Zara Pitesti

7/23/2019 Zara Pitesti

http://slidepdf.com/reader/full/zara-pitesti 1/19

CuprinsCapitolul 1. Prezentarea companiei...................................................................................3

Capitolul 2. Analiza S.W.O.T..........................................................................................8

Capitolul 3. Analiza straegiilor de tip STP..........................................................................9

3.1. Segmentarea pietei.............................................................................................. 9

3.2. Strategii de pozitionare.......................................................................................10

3.3. Strategii de tintire/alegere a pietei tinta...................................................................11

Capitolul 4. Identiicarea principalelor instrumente de merc!andising utilizate in "ara.................12

Capitolul #. Propuneri de im$unatatire a intstrumentelor de merc!andising utilizate....................17

%i$liograie..............................................................................................................19



Capitolul 1. Prezentarea companiei

Zara reprezinta un model de aacere de success care areusit sa se e&tinda si sa se completeze cu $rand'uri de calitatela preturi accesi$ile.

Zara e un $rand spaniol de !aine si accesorii care a reusit sacucereasca toata (uropa) dar nu numai. Colectiile *"ara+ pun ladispozitie !aine si accesorii cu un design atent realizat) dupacum airma insesi creatorii) inspirat din necesitatile si stilul de,iata a emeilor) $ar$atilor si a copiilor din ziua de azi.

Zara este o companie de ,anzare cu amanuntul) un lant demagazine de im$racaminte ce apartine grupului spaniol Indite&) grup care poseda deasemenea marcile Pull - %ear) assimo utti) %ers!0a) Stradi,arius) Os!o si terue Clas .

irma isi are sediul principal in orasul spaniol 5aCoruna si a ost undata in 167# de Amancio Ortegasi 8osalia era. "ara este distri$uitorul de !ainecare inregistreaza cele mai mari cresteri) cu 966 demagazine in :2 de tari si cu un nou magazin desc!isla iecare trei saptamani. Se pretinde ca "ara are ne,oie de doar douasaptamani) pentru a dez,olta un produs nou i sa ilș

trimita in magazine) comparati, cu media de saseluni in industrie si lanseaza in ;ur de 1<.<<< de

modele noi in iecare an. "ara a rezistat trendului de mutare a productiei in tarile mai putindez,oltate. Poate ca strategia sa cea mai neo$isnuita ost politica de zero pu$licitate)compania preerand sa in,esteasca un procent din ,enituri) in desc!iderea de noi magazine inloc. Acest lucru a dez,oltat ideea ca "ara ar *copia moda+ si ar ace produse lo= cost. In anul 2<12) "ara era cel mai mare retailer de im$racaminte de pe piata locala) cu ,anzaride #9 de milioane de euro in 2<1<. Aacerile retailerului spaniol de mod> Indite& in 8omania)

unde detine 69 de magazine su$ $randurile "ara) "ara ?ome) %ers!0a) Pull-%ear)Stradi,arius) Os!o i assimo utti) au a;uns la peste 17# de milioane euro anul trecut) iar ș

proitul a insumat aproape 2# de milioane euro. Indite& a o$tinut anul trecut pe piata locala ocira de aaceri cumulata de 77:)# milioane lei @17#)7 milioane euro) cu circa 1:B mai marecomparati, cu 2<12) cand s'a situat la :71 milioane lei @1#<): milioane euro) si un proit netin crestere cu 12B) de la 67)2 milioane lei @21)9 milioane euro la 1<6 milioane lei @24)7milioane euro. Aproape ;umatate din $usiness si proit a ost generat de cele 21 de magazine "ara) care auinregistrat anul trecut o cira de aaceri de 377)3 milioane lei @9#)4 milioane euro) cu 13)#B

mai mare decat in 2<12) si un proit net de #4)3 milioane lei @12)3 milioane euro) in cresterecu #):B.

2



5a ni,el mondial) Indite& este prezent in aproape 6< de state cu o retea de :.34< demagazine si a a,ut n 2<13 ,anzari de 1:)7 miliarde euro si un proit net de 2)4 miliarde euro. Conceptul irmei "ara este sa ,anda articole la preturi accesi$ile) copiind modelelemarilor $randuri de moda internationale. "ara a de,enit o marca care se e&porta masi, instrainatate.

