PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDAPAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDAPAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDAPAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDAPAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDAANUL II / NUMARUL 18 / NOIEMBRIE 2006ANUL II / NUMARUL 18 / NOIEMBRIE 2006ANUL II / NUMARUL 18 / NOIEMBRIE 2006ANUL II / NUMARUL 18 / NOIEMBRIE 2006ANUL II / NUMARUL 18 / NOIEMBRIE 2006

1 DECEMBRIE 20061 DECEMBRIE 20061 DECEMBRIE 20061 DECEMBRIE 20061 DECEMBRIE 2006NORTH HARBOUR BRIDGENORTH HARBOUR BRIDGENORTH HARBOUR BRIDGENORTH HARBOUR BRIDGENORTH HARBOUR BRIDGE

AUCKLAND NOUA ZEELANDAAUCKLAND NOUA ZEELANDAAUCKLAND NOUA ZEELANDAAUCKLAND NOUA ZEELANDAAUCKLAND NOUA ZEELANDA

2 STIRI2 STIRI2 STIRI2 STIRI2 STIRI

NOUTATI DE LA FESTIVALUL DIN CHRISTCHURCHNOUTATI DE LA FESTIVALUL DIN CHRISTCHURCHNOUTATI DE LA FESTIVALUL DIN CHRISTCHURCHNOUTATI DE LA FESTIVALUL DIN CHRISTCHURCHNOUTATI DE LA FESTIVALUL DIN CHRISTCHURCH

estivalul Romanesc dinChristchurch va avealoc sambata 16 de-cembrie 2006, ince-

pand cu ora 17. Deoarece nu-marul celor care si-au expri-mat intentia de a participaeste foarte mare, anul acestaorganizatorii au ales o locatiedeosebita. Caledonian Hall se

afla in centrul orasuluiChristchurch, pe 135 Kil-more Street, aproape de in-tersectia cu Colombo Streetsi este o sala spatioasa, avandlocuri pe scaune pentruaproximativ 600 de persoane.Pentru a se acoperi o partedintre cheltuieli, anul acestase vor vinde bilete. Pretul

acestora este absolut simbolic, $5. Biletele se pot cumpara la SkynetCafe, 597 Colombo Street (aproape de South City Mall), de la domnulClaudiu Ganescu (telefon 3777470, skynet@wc.net.nz, Christchurch) sidomnul Silviu Popoviciu (telefon 3076665, Ashburton). Biletele sunt culocuri si se vand dupa re-gula "primul venit, primulservit!". Deja, la intalnireadin 18 noiembrie, cu ocaziavizitei domnisoarei consulNadia Ghiorghe, s-au van-dut 70 de bilete si 100 au fostinmanate spre vanzareComunitatii Romanesti dinAshburton. Afacerile roma-

nesti sunt invitate sasponsorizeze aceasta actiu-ne, urmand ca banerele sa fieafisate la eveniment.

Pentru alte detalii, varugam sa il contactati peparintele Emanuel Crainic,sufletul acestei initiative, laadresa urmatoare de email:emanuel@saintmary.org.nz.

FFFFF

PRNZ 18 / ANUL IIPRNZ 18 / ANUL IIPRNZ 18 / ANUL IIPRNZ 18 / ANUL IIPRNZ 18 / ANUL IINOIEMBRIE 2006NOIEMBRIE 2006NOIEMBRIE 2006NOIEMBRIE 2006NOIEMBRIE 2006

STIRISTIRISTIRISTIRISTIRI............................................................2

EDITORIALEDITORIALEDITORIALEDITORIALEDITORIAL................................................5

AMINTIRI DE EMIGRAREAMINTIRI DE EMIGRAREAMINTIRI DE EMIGRAREAMINTIRI DE EMIGRAREAMINTIRI DE EMIGRARE......................6

INTERVIU SENZATIONALINTERVIU SENZATIONALINTERVIU SENZATIONALINTERVIU SENZATIONALINTERVIU SENZATIONAL....................8

