ziar ; /. : va -...

$: ziar ; /. : va - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65126/1/BCUCLUJ_FP_PIV…ziar ; /. : va independent ' ANUL III WR. 362 \ MîEHCUKî—JOI ' , 1—2'. MAÎ mi$
ziar ;■/. : va independent

■' ANUL III WR. 362

\ MîEHCUKî—JOI

' , 1—2 '. MAÎ m i '

■ / 8 PAGINI; 3 LEI "

locul; ; ^ - a ; rcm âiiicrca; guvcrnaiiicslslătntSmplSrilâ legatş de / recenta

retnsniece gitv'oraanicn-taiâ par • s d'nvoasiza. că puterea şi opoziţia ştiu să crease îii spectacolul guvernării momente care sa trezească dia acalmia viaţa poli- - t/că. Oposîţîa declară de mai

.m ult.timp c& este-nevoie do'.;o', ' schimbare to conducerea ]: trebti- . iilor. p rii,.; reserstod pînâ acolo ,'în.oîfc sâ persiste in narccunoaş- . ferea - reţtsîtateidr ultimelor, ale*

’geri'-- generala -:..,şi, "4<s .-la ca? Ia cas;'; ta anunţarea 'unei- formule gtiY.emaaieO-tal6 s proprii. 'Alteori,

'ea recunoaşte că na poaţa. alcătui ■ uic S’dv&ca fantomă, nici; nu dispune da- ua program. alternativ,; eare/sS. Justifica cerfaţa în-,, looaîrit; g'UVSEntiiui aciuai. Fs de

faţţâ.'-părH'.'iSnveKtnt W 'fiineţiiţae-; ;aîtt-K5.â că este gatd' să colabore- -zei,.': coopt&id represteniatiţi ai o- poziţid; Astfel s-a ajună lâ remanierea guvernamentală' pa car : ra acum o ;cbnie»tânt,, -Poate şi. d/c. nerăbdarea primului m iri Istm Fetre Roman cara, sastisit da atilea vcrb3 şl do cererile;. da derrribis ale’ unora ci intre vechii 3.U colaboratori, a decis că tra- bu'o sX atragă fa guvern cîteva pOt-iOJRa de/altă orientaie decît r-.Gn a majorităţii. Şi a aiiiini.it luni Inia noilor membri ai guvernului. în faţa arar,tei situaţii o paria d opozit !.ei,.anume ac.',ea_ caî-e f.olicitâ schimbări d.'.r nu

doreşte să' participe la guvernare; s-a grăbit să declare că votează împotrivă şi, probabil, a făcut precum â ameninţat, iar o altă parts a opoziţiei, aceea care n-a fost solicitată să participe la noul guvern, şi-a preei- . zat disponibilitatea as a c o la -/ bora şi in viitor. Totul a fost ca un spectacol» numM c& de o/ca- , îltate uiai-slabă ca altădată. Puterea s-a prefăcut ■ că este gata să olers opoaj^cî j- j t i cjpare ia guvernai», -opozi a a refuzat, criticîndu-1 pa p ffi^l ministru câ a făcut schimb ”s co imettee, care nu vor avea ;un efect nou în'planul general al, vieţii economice şt sociale a ţării. Jbcţil de a'ofeti: nu atit cit-doreşte opoziţia, şi ;.de. a refuza Oferta . n-a ; avut nici -un. haz de :această dată. în democraţie pare a fi nor- m al: ca puterea. să" nu dea totul, iar opoziţia-,; să refuze, pretex- tînd că e prea puţin1 ce i se o- feră, dar .ştiind foarte bine că nu poate sâ guverneze o ţară ar . îlată ta situaţia României.' ŞI unii' şi alţii ştiu, astfel dei Iu- cruţi, dar se prefac a le uita ţl înscenează evenimente care utri- •plu viaţa politică, oferind alegă- ~ toriîor momente- palpitante. Iar Parlamentul, în loc să fiş . lăsat sa-fi v.-.dă de treaba serioasă, pe care o are — discutare-a Gonstt- tuţici şi .adoptarea unor leji —

devine scena ,' unui- astfel de spENctacol slab./ . . ;

Există. Insă şl o problemă, serioasă ridicată de remanierea guvernamentală. DL Petra Roman a ştiut .foarte bine că opoziţia, o anumită parte a el, nu doreşte să participa la Guvernare, chiar daca, periodic, ,se declară gata s-o facă, şi, în'consecinţă, s-a mulţumit cu.schim- ; bări , minore. N-ar fi trebuit tosă . să scape prilejul de a-i înlocui pe miniştrii cei mai contestaţi ; în Partament şi de opinia publică; cei de la Cultură şi învăţăminte Presa a scris'de atîtea ori. despre miniştrii respectivi, ;P® d!. Pleşu, înviiiuindii-!, cu, date precise,- oriclnd verificabile^ de lucruri neclare, în gestiunea financiară a resortului -şăiij iar pe dl. Gh. Ştefan — de".'',incouine- teiiţâ, chiar de rea voinţă în rs- zolvarea probJenieîor • învăţătnîit- tuluL'.Mal mult, să. ne amintim câ dt Pleşu .^ -a Înaintat, cu urs aniune , prilej,.dem isia ,- moţi- vînd-o prin neconcoiîanţa dc păreci eu primuLministru. Hste adevărat, a revenit, asupra ei, dar nu cr^d că'; numai c a , urmare discuţiei cti. dL Petre Roman. N-au fost schimbaţi acum din anumite calcule, care sînt din aceeaşi familie cu \celo de eftee primul ministru acuzi . o parte a opizijiei. Gei doi miniş

tri cochetează cu unele cercuri ale intelectualităţii /-româneşti, care nu sînt întotdeauna dc partea , Guvernului, iar pe aceşti intelectuali : dL Petre- Roman nu doreşte să-i irite prea mult. Să nu uităm, că reprezentanţi ai, a- cestor cercuri fac parte şi din Alianţa _ Civică, tot o opoziţie tare, neirttrînd în vederile primului’ ^ministru eu 'ocazia - remanierii : guvernamentale, poate face presiuni, mai ales nivelul ştrăzii. Acestea au fost, probabil,': sursele 1 da inspiraţi© ale d-lui Petre Roman atunci cînd a avut proasta inspiraţie da a

• nu-i' schimba pe cei doi miniştri, în-ce priveşte neacordarea, în Gamera ^Deputaţilor, a votului pontrii doi dintre candidaţi, f aP" tul nu apare, semnificativ îd ov- dlneş. celor spuse pînă. acum. El ave, probabil, . o .coloratură a- parte:: îa- cazul- d-lui>,Dinu. Patriciu, care -suportă'-eonşecinţele- răzvi’ătirii,-sale/împotriva, »bă- tritîilor“ > din Partidul Liberal. D l.: Domotos -Geza a propus, a-; minarea'-'cu 6; zi a. Votului toc-,

.mal: pentru, a Înlesni; inaşinaţi- liniie de culise,: dîndu-i. astfel un motiv de satisfacţie d-lui C-ţm- peanu, cu care a avut o înţelegere în'campania electorală de anul-trecut - ■ .

; - • Vaier CIUOUEANU

© pmt® Intre safleie- - dcmonStreaza1-.-ca'-sîttt.

n a ţ oameni., de. pe alia sns- t i r /care * se gindcsc la eo- piii noştri.' I i . animă;. poate,' un sentiment ,de solidaritate uraa- 'nâ, o înţelegere: a,• faptului că noi; esoalacîătn.,- acum-.- urcuşul,

. greţî ^spre civilizaţie. Este mii uşor şi mai înciirajator- s cînd simţi că nu eşti singur.: :. Ne-au-venit. îa minte- aceste gînduri aflînd 1 de ajutoarele primite de 'elevii Şcolii speciale dm Răscruci din partea fundaţiei „Barnens- Livlina", ■ din

mai multe ori. oaăpete/al nvi leagitrilor noastre; .şi ăl şcolii amintitei.: Transcriem, pe'scuz V inventarul cîter-,-a 'dintre aces- to ajutoare: îmbrăcăminte 'şi

, încălţăminte.' pentru 120 copii,. alimente, detergenţi şl subîtan- : ţe . dezinfectante, maşini'- de- cusut electrice, aspiratoate, 'velo-

. za pentru dormitoare, , paţurl din. lemn pentru 122 de copil cu lenjerie , completă, şampon, săpun,'.'veselă,; pastâ şi perii.de cltnţî, }-oabc, rafturi pentru dormitoare,- numeroase jucării,' mobilier pentru clase, robot, da bucătărie, becuri, orgă electronică, mese de tenis de masă, mingi de fotbal, precum şi 'alte materiala de largă utilitate.

Un asemenea ajutor contribuie, fărâ îndoială, la înzestrarea şcolii la înseninarea vieţii acestor copii. Şi, dupâ eîte am înţeles, este vorba doar de un început Gîndiirîle, proiectele ’ prietenilor din' Susdia virează obiective mult măi importante.

G;)In:Us doamnei Mar.S'Ve- tîia^Calais sperăm su ' prezintă interes pentru cititorii .noştri; „Axa fost* luată prin-surprindere, iiind că nu mi-am imaginat că'poăte, exista o rşcoalâ cara

■ să-şi desfăşoare; activitatea in, astfel de. cpndiţii. Dupg primâ * vizită ’ lă şcoală, în noiembrie 1990, eram mai . nelnerezătoare» Gînd : am revăzut copiii, în a- ceastă; -primăvară^ mi-am dat seama că se pot face multe şi

■ la această şcoală. Copiii mi- separ altcumva, parcă sînt animaţi de speranţă. Trebuie- să spunem că Liga copiilor din Suedia, întregul' personal eare s-a deprasat în, România, ca-, drele didactice din şcoală şi-au: proptis să schimbe condîţiiie de 'fnvăţătură şi viaţă ale copiilor de Ia Şcoala ajutătoare din Răscruci". j.. ;

— Ga intenţii aveţi pentru viit6rî- '. ..

-— Dacă. vom,-..'.avea',''prijinul autorităţilor judeţului, vom pur tea face ceva bun pentru această şcoală. Intenţia noastră este de a ajuta şcoală încă cîţiva ani, de acum înainte Jn ' vederea asigurării unor condiţii normale de desfăşurare a activităţii. Ne gîndim la asigurarea unor spaţii corespunzătoare, la dotări, hrană etc. -Vom putea investi bani dar o colaborare mai eficientă cu autorităţile locale va fl în măsură să ne ajute mult Ja atingerea o- biectivelor propuse.

• : ion nus

] TrmUfsa sărbătoririi zilei ■ de 1 -Mol. l a români ■■''

•'/ : ASOCIAŢIA. ri!I-V£ClUUI.Ur~'M ÂNĂŞŢUIt, anunţă;. ® Pcntrm protejarea terenurilor agricole din zona Mănăştur 8-a încliîs circulaţia la cap3iui străzii Cîmpului, cu aprobarea poll- ţ«eu - - , ; s '■ / - / • . • ' .- Re d a t ă , avi^jlm posesorii de • animale să nu permită acco- sai acestora pentru păştinat' £n îinoţo, deoarece organele do paza le vor reţine, N'u dorim sfi suportăm paguba pcntna neglijenţa unor cclaţeniî ■ ■ .

tlomsnii fc^bau, ia fifcare an siua de 21 aprilie ~ t'-tă 1 care marca aniverţare-s Intsnisierii

"Romei în anul 753 î.C'hr. de c i- tre RoEiulus Qulrinus — sărbătoarea numită Paliiiiic, în. onoarea zeiţei Palss (Palca), considerată fi ocrotirea animalelor şî păstorilor.

Sărbătoarea constituia totodată pentru romani şl un priiej de - petrecere populară. Cezar a încercat să imprime, manifestărilor oValtă saninificăţie şi -sâ ie trans- lorme într-o - sărbătoare politt-f că.. L a : rîndul său . împăratul Hă- drian, fiul adoptiv şi succesorul; IUI Traian pe tronul Romei, - a -> căutat s i lejdea o amploare mal : mare,^ însoţinduile . şi cu jocuri do circ. Probabil că această- în-' curajare ; din -partea autorităţii supreme, survenită Ia puţin ; timp duiiă' cucerirea Daciei ' de - către roitiani,. sâ fi contribuit Ia’ răspîndirea şi statornicirea sărbătorii‘ în provincia roinană Dacia, şl la păstrarea ei timp de milenii ds către români.

Strămo''il noştri, romanii, ne-au transmis -totodată .şi o altă sărbătoare a primăverii, FIo- r&Iia,- ,îa .Cinstea., zeiţei. Flora,. — veche- divinitate a : Italiei ; ; -cen.-

' trale, : care , era zeiţa rodniciei o~• goarelor,-;' a '-florilor m ; general.■ La ' poporul///'nostru.:.- -'aeeaătă - sărbătoare, fdevenită tradiţională,

urmează.: îndeaproape; ;■ tradiţia moştenită de la, romatei, înregis- trlndu-se aceeaşi ''ramificare. .Şi- anume^ - datina cu aprinderea focurilor; de paie.noaptea, dar /şi împodobirea - porţilor şi caselor cu ramuri -verzi, s-â păstrat şi perpetuat, - ca aceleaşi ceremonii, mai cu seamă îa Transilvania şi Banat, în ajunul sărbătorii de Sf. Gheorghe, Ia 22 aprilie; iar da-

' tina sărbătorii - populare s-a -statornicit în ziua de 1 Mal. cara a căpătat o generalizare ■ şi proporţii considerabile, legată orja-

Cont univ. dr,—- Ioan Silviu NiSTOR

(Continuare în paj. a V-a)

*

© . CONVOKÎMIÎ1. Preşcdintela ion iliescu a avut ieri dimineaţă convorbiri cu domnul Oltenii» Jannone, i'ejTrezentantul rezident

I al P.iV.U.D. în România, cara a ţinut să sublinieze hotărîrea fermă ,;a Naţiunilor Unite de a ră-/ mîne alături şi de a sprijini In continuare România în lupta sa -

.pentru democraţie. La convorbiri a participat, şl dotnnul .-Adriani..;-. .Năstase, ministrul' afacerilor e-c- terne; ■ ■ ' ' . ' . :'

# VOTARE. Ieri dimineaţă, A - dunarea Deputaţilor a procedat la votul secret în legătură , cu propvineriîe dc modificări în, conipbnenţa guvernului, făcute luni după-amiază de primul-mi-* nistru Petre Roman. In urmă numărării, voturilor exprimate s-a

-constatat că două dintre propunerile avansate nu au .întrunit numărul de opţiuni necesar pentru includerea în guvern: esta vorba de domnii Dinu Patriciu' (P..N.Ii.-—aripă tînără) şi Radu

. Berceanu (F.S.N.). Toate celelalte modificări rut fost aprobate.- ® • AJUTOR. Comunitatea' Eco-

. nomieă Europeană a anunţat căa aprobat fonduri în vaîoare da 25 milioane ECU - (39,3 milioana

Ldolari) cu titlul-de . ajutor peritru România, pentru a~ contribui la. refacerea -situaţiei dtflcde din sectorul crejteril/vitelor. ,

© VmiJA.. Iu prxi.'ad'i 11—‘n aprilie," delegaţia culturala- ţ ro-.'; mimă condusă de ministrul An- drei Pleşu â făcut o vizită' oficială in R-P. Ciluieză, lâ invitaţia omoiogalui său, He Jhangzhi Ati

- fost viaitata, monumente: istorice, i instituţii culturale,* obiective: economice din oraşele Beijing, Guan»

| zhou, Shiinz-hen şî' -.Xiah,"purtîn- | du-se cu accsle p-l'^j.’ ,'i un uUS /dialog. - .

- /@ or IN Hi Trî.V'ita S.r.eL t.i- I favoarea; organizam,, sub egid.i - |l O.N.U./ ă unei cohicrinţe/inter- - )\ naţionale, coruncrate . - Orientului;.

Mijlociu constituie ^principalul obstacol"...în.calea realizării da1 progresa în procesul da pace în regiune este^ opinia primului- mirdstru al Israelului, Yitzhafei

I Shamir,- estifrând _că;. prin.; atitu-, I dinca adoptată, Damascul se /o - | pune une: conferinţe' cu coî“actei |- regional ea ar uraa să du:î la

ncgoflcrî. dirccts între Israel ; .şi | lllriie arabe. , . ,

ii •' <§f iTAPfKE, Vasul polones' ViadyslaţvZ Lokietek*.' a fo st ' că-

t pît în apropierea coastelor soma- î) feze a anunţat ageitţia; P.AJţV■' ■

Purtătorul de' cuvînt al marinei i[ comercials poloneze a refuzat să i dazvăluie numele răpitorilor, dau i a precizat că echipajul a fost e-,

E liberat şi că sq duo tratative pe;i- 1 tra;eUbe'rarea''navei.'

O ÎM H M 9 E A N V ‘ •MAi- MO UT... ,

- '.-y v/-^nf-«r

'Dttsea do NICULA,

'-"•.‘ l^ K A C n B P A . De Ia Centrul spaţial Aîcaritara - (Brazilia) a , fost .lansată, eu succes, o rachetă

| - din'seria: „sonda I il“, destinată |!/verificării . bunei . funeţionărt. a -

instnimentelor şi echipamenteloir rachetei, în cadrul unui program de plasare pe orbită a unor sateliţi dc . fabricaţie braziliană; pentru telecomunicaţii.

