşte volumul cifrei de afaceri, ne-a determinat să reflectăm la recunoaşterea oficială a acestui lu-cru. Am considerat că a venit momentul să ne adunăm toţi la un loc şi să dăm naştere unui sistem local”, a declarat

preşedintele Confindustria România- Fi-liala Târgu Mureş, Matteo Montanari. La acest eveniment a participat şi ambasa-dorul cu pricina, după ce, la întâlnirea cu autorităţile judeţului acesta declara:

“astăzi mă voi întâlni cu 50 de oameni de afaceri italieni care desfăşoară afaceri în judeţul Mureş şi cred că în urma aces-tor întâlniri vom avea o imagine exactă a situaţiei şi vom putea evalua modul în care putem interveni şi în ce domenii”.

Sighişoara, mon amourTanya van Gool a avut şi ea câteva întâlniri interesante. Una dintre ele a fost cu preşedintele Tribunalului Mureş, Sonia Deaconescu, prilej cu care a luat la cunoştinţă problemele cu care se confruntă justiţia. A doua a fost cu vicele de Sighişoara, Sorin Virgil Savu (n.r. Mayor Dăneşan este în concediu). La Sighişoara, despre care am înţeles că doamna ambasador citise mult în broşuri turistice, s-a vorbit despre cultură, Excelenţa Sa exprimându-şi dorinţa de a participa la festivalurile or-ganizate în Cetate.

Nota informativă de finalTrei diplomaţi s-au plimbat prin Mureş şi au discutat cu oamenii cei mai bine informaţi ai judeţului. Au aflat ce investiţii avem, ce resurse, ce proiecte

am demarat sau vom demara, au primit jalbe şi nemulţumiri cu privire la diverse situaţii sau domenii, au mâncat, au băut, au fost periaţi şi au promis că vor recomanda, când va fi şi cum va fi ca-zul, judeţul nostru oamenilor de afaceri din ţările lor, să vină cu bani şi locuri de muncă. Noi am aflat că avem potenţial, de parcă trebuie să vină un ambasador străin să ne spună asta. Am mai aflat că, în spatele uşilor închise s-a discutat mult, iar ambasadorul Norvegiei ne-a spus că negocierile pentru un sprijin norvegian de vreo 300 de milioane de euro bat pasul pe loc, ca să citez “datorită unor probleme politice şi birocratice de partea română”. În plin scandal al notelor infor-mative scoase la iveală de WikiLeaks, de parcă nu am şti cât de “curaţi” sunt cei care ne conduc, când cei trei ambasado-ri vin în oraş în acceaşi săptămână, ţi se ridică automat sprânceana. Un diplomat străin poate oricând depăşi, ca pregătire în domeniu, orice reporter de investigaţii de la orice ziar. Obligaţia lor de serviciu de a întocmi informări care ajung unde trebuie, aşa cum trebuie şi când trebuie nu poate fi pusă la îndoială. Cum Mureşul devine oraş digital, poate un investitor va face un Pockloş-Leaks în câţiva ani la Mureş, material cu siguranţă va avea.

Lex Tetrix

Cooproducţia norvegiano-olandezo-italiană

Pockloş-Leaks de Mureş

„Noi am făcut multe

proiecte, multe studii, cola-

borăm cu străinătatea foarte

bine. anul trecut, zic ăştia din

presă, am primit mai multe

vizite oficiale decât Traian Bă-

sescu, aşa că dacă vreţi noi vă

dăm ce vreţi: păduri, deşeuri,

cultură, de toate avem”

„signiora, io vorbeşte bine româneşte şi mulţumeşte pentru informaţii. Puţin atenţie la traduzione că trebuie să trimitem nota la roma şi la voi este istorie cu traducerile oficiale.”

Şeful Gărzii Financiare Mureş, Valeriu Baziotis într-o plimbare relaxantă pe aleile Grădinii Zoologice din Târgu Mureş. Nici un infractor financiar descoperit acolo

Două foste dive ale presei mureşene, Ioana Roman şi Sorina Bota, atente la modul în care îşi construiec imaginea. Prima de politician, cealaltă de şef de cabinet şi om de cultură

după ce am capturat atâtea tone de nuci am trecut şi pe la Zoo să le dau veveriţelor şi altor animăluţe. eu unu mă mulţumesc cu popcorn şi recunoaşterea

faptului că fără mine nu se poate. Guvernările trec, Baziotis rămâne

Ce naiba m-am pus lângă

bătrânul ăsta. eu reprezint

tinereţea şi frumuseţea în

Consiliu...Kolozsvary chiar

opusul. Pfii

Ce bine că ne pun ăştia internet gratis că o să-l prind şi eu la biroul lui oprişcan. aşa o să facem economii şi o să tăiem abonamentul la rds

Anul VIII, nr. 448 | 11 - 17 aprilie 2011 5Tu rism or NoT Tu rism

SucuRSala De DISTRIBuţIe a eNeRGIeI elecTRIce MuReŞCentrul de Exploatare Tg. Mureş,

str. Călăraşilor nr. 103, tel. 0265-205999Call center Distribuţie: TelVerde 0800-801-929

Vă aducem la cunoştinţă că, se va întrerupe alimentarea cu energie electrică, pentru efectu-area unor lucrări în instalaţiile electrice, în Targu Mures, astfel:

luni 11.04.2011• Targu Mures, intre orele 08:00 şi 16:00 pe strazile: Frunzei, argesului, cringului

Marti 12.04.2011• Targu Mures:- intre orele 08:00 şi 14:00 pe strazile: Bujorului, cibinului, avram Iancu, Pasaj Palas, Spita-lul Vechi, Toplita, cosminului, Mitr. andrei Saguna, azuga,- intre orele 08:00 şi 18:00 pe strazile: Gen.I. Dumitrache, cringului, ulciorului, episcop Ion Bob, argesului( nr.16 a), Trebely( nr.1- 31 si 2- 42), D. cantemir, Dr.c-tin ciugudeanu.Ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere.*Întreruperile programate pot fi vizualizate şi pe www.electricats.ro

Conducerea S.D.E.E. Mureş

În şedinţa de Guvern din 23 martie, a trecut, mai mult sau mai puţin observată, Hotărârea pentru modificarea şi completarea HG 120/2010 privind aprobarea Listei cu programele şi proiectele de in-vestiţii în turism aflate în derulare şi a surselor de finanţare a acestora, dar şi criteriile de eligibilitate ale proiectelor noi. Spre stupoarea mea, poate şi a mureşenilor, din 33 de programe / proiecte aflate în derulare doar unul provine din judeţul Mureş, depus de staţiunea Sovata. Iar în cazul proiectelor noi... din nou doar unul, depus de Saschiz, pentru restaurarea cetăţii de refugiu. Să fie aceasta stra-tegia pe turism a Mureşului? Jalnică...

Revenim. Pe lista programelor / proiectelor aflate în derulare cu co-finanţare de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turis-mului se află 33 de dosare depuse de diverse autorităţi locale şi judeţene din ţară. Dintre acestea, 15 sunt din Ardeal. De ce Mureşul, care se vrea un centru economic şi turistic important în Transilvania, nu a fost în stare să ceară mai mulţi bani ministrului Elenei Udrea? Întrebaţi-i voi, dragi cititori, pe distinşii politicieni, la anul, cam pe vremea asta, când se vor porni din nou la luptă, cu promisiuni electorale mai gogonate ca niciodată! Singura so-licitare – proiect aflat în curs - a venit din partea Consiliului Local Sovata, care vizează amenajarea infrastructurii de agrement în zona lacurilor Tineretului şi Ursului. Atât. Nu e destul? Ce altceva mai poate arăta Mureşul din punct de vedere turistic?

Alţii au vrut şi au putut...Păi să vedem ce pot alţii... Spre comparaţie, Braşovul are în derulare patru proiecte mari, cu şase subpuncte, privind mo-dernizarea bazelor de salvare în diverse locaţii, construcţia unor refugii montane, reabilitarea unor trasee turistice, investiţii în staţiune de schi din Braşov, Predeal, Râşnov. Plus un proiect pe Lista B, care ar putea fi finanţat în viitor şi care se referă la amenajarea şi reabilitarea obiectivului turistic „Canionul 7 Scări”, de lângă Săcele.Judeţul Harghita are trei proiecte mari şi late în derulare. Primul

vizează modernizarea şi reabilitarea băilor tradiţionale: Borsec, Tuşnad, Tomeşti, Ciumani, Lăzăreşti, comuna Cozmeni, comuna Racu, comuna Siculeni, comuna Frumoasa, comuna Sâncrăieni, comuna Sântimbru. Un alt proiect se referă la construcţia unui complex balnear la Praid, în zona Salinei. Al treilea proiect se referă la amenajarea unui complex balnear la Tuşnad. Frumos, nu? dom-nilor politicieni din Mureş... Harghita însă a depus deja alte 9 pro-iecte care ar putea benefica de co-finanţarea ministerului.Hunedoara are de asemenea 3 proiecte în derulare şi încă patru anunţate, Maramureşul două şi unul anunţat.Alba şi Covasna s-au trezit târziu, dar au depus totuşi 6, respec-tiv 4, proiecte pentru viitoarea sesiune de finanţare.Din 77 de proiecte noi depuse pe biroul Elenei Udrea, 35 sunt din Ardeal. Doar unul din Mureş.

Strategia pe gogoşi a turismului mureşeanŞi atunci, să demolăm „strategia” de dezvoltare a turismului în judeţul Mureş, publicată pe site-ul Consiliului Judeţean la capitolul „Priorităţile de dezvoltare ale Judeţului Mureş 2007 – 2014”. „Judeţul Mureş, prin factorii de relief şi de mediu, prin diversitatea şi frumuseţea peisajului, prin eterogenitatea etnică şi implicit cea culturală, prezintă multe oferte amatorilor de tu-rism montan, cultural, rural, sportiv, balnear, ecumenic şi turism pentru tineret.”. Hai, serios... „În judeţul Mureş, au fost decla-rate prin Decret - Lege două rezervaţii naturale: rezervaţia de la Zau de Câmpie este protejată ca unica staţiune de bujor de stepă (Paconia tenuifolia) din Transilvania, iar pe teritoriul comu-nei Gurghiu este protejată pădurea seculară de Quercinee de la Mociar. De asemenea, pe teritoriul judeţului se găsesc spe-cii de plante şi de animale care au calitatea de monument al naturii cum ar fi: laricele, tisa, râsul, cocoşul de munte, corbul, cocoşul de mesteacăn.” Daaa, minunat, până aici. „Dezvoltarea turismului este de o crucială importanţă pentru dezvoltarea economiei judeţului pe baza potenţialului ei intern.” Dacă nu aţi folosit termenul „crucial” aproape că înghiţeam găluşca, dar cât de „crucial” înseamnă „crucial” de vreme ce la Ministerul de specialitate nu au fost depuse pentru finanţare decât două amărâte, deşi importante, de proiecte? Şi textul propus de Con-siliul Judeţean curge frumos, explicând chiar şi că există posi-bilitatea finanţării prin programele guvernamentale şi europene. Hai, no...

De ce, domnilor / doamnelor, de ce?Câte dintre obiectivele propuse au fost realizate? Aproape zero! Noroc că în zona Aeroportului se mai mişcă ceva. Nu putem crede însă lista de investiţii expediată nouă de Elena Udrea. Nu frecăm la ochi şi o mai parcurgem o dată. E clar, Mureşul nu a depus decât proiectele de la Sovata şi Saschiz. O fi de ajuns.Între timp, bineînţeles că o să mergem în concedii, dar o să ale-gem Harghita şi Covasna, Braşovul şi Alba, care au avut bunul simţ practic să ceară bani de la minister. Pentru că dacă nu ceri, nimeni nu vine să-ţi bage în straiţă.