ROMANI IN NOUA ZEELANDAROMANI IN NOUA ZEELANDAROMANI IN NOUA ZEELANDAROMANI IN NOUA ZEELANDAROMANI IN NOUA ZEELANDA.........10

LACURILE ROMANIEILACURILE ROMANIEILACURILE ROMANIEILACURILE ROMANIEILACURILE ROMANIEI..........................12

AUTOMANIAAUTOMANIAAUTOMANIAAUTOMANIAAUTOMANIA..........................................13

VINEXPERTVINEXPERTVINEXPERTVINEXPERTVINEXPERT.............................................14

LA VIE EN ROSELA VIE EN ROSELA VIE EN ROSELA VIE EN ROSELA VIE EN ROSE....................................15

TVTVTVTVTV..............................................................16

CINEMACINEMACINEMACINEMACINEMA....................................................17

DOSAR PRNZDOSAR PRNZDOSAR PRNZDOSAR PRNZDOSAR PRNZ..........................................18

PAGINA VOASTRAPAGINA VOASTRAPAGINA VOASTRAPAGINA VOASTRAPAGINA VOASTRA ..............................20

LACURILE NOII ZEELANDELACURILE NOII ZEELANDELACURILE NOII ZEELANDELACURILE NOII ZEELANDELACURILE NOII ZEELANDE...............21

VIATA SPIRITUALAVIATA SPIRITUALAVIATA SPIRITUALAVIATA SPIRITUALAVIATA SPIRITUALA.............................22

REDESCOPERA ROMANIAREDESCOPERA ROMANIAREDESCOPERA ROMANIAREDESCOPERA ROMANIAREDESCOPERA ROMANIA..................222223

BIBLIOTECA ROMANEASCABIBLIOTECA ROMANEASCABIBLIOTECA ROMANEASCABIBLIOTECA ROMANEASCABIBLIOTECA ROMANEASCA..............24

EDITORIEDITORIEDITORIEDITORIEDITORIADINA SI CRISTI DUMITRACHEADINA SI CRISTI DUMITRACHEADINA SI CRISTI DUMITRACHEADINA SI CRISTI DUMITRACHEADINA SI CRISTI DUMITRACHE

REDACTORI AUCKLANDREDACTORI AUCKLANDREDACTORI AUCKLANDREDACTORI AUCKLANDREDACTORI AUCKLANDGETA SI EUGEN COSTACHE, CATALINASIHLEANU, LUCIA TIBRE, CRISTINA PIRVU,ANDI PIRVU, SIMONA EREMIA,REDACTIA WELLINGTONREDACTIA WELLINGTONREDACTIA WELLINGTONREDACTIA WELLINGTONREDACTIA WELLINGTONDANUT IONESCUREDACTIA CHRISTCHURCHREDACTIA CHRISTCHURCHREDACTIA CHRISTCHURCHREDACTIA CHRISTCHURCHREDACTIA CHRISTCHURCHCONSTANTIN MOTOI ,PR. EMANUEL CRAINIC

REDACTIA INTERNATIONALREDACTIA INTERNATIONALREDACTIA INTERNATIONALREDACTIA INTERNATIONALREDACTIA INTERNATIONALCATALIN PADURARU, PREOT PROF. DR.VASILE RADUCA, DIANA ZAMFIRESCU,PROF. ARTHUR SILVESTRI, CRISTIANDAVID, ADRIAN ROZEI, ALINA CRETU

PRNZ PRNZ PRNZ PRNZ PRNZ FOLOSESTE DREPT SURSEPROGRAMELE TVR INTERNATIONAL SIPRO TV INTERNATIONAL, PRECUM SISERVICIILE AGENTIEI DE PRESAROMANIAN GLOBAL NEWS (www.rgn.ro)SI ALTERMEDIA (ro.altermedia.info)PRNZPRNZPRNZPRNZPRNZ POATE FI CITITA LA ADRESAASOCIATIEI SIRA (www.romania.co.nz)ABONAMENTELEABONAMENTELEABONAMENTELEABONAMENTELEABONAMENTELE SUNT GRATUITE SI SEFAC LA ADRESA: george3000@xtra.co.nz