® MUZEU. Mausoleul primului lider comunist bulgar, tiheorghl Dimitrov, situat în centrul Sofiei, va fi transformat în'muzeu al istoriei' naţionale. Corpul îmbălsămat al primului ministru al. Bulgariei din perioada 1918 — 1919 a fost ridicat din mausoleu, apoi incinerat în iulie anul tre- ' cut. ~

© MAJORARE. începînd cu i mai, în Ungaria se majorează cu 70 la sută preţurile la medicamente, cu excepţia preparatelor ce necesită o mcdicaţie sistematică, acordată bătrînilor şi copiilor.' Diabeticii, suferinzii do parîdnson, -epilepticii, precum şl cei bolnavi do cancer vor beneficia de medicamente gratuite»

' - ® EŞUAKI3. Negocierile caro au avut loc Ia Cetinie (Munte- negru) înlro preşedinţii celop sase republici iugoslave au eşuat în încercarea d e 'a ajunge la un acord privind organ izarea unui referendum privind viitoarea formulă statala a .iugoslaviei, dovedind profundele divergenţe ca«

* re persistă între- „k : ;.aîc.° __

Sooîdaka Lucian Blaga, organizatoarea Zilelor, „Lucian -Blaga'1, festival internaţional, are toate şansele sâ aibă acelaşi succes şi aceeaşi rezonanţă prlntf-un. program vast şi ambiţios, prin esenţă. Dorinţa de a cuprinde sfera blagiană, încercarea de a trece barierele timpului şi; graniţele „ghini- poase“ ale prejudecăţilor, cenzurilor şi tăcerilor intenţionate despre. marele poet ca fiinţă şi des-

.pre ideile'lui aliate în construcţia unui nou univers'filosofic, le vom putea afla, acum în zilele r ,de 3—5 mai. Lucrărimultă vreme gindite, poate multă vreme oearâtate/ia faţă, poate perieri de 'sertar"!'..;.: '

Interesul: unor; oameni ca Andrea Geuovesc, Grnrd Eayo, Domhiique Daijuet (Franţa),’ Adam Puslojic, Slavko Alni5ja*i, Simcon Lăzărcaitu (Iugoslavia) nu este decît dorinţa da' a cunoaşte întoarcerea la'., matca; ei firească a culturii româneşti. Fraţii noştri de peste Prut care.au asistat şi Ia Zilele Eminescu, cunoscînd seriozitatea or-‘ ganizatorilor şi fineţea, rafinamentul intelectuali' lor români prezenţi atunci s-au anunţat în număr mare. Grigore Vicni, Lconlda Lari, Nicolae Dabija, Ion Ungureanu, Serafim Saca, Teo Cliiriac, Arcadic Sttceveanu, Ijco Butnaru, Mihai Cimpoi. Ordinea este jntîmpîătoare, dar; aci este «floarea, cea vestită* a Moldovei noastre. Dacă ar trebui să pătrund în intimitatea lucrărilor filosofice sau dc esenţă şi analiză literară, ce vor fi prezentate la acest festival internaţional, aş edita un volum.. De fapt ideea nici nu este chiar rea, pentru că, iată $i numele participanţilor la sesiunile" de comunicări pe secţii. ■

• SECŢIA LITERARA; Liviu Petrescu, Mircea

V itV f U U i. l l ' ' C . b

Kureana, George Gariă, Mircea Bomlâ, Valeriu.Cristea, I. CHeie>Pan{ ^ JtîorariL Toţi critici;.şi.-istorici -literari- 3 meni de înaltă ţinută culturală şi toţi Pr!el liul îndreptăţit £ă au ; adus-ceva. la Un cU <L°a. tret spiritual, ce dmpseate nu va p’ ’tfJ Clre J!0" ţat niciodată fiind mult prea .adine "* gindtfea r.dastră. Filosofii nu s-au lăsat nCoîO vii'^ jos încercind ,descifrarea acelei mari-- h > ce: este. şi' rămîne fonturul, unui spati- ţ 0rtlff: „nepereche", poem • ascuns între cer ş\ ^ 1 ‘^Sof ‘

e SECŢIA FILOSOFICA este. reprezer.i ^ t . 10 Tudor Cătineanu, Ion Aiuaş, Gîicorghe.« 1, Nicolae Trandafoiu, yasiîe Muscă

------ , ---------------- , . Acliim &lihuSlCiorna?, Ionel Nariţa, Ion Capoeru. u*

Ambele secţii cuprind puternice minţi d- te urbe, puncte esenţiale ale sufletului rr^* n l-Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu, Tîrgu-iiu ^ e s c ; ' Bucureşti, in faţa-lui. Lucian Blaga, iată ’ adună pentru o tainică rostire, Intru am ir^ se nemurire o Întreagă ţară,; şi aici. mă gînt] îila Moldova noastră!. ;>i îi

Mulţumirile noastre, ale tuturor (cu promită 'o să-i cunoaştem;la faţă pe oamenii >l!Ur>ea tivi!} sponsorilor: ACONIM S.A. — Cltij *, l e c ţia Culturală KojhânăivBiblioţeca JudcţeansU a'Armătura S.A., Combinatul Minier,,;,l.ţj» zjttj, Unirea S.A., Societatea «Transilvania" s>A

®EUC*i{DorinIE

' ,< °v

r Z i

‘ tf& '^AM roNI . -

K M K « 7 »

V V ; Gloria Dej- trCr»^ f l eCî<yM unic . loţ'K

f e 'a c e l a ş i f l f a f .^ V ^ t r e 22 şi ,orti‘5 .'

»- > t)an Pete-: ? ‘ po?scchiPÎ' H 0 1

TÎIS DE' OAIZONT© EECUPERARI. .La capătul

• einci ani de cercetări Filipinele n-au reunit să' recupereze decît 455,45 milioane dolari din cele 10 miliarde la care este estimata a- verea fostului dictator Ferdinand : Marcos. Guvernul filipinez duce, de asemenea, tratative pentru a recupera peste 350 milioane do-; lari, presupuşi a fi depuşi de familia .'dictatorului la ibănci - diri

Elveţia, respectiv 200 milioane . dolari In Hon»" -Kong. Oricum tot e ceva în' comparaţiexu presupuşii dolari depuşi de „odioşi* , in Elveţia- şi despre care la noi- se tace mile după marea tevatură de după revoluţia. din decembrie. / •

® DOAR 20 SECUNDE! 'Atît. a durat disputa in ring dintre.

Nicky Peper şi JohnrElis ţ „ ', s tele categoriei semigrea d i»drul campionatelor natiom,. c?" Marii Britanii. Imediat Jf.'0* ale arbitrul a strîns m l in i l ^ f c 6

’ nuşate ale celor doi Nicky Peper a trimis uS mc croşeu de dreapta şi eh, n fost trimis fulgerător la DOd?a Arbitrul - a,început. munăVăt^: rea... 8, 9, Out şi a privit j ij cronometru: trecuseră abia 20 de secunde, înregistrindu-se astfel cel mai rapid K.O. din întreaga istorie a . boxului mondial, o .

— ^ Piofj 3 reşt«> ■ V an ’ ?i Rad11 .Iniio*

,,„ loturi- Tuturor jn^ rea de succese , întreceri.

%n a f e ! , > , a f Aunul - C;] —c tp fa n se tnai

1 a

p r o g r a m u l STUOîOULUl deRADIO CLUJ:

Joi — 8,00 —r^8.00: „Bună di7 mineata1' -actualităţi şi'muxi- că; -.10,00 — Sufier şi cîntec românesc;': 10,30 — Unda pentru minte, inimă şi literatură: 11,00 — -Tutti Frutti — magazin muzt- cal; 11,40 — Perspective; 12,06— Fonoteca’de aur; 12,30 Odiseea

.artei lirice;;16,00 — File de isto

rie; 16.30 - - Zig-zag {mu2ical; 17,00 —• O oră pentru toată lu-' mea; 20,00 — Cutia cu cîntece şi graiuri — teatru, pentru copii;.20.30 — Trenul melodiilor.: Vineri — 6,00 — 8,00r „Buriă dimineaţa* — actualităţi şi m u-; Jiicii: 10,00 — Repiize muzicale; ,10.30 — 'Drumuri 'spre mileniul; 711; 11,00 — Cantus Mundi;-ll,30 — Din lumea largă'; , 12,00 —- Concert de prinz; 16,00 — Un milion de prieteni; 17,00 —‘ O oră pentru toată lumea; 20,00 —/M u-; sic Shop — Top S099 — revistă muzicală.

T.V. CLUJ:Vineri: 9,00 — 10,00 — emisiu

ne în limba română — SUMAR;— Actualităţi, publicitate, a- nunţuri, — ORIZONT ECONOMIC-. Devalorizare t— revalorizare; 9,-10 — ORACOLUL ŞI CLEPSIDRA. • V :

OPERA MAGHIARA DE STAT prezintă joi, ora 18,30: I'I.AU- TUL FERMECAT. Dirijor: WoU- gartg Scheidt — Opera din Vie-

, na; Regina nopţii — Panti Aha— Opera din Budapesta; Papa-

. geno ~ Szilagyi Beia — , Opera .din Budapesta. r ; ; _

Ştefan v niai g r ^

a conc'^ c6flC' loc dategonţ f f i f , A câ 13 ace.astâ cupînd f f£jp t^ ^ nalelor de. jursublmuît ter|1aţl. sp 0 r t iv i , i ' 0

au1' p a r t i n i c a M ddova.Q^J U.R.S-S-, grecia, îtalia_garia, i.ineîri^25» ^ 0rfiânia! Spania Ş1» ; -. Sportivul n°stru a fost pentru cîteva zile acasă, urmînd să se • înţoarcă la antrenamentele lotului naţional, îri, vederea participării, la campionatele europene de judo,- care vor. fi găzduite, in 7 acest an, de Cehoslovacia. . .

Radu VIDA

V-, *■, ;> ţ * V . :f'ţ ■' f i

S ‘ - Aif

GRUPUL DE SUPORTERI AI UNIVERSITĂŢII CLUJsînt invitaţi vineri. 3 mai 1991, ora 11, în faţa Hotelului „Sport" pentru discutarea unor probleme organizatorice de mare interes pentru activitatea dc viitor a sccţiei de fotbal. (G81)

II 5 l X

l i ’ i i ; i; i! ll i-

■ii <l I 1 I I I I I I I I 1 I I I I I I I I I I

; I' i i

iiII

STEAUA - 2 - 0 R a p id 4 -1 F a ru l 0 - 2 . "U " C lu j 0 - 0 G l o r ia

DINAMO 9 0 - ^ Î s *? ? O—l , 8 9 - 9 0 : 0 - 3 : 2 - 2 S S -r S 9 :2 —i * 0 - 0 0 7 - 8 8 : 3 - 3 : 0 - 0

2 . UNIV, CRAIOVA RAPID(d> 2 -1 F a r u l 9 0 - 9 1 î 4 -1(a ) 4 - 0 ' “ U“ C lu j S 9 -9 0 : ------(d> 0 -1 G l o r i a G S -Q 9 :S -O s2 -1 (a ) 3 - 0 F C .B ra ş o v S 7 -8 f î î 4 -2 î1 ~ 1

<a) 0 - 0 <d> 1 -2 ( a ) 2 -1 <d>. 1 -1

<.a> 0 - 2(d> 1 -4(a ) 2 - 0(d ) 0 -1

K d ) I <a> I <d> I (a )

■tJ m <d> (a ) (d > (a )4 .

(d>( a )<d><d)

PRDG. BRAILA 1 -0 “ U" C lu j 1 -0 G l o r i a 0 - 3 FC B ra şo v 3 - 2 F’C B ih o r

' F .C . , FARUL . 9 0 - 9 l s ? x 1 - 3 ( a ) 8 9 - 9 0 : - - - T (d>S S - S 9 I ------ , ia >3 7 - 8 3 : 2 —O j 2 - 3 <B> ( d )

BARI ( C 6 1 ) LECCE2 - 3 S a m cd o r ia 9 0 -9 1 ; ? * 1 -1 <a> 0 - 0 F i o r e n t i n a & 9 - 9 0 :0 - 1 :1 -1 cd) 1 t3 I n t e r x. -8 8 -8 9 : — (a )

,1 -3 J u v e n tu s 8 7 - 8 8 : 2 - 0 : 0 - 1 <B>(a>5 . BOLOGNA .<

<d) 3 -1 L ecc®(a> 1 - 3 P a rm a ’ (d> 0 - 4 A t a l a n t a ( a ) - 2 - 3 Roma

3 4 8 > FIORENTINA ~ 9 0 -9 1 * 7 sO -1 (a ) 8 9 - 9 0 :1 —Os 1—0 ' <d> 8 8 —S 9 î 1 - 0 : 0 —O (.•») 8 7 - 8 8 : ------ (d )

6 . SENOA 7 ( 8 6 0 ) <d> 1-1 t e M 9 0 -9 1 : <&>- 3 -1 U l - i o ' 8 9 -9 0 : <d) 1 -2 Psrmrt , 8 8 -8 9 : <c«) 0 - 0 S«irt;c!tiori a 8 7 -8 8 :

CAG?-IAftI l O - l <5>

■*’---- ' ( cl )(d> (»>

1 - 21 -42 -1 0-1

1 -3 0 -2 0 - 32 -0

0 - 00 - 01 - 00 - 2

0 - 02 - 0

v I 7 .I Cd> I (a> I (a )

1991 I< d ). V 1 . 8 .

S P .S tu d C o r v in u l I n t e r FC f irg e a .

- J 9 .S te a u a S p .S tu d C o r v in u l I n t e r , _____

1 1 0 .U .C r a io v a S te a u a S o .S t u d . C o r v in u l< O 6 9 ) 1 1 1 . B o lo g n a I ( d ) C a g l l a r i I (a > Mi la n ’ I ( a ) F i o r e n t i n a l ( d )

<d> I (d> 1 (a ) I <d>

I (d> I (a ) I Cd) I (a )

INTER <12 2 1 > SAMPDORIA0 - 0 F i o r e n t i n a 9 0 - 9 1 : ? s 1 -3 (a )2 - 0 C e s s n a 8 9 - 9 0 * 2 - 0 * 0 - 2 - <d) S - l ; B a r i 'S- 8 8 - 8 9 : l -O s 1 - 0 ‘ <a)1 -1 N a p o l i 8 7 - 8 8 :3 - 1 * 1 - 1 <d>JUVENTUS C 7 6 2 > MILAN /0 - 0 C a g l i a r i 9 0 - 9 1 : ? * 0 - 2 <a)1 - 2 T o r i n o 8 9 - 9 0 * 3 r 0 : 2 - 3 <d) O—1 F i o r e n t i n a 8 8 :8 9 : O -O :0 - 4 <d>3 - 1 B a r i 8 7 - 8 8 : 0 - 1 : 0 - 0 (a )PARMA ( 8 S 2 ) TORINO 0 - 0 A t a l s r . ^ .90 -91* ? « 0 - 0 <a>

8 9 —90* 1 — 1 * 0 —0 <B) <d) ;.J.8 -8 9 * - — <a) 8 7 -8 8 * ------ <d>

3 - 1 B o lo g r 2 - 1 B en oa 1 - 2 C a g l i a nP IS A <0 - 1 T o r i n o0 -1 M ila n JŢ--1 -1 ’ C e s s n a 0 - 2 A t a la n t a

4 3 7 > LAZIO9 0 -9 1 * ? * 0 -0 <a>8 9 -9 0 * ------ ------------ (d )8 8 - 8 9 * 1 - 1 * 0 - 1 * (d>8 7 —88* ------------------ <e)

AVELLINO < 7 6 3 ) PADOVA *.0 - 0 R e g g ia n a 9 0 -9 1 * ? * 0 -1 (a )1 -1 A s c o l i 8 9 —9 0 * 1 —Os 0 - 0 <d' 1 - 2 F o g g ia 8 8 - 8 9 * 1 - 0 :1 - 2 (d ) 1 - 2 T r i e ş t i n a 8 7 - 8 8 : ------------------ <a>

9 > 1 1 2 . I <d> I (a ) I <d> I (a )

( 1 4I n te i - B a r iJ u v e n tu s L e c c e .( 1 6 8 ) 113.J u v e n tu s L e d c e S a m p d a r ia Parm a

FOGGIA (11 3 1 )0 - 2 L u c c h e s e . 9 0 -9 1 * 2 -1 R e g g ia n a 8 9 - 9 0 : 2 -1 A v e l l i n o 8 8 -8 9 * 2 - 2 U d in s s e 8 7 -8 8 *

ASCOLI ? * 2 -3 (a )

(d )(a )O )

I <d) I (a ) I <d> I (d )

PESCARA < 6 4 S ) REGGIANA 2 - 3 A n con a ,9 0 -9 1 * ? t l - 1 (a )

U d in e s e 8 9 - 9 0 : 4 - 0 : 0 - 1 fd )C rem on ese 8 8 -8 9 * ------ <a>

8 7 -8 8 : — , <d)2 - 2t - 10 - 1 M e s s in a -

3 - 21 - 02 - 20 - 0

1 -11 - 03 - 01 - 0

1 - 02 -11 -10 -1

0 - 21 - 31 -11 -1

5 -10 - 22 - 13 -1

l - ll - l1 - 20 - 0

0 - 01 -24 - 11 -^

II

îi

( ^ 6 7 1 ) IB a n . IRoma ' IC a g l i a r i IG enoa I< 5 8 2 > I Roma .P i s a L e c c e T o r i n o

— — :------— î i( 4 3 8 » l î P i s a I|J u v e n tu s It N a p o l i Iv M i l a n I :( 2 8 5 >' 11

N a p o l ) * I { G p n o a IţRoma IţC esen a I|( 3 7 5 ) 1

M e s s i n a I C o s e n z a I ASaCOl 1 . J R e g ţ i j a n a I

’ 7 _ 7 9 5 >. i jV e ro n a .1* A v e i 1x n o P a d o v a

.C rem on ese

ţ v M

u r B m w c B i - I j

( .3 3 7 V IJA v e l l i n o l|P o o g i yi I|M ess i n>? f IP sd o v a l j

PAGINA 3

SINTEM ÎN INIMA . ORAŞULUI :;RdyAIM,ţRevenim cu noi informaţii des

pre săpăturile din Piaţa Muzeului, informaţii oferite de domnul Mihai _,Bădău-Wittenberger, responsabilul şantierului arheologic. Este vorba de un sit arheologie, a- proaps de suprafaţă (aproximativ1,15 metri) — un lucru, absolut nou şi interesant, căci nivelul roman la săpăturile din zona Clujului începe la peste doi metri. Asta pe de o parte, iar pe de altă parte, apropierea de suprafaţă ne dovedeşte că ne afllrn în zona centrală a oralului antic, în inima oraşului roman, a rolo unrlc s-a censtruit col mai mult, iar distrugerile âu fost minime.

