Zece povesti pitice. Basme - Vladimir Colin - cdn4.libris.ro povesti pitice. Basme... · pe...
9
VLADIMIRCOLIN ZECE POVE$TI PITICE... BASME Prefaqi de Lucian pricop Ilustrafii de Dana popescu EDITURA CARTEX 2OOO
Transcript of Zece povesti pitice. Basme - Vladimir Colin - cdn4.libris.ro povesti pitice. Basme... · pe...
VLADIMIRCOLIN
ZECE POVE$TI PITICE...BASME
Prefaqi de Lucian pricopIlustrafii de Dana popescu
EDITURA CARTEX 2OOO
Coperta: Dana Popescu
Tehnoredactor: Ecaterina Ptsld
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei
colrN,VLADrMIRZece povegti pitice : basme / Vladimir Colin ; il. de Dana Popescu;
pref. de Lucian Pricop. - Bucureqti : Cartex 2000,2018
ISBN 978-973-104-7 84-3
L Popescu, Dana (il.)II. Pricop, Lucian (pref.)
821.r35.r
Pentru comenzi qi informalii, vd rugim sd ne contactalila:
o TeVfax: 021 1323.41.30; 021 1323.00.7 6
o Tel: 0745.069.898; 0729.951.763o www. edituracartex.roo e-mail: comenzi@edituracartex'roo e-mail: [email protected] O.P.4, C.P. 184, Bucureqti
CUPRINS
Un j on gl er de lumi fi clion al e (Lucian Pricop) .......
Zece poveqti pitice...........
inceputul....Povestea balenei celei mari gi a pegtigoruluiviteazPovestea cu taxa c0co$ilor....Povestea ariciului in{elept .......Pove stea m6gdrugulu i inedpil[dnatPovestea motanului 1ene9..........r.r...;.....r.....r..........................Povestea ceasului cu inimd ..;...........Povestea nucii ldudiroase .............Povestea crocodilului care pldngeaPovestea celor gapte rale .............Povestea ursului cafeniu...$i sfirqitul,................
Basnne (1953)....,:............. .r..r....i.!....rar 6rBob-de-Grdu 63Buruiana neagdPovestea c6ntecului.. 97Hansqicelepatrucastele.......:....:....... ................109Mladen, fiul irsu1ui..,...............;. ......l2lPuterea dragostei.... ...... 138
7
9
1lt42025
3034
39
4447505358
Slava, fiica pdmdntu1ui............... ...... 153
Tinere{e frrdbdtrdne(e qi viatd frrd de moarte .... 171Corabia sdlb5ticiunilor............... ..... 181
Acul gi foarfeca...... -....,200Povestea fericirii ..........215Fierarul nd2drdvan....................................... ,......234
Unjongler de lumi'ficfion4le
De o mare diversitate, opera de rornancier qi nuvelist a luiVladimir Colin (192L-1991) cuprinde, printre altele, basme (Vol.Basme, 1953; PoveStile celor trei mincinoSi, 1956; Zece pove;tipitice,1957; Basmele Omului.l958 etc.), povestiri fantastice, involumele Un peStg invizibil.(1970)'qi lnpotsibila oazd (1984),povestiri qi nuvele Sf, i" volumele Witgirut al doile:a , (19|6),Capcanele timpului (1971) 9-iDinfii lui Cronos (1975),romane fan-tasy (A zeceri lume, 1964; Divertisment pentru vrdjitoare, 1972;Babel,1978), apoi alegoria biblicd din romanul Pentagtqrnq (L967),alegoria mitologici din Grifuwul lui Uise (1976), mitologia apocrifrdin Legendele {drii lui Vam (1961), stilizarea mitici,a legendei luiNegru Vodd din Timp cu cdldre! ;i corb (1979) q.a. Din toatd,aceastddiversitate genologici, rezisti basmele, prozele scurte SF qi romanelefantasy. Multe raportlri qi delimitdri se pot face pentru al situa literarpe Vladimir Colin pe coordonatele textelor cu adresabilitate specificd(adolescenli gi copii), insd gdsim cd una acoperd cel mai binepreocuparea pentru basm a scriitorului.