COPYRIGHT 2006@ AXIS MULTIMEDIA LTD

ROMANII COLINDANDROMANII COLINDANDROMANII COLINDANDROMANII COLINDANDROMANII COLINDAND

FOTO CU MOSULFOTO CU MOSULFOTO CU MOSULFOTO CU MOSULFOTO CU MOSUL

CONCERT AL COPIILOR ROMANICONCERT AL COPIILOR ROMANICONCERT AL COPIILOR ROMANICONCERT AL COPIILOR ROMANICONCERT AL COPIILOR ROMANI

INSTRUMENTISTIINSTRUMENTISTIINSTRUMENTISTIINSTRUMENTISTIINSTRUMENTISTI

STIRI 3STIRI 3STIRI 3STIRI 3STIRI 3

e data de 1 decembrie, deZiua Nationala a Romaniei,drapelul tarii noastre a fostinaltat alaturi de cel al NoiiZeelande, pe cel mai inalt

punct al North Harbour Bridge,podul ce uneste cele doua parti aleorasului Auckland. Initiativa Asoci-atiei "Doina" a insemnat si un im-pact mediatic extraordinar, trei pos-turi de radio din oras anuntand inprogramele matinale despre acest

eveniment. Siastfel, prin ini-tiativa catorvaromani care-siiubesc tara, desise afla departe deea, s-a realizatmult mai multdecat au facutpana acum ceiinsarcinati cupromovarea ima-ginii Romaniei.Dar iata si ima-gini cu primaarborare a stea-gului Romaniei,de ziua nationalape 1 decembrie.

STEAGUL ROMANESC ARBORAT IN AUCKLAND!STEAGUL ROMANESC ARBORAT IN AUCKLAND!STEAGUL ROMANESC ARBORAT IN AUCKLAND!STEAGUL ROMANESC ARBORAT IN AUCKLAND!STEAGUL ROMANESC ARBORAT IN AUCKLAND!

ste vorba despre o pagina de webcu o poveste inceputa in emisferanordica, continuata cu istorie in

sud si apoi cu prezentul comun al SARM,pe de o parte, si Auckland StardomeObservatory, pe de alta. Conceptul pagi-nii reprezinta o surpriza, liantul fiindcompatriotul nostru Danut Ionescu, con-tinutul ei fiind onorat de imagini aleacestuia alaturi de doi co-descoperitoriai planetei OGLE-2005-BLG-071, JennieMcCormick si Dr. Grant Christie (fostpresedinte al Royal Astronomical Societyof New Zealand si decorat cu Ordinul deMerit al NZ pentru servicii aduse astro-nomiei), intre care se afla cateva foto-grafii si creatii neo-zeelandeze si ro-manesti, designul fiind semnat GabrielIvanescu. Asadar, vizitati adresa de webwww.cosmopoet ry . ro /mercury /index.htm. Multumim lui Danut Ionescu.

TRANZITUL LUI MERCUR IN NZTRANZITUL LUI MERCUR IN NZTRANZITUL LUI MERCUR IN NZTRANZITUL LUI MERCUR IN NZTRANZITUL LUI MERCUR IN NZ

EEEEE

omnisoara Nadia Ghiorghe, diplomatul responsabil cu activitatea consulara in cadrul misiunii, a efectuato deplasare in Noua Zeelanda, vizitand orasele Auckland si Christchurch. Persoanele care au dorit sa-si rezolve diverse probleme consulare au fost invitate la intalnirile ce au avut loc in Auckland, dedicate

atat discutiilor pe teme comunitare cat si solutionariiproblemelor concrete de natura consulara. Locul dedesfasurare a intalnirii principale, de duminica, a fostHotelul Copthorne Harbourcity, sala Copthorne Four, iarintalnirea a durat peste doua ore. Au fost prezenti 60 decompatrioti. Ii multumim domnisoarei consul!