în săpătură sint surprinse cel puţin trei epoci: romană, prefcui- daiă (sec, IV—IX). şi medievală. Stratul, corespunzător perioadei, romane . este , constituit ps . -mai multe nivele de refacere (cam4—5), toate reprezentînd edificii cu structuri majore, de foarte

bună factură urbană, ele atesţîrid o intensă, viaţă- ediiitară. S-a 'găsit inventar de lux — ceramică, sticlă — în toate nivelele romane. Etapei prefeu dale îi corespund, în cele două suprafeţe deschise, două contexte: urma unui cuptor data- bil sec. IV—VI (pe baza ceramicii

Din nou despre Istoria noastră

descoperite în interiorul lui, cuptor care străpunge ultimul nivel i-oman) ijj-. ceramică de scrolcle VIII—XII, tipică pentru romanitatea estică , • (Balcani-MOravia).. Stratul medieval, constituit şi el pe mai multe nivele, ilustrează toată epoca medievală a Clujului. Important este că în'nivelul inferior s-au găsit monede arpa- diene, cu circulaţie pînă în anul 1301, deci anterioare atestării documentare a oraşului. Este clar, prin urmare,’ că aici a existat o

viaţă economică intensă şi neîntreruptă. Oricum,- săpătura continuă (intenţia este să se meargă

. pină la „steril") ş i ; pot ieşi la iveală „amănunte* interesante. Conservarea silului ar atrage du- pă sine o „premieră*: in. Trah-

. silvania oraşul nostru ar fi primul oraş modem care ar păstra în centrul lui. urmele oralului an-

1 tic.. •' ^' , De menţionat că .lucrările, pe

acest şantier nu s-ar fi putut desfăşura fără sprijinul constant al Primăriei, al Regionalei' CFR ’ şiA.P.S,-ului, care au pus la dispoziţie utilajele necesare. Şi încă o menţiune: lucrările se desfăşoa

r ă în -aproprierea Bisericii f ranciscane, biserică ridicată din

- voinţa lui Iancu de Hunedoara (poate mai puţini cunoşteau acest amănunt). V ,

Flavia SERGHIE

Impresii de la îuiilnirca cu Teatrul din Chişinău" ^ W c i u ,

:d- ''tînără scriitoare: MARIET

‘ b t£

Am avut bucuria şi plăcerea să cunosc o tînără - scriitoare o- landeză, d-na Mariet BSeester, şi pe soţul acesteia, dL Jaap De Buig, fotograf profesionist. . Născută în 1958, Mariet Meester a debutat la 24 de ani cu „Een Spoor Van Paardemest“ (titlul intraductibil), carte apărută în 1982. Dar cartea care o impune definitiv în viaţa literară o- landeză este romanul Sevillana, publicat în 1990, la una din cele mai mari edituri olandeze, Meu- lenhoff. La Meulenhoff au fost publicaţi, dintre scriitori români, Mircea Eliade şi Mircea Dinescu. Pentru olandezi, Meu

lenhoff reprezintă succesul, itn- : punerea. -

—, Care au (ost primele ; dv. contacte cu România şi dc cînd datează ele?

— Ani vizitat România, pritna dată,, anul trecut, în iunie. Am rămas impresionaţi de cele va- zute. Aşa că ne-am reîntors anul acesta, dar ne-am întors cu un scop precis:; o documentaţie la

; faţa locului pentru un viitor roman- ■ “

— Despre ce este vorba?— Urmarea vizitei de anul

trecut a fost, povestirea Ţiganii din România apărută şi in volumul Drie reizen / Trei călătorii, tot >la iMeulenhoff. E un vo-> lum colectiv, ce reuneşte trei; scriitoare, alături de mine fiind Lieve Joris şi Carolijn Visser. Faptul că această povestire,-apărută iniţial în Re Tijd, septem- '

■ brie ’90, a fost aleasă pentru vo- - lumul- amintit, m-a ambiţionat • :Am revenit deci pentru o docu-

. mentaţie privitoare la viaţa ţi— gânilor. Am’ fost la Braşov, Bucureşti, Kogălniceanu, acum '. la , Cluj, urmează Timişoara.

De ce despre ţigani?— Întotdeauna ţiganii au fost

-priviţi altfel. Nu au avut, istoric vorbind, nici un fel de putere. politică mai ales. Istoric, România este prima ţară în care

- ţiganii au un reprezentant, în Parlament, care să le apere interesele. E un lucru deosebit. Ţiganii sînt văzuţi doar în grup. Nu individual. Nu toţi gîndesc şi

acţionează Ia fel. Ssnt Între ei şi mulţi intelectuali..Şi ţiganii; sint oameni şi trebuie^ trataţi ca atare. E uşor să acuzi.. Mai greu şă înţelegi.: Mă surprinde modul-în care .vorbesc românii 'despre ţi-' gani. Nu am găsit încă pe nimeni care să-i vorbească de bine, fru- mos. Mulţi vorbesc că şi ,;cum i-ar cunoaşte,. dar ..-nu-i, cunosc. Romanul pe care , îl voi, scrie la capătul .acestei, documentaţii pe teren va avea la bază cele povestite de ţigani. Eu: vei comenta doar. ■•■■■. : ' ' ■ : '

— Ce ar trebui să ştim, în mare desigur; despre scriitorii olandezi contemporani? ^

— Sînt foarte, foarte mulţi şi "extrem de diverşi. .Ca să vă faceţi o idee, anual apar_ aproape 300 de romane. Pe lîngă ele, celelalte genuri, poezie, eseu,, dramă. Aş mai spune , apoi că, toţi, sau aproape toţi, sînt * foarte individualişti, toţi vor să se Impună; să fie citiţi, să'aibă cea mai mare publicitate, să fie; cît, mai bine recenzaţi, să fie primii. Este o concurenţă greu de. descris în cuvinte, dar, zic eu, benefică literaturii _ noastre. . , .

—. Pornind -de !a documentarea dv. pe teren, aşa cum aţi iă- cut şi în cazul romanului „Sevillana", care este crezul dv. artistic? . - ' ■- . ■ . -.

— Viaţa este mult mai importantă decît literatura. Şi mulţi scriitori uită acest lucru.

Demostene • ŞOFRON

PE O ARIPĂ DE GHEAŢĂDespre poetul şi împătimitul

memorialist întru „cazul- Bla- ga“ nu ştiu foarte multe lucruri, decît atît cît pot cuprinde strimtele „camere" ale unui dicţionar: date biografice, un an de naştere atît de depărtat, îneît străbate două războaie mondiale, poate un semn despre un debut ■ discret şi, prielnic, poate numai umbră unei ' generaţii de mari poeţi, - scriitori, filosofi ce au pus temelia

.unei culturi ce vine, acum, pî- nă la noi prin filele ce par scrise în visul unui înger.

Editura Dacia a scos un volum de poeme semnat de Bazil Gruia, intitulat Pelerin la Curtea Miracolelor. Cele patru cicluri; Pelerin la curfca miracolelor. Simboluri eterne, Interludii, Pasărea Eva sint expresii ale unei maniere diverse de a trata poezia, dar sînt fin suturate printr-o obsesie: „zbuciumul incertitudinii", ce se zbate în poemul deschizător (Strigăt la capăt de mileniu) şl renaşte în „timpul care n-are splină şi fuge mereu",

unde poetul trebuie sâ fie „mai agil** pentru a ajunge „pelerin prin capitala albastră a inimii*- (ÎSiazon regăsirii). Nu ştiu din ce lume vine Bazil Gruia. ;Poa- te că viaţa lui are o groapă istorică mult mai adîncă, pentru că între volumele In tara toamnei (editat în 1929) şi Arderea etapelor (1968) stă un Timp, Poate Chiar un tăiş neiertător. Oare ce aş putea eu să spun,, acum, după ce am citit poemele unui om ce. se mărturiseşte îh Strigătul la capăt de mileniu astfel: „L a 'fe l m i-e-încu-

- metarea în zbor, uneori cu aripi grele / precum al dropiilor prinse-n armură subţire de gheaţă"Y Şi totuşi acest post, poate prea meditativ, ca re ' se disecă prea mult citind spirala filosofică a lumii, pare un optimist ars de o subtilă tristeţe. Pentru pl Cuvîntul este întotdeauna o Majusculă, un început aruncat in vasta bibliotecă a viitorului. Poetul e un pribeag, poate un cerşetor de simboluri ce merge pe axa nemiloasă a timpului, asemeni unui

exilat între viaţă şl moarte.Hieratismul său, - uşoara

descriptivitate a simbolului nu sînt decît o nesfîrşită Încercare de a descifra „alfabetul lucrurilor'- în luptă cu acel obsedant Alter-Kgo'., Revenind din oroarea şi nobleţea străzilor- spelimci, pâstrînd onoarea hoţului ce poate fi poet sau numai o aripă de gheaţă atîrnînd lîngă suflet, poetul nu-şi vede

; chipul 'decît dincolo de ardere,. poate chiar de nemurirea poe

ziei, pe care o cîntă, chiar din-' colo de dialogul purtat cu un prieten „trecut": Schimbam bizare , gînduri, prietene, parcă / eram stele crispate în chip de om. (Vis în fantasta bibliotecă). El,' poetul, vede, dincolo de

. uzuala capcană umană, dincolo de acel „cînt stingher de gre-- ier“ . (Itinerar incert), jocul de şah petreeîndu-se mereu Intr-un cuvînt dln care trebuie să ţîşnească lumina, adică fiinţa lucrului şl nu descripţia lut. Poezia e un salt de panteră şl nu o închinare'.

Dorin SERGIÎIE

»?•

- Conferinţa de - presă a fost deschisă de domnul director, al Teatrului clujean, regizorul Victor Ioan Frunză, care.-a - insistat - pe ideea de profesionalism • al ’ oaspeţilor din Republica M oldova, pe maniera realistă de jo c h actorilor din care' lipseşte Îş i ai- cesta e un lucru pozitiv!) tocmai acel „teatralism-* fals şi fără ut) mesaj cald, uman. Domnia sa a fost foarte precis şi insistent în dorinţa de a se realiza un schimb real de actori şi regizori; între ; cele două teatre, soliciţînd o le- gătură :(după abordarea căilor o - ' ficiale rămase fără răspuns!) la modul'foarte direct D o m n u l Ton Cocora („Tribuna*), â precizat că între cele două stări, de deznădejde şi bucurie.- trăite riu odată în faţa unor - spectacole considerate mari pentru Europa, a sim- - ţit, urmărind jocul actorilor din Chişinău, o candoare, autenticitate, un firesc, o anumită apropiere de jocul ce se numeşte cu. adevărat .miracol teatral". Domnul- Constantin': Cubleşan, („Steaua14), s-a , referit l a naturaleţea imaginii create de actori, tocmai , prin aşa-nu- mite’.e - „•arhaisme" ' folosite. Textul a fost riguros respect.it (de pildă .în-Năpasta),, iar- calitatea artistică a crescut p rin -ex primarea ■ unei dureri adinei şi fireşti ţ.i nu prin jocul unei „drame poliţiste". In spectacolul regizat ' de doamna ' Nicoleta Toia pe textul lui ioan liruţă srart.-, marcat accentul baladesc.- -Domnul director al teatrului ţ „Mihai Eminescu14 din .Chişinău, : Victor Csutac. ; a „parat" perfect la în-, trebările, poate incomode;; De c? nu există regizori în Republica Moldova? Care este starea economică reală a teatrului nou în-

» »

fiinţat? Dacă Sa Vri spre “ n repertoriu deschida

. spre pte.se Co»side™ “ ternaţionaL . rezistenţă? lDom ^ e mari şid^mat ca~aşa-numi4a sa. « subli:

' g « o n este o . a b S a ^ cie ■ £ . ian Ungureanu. A ni ' ^ « ir u c ă sau VitalievHusu s f c> OăieanU

; noscuţi. Dorinţa d*lnt f °a «e cu- , zort ca -Flori,,* Veoi regi-

Xicolofa Toia mtirWcu, s|u de dincolo de P rfl,ul teatral' rească pentru . este f{. -teatrul rom ân ei cu»oaşte rusească da Şcoa]*

- foarte bună ( s r Se a fost instituţie: de niarg ^ câ P'an mondial!) anvergurâ po buie ^ -5i fo !osea lc/C>? lâ? ul tre’t su tui ?;sâu. Domnfii ‘î?ba din '

; ra accentuatrîn conuv* Cuble ari parentul semănâtorim h® pe a* sele lui Druţă, 'clar 'n m P‘e-este vorba d e 'o . Drivi«Preciat “â(şi nu modernistâii Modernă mit limbaj, care ^ “ n anu* spaţiile conturate de s ? 6 de Garleanu sau a,,u>'cele două spaţii culturafo** J ntr® silvanm şl Moldova - Tran-

: punte nevăzută, dar s im ţii A ° ’ mai reţinut doua nnrt— J Am

I r - s S S

"e 'dm Rrrmf ?b0rai a cu teatra- ,le, din România va fi fără „pro-coleH ’ ” ™craţlcc“ Doamna Nl- . a r o J t ; U? re !î 7° r d9 c îa să ,i ’ j j ■ frază « &re trebuie * să dea do gîndit tuturor- „tova-

rnHnf ve fSe ^ Q : c & Basa"ratsia. „E foarte, uşor «a'-fii se- mănatorist1* într-un pămînt 'rea-

- van, mai greu e în betonul so- . vievic!*. . îîorin SETîGîIIB

LA CIUCS& CU O C T M !A H GOGA' Pe linia tradiţiei mesianice a ;

poeziei româneşti din Transilvania, Goga â înţeles poezia cao formă de trăire-a actului istoric, social şi politic, ca o formă de recucerire a unei.ideali-' tăţi pierdute. Poezia lu i Goga este suprema expresie a ace»?. tui curent, fără de, care atmosfera însufleţitoare bare a mar-; cat pregătirea actului politic al Unirii de la 1 Decembrie 1918- nici nu se poate concepe. D e -' păşind eminescianismiil în substanţa sa militantă şi -profetică, Goga recondiţionează poezia satului românesc, anemiată de idilism şi minată d e . poheife sămănătoriste, spre a o. proiecta în zonele viguroase ale vizio- narismului taumaturgic şi oracular. Goga e u n u l din marii

lirici naţionali şi europeni: totodată, : comparabil în internit3- ’ te .şi potenţă expresivă cu Ese- nin, Adv, Rilke sau Gareia Lorca, poet la care fibră" so- cială şi naţională traduce idealismul romantic în ipostaza de poeta vates. Mai puţin idilic şî etnografic decît Goşbuc, cu totul-dezbărat de monotonia halA vă a lui îosif, .Goga este un poet profund şl tragic totodată, iluminat şi. călăuzit de o singură credinţă, mistuit de o singură dramă; cea a nedreptăţii ce. se face Unutfpopor, îndreptăţit; de- fire ' la- o- soartă mar bună drama sa, fiind în ultimă^ instanţă, .drama îrîtregiî umanităţi. ,.? •< .

M ircea' POPA

C L O P O T U LMai înainte de a fi un poot

român prin . excelenţă, Octavian Goga este o stare de spirit Căci dacă Eminescu reprezintă trăirea noastră uranică, dacă Lucian Blarţa , este expresia cbinte.şsnţiaiă a sentimentului mitic, Goga atinge sublimul trăirii noastre istorice. Nimeni pînă la el şi poate nici de la

. cl încoace n-a reuşit să -dea glas cu mai multă forţă, cu mai mult dramatism, c u mai multfi putere vizionară acelei . note tragice care răsună în epopeea1 istorică o acestui popor, nimeni n-a ştiut asemeni lui să dea expresie acelui „dor* istoric,, a- celei auie de sfîntă dreptate care pluteşte deasupra visului de aşezare deplină In spaţiile geografiei etnice.

Inima lui a avut ln bătaia ci Înscrise ncele ritmuri specifice, venite din arhaitate, care ne faa recognosclbili pe tnarca scenă a umanităţii, privirea lui,

ţîşnind din simbolica exoftal- mie, a coborît pînă la ţărmul de lacrimă de unde ^izvorăsc, rîurile' r ,' Predestinat prin nume, cobo-

ritor din mîndra. ramură macedoneană a românilor, Goga- zidarul a făcut din poezia sa una _ din legăturile indestructibile ale casei noastre. Există fără îndoială o dreptate, a istoriei. Această dreptate imanentă a făcut ca Octavian Goga să se nască aici în Transilvania, ln "cea mai încercată provincie românească, dar vocea, sa este vocea ţinei Întregi naţiuni. „Clntarea pătimirii noas* tjre" este vocea caselor şka sîn- gelui din care s-a alcătuit a» cest pămînt, Cînd o rostim, tm clopot începe să sune în turla ■ de aer a Răşinarilori Şl altul11 răspunde în cea de la Ciu- ceat .