Decodarea basmelor culte cere explorarea congtientA a terito-riului mitic generat ficfional. Nu este tocmai un teritoriu, ci un Jinutdin altd lume, guvernat de puterea unei miraculoase gralii. Acesta-isemnul unui basm adevdrat, al unei istorisiri feerice care se ridici laun nivel superior sau este de-o complexitate mai elevatd: oricdt deatroce qi de sdlbatice ar fi intdmplirile istorisite, oric6t de fantastesau de funeste ar fi primejdiile qi peripefiile, povestea lor are darul,
INCEPUTUL
- O poveste!' ' '. :.,.
- Spune o poveste! ,lf.
- De' c..e.,r,lt1.n€ spui o porfqste? ' . t' ,
Tudor qi Florica vor o pov_este. Eu nu qtiu poveEti, dar imiaduc aniinte'& prielenul meur care... Gatal Tugesc ca sd-mi dregglasul'ftrtbeu aga: ,, ,"' ',tr ',
',' . ,
- Trebuie si Eti1i, copii, cd in oragul nostru cumsecade, cuoameni oumrieiade, locuiegte un orn cunlsecadd,;.' ,.:..,
- Nu mai spune! strigi Tudor. Frumos inceput, ce sd zic...
- Cum? Nu vd place inceputul?... Aga-i, ru suni prea bine,recunosc eu amdrdt. Nu gtiu de ce-i atdt de greu sd incepi opoveste... Afi bdgat cumva de seamS? gi voud vi-i greu?
- Da, nu-i ugor, incuviingeazd, Florica. Dar, ce sd-i faci, maiincearcd! Doar frrb povegti nu se poate...
* Trebuie sd gti!i,'oopii, cd in oragul nostru cumsecade, cuoameni'curnsecade, trdiegte un om tare cumsecade;:mai cum.secadeldecd{ -tofi oamenii- gumseeade din tot oragul nostru cum-secade,rstrig'atulci pe nerisuflate gi aqtept sd-i vdd bdtand dinpalme gi strig8nd: Bravo-o-o! ,
Dar Tudor gi Florica rimdnrlinigtili qi doar ofteazdincetiqor:
- Nici aqa nu-i cine gtie ce!
- Dar nu-i nimic, m[ imbirbdteazd Florica. Spune maideparte...
11
- Dacd nu eqti in stare si incepi ca lumea, intregeqte Tudor.Mare lucru era sd spui qi tu: A fost odati un om tare cumsecade...
* Tii! strig eu, de tot ruqinat, cum de nu mi-a dat prin minte?...A fost, agadar... Stali ni1el, sta{i, ci iar nu merge!
- Dar ce mai e?* E cd nu pot spune ,,a fost". Pricepeli? Omul de care vi
vorbesc ,,este". Acum.
UAIa
t2
ry7
\?T-t3
- Este odatd un om, imi sufl5 repede Florica, dar Tudor iiface semn si tacd gi-mi poruncegte scurt:
- Lasd inceputul! Mai departe.
- Ce sd fac? Am s6-l las, md invoiesc eu ugurat gi prind a
povesti mai departe: Omul de care vd vorbesc e cel care scrie toatepoveqtile pentru copii...
- Da?
- Da. Dacd am sd vd spun cine vine la el acasi, nici n-o sd
mi credefi. intr-o zi vine un arici...
- Da?
- Da. intr-alta un urs, in cealaltd o balen[, in fiecare zi vinecdte-un animal sau cdte o pasdre, de sti cu el la taifas. Nu qtiu deunde a invSlat el graiul animalelor, dar vorbeqte cu aricii gi urgii,a$a cum vorbim noi acurn...
-Adic5 romdneqte? vrea sd gtie Tudor.