NADIA GHIORGHE IN VIZITA IN AUCKLANDNADIA GHIORGHE IN VIZITA IN AUCKLANDNADIA GHIORGHE IN VIZITA IN AUCKLANDNADIA GHIORGHE IN VIZITA IN AUCKLANDNADIA GHIORGHE IN VIZITA IN AUCKLAND

DDDDD

PPPPP

STEAGUL ROMANIEI PE PODSTEAGUL ROMANIEI PE PODSTEAGUL ROMANIEI PE PODSTEAGUL ROMANIEI PE PODSTEAGUL ROMANIEI PE POD

CRACIUNUL IN AUCKLANDCRACIUNUL IN AUCKLANDCRACIUNUL IN AUCKLANDCRACIUNUL IN AUCKLANDCRACIUNUL IN AUCKLAND

e 17 decembrie, biserica "SfantulIgnatie Teoforul" isi sarbatorestehramul. Sunteti invitati cu totii sa

veniti si sa aduceti si o farfurie cubunatati. In 24 decembrie, de la ora 10pm,va avea loc slujba Nasterii Domnului IsusChristos, dupa slujba cantandu-se colinde.

PPPPP

4 STIRI4 STIRI4 STIRI4 STIRI4 STIRI

uminica 3 decembrie 2006 a fost data incare romanii au aniversat Ziua Nationala aRomaniei in Noua Zeelanda, printr-o iesire

la iarba verde si mititei. Initiativa Asociatiei"Doina" a adunat peste 100 de compatrioti, dor-nici de a marca, intr-un mod absolut traditional,aceasta data importanta in calendarul romanilor.Picnicul s-a desfasurat in parcul Cornwall dinAuckland si a durat cateva ore, prilej pentru noitoti de a ne bucura de vremea superba si de am-bianta excelenta create de produsele culinare si demuzica romaneasca. Urmeaza actiunea de MosCraciun, duminica 17 decembrie a.c., cand, ince-pand cu orele 14.30, la Bayview Community Cen-tre, mosul ii asteapta pe copiii cuminti la cadouri.Asociatia "Doina" acopera din fonduri propriicosturile acestei actiuni, orice ajutor fiind binein-teles foarte bine primit.

PICNIC ROMANESC IN AUCKLANDPICNIC ROMANESC IN AUCKLANDPICNIC ROMANESC IN AUCKLANDPICNIC ROMANESC IN AUCKLANDPICNIC ROMANESC IN AUCKLAND

DDDDD Casa visurilor tale devine realitate... daca apelezi laMoneyworkz. O companie gata sa te ajute sa-tiindeplinesti dorinta de a avea propria ta casa, asa cumle sta bine romanilor. Un sfat bun si o informatiecorecta si prompta fac jumatate din treaba. Cealaltajumatate banii nu mai reprezinta o problema, dacaapelezi la Moneyworkz. Chiar fara nici un dolardepozit, poti cumpara o casa, fiindca profesionistiifirmei stiu ce si cum sa faca! Cu alte cuvinte, finantare100%, fara comision si fara ca dobanda sa creasca.Gabriela si Daniel sunt fericitii proprietari ai unei casecu 4 dormitoare. "Moneyworkz si Marion ne-au ajutatsa cumparam casa, ne-au dat cele mai competenteinformatii si sfaturi. Sunt profesionisti, te poti bazape ei, fiindca au grija de banii tai".

Ce este mai important in viata: casa, bunurile,sau noi si familia noastra? Daca noi suntem cele maiimportante "bunuri", atunci trebuie sa avem grija cumne intretinem. Iar asigurarea de viata si sanatate neprotejeaza. Moneyworkz iti ofera multiple variante,trebuie doar sa alegi. Rodica si Ion au apelat laMoneyworkz pentru asigurare de viata si au facut ceamai buna alegere. "Ei ne-au ajutat sa gasim cea maibuna formula pentru fiecare, menita sa ne protejezeatat pe noi, cat si ipoteca, in orice situatie nedorita."