Exit Tur

Mureşul, în coada judeţelor finanţate turistic de Elena Udrea!

Bună ziua... am ajuns în judeţul mureş, deja? aaa, nu? Păi nici nu mă mai grăbesc, că şi aşa cei de acolo nu m-au asaltat cu proiecte pe turism! Poate mă opresc to-tuşi puţin pe la vampirul de dăneşan...

UDMR dă o perversă către PCMÎncolţit de competiţia etnico-politică, erodat de guvernarea continuă, UDMR începe să dea la cioale duşmanilor de la PCM. Pe sistemul lui Băse, udemeriştii ajută la prinderea marilor corupţi din rândul PeCeMe. Aşa că primarul din Târgu Secuiesc, Racz Karoly a ajuns în stare de arest preventiv în temniţele DNA. Potrivit procurorilor DNA Braşov, „Racz Karoly a pretins mită de la reprezentantul unei societăţi comerciale, pentru ca, în calitatea sa primar, să asigure derularea normală a Acordului-cadru de prestări servicii încheiat între Municipiul Târgu Secuiesc şi firma denunţătorului, având ca obiect furnizarea produselor de balastieră şi carieră şi transportul materialelor de construcţii, pe o perioadă de 36 luni. Valoarea totală a contractului era în valoare de 2.123.224,5 lei, fără TVA”. Acum, procedura se aplică cam în toate primăriile din România. Nici noi la Târgu Mureş nu ne plângem de lipsa unor astfel de tertipuri. Totuşi, cel ales de anticorupţi a fost un opozant al puterii. Epic.

Deac îl pârăşte pe Florea lui BocCunoscutul medic cardiolog Radu Deac a remis cu ceva timp în urmă o scrisoare deschisă primului ministru Emil Boc prin care sesiza defiinţarea Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş. Pe lângă argumentele medicale pe care reputatul medic le aduce păstrării personalităţii juridice ale IUBCVT, acesta acuză interesele politice locale. „Acest proiect reprezintă o iniţiativă mai veche a primarului Dorin Florea la care s-a asociat actualul subsecre-tar de stat dr. Raed Arafat, cu scopul de a desffinţa o instituţie sanitară de elită şi performanţă care a adus importante servicii de sănătate populaţiei oraşului Tărgu Mureş, judeţului şi ţării. Alături de Universitatea de Medicină şi Farmacie, IUBCVT este singura unitate sanitară pe care d-l primar nu o controlează”, arată Deacă în scrisoare. Nu ştim ce reacţie va avea micul Boc. Sau dacă respectiva scrisoare va influienţa cu ceva desfiinţarea sau păstrarea Institutului. Ştim doar că acuzaţiile aduse de Deac celor două personalităţi mureşene sunt extrem de grave.


Ovidiu Moldovan, preşedintele consiliului de administraţie de la locativ împreună cu Toni ungureanu, şeful peste cazanele şi ţevile mureşene microbişti

convinşi de directivele de la partid

Toni, nici nu am ajuns bine în funcţii publice că se pune şi presa cu bliţurile pe noi. măcar acum nu o să mă mai scoale vreun consilier în picioare să mă prezint

ovi dragă nu-i uşor să fii preşedinte la tineret,

şef de comitet şi om de casă la Primărie. Toţi îţi plâng de milă

Anul VIII, nr. 448 | 11 - 17 aprilie 20116“casa casei tale”

În fiecare primăvară, în data de 7 aprilie, Ambient Târgu Mureş trăieşte emoţia aniversării. Ambient, unul dintre liderii pieţei autohtone de comerţ cu materiale de construcţii, finisaje şi amenajări interioare inaugura în urmă cu 5 ani, la Târgu Mureş, magazinul de pe strada Depozitelor, nr. 45-47. Un modern şi elegant centru comercial era deschis pentru a oferi soluţii com-plete pentru proiectele de construire sau renovare a casei.

Cu mai bine de 40.000 de produse de la peste 1.000 de furni-zori, având un showroom de ceramică şi mobilier de 5.000 mp, care oferă concepte integrate de design pentru amenajări in-terioare, Ambient s-a impus în scurt timp ca unul dintre cele mai puternice centre comerciale în domeniul construcţiilor din oraş. În cei 5 ani de la deschiderea magazinului, Ambient a fost mereu pregătit în a oferi clienţilor săi cele mai bune soluţii pen-tru construcţii şi pentru amenajarea spaţiului interior. “În 5 ani de funcţionare, Ambient a reuşit să câştige încrederea clienţilor prin profesionalism, seriozitate şi calitate. Încercăm de fiecare dată să satisfacem nevoile clienţilor care trec pra-gul magazinului. Vrem ca aceştia să simtă faptul că Ambient este „Casa casei tale”. Pentru ca orice lucrare a acestora să fie realizată cu bine, le putem oferi consultanţă tehnică, serviciul de design 3D pentru amenajarea băii, servicii de proiectare şi montaj mobilă, închirieri de scule, transport specializat şi recomandări de meşteri.”, spune Cristian Panca, Manager Retail Punct de lucru Târgu Mureş. De asemenea, marile companii de construcţii, firmele de execuţie mici şi mijlocii şi meşterii specializaţi găsesc în Ambi-ent un partener de încredere care le oferă condiţii comerciale avantajoase şi servicii logistice de calitate.În plus, prin „Programul Ambient Total”, Ambient oferă cel mai avantajos pachet pentru construirea şi renovarea locuinţei: discount la materialele de construcţii, recomandare de meşteri specializaţi pe fiecare fază a proiectului, showroom-uri ca sursă de inspiraţie, transport gratuit şi, mai ales, consilieri de vânzare specializaţi.

Ambient - 18 ani de succes3 februarie 1993: Înfiinţare, capital integral românesc.1995: Sunt deschise primele 7 magazine proprii, în Sibiu. Maga-zinele comercializau materiale pentru finisaje, instalaţii şi pro-duse pentru amenajarea locuinţei.1997: Se deschide, în Sibiu, primul depozit de materiale pentru construcţii într-un spaţiu propriu.1998: Relansare sub brandul Universal Ambient.2000: Universal Ambient se extinde în afara Sibiului prin par-ticipare directă sau prin franciză. Primul magazin se deschide la Cluj-Napoca.2002: Ambient inaugurează, la Sibiu, primul centru comercial integrat, din Romania, orientat către client, specializat în mate-riale de construcţii, finisaje şi amenajări. Purtând numele „Casa Ambient” şi lansat prin sloganul „Casa casei tale”, centrul com-ercial dă startul unui tip nou de comerţ în România.2003 – 2004: Are loc inaugurarea centrelor comerciale “Casa Ambient” din Bistriţa, Mediaş, Sighişoara.2004: Este înfiinţată “Ambient Logistic Sibiu”, care centralizează activitatea logistică necesară reţelei de centre comerciale şi puncte de distribuţie.2005: Ambient adoptă o nouă identitate vizuală care răspunde mai bine anvergurii afacerii şi direcţiei strategice. Are loc inau-gurarea centrelor comerciale din Alba Iulia şi Cluj Napoca.2006: Sunt inaugurate centre comerciale de materiale de construcţii, finisaje şi amenajări la Târgu Mureş, Deva, Baia Mare şi Gheorgheni.2007: Ambient devine partener oficial al Programului „Sibiu Capitală Culturală Europeană”, parteneriat în cadrul căuia Ambi-ent s-a implicat în programul cultural desfăşurat pe tot parcur-sul anului. 2008: Ambient devine societate pe acţiuni. Ambient SA consolidează afacerea de bază, având capacitatea de a asigura proceduri interne unitare şi eficiente, o vizibilitate crescută, standardizare şi replicabilitate.2008: Demarează procesul de transformare organi za ţională, care are drept scop crearea a două business units, Retail şi Distribuţie, adresate celor două segmente principale de clienţi.2008: Are loc deschiderea centrului comercial din Râmnicu Vâl-cea.Iunie 2009 – august 2010: Are loc un proces de planificare a afacerii pe termen lung. Consolidarea afacerii Ambient. Cele două unităţi de business sunt Retail – reţeaua de 12 centre comerciale adresate clienţilor finali şi Distribuţie – reţeaua de vânzări către clienţii contractuali.Martie 2011: Sunt puse bazele unui parteneriat cu CNM Astra.

Despre AmbientAmbient este o companie al cărei capital este integral românesc şi a cărei principală activitate este comercializarea materialelor de construcţii, finisaje şi amenajări interioare. Înfiinţat în 1993, Ambient a inaugurat primul DIY din România, în aprilie 2002, la Sibiu. Ambient acoperă întreg centrul ţării cu o reţea de 12 centre comerciale şi 2 depozite logistice. Pentru familiile care construiesc şi renovează, ca şi pentru companiile de construcţii, Ambient este partenerul care se implică direct în soluţionarea dificultăţilor specifice proiectelor acestora. Mai multe detalii de-spre Ambient sunt disponibile la adresa www.ambient.ro

De 5 ani, Ambient este alături de târgumureşeni

Anul VIII, nr. 448 | 11 - 17 aprilie 2011 7senzaţional, în exclusivitate

A început ca o glumă la OTV. De câteva luni sondajele le dau procente halucinante. Chiar şi pentru ei. În Mureş au organizaţii în aproape toate localităţile. Şi mii de membri şi simpatizanţi. Vorbim aici de Partidul Poporului înfiinţat de Dan Diaconescu. Şi de al său lider judeţean Ioan Stoica.

Reporter: Cum se învârte şi roata. Ieri eraţi un partid astăzi sunteţi în căutare de partid. Cum stă treaba cu înfiinţarea Partidului Poporului?Ioan Stoica: Ce să zic şi eu, faptul că înfiinţarea partidului a fost contestată şi instanţa nu a acceptat-o a fost o dezamăgire într-un fel pentru noi. Aşteptam de atâta timp să ne începem treaba şi oficial, fără statutul de partid contestat. Totuşi există şi un lucru pozitiv în această poveste. Toţi membrii PP, de la condu-cerea centrală şi judeţeană până la cei din teritoriu s-au mobili-zat exemplar şi în câteva zile după decizia Curţii am strâns sufi-cient de multe semnături pentru înfiinţarea unui nou partid. Cu alte cuvinte am devenit mai puternici, ne-am crescut numărul simpatizanţilor care, de ce nu, vor deveni noi membri. Faptul în sine, că nu am fost acceptaţi ca partid sub această denumire, nu schimbă datele de fond ale problemei. Noi tot aici suntem, structura partidului a rămas intactă, oamenii nu s-au speriat ci dimpotrivă s-au ambiţionat şi mai mult.Rep.: Respingerea înfiinţării a fost întâmplătoare sau a avut cineva un interes aici?I.S.: Eu nu vreau să acuz pe nimeni pentru că nu am dovezi concrete. Dar dacă ne uităm la creşterea din ultima perioadă, la entuziasmul populaţiei vis-a-vis de înfiinţarea noastră cred că am deranjat pe mulţi. Mai ales pe partidele cu statut vechi pe scena politică românească. Un nou partid cu peste 10 procente din intenţiile de vot ar schimba cu totul jocurile din Parlament şi mulţi şi-ar fi văzut interesele periclitate. Oricum, cine ne-a dorit răul ar trebui să ştie că de fapt nu a reuşit nimic. Noi oricum ne vom înfiinţa sub o altă denumire, vom participa la alegerile din anul următor şi de ce nu le vom câştiga. Cu cât suntem mai atacaţi şi nedreptăţiţi cu atât devenim mai puternici. (râde) Ştiţi mitul păsării Phoenix. Rep.: Cui îi este frică de procentele PP?I.S.: Păi uitaţi-vă cine scade acum în sondaje. Am ajuns să depăşim partide parlamentare cu state vechi în România. Noi şi acum suntem în creştere în timp ce restul formaţiunilor ori scad puternic, ori stagnează. Cu siguranţă multor politicieni le dârdâie chiloţii de frica pierderii ciolanului. Şi pe plan judeţean avem semnale că se doreşte o schimbare, oamenii s-au săturat de aceiaşi oameni care le promit la 4 ani marea şi sarea. Din fericire pentru noi suntem singurul partid nou, chiar dacă în formare şi acum, care nu a avut tangenţă cu politica. Eu şi ma-joritatea colegilor mei nu am făcut politică şi nu avem nici o urmă de murdărie pe haine sau piele. Nici în suflet.Rep.: Cât la sută este partidul în procentele pe care le aveţi