- Nu, am vnrt sd spun cd se inJelege cu aricii gi cu urqii la felde bine cum ne inielegem noi trei. Cu aricii vorbeqte aricegte, cuurgii ursegte, cu balena balenegte gi, aqa mai departe, cu fiecarepe limba lui! Afld tot ce li se int6mpld qi le scrie apoi p[faniile pefoi de hArtie, cdrora le di drumul pe fereastrd. Foile zboard, se
imprdgtie prin !ard, qi-atunci titicii qi mimicile, bunicii qi bunicilele gisesc, le citesc qi-apoi vi le povestesc...
* $i tu, ai prins gi tu weo foaie de hdrtie? intreabi Florica.
- Am prins gi eu c6teva...
- PAi tu nu egti nici tdtic, nici mdmicS, nici bunic, nicibunicd...
- Nu sunt, e adevdrat, dar o sd fiu. $i, dupd cum vede{i, mdpregdtesc de pe acum temeinic pentru treaba asta... Acu, vorba e,
vreti sd qtiJi ce scrie pe foile pe care am izbutit sd pun mdna?
- Vrem! Sigur cI vrem!
- Ei, atunci tdceli din gurd qi ascultagi zece povegti pitice, daradevdrate'
ff;ffflTil:,i'r:#,x,
POVESTEA BALENEI CELEI MARI SI APE$TI$ORULUI UTTEAZ
A fost odati o balend. O baleni mare, care inota prin cele maimari oceane. De diminealdpdnd seara inota, iar pe seari se culca,adormea gi visa. Nu era o baleni rea, dar era cam prea infumuratd.Stali sd vedeli!
intr-o zi, cum ?nota prin cel mai mare ocean dintre toateoceanele, se int6lni cu un pe$ti$or mic, mic c6t degetul mic de lao mdnd mici.
- Ho-ho! Ce pegte mic! rdse balena. Md qi mir cum de nu {i-efricd sd inoti prin oceanul dsta! Doar e cel mai mare dintre toate...
- De ce sd-mi fie fricS? rdspunse pegtigorul, care eruviteaz.
- Ce? Nu fi-e fric6?... Dar de mine Ji-e cam fric6, a;a-i?
- Nu, spuse pegtigorul. Nici de tine nu mi-e fricd...Yai, tare s-a mai supdrat balena! A inceput si dea cu coada
prin apd gi si stropeascd atdt de cumplit, de-ai fi zis cd toatd apaare sd sari afard din ocean gi n-o sd mairdmdndpic de apd in celmai mare ocean dintre toate oceanele.
_i1i afiteu Jie! a strigat balena qi, nici una, nici doud, haJ! ainghilit peqtigorul.
Vedeli, asta n-a fost frumos din partea ei. $i de aceea a gi fostpedepsit5. Aveli pulintici ribdare qi-o sd aflali tot, tot, chiar aga
curn s-a-ntdmplat. intocmai !
t4
Dacd s-a trezit in burta balenei, peqtigorul n-a mai vlzutnimic. Era acolo la fel de intuneric cum se face cAnd inchiziam6ndoi ochii. Ia incercaJi sd-i inchideli! Aqa-i cd nu vede{inimic?
Peqtiqorul, insd, era viteaz. Mdcar cd se afla in intuneric, nus-a speriat qi, micar cd nu vedea nimic, a strigat cu glasul luisubtirel:
- M-ai inghilit tu, dar mie nu mi-e fric6!
$i, c6t era de mare, s-a carn speriat balena, auzindu-i glasul.
- Ia te uitd Ia el! qi-a spus. Tot nu tace.
$i, ca s[-1 facd si tacd, incepu sd se tdvdleascd prin ocean.Sirea, se cufunda, inota pe spate qi se rdsucea ca un burghiu. Afbcut gi ce-a qtiut gi ce n-a qtiut gi, intr-un tdrzitt, istoviti, a tras cuurechea.
- Nu mi-e fricS! striga peqtigorul celviteaz.Ar fi vrut balena sd-l mai sperie, dar nu qtia nici ea cum. Nu-i
uqor sd sperii un peqtigor atdt de viteazl $i atunci, cum obosisezdravdntot sdrind qi rSsucindu-se, balena qi-a pus capul pe un valmai mare gi-a adormit.