Site-ul firmei ofera mai multe amanunte privindfinantarea, conditiile si tipul de servicii:www.moneyworkz.net.nz. O noua formula deconducere cu doi proprietari, Marion Herbert sipartenerul sau de afaceri Geoff, fost director de banca,un birou in Tauranga si o baza de clienti largita, factoricare vor stimula afacerea considerabil. In ciuda acestorschimbari, clientii romani pot fi linistiti: Marion tinesa-i asigure ca nimic nu s-a schimbat, ca este la fel dedisponibila sa raspunda oricarei intrebari, cereri sauclarificari, oricand, asa cum a facut mereu.

"Romanii sunt si raman pentru mine clientiaparte, pe care ii pretuiesc si respect, pe care dorescsa-i ajut sa-si implineasca visul de a avea o proprietate",spune Marion. Ea vine in Auckland in fiecare luni simarti, iar la biroul din Tauranga poate fi contactata laurmatoarele numere: tel 07-574 9399; fax 07-574 9396;freephone 0508 666399; mobile 027 2347118; email:moneyworkz@xtra.co.nz

ADVERTORIAL MONEYWORKZADVERTORIAL MONEYWORKZADVERTORIAL MONEYWORKZADVERTORIAL MONEYWORKZADVERTORIAL MONEYWORKZ

ROMANII IN PARCUL CORNWALLROMANII IN PARCUL CORNWALLROMANII IN PARCUL CORNWALLROMANII IN PARCUL CORNWALLROMANII IN PARCUL CORNWALL

LA SUETALA SUETALA SUETALA SUETALA SUETA

CALATORIILE LUI AKILI 5CALATORIILE LUI AKILI 5CALATORIILE LUI AKILI 5CALATORIILE LUI AKILI 5CALATORIILE LUI AKILI 5

loua marunt si verde,cu ceata straveziescufundata-n picuriicei mari. Sfios si apa-

sat. O ploaie agasanta, ce-ltrimitea mereu in alte lumi,staruind sa-i aminteascadoar de vuietul risipit altineretii de-alta data.

Zvacni incet, spreinainte, simtind ceva dinumezeala nedorita. Pantoful drept o cam primea printr-ospartura, facandu-l sa-si doreasca doar un adapost si-un stropde coniac. Cu miez de nuca dulce-amara, acolo-ntr-o farfurioara.Strada pustie-l imbia la mers si-l tot chema spre departarileintunecate. Spre visul mare si frumos al vietii sale irosite. Isitrase paltonul mai sus si iuti pasul, hotarat s-ajunga undeva.

Si-atunci vazu barul, luminat straniu si incet, con-sumatorul de destine-ntarziate-n viata si-n afara ei. Intra in fu-mul gros si mov, rotund si palid, cu inconstienta linistita a celuice-si gaseste, in sfarsit, izbavirea. Adulmecat de-acesta, primibinecuvantarea jazzului si caldura-n suflet. Plutea spre coltulcel intunecat si bun. Si-si urmarea destinul cel trecut. Prin toatecele. Si-atuncea chiar isi aminti de ea.

Aparuse-n ziua cea ploioasa si-l chemase-n sufletul ei.Isi facuse o carare si se izbavise-n ea. Ca un sacal urla oframantare, si-o dorinta, si-o durere. Stia c-avea sa fie-a lui. Siea-i spusese s-o urmeze. Apuse, rasarise si-apuse iar placerea.Sfarsitul il gasise doar nedumerit si trist. Aproape gol si mistuitde-aceasta patima albastra. Iar ea plecase nestiuta, nesupusa,

plangatoare. Ca onaluca printresalcii. Caci greulnestatorniciei ochemase, o-nghi-tise si-i zdrobiseinima.

Cam douaierni si inca douaierni avuse sufle-tu-i ranit.

Si-apoi, inasfintit, Akiliplanse pustiit.

IN ASFINTIT, CU PLANSUL PUSTIIT / C.D.IN ASFINTIT, CU PLANSUL PUSTIIT / C.D.IN ASFINTIT, CU PLANSUL PUSTIIT / C.D.IN ASFINTIT, CU PLANSUL PUSTIIT / C.D.IN ASFINTIT, CU PLANSUL PUSTIIT / C.D.