şi cât este liderul?I.S.: Săptămânile trecute, s-a realizat un sondaj de opinie pe un eşantion naţional, unde Partidul Poporului avea o intenție de vot de 9%. Deci, suntem la nivelul unui partid parlamentar pu-ternic, practic al patrulea partid din România, mai tare ca PRM, ca UDMR sau PC, partide care conduc sau au condus Româ-nia multă vreme. Deşi se vorbeşte mult de Dan Diaconescu aici cred că este vorba despre oameni. Unul dintre marii sociologi ai României din acest moment, Vasile Dâncu spunea că “un partid să primească 15% din intenţiile de vot fără ca să existe în acte trebuie să aibă nişte rădăcini în mintea şi sufletul oamenilor”. Şi eu cred la fel.Rep.: Sunteţi ironizaţi că aţi apărut ca un partid „televizor”, într-o garsonieră din Bucureşti?I.S.: Nimeni nu neagă că ideea a pornit de la un om de tele-viziune. Şi nu este nimic ruşinos mai ales că, după cum vedem mai recent, politica se face în talk-show-uri mai mult decât pe teren. Toate partidele au câte o televiziune care le promovează imaginea sau le atacă adversarii. USL-ul îi au pe cei de la Antene şi Realitatea, PD-L îi au pe cei de la B1 sau 10 TV. Noi avem OTV-ul, şi pe vedeta sa Dan Diaconescu. Care nici măcar nu este membru al PP ci doar susţinător şi viitor candidat la preşedinţie. Rep.: Aţi amintit de creatorul acestui partid. Dan Diacones-cu este cu siguranţă un personaj cel puţin controversat.I.S.: Cine în România, la acest moment, nu poate fi catalogat drept controversat. Din perspectiva mea, Dan Diaconescu este un personaj cât se poate de normal, un om de televiziune care şi-a depăşit statutul din dorinţa de a ajuta poporul să-şi reca-pete mândria, pierdută în ultimii 20 de ani. Este foarte iubit de fanii şi susţinătorii săi, fapt ce se vede în periplurile sale din teritoriu. Lumea vrea să-l vadă, să-l audă să se asigură de fap-tul că proiectul său e unul serios. Până acum nimeni nu a fost dezamăgit. Rep.: Când a venit în Mureş a făcut o adevărată baie de mulţime. I.S.: Sincer au venit mai mulţi oameni decât ne aşteptam. Pe lângă membrii şi simpatizanţii care au venit fiind anunţaţi din timp de eveniment, mulţi au participat din proprie iniţiativă. Fără a avea vreo treabă cu partidul. Au auzit de la prieteni, cunoştinţe sau de prin presă că vine Diaconescu şi au venit să-l vadă şi să vorbească cu el. Şi eu, dar mai ales el, am fost foarte impresionaţi de primire. Nu degeaba şi-a exprimat intenţia de a candidat într-un colegiu din Mureş la alegerile parlamentare.Rep.: Cum v-ar afecta o astfel de candidatură?I.S.: Pentru mine anunţul său a fost o surpriză. Şi sincer cred că ar fi o onoare pentru noi să îl avem drept candidat la noi în judeţ. În plus ar fi o mână de ajutor în eforturile noastre de a obţine rezultate cât mai bune la alegerile parlamentare. Eu cred că în orice colegiu va candida, Diaconescu va câştiga cu siguranţă.

Rep.: Cum staţi cu organizarea. Şi în Mureş tot cu garso-niera?I.S.: (râde) Să ştiţi că ne-am mişcat mai bine decât credeam iniţial. Avem organizaţii în peste 60 de localităţi, în toate oraşele şi municipiile şi nu ne oprim până nu o să avem peste tot oameni de valoare. Avem sediu judeţean cât se poate de decent şi fru-mos, nu într-o garsonieră ci într-un imobil modern de pe Ghe. Doja. Avem vicepreşedinţi, secretari, preşedinţi de organizaţii, şedinţe săptămânale, întâlniri în teritoriu. Şi nu în ultimul rând avem multe simpatii în rândul masei largi a populaţiei. Rep.: Spre surprinderea multora aveţi un discurs foarte de-schis spre alte etnii decât cea română. Vă aşteptaţi să fiţi votaţi şi de minorităţi?I.S.: Noi am evitat să luăm calea extremismului indiferent de formele sale. Deşi mulţi ar fi crezut că un partid popular se va axa pe subiecte etnice pentru a fura din electoratul PRM sau PNG. Noi avem mulţi membri de etnie maghiară, mulţi simpatizanţi şi susţinători care s-au îndreptat spre noi dezamăgiţi fiind de partidele etnice. Şi nici nu mă mir având în vedere modul în care UDMR îşi bate joc de propriul electorat. Eu cred că şi maghi-arilor le-a ajuns cuţitul la os ca şi românilor, şi că poveştile etnice nu o să mai funcţioneze şi la următoarele alegeri. Noi suntem deschişi, încercăm să îi ascultăm, şi, dacă se poate să-i ajutăm pe toţi indiferent de etnie. Rep.: Veţi avea candidaţi proprii la alegerile locale sau o să faceţi colaborări cu partide mai puternice?I.S.: Cu siguranţă vom avea proprii candidaţi atât pentru funcţia de primari şi consilieri locali cât şi pentru Consiliul Judeţean. Ne vom bate cu oricine pentru că starea actuală a judeţului nu mai permite continuarea bătăii de joc ce se întâmplă de 20 de ani. Este nevoie de lideri curaţi, neatinşi de plaga corupţiei care să cureţe judeţul de căpuşele care sug, de atâta timp, sângele populaţiei. Cu ghilimelele de rigoare. Aceleaşi partide se perindă, aceiaşi oameni conduc. Nimeni nu îi trage la răspundere pentru relele făcute, niciunul nu a plătit pentru faptele sale. Mureşeni ar trebui să înţeleagă că doar o schimbare radicală poate să le aducă o clasă politică dornică să le apere interesele. Rep.: Sunteţi o necunoscută pentru majoritatea electoratu-lui. Cine este Ioan Stoica?I.S.: În acest moment sunt avocat şi om de afaceri. În trecut am lucrat mai mulţi ani la poliţia rutieră, ca om al legii. Cred că aceste două profesii mă favorizează în cariera politică, deşi eu nu mă consider un politician. Şi nu vreau să-mi fac neapărat o carieră din asta. Sincer m-am hotărât să mă implic în această junglă politică pentru că este nevoie de oameni reali, cu pro-bleme şi viaţă reală, la nivel de conducere. Mi-am dat seama că oameni ca mine şi colegii mei mai putem să construim o soci-etate decentă. Cei de până acum au dovedit că nu sunt capabili. În rest sunt un soţ şi tată fericit, am o familie frumoasă, o viaţă liniştită şi frumoasă zic eu.

A consemnat Ionel ALBU

Ioan Stoica: “Multor politicieni le dârdâie chiloţii de frica pierderii ciolanului”

un partid să primească 15% din intenţiile de

vot fără ca să existe în acte trebuie să aibă nişte rădăcini în mintea şi sufletul oamenilor

staţi oameni buni nu vă îngrămădiţi. este suficient

Diaconescu pentru toţi. eu vă dau autografe voi voturi. Mi se pare

un schimb corect


podul de flori s-a dărâmat

Mare tam-tam mare vinerea trecută în judeţul Mureş. Cel mai mare proiect de fi-nanţare al judeţului a ajuns a fost finalizat. SC Compania Aquaserv SA Târgu-Mureş va beneficia, în perioada 2011-2013, de o fi-nanţare în valoare de 111 milioane de euro, bani care vor fi investiţi în extinderea sis-temelor de apă şi canalizare, reabilitarea celor existente, modernizarea unor uzine de apă şi construcţia de staţii de epurare noi şi reabilitarea unor staţii de epurare existente pe teritoriul judeţului Mureş. Aşa că, adevăraţii beneficiari, edilii locali au ve-nit să-i asculte pe mai marii de la judeţ. Au profitat de întâlnire să mai şi bârfească....că de aşa e tăt târgumureşeanu. Mai o po-veste, mai un contract, mai o investiţie.

(M.P.)

Primarii mureşeni atraşi de

Preşedintele PSD Mureş Alexandru Petru Frătean alături de duşmanii din coaliţia de la guvernare: Paşcan, Lokodi şi Borbely, într-un time-aut diplomatic

Kociss Albert şi Ordog Ferencz, doi primari mureşeni cu un deosebit simţ al umorului

oriunde sunt camere

de fotografiat, filmat sau bani

de împărţit sunt şi eu. Nu

contează dacă are vreo

legătură cu ce fac.

important e să apari

Ce tot zice ponta de războaie. Când e vorba de binele judeţului trebuie să te faci frate cu dracu ca să treci lacul...pardon aquaservul

Ce bun e bancu acesta ember. Cică doi primari unul din Germania şi altul din mureş au contractat firme pentru

aceleaşi lucrări. pe neamţ l-a costat mai puţin de jumătate,

deşi lucrarea era mai complexă. motivul: la noi totul

costă dublu pentru că se împarte mai apoi pe jumătate: jumătate tu, jumătate eu.

ăştia de la usl tot mănâncă

rahat cu războiul lor total cu pd-l.

păi după ce m-am spurcat cu

megheşan mai bine de doi ani

şi am reuşit să ne împăcăm pe

interes, credeţi că o să ne despărţim

aşa uşor.

Primarul de Târnăveni, pedelistul Alexandru Matei face casă bună cu liberalul Sorin Megheşan, pe care îl păstrează viceprimar cât interes va avea

9Anul VIII, nr. 448 | 11 - 17 aprilie 2011

a veNit apa şi l-a luat

sutele de milioane pentru ape

Vicele CJ Mureş Cristian Chirteş surprins într-o discuţie secretoasă cu primarul PD-L din Luduş, Florin Urcan.