Dar peqtiqorul se obiqnuise intre timp cu intunericul din burtabalenei, gi acum cerceta inchisoarea uriagd in care se afla. $i ce
n-a gdsit acolo! in burta balenei zdceatotce voiai. inghilise zecebutoaie cu mdsline gi noud colaci de salvare, o greblS, trei pantofidesperecheali qi de felurite mdrimi, o carte de aritmeticd qi o ma-qinb de aragaz, ba chiar qi o pompd de bicicletd. Nu md intrebaliunde gisise toate astea, ci nu qtiu. Poate cdzuserd din vapoarele celemari, care plutesc pe cel mai mare ocean dintre toate oceanele,sau poate le cumpdrase d'e la vreo cooperativ6... Sigur nu pot sIvi spun.
Tot ce gtiu e cd pegtigorul n-avea ce face cu tot depozitul pecare-l adunase balena. Altceva cduta el. $i, pentru cd se spune cicine cauti gdseqte, iati, g5si qi peqtiqorul ceea ce cduta: un ciocangi un cui gros.
l5
l6
\?rt"
t7
Afunci, frrd sd stea mult pe gdnd.uti, pegtiqorul celviteaz a
apucat ciocanul, a apd.sat vdrful cuiului in burta balenei gi-a
inceput sa bata.
- Vai de mine! Ce s-a intdmplat? a sfrigat balena, kezindu-sedin somn. Te pomeneqti cd am inghilit un afrrisit de tdn!ar'.'
Dar,pdnd sd-gi dea ea seama ce gi cum, peqtiqorul fbcuse ogaurd gi se strecurase afarl, strig0nd voios:
- Rdm6i cu bine, balen6. $i, de speriat, sd gtii cd tot nu m-amsperiat...
* Tu erai? a rdcnit balena qi,mdcat 6[ o durea burta, a vrut sd
se repeadd dupa el.Dar atunci avdzutc[, prin gaurape care o fbcuse pegtiqorul,
apa celui mai mare ocean dintre 1ss!s oceanele ?ncepea s5-indvdleascd in burtd qi pricepu c6-i in prirnejdie sd se scufunde.
Speriatd de-a binelea il ldsd incolo pe pe$ti$orul care-i fEcuse
buclucul $i ?nqepu si inoate, ciutdnd eevaclJ care si astupe gaura.* Vai! Vai! plAngea balena. Sunt o balend atdt de mare gi uite
ce-am pdlit...inotl incoace, inotd incolo gi gdsi obucatd' de lemn. O lud
repede, o potrivi in dreptul giurii qi v6zucb o astupase de minune.
- uf'!Dar abia rdsuflase, cd se pomeni l6ngd ea cu un vapora$'
Cdpitanul ii fbcu semn cu luneta 9i strigd cdtputu de tare:* Balen6, hei, balen6! Fd bine qi di-ne inapoi bucata de lemn,
ci s-a desprins din vaporagul nostru...
- Zdu? oftd balena. N-am qtiut, vd rogsi md iertafi ! $i-i dndu
cipitanului bucata de lemn.ii trecuse pasdmite infumurarea qi, cum o p5lise o datd cu
pegtigorul celviteaz, se arita acum bine crescutd qi indatoritoare.Dar mi se pare cd. era cam prea tdrziu...
Vaporagul se depirti repede (se vede fteaba cd cei de pe
vapora$ erau tare zori\I) qi, plAngdnd,balenaincepu sd caute iarSgi
un dop pentru gaura prin care ndvdlea apa celui mai mare ocean
dintre toate oceanele.
Cdut5, cdutd gi, iat5, gdsi o minge de cauciuc. Se potriveaparcd qi mai bine decdt bucata de lemn a cdpitanului, aqa cd balena
rdsufld din nou, uquratS:
- uf!- Baleni, hei, batren5! De ce mi-ai luat mingea? risund atunci
glasul unei fetile care se plimba pe ocean, intr-o barci. Titicu mi-adat mingea de ziua mea qi eu o iubesc, ba chiar gi dotm cu ea inpat...