Horia BĂDESCU

ADEVĂRUL DE CLUJ* l P A G IN A -4

VOR SUPRAVIEŢUI UNITĂŢiLE DE CERCETARE ŞTffiîiFICĂ?în ultim ii. 10—15 ani cerceta

rea ştiinţifică românească a a- vut mult de suferit (ştim din vina cui), deşi,''aparent, cunoştea o ascensiune; ascensiunea e- ra concretizată îa creşterea spectaculoasă, pentru noi, a nu-, mărului unităţilor de profil. Numai în judeţul: nostru, spre e- xemplu, funcţionau, pînă nu de mult pestg 38 de institute, filiâ* le, staţiuni, centre , etc., într-o gamă diversă de specialităţi. In respectivele unităţi lucra un Însemnat număr de cercetători de mare valoare, care ar fi putut face mult: inai mult pentru ştiinţa, .tehnica şi tehnologia, românească, dacă aveau toate condiţiile necesare. Dar nu : le-au avut.

Ce a fost, a fost. ■ întrebarea , care se pune acum este următoarea: mai supravieţuiesc unităţile de cercetare Jn această stare de acută eriză economică» socială,. morală, etc. în care se află societatca românească? în cercăm să răspundem la această

, întrebare cu ajutorul unor cadre de conducere din trei unităţi de profil.

INSTITUTUL DE CERCETĂR I ŞI PROIECTĂRI MINIERE PENTRU: SUBSTANŢE NEME- ÎTAUEEEE se afla, de cîtva timp, în ; cadrul Regiei Autono- *ne= a : Substanţelor KernetalSfere,’ institut cu o activitate importantă în trecUtul: nu prea îndepărtat, inclusiv zrtkroprodueţie industrială. Acum — clin cele spuse de domnii Ing. ftlcolae festor, director în cadrul Regiei, şi Emil Teodorescu, directorul institutului, supravieţuirea este legată: •! de finanţare. Eeoapece Guvernul „a uitat" de cercetare -atunci cînd a discutat bugetul pe 5931, „lucrurile s-nu complicat. Ş-au îucercat unele soluţii, dar fără o bază reală şi suficienţă de finanţare; înlse care virarea la buget de către unităţile ecc-

; roomice a unu la tută din vaîoâ- >rea producţiei marlă pentrja cercetare. Suină ■ infimă,' dar săraci cum sîntcm am putea face

’ Cît de cît, dacă întreaga sunîă aj? îi- distribuită cercetării, ceea ce nu se întunpîă. .

Fondurile primite de la buget pentru atesi’ an, sumele oferite' d e , regie ?i Contractele încheiate cu alte îivme, dacă acoperă- 65 la sută,din capacitatea de cered-

; tare şl proieetare a Institutului.‘ Mai ajută" la supravieţuire activi- ' tatea de microproducjie. Toate . acestea Jn. Condiţiile reducerii

numărului ■ d^ personal cu a- proximativ 15 la sută.

Situaţia • poate ' deveni' drdma- : tică — dacă riu a .şi, devenit —,

datorită pierderii unor .cercetători de mare valoare.; Activitatea redusă şl salariile, mici .fi

. vor, determina pe unii sâ, părăsească institutul: cei mai ' ,îri

• vîrstă prin pensionare, iar'ţineaţi!

rii de certă valoare pîecînd în străinătate. Domnul Teodorescu ne dă un exemplu: un specialist, cu doctorat, cu lucrări publicate în ţară fi străinătate, cu realizări remarcabile în domeniu, nu poate primi mai mult de 11—12.000 lei. Se să mai vorbim de specialiştii .mai mici", dar de'viitor?!

Conducerea institutului ţi conducerea Regiei au întocmit programe de cercetare pentru 1991—1992.’ Sînt şi gînduri cu bătaie ceva mai. lungă — , pînă în 1995. Dar cum banii sînt puţini : şi cheltuielile mari, sînt atacate Sn principal teme care soluţionează probleme imediate: ale producţiei. Este greu de discutat acum, cînd bugetul statului este atît de subţire şi împărţit nu întotdeauna cum ar trebui, . iar agenţîi economici n-au vreme să se gîndească la finanţarea unor lucrări, de cercetare, de abordarea unor teme cu caracter fundamental sau apropiat de acesta. Motiv pentru care "ţara va avea de suferit pe termen lung. v'\ .

{Domnul ing. Cornel Ilk-ş, directorul ne 7 spune că -sînt mari necesităţi în economia naţipnaiă, mai ales în domeniul utilajului alimentar, dar

Sn tehnica frigului, însă potenţialii patienexi de afaceri nu prea- au TSaţfi. Ceva mai bogate,

.sînt unele firme particulare care âu acces la credite. Institutul este contactat fi de unele societăţi ' de stat, dar lipsesc barsii

ÎDupă cum --'alia" scris în anul - 1EO0» institutul pentru a su- pravfeţai crienfeat activitatea- spre trefouri-T foarte concrete, care pat aduce înal uşor bani: prefectarea şi Tejilizarea de utilaje şl instalaţii de măi mică capacitate pentraJâbrici de bere, brutarii, fabrici de ulei, car- mfdigerii, secţîi de îmbnteEere pentru diverse lichide, fabrici de, malţ^ etc...Există; deja am importării 'număr de contracte pentru fabricarea şi moniarea acestora la diverşi întrepfiBzătorî. Pen-' tru •supravieţuire.şî: yefelamă, în»- titutal este istaîesat de a .avea unităţii proprii de producţie: - ţi

desfacere ea de exemplu;- brutării, secţii pentru fabricarea de sucuri etc. - Au fost solicitate spaţii în acest sens' de la primăria municipiului eiuj-Napoca.

Cu toate, greutăţile. şi artifici- , ile care se fac pentru a obţine bani, institutul, nu a abandonat

. cercetarea în domenii' pentru care sînt bine documentaţi. Un contract-cadru pe cale de încheiere cu Ministerul învăţămîntului şi Ştiinţei deschide căi de acces la importante fonduri pentru abordarea unor teme de foarte mare actualitate pentru diverse. * domenii de activitate. Discuţia' tu dl. Ilieş am încheiat-o într-o notă - de optimism (prudent), sperînd într-un efort al Guvernului. pentru a scoate cercetarea din impas. Optimismul este generat şi de unele previzibile cooperări cu firme din alte ţări.

STAŢIUNEA DE CERCETARE ŞI PRODUCŢIE DIN DOMENIUL SILVIC se pare că nu are probleme. Aşa am înţeles din cele spuse de dl. dr. ing. Ioan Mădăraş, şeful staţiunii. Pentru anul 1991 capacitatea de cercetare este acoperită integral prin Contracte-' de-scurtă- sau lungă durată.: Finanţarea este asigurată în proporţie de 35 la , sută de Ia buget prin Ministerul în - văţămîntuluî şi ; Ştiinţei, iar restul de Către" Regia Autonomă a Pădurilor din .fonduri de producţie. Problematica ( abordată ■vîzoqz!ă teme majore referitoare îa protecţia ecosistemelor lîor-es-

. ticne,- realizarea, de eeotipuri de arbori ilorestleri cu calităţi -genetice speciale, creşterea .. pro-, duetJvilăţii ş l a rolului de protecţie a- pădurilor etc. Este do

. reţinut faptul că se aeordă' • C importanţă mai mare (decît în ultimii 30 de ani) cercetării fundamentale . . .

Concluziile sînt, credem, sut ficient de dare: ccrcctarea, în ansamblu, sc află într-un punct critic. Ca cît vom ieşi mai repede din el, cu atît mal bine , pentru, economia românească.

Ion GOIA

s in d ic a t e l e ;.' în c o t r o ?

„ la noi m m fo s t. organizate greve”

aan^KiraswuîmiKiiBiBOTUiiiniHimiiBDMBminiimiffliiiBmmBiMBîiinanraitKDsţ.’ffiîMaiiaBi!®

" R E S T U R I L E M E N A J E R E v :

Din ziare, am aflat că oraşul Sebeş-Alfca_ dispune de o întreprindere privată (societate'anonimă) care colectează eficient tot ce se aruncă din gospodării.

. In. Sibiu au 'sosit maşini speciale folosite în acest' scop din Germania, unde un întreprinzător a găsit un partener de afa-»

.'ceri, care o . fi ştiind cît de ris i-. pHor este' omul să ra c ... •: ■' Jn amintitele localităţi locuiesc..;

şl ^alte iiaţionaUtăţi*, cu uh mai

sensibil miros pentru: ceea, ce poate aduce „bani".

Vară, în Cluj* trebuie, să-ţi o- , preşti inspiraţia de oxigen cind

treci pe la intrările a numeroase blocuri, atît de puternică este -„fermentaţia" gunoiului din containere.' îndepărtarea acestor rămăşiţe din gospodării uşurează binişor şi pungile locatarilor.•: Clujul, n-are, oare, amatori pentru asemenea îndeletniciri?

. ■ x . v.

Convorbire cu dL; ing. Radu Moldovan, liderul sindicatului de la Sccictatca Comercială „Armătura" S.A.

— Unde sîntem afiliaţi? Nicăieri. Povestea este mai lungă dar, pe scurt, treburile au evoluat astfel: în: perioada de organizare a "federaţiilor. sindicale am fost

'invitaţi să participăm la discuţii.' Nu am intrat nici în federaţia cu sindicate din sectoarele calde (turnătorii etc.), nici din construcţii de maşini (sau prelucrări la rece), doarece la ,.Armă- tura“ există un ’ singur sindicat care. cuprinde salariaţi ;din ambele domenii de activitate; spre deosebire de alte unităţi care au mai multe sindicate, constituite după diverse criterii Bine ; că nu ne-am afiliat nici-la unii, nki la alţii, doarece'am fost puşi în gardă, tn perioada preparative- ' lor pentru âfiliere, de colegi din ţară cu privire la biografia şi comportamentul unor lideri sau potenţiali lideri de federaţii ca- - re nu prea erau în regulă. Ulterior he-am convins de acest lucru. - ?. >-.■.....

— Pierdeţi ceva pentru că ,nu sînteţi afiliaţi? . > :

— Prea mult ru, deocamdată. ,. Singura "pierdere, pmă acum, este - aceea că nu ni se 'trimit actele normative care interesează sindicatele. Dar ne descurcăm' pe plan locaî, inclusiv cu bilete de odihnă şi tratament., în rest. . . sînt trebarile noastre., — Au fost problema deosebite la „Ar5nătîiraaj’ -’ •— Aş.pute3 spune că nu, de-,

oarece s-a Inccroit şi s-a şi reu- şît rezolvarea cn relativ calm şi .înţelegere a * pwbîemeldr ridicate de saiariaţl. Fae grecizarsa că > de la existenţa mndîeafcului nostru la „Arjcaâtura" ruu a fost br- gânizaiă (de sindicat) nioi o gre- va. Au fost opriri de lucru într-o secţie, ,în alta, s-au expri-:' mat: nemulţumiri, că .. pretutindeni, dai* toate apestea nu au a- ; vut amploarea unor manifesiaţii de masă, ""organizate. Sindicatul nostru s-a preocupat “în toată a- ceastă perioadă de rezolvarea problemelor ridicate de salariaţi şi îndeosebi de îmbunătăţii-ea condiţiilor de manefi şi de viaţă.

Am putea concretiza? > ;/— Cea mai recentă acţiune în

acest sens vizează secţia de prelucrări la rece, la propunerea oamenilor de aici. Condiţiile de muncă, sînt grele nu doar sub aspect fizic, ci şi al mediului ambiant. Nu intru în detalii, fac doar precizarea că analizclâ de . specialitate au c&niirmat depăşirea pragurilor admise 'de'-praf, zgomot — de poluare, în gene-, ral. Pentru condiţiile .grele de muncă sub toate aspectele oame

J,-

nii jkimesc .anumite spomW^jjas nu ne puţem mulţumi i cu coiîl-' pensaţii de această natură. Est» mai important ca mediul în care lucrează salariaţii să nu fie dăunător sănătăţii, pe cit posibil .să le stimuleze' activitatea. Sperăm în rezolvarea acestei probleme şi a altora de acelaşi' gen.' Mulţi oameni apelează la sindicat pentru a fi sprijiniţi în rezolvarea problemei locuinţei. Este greu de a mulţumi pe fiecare,^ din două motive esenţiale: întîi, de-, oarece am primit1 extrem - de pu- • ţine locuinţe, iar cererile'' sînt în număr, foarte mare, iar în a l doilea rînd pentru că nu există criterii absolut echitabile de staoi- lire a ordinii de prioritate.

*— Domnule Moldovan,; am a- fia t’că aţi:încheiat contractul colectiv 'de, ‘ mujică; şi - câ 3a data discuţiei noastre se află pe rol negocierea salariilor.

— Aşa ; este. Sred că am reals- . zat un -contract colectiv .de mun

că bun pentru ambele părţi. L-am încheiat pe o durată de un ân ş i . obiectivele cuprinse în el ne feresc pe perioada’ respecj, tivă de„ şomaj. Cînd fac aceasta afirmaţie "mă bazez pe nivelul preţurilor în economia naţionala îa data respectivă. Ce va mai fi

, vom vedea. Dar noutăţi deja au apărut,- şi anume majorarea substanţială a unor preţuri la diverse materii prime, .materiala ctc., etc. Să vedem cum ne vom descurcai . Vă. pot spune însă oă la „Armătura- se: munccşte se-

! rios, am depăşit laza de instabilitate. Putem vorbi, practic, d* d activitate normală.

. . . Oom',.apreciaţi nivelul producţiei? 1

, — Rcspectăm ce no-am stabilit pentru fiecare perioadă, ceea ce este foarte Important, fi^ar putea ca produotivitatea fizică să fie şnai misă uram, deoarece normele, s-au mai iargrt. Am a- vut nsulte greutăţi cauzate ue a-

. provizionare, in spoei-al cu alamă, datorită în mare parte unor .acţiuni> greviste din Capitală. Chiar' Sicst furnizorul dispunea de mas®, nu o puteam aduce. Co să facom, asta-i~ ' .v la r ţ â L ;o a menii noştri îşi*vâd de treabă, la

-nevoie sîrit dispuşi eă lucreze şi în zilele Kbefe. Spunem lâ nevoie, in ' eseuri deosebite, ,care nu pot fi rezolvata altfel; Oştiţi şi dv. cum merg treburile în domeniul aprovizionării. De altffcl şi în ecntractul colectiv de muncă avem -o prevedere privind posibilitatea ;de a se lucra'şi în zs-

; lele libere, riu ca 6 practică sau o obligaţie, ci In cazuri deosebite şi cu partiepiarea celor cave doresc, cu respectarea* condiţiilor

Ion GOIA

Fabrica-de oxigen de pe platforma industrială a fostului ,Combinat de Utilaj Greu este,' mai mult ca sigur, o unitate de excepţie' prin aceea că produce şi comercializează bunuri „diri aer-*. ■ Adică furnizează industriei (şi nu-numai) oxigen, azot şl argon. In ţară este singura unitate producătoare de argon.- '

Problema : cea mni mare,.aciim, pentru cei D2.de sala-; riati ăi fabricii, o reprezintă dobiridirea unui statut de Independenţă economică şi finaheiară. : Este ‘ principalul motiv pentru care, în urmă cu cîteva zile, a fost organizată o şedinţă cii'toţî salariaţii, de către comitetul sindicatului'liber din fabrică. Şedinţa a putut fi luată şi ca o manifestaţie, nvlnd în vedere că, nedispunînd deo sală, oamenii au discutat .sub cerul liber.

Ce vrea sindicalul?Inginera Viorica Luca, vicepreşedintă a • comitetului

rindicatului, no precizcază: „Revendicările noastre de astăzi sint următoarele: separarea completă de C.U.G., mai precis de E.R.S. C.U.G. — S.A. — o societate caro-cuprinde fabrica noastră; personal din ca d ^ l secţiei, me- cano-energetice ş.a. — şi negocierea salariilor aici în fabrici şi nu la Combinat. Trebuie să spun că, începînd cu luna august a anului, 1990, ne-am tot străduit să ne

' desprindem do comljinat, depunind in acest sens cererile şi acide necesare. In septembrie ani adresat consiliului dc administraţie al C.U.G. o cerere de separare la care ni s-a răspuns, citez; „Subunităţile de producţic C.U.G. se vor reorganiza ca societăţi comerciale numai după reorganizarea întregului combinat ca regie autonomă sau societate comercială*., Nu ne-am dat bătuţi, şi, după ce oameni competenţi ne-au. spus că avem dreptul să ne

■ reparăm, am făcut trei drumuri la Bucureşti, pe banii Bo.jtri, unde, 3a. început, am avut succcs. Numai că, pa

coridoarele, departamentului, ne-am întilnit cu directorul combinatului,- care este prieten cu domnul Babici, persoana care. trebuia să ne acorde statului de societate. Aşa că drumurile, le-am'făcut degeaba Domnul Babici a încercat să ne lămureaseă că, decît să dăm banii la stat, mai bine îl dăm la combinat şi mai „astupăm o gaură*. Cit despre salarii, ce să spun? Noi muncim, este obligatoriu să munceşti'zi şi noapte în fabrica noastră, alţii din combinat-se plimbă şi împărţim veniturile cu ei.

'Aşa s-a făcut că nu am luat al 13-lea salariu, iar procentajul pentru care în octombrie am făcut grevă nul-am primit nici,astăzi*.