Doi primari UDMR, Nagy Andras şi Ordog Ferencz într-o analiză a modului în care mai poţi câştiga un nou mandat Pe Gurghiu în deal a rămas celebra vorbă: „până aici băsescianismul de aici Gurghiu, Hodac şi Ibăneşti”

Pesedistul Chis Bălan şi pseudo-liberala Lucreţia Cadar într-o discuţie neo-USL-istă

urcane vorbeşte tu

cu cei

din coducerea partidului

să mă mai lase măcar

un an vice la CJ că eu

cică nu am voie să

respir în

acelaşi loc cu

voi...

dapăi să dialoghez

stai liniştit

Cristi, usl-ul

vostru nu rezis

tă

până la alegeri

mai lasă-mă şi pe mine să respir. Că nici nu mai ştiu în ce partid

fac parte de atâtea ori am trădat

măi fată nu mai fi supărată că iar se schimbă guvernarea şi o să revii tot la ai noştri. Noi să fim sănătoşi şi să

avem cât mai multe mandate

măi feri dragă eu am adoptat strategia învingătoare aici la

târgu mureş. la cât mai multe borduri şi asfaltări..că voturile de acolo vin

la tine e simplu că

ai buget. la noi mai

bătătorim puţin

pământul, mai

aruncăm o maşină

de pietriş şi le

zicem la oameni

că e asfaltată strada.

la mine la Gurghiu no mai dat Boc bani de la prima tură de miniştri. Noroc cu

proiectul ăsta de la aquaserv că poate mai prind şi eu ceva voturi. voi cum staţi?

la Hodac pace şi linişte. Nu se mai

taie nimeni cu coasa, maghiarilor

li se ridică statui, iar celor de la

udmr li se fac copârşeie


bu-dali-da

Amendamentul „Buda” nu are nicio legătură cu scatologia, cum lesne am putea crede, dar are mare legătură cu scatologul Salvador Dali şi cu-rentul său suprarealist. Adică, dorinţa lui Dani-el Buda, avocatul ajuns deputat, notar, magnat imobiliar şi milionar în euro sub umbrela gene-roasă a guvernării PDL, de a-i face scăpaţi pe amicii săi din barouri care ar recomanda clienţi-lor să comită fapte penale, nu poate fi încadrată decât într-un sistem juridic suprarealist.

“Avocatul nu răspunde penal pentru recomandările şi opiniile profesionale pe care le comunică clientului său şi nici pentru actele juridice pe care le propune clientului său, urmate de săvârşirea de către client a unei fapte prevăzute de legea penală”. Acesta este amendamentul „Buda”, care a reuşit să-i înfierbânte pe membrii Comisiei Juridice din Senat săptămâna trecută, care nu au reuşit să aprobe sau să respingă OUG care abroga ultralibertarianul text al deputatului PDL. S-au con-trazis în declaraţii spumoase Toni Greblă (PSD), preşedintele Comisiei, Dan Şova (PSD) şi Gyorgy Frunda, toţi foşti sau ac-tuali avocaţi de profesie. Până una alta, OUG este în vigoare, avocaţii nu sunt exoneraţi de răspundere. Dar au fost, în-cepând cu data intrării în vigoare a amendamentului „Buda”, 28 decembrie 2010, şi până la apariţia OUG, în 2 februarie. Aşadar, lume, lume – toată avocatura să afle – toţi care aţi comis în serile premergătoare Revelionului şi în decursul lunii ianuarie 2011 infracţiuni de fals, trafic de influenţă, infracţiuni economice, evaziune fiscală (unde se fac marile contracte de consultanţă), aţi instigat sau aţi fost complici la infracţiunile grave de corupţie cum ar fi luarea de mită, darea de mită sau infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei (mărturia mincinoasă, încercarea de a determina mărturia mincinoasă, reţinerea sau distrugerea de înscrisuri) puteţi dormi liniştiţi, că deputatul Buda şi al său ruşinos amendament au veghe-at pentru dumneavoastră. Am un mesaj şi pentru cei care, din întâmplare, au comis (spun procurorii) fapte de corupţie ulterior datei de 2 februarie, cum ar fi avocatul mureşean Gavril Huza (reţinut 24 de ore şi eliberat apoi de instanţă), sau avocaţii bucureşteni Dragoş Rocoşanu şi Benone Voicu, reţinuţi de DNA pe 1 martie: domnilor, dacă aţi comis acele fapte, de ce dracului nu aţi reuşit să vă încadraţi în intervalul amendamentului „Buda”? De ce nu aţi folosit portiţa deschisă de marele zootehnist-avocat din Românaşi, al cărui punct or-gasmic de carieră a fost atunci când i s-a vehiculat numele ca posibil înlocuitor al Monicăi Macovei?

Subtilul vot tacit şi cămara deputaţilor...Bineînţeles că orice avocat normal la cap şi-ar dori să aibă această libertate, de a-şi sfătui clientul orice, chiar cu riscul de a deveni Avocatul Diavolului. De aici şi ciorovăiala din Senat, de săptămâna trecută. Indecizia senatorilor a dus şi la elimi-narea unui amendament propus de Iulian Urban, care pre-vedea abrogarea articolului prin care se stipula, stupefiant, că „avocaţii stagiari pot, după un mandat politic (în calitate de parlamentari, primari, viceprimari, preşedinţi de consi-lii judeţene), să ajungă avocaţi definitivi”. Auleu, dar ce are sula cu prefectura... pardon, avocatura? Desigur că şi acest articol a fost publicat în legea avocaţilor tot ca urmare a unui amendament propus de Daniel Buda. Tehnic, raportul de apro-bare al Comisiei Juridice împreună cu amendamentul propus de Iulian Urban a fost supus votului în plen şi a fost respins cu 55 de voturi “împotrivă”, 49 “pentru” şi 4 abţineri. Apoi, Legea de aprobare a OUG, fără amendamente, a fost supusă votului, şi, la fel, a fost respinsă cu 55 de voturi “împotrivă” şi 50 “pen-tru”. În final, s-a votat proiectul de lege de respingere a OUG care a primit 57 de voturi “pentru”, 50 “împotrivă”, însă fiind vorba de o lege organică (sunt necesare minim 69 de voturi pentru adoptare sau respingere) s-a decis ca votul să se reia într-o sedinţă viitoare.Buun. Cineva să ia totuşi în calcul că între timp s-a produs ter-menul de adoptare tacită a legii de aprobare a OUG, adică data de 7 aprilie. Asta înseamnă că Legea, fără amendamentul sena-torului Urban, a trecut tacit de Senat şi va merge în Camera Deputaţilor, pe terenul lui Daniel Buda, for decizional în acest caz.Reacţia oficială a Ministerului Justiţiei i-a dat un bobârnac di-rect în nas colegului de coaliţie şi deputat Buda: „Proiectul de Lege aprobat de Guvern, la propunerea Ministerului Justiţiei

şi trimis Parlamentului spre adoptare, nu conţinea astfel de prevederi. De asemenea, în cadrul dezbaterilor par-

lamentare, Ministerul Justiţiei nu a susţinut acest amendament considerând că o astfel de dispoziţie nu este necesară, avocatul fiind protejat în exer-citarea prerogativelor profesionale prin mecanisme legale existente atât în cadrul legii respective cât şi în alte acte normative. Ministerul Justiţiei studiază

în prezent posibilitatea modificării textului în sensul abrogării sale”.

Justice Timberlake

Amendamentul „Dali” şi suprarealismul deputatului Salvador Buda

Gyorgy Frunda, avocat din categoria grea (UDMR):Aş continua susţinerea colegului meu Dan Şova, în vederea respingerii amendamentului nr. 2 la articolul 39. O aseme-nea prevedere înseamnă încălcarea dreptului la apărare a părţilor litigate. Înseamnă o presiune profesională asu-pra avocaţilor. Articolul în vigoare prevede excepţii acolo unde avocatul nu are voie să dea sfaturi, unde ar putea fi interpretată ca o complicitate, dar eu ca avocat când îmi construiesc strategia de apărare nu are voie să intervină nici statul, nici poliţia.

Dan Şova, avocat şi posibil viitor ministru al Justiţiei într-o guvernare PSD:Îmi pot permite să susţin contrariul celor susţinute de domnul Greblă pentru bunul motiv că nu am participat la şedinţa comisiei juridice. Prevederea legală este puţin mai lungă decât cea de exonerare a răspunderii. Scoaterea acestei prevederi va determina crearea următoarei idei, pentru că public s-a comunicat că avocaţii vor începe să răspundă penal pentru opiniile exprimate. Dacă am accep-ta ideea că un avocat ar putea să răspundă penal pentru opiniile exprimate, şi nu o dată mi s-a întâmplat ca cineva care nu înţelege ceva ce-i spun să spună mai departe că “avocatul m-a învăţat aşa” am ajunge să complicăm excesiv şi nejustificat relaţia avocat-client. Dacă cineva va ajunge să înţeleagă că de mâine avocaţii sunt răspunzători penal pentru sfaturi, s-ar putea să ne trezim că avocaţii nu vor mai dori să ia cazuri.

Toni Greblă (PSD), preşedintele Comisiei Juridice din Senat:Eu, care am fost avocat ani de zile, nu pot sa institui un cadru privilegiat pentru avocaţi. (...) Avocatul are posibili-tatea ca, prin opiniile sale, să-l determine pe un client să comită nişte infracţiuni. Drept urmare, cu toată respon-sabilitatea, acest articol este inutil şi are darul doar de a da aparenţa avocaţilor că pot să scape de răspunderea penală. Eu nu am văzut niciun avocat acuzat penal pentru opinii şi recomandări.

„Ooops... Care-aţi pus, băi, piuneze pe scaun că imediat vă fac un amendament de vă exclud din

Parlament! da’ ce mama dracu’ au ajuns avocaţii în ţara asta? Pic de respect... credeţi c-am ajuns aici

de la coada vacii?”

„dacă abia la a şaptea casă mă întreabă cineva cum am făcut primul milion, înseamnă că primele şase sunt pe cinstite! aşa judecă un avocat! Şi nici Miliţia, pardon, Poliţia, nici procuratura să n-aibă treabă cum mă descurc eu!

Anul VIII, nr. 448 | 11 - 17 aprilie 2011 11banii n-aduC sănătatea

În ţara păstorită pe partea de sănă-tate de ministrul Cseke Attila, refor-ma sistemului sanitar dă roade ca un copac cu crengi uscate. Zic asta pentru că zilele trecute numai veşti bombă s-au dat pe la televizor, ba un nene a murit în faţa spitalului pe care ministrul a decis să îl închidă, ba că un copil în comă a fost musai să îl transporte la un spital aflat la zeci de kilometrii deşi avea lângă el spitalul. Ei, ghinionul lui că s-a găsit să aibă o problemă după data de 1 aprilie. Dacă era prin martie alta era treaba.Dar să revenim la mult iubitul nostru oraş Târgu Mureş, centru medical de elită. Şi cum elita pe bani se ţine, musai să ne umflăm buzunarele golite de salarii tăiate de stat, lu-cru resimţit şi a privat, ca să avem parte de sănătate. Sau mă rog, ceva de genu.

Nu prea am avut probleme cu sănătatea Do-amne mulţam până acum, dar şi de aveam, lucram să dau numai pe analize, că sunt mai scumpe decât consultaţia la medic. Degeaba avem medici de elită, care ne trimit să facem analize peste analize ca să vadă ce avem, ce tratament ne pot aplica sau Doamne fereşte pe unde să ne taie, dacă acestea trebuie plătite din buzunarul propriu. Deşi tu eşti asigurat poate de 30 de ani.Fondurile bată-le vina!Analizele de sânge parcă nu te seacă aşa de bani, dar dacă eşti nevoit să faci un CT, mai pe înţeles o analiză de computer tomograf e ca şi cum te-ar strânge de gât un criminal, aşa simte portofelul costurile piperate la analize, de câteva sute de lei unele. E deja la modă ca în primele zile ale lunii să fie fonduri de la Casa de Asigurări de Sănătate, parcă tot mai puţine, de nu ajung nici pen-tru o zi unele, la ce lungă e lista de aşteptare. Am zis să văd cum o fi dacă aş avea nevoie de analiză de CT, cât ar trebui să aştept dacă nu plătesc, asigurat fiind. Sau boala poate să avanseze şi nu pot face tratamentul, sau

sparg purcelu’ cu bani. Am sunat la Spitalul Clinic Judeţean Mureş. „Noi nu facem cu fon-duri. Doar dacă sunteţi internată sau primim urgenţele de la SMURD”, mi-a spus asistenta.