-- Zdt? ofti iarigi balena. N -am gtiut, te rog sd md ierfi ! . . . gi-i
dddu fetilei mingea de cauciuc.Ca sd vedefi c6t de tare se speriase balena! Baleni-balend,
dar nu mai zicea nici ,pds".Fetila puse mingea ldngd ea, pe bancd, gi v6sli degrabi spre
Jdrm (pentru cI se temea cd intdrzie la mas[), iar balena incepu
sd caute din nou ceva ca si-qi astupe gaura buclucagi.Se uiti in dreapta, se uitd in st6nga qi, iati, gdsi, o cochilie,
numai bund s-o scoatd din incurcdtur5. Dar abia risuflase uqurat6,
cd auzi un glas supirat:
- Balend, hei, baleni! De ce mi-ai luat casa? Ieqisem oleacd
sd caut o mdturd gi o c6rpd ca si fac curitenie, gi tu, gata, mi-ai qi
luat casa...
- Zdu? ofti balena cea nenorocoasS. N-am qtiut, te rog sd md
ie(i!... gi-i inapoie pdnl qi melcuqorului scoica.
Ce sd vd mai spun? Ditai balend se frcuse bund qi bldndl ca
un miel...Melcul intrd indatd in cdsu{i gi incepu s-o miture qi sd gteargd
praful, iar balena inoti mai departe, plAng6nd cu lacrimi cdt uncamion.
- Ce si md fac? Ce sd mi fac? plAngea balena. $i, cumplAngea aga, trecu pe ldngd o insuli. intAi se gAndi sd ia insula qi
sd astupe cu ea gaura pe care i-o lbcuse pegtigorul, dar igi diduseama apoi cd insula era nilelug prea mare gi plAnse cu gi mai multfoc.
- De ce plAngi tu, baleno? o intrebd atunci un pescar bdtren,care locuia pe insuli 9i-qi dregea tocrnai nivodul pe 
POVESTEA CU TARA COCO$rLOR
A fost odatd-un mog,
$i-avea un biet co€og.Dar lacomul de rnog
A pus cocogu-n co$
$i a plecat la Moqi,Si-l schirnbe pe gogoqi.Acolo trei blrbogi,Pletopi qi pdntecogi,Au scos gfdbiti din cqg
Drdguful de cocog.
- Pentru cocogi frumogiDirn patru-cinci gogogi !Au spus cei trei birbogi,Privindul pofticiogi.
Iar lacornul de mog,
Ludnd chiar cinci gogogi,A gters-o de la MogiLdsAndu-l pe coco$
Drept plati, }a bdrbogi.
20 zt
Cum a plecat mogul, cum aU inceput sd se certe intre ei ceihei bdrtogi.
.
- Eu zic sd facem din cocpglunborgo a zis primul birbos.
- Ba 1u, o,ciulama, a gr5it al doilea.
-Aqt,Un osffopel, a strigat al treilea.
Ui0s-qqa se ceffalr, se certau gi niciuild, nu voia si dea indirdt.
,:BP$l;'eip,l!f$b|,,,;
-Ostp$pCl! , , '. ,i . .
;Borg;!.. ,.: ,, ,:' ,, r
;,eirilama! r r'r ' ".,':- Ostropel!fiil st{tea.bietul cocoq gi le asculta sfada gi, drept si vI spun,
nu se bucura de fel. l
t , r . 11 , . ' ,
- Ce mi-e c-am sd fiu frcut borg, ciulama sau ostropel? se
intreba el. Nu-i totuna?Ba da,pentru el era totuna. $i atunci sEuiti,la sfoara Cu care
mopul cel lacorn ?i legase picioarele, oft6 qi se apucd s-o desfacd.Avea un cioc numai bun si desfacd tot soiul de noduri, ba cred cd