isiunea companiei "ara este aceea de a incanta consumatorii cu lucruri noi) din aceastacauz> irma isi reinnoieste colectia aproape n iecare luna. ?ainele dispar la el de repedecum apar pe raturi. Aceasta strategie este rezultatul ,ointei lui Amancio) care a stiut mereu sase adapteze ultimelor tendinte. Astel) reinnoind mereu modelele si apro,izionand ,ec!ilecolectii) irma estimeaza ca le poate oricand propune clientilor ultimele tendinte ara a'i irica de un esec comercial pentru ca o linie care nu ii place pu$licului) ,a i inlocuita cate,asaptamani mai tarziu. In plus) iecare piesa iese din a$rici in 1<.<<<'1#.<<< e&emplare.5imitandu'si productia) "ara tinde sa se rein,enteze mereu si le propune clientilor sai o

oarecare e&clusi,itate. Colectiile) daca sunt numeroase) sunt totusi imprastiate pe tot glo$ul. arca are in su$ordine mai mult de 2<< de designeri D ei cerceteaz> noile tendinte)analizeaza ,anzarile iecarei piese propuse clientilor) creeaza noile colecEii. ai mult de3<.<<< de modele ies in iecare an de pe $irourile marcii.

Zara ,inde trei tipuri de im$racaminte D pentru emei) $ar$ati si copii. iecare sectiune $eneiciaza de ec!ipe creati,e independente care se ocupa cu propunerile pri,ind moda pentruiecare campanie. Acesta este si moti,ul pentru care clientii pot gasi in magazinele "ara

propuneri de moda la cele mai inalte standarde) ce tin cont de ultimele tendinte la preturi

rezona$ile.In cadrul magazinului Zara) cumparatorii gasesc spatii potri,ite pentru iecare linie de

produse oerite clientilor. In iecare departament F emei) $ar$ati) copii F produsele sunt plasate impreuna tinand cont de stilul propriu) creand o larga imagine ce migreaza de la clasicla casual) de la lucruri simple la acele componente puternic accentuate.

iecare departament al magazinului este impartit in sectiuni D

3



ZARA MAN : VESTIR, M!A, "EANS

ZARA #I!S : $%, &IR', MNT(S

ZARA )MAN :

• )oman. Cuprinde !ainele care sunt amplasate mai aproape de usa de intrare in

magazin. Tesaturile sunt de mai $una calitatea si implicit mai scumpe. 8eprezinta liniagandita pentru o emeie moderna si a,angardista. Se pot intalni articole de la costumeormale si clasice pana la camasi si topuri tineresti si actuale. Aceasta linie este singuracare oera marimi mai mari de la 3:'44 si pentru anumite modele c!iar si 4:.

• $asic. Cuprinde o$iecte de im$racaminte mai practice) $asice incluzand colectiilenegru si al$. Pretul acestei linii este destul de scazut. arimile sunt 34'44 si S'G5.

•

Tra*aluc. (ste o linie tinereasca si inglo$eaza aproape toate articolele de ;eans. Potigasi uste) $luze) pulo,ere) o multitudine de ;eans si c!iar !aine sport. arimileacestei linii sunt mai miciD 34'43 si GS'5.

• Se oera si pantoi cu marimi intre 3:'41

In cadrul liniei de articole pentru $ar$ati poti gasi !aine pentru o tinuta sport sau pentru una mai eleganta. agazinul cuprinde articole de im$racaminte pentru toate ,arstelemergand de la un stil mai clasic la unul mai modern si inormal. In cadrul "ara ?om$re@an

poti gasi ;eansi) camasi) costume) cra,ate pe langa accesorii si articole complementare precum pantoi) curele) palarii inclusi, len;erie intima si parumuri. In cadrul acestei linii marimilearticolelor pentru partea de sus sunt )5) G5) GG5 si cele pentru partea de ;os de la 39 la 49."ona "ara ?om$re este separata de "ara u;er si "ara Hio si are propriul sau spatiu.

Pantoii se impart pe sectiuni in unctie de coduri. Pantoii se e&pun inmagazin pe sectiuni. odelul de pe ratul de ;os se e&pune si pe ratul superior. In ceea ce

pri,este e&punerea pantoilor su$ mese) acestia se pun dupa marime) de la stanga la dreapta)respecti, marimea cea mai mica F marimea cea mai mare @ de o$icei) 3: F 41 si in anumite

cazuri 3# F 42. Su$ masa se e&pune aceiasi colectie pe 2'3 culori. In magazinul "ara poti gasi o linie de accesorii care oera pu$licului o

multitudine de articole complementare precum curele) genti) genti de mana) oc!elari de soare) palarii) ulare) esare si multe altele.

na dintre ultimele linii propuse de magazinul "ara este cea de cosmetice. (&ista deasemenea o linie de parumuri ideale pentru orice zi si la un pret $un. "ara stie sa mearga inritm cu societatea im$racand acele idei) tendinte si gusturi pe care societatea insasi le'agenerat. e aici si succesul pe care il are printre oameni) culturi si generatii) in ciudadierentelor sale care impart aceeasi dorinta arzatoare al unei mode pentru toti in caredesignerul si clientul merg la unison.