Ce spune conduccrca?Practic, în 'absenţa din localitate a directorului E.R.S.,

discuţiile s-au purtat cu şeful fabricii, inginerul Constantin Gâţă,- secretarul Comitetului sindicatului, Constantin Moale, şl Aurel .Bogdan, preşedintele Comitetului sindicatului Dînşii au prezentat verdictul E.R.S.-ului: or-: ganizarea .fabricii de oxigen ca modul, ceca ce presupune subccnt în cadrul E-R S. şi autonomie deplină, în rest. Lumea nu' este lămurită cum devine chestia cu acest modul, nimeni nu ştie precis, Şeful fabricii prezintă o analiză. ,in detaliu a costurilor care, pe global, sînt1 liniştitoare, chiar şi în condiţiile majorării preţurilor la energic electrică şi la combustibil şi majorării salariilor. Fabrica, după propriile estimări, poate stabili preţuri foarte, avantajoase la oxigen, azot şi argon, inferioare celor ale producătorilor din .ţară. Dureri de cap, deci, nu ar trebui să aibă nimeni. Totuşi. ;.: Oamenii nu. mai au răbdare. •

Lumea nu mai crcde în /promisiuni, asta este sigur. Iată doar cîteva dintre replicile celor ce constituiau, la

data. vizitei noastre, opinia publică: „Anv încc- put să 'rie săturăm -de poveşti, Domnul Ilieş a spus

„că sîntem o vacă bună-de lapte. r Data trecută ne-a făcut aceleaşi promisiuni" (A.B.). „Ne dau , minimum din salariu câ să ţinem'mai raulţi trintori. îri spate" (un

muncitor). „Salariile ar trebui sâ crească de trei ori, că avem d c undo*, (alt muncitor), „Facem grevă, dar legal, fabrica nu-i frigider să-l scoţi cînd vrei din priză* (al treilea muncitor), „Avem nevoie.de uiv jurist care ;'să ne spună clar ce putem facc“. :■ Ce am înţeles noi. , i ,,.. :.

Experienţa prin care trece fabrica de oxigen este, oarecum, generală. Deşi legoa lasă să,decidă ^colectivele de muncă", fără a preciza dimensiunile acestora, ea (legea) a fost aplicată cam „de sus”, ceea ce nemulţumeşte pe multă lume. Şi oamenii nu sînt dispuşi să-şi manifeste conştiinţa socială, atunci/cînd este vorba despre buzunarul propriu. De ce să muncească unii şl pentru alţii? E drept câ fabrica de oxigen'a fost investiţia combinatului, dar costul instalaţiilor, aduse din Germania (foită Democrată) este suprotat de fabrică, p in lege am înţeles şi noi că, pc criteriu! unităţii- funcţionale, se pot separa (multiplica) agenţii economici. Dar legea o aplică cineva care poate fi bună cunoştinţă cu altcineva, care vrea ca. .situaţia să- rămînă cum a fost:sau, mă: rog, modificată cum vor tot dumnealor, care nu a c o r d ă cu una cu două independenţă etc., etc. * Cei păţiţi ştiu ce înseamnă cumplita încercare de desprindere 1 de .$1 din

• vechea reţea economică. ?. Maria SANGEOUZAN

P.S. Am aflat, în ultimul momerit' că, dacă ar,.avea ceva mai multă bunăvoinţă, clujenii (fabrica de oxigen ş i . cercetătorii de ln (fostul LT.I.M.) ar p u t e a produCC. gaze etalon, foarte deficitare şi foarte scumpe, t o to d a t ă . Cercetătorii au pus condiţia. autonomiei fabricii,,, Ştiau . ei cc ştiau. - - . . .

PAGINAŞI ADEVĂRUL DE C l f f l

i!JGHEÎIJL;:;DE:::GLAD10LE.Familia lui Hans Mfillcr ar©

un Mercedes.Suficient, pînă cînd doamna

Rodica Muller a fost nevoită să înceapă cursurile de limbă german ă. In fiecare dimineaţă, la aceiaşi oră cu soţul ei trebuia să meargă . exact în direcţie opusă, mai bine de 10 kilometri. Sigur, există- posibilitatea să dai' un avansaşi restul In rate, -primeşti maşina pe loc. doar că pînă la achitarea integrală a .sumei, maşina rămîne proprietatea „Auto- haus**-ului. Cea mai bună solu; ţie — împrumutul la » bancă.

Domnul Muller a intrat în biroul directorului.

1 ss explică ce şi cum, se pun- la punct amănunte de genul cuantumului dobînzii, termenul de plată a .Ţâţelor, o funcţionară a- duce la semnat'nişte formulare, o semnătură şi domnul M&ller este fericitul posesor al sumei - de 12.000 de mărci. Trcce pe a- easă, îşi ia soţia şi se duc la reprezentanţa ■ firmei - „Suzuky". Greu de ales, cînd ţi se prezintă zeci şi zeci dc. modele. Pînă ia urmă, doamna Rodica se . o- preşie asupra unei maşinuţc albe, (800 cm cubi), mimai',bună pentru ea. (In tot acest timp, reprezentanţii firmei. 2 la număr, n-au contenii cii zlmbetul amabil, |nsoţincîU‘ şi . . . expunerile docte cu cîte un „bittel“ • sau „danke!“. S-â .adus, rînd pe rînd, trusa de scule, roata de rezervă, s-a făcut plinul,'cîteva ture absolut obligatorii îri asemenea situaţii şi domnul ■ MCdler a fost

. scutit de i grija celor 12.000 DM. . - v

„Ei, totul e bine!" motorul, toaree plăcut, gîndeşte' iar pro-' Wema transportului soţiei este rezolvată. ,,6 e dacă nu mi-a xâ- mas nici un bsn?“ '..Urmăreşte^, cum .'.mai tînărul reprezentant ol firmei japoneze tin' priceput mecanic— termină uîtiinel'e- vc*:. rificări,. şterge o pată imagina

ră de pe capota micuţei »Suzu- •. ky“ şi predă ambele chei doam- : nei Rodica. Maşina rulează, domnul Ilanş e zimbitor,

„Moment! Moment";Domnul Hans se întoarce ne-

plăcut surprins şi, în următoarea clipă 11 trec toate .sudorile. Se gîndeşte cu jenă că nu mai are nici un ban în buzunar şi, pro- ’ babil, mai e de plătit ceva. N-are încotro şi frînează. Pentru o clipă zăreşte faţa palidă a soţiei apoi, profită de timpul pe care-1 mai ’ are reprezentantul firmei să ajungă pînă la maşină şi-şi compune în gînd o propoziţie, cît. da cit credibilă, în legătură cu lipsa . temporară de bani. * .. ‘

„Vă rog să ne scuzaţi, dar n -o . să plecaţi ca de la o casă pustie", spune ■ reprezentantul firmei. Şi,

de la . spate, face să apară un / superb buchet de gladiole împachetate în celofan. „Din partea noastră, spune. jovial mecanicul şi mii de mulţumiri, că ' aţi avut încredere ln marca fabricii noastre*.

(Povestea s-a! întîmplat la . Backnong, dar treaba e general valabilă în toată Germania).

, ■■ .- - . Radu. VIDA -:

REVOLTA PE FELEACDe la d-nul Mircca Ignat, şeful staţiei, aflăm

că ultima benzină intrată în staţie a fost vineri noaptea — '24.000 litri şi s-a vîndut sîmbătă. De sîmbătă după-amiaza pînă luni seara nu mai In-

Luni, 29 aprilie a.c., la staţia' de benzină de trase nici un-litru de benzină. Se primiseră asi- pe Feleac ,nu s-a vîndut. benzină. Autoturismele gurări de la Vasile Groza, gestionarul din depo- aşezate la rînd au făcut o coadă pînă aproape zit, că au intrat, deja 12 -cisterne care se vor de punctul de control din Feleac, după--declara- introduce, rapid îh staţiile „PECO**. L-am întrebat ţiile cîtorva *codaşi“. Cozila imense la benzină de ce. crede că s-a produs această criză de carbu- . nu reprezintă nimic nou, nici pentru clujeni, nici rant şi mi-au răspuns mai mulţi angajaţi oă, în pentru locuitorii altor judeţe. Nou a fost faptul ultimul timp,-datorită zvonurilor, foarte multă că, de.două ori, şoseaua a fost blocată de către .lume.'a- Cumpărat cantităţi foarte mari de ben- cei care stăteau la coadă. O dată, înainte de ziuă-, se vindea,'în canistre, bensinfe, de 4.000 —

- prînz, la ora 11,30, a doua oară seara, între orele 6.000 de lei. Alţi cetăţeni care stăteau la rînd 20 şi 21. Efectul blocării şoselei l-a: constituit au confirmat că au vecini care depozitează ben- ' oprirea tuturor mijloacelor do transport, circu- zina în bcciuri şi pe balcoane, in canistre - de laţia1 fiind, temporar,- paralizată: Co revendicau plastic, de; unde şi cîteva incendii, prin Mănăştur. ., „manifestanţii** ad-hoe? Bine-înţeles că vînzarea De asemenea, şoferi din judeţul Mureş s-au apro- de benzină, în. special a celor -10 de litri care vizionat, tn-ultimele două săptămîni; din Cluj cu ise comercializează, pe bonuri, cu 15 rlei. De .ce benzină. ^Lucrătorii de Ja benzinăria de pe Fe-

, atita, grabă? Pentru că lumea aflase deja (de la leac, aşteptau îngrijoraţi soluţionarea problemei, ■ televizor) c;V honurile neutilizate pe aprilie nu intrucît numeroşi- cetăţeni ameninţau că vor . mai sînt valabile' in - perioada următoare şi nu sparge-gearmirile. iar personalul îşi aducea amin- era dispusă să cumpere benzina lă preţul de 30 te de agresiunile numeroase la care au fost ,su- de lei litrul.- De reţinut că în timpul dimineţii puşi de cînd cu noua democraţie. Cert este că li s-n promis celor ce stăteau la "coadă că, la ora benzina nu a ajuns, nu s-a putut scoate benzina 20,. cel tîrziu, va sosi şi se va vinde benzină. Lu- de po. bonuri .şi că lumea îşi mănîncă-zilele şl crurile nu s-au desfăşurat conform promisiunilor nopţile lâ cozi, abandonînd lucruri mai importan-

. si drept ■ urmare, şoferii au blocat din. nou circu- te cum ar fi munca cea de-toate zilele. Cinstit ; laţia. După aproximativ 50 de minute, după dis- ar f i ca bonurile de pe aprilie să fie valabile cuţiile purtate prin staţie şi „negocierile" cu p o - şi în luna mai, pentru că nu este de vână omul -liţla, circulaţia a fost reluată. Şoferii care doreau • de rînd dă alţii şi-au făcut plinul cu miilt peste ,să-şl. cumpere benzina protestau împotriva iaptu-, necesar şi nici nu-şi ,poate îace nimeni singur lui că sint minţiţi la fel ca înainte, că ei pierd dreptate.din buzunarul■ propriu, că este' dreptul' lor {aţa , . - . . _ M. SANGEOKZANşi este) sfi-şi cumpere benzina de pe cotă la > ' : V : ' - ' -: - r preţul de 1.5 lei. litrul. I-am- întrebat; ce . vină au -P 5 .r Ieri. dimineaţă am aflat că i -a primit cei ce stau blocaţi în autobuze şî camioane la benzină; luni noaptea,' la era 1,'ia r ieri s-a vîn-

’ coadă.- Mi-au răspuns că ei ce- vină . au de stau dut benzină la toate staţiile „PECO“. Valabilîta-;- nopţi şi zile întregi la coadă pentru a-şi cumpăra ; tea' tichetelor pe'lunile februarie, martie şi apri-;. benzina? ' - . lie se prelungeşte pînă laidata de 10 mal.

POIfflPOI M C I A IO llî l PffiiCOL?r Opera din Istambul şi cea din Cairo, teatrele din : : Bruxelles, Newcastle, Hduen şi Gyiir —■ Sa-

: tă numai ■ cîtevalăcaş-c dc cultură care au frăzut pradă flăcări-: lor şi unde s-aa înregistrat riu-: meroase - victime «mane şi in-

" semnate pierderi materiale • în -timpul incendiilor ' respective. Dorim ta şi nNmale oraşului nostru să poată fi jncluş. printre asemenea exemple?' - Categoric, nu! Şi to:sişi . . . Cu eîtva t'nwp

■ în unri, în b lam are Casei d e ' cultura a ct'iJenţiIor S-au .or^a-

: T r a d iţ ia ' s ă rb ă to r ir ii: :z ile ii:;i. *Romin". îh Ţara Românească sărbataKoa e&te consemnată, de

nic de primăvară, ş i . ocupaţiile Gfzar Bolliac în i846, care des-,agrar-pastorale.. ; .............. , . crie ieşirea bucureştcuilor - la.

Menţionată sporadic în unele' Pădurea Bănea sa.

(Urmare din pag. î)

ş i . ocupaţiile

documente medievale, sărbătoarea populară de la -1 Mai a intrat In atenţia oamenilor dc cultură şi îri literatura noastră la sfîrşitul sorolului XV III-şi în secolul XIX. Hotărîtoare în a- - ceastă priyjnţă a' fost activitatea Şcolii Ardelene şi restaurarea . domniilor pămintene în Principate, eeea ce a stimuiat manifestările tradiţionale româneşti şi afirmarea -culturii naţionale. - Denumirea populară pe care a primit-o, şi care este consemnată în toate provinciile româneşti, a fost cea do'Arminden.

Astfel Snniuii Mica a consemnat în lucrarea sa Scurtă cunoştinţă a istorici românilor, scrisă între anii 1732—1790, următoarele: . riln >-iua cea dinţii a iui mai, romanii ţineau Festmn Umfcraculorura, adecă sărbătoarea umbrărilor. făcîndu-şi din frunzări umbrare înaintea caselor. Aşa fac astăzi românii, aduc nimindeni, frunzări verzi, şi le pun înaintea caselor şi ţin sărbătoarea, măcar că din rîndu- iala bisericească nu iaste sărbă- toare“, De asemenea Lcsiconul de la Budu din 1325 — lucrârc monumentală a istoriografiei româneşti, elaborată- în patru limbi — inserează la cuvintcle titlu termenul de Arminden, cu semnificaţiile sale.

O dcscriero făcută cu deosebit jPIfSteşug literar, este cea publicată îa 1837 în „Albina-romă- r>oască“. Afuncl elovii Conserva- : ‘orului filarmonic din Iaşi au- dat o reprezentaţie cu drama is- torîcă Petru Rarcş. „şi speclaco-

Îriclî.eiat prin pistoreawa oare a Annindinei ( . ..) pe

ţ^re păstorii-noştri o păzesc la « Mai întru aducere aminte de ' ‘ aha a romanilor, ce serbau în «ccastă. z\ aniversară de Urzirea

Dar cea mai frumoasă 'descriere, făcută; ţiu - deosebit meşteşug literar şi cu inuită culoare de epocă,' nc-a lăsat-o Alecu- Russo; - ;E1 arată că de sărbătoarea Maiei, „Moldova. Ardealul, Ţara Po- snânescâ în 'acea .zl sînt flori mişcătoare*1, iar „văile clocotesc d_e chiote, pocnate din frunze, de rîsuri,.do fluiere şi de cimpoaie*?.

Dacă Alecu .Russo a numit sărbătoarea de .1 Mai-drept Maia, ardelenii, blăjenii îndeosebi, i-au spus Mâial, care a devenit o tradiţională petrecere cînlpe- nească, organizată fiind după revoluţia de la 13-10, în ziua de 3/15 mai, în amintirea Adunării Naţionale de pe Ghnpul Libertăţii. Istoricul Iacob Radu mărturiseşte: „Această zi,- care era cea iii ai însemnată şi mai solemnă din viaţa 'studenţească din Blaj, şi la care ne pregăteam cu multă însufleţire, a lăsat cea mal neştearsă ■' amintire ' în sufletul

; nostru, pentru că în acea zi ( . ..) clocotea mai puternic în inimile tinereşti sfînta iubire de limbă şi de neam“. O i carc ţin isonul elevilor Blajului sînt. e- levii cursului superior din Iaşi, cărora poetul George Sion le dedică poezia Zi-niîi Mai 1857.

Armindenul a fost omagiat prin poezii, dedicate sărbătorii de către marii noştri poeţi: M.' E- ininescu, V. Alccsandri, G.-Guş- buc. N. Gano, N. Beldiceanu etc., ca semn do sinceră cinstire şi participare la viaţa spirituală a

. poporului nostru. De asemenea oameni de ştiinţă de mare reputaţie, precum B.P Ilaşdeu, N. Densuşianu, V.A; Urechia, G.