„Bine, dar nu sunt internată” am îngăimat eu. „Încercaţi la Galenus, vedeţi poate sunt aco-lo fonduri. Noi suntem spital de STAT”. Atât am mai obţinut de la femeie după care am închis telefonul. Cum am fost sfătuit am şi făcut. La Galenus m-a întâmpinat o voce de femeie care mi-a spus: „Nu se pot face gra-tuite, pentru că nu mai avem fonduri. Şi sunt mulţi pe lista de aşteptare. Vă pot trece pe listă şi pe dumneavoastră, dar numai peste trei luni”. Asta înseamnă pe la începutul lui iulie. Şi acum suntem în aprilie. Pot să mor, sau nu. Încerc mai departe. Am sunat la Top Med. „Fonduri nu mai avem încă din data de 1. Şi programări se pot face numai pentru luna iunie, din data de 15 mai”, mi-a trântit-o asistenta. Deci peste două luni. E mult. Mi-am încercat norocul la Eurorad, în curtea spitalului Nova Vita. Acolo mi s-a spus că aparatul e în revizie nu se ştie până când.

Am trecut la cele două spitale de stat. Recent Ministerul Sănătăţii a alocat fonduri pentru un Computer Tomograf nou la Spitalul Clinic Judeţean Mureş, care este spital de STAT, dar analizele aici se plătesc dacă nu beneficiezi de spitalizare de zi sau nu eşti urgenţă. Păcat că mai cotizăm la stat o cotă parte din salar pentru fondurile din sănătate, care sunt în moarte cerebrală. Bun. Următorul pe listă era Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Aici ştiam că aparatul era stricat, dar pacienţii sunt direcţionaţi către CT-ul de la Spitalul Judeţean. „La noi este stricat aparatul. Dar dacă aveţi bilet de trimitere de la me dicul specialist de la noi, i se pune o ştampilă de la direcţiune şi cu acela mergeţi la spitalul celălalt pentru programare”, m-a lămurit asis-tenta. „Şi nu trebuie să plătesc?”, am întrebat eu. „Păi cred că nu”, mi-a dat vestea asistenta. În concluzie, degeaba cotizezi la stat, pentru că în România de astăzi, dacă nu ai bani să plăteşti, ori aştepţi dacă te ţine sănătatea, ori dai ortu popii.

Fiind pacient spitale cutreieram

Cum să mori româneşte dacă eşti asigurat şi nu ai bani să plăteşti

Proprietarii a circa 15 garaje de pe strada Rămurele nr. 23-27 din Târ-gu Mureş sunt puşi în faţa unor di-leme create de însăşi Primăria Mu-nicipiului Târgu Mureş. Autoritatea locală, prin Administraţia Dome-niului Public a solicitat mai multor proprietari de garaje să-şi taie din uşile respectivelor clădiri pentru că urmează să se reasfalteze zona.

Au înştiinţat locatarii în data de 6 aprilie, că din data de 8 aprilie vor avea loc lucrări de reasfaltare în zona din spatele blocului în ideea de a crea o parcare modernă cu dale, acestea tronând pe paleţi pe trotuar. Re-spectiva solicitare suna cam aşa: Înştiinţare nr. 787 din 06.04.2011 “Având în vedere faptul că se vor efectua lucrări de reas-faltare la calea de acces din faţa garajului dumneavoastră, vă rugăm respectuos să procedaţi la tăierea uşilor garajului la 4 cm de la nivelul actual al solului până la data de 08.04.2011. Menţionăm faptul că în cazul în care nu vă veţi conforma vom fi puşi în im-posibilitatea realizării lucrării”. Respectivul act a fost aprobat şi legalizat de ştampila viceprimarului Claudiu Maior. Cum era de aşteptat, până vineri, 8 aprilie, locatarii nu au reuşit să dea curs cererii autorităţii locale, aşa că muncitorii au trântit covorul asfaltic, urmând să pună şi dalele, care ar împiedica deschiderea garajelor, dar şi a uşilor de ac-ces în scara blocului. De la etaj unii se uitau şi se minunau, cred, de gândirea minuţioasă a autorităţii locale, iar muncitorii turnau de zor covor asfaltic. Spre după masă, toată parcarea era deja acoperită. „Problema e că

ne-au anunţat cu două zile înainte. Trebuia din timp să ne spună să avem şi noi vreme să vedem cum să tăiem uşile la garaje. Nu toţi au sculele necesare sau aparatele ne-cesare, pentru că nu poţi tăia cu orice ma-terialul acesta”, a declarat proprietarul unui garaj din str. Rămurele nr. 23.Nici băieţii de la firma cu asfaltarea nu s-a făcut cu bani în plus, pentru că locatarii nu le-au dat câte 50 lei cât au cerut pentru a săpa cu picamerul în faţa garajului, să nu-şi mai taie săracii oameni din uşă.Noi sperăm că edilul nu a citit documentul şi a pus patanamaua pe baza deplinei în-crederi pe care o avea faţă de subordonaţi. Pentru că dacă domnul viceprimar şi-ar schimba parchetul vechi din locuinţă cu unul nou, nu cred că şi-ar tăia mobila cu 4 cm în loc să-l îndepărteze pe cel vechi. Întrebarea se pune astfel: cum poţi cere unor oameni să-şi taie ei singurei uşile de la garaje. Nu e oare absurd?

Agentul Parcaxxx

Vrei parcare, taie-ţi garajul


bandera rossa

Dacă e zi de post, să ne ghiftuim cu restaurarea Palatului AdministrativVineri, 8 aprilie, trio formidabil, Borbely-Lokodi-Paşcan, au consfinţit termi-narea lucrărilor de restaurare la intrarea clădirii Palatului Prefectural. Nu a lipsit de la eveniment fostul primar al Târgu Mureşului, Bernardy Gyorgy, evocat de cei prezenţi, cel care a făcut trecerea de la un oraşel la un oraş reprezentativ în Transilvania. Lume multă la eveniment, care după ce au ascultat poveştile de ispravă ale primarului Bernardy, s-au înfruptat din bu-catele alese de la intrare. Păcat, era vineri, zi de post, dar bucuria a fost prea mare, la fel ca şi pofta celor prezenţi.

Teatrul, ardelenii şi scoţieniiUrmaşii lui Duncan MacLeod au revenit săptămâna trecută la Târgu Mureş, cu ocazia proiectului “IMPRO-SCOTT- VISITING TEAM”, derulat între studenţii Universităţii de Arte din Târgu Mureş şi studenţii Edinburgh’s Telford Col-lege. Se pare că scoţienii, în frunte cu Scott Johnston s-au îndrăgostit de meleagurile noastre, vizita fiind a treia, care s-a concretizat în ateliere de improvizaţie în limbile română, maghiară şi engleză. Multiculturalitatea s-a reunit din nou la UAT, în care cuvântul de ordine a fost teatrul, şi nu improvizaţia, specifică altor actori de pe scena politică.

Reghin, Go to England !Municipiul Reghin va bate palma în acest an cu orăşelul Poynton din Marea Britanie. În acest sens au fost duse ceva tratative, astfel că sunt speranţe ca în acest an va fi semnată Cartea Prieteniei. Reghinul face astfel pasul către insula britanică, după Republica Moldova, Ungaria, Franţa şi Olanda. Nu e rău să fi prieteni cu cât mai multă lume , cu cât mai multe naţii, chiar şi cu cele aflate pe o insulă. Poate aşa de Zile Reghinene să vedem şi vreo trupă britanică, că cele abonate de vreo câţiva ani încoace mai uită să-şi schimbe repertoriul, dar încasează aceeaşi bani.

La sfârşitul lunii martie, vizita lui Aldo Moro pe meleagurile mure-şene, mai exact la Universitatea „Petru Maior” a trecut oarecum neobservată, el poposind prin in-termediul cărţii fraţilor Gennaro şi Giovanni Ciancio, intitulată suges-tiv “Asasinarea lui Aldo Moro”. Iată că Institutul de Studii Italo-Român, filiala Târgu-Mureş, înfiinţată anul trecut începe să-şi intre în drepturi, lansarea volumului cu Aldo Moro fiind prima activitate publică a fili-alei mureşene.

Miercuri, 31 martie, unul din cei doi autori, Gennaro Ciancio a fost prezent la universita-tea mureşană şi ne-a făcut cunoştinţă cu Aldo Moro, precum şi cu “prietenii” lui, cei care l-au răpit şi asasinat în urmă cu 31 de ani. Să începem cu prezentarea lui Aldo Moro. S-a născut în anul 1916, iar în 1943 începe să guste din politică, în special din “dreapta” socialistă pe care a îmbrăţişat-o la începutul carierei poli-tice. A devenit apoi un important om politic, ministru, prim ministru, preşedinte al Partidu-

lui Democraţia Creştină, până în 1978, când a fost răpit, la 16 martie şi ucis pe 9 mai de către grupul terorist Brigăzile Roşii (Brigate Rosse). Şi aşa, Gennaro Ciancio, a venit la Târgu Mureş să ne prezinte istoria acelor evenimente, contex-tul social politic al Italiei postbelice care a dus la evenimentele din 1978. Cu prilejul lansării am mai aflat că Gennaro, e stabilit de vreo 15 ani în România, iar în tinereţile sale a fost poliţist, iar cartea cuprinde căutările acestuia,

transpuse într-un personaj imaginar, care vrea să afle cum a fost posibil ca însuşi Aldo Moro să fie un fel de Stan Păţitul al Italiei. Încurcate mai sunt căile Domnului şi pline de coincidenţe, asemănările dintre poporul român şi cel italian parcă sunt trase la indigo, diferenţa fiind făcută doar de calitatea materialului. Prin tranşeele celui de-al Doliea Război Mondial am trecut şi noi, vremuri grele după 1944 am avut nu ne putem plânge de asta , iar despre Brigăzi

roşii, am avut una şi bună care ne-a răpit din bunăstarea noastră generală. Şi a ţinut-o aşa răpită vreo 3 decenii după care au venit alţii care, precum în cazul lui Aldo Moro (cei drept la el a ţinut doar vreo 55 de zile) o ţin răpită de 21 de ani şi acum o asasinează încet dar sigur la comanda Brigăzilor B & B. Revenind la don Gennaro, la acest fost Corado Cattani, actual-mente pensionar care-şi duce traiul în Româ-nia, cred că mai indicat ar fi fost atât pentru el, dar mai ales pentru noi ca lansarea cărţii să aibă o altă locaţie, poate aşa învăţam şi noi să descâlcim tentaculele caracatiţei noastre care ne-a răpit de vreo 2 decenii tot ce se putea. Fi-ind un fost poliţist, cred că era mult mai indicat să-şi fi lansat cartea la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mureş, ca un mic respect pentru uniforma de poliţist, plus că poate unul din poliţiştii mureşeni se gândeşte la o reprofilare încă de pe acum, după ce iasă la pensie. Sub-iecte sunt cu duiumul, la câte răpiri, de tot felul sunt în ţara asta. Poate aşa vom putea desco-perii cine a asasinat trecutul, prezentul şi viitorul României. Este un roman complex, şi slabe sunt speranţele ca cineva să-l transpună în vreun ro-man. La ce folos, dacă îl vedem, îl simţim dar mai ales îl trăin în direct la orice oră din zi şi din noapte şi utopice speranţe să-i venim de hac, mai ales prin intermediul unei cărţi.