4



esignerii "ara urm>resc n mod continuu preerinEele clienEilor Ji plaseaza comenzi laurnizorii interni Ji e&terni. Kigan ii ast'as!ion) precum "ara) sunt preocupa i de a$ricareaț ț

!ainelor pe $and> rulant>.

ProducEia se realizeaza n loturi mici) cu integrare ,ertical> a producEiei pentrusortimentele cele mai dependente de timp. AtLt producEia intern>) cLt Ji cea e&tern>este li,rat> n centrul de distri$uEie glo$al al "ara. e dou> ori pe s>pt>mLn>) produsele sunte&pediate direct de la centrul de distri$uEie c>tre magazine atracti,e Ji $ine localizate)eliminLnd ne,oia de a crea depozite Ji de reducere a dimensiunii stocurilor din magazine.Integrarea ,ertical> a;uta la reducerea tendinEei ca luctuaEiile n cererea clienEilor s> ie

ampliicat> atunci cLnd era transmis> c>tre lanEul de apro,izionare.Mi mai important) "ara estecapa$il> s> creeze un design Ji s> plaseze produsele n magazine n inter,al de 4'# s>pt>mLnin cazul unui design complet nou Ji n termen de dou> s>pt>mLni n cazul modiic>rilor @saureconstituirii stocului de mar> pentru produsele curente. Prin contrast) modelul tradiEionaldin aceast> industrie presupune cicluri de pLn> la Jase luni pentru design Ji trei luni pentru

producEie.

iecare dintre cele trei linii de produse ale "ara F pentru emei) $>r$aEi Ji copii F are oec!ip> de creaEie ormat> din designeri) specialiJti n ac!iziEii Ji personal de dez,oltare a

produselor. (c!ipele de creaEie lucreaza n mod simultan atLt pe produse pentru sezonul

curent) creLnd o ,ariaEie constant>) e&tinzLnd liniile de produse care se $ucurau de succes JicontinuLnd dez,oltarea n cadrul sezonului) cLt Ji pe produse pentru sezonul Ji anul urm>tor)

5



selectLnd materiale Ji mi&ul de produse care urmeaza s> constituie $aza unei colecEii iniEiale.Top managementul a accentuat aptul c>) n loc s> ie conduse de mari maeJtri) organigramaec!ipei de design este oarte aplatizat> Ji se concentreaza pe o atent> interpretare a tendinEelor de pe podiumurile de prezentare) dintre cele care se pretaza pieEei largi. "ara creaza) n iecarean) dou> colecEii de $az>) care sunt plasate n sezoanele de toamn> / iarn> Ji prim>,ar> / ,ar>)ncepLnd cu iulie) respecti, ianuarie. esignerii "ara participa la tLrguri de mod> Ji parade demod> tip pret'a'porter des>Jurate la Paris) He= Nor0) 5ondra Ji ilano) analizeazacataloagele colecEiilor oerite de m>rcile de lu& Ji lucreaza cu managerii magazinelor n,ederea realiz>rii sc!iEelor iniEiale cu apro&imati, nou> luni naintea nceperii unui sezon.Apoi) designerii selecteaza materialele Ji alte elemente. n mod simultan) se determina preEulrelati, la care produsul ,a i ,Lndut) g!idLnd dez,oltarea ulterioar> a mostrelor. ostrele sunt

preg>tite Ji prezentate anga;aEilor de la apro,izion>ri Ji de la dez,oltarea de produse) iar procesul de selecEie ncepe. Pe m>sur> ce colecEia prinde contur) personalul de la ac!iziEiiidentiica cerinEele producEiei) decide dac> un element poate i asigurat intern sau prin

outsourcing Ji sta$ileste un program pentru a se asigura c>) la nceputul sezonului de ,Lnz>ri)colecEia iniEial> a;unge n magazine.