' Dem. Teodorcscu, Simion Florea Marian, şi-au concentrat atenţia asupra investigării tezaurului, manifestărilor noastre populare la 1 Mai. '

riizat două Spectacole de divertisment care puteau să Se'soldeze cu consecinţe tragice. .Ageiîţin de impresariat a vîndut bilete peste capacitatea sSlîi, iar administraţia numitei instituţii.ă permis accesul în sală a numeroşi ,

'spectatori care, în pieioare," au’ obturat orice posibilitate de e- vacuarc pe culoarcl^ dintre sectoarele ds scatuie. îd aceste condiţii administraţia sălii a înerţis cu sisteme sigure** şi uşile laterale ale sălii, pentru a stăvili

. afluenţa de public. , , 'Stimaţi concetăţeni ' care aţi

fost spectatori îa cele două maiii- festaţii, vă daţi seama în ce pe- ricol, în ee capcană v~aţi aflat? .Un mic incident ca, de exemplu, o pauză de curent sau .un "scurfcv circuit la instalaţiile d6 anipti-_

-ficare ar fi declanşat panica ;şi prin singura uşă de ieşire practicabilă- nici 75 la sută-din dvs. 1

'.nu aţi fi putut să vă" salvaţi.- A- menzile contravenţionale .pentru asemenea situaţii, potrivit legislaţiei Sn vigoare, sînt de ordinul sutelor ■ de lei, In contradicţie flagrantă'cu riscul pentru - vieţile oamenilor şi cu încasările organizatorilor (la preţul de 50 de lei biletul cu loc pe scaun şi 40 de lei biletul „în picioare**, la capacitatea sălii, depăşită de altfel, calculul rre apropie dc su - ' ma de <30.000 lei!).. Sper ca în - viitor cronicile ma

nifestărilor. culturale semnate de redactorii şi colaboratorii ziaru- || lui să nu fie : urmate de ştiri şi 1 comunicate din partea Grupului de Pompieri al judeţului Cluj. '

Lt. col. ins?. 1 ' v Andrei TEKONCZÎA

TERMEflE DE PLATAa impozitelor şi taxelor care se pcrcep de la poitulaţio® Impozitul calculat asupra

veniturilor reuîizate din: meserii, ; ^cărăuşie, de liber-prdfesionişti ş î : "alte aetivităţi:organizate pe baza

liberei iniţiative de -persoane fizice independente sau asociaţii .familiale: - termen' — trimestrial, în rate egale, pînă la sfîrsitul lunilor februarie, aprilie, iulie şî octombrie

© impozitul pe veniturile rea- JLzate din înciiiileri şi- subînehi-.

diu'urban}: iernr.er» — : aemesiri- ’ al, in Kite egale, pînă la sfîrşitul

lunilor 'inikrtte. şl sejitesnlmie '•'r'' ‘.•:.;.Im pois»ia'.i» e}ădirîle din

mediul rural; termen semes- - ' triăl, în rate egale, jfiiâ la sîîr- situl limîîer martie şs scpieijibrii;

® Taxe - asupra \ mi jloaeeâop .dc transport': termen — sesnesfria!,

■ în '.‘raţe .egale, ..pîKă..îâ -sfârşiinl lunilor martio şi septembrie1

© ^axe pentru fieţinerea ■ -dfin e r i ost cutuu-j, -wafi*ur*, « m e r e - - îw . . «MS l i H) ani'i.mobilate sau Remobilate, în mod L ipermanent - uri sezonier, direct ^ *A” 'sau prin agenţiile de turism : , ^ d« &î-înregistraredouă râie egale, pînă Ia .stirşiial>,': ' . ® Impozitul "pe terenurile goa- Inniîor înnrtie si^sep*emljrie . . ; api col e i f e populaţiei:

• Impozitul’ pe clădiri, p rop ri-^ termen —- 40 la sută pînă lă 1.etatea persoanelor fizice din mediul urban:' termen — semestrial, îifcrate egale, pînă la sfîrşitul lunilor inariie ţl.septem brie ' . © Impozitul, pe terenuri pro

prii lalea, persoanelor fizice- (me-

iunie; CO la su-Să ' pinii la i îemfcrie ;

no-

Dionizia MOLKOVAPJ ’<cî serviciu constatare şi,

'{aSilIrea impozitelor . direcîc .

„ŢARA OXIGENULUI"

Pentru vienezi, aerul pur e-ite foarte costisitor. Concret, magazinul denumit „Ţara oxigenului** le oferă, la preţul — ţineţi-vă- bine! — ..de--140 de şilingi pe - oră (aproximativ 12 dolari) posibilitatea de a~ respira profund oxigen, fără' a inhala aerul poluat al capitalei Austriei. Prin intermediul -unor-.măşti, -amatorii respiră oxigen extrem de lăudat 'dă proprietarul' magazinului, Kranz Kobl, care insistă asupra multiplelor efeetc benefice ale 11- nei astfel de cure. Pe de altă parte, un reputat pncumolog vi- enez şi-a exprimat îndoieli faţă de aceste cure de aer pur. După părerea specialistului, efectele benefice nu’ sînt decît de ordin imaginar, deoarece procentul de oxigen din: sînge scade imediat după., curăl !.

„dar cu colul ce-oi avut?*.

'CAROSABIL''ACCIDENT

Dc. la începutul' anului, pe raia comunei au avut locmai niuUo accidentc.-Statistica C-sta îngiijarătoarc: 41 morţi şi C grav răniţi. Cauzele sînt accIcaşi: viteza esccsivS, 'nOadaptarca la condiţiile dc drum, ş i . alcoolul.: Nici domnul ingiuci Dinu Florin Ţibro’ ii-a făcut cxccpţie. îm preună' cu nlşto prieteni nu chciuii toată noaptea, s-au urcat în niaţlnă ş» gonind spre Cluj au lovit o căruţă. Calul (imaginea alăturată) a fost proiectat într-un atito- bus parcat regulamentar şi a fost ©morît. Doi dintre chcflii sînt grav răniţi, iar maşina iăcufă praf. Regretele sînt, desigur, tăr- dive. - , <r.v.)

WJEVARULDfi CLUJ

AGENŢIA „N A P O C A "

organizează excursii !a BUDAPESTA: zilele 19—21 şi 2 3 -2 5 mai 1991. Costul 1.300 lei. Informaţii la telefon 1-64-30 şi <5-17-51. (659)

FIRMA COMERCIALĂ PARTICULARĂ C U AUTORIZAŢIE DE EXPORT-IMPORT D IM

■.% BUDAPESTA

caută partener activ, cu capital, pentru colaborare lin', orice domeniu.

Scrisori la odresa: C Iuj-Napoca, str. Cetăţii nr. 30. (44631) r

FIRMA „D O R TO N "

! oferă CAUCIUCURI PENTRU AUTOTURISME da ; toate tipurile. ■ V - \

Adresa: strada Mănăştur 32 (Bar CASABLANCA).: v . ( 61 1 )

SOCIETATEA COMERCIALĂ NUR - SRL

vinde engros în lei napolitane cu ciocolată de c a litate superioară. Cei interesaţi sint rugaţi să sune la telefon 2-18-45 sau 5-47-58 sau 9Ş3/1-61-92.

-v 'o \ (1066)

C A P . CĂPUŞ vind® Ia licitaţie in data de 3 mai 1991 ora 9, urm ătoarele mijloace fixe:

o 1 TRACTOR U 650,• 1 AU TO CAM IO N SR @ 6 CAI DE MUMCĂ. (23$)

P Â G i m ă '

mpffîT&m m mFiMiATscâ » T®a4e p«r$®aa€Î8 s i f ir ! !» !» is îs r s * le sar

v f e â a :■ - p r e g r e m ff ’ : • /te&ais» âs ealcssî "■ .

- aj»arat® ra'debfr®3 v- sfa t In v ita t» s-a n» eaatacteg». t ă i : 8 5 2 5 5

SOCIETATEA

COMERCIALĂ

„TRAN5GEX" S.A. CLUJ

v . . ■ / .

cu sediul în CIuj-Napoca, str. Buftea nr. 7

vinxle la licitaţie publică• mijloace auto din dotare Lista acestora cu preţurile de strigare poate fi

consultată la sediul societăţii - Serviciul M ecani- zare-Transport.■ Licitaţia va avea loc in 17 mai 1991, ora 9, la garajul auto din str. Kovari nr. 32, C Iu j-N apoca.

Cererile vpr fi depuse la sediul societăţii pină iri data de 15 mai 1991, ora 12, in vederea transportării acestor mijloace la locul licitaţiei. (662)

HERGHELIA BONŢIDA

;■ cu sediul in comuna Jucu, judeţul Cluj,

vinde prin licitaţie publică, organizată in ziua de sîmbâtâ, 4 mai 1991, la sediul unităţii:

* cai din rasa semigreu.Relaţii suplimentare la telefon 952 /3-17-47 . (1064)

. v ;/'- u j .c .c . c l u j . vachiziţionează prin toate cooperatîrsie ds consum comunale şi orăşeneşti • , ‘

0 MSLCI D5M SPECIILE HEUX POfvlAîfA a d ică melcul de livadă sau de vie, sau mare!® m sk alb şi HELIX LUCO RUM , la praful ds 45 le i/kg

Asemănările dintre aceste două specii se refo- ră ia dimensiunile lor mari şi kj culoarea cârnu care este alb-roză. . ; J v

Cochilia este de culoarea cafelei cu lapte, de fa alb-brun pină Io br. n închis, pe această culoare de bază suprapunîndu-se în general un număr de cinci benzi (dungi) de: nuanţă mai închisă uneori distincte alteori unite în diverse forme sau chiar lipsesc.

De la ambel® specii N U SE CULEG, A C H IZ IŢIONEAZĂ ŞI LIVREAZĂ decît melcii cu dimensiuni ale cochiliei cuprinse între 26 mm şi 38 mm.

In municipiul C Iuj-N apoca preluarea melcilor se va face prin centrele organizate la:

@ depozitul M C C — Parcul Feroviarilor nr. 1 5 -1 7 v : , .

# depozitul de achiziţii, str, Cehoslovaciei nr. •61..

@ in cartierul! Mănăştur — ia ghsrata din spatele Completului M inerm , zilnic între orele

r7 ,30—La centrele de preluare a melcilor se aplică un

scăzămînt da 15 la sută, reprezentînd conţinutul stomacal şi intestinal elim inat de aceştia ps p e rioada de la recepţie pină la prelucrare.

UJ.C .C . C luj acordă contra sos! un TV color tuturor culegătorilor cărora li $® recepţionează la unităţile de prelucrate 1000 kg-m elci vii. ^- Incepînd cu data de 2 aprilie 1991, la telefon

4-49-66 zilnlic, intre orele 7 ,3 0 -1 8 funcţionează un dispecerat care organizează în municipiul CIuj- Napoca transportul cantităţilor de peste 50 kg melci de la culegători la centrul de recepţie.

:■ ■'■.--V : .r^ :; ..: .(512)

COOPERATIVA „ELECTROMECANICA" - SECŢIA MEDITAŢII - CLUJ-NAPOCA

organizează următoarele cursuri:• -desen tehnic• dactilografi® *© secretariat• croitoriaInformaţii la sediul secţiei M editaţii str. I. M a-

niu nr. 7, telefon 1-29-70. (653)

R A T .U .C . CLUJ

B-dul 22 Decembrie nr. 128—130

organizează concurs p e n t r u ocuparea postului de:o EC O N O M IST LA SALARIZARE

în data de 10 mai 1991.Relaţii suplimentare la telefon 4-17-38, interior

115. (655)

IN ATENŢIA CRESCĂTORILOR DE IEPURI

Societatea Comercială „Avicola-Someşeni" ClujS.A.vă asigură pe bază de contract

© iepuri matcă de reproducţie la un preţ-de 250 lei/cap la 6 greutate de 2,5 kg

• cuşti pentru creştere• furaje concentrate Ia un pre ţ-d e 6 le i/kg

pentru creştere în gospodărie. \Informaţii suplimentare la sediul Societăţii Co

merciale „Avicola-Someşeni* Cluj S.A. Adresa: Someşeni, str. Branului nr. 5 -7 , telefon 4-58-75. (596)

? AGENŢIA DE TU S'SM A UJCC CLUJ i(B-dul Eroilor nr. 9, telefon 11223) oferă bilete d® odihnă pe Litoral, pentru tot sezonul, astfel:

VENUS, HOTEL „C O C O R U L ", cat. I-A -------- -12 zile — Preţ între 3.960 (extrasezon) şi 4 .6 3 6

(sezon) LEl/PFRS.10 zile - ‘■ Preţ între 2.750 (extrasezon) şi 3 .9 0 5

(sezon) LEI/PERS. ;' 6 zile - Preţ intre 1.749 (extrasezon)'şi 2 .3 4 3 (sezon) LEI/PERS. ,intrări: 18.05, 30.05, 11.06, 23.06, 05.07, 17 .07 .29.07, 10.08, 22.08. 03Î09.

O LIMP, HOTEL „TEANSiLVANlA", CAT. I-A , s ă r ii de cite 10 zilo '

Preţ 1.870 lei/pers.1 .06-10.0611.06-20.06

21.06-30 .06 1.07-10 .07

11.07-20.0721 .07 -30 .0731.07-09 .0810.08-19.08

-2 0 .0 8 -2 9 .0 830.08-08 .09

Preţ 2.200 lei/pers.

Preţ 3.360 lei/pers.

Proţ 5.500 lei/pers.

Preţ 3.624 lei/pers. ~ j ; ‘Preţ 3.360 lei/pers.

09 .09 -18 .09 Preţ'2.728 lei/pers.NEPTUN, HOTEL CAT. I-A . ■ ' " 118.05-27 .05 Preţ 1.870 fei/pers.2 8 .0 5 - 6.06 Preţ 1.870 lei/pers. *. ;

. .7 .0 6 —16.06 Preţ 2.068 lei/pers.17.06-26.06 Preţ 2.200 lei/pers. .EFORSE-NORD, H O T a „FELfX", c a t I-A12 zile — Preţ între 3.828 (extrasezon) şi 4.755?

(sezon) LEI/PERS. - ' , :intrări: 020 6 , 14.06; 26.06, 08.07, 20.07, 01 .OS,13.08, 25:03, 06.09.;

Pentru perioada 1 -1 5 mai 1991 se oferă se ju ru ri în staţiunea Venus, hotel cat. l-a , de oricîte z i ls i Ia preţul de 180 lei/pers./zi (cazare plus 3 m ese /z i). ■

Se organizează ew uisfe în Turcia, în p e rio a d a10.06-16.06 1991 cu urm ătoarele servicii:

— transport cu autocarul * . , | -- 1 cazare şi masă la Venus, hotel cat. l-a \— 2 cazări în Bulgaria, la dus şi Ia întors - -— dormit in autocar o noapte, în Istambul ' , Pret 6.600 LEI şi 10 dolari/persoană.GARANTAM PREJURI FIXE Şl CELE MAI B U M E

C O N D IŢ II DE CONFORT. .KC E LF'M A I AVANTAJOASE PREŢURI D iN ŢARA!Vă aşteptăm zilnic, la sediul, agenţiei, între o re

le 7,«3 şî 15,30. (640)

,JR A N SC O R IN D “ S.A. TG . MUREŞ - LOT CLUJ

B-dul Muncii nr, 10, cam. 24, telefon 4-70-88, iiit;? 264, angajează următorul personal muncitor:• dei sudori electrici şi autogeni autorizaţi ISC3SS• un tinichigiu industrial cat, IV—V• un izolator termic-fonic-hidro c a t Rl—ÎV ® un instalator industrial caL III—IV ,• un lăcătuş mecanic cat. III—IV. ! Solicitanţii se vor prezenta cu cartea de m u n câ

iar sudorii şi cu autorizaţiile vizate pe 1991.Angajarea se face pe bază de lucrări p rac tice

iar salariile sînt negociabile. (636)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „SORETI" S.A. CLUJ-NAPOCA

organizează

i.;-.ty.V

O excursii in TURCIA (Istambul) şi U N G A R IA (Budapesta), in condiţii avantajoase. f

D e asemenea, face transporturi urbane şi in te rnaţionale in lei şi valută, indiferent de ţara d e destinaţie.

Informaţii: telefon 1-22-86; 87; 88 şi 1-73-51; 5 2 ; 53. Telex: 31345. (621)

M AG AZINUL A U T O -M O T O (cartier Zorilor) î i | M AG AZINUL A U TO M O T O : \ (din Piaţa M iha i Viteazul)

® vînd ANVELOPE la preţuri convenabila pentru autoturisme D acia şi a !io tipuri. (526)

p a g in a t .' ADEVĂRUL DE C IU I

''■ r ''C JU P .^ 'S IN M X im N : ■■■;•■■■licitează, în data de 5 mai, ora 10:

«au tocam ion -..-:■■' ‘ • tractoare cu remorci ■■'■.■■.■-'■■..'■ e ţractoar£ {1055} • ■

FLORĂRIA „LALEAUA" execută

'• BUCHETE MIREASĂ• ARANJAMENTE".© COROANE ■ -Comenzi, non-stop, la telefon 5-93-03. (624/A)

C.A.P. ASTON anunţă vânzarea, prin licitaţie, in data de 11 mai

1991, orele 10, a următoarelor m ijloace. de transport: : -

• autocamion bascufabil DAC.; • tractor p!us remorcă? • !* .'autocamion „Bucegi" şi autoturism ARO-24S,

Informaţii suplimentare la sediul C A P .-u Iu i. . . - - (.05 0 )

■'•''' -v " <■ A A A /\ A A W 'A - V 'JV*iV \ /''’, V , V A , ,v\.\. - . ■ , -y .SV , C.A.P. BORŞA / r

pune in vînzare, prin licitaţie, următoarele construcţii zootehnice şi mijloace de transport:... i

® grajduri bovine — 8 buc.• saivan© penliru oi — 1 buc.• tractoare U —650 — 2 buc.• camion „Buceag81 — 1 buc.• remorci tra c to r— 2 'buc..• agregat aspersiune — 1 buc.• selector cereale — 1 buc. Licitaţia va avea loc în data de 17 mai 1991, ora

10, Ic Centrul gospodăresc C.A.P^ Licitanţii vor depune 10 la sută din valoarea bu

nului supus spre licitaţie. (633) •;

SOCIETATEA COMERCIALĂ „CA SIRO M 8 S.A. cu sediul în Turda, str. 22 Decembrie tir. 35 ' «înde Ia licitaţie, în data de 9 mai 1991, orele

10, următoarele fonduri fixe scoase din uz: • două remorci bascufabile

_ • un pantograf• un fierăstrău alternativ pentru tă ia t m etale... Reiaţii la telefon 1-62-50 int. 142. (652)

*y-, ■*• /v

FILMEZ PE CASETA V ID EO. « N U N T I' ; '

• DIFERITE O CAZII.Telefon: 6-44-78. (80)

UNIVERSITATEA DIN CLUJ-NÂPOCA organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:''' ‘ •- ■ :

© TEHNICIAN (PRINCIPAL) în domeniul biologiei, bărbat între 25—40 de ani, care să nu manifeste aversiune sau teamă faţâ de animale, să âifcţă d o rinţa de a se iniţia în scurt timp în utilizarea maşinii de scris (dactilografiere) , -

®'.'ADMINISTRATOR CĂMIN - femeie © DESENATOR TEHNIC, cu atribuţiuni de car

tografie;- . •■ ■ ® ELECTRICIAN• ZIDAR© ZUGRAV

/• G E A M G IU ;" ,;. : ■;•■*' - v '• -• TEHNICIAN ÎN DOMENIUL MATEMATICII. (655)