Poliţist, scriitor!

Peripeţiile lui Aldo Moro pe plaiuri mureşene

Dacă nu v-aţi obişnuit ca România să dea cu bota în baltă, vă mai spunem o nouă is-pravă în care statul roman a mai gafat la-mentabil. De această dată, stângu-ndrep-tul naţional s-a numit Emil Cioran. Astfel la 100 de ani, fără o zi, pe 7 aprilie, mai multe manuscrise şi documente personale ale filozofului român Emil Cioran au fost scoase la vânzare la Paris, în cadrul unei licitaţii de scrisori şi manuscrise literare şi artistice din secolul al XX-lea. Dacă ne gândim că printre cele 82 de loturi scoase la licitatie la ho-telul Drouot Richelieu din Paris, se numără caiete manuscrise la “Tragicul cotidian”, “Adolescenţa”, “Jansenismul”, “Pamflet şi pamfletar”, “Consideraţiuni asupra problemei cunostinţei la Kant”, “Banalitate şi transfigurare”, “Cartea amăgirilor”, “Lac-rimi şi sfinţi”, “Schimbarea la faţă a României” ne putem da seama că licitaţia nu a fost una de de lepădat. Dar statul român nu s-a sinchisit să participle la licitaţie, dându-i filozofului o nouă palmă, aşa ca semn al recunoştiinţei lăsând alte persoane, să intre în posesia preţioaselor manuscrise. Nu e de-ajuns că personalităţile importante ale culturii române îşi duc somnul de veci, la mii de kilometrii depărtare de Cobiţa, Răşinari sau Liveni, şi nu suntem în stare să-i mai apropiem de ţara natală, chiar

şi acum la decenii de la trecerea lor în nefiinţă. Onoarea a fost salvată de un român care a cumpărat întregul lot cu manuscrise

şi documente ale lui Emil Cioran, oferind întreaga sumă la care s-a ajuns prin licitarea fiecărui obiect în parte, de 405.000 de euro. Aşa s-a gândit statul român să marcheze cei 100 de ani de la naşterea celuii plecat din Răşinari, ajuns unul din cei mai repezentativi eseişti şi filozofi ai secolului trecut. În 1949 îi apare la Editura Gallimard prima carte scrisă de Cio-ran în Franţa intitulată “Précis de décomposition”, sau mai pe româneşte „Tratat de descompunere”. A fost una din numero-asele palme pe care scriitorul le-a dat lumii contemporane lui. El spunea la un moment dat în paginile cărţii : “Societatea nu e un rău, ci un dezastru: ce stupid miracol să putem trăi în ea!” Ca setul să fie complet, tot el spunea că ”Priviţi în jurul vostru: pretutindeni, larve care propovăduiesc... Mi-e de ajuns să-l aud pe careva vorbind sincer de ideal, de viitor, de filozofie..., ca să-l socotesc duşmanul meu”. Au trecut de atunci 62 de ani şi cuvin-tele filozofului sunt mai actuale ca niciodată. Continuăm să ne încadrăm cu success, în tratatul lui Cioran cu ajutorul celor care ne conduc la ora actuală. Dar nici gloata nu se lasă mai prejos, şi defilează pe aceeaşi partitură a descompunerii, transpusă de Cioran în opera sa. Să mai aşteptăm încă un secol să schimbăm ceva şi să-l contrazicem pe filozof printr-un mod de gândire pragmatic. Să vezi atunci lacrimi şi sfinţi, mai ceva ca în opera lui Cioran.

Schimbarea falsă a României !

Emil Cioran, un secol de descompunere măreaţă

dacă citiţi cartea printre rânduri domnule

Cancelar veţi vedea că lucrurile sunt mult mai

complicate decât cele din 1978. Mă gândesc să

scriu o carte şi despre revoluţia din 1989.

Doi apărători ai patriei, unul în civil, cel cu pădurile, altul în uniformă, cu ce se poate.

Doi slujitori pe baricadele învăţămânrului universitar patronat de Ministrul Funeriu, Liviu Marian şi Iulian Boldea, convinşi că dosarul Legii Educaţiei a intrat

tot mai tare la apă şi a rămas doar coperţile.

domnule borbely,

scuzaţi-mă că nu mă

uit la dumneavoastră

în timp ce trasaţi noile

directive ale Ministerului,

dar eu am venit aici să

asigur paza nu să mă

holbez la tot felul

de VIP-uri.

stimată doamnă, se pare că agentul s-a intercalat între noi doi, şi are impresia că îşi face datoria. În loc să pună mâna pe un hârleţ şi să planteze un pom. s-a holbat el destul şi acum o dă la întors

Ce ţi şi cu legea asta, după promulgare se subţiază tot mai tare. sper ca până termin mandatul la UPM, să nu dispară şi capitolul referitor la salarizarea rectorilor.

La cât e de anagramată legea, nu mi-aş face planuri. La cum citesc ăştia printre rânduri, nici nu e de mirare că suntem trecuţi tot mai rar la drepturi iar la obligaţii suntem fruntaşi.


fILe de arhIVă

Marţi, 5 aprilie Comisia pentru Administraţie publică a Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind câinii comuni-tari. Potrivit preşedintei Comisiei, Sulfina Barbu a precizat că legea a fost adoptată cu 16 voturi „pentru” şi 6 „împotrivă” la forma propusă de Comisie. Ce înseamnă asta? Că vor ieşi din nou hingherii la atac. Câinii găsiţi fără stăpân pe domeniul public vor fi luaţi cu arcanul şi duşi la adăpost, dacă există aşa ceva. Acolo vor trebui să fie ţinuţi obligatoriu 30 de zile, după care autorităţile locale trebuie să decidă ce vor face mai depar-te cu ei. Dar înainte de asta câinii vor fi deparazitaţi, sterilizaţi şi marcaţi ca să poată fi identificaţi. Ideal ar fi să fie daţi în adopţie. “În lege este stabilită obligativitatea ca, în 30 de zile, animalele fără stăpân să fie ţinute obligatoriu în adăposturi şi apoi, autorităţile locale să stabilească ceea ce vor face... Dar,

obligatoriu, trebuie să-i sterilizeze, să-i deparaziteze, să fie marcaţi căţeii, să poată să fie identificaţi, dacă nu reuşesc să dea cea mai mare parte din aceste animale în adopţie”, a preci-zat Sulfina Barbu. Doar animalele bătrâne, agresive şi bolnave vor fi eutanasiate. Întrebarea e cine va decide dacă animalul e agresiv din fire sau doar pentru că e hărţuit de hingher? Dacă e bolnav sau doar lihnit de foame, dacă e bătrân sau doar i se pare celui care- l examinează? Că pe vremurile astea de austeritate nu prea să găsesc nici oameni dornici să adopte animale, şi nici consilii locale care să arunce banii pe fereastră deparazitând periodic câinii vagabonzi. Până una alta, iubitorii de animale protestează: iubiţi şi câinii vagabonzi!

Erika MĂRGINEAN

Iubiţi şi câinii vagabonzi!

Foamete, sărăcie, distrugeri provocate de război...la toate aceste probleme şi multe altele ce aveau să apară în decursul anilor, se adăuga şi incertitudinea politică. Li se mai adăugau, de asemenea, şi abuzurile trupelor sovietice prezente în România, problema militarilor germani, prizonieri în lagărele româneşti, spionajul activ practicat de ruşii deveniţi aliaţi, dar şi de germanii, deveniţi după 23 august 1944, inamici. O Românie bulversată şi istovită de război. O Românie în care, după august 1944, viaţa unui om valora extrem de puţin. Devenite notă dominantă, abu-zurile erau extrem de multe şi la ordinea zilei. Supravieţuirea era atunci o problemă a fiecăruia şi în acelaşi timp, o conduită, dar şi o teamă de fiecare zi. Aşa s-a întâmplat şi cu cei 19 prizonieri, foşti militari germani, evadaţi în apropiere de Reghin.

Şi peste toate, „zvonul”Incertitudinilor politice din perioada imediat următoare lui au-gust 1944, li se adăugau speranţele – deşarte, după cum aveau să se dovedească nu peste mult timp – dar şi o zvonistică abil întreţinută de cei ce lansau zvonurile. Una din „temele” mo-mentului o reprezenta posibila constituire a unei armate a Grupului Etnic German din România. Preluând informaţii insu-ficient verificate de organul de profil, Inspectoratul General al Jandarmeriei (I.G.J.) transmitea unităţilor din Transilvania, care se aflau în subordinea armatei române de operaţii, care lupta alături de sovietici pentru eliberarea provinciei, un halucinant ordin de informaţii. Potrivit acestui ordin, ce purta numărul 51 din 15 octombrie 1944, „Pe teritoriul român este actualmente în curs de organizare, aşa-zisa Armată de protecţie a Grupului Etnic German din Ardeal, care se compune din foşti membri ai Eşaloanelor de Acţiune. În compunerea acestei armate ar fi in-trat şi numeroşi foşti membri ai poliţiei legionare, care ar fi puşi sub conducerea unui emisar al lui Horia Sima, Verca Afilon. Până în prezent, nucleele cele mai puternice ale acestei Armate de protecţie, ar fi organizate la Sibiu, Făgăraş şi Mediaş...” Aceste zvon, ca multe altele de altfel, se va dovedi total neîntemeiat. „Emisarul” Verca Afilon se afla departe şi va ajunge şi mai de-parte...tocmai în SUA, chiar dacă la un moment dat s-a aflat, e drept, în România, într-o misiune de spionaj. Este însă cât se poate de adevărat faptul că, în cursul anilor 1944-1945, pe teritoriul României se aflau mulţi militari germani, care fie

dezertaseră din armata germană, fie pur şi simplu - din varii motive - rămăseseră izolaţi de unităţile lor şi acum căutau să scape de sovietici. Ordinul Circular nr. 50.881 din 31 decembrie 1944 al I.G.J. făcea precizări detaliate în acest sens, iar prin Or-dinul Circular nr. 55.623 din 1 martie 1945 se arăta situaţia unui grup de militari germani dezertori, descoperiţi şi prinşi în zona oraşului Bacău, care timp de mai bine de 6 luni beneficiaseră, pentru a se ascunde, de ajutorul populaţiei din zonă, dar şi „din partea unor lucrători ai Legiunii de Jandarmi Bacău.” Acest fapt trezise o reacţie de imensă furie în rândurile sovieticilor care ameninţau cu represalii.

Vânătoarea de spioniCei mai căutaţi în toate timpurile - cum altfel? - erau spionii. Ei, nu puteau fi - în accepţiunea acelui moment - decât germani sau „legionari care simpatizează cu germanii”. Din acest punct de vedere, ruşii probabil ne menajau, nu-i aşa? Așa că, expresia „legionari care simpatizează cu germanii” era una des întâlnită în Ordinele Circulare emise atunci şi care indicau clar orientarea de viitor. Prin Ordinul Circular de Urmărie nr. 47.734 din 16 noi-embrie 1944, emis de Serviciul Siguranţei - Biroul B, din cadrul I.G.J. - se făcea trimitere nominală la cadre ale serviciilor se-crete germane care se găseau în acel moment în România şi acţionau sub diverse acoperiri. Prin ordinul menţionat anterior, se ordona identificarea şi arestarea imediată a agentului SS de informaţii Albert Bolthers, domiciliat în Bucureşti, a agentului SS Anton Rilche, care aşa cum se arăta în ordin „intenţionează să comită acte de provocare cu sprijinul unor elemente legionare.” Prin acelaşi ordin mai erau daţi în urmărire generală Schlochser Georg, domicilat în Sibiu, comuna Guşteriţa şi „Wolf Egon, de 23 de ani, domiciliat în Sighişoara, str. Mihail Albert, nr. 5, evadat din lagărul de Craiova...”