Procesul de adaptare la tendinEe Ji dierenEele dintre pieEe este mai e,oluti,) se des>Joara pe ma;oritatea sezonului de ,Lnz>ri Ji pune mare accent pe inormaEii rec,ente. in acest punct de ,edere)con,ersaEiile rec,ente cu managerii de magazine sunt la el de importante precum datele de ,Lnz>ri culese de c>tre sistemul IT de la "ara. Alte surse de inormaEiiinclud pu$licaEiile din industrie) T)internet Ji ilmeQ trend spotter 'ii care se concentreaza pelocaEii precum campusurile uni,ersitare Ji discoteciQ c!iar Ji anga;aEii tineri Ji conJtiincioJi dela "ara. Anga;aEii care se ocupa de dez,oltarea produselor) ;oaca un rol'c!eie n conectareadesignerilor cu magazinele Ji) de multe ori) sunt din Eara n care sunt localizate magazinele cucare sunt conectaEi. n medie) mai multe zeci de articole sunt create n iecare zi) ns> doar cu

puEin mai mult de o treime a;ung) de apt) n producEie. olume limitate de noi articole sunt preg>tite Ji prezentate n anumite magazine'c!eie) urmLnd s> ie produse pe scal> larg> doardac> reacEiile consumatorilor sunt) >r> ndoial>) poziti,e.. Prin urmare) n ansam$luresponsa$ilit>Eile ec!ipei de designeri de la "ara dep>Jeste designul ,>zut n mod simplist. easemenea) ec!ipele identiica n permanenE> preerinEele clienEilor Ji utilizeaza inormaEiilelegate de ,Lnz>rile potenEiale printre altele prin utilizarea unui sistem inormatic reeritor laconsum) care oera analize detaliate despre ciclurile de ,iaE> ale produselor) astel ncLt s>

poat> sa transmit> comenzi repetate Ji noi design'uri urnizorilor interni Ji e&terni. Prinurmare) ec!ipele de designeri ac leg>tura ntre merc!andising Ji sistemul de ac!iziEii pentru

producEie.

6



Capitolul +. Analiza S.)..T

PNCTE TARI

R esign $azat pe preerintele consumatorilorQR Produse pentru toate categoriile de ,arsteQR Preturi accesi$ileQR Produse create in unctie de tendintele din iecare sezonQR agazine amplasate in zone dieriteQR Produse de calitate.

PNCTE S'A$E

R Sta'ul ara e&perientaQR Produsele din colectiile STIO+ se gasesc intr'un singur magazin din orasQR neori produsele returnate din cauza unor deecte sunt puse din nou la ,anzareQR Produse create in mare parte pentru persoanele suple.

PRTNITATI

R Houl program prin care clientii pot eectua comenzi on'lineQR 8educeri masi,e la sarsitul iecarui sezonQR Produse reduse si in timpul iecarui sezonQR (ste un $rand cunoscutQR Oera produse noi de 2 ori pe saptamana.

AMENINTARI

R Concurenta localaQ

R Concurenta glo$alaQR agazine cu preturi mai mici dar cu produse de o calitate mai micaQR aptul ca $rand'ul are o strategie neo$isnuita) aceasta iind politica de pu$licitate zero+.

Strate-ii e tip S: 5argirea segmentului de piata prin intermediul magazinului online prin promotii si concursuri.

Strate-ii e tip ST: Crearea unor magazine OT5(T+) cu preturi pentru consumatorii

cu ,enituri de ni,el mediu.

7



Strate-ii e tip )T: Implementarea unei noi politici de personala) care sa aduca anumite $eneicii anga;atilor companiei.

Strate-ii e tip ): Orientarea spre noi categorii de clienti prin lansarea si prinutilizarea spiritului ino,ational al designerilor companiei unei game de produse de marimiGG5 pentru doamne si domnisoare.

Capitolul /. Analiza strae-iilor e tip STP

/.1. Se-mentarea pietei

Segmentarea clien ilor pentru magazinul "ara poate i descris> de principiile de segmentareț

demograic>D

Clientul int> este) de o$icei) n ,Lrst> de 19'4<) cu un ,enit mediu spre ridicat) $ar$ati)ț

emei sau copii. Ca parte a tendin elor spre mod> pe care le are consumatorul) acestea iind deț

o$icei la un ni,el ridicat.

ar "ara nu numai din punct de ,edere demograic i segmenteaz> o$iecti,ele asupraș

clien ilor ci produsele lor sunt proiectate pe o ,izualizare psi!ologic> $azat> pe stilul de ,ia >ț ț

agitat a clien ilor) ceea ce nseamn> c> ace tia sunt) de o$icei persoane ocupate sau auț șacti,it> i intense) toate acestea com$inLndu'se cu tactica "ara) care ace clientul s> cumpereț

din instinct.