UNIVERSITATEA DE ŞTIINTE AGRICOLE CLUJ-NAPOCA

• str. Mănăştur. nr. 3 oganizează in data de 29 mai 1991, ora 9, concurs pentru'ocuparc-a unui post d e : v

® DACTILOGRAF. Dosarele de concurs se depun la compartimentul

Personal, pină Ia data de 22 mai 1991. (657)a /v*-

ANUNŢ ■ REGIA AUTONOMĂ DE GOSPODĂRIE

„CRIŞUL- HUEDIN vinde prin licitaţie

® o remorcă basculantă , • alte uîilaje scoase din funcţiune. Inchiriern prin licitaţie directă • clădirea de Ia staţia veche, apă Huedin. Relaţii la sediul unităţii din str. Băii nr. 3,

fon 5-17-16. Licitaţia va avea loc în data de 22 mai,

ora 9, la sediul unităţii. (649)

tele-

1991,

ÎNTREPRINDERE PARTICULARĂ vinde anvelope auto Str. DonatH nr. 13, b loc M .î, scara III (in spatele

blocului, la garaje) şi îri comuna Floreşti nr. 107- Intre orele 11—18 zilnic. (1107) '

CASA DE CULTURĂ A MUNICIPIULUI 1 CLUJ-NAPOCA ; ;

Piaţa Libertăţii nr; 24, teiefon 1-53-22 ; organizează în perioada mai-iutie * a.c. cursuri

intensive de iniţiere în © PROGRAMARE CALCULATOARE PERSONALE,

limbaj BASIC Taxă: 1.000 lei , ©BRODERIE, 8 ore săptămînăL

\> Taxă: 3.300 Iei. Relaţii suplimentare şi înscrieri la secretariat,

zilnic între orele 9 -1 4 . (658)

IN DATA DE 5 MAI 19S>Î SE VINDE PRIN LICITAŢIE, in satul BABUŢIU:

• una m agazie ,• trei grajduri.Construcţii din piatră, rămase de la C A P . (1127)

INTREFRfNDEREA MICĂ „TcST“ MEDIAŞ

face înscrieri pentru forma de întrajutorare b â - . nească prsn cont personal, deschis la CEC. . . ,

Inscrierilo âe fac in:zile!e de luni, marţi/ miercuri, joi şi vineri între orele .10— 141a sediul filialei noastre din Cluj, str. Zizinului rir.,7, telefon 5-18-92." ;

■ .'■'.'o v :: ? ;C ' ( 6 6 0 )

«sw» «sop* «*“«* w w m r m esse vtm m nz im «fiss» «e s*

SOCIETATEA COMERCIALĂ ;,NÂPOSEîvţ* S.A. CLUJ

oferă spre vînzare,1 la preţuri avantajoase, e sămînţă de graminee perene (iarbă)

la'ferm ele de producţie din: • Cluj-Baciu - str. Calea Baciului nr. 2 - 4 (lingă

F.N.C.) V - - : ; : ' '• Apahida - str. Libertăţii nr. 1• Răscruci — comuna Bonţida, sat Răscruci '• G herla - str; Codrului nr. 2 '• D e j — str. Valea Codorului nr; 151• Turda - str.:Republicii nr. 15• Huedin - str. Apei nr. 10, • - *• Triteni - comuna Triteni, sat Triteni Colonie ® G îlâ u — comuna G ilău iar Sa fermele C luj, Huedin, G herla, D e j şi slîlpi

den beton pentru garduri. (1,70/0,1/0,1 cn) şi sînnâ ghim pată. (1037) V . J-,.-. -y-, *>, ■

ROMANIAN INTERNATIONAL MANAGEMENT IMPRESARIO AGENCY „FANTASTIC VALENTINE*

prezintă la Said Casei de Cultură a Studenţilor in ziuo de simbătă 4 mai 1991^ orele 16 şi 19.30

SPECTACOL UNIC, IN PREMIERĂ PE ]ARÂ, MUZICAL UMORISTIC „PARLAMENTUL VARIETĂŢILOR* şi PARADA MODEI ’91, prezentat de formaţia de dansuri a Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-

..N apoca. :îşi dau cuncursul: MITICA POPESCU, CORNEL

CONSTANTINIU, HORĂJIU MĂLAELE, ŞTEFAN TA- PALAGÂ, GABRIEL DOROBANTU, HOR1A ŞERBÂ- NESCU, GIL DOBRiCA, DINU MANOLACHE, GA- BRIELA MtHALCEA, CRISTIAN EUGEN MOTRIUC.

Texte: PUIU MAXIMILIAN, O CTA VIA N SAVA, HAR! EL1ADE

Regia: TITUS ANDREI 7ng:ner sunet: MIHAI PREDENTEANU Ilustraţia m uzicală: CLARA STANCIU. Biletele s-au pus în vînzare la Casa de Cultura

a Studenţilor, zilnic între orele 12-17. . >

w w « »s » taes®* mssm- «sjs®

micaVÎN ZA B » e t ’ ‘ ÎJ>AH lK i

« Vînd Lada 1200 combi, an tie fabricaţie 29 septembrie 1S32. Telefon 4-73-60. (1128)

® Vind TV color, semicui-sieră. deck Fischer. Informaţii: telefon8-12-22. (1138)

O De vînzare „Hoinar 50“ folosită. Szasz Ferenc, Giuj-Napo- ca, str. Petrila nr. 84. (163) :- ® Vînd separator de lapte ţi butelie aragaz. Telefon 5-61-84. (170) -

® Vînd Oltcit a u b cu 7000 km. Informaţii după ora 15 la tele*. <on 1-60-40. (196-A) . •

O Vînd Dacia 500 Lăstun. Te- leîon 3-09-92. (256)

o Vind casă familială, 3 ca- : more confort cu grădină pe valută sau forinţi- Telefon 3-80-60. (257)

• Vînd calculator 6ÎP în garanţie. Telefon 4-43-56. (258)

• Vind bufet bucătărie, canapea, coteţ porc. Telefon:5-32-16 'siii 4-86-57. (261)

® Vînd reenmier ţi dulap. In- «ormaţii' str. €işmigiu nr. 1, ap. »2. (270)

w Vînd maşină „Veritas”, te- rsi-it 2 tone. Telefon 3-41-53.<20i)

• Vînd BMW 525 AM 77. s’ta-** bună 3000 DM. Totefon: ■2-70-67, după ora 17. .(1030)

• Vînd,- urgent mobilă - tineret şi televizor sport, orele 18—20, str. . Observator nr. 5, ap. 62, Gluj, cartier Zorilor^ (44630)

® Cumpăr ■ biciclete, ceas pendul (defecte), obiecte artistice vechi. Telefon 1-45-20. (44591-A)

© Vînd Renault 20. Informaţii 4-04-71, între 16—22. (44656)

• Cumpăr calorifer ţi ţeavă zincată de 1“ şi 1/2“ .' Telefon5-18-97. (44661)

® Vînd urgent Trabant: Eil- nic între 18—20 telefon 7-84-14. (44635)

6 Vindem casă cu grădină In Floreşti str. Cimitirului nr. 10. (44610)

® Vînd videcasetofon VHS, zilnic după ora 20, telefon:3-14-11. (44642)

• Vînd apartament cu 4 camere, str. Castanilor nr. 3, scara 2. etaj III, ap. 17, Zorilor. (i010-A) .

O Vînd Dacia 1300. : Telefon:4-10-28. (1013)

• Vînd înscrieri Dacia decembrie 1987 Şi decembrie 1988. Informaţii- între orele 17—21, telefon 7-97-57. (1016)

• Cumpăr forinţi, măriei. Telefon 5-91-28. (1025)

• Vînd mobilă dc bucătărie şi aragaz. Str. Mehedinţi nr. 34— 36, bloc D 10, ap. 3. (1041)

• Vînd motocultor. ‘ Telefon:4-12-45. (10431)

• Vînd CEC’ dln 1987. Telefon8-03-33. (1088)

O Vînd dulap cu' două uşi. Telefon 5-00-25. (1046) - ,,

O Vînd mobilă bucătărie şi teren intravilan -în cartier Mănăştur, complex „H“. Informaţii: telefon 7-97-02. (10421)

© Vînd urgent CES Dacia 1300 sau schimb cu maşină Dacia 1300. .Telefon 2-88-65. (605) ,

• Vînd Mercedes 230 benzină, producţie 1976, 250.000 lei. Z ilnic 18—20, telefon 1-19-26. (604)

© Vînd Dacia 1300. Telefon:8-42-72, orele .18—21. (602)

S Vînd tEG Dacia ' înscriere :1939, februarie. ■ Telefon 8-45-92. (1005) •

© Vînd motocicletă M2 tip ; ETZ 250.' Telefon 3-31-93, după ora 18. (1007)

O Vînd Dacia 1310. zero km. Telefon 5-93-03, după ova Î5. (624) - ; ,

® Vînd bibliotecă ,;Argeş“ , caroserie Dacia pripne. Necesită reparaţii. Dacia Estnfet. Telefon5-79-28. (44615)'

• Vînd CEC Dacia 1300, înscriere 1988; TeÎPfon 907/1-60-27. (44651) '

• Vînd' - televizoare color. Cumpăr valută. Telefon 3-2Q-05. 144661)

- • Vînd cutie viteză Dacia 1100. Informaţii la telefon 8-63-83.(614)

© Vînd Mercedes 300 Diesel, motor stare perfeetă. Prr-ţ infor- tnfitiv 50(1.000 lei sau vMută. .Telefon 953/1-77-02. (28C)

® Vînd maşină de cusut. Str. - 30 Decembrie nr. 4,.ap 6, între orele 8—17. (1093)

• Vînd un cin tar Berkel ' pe valută. Telefon 4-25-32, Intre o- rele 16—20. (352)

® Vînd imprimantă Panasonic' KX-P 1081. Telefon 5-31-65, după oi-a 1,7. (349-A) Vv

O Vînd TV alb-negru. Sirius nou, vînd anvelope pentru Dacia1100,. 145/15 noi. Telefon 5-80-34. (647). ’ .

• Vînd televizor color urgent. Telefon 1-73-22, după ora 16. (1057)

O Vînd televizor Goldstar nou. Telefon, 5-14-34, după ora 17. (1059)

9 Vînd televizoare color. Cumpăr valuta. Telefon 3-29-05. (44664) ,

• Vînd rulotă tip „Felic'ia 2300“ cu ■■-congelator... Telefon:1-32-14.(1083)

• Vînd VW Pasat, Golf, Renault 5, Opel Kadet, WV bus şi t«lovizoare color. Telefon-3-18-45. (1070) '

• Vind Meroeties 230 Sn, stare bună. Caut garsonieră de vîn-; zare; Informaţii telefon 1-05-28,: orele 15—23. (1077)■ ®. Vînd Dacia 1300 ln stare

bună, an de fabricaţie 1530. Telefon 4-30-70. (1098)

• Vîr.d Mercedes tip 405 buss, motor 90.000 îin». Bnda Marlntia.’.

str: ITniversilălii nr. 11, ap. 16. (639) ■ , '

• Vind CES Dacia 1300, iunie -1988 cu posibilitate de ridicare, Oltcit .şi televizor, Diamant 220 alb-negru. Telofon 7-08-20. (1028)

® Vînd GE6 Dacia din ianuarie 1990. Telefon 6-83*78. (617):

® Vînd CEG Dacia înscriere martie 1982, valută sau' lei. Telefon 8-12-40. (1019) V

• Vînd Dacia 1100 pentru piese schimb cu -40.000 le i’ Teleîtin6-56-35. (1020)' : . ;. • Vînd. înscriere autoturism ;• martie. 1989. Telefon 1-55-17.(499) ■ .

• Vînd CEG Dacia 1300 din1989. Telefon 8-87-83, după ora 17. (501) :

• Vînd motor Diesel' de Clin- pulung, cu carcasă de ambreiaj. Gumpăr TV color nou. \ Telefon 952/5-22-53. (481) - V .-■. .■■■ 1

• Vînd apartament’4 ' camerek îmbunătăţiri deosebite (gresie, faianţă; parchet," dulapuri în părete) în cartierul Zorilor, strada Castanilor nr; 2, sc. IV, etaj I, ap. 34. Informaţii la telefon:2-34-30. Vizibil zilnic între orele8—20. (1040) v

• Vînd calculator SIP în garanţie. Telefon 953/1-47-20. (513)

• Vînd 5.înscriere OJ.V.Ii. număr mic. Telefon 5-86-13- .(502).

• Vînd’ tablă ondulată, ţevi ‘ pentru «araj, sobă de gătit, cu

ier." Telefon 5-19-73. (1086) >• Vînd ^mobilă sufragerie'

(nouă). Te'cfon 3-17-13, orele 17—21, d iferite corpuri de ■ mobilă. Teiefon 3-45-22, orele 10—,

. >3; 17—21. (653) •

ŞkDEVMUL DE CLUJ p a g \ m 0

J sb ire it şi ajutorul _ loţ Dumnezeu ne însoţesc zilnic. Doriţi să faceţi cunoştinţă eu El?' Nai mergem ctt Christos la El“ . Informaţii; UNIVER- SELLES LEBEN E. V. „9/7. POSTFACH 5643, W-WUUZ" B U & a__ • GERMANIA®. '

SK® Doamnă prezentabilă, fără

ţrtciî, 49 ani, doresc cunoştinţă cu ua domn calităţi asemănătoare, vîrstă 49—55 ant. Căsuţa poştală. 1051 Oficiul I. (394)

9 Vînd fcelevitor alb-nesru în ■ garanţie sat* televizor vechi îh perfectă: stara. Telefon 4-39-78. 022)

O Vlnd;, picap stereo, radîoca-" setoftm Saiîfo, cască stereo, microfoane. Telefon. 8-52-03. (437) 1■ ® Vîad magnetofon Kaslitan.

Telefon 7-73-31. (404) : . ': . :.\-v ■- ® : Vînd televizor color „Phi-

Iipa1*, diagoaala 67 era. . Telefon4-73-G6, după ora 15. (351)

9 Vînd,XV: Sport.şi: «Lux-S“. Telefon ' 6-07-57, tatre orele 2&— 22. (350)■ 0 ■ CumpSr /cşngeîâ.tor 'nou. Te- iefan 4-57-95, ţjrela .t î—22.<403) ■

® CumpSr forinţi. Telefon:3-4a-r>v. V&n)

• Cumpăr • ‘ forinţi. Telefon;3-40-05, după masă. (1124)

® Vînd VW Golf diesel.. Informaţii: telefon 2-46-21, după ora *0/(1123) - /i= ,© Vind; orgă-, electronică cu dublu maauaî, 12 ritmuri de to- !>e. Informaţii zilnic dâ la ora17—22, telefon 4-97-16; (679).

® Vind parbriz Lada 1200 — 1500, Fiat 1200, ţarc do copii nou. -. Vîad medicamente pentru arterită. Telefon 6-20-31. (1109) ; '

® Vind familii albino convenabil. Informaţii ; la telefon:,7-21-97, Gluj-Nap!>ca. (1108)

• Vlnd Ford camionetă 2,3': toue, cabină 6 locuri ţi Opel. In

formaţii 951/4-63-93, oreîe 8—21,' (8}8) ' -/i . :

Vind maşină "nouă-tricotat Brother, cu cartelă, două punţi. Telefon 45/A, Fărcaşa, - judeţul

• Neamţ; (S77) - . ® Vînd C&B Dacia 1300, ia

nuarie 1939, Telefon 2 SL

9 Un student străin (grec) cauţi apartament cu 3—4 camere sau casă particulară^ de închiriat Să fie mobilat cu telefon. Informaţii .1-78-53, între orele18—20. (1062) '

9 Schimb apartament 2 camere Bucureşti ICRAL. central cu apartament 2—3.- camere €htj. Informaţii telefon 90/35-13-65. (1102) . :

® Bistriţa, schimb apartaiment2 camere (decomandate, parchet) de stat (proprietate) cu similar sau 3 camere Gluj, Telefon:8-00-46, Intre orele 19—21.(I14r-A) : . • .

• Schimb apartament 2 cam e-' mere spaţioase proprietate CIuj-

Napoca cu 3 camere Braşov. Telefon 5-31-65. (343) ' >

• Schimb apartament 2 camere, confort I, cftaj I, str. Dorobanţilor ICRAl, cu asemănător Mtin&jlur, zona Calvaria. Informaţii: telefon 0-37-57, după ora17.(411) . , V .....

• Schimb apartament cu 2 camere ICRAL, zona gării,- ca similar pe Pata sau central. Telefon 5-67-09. (464) •

® Sch’mb apartament ICRAl. confort. I, 3; camere. Zorilor, eu3—4 camere sau schimb CEG Dacia i3Q0 anul 1987 cu apartament 3. camere proprietate. • Suport diferenţa. Informaţii telefon zilnic după ora 15 la4-93-09. (461) -

• Schimb apartament ICRAIi2 camere Mănăştur cu 4 camere. Recompensă, Telefon '6-12-60. (589) \

• Schimb apartament 2 camere, proprietate de stat în cartierul Mărăşti cu o garsonieră sau2 camere. Telefon 7-83-02. (524)

• Schimb apartament 3 camere confort I proprietate de stat din Oradea cu similar în Gluj- Nopoca. Relaţii: Moga Ioan str. Năsăud nr. 12, bloc Y 7, ap. 8, Gluj-Napoca. (516)

O Sclîhnb' garsonieră ICIt Aii din str. Muncitorilor cu a pari a-

, ment 2—3 camere în zonă. Plătesc diferenţa. , Telefon 4-90-82,

‘ după masă. (1100)- Cedez ■ grădină plus cabană, .-'conica - .unei garsoniere, confort. Telefon 8-70-50. (673) ■

' : "O Schimb garsonieră: zonă centrală. Str. Avram lăncii cu a- partament 'două camere. Telefon1-03-81, între orele 19—21. (1106)

• Reprezentanţii sindicali ai absolvenţilor LICEULUI SANITAR sint rugaţi să pafticîpo * Joi,2 mai, ora 17, Ia şedinţa din amfiteatrul Spitalului C.F.R. Comitetul de organizare. (656)

© Caut 'fem eie îngrijire copil şi vlnd . landou. Telefon : 1-58-22. (1045) . , ..,;.