Evadaţii de la ReghinO problemă cu totul deosebită o reprezentau însă militarii ger-mani luaţi prizonieri de către români. Germanii, deveniţi acum inamici, trebuiau cazaţi, hrăniţi, păziţi şi interogaţi, fapt care pu-nea serioase probleme de asigurare logistică. În acelaşi timp, ruşii - într-un dispreţ total faţă de aliaţii români - cereau impera-tiv, recurgând deseori şi la ameninţări la adresa românilor, să le

fie cedaţi prizonierii, lucru pe care, de cele mai multe ori românii îl executau fără să risposteze. Aşa s-a întâmplat şi cu un grup de 19 prizonieri germani, cedaţi ruşilor de către români, prizonieri care în timp ce tranzitau prin gara Reghin - urmau să ajungă în URSS - au evadat de sub escorta asigurată de garda militară sovietică. Totul s-a petrecut în noaptea de 10 spre 11 august 1947, garda sovietică nereuşind decât să constate a doua zi lipsa deţinuţilor din vagonul ce le era destinat. După o alarmă bezmetică dată de nişte ruşi mahmuri după o straşnică beţie de o noapte, şi o urmărire ca în filme, 9 germani au fost prinşi la două zile după evadare, în zonele Reghin şi Topliţa de către ostaşii români din Batalionul 83 Vânători de Munte, ajutaţi de cei din cadrul Detaşamentului de Căi Ferate staţionat la Reghin. Alţi doi evadaţi, din care unul având braţul fracturat, au fost capturaţi pe data de 14 august 1947. În schimb, ceilalţi 8, au reuşit să ajungă în munţi.

Ancheta Dincolo de aspecte legate de modul de evadare - germanii tăiaseră acoperişul vagonului în care erau încarceraţi - prin-derea celor 9 evadaţi a pus în evidenţă şi un alt aspect. Cei prinşi în zona Reghinului, au fost cazaţi, hrăniţi şi au primit bani de la localnicii de etnie germană pe tot timpul cât s-au aflat libertate. Prinderea lor, după doar două zile s-a datorat în schimb, aşa cum reiese din documentele consultate, informatorilor din zonă coordonaţi de un oarecare Bota. Mai trebuie menţionat şi faptul că prinderea respectivilor militari germani a avut şi un final de-loc fericit. Cei ce i-au adăpostit, reghinenii Berta Chesel, Gustav Ruchriger, Ungvari Maria, Stanciu Berta, preotul Hartman Ru-dolf şi dr. Wagner Arnold au fost arestaţi, anchetaţi şi trimişi în judecata Tribunalului Militar din Cluj, fiind ulterior condamnaţi la diferite termene. Nu ştim în schimb, dar putem presupune, ce s-a întâmplat cu ruşii care în noaptea respectivă dormiseră în post după o straşnică şi cumplită beţie sovietică.

Nicolae BALINTwww.nicolaebalint.wordpress.com

19 evadaţi în apropiere de ReghinOrdine de urmărire emise de Inspectoratul General al Jandarmeriei

Anul VIII, nr. 448 | 11 - 17 aprilie 201114baktalo bengos

Lucrările pentru renovarea Platoului Cor neşti parcă nu se mai termină, probabil voi ajunge şi eu mamă şi-mi voi plimba copiii pe acolo şi în loc să le spun cum îmi spune mama mie când trecem prin satul ei: „aici era stână de oi când eram eu mică, fii atentă ce ditamai căsoaia s-a construit de atunci.” Le voi zice: „ohoo, şi când aveam eu 18 ani era plin de tractoare, macarale şi muncitori pe aici, e xact după cum observaţi şi acum”. Florea, dragule, cine te udă de nu-ţi cresc bobocii mai repede?”Vin ăia din Bucureşti să cumpere clădirea aia în paragină de lângă parc, unde odată, în vremuri îndepărtate, că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti, se ţineau baluri de absolvire, banchete, zile de naştere, s-o consolideze ei că noi suntem ofiliţi de atâta muncă, bieţii. Iniţiativa e ideală, mă chiar bucură înnoirea cu pricina, dar ceea ce-mi provoacă reticenţă la adresa bucureştenilor e imensul afiş pe care scrie impunător, aş spune chiar opulent, ACEASTĂ CLĂDIRE NU APARŢINE ORAŞULUI!!! PROPRIETAR ESTE ROMARTA S.A. BUCUREŞTI.La fel şi în cazul fostului Cocoşu de Aur care a fost afişat câteva zile cu acelaşi tip de banner.

Care dintre voi, înainte să intre într-un restaurant, spre exemplu, se descalţă la intrare şi întreabă cine este proprietarul, iar după ce află, bea o halbă mai cu poftă? Cred că nu interesează pe ni-meni câte rufe are de spălat domnul Florea şi ce detergent foloseşte, am dreptate? Dacă nu, să-mi fie cu iertare…

Vânzătoarea de vată pe băţ

O intrusă la intrarea în Platoul CorneştiNici nu are timp soarele să se ara-te bine şi sub mângâierea razelor lui deja mişună ţiganii noştri, ieşiţi în lume ca să-şi vândă telefoanele proaspete, noi-nouţe, aduse direct din fabrica de… celulare şmanglite şi şlefuite zisă şi S.C. CŞŞ. S.A.

De obicei, îmi beau cafeaua la Dolce Caffe, un local din Tudor. Azi dimineaţă, (nu precizez ora exactă că s-ar putea să fiu aşteptat mâine la colţ şi nu am avut timp să-mi scriu testamentul) între poveştile matinale cu un prieten, aterizează între noi o ditamai ţiganca cu rochie încreţită, batic roşu aşezat într-o parte pe frunte, cu şuviţele lăţăiate vânturându-i în voie sub aerul condiţionat şi cu un telefon „super mişto” într-o mână. Uităm că nu e indicat să porţi o conversaţie cu această specie, dar atraşi de designul telefonului, îndrăznim să punem mâna pe el. În clipa în care l-am luat să-l studiez, parcă aş fi apelat la 222 - informaţii Vodafone, doar că vocea şi accentul erau puţin schimbate „hai mamă, ia-l că-l dau ‘eftin, numa’ 5 milioane şi ceva la schimb, ia să văd, ce dai la schimb? Hai domnu’, ce te tot chiorăşti atâta? Îi nou, bagă cartela şi verifică-l dacă nu mă crezi.” Observ că aparatul e un fals pentru că îi sunau tastele tipic pentru imitaţii. Îi spun că nu-i bun, că are mufe false şi mă trezesc cu o palmă peste cap, după care mi-l smulge din mâini, iar înjurăturile pe ţigăneşte roiesc toate către mine, în timp ce „madama” se aşează indignată la o canapea, împreună cu o rudă de-a „dânsei”. Mi-am sorbit ultimele înghiţituri din cafea şi am ieşit de acolo cu

un gust amar ce nu era căpătat din partea cafelei. Mă întreb cine ar trebui să-i oprească pe aceşti ţepari care, în plin spaţiu public, fac trafic cu aparate false, te agresează şi de ce nu te deranjează pe tine cetăţeanul simplu. Unde sunt când ai nevoie de ei poliţiştii de proximitate sau poliţiştii lo-cali care se tot plimbă agale prin centrul oraşului. Poate au orbul găinii de nu văd ce se petrece chiar sub ochii lor. Sau poate au şi ei o parte din venituri. Cine mai ştie!Concluzie: Dacă nu ai prea mulţi bani şi ţi-i cu tot dinadinsul să ai un telefon bengos la preţ mic, ştii la cine să apelezi. Ai grijă, s-ar putea să te trezeşti cu una după cap şi cu un pseudo-celular. Apoi vei constata cât de fraierică ai fost, dar va fi prea târziu. Mustăcioşii vor avea buzunarele pline şi tu vei urla la lună.

Fabricat pe vapor

Telefoane ‘eftine şi false avem!


ce e scris(oare) rămâne?

Nici nu ştiu cu ce să încep, dragă prietenă, că iar s-au strâns poveştile, de stă mâţa în coadă! Auzi acolo! S-o trezit Gicu într-o zi că el nu mai e vrea să fie prostu’ nimănui, aşa că nu mai vrea să plătească rate pe la tri bănci, le aduce laolaltă! O văzut omu’ la tembelizor, ştii reclamele alea de-ţi întorc maţele pe dos de siropoase ce sunt! Totu’i numai lapte şi miere! Prostu’ numa’ să stea gură cască! Să înghită găluşca! No, ce să-i faci, i s-a pus pata omului, asta e! Şi mere el fain frumos la prima bancă, acolo de unde a luat creditu’ pentru tractor. Fain băiatul de la birou, amabil, săritor şi are un grai dulce de tăt l-ai asculta una într-una, numai’ de ai şi pricepe unde e şmecheria! Că mu-sai să fie ceva şmecherie, atât de frumos zice! Îmi amintesc amu vreo zece-cinşpe ani când am semnat prima oară pe la ei, era unul ursuz, dar tăt ne-a îmbârligat. Amu acesta măcar e amabil. „I like the way you lie”- ştii cântecul, dară! Că dacă te minte frumos, parcă suporţi mai uşor. Că de minţit, mint tăţi! Te pune să citeşti un roman de crezi că e de Tolstoi. Cu litere mărunte, de nu pricepi mare lucru şi apoi te trezeşti numai că ai de dat un comision de gestionare cont, un comision de dracu ştie ce gestionare de credit sau de cont, important e că dai peste 100-150 pentru cai verzi pe pereţi. Apoi dacă dă dom-nul să mai iei un credit, şi pentru remorcă, apoi să mai faci o refinanţare că doar eşti om de afaceri, nu, apoi abia atunci îl vezi pe dracu! Şi aşa stând problema, am făcut nişte drumuri pe la băncile astea să vedem cum stă treaba cu ofertele lor,

numa’ amu, numa’ un pic! Şi dă-i la acte, copii, adeverinţe, de parcă nu ieri ai fi fost de ai plătit rata, şi te –o văzt, şi încă ţi-a şoptit caseriţa cu amabilitate, puteţi da mai puţin nea Gicule cu vreo 30 că mai aveţi în cont! Draga de ea! Nu? Şi acum, vine iară scadenţa ca să dau taxa de internet, tu, că am şi de ăla! Ne-am lămurit aici ce şi cum, apoi dă fuguţa la ailaltă bancă. Acolo părea că e mai simplu, mai puţine acte, mere treaba repede, scoate un model, auzi, simulare! Cu litere mari de le citeşti din avion, dar degeaba dacă tot nu pricepi nimic! Nişte probleme de matematică, brrr! No, şi te convinge că ei sunt cireaşa de pe tort! Aşa că s-a apucat Gicu al meu de a dus un dosar de acte şi xeroxuri, a făcut un târg simulat şi nu trebuia amu decât să aştepte ca să ne anunţe!Tu, Letiţie! Imaginează-ţi! N-a ajuns bine acasă omu’, zic de Gicu, şi sună telefonu’. Nu vă supăraţi, bla-bla, dar să ştiţi că nu se poate la zece ani că doamna, adică eu!, peste zece ani nu va mai lucra! Auzi ce-l doare pe el! Bine, no, asta e. Facem pe opt ani! Nu trece o oră, iar sună telefonul. Auzi, tu, mii de scuze, bla-bla, ştiţi, am fost obosit, una alta, am, greşit calculul, nu putem face recalcularea decât pe şapte ani, că ştiţi, doamna, adică eu! Bine, facem pe şapte ani! Numai că asta schimbă datele problemei! Nici pomeneală de rată mai mică! Atâta tot că de amu am o singură rată babană în loc de trei mai mici! Şi mai ştiu că peste şapte ani am voie să ies la pensie! Ce scump! Ce drăgălaş! De atunci ne-au tăt verificat, ba la serviciu, ba

acasă, dar încă „se lucrează” la dosar. Apoi spune-mi tu, draga mea Letiţie, ce treabă e asta? Norocul nost că nu ne-am băgat şi la chestiile alea cu iei azi ştiu eu ce şui plăteşti la anul sau schimbă-ţi tembelizoru numai cu bule-tinul! Numai asta ne mai lipsea!No, te las draga mea Letiţie, că poate sună să ne verifice, îmi mai arde de reeşalonare sau am ieşit la pensie?