PPPPPPENULTIMUL NUMAR GRATUIT!PENULTIMUL NUMAR GRATUIT!PENULTIMUL NUMAR GRATUIT!PENULTIMUL NUMAR GRATUIT!PENULTIMUL NUMAR GRATUIT!

Incepand din luna ianuarie 2007, fiecarenumar lunar al revistei Pagini Romanesti inNoua Zeelanda va avea pretul absolutsimbolic de $1.70!

Timp de un an si jumatate, revista v-afost distribuita in mod gratuit pe adresele dvs.de email. Toti cei care s-au inscris in bazanoastra de date au putut accesa revista cuun singur click de mouse. Simplu pentru citi-tori, insa un proces mai complex in realitate.

De-a lungul timpului, am incercat saincludem in revista cele mai importanteinformatii pentru romani, cele mai frumoasefotografii (facute special pentru revista), stirilocale, informatii culturale, reportaje si in-terviuri de mare interes. Am incercat sa facemaceste lucruri cat mai profesionist posibil,folosind doar resurse proprii si experienta, faraa avea la dispozitie fonduri din exterior.

In lumea moderna in care traim, mijloa-cele de informare sunt importante, iar revistanoastra este citita de oameni din NZ, Austra-lia, Statele Unite, Canada, Olanda, Africa deSud, Marea Britanie, Suedia si, mai ales dinRomania. Ea este deseori mentionata ca fiindsingurul mijloc de presa scrisa in limba romanadin Noua Zeelanda. Datorita revistei, romaniidin tara au aflat despre comunitatea com-patriotilor lor din NZ prin programele RadioRomania Actualitati, TVR International, ProTV International si agentia de presa Roma-nian Global News. PRNZ este un simbol alromanilor de aici si trebuie sa ne mandrim cutotii ca avem o revista a noastra. Apreciemin mod deosebit, implicarea colaboratorilornostri permanenti, care ne sunt alaturi in acestdemers.

Consideram ca $10 pe 6 luni reprezintaun pret de fidelitate accesibil tuturor citito-rilor revistei noastre. A venit momentul sa ac-tionam ca o adevarata comunitate, in careoamenii se ajuta reciproc.

Subscrierile se vor face prin email, iarplata ($10 pentru 6 luni sau $20 pentru unan) se va face intr-un cont special pentrurevista. Nu uitati, in luna decembrie, ultimulnumar gratuit al PRNZ! Toate cele bune si unsfarsit de an intre prieteni! (Adina si Cristi)(Adina si Cristi)(Adina si Cristi)(Adina si Cristi)(Adina si Cristi)

6 AMINTIRILE EMIGRARII BASARABENILOR IN GERMANIA6 AMINTIRILE EMIGRARII BASARABENILOR IN GERMANIA6 AMINTIRILE EMIGRARII BASARABENILOR IN GERMANIA6 AMINTIRILE EMIGRARII BASARABENILOR IN GERMANIA6 AMINTIRILE EMIGRARII BASARABENILOR IN GERMANIA

ontinuam exceptionalul jurnal al Olgai Kraenbirg, ce priveste amintirile emigrarii basarabenilorgermani in tara lor de origine.Asa cum v-am obisnuit, pentru autenticitate, pastram intacte punctuatiasi ortografia folosite de autoare in redactarea acestuia. Asadar, in acest numar, o lunga calatorie din

lagar in lagar, pe o ruta incredibila, insotind-o pe autoare si pe familia sa."La 11 octombrie 1941 am plecat de la lagar Weisenberg, dar unde precis n-am stiut, ni s-a spus ca

plecam la Litzmannstadt. De la Weisenberg am plecat pana la gara Netingsdorf cu autobus, acolo am asteptattrenul cu ai nostrii de la lagar Krems-Egg, ne-am suit si noi la ora 10 dimineata si am plecat spre Litzmannstadt.