Punctul de plecare pentru toate acti,it> ile "ara se orienteaz> pe un model de aaceri careț

alc>tuie te un $rand orientat spre client. Oer> ser,icii e&celente clien ilor i sunt rec,enteș ț ș

campaniile organizate pentru a colecta opinia cump>r>torilor. Aici se intLlnesc punctele ntreclient i oerta de mod> "ara. Pentru a nu pl>ti milioane de dolari pentru pu$licitate) "ara iș ș

localizeaz> magazinele sale n locuri orietante spre client @ de e&emplu "ara se al> n centruora ului anc!ester ntr'o zon> populat> de e,entuali cump>r>tori.ș

A,Lnd o tactic> $ine pus> la punct pentru atragerea clien ilor) "ara scoate pe pia > produseț ț

noi de dou> ori pe s>pt>mLn> apoi ,itrinele sunt ntotdeauna atr>g>toare ) acest lucru >cLndca i clien ii s> ,iziteze magazinul pentru a se pune la punct cu noile tendin e i pentru a' iș ț ț ș ș

ac!izi iona cLt mai multe lucruri moderne. Statisticile "ara arat> c> n medie acela iț ș

cump>r>tor ,ine de 17 ori pe s>pt>mLn> n magazin.

Colectiile *"ara+ pun la dispozitie !aine si accesorii cu un design atent realizat) dup>cum airma ins> i creatorii) inspirat din necesita ile i stilul de ,ia > a emeilor) $>r$a ilor i aș ț ș ț ț ș

copiilor din ziua de azi.

8



/.+. Strate-ii e pozitionare

e cand grupul Indite& a iniintat "ara) in uneletari pozitionarea magazinelor a ost diicila)deoarece a tre$uit sa se ai$a in ,edere ,aloarea

produsului intern $rut pe cap de locuitor. Pentrutarile dez,oltate) in care ,aloarea produsuluiintern $rut pe cap de locuitor se situeaza intremediu si ridicat) petul produselor $rand'ului "arasunt considerate lo='cost) dar pe de'alta parte in

tarile mai putin dez,oltate in care ,aloarea produsului intern $rut pe cap de locuitor estesituata intre mediu si scazut) in special in tariledin Asia) "ara este considerat un $rand de lu&. Inceea ce pri,este raportul moda/ !aut couture)"arase situeaza la un ni,el ridicat) conorm graicelor de mai ;os

In ciuda aptului ca nu realizeazaniciun el de campanie pu$licitara

pentru magazinele sale) "ara se $ucura de o imagine $una din parteacumparatorilor. Aceasta imagine $unaa ost construita cu a;utorul

personalului care intra in contact cuclientii) designul magazinelor)ser,iciile oerite) ,arietatea articolelor

de im$racaminte comercializate.agazinle "ara se $ucura de oe&celenta amplasare) in cladiri maricu o ar!itectura atracti,a oarte

aproape de cele mai $une strazi si centre comerciale din cele mai mari orase. Tot personalulalat in contact direct cu clientii sunt im$racati in uniorma. Toti sunt im$racati la el) a,and otinuta eleganta si in acelasi timp simpla.

Imaginea pe care o au clientii despre "ara este aceea unui magazin capa$il sa le satisacanecesitatile prin intermediul unei $une relatii calitate'pret si unui stil propriu alat in continua

con,ergenta su tendintele actuale ale modei %una imagine pe care o are "ara se datoreaza ara

9



indoiala aptului ca intotdeauna isi tine clientii aproape iind preocupata sa le oere articole deim$racaminte de calitate la un pret $un si intr'un cadru cu un design e&ecutat cu atentie.

/./. Strate-ii e tintire0ale-ere a pietei tinta

"ara a adoptat o strate-ie e crestere) datorita situatiei sale actuale in e&paniune.O$iecti,ele au ost sa cucereasca (uropa) America) Asia si Arica) o$iecti,e concretizate de;a)este intr'o continua desc!idere de noi magazine in orase c!eie alea unor tari importante.

Strate-ia adoptata este i*erentiata)deoarece produsele se adreseaza unor segmente precise) si sunt corescpunzatoare segmentului. atorita eterogenitatii cererii) irma poate oerimai multe produse care corespund e&igentelor unor segmente si nu tutror consumatorilor.

Strate-ia actia este adoptata de catre "ara) deoarece este o irma puternica preocupata deinnoirea si perectionarea acti,itatiisicare isi asuma rolul de a imprima directiile si ritmulsc!im$arilor)inluentant astel si modeland piata. Se $azeaza pe cunoasterea si pre,iziunea

permanenta a pietei) prin intermendiul oamenilor) are caracter anticipati, si urmaresteinluentarea si modelarea comportamentului consumatorului prin noile tendinte in moda)sustinandu'si propriile interese pe piata.

ata de e&igentele pietei) "ara acopera strategie e&igentelor ridicate care se aplica de catreirme de prestigiu) cu dotare te!nica moderna ce isi propun sa satisaca cele mai rainategusturisi c!iar sa le depaseasca pentru a'si mentine imaginea a,ora$ila) aceasta strategie este

realizata datorita produselor dedicate categoriei de consumatori cu ,enituri ridicate.