Cu drag a ta prietenă, Raveca!

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea Letiţie!

Buna ziua domnule ministru al Sănătăţii. Ce mai faceţi? Încep cu această între-bare stupidă, dar vă spun sincer că mă interesează cum se simte în aceste zile ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, cel care a decis închiderea unui număr de 67 de spitale din România. Am tot văzut la tele-vizor situaţia din spitalele altor judeţe din ţară, am văzut oameni care au murit la poarta spitalelor închise, dar eu, mă voi referi în articolul meu de astăzi în special la situaţia din judeţul Mureş, pentru că spre deosebire de unii parlamentari de Mureş, se pare că o cunosc mai bine. Am rămas stupefiat când l-am auzit şi văzut pe senatorul de Mureş, Gyorgy Frunda, membru UDMR, cum îl ajuta pe colegul său de partid, ministrul Sănătăţii Cseke Attila. Nu m-a uimit faptul că Frunda a ţinut să sară în ajutorul lui Cseke Attila, m-a şocat însă să aud din gura sena-torului mureşean aregumentele care întăreau decizia ministrului Cseke Attila de a desfiinţa spitale. Nu mi-a venit să cred când Gyorgy Frunda a spus că este justificată măsura de închidere a spita-lului din Sărmaşu, judeţul Mureş, deo-arece între Târgu-Mureş şi Sărmaşu sunt 32 de km, iar o ambulanţă SMURD poate parcurge distanţa de la Târgu-Mureş la Sărmaşu, în caz de urgenţă, în 10 minu-te. M-a dezamăgit foarte tare această explicaţie, mai ales că senatorul Gyorgy Frunda a fost ales şi deci trimis de oa-meni din judeţul Mureş în Parlamentul României, tocmai pentru a fi reprezentaţi şi pentru a li se face auzite problemele şi

la nivelul autorităţilor din Bucureşti, iar parlamentarul mureşean în loc să se lupte pentru rezolvarea problemelor cetăţenilor pe care îi reprezintă, sare în ajutorul colegului de partid şi chiar aduce argumente false. Trebuie să aduc în atenţia senatorului UDMR că una din-tre infirmierele de la Spitalul Orăşenesc din Sărmaşu îl invită pe senator la Sărmaşu, să vadă cu ochii lui în primul

rând care este distanţa exactă între Târgu Mureş şi Sărmaşu şi în al doilea rând să se convingă şi de calitatea actului medi-cal prestat la acel spital. Şi deşi am mai spus-o într-un alt articol, mă vă din nou obligat să-l felicit pe premierul Emil Boc pentru că a avut grijă de judeţul Cluj şi nu a permis ca vreo unitate spitalicească din judeţul pe care îl reprezintă să fie desfiinţată. La fel şi Cseke Attila a avut grijă de judeţele Harghita şi Covasna sau de spitalele din localităţile unde sunt pri-mari sau manageri UDMR. Mă refere ca spitalul din Miercurea Nirajului nu a fost desfiinţat, deşi se află la 20 de km de Târ-gu Mureş. Să nu mai vorbim despre de-cizia de desfiinţare a Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş. Consider că după haosul creat în domeniul Sănătăţii, ministrul Cseke At-tila putea să se declare liniştit depăşit de situaţie şi măcar lumea l-ar aprecia pen-tru decenţa şi onoarea de a recunoaşte că a luat decizii greşite. Cu toate acestea nu cred că voi vedea curând un acest gest din partea ministrului, dar nici nu acest aspect mă interesează cel mai tare. Sincer, aş vrea să văd că oamenii vor avea parte de servicii medicale de calitate şi nu că sunt supuşi norocului şi selecţiei naturale, în urma cărora cel mai tare să reziste. Şi vă mai reamintesc ceva tuturor celor care astăzi conduceţi România: anul viitor veţi veni şi veţi cere voturi. Sper totuşi să nu...

Dr. Mengele

Demisia este un gest de onoare

Joia trecută am fost detaşată pentru două zile la un club. Îmi venea să ţopăi de bucurie! Wao! Eu. La club! Ce lume selectă, ce jucători pasionaţi de ruletă, de aparatele acelea ce cântă frumos în timp ce-ţi iau banii, la fel de frumos! Mamă-mamă! Aşa mă gândeam pe drum. Apoi am ajuns la club. Nu prea mai eram la fel de entuziasmată. Semiîntuneric sau lumină-puţină? În fine. Lumea intră, cere o cinzeacă, o savurează că e destul de pipărată. La preţ. Apoi mai vin şi din ăştia mai ciudaţi. Tare mi-e teamă că unii se şi droghează! Cel puţin aşa se comportă. Ori sunt duşi cu pluta. Când credeam că l-am prins pe Dumnezeu de un picior, deja făceam nişte cal-cule cam câţi bani adun în două zile din ciubucuri, că dacă nu curge , picură. Ăştia picură...binişor! Numai că la o masă, doi tineri, după ce au revenit de la baie s-au comportat din ce în ce mai ciudat, ca după un timp să iasă cu scandal. Regula interioară cere ca atunci când se întâmplă aşa ceva să-i rog să elibereze ringul. Uşor de zis. Au devenit şi violenţi. Mai ales el, dar nici ea nu era chiar uşă de biserică. În doi timpi şi patru mişcări era ca în filme. Am cerut ajutor, ce era să fac. Apoi au venit două matahale care au făcut ordine, cât ai zice peşte. Un pumn în stânga, unul în dreapta! Ups! Acolo era gagica! Aluat şi ea! Erau pe jos când a intrat şi un client, un domn prietenos, tare de treabă, care habar nu avea ce caută cei doi pe jos. Vrând s-o ajute pe gagică să se ridice, asta i s-a agăţat de gât vrând să-i salte lănţişorul de aur! Apoi l-a recunoscut pe salvatorul ei, „vaaai, domnu...dumneta erai!”. Decât s-o încaseze din nou! Ca în filme, zău, aşa! N-am să uit cât oi trăi! Tipul de pe jos, cu botul spart, se agita, indignat de ce i s-a întâmplat! Bombănea el ceva pe acolo, dar nu prea era coerent. O fi tras mai mult pe nas? Nu ştiu. Conclu-zia, habar n-am cum o să mai rezist încă o zi. Afară e soare, dar trebuie să dorm. Urmează tura de noapte.

Barmaniţa una mică

Din jurnalul unei barmaniţe

Dorule ce tot citeşti acolo?mai bine zâmbeşte mulţimii că ei ne sunt votanţii. nu degeaba bag milioane în echipa asta, pentru voi şi

partid mă sacrific

Cei mai iubitori de sport şi voturi dintre mureşeni: Claudiu Maior şi Doru Borşan nu ratează niciun meci al FCM.

Ovidiu Sabău şi fostul său patron Jean Pădureanu într-un moment de nostalgie faţă de gloria colaborării trecute

lasă-m

ă mă

claudiu

le că m

i-s

amărâ

t. am vo

rbit

cu ăştia

de la

Ferrari

să-mi re

zerve

ultimul m

odel

sport

şi

nu s-a

u ţinu

t

de cuv

ânt.

am fost al tău Jane dar nu

ai ştiut să mă apreciezi la adevărata

mea valoare. acum mă simt bugetar...

doar banii mi-i iau din bugetul local

nelule m

-ai um

ilit

după ce

ţi-am

dat o

pâine

la mine

la bistr

iţa. crezi

că

o echip

ă hrăn

ită din

bani

public v

a supra

vieţui

mai mult

ca mine?

Anul VIII, nr. 448 | 11 - 17 aprilie 201116

Cupa României la baschet masculin a strâns la Târgu Mureş nu numai floarea sportivă a României ci şi pe cea politică. Preşedinţi de partide, miniştri, senatori,

primari sau simpli sponsori cu multe mi-lioane de euro în cont, s-au îngrămădit în Sala Sporturilor ca să vadă cele mai bune echipe. Şi de ce nu, să mai pună ţara la

cale. Doar asta se poate face în orice sală...nu numai în cea a Parlamentului.

(V.P.)

Baschetul ne uneşte pe toţi. Indiferent de culoare politică sau etnie

Uite ce săritură a făcut

acesta. Aşa o să facă şi USL-ul

în preferinţele electoratului.

Nu-i aşa Dragoş? Hai că urc să mai

vorbesc cu Frunda şi Borbely poate

o punem de o coaliţie.

Victor Ponta înconjurat de vajnicii lideri judeţeni de partid.

Victor Ponta înconjurat de „duşmanii” de la UDMRFostul patron Bere Mureş, actual proprietar al Clinicii Nova Vita

un fan înfocat al baschetului mureşean

Întâlnindu-se din „greşeală” la meci, Ponta şi Borbely au vorbit câte-n lună şi în stele. Oricum numai de fonduri pentru sport nu.

Da şefu’ la mine în organizaţie o să avem peste 100%

din voturi. Măcar voturi dacă membri nu mai avem

Victore, după ce

ne dau portocalii tot ce vrem o să

colaborăm şi noi foarte b

ine. Asta dacă

Ardealul va mai aparţine de

România. Ce-mi plac glumele mele....

vorba marinarului

Laci nu pot să stau prea mult lângă tine că ne vede

lumea şi eu tocmai v-am atacat în conferinţă de presă.

Cică le ziceam.....hă hă hă...că nu sunt dispus la compromisuri.

Nu-i aşa că a fost bună asta.

Uite ce m-am

cocoţat eu aici...

numai să nu cad

că-i vai de

picioruşele mele

antrenate.

Toate fetele să apeleze la

mine. Nimeresc orice gaură din orice poziţie

Am sărit,

am ţipat, meciul

nu l-am câştigat

Hai băieţi nu mai fiţi răi...o să

curgă lapte şi miere pentru UDMR. Ce nu fac eu pentru locul

lui Boc

Eu tot încerc să-i conving.

Că prefer un premier de

înălţimea mea....nu unu la care

îi pot scuipa seminţe pe creastă.

După ce le-am făcut fabrică de bere şi au dat oamenii în ciroză

acum îi tratez la clinică. Oricum tot eu sunt în câştig. Hai BC Mureş!

Ziarul de Mures

Documents

Transcript of Ziarul de Mures