Am trecut prin Viena. Pe drum am primit supa la gara dedoua ori si copiii au primit lapte. Am ajuns la Litzmannstadta doua zi (12 oct), la ora 13. Era timp ploios, vant, frig.Ne-am suit in autobuse si am mers pe marjinea orasuluiintr-un lagar unde ne asteptau cu masa. Dupa masa imediatam mers la tramvai. Ploua si era frig. Vreau sa explic de ceam suferit asa de frig, caci paltoanele am lasat la bagaje carierau la Viena aproape doi ani. Si eu aveam un jaket, si Natatot asa. Ni s-a spus ca bagajele vin cu noi, dar le-am primitdoi ani mai tarziu. Eugen nu mai vroia sa sada invelit inpatura, caci era de un an si era vioiu. Lui Nata i-a fost frig.

Deodata au spus ca nu este loc in tramvai, dar m-au vazut cu copiii si mi-au dat drumu in el. Noi am mers 22km cu tramvai, mai mult de 2 ore, distanta care o parcurgea normal in ora. Am ajuns in padure, era aproapeseara. Ploua ca din galeata. Ne-am scoborat din tramvai, ne-au asezat in randuri de cate patru (ordinea trebuiasa fie si daca ploua) si noi cu geamantanele, legaturile, cu copiii in plachete (paturi), ne-am pornit inainte subcomanda unui SS Man, pe soseaua larga acoperita de apa.

Am ajuns la o cladire mare, cum pe urma am aflat ca era sala de Kino. Am sesut aicea pe banci,prin intuneric, pana la ora zece, pana am primit numarul casei si a camerei unde ne-au condus pana la urmalagarfuhrer. Credeam ca aici o sa primim numarul casei in care o sa locuim totdeauna, caci asa ne povesteaualtii cari au fost aicea, dar am stat aicea in lagar Tuschin-Wald patru luni. Camera in care trebuia sa traim afost intunecoasa, murdara, paturi desvelite, pe polita cateva strachini. Paturi vechi si murdari. Acum amvazut diferenta intre Weisenberg si Tuschin-Wald. Am stat aici doua zile, ne-am deprins putin si a venitordin sa ne mutam in alt betirc. Acolo aceeasi istorie, numai ca am fost deacuma cu alti oameni. Aici iara amstat o saptamana si am trecut in alt betirc. Olga Witt a ramas pe locul vechi numai noi am trecut iara inbetircul orasenilor, caci asa am fost repartizati. Aici am nimerit peste o pereche tanara si o pereche batrana.

Femeia batrana a fost nesuferit de rea si de nervoasa. Tot o supara si o inerva. Eugen s-a inbolnavitde diaree si eu l-am dus in spital, unde el a ramas o saptamana. In timpul acesta n-aveam drept sa-l vizitez;cand l-am luat, el slabise atata ca nu putea sa umble si era strasnic speriat; probabil il tineau legat de pat.Multa vreme el se trezea noaptea si striga speriat. Asa am stat cu batrana o luna de zile pana intr-o zi ea ainceput sa strige pe mine si sa ma ocarasca, si Oskar s-a dus la lagarfuhrer si a cerut alta camera. Cameraaceasta era frumoasa, si soba era si noi primeam putin de foc. Eu cu Oskar umblam ziua prin padure sistrangeam crangi uscate i uneori verzi; faceam legaturi macar ca uneori nu le puteam ridica si taraiam acasape spinare. De cateva ori pe noapte taiam copaci, ceia ce era interzis, aduceam acasa si una, doua taiamcopacul in bucati mici si il ascundeam sub pat. Odata Oskar nu era acasa si noi nu mai aveam lemne (eu siGrigori, argatul lui Heinrich Braun), inguri am taiat trei copaci si am adus in casa. Si batrana aceia nu eramultumita si ma rodea in fiecare zi. Cand am primit camera noua imediat am trecut intr-o camera vecina cuun om necasatorit. Craciunul a trecut aicea." VA URMAVA URMAVA URMAVA URMAVA URMA

EPISODUL 5: WEISENBERG, LITZMANNSTADT SI TUSCHIN-WALD / O.KraenbringEPISODUL 5: WEISENBERG, LITZMANNSTADT SI TUSCHIN-WALD / O.KraenbringEPISODUL 5: WEISENBERG, LITZMANNSTADT SI TUSCHIN-WALD / O.KraenbringEPISODUL 5: WEISENBERG, LITZMANNSTADT SI TUSCHIN-WALD / O.KraenbringEPISODUL 5: WEISENBERG, LITZMANNSTADT SI TUSCHIN-WALD / O.Kraenbring