10



Capitolul 2. Ienti*icarea principalelor instrumente e merc3anisin-utilizate in Zara

Amena4area de ansam$lu) a magazinului depinde de numerosi actoriD ,olumul si

structura asortimentului de maruriQ ormele de ,anzare) in interdependenta cu tipul si

dimensiunile mo$ilierului utilizatQ rec,enta cererii de maruri a populatieiQ o$iceiurile de

cumparareQ zona de amplasare a magazinului si particularitatile sale constructi,e.

agazinul Zara incearca sa utilizeze in mod optim spatiul pe care il are la dispozitie.

agazinul primeste de doua ori pe saptamana produse noi c!iar daca ,itrinele isi

sc!im$a produsele o singura data pe luna. agazinul are atat zone destinate emeilor cat si

zone pentru $ar$ati. In zona pentru $ar$ati ordinea este aproape totala) totul este calculat) mai

intai tinutele sport apoi cele de im$racaminte.

Toate aceste articole ,estimentare sunt arana;ate in unctie de culori si apoi e&puse in

acelasi loc pentru ca $ar$atilor le place sa ai$a totul la indemana. %ar$atii nu rascolesc)

preera ca totul sa ie gata acut. "ona destinata emeilor) care sunt mai creati,e si cu

necesitate de a se misca) este dierita si de o$icei este mult mai ampla.

?ainele sunt separate in unctie de culori deoarece emeilor le place sa le com$ine in

unctie de imaginatie si gusturi.

Atat in zona cu !aine $ar$atesti cat si in cea cu !aine create pentru emei) distri$utia!ainelor se ace in unctie de culori si stiluri acilitand astel o cautare intuiti,a din partea

clientilor. In acest mod) !ainele de culoare negru se ala intr'o anumita zona) cele de culoare

al$ in alt zona si asa pana la completarea a numeroase zone unde poti sa gasesti orice) de la

accesoriile cele mai $izare pana la pantoi.

agazinul are un amplasament al marurilor gandit astel incat potentialii clienti sa nu

se ing!estuie in ata aceluiasi rat. agazinul "ara are gandit oarte $ine amplasamentul

iecarei sectiuni de !aine) cea pentru emei) cea pentru $ar$ati si cea pentru copii.

11



Sectiunea dedicata emeilor se ala intotdeauna langa intrarea in magazin. na dintre

e&plicatii ar i ca este un pic ciudat ca un $ara$at sa se duca la cumparaturi singur @e&ista

cazuri dar nu multe iar un copil o$isnuieste sa mearga insotit de mama sa. In acest el cand

insoteste $ar$atul sau copilul) emeia se ,a opri intotdeauna pentru a arunca o pri,ire.

Mo5ilierul este ormat din mese ;oase pentru produse precum pulo,ere) $luze sau

produse care $eneiciaza de anumite reduceri) iind amplasate in zona aleilor centrale ale

magazinului. Se utilizeaza de asemenea raturi si umerase. 8aturile de e&punere sunt

conectionate din metal si sticla si pot sustine greutati de pana la 2# de 0g. 8aturile de

e&punere olosite pentru articolele de incaltaminte sunt conectionate din lemn.

In spatiile unde clientul nu are un camp ,izual $un sunt amplasate casele de marcat si

ca$inele de pro$a) cele doua lucruri pe care sigur clientul le ,a cauta el insusi. In acest el

o$iectele de im$racaminte se ala in campul ,izual al clientului putand sa ai$a acces la ele

mult mai usor.

"ara incerca sa proite de iecare spatiu pe care'l are la dispozitie. In apropiereacaselor de marcat aseaza articole pe care clientul nu doreste sa le ac!izitioneze in mod e&pres

12



precum curele) oc!elari de soare) produse de mac!iat) parumuria. Cum toti clientii ,or tre$ui

sa astepte la o coada isi ,or indrepta atentia catre aceste produse si daca le ,or placea le ,or

cumpara.

agazinul dispunde de asemenea de un depozit unde stoc!eaza o$iectele deim$racaminte) de un ascensor pentru a putea urca la iecare eta; si de o zona unde este

amplasata toaleta de ser,iciu

!esi-n6ul e7terior si interior al ma-azinului Zara

esign'ul magazinului se reera la stilul acestuia pus in ,aloare de catre

caracteristicile izice ale cladirii in care unctioneaza. Atri$utele magazinului care contri$uie

con;ugat la crearea stilului sau particular suntD pentru design'ul e&terior F atada) irma)

,itrina) accesul in magazinQ iar pentru design'ul interior F peretii interiori) pardoseala)

plaonul) iluminarea.