• Caut menajeră. Informaţii:" telefon 8-0fM8, după ora 16, .'

, (648) •.-.... - - : ~ A ;® S-a furat o maşină do fabri

cat îngheţată din str.' Doja nr. 23 (Plăcintărie) în data de 6 martie 1991 cu o furgonetă particulară. Ginc poate da relaţii să anunţe la Poliţia judiciară Cluj sau str. îioja nr. 23. Găsi-

. torului recompensă bună. (470), ® Profesionistă, ercccut foto-

: grafii color de calitate la şcoli, licee, grădiniţe, nunţi sau la domiciliul solicitantului. Preţuri

■ avantajoase. Telefon 6-52-40. - . (1065) " r r

®. Sedez CEC Dacian 1303 din februarie 1989. Te' f o i &52/

'1-14-42. (620) ‘• Confecţionez,. în termrâ.

' ‘ scurt, rotete dirt lemn de tei.: O-;,radea, telefon 991/5-39-93. (1008) .

m m m m

® losip Iuliana pierduf air.o- -iraţie eliberată dc Primăria comunei Recea Cristur. O declar milă. (333) ' -

- O Vlădău Maria pierdut con- t! 'iot locuinţă nr. : 43083/iunîe ■ 1033, eliberat de îCRAL Cluj. îl declar niil. (355) : /

« Mureşan Ioana pierdut; au- torizaţia-460/90, eliberată de Pri- înăria Cluj, O declar, nulă. '(428)

® Ban’ Cornel pierdut contract ICRAl. II declar nul. (-133)- ® Vasinca Ana pierdut 'con tract de locuinţă eliberat de I.G. R.A.L. Turda. î l declar nul. (320): •■:. ; ; : f ; '• © Pierdut geantă maron cil acte importante,’ pe numele Kan-- tor. O fer' recompensă. Informaţii: telefon 5-37-80 sau' str. Păstorului 48. (033).

® Bara Maria ■ pierdut autorizaţia de c-roitorie eliberată de Primăria comunei Frata, O declar nulă. (1035). > ■

S f. • închiriez o cameră în zona Î.IârăşU pe valută.'Informaţii telefon 5-77-36, intre orele G.—10;16—20. (659) ;

® Daii’ în chirie apartament, cu 2 camere în zona Mănăştur,' Piaţa Fiara. Informaţii str. Munteniei nr. 8, cartierul Dîmbul Rotund. (661)’ : • ,• • Dau garsonieră îri chirie, în apropierea gării. Telefon - 3-23-90. (1136):

® Studentă la medicină : caut, locuinţă de închiriat. Telefon:6-14-95. (1103) ■ ‘

® Societate mixtă 'caută de închiriat un- spaţiu pentru birou comercial. Ofertele se pot trimite-Ia căsuţa poştală nr. 55, Oficiul poştal 1. Acceptăm propun c-ri. (10GG-A) . •

• . Parohia Romano-Gatolică din Turda dă în chirte local central, cu suprafaţă de 750 . m.p. Oferte la adresa 3350 Turda P-ţa Republicii tir. 1, judeţul Cluj. Data licitaţiei o vom anunţa în scris. (700) ;

• Student străin caut apartament ca două' camere ‘ mobilat, telefon. . Informaţii la telefon:5-53-63. (CSC) .

; -• Căutăm femeie pentru în

grijire copil de 2 ani. Oferim casă, masă - pentru cazul clnd persoana na este din Huedin. O- îerte Cluj, telefon 4-73-15. (435)

m S E M C S A R *3|,

Cea uhitît Jln^re d !n grtidl- B i noastră ■' ANDKEiLS. LIN O A ,. s-a o filii ia doar II .anişori- Z i ţ i noapte am fost.alături deţin e şi voîi» ramîno Ungă tine toată; viafa noastră; Im aorm lnlirea v a : avea Ioc io i, 2 m ai, ora l î , d in capela veciie, c to it in il Blăaăţftuif. J ’StinţU A vol, Monica şl surioara Camelia, (137 lî)

® MormSjilul; ţ in , draga aoas- ; trS ncitoaţă şl verişoară,

Ă N D K E E A j'va;fl loatâ viata pre sărat cu cclc m ai fn'moa.Ke flori. Vom uita fle". tine floar atonei, c îc * vom închide pentru iottU-3- tffla ochii. Fam, lo r a c A «su sti« , B srcia Vasile, BloWovan ştefan î l bunicii. (13J1Î-A)

9 lam bm in tarea arogului nd»- trtt soţ. tntă, bunic, Irate: şl socru ar. ION BOHOXICI,- iarist, are lo c sst,Xit 1 mal, ora 13, . la clmHiral Central. Familia, '

® c a adincă durere in ro î!et anunţam Încetarea <Sia v ia ţ i a scum pei noastre mame ţ i soţii

a n t o n ia a l b x a n d b în aOLTiiÂNU. Fnmilia tnrîtsreraiă, soţui ţ i cop iii. Inmormintarea va avea lo c jo i, î mal, ora i i , !a cîsnitlrul Măaăştar. <531)

O Cu durere in suflet anunţăm incetareâ ,ăla vlaţs, dupS o luis- gă şi grea suXerinţă, a scum pa- lut nostru fratsi eiunnat şi un cb l DUWÎTKU MAXIM. Chipul ini blind şi buu nu-1 vom uita uisio- datii. Surorile ' Lucia, _ Slârioa- ra, cum naţii, Vr.si'e, V irgil şi nep o t» . («57)

9 Cu regret ţ i durere nai despart do scum pul meii frate .

DUMITfiU ZA M F I» MAXIM, de numai SS ani. Dmnnc»rJl să-i ie r te. Nelu eu fam ilia. (61S)

» Sintem alAturi de di. ing. Daa U işlţă Sn m a r e a durere pricinuite de decesul m am ei dragi. Sincere condoleanţe fam iliei in - doliate. Colectivul Serviciului M ecano-Energetie E.n.S.—C.U.G, CiteJ. (510)

• Sintem aUturl de famlUa D in Loşl(5 ln aceste , momente grclo priclnaKe .de. m oartea m am ei sais dra«U Coicctivul L iceului de Mstcrttaticft-rlîicll nr. 1.. (6«)

0 Dmsi l i O M l , rîilpiil tin cel tuia ţi blind n u -1 vom uita niciodată. Sora A n lc u j j ' Â lexuţa şl Veronica, ia veci te vor plin- g». (1310-A)

• Tata nosiru cel xcump şl , bun, ne-al lisa t pe veci nemin- Cllatl, To vom purta m ereu bl suflet. Mihai, MArlufa, Rodlrâ şl Ştefan. (1M8) .

D v a ultim om agiu nep ea it! f i vori^oar'ei ZIN A Vl£&U. Sincera condoleăsţe fam iliei Sanda Felecan, soţnitti Costel şl salca- ţeior nian ca - şi Tanţa. Marîcica B ica şi cop iii cii fam iliile. (IM )

,® . Sincera condoleanţe colegei M ărioara Suciu ; ia aceste - m o- m ento grele. C olectiva! Griflîisl- ţiel CT. (W3S)

® Sincere condoleanţe- colegei noastre Blâjlath Eva la decesul m am ei dragi. . Colectivul atelia- rului p . 2Jt. „U nirea*. (SO)

0 Sintem alături^ de famlUa Ioan Vancea iij m area durera pric in u iţi , d e m oartea m am ei" dragi. Colegii d i la Baza de p r*- (Iţucjla Som eşeni — „laectrom oa -

oo!52)0 Sintem alături d e colegul

nostru. : M a sim ' Badu.- ii a T.. m area durere p ricinu iţi de p isrdsrsa tetîiu i d ra g ., lîorică , Daniel, B ob i j i nea ■ Pcţrîeă. (10SS)

# Sintem alături d o colega noastră B ody Kcţ« Sa accst* clipe grele pricinuite a o m oartea tatălui drag. Diriginta şl colectiv u l clasei a I l-a B — „Terapia?’. (11S1) .

® în aceste : m om ente , prielAuito de trecerea In n e f l ia - ,

a Ini DU5ÎITBU ZAM FIR M AXIM , sintem alături de fam ilia inabllaiă. S oacra Susaua şl /amiîiUe Tânase, Gaiţa şi C ipu - şan. (65Î-A).

‘ ® Colegii din Facultatea de E- lectrohicâ şi T elecom unicaţii, kâasm lt: ■ siacero condoleanţe doam nei Bîarina T osa si fam iliei pentru- pierderea auferiia - prin m oartea tatălui» dr. GlîIGORIU G IieiW îA xI (10*7) -

O Transm item siU“<Te enndo- ieanţ^ fraţilor C riaa st- Calta Co- sac In pierderea aragl.Aso'ciRila locatari str, Donatls 89. fl»«) . ■■■/-

0 Siuiera cu s u fc tu l şl inima aMtoti.ie coîrâ'ul.nastra;

Octavian M axim în m arca durei* prin care trece, aeusr, la despărţirea p^nt™ toMeawna «^. tatăl Iul şi transinitem pe această ca lc sincere condoleanţe familiei greu; încercate. Să-i fie ţărina « - şoarâ. _ co lectiv u l restaurantului ,»Napoea“ . (1071) ■

9 Dragă CăHn şi Cri na Cosae, sintem alături de voi In m a rc* ' durere pricinuită de pierderea m am ei voastre dragi, .prieteniit Gabi, Cristi, A nca, Adela, Camelia,*: A di, Mihai, Ionel, Cristl, G igl, M lrcca, (1073)

© Sintem ' alături de colegă noastră Cornelia M oldovan în a-' ceste c lipe grele. Sincere condoleanţe, Colegii d* la Şcoala tur.

(1BJS). ^ Cu nemărginita durere ne . despărţim ăi dragul nostru coleg CREOEGIIE. BALOSiX^. Sincere coudol-eabţo familiei. Colegii de serviciu de Ia Universitate. (UJS0-C) .. ;-.i .

9 Azi se im plinesc 6 luni de la m eartea fulgerătoare a scumpului nostru soţ, ta tă ,.so cru , şl bunic SILVESTRU BEC (PUIU). N a ,II vom uita niciodată. Familia inilfcrcrată. (1SÎ1)

9 Se îm plinesc * săptămîni de lacrim i şl durere de la placarea prem atură dintre n o i a dragului nostra soţ şi tată, ing. IlOMUL N ICU IA. Nu te vom uita niciodată. Soţia Veturia, copiii Ga- liriel, nem us şi Ctlsilan. ’ (101S)

• Lacrim i şi flori pe m onuîn- ,tu l dragilor noştri, dr. ION .

DUCA, m edie prim ar- (Sighişoara) şl MAIÎIA DUCA (M ICA), la10 ani, rcspcetlv X arvl, de la dureroasa despărţire. Familia. ’ CU) .

O Cu aesflrşHa durere ln snftet anunţam ' Încetarea dln. viaţă, după o. grea suferinţă, n stum ptl

. noastre m ame şl soacra MARIA : BOMAN, tn etate de 83 de sni. \ InmordalstăTea va avea loe lai, j X m al; ora 13, dtn capela clmiU- [ rulai Central. Emil şl Livia. ,I (SW)

• Slnteia V 'alături d s ee leg » - I dr. Z ia Bobotită Sb ' m area d a r o - ra pricinuită de pierderea soţ?*” ; liU dra s. O ficiu l Judeţean Cm. S x p ertlz i BledlcalS, ’ • 0353)' ' :„' - v .

® Stntem alături de faini l t » Sucht ia m area durere prlcinsir Itâ d e ■ m oartea . neusic^ioiş.: • a. tatălui drag. Familia 'MunVţcantw <67S) ;

\. 0 Un ultim om agiu la p le c a rea dintre noi a prletenalni n o s - ' tru dr. Ioan B ohoticl ş i s in cere eondolca&ţe fam iliei IndoliaM pentra Ireparabila pierdere. Tfc- tus Olteanu ţ i ■ loan Nueleann. • («5>

0 L acrim i ş i f ie r i şl l» u « a l d e la dispariţia «Iragmîalp a v e i , n s G Z J s ş ic , yarniila. '(«* )- :.:V'-''V

9 Cîl durere in suflet nc des p&rţtm d e scum pa noastea m t .

mă şi bunică DOMNICA MOl,nov.\M dîn Clotpţneştl, car n i-a sti&s din viaţă dnpă P iu ijg 4 . şl.grea 'sn îB riiiîS .;-; Inmoţ^:; mîntarca va avea Ioc la <3a4». d e ■ 8 . m al, Sa- str. Belului®!. od i ■ şapte cop ii co- fam iliile; (UW)

0 . C a . adlncă• durere ne despăt-’:? {im de scumpul nostru;. nepot ş l ' verişor DUMITRU MAXIM. Ua*r • «dtlul Gavrilă, uepoţil Dani ţi eiela cu , famtiiilc. (SS?)

O A dine Îndureraţi, Sandu ş l V irgîl, cop il, Getâ, n o r ă , : CrisU ţ i M arius- .nepoţi, anunţă Încetarea din viaţă, în Eiaa. do 2* aprilie - 1831,‘ îa 'B u c u r e ş t i , ': a

scam pel lo r m am e şl bunici YALEHIA COÎltTI, nSscufâ

N33MEŞ,' ln vîrstă d e .7S ani. ÎB - m orm tntarea va avea loe jo i , S m al 1E91, ora 15, din capela c i m itirului Central dîn Cluj.' (1U3)

0 Dap& o lunj;ă şl grea s u t e - :rinţă, s -a s tln î d la v i i îă cel ca re a î«St EOSîUl. COPÎNDEAN»> de Cl de ani, d ia Cluj, Eăscut îa . Itediu. Nu te voi uita niciodată. Soţia Aiîîi3tasia.- ' Inm orm latarea-' va avea loc tn data Ue * m ai, a - ra 13,. Sn cimitirul Mănăştur, car. pcla 'noJiă. (lia î) - ■

0 Sîntem; . alături- de- -fam ilţ*.- A vel T cr c c .în «narea .darer® î « i - ctaultă 1 d© m oartea fiice i d ra sl;4 A N D H K A . Asociaţia fie locatari,'-,; M irajului 1®. (1119) . '

0 Sîntem altterl d®- ■ cotegul- îo:m Prleop. Is ' înceiasea,. dia-’: viaţs a icnames .'>idrăgl. Colectivul Catedrei de Informatică s » a « . mică. (IUÎ) '. ® Pios şi Iniîarerat- om»aiu la. marea despărţire de omul nobil Şl de omenie, avocatul ar, IOAH BOUOTICI. Dumnezeu să-l aşe- ae sufletul ln lnmea drepţilor. Alese sentimente de compasiune . - familiei îndoliate, Vâd, IVîelaulA dr. Crainic şl familia. (!l!i)

0 M ereu cu ' Imaginea c i Ir. est-' f le t . ş i in gind, ada.:!ăm toate 3>- - jn intirilc Intr-un pifss om:tgiu la . Îm plinirea a şase săptămlni fie : Ia dureroasa despărţire de c e a < m al bună soţie , şi mamă, care a - a fost ILEANA SUCIU, din co» ' m una B ocşa, ^căreia 11. păstrăm o neştearsă ş i 1 veşnică am intire. ; ' Parastasul v a , avea toc la biserica din E oc ja Sa rtua fle ,5 m al, orele l î . Familia., -ţlltS) < -'Arj~:

0 Celui ce şl-a închinat vinţa. : bisericii şl neamului, iul I05C‘ ’ u o a o i i c i , fraţii întru ideal ţ i ; suferinţă 11 vor păstră neştearsiTi am intirea. Condoleanţe fa m ilie i. ' Asociaţia Fontilor Deţinuţi P o li - .' «lei. (S3J)

0 ~ A 3Ociaţl9 locatarilor, b lo c Tineretului î« , aduce ultimul o - , m agiu m ăiccţel 1*1AEI\ UOM AN. Fam iliei, sincere condoleanţe.O l») . : ' _V_

0 îm părtăşim durerea- suflo^- " tească şl încercarea grea prii» - care trece, colega noastră D ln » B oşca, acum cind s-a desp&rţlt pentra totdeauna de tatăl e l . care a m urit eu gindul la ea ş l la fetiţa e l Adcllna ţ l transm item condoleanţe în treg ii ' fam ilii. Colectivul Bestaurantulul .N a poca*. (1U Î) ' .

C O L E G IU L O E R E D A C Ţ IE : U le G ă lia n (r c d a e lo r »cO , D a n R obrean n (r c d a cto r ţ d a d ju n c t ). V a ie r C b lo r c a n u (r c d îc t o r ţ e l a d ju n ct ). T ro ia n D ara ( « c r e t a r g en era ? d e

redu cţie ), Ion R us, ft lorla SA ngearzan . R a d o V id a .

HE»A«TIAt «lQj. *tr tSsjwc* M II. rElit»©AW E) ».l* -3 î (rc<lactor 5«î)l 1-V&4? (reâastt» |*t adjunct ţi sccretarlatu) âa cedactie)i t - f t - i l (secţia ealtnralfi» (s«ctU »rohiente «scSai»*conomicft)i l-H -M (seoţl* erctleşifl t8tâlene$U)i ţadfxinUtrstla clarului). 6Slc« eablî*citat* m pri nes te tUnta. tntra orele &—18, aamfi! ta administraţia, ttr. Rapoca rp. (C Us »«t* tw. Sfmhttu $1 duralnSea tochia.

(T iraj21.331

ziar ; /. : va -...

Documents

Transcript of ziar ; /. : va -...