!esi-n6ul uniorm al magazinului "ara) care se ala in slu;$a unui departament

propriu de planiicare) este o componenta importanta a imaginii de marca.

Se are in ,edere ca toti clientii sa se simta $ine) sa se $ucure de un interior de calitate

si sa aprecieze articolele e&puse. agazinul este aran;at pentru a crea o atmosera speciala

care sa induca clientilor placerea de a cumpara moda. In magazin produsele sunt ade,aratii

protagonisti in spatii create pentru a etala colectiile punand totdeauna in e,identa noutatile. S'

a incercat creare unui magazin elegant care sa oere produse de ultima moda si ser,icii $une

la un pret relati, scazut.

8ataa magazinului este o orma ma;ora de promo,are a ,anzarilor. (a unctioneaza

ca interata intre imaginea magazinului si comunitatea umana pe care acesta o promo,eaza. In

cazul magazinului "ara atada este liniara) prototip iind olosita pentru asigurarea unei

imagini consec,ente in cadrul intregii retele de magazine) si este construita din $eton si placi

de aluminiu.

(a tre$uie sa capteze atentia trecatorilor sugerandu'le cu rapiditate proilul

magazinului si elementele distincte ata de concurenta din ,ecietate.

13



8irma sau em5lema este mi;locul de comunicare eicienta a magazinului cu mediul

sau e&tern. (a a;uta oamenii sa gaseasca magazinul) sa cunoasca ce ,inde acesta) sa

recunoasca $rand'ul. Sta$ilind numele si tipul aacerii comerciale) irma tre$uie sa

corespunda cu imaginea pe care comerciantul respecti, doreste sa o comunice clientilor sai.

agazinele "ara pot i recunoscute cu usurinta datorita siglei comune luminoaseD

Aceasta respecta conditiile de ,izi$ilitate) originalitate si atracti,itate.

Accesul in ma-azin este proiectat astel incat sa ii incura;eze pe clienti sa intre in

interiorul sau. Accesul in magazin se ace pe usile care sunt intotdeauna desc!ise ceea ce ace

ca toti clientii sa se simta $ine,eniti. sile magazinului sunt moderne) din geam solid si sunt

pre,azute cu sistem de alarma.

14



Vitrinele au un rol oarte important a;utand la crearea unei imagini unitare asupra

magazinului "ara. agazinul "ara dispune de ,itrine cu undaluri inc!ise) trecatorul

neputand ,edea in interiorul magazinelor. Aceste ,itrine inc!ise e&ercita o atractie mai

puternica asupra marii etalate) asigurand un aran;ament mai atracti, al marii si o iluminare

mai eicienta. Pentru iecare colectie noua se realizeaza la sediul central sc!itele e&pozantilor

care se materializeaza apoi la ni,el local. "ara a dez,oltat un lim$a; concis) tipic marcii)

grupand manec!inele puse in scena cu a;utorul luminii in ata unui ond negru. In acest mod

se creaza imagini singulare si uniorme care permit irmei sa se lipseasca de realizarea unor

campanii de pu$licitate costisitoare. itrinele intra in atri$utiile celor care se ocupa de

aran;atul lor) nimeni altcine,a nu le poate atinge.

15



agazinul Zara atrage prin luminozitate) peretii din rigips carton iind ,opsiti in

culori desc!ise si a,and numeroase oglinzi care a,orizeaza rele&ia luminii pro,ocand astel

senzatia ca te ali intr'un spatiu mai mare decat este in realitate. "ara incearca sa se $ucure de

tot spatiul pe care il are la dispozitie) creand un am$ient plin de ordine si eicienta.

Am5ianta

Cu a;utorul muzicii care se poate asculta in magazine se creaza un am$ient modern

care permite alegerea produselor cu li$ertate. uzica am$ientala este una rela&anta si te

insoteste in tot magazinul. Se oloseste muzica) care este la moda promo,and astel ideea ca

potentialii cumparatori se ala intr'un magazin care te tine in pas cu moda.

16



Capitolul 9. Propuneri e im5unatatire a intstrumentelor e merc3anisin-

utilizate

Prin utilizarea instrumentelor de merc!andising anterior precizate) "ara isi atrage si isimentine numerosii clienti) care zi de zi intr'un numar oarte mare ii calca pragul. in cele prezentate mai sus am alat ca in magazinele "ara) produsele nu sunt asezate la intamplare)iecare produs este asezat intr'un loc $ine gandit. Cum ar i aptul ca la intrarea in magazinsunt amplasate !ainele de dama) deoarece rareori se intampla ca un $ar$at sa mearga singur lacumparaturi) acesta ,a merge cu o emeie) iar un copil ,a i mereu insotit de mama lacumparaturi)iar aceasta se ,a opri sa pri,easca produsele) apt care moti,eaza de ce !ainele dedama sunt pozitionate la intrarea in magazin. Sunt numeroase si di,erse instrumente inmagazin pe care nu le dam atentie in momentul in care intram sa ac!izitionam un produs) dartoate aceste instrumente si te!nici de merc!andising sunt oarte $ine analizate si implementatede catre magazine.

esi) "ara utilizeaza o gama di,ersiicata de instrumente de merc!andising) pe $aza premisei ca orice se poate im$unatati) se mai pot lua in calcul anumite instrumente si anumeD

' displa'uri care sa aciliteze timpul de cautare al clientului) si anume aceste displa'urisaD arate produsele) in unctie de culori) marimi poti gasi un produs in magazin) daca maie&ista produsul sau nu mai e&ista in stoc) si la ce raion poate i gasit produsul doritQ

' la casa de marcat sa e&iste pliante care sa inormeze clientii cu pri,ire la perioadelereducerilorQ

' sa oere carduri de idelitate clientilor care daca ac!izitioneaza produse de o anumita

,aloare) aceasta ,a i inregistrata pe card) iar la inal acestia ,or primi un produs gratis laalegere de acea sumaQ

' sc!im$area oglinzilor actuale) cu *oglinzi magice+ care sa $ucure pri,ireaQ

' instalarea unor proiectii ,ideo pe peretii magazinului) unde sa apara modele care prezinta noua gama de produse e&istente in magazinQ

' displa'uri pentru podea) care sa indice calea spre anumite raioane.

' la casa de marcat sa e&iste un rat cu cataloage care sa inormeze clientii despreDculorile anului) cele mai rainate com$inatii de culori in tendinte Q

Identitatea companiei se maniesta in trei domenii ma;oreD produse si ser,icii)am$ient si comunicare. Hucleul identitatii ,izuale este crearea unei estetici a companieisau marcii care sa e&prime ))caracterul+ acesteia prin elemente atracti,e de identitate.

agazinele "ara sunt ade,arate la$oratoare de moda) este locul unde clientiiisi e&prima optiunea in pri,inta articolelor de im$racaminte pe care ,or sa le poarte.(c!ipa din iecare magazin asculta opiniile si gusturile iecarui client si cu acesteinormatii incearca sa oere noutati in iecare saptamana. Personalul iecarui magazin

este ormat din persoane intuiti,e si responsa$ile) care se identiica cu munca lor)dedicati in intregime clientului si care ormeaza ec!ipe intreprinzatoare care au initiati,asi care duc in iecare zi moda in strada.

17



%una imagine pe care o are "ara se datoreaza ara indoiala aptului caintotdeauna isi tine clientii aproape iind preocupata sa le oere articole de im$racamintede calitate intr'un cadru cu un design e&ecutat cu atentie

18



$i5lio-ra*ie

• Te!nici de merc!andising) curs AS() 2<<9• Corodeanu aniela D erc!andising. Teorie) metode si instrumente pentru

eicientizarea punctului de ,anzare ) (dituraD Te!nopress)2<<9• isual erc!andisingDA Kuide or Small 8etailers) $ ?oll %asto='

S!oop) Hort! a0ota State ni,ersit)ale "etoc!a) Hort! a0ota Stateni,ersit)Kregor Passe=itz) T!e O!io State ni,ersit)a 1661.($oo0

• ===.managere&press.ro • ===.training',anzari.ro • !ttpD//===.antreprenor.su/searc!Umerc!andising-&U<-U< • ===. zara .com/ro/• ===.m$as0ool.com• !ttpsD//=rig!tunt.iles.=ordpress.com/

19

http://www.managerexpress.ro/

http://www.training-vanzari.ro/

http://www.antreprenor.su/search?q=merchandising&x=0&y=0

http://www.zara.com/ro/




http://www.mbaskool.com/

https://wrightunt.files.wordpress.com/

http://www.managerexpress.ro/

http://www.training-vanzari.ro/

http://www.antreprenor.su/search?q=merchandising&x=0&y=0


http://www.mbaskool.com/

https://wrightunt.files.wordpress.com/

Zara Pitesti

Documents

Transcript of Zara Pitesti