CCCCC

FAMILIE DE BUCOVINENI GERMANIFAMILIE DE BUCOVINENI GERMANIFAMILIE DE BUCOVINENI GERMANIFAMILIE DE BUCOVINENI GERMANIFAMILIE DE BUCOVINENI GERMANI

EXPERIENTE 7EXPERIENTE 7EXPERIENTE 7EXPERIENTE 7EXPERIENTE 7

ueenstown este un orasel pitoresc situat intr-un fel de galeata, pe malul unui lac imens - bineinteles,populat cu iahturi, ca mai toate apele de pe-aici - si inconjurat de munti. Mi-a amintit un pic de Sinaia,din cauza stradutelor inguste si intortocheate, a turistilor care inunda strazile de la primele ore ale

diminetii si a atmosferei de vacanta care domneste aici in tot timpul anului. O chestie de-a dreptul fascinantapentru mine a fost faptul ca in mijlocul verii, cand am fost eu acolo, zilele erau spectaculos de lungi, seintuneca dupa 10 seara; asta cica din cauza apropierii de Polul Sud.

Queenstown este unul din punctele cele mai fierbinti din NZ pentru ca arerenumele de oras al distractiilor. Toate chioscurile si motelurile se intrecin a oferi pliante din care te asalteaza mii de pachete de oferte de distractie,la preturi pentru toate buzunarele: de la banale croaziere pe lac si excursiipe la vinarii, pana la clasice trasee turistice prin munti; de la excursii cucaiacul, vaporasul si barcuta pe raulete, laculete si prin pesteri, pana lasarituri cu parasuta, parapanta sau cu coarda elastica, plimbari cu parasutaatasata de vaporas (cotata ca distractie pentru varsta a treia!) sau excursiipe munte combinate cu luge sau cu bungy-jumping de pe varful cel maiinalt. Nu stiti ce e luge? E un sport eliberator de adrenalina in care te urci

in masinuta - un fel de karting - si iti dai drumul la vale, in mare viteza, pe un traseu in panta si plin deserpentine, inconjurat de prapastii. Daca ai ajuns intreg la capat, te urci in telescaunul care te duce inapoi lapunctul de plecare si o iei de la inceput. Marturisesc ca am fost de doua ori la un pas de moarte, in timpulcurselor nebune: o data am pierdut controlul manetei si am fost cat p-aci sa zbor in decorul montan (superb,de altfel, cred ca e o placere sa mori inconjurat de asa frumuseti naturale) si a doua oara cand proful meu (incardasie cu o colega) m-au facut sandwich la iesirea dintr-un tunel, moment in care am zburat spectaculos dinmasinuta si - spre deliciul spectatorilor - am cazut glorios in cap (noroc ca era prevazut cu casca). Dar ne-amdistrat de minune! Urmatorul moment palpitant s-a consumat cand mi-am inghitit frica si am executat unbungy-jump de exceptie, din acelasi loc in care inventatorul acestui sport s-a aruncat prima data, acum vreo20-30 de ani. Locul este un adevarat paradis; un pod peste un raulet pasnic de munte, inconjurat de paduri carela vremea aceea se imbracasera in niste culori superbe, ruginii. La bungy-jump e coada in permanenta, nici unturist nu vrea sa plece din NZ fara sa treaca prin proba asta de foc. Ca umare, acolo s-a dezvoltat o adevarataindustrie, in care totul e pus la punct si organizat pana la amanunt: saritorii se aseaza civilizat la coada,platesc, sunt intrebati daca stau bine cu inima, semneaza o hartie cum ca organizatorii nu pot fi trasi laraspundere pentru eventualele consecinte nasoale ale sariturii, sunt filmati si fotografiati in timp ce sar(filmuletul si pozele se ofera curajosului la sfarsit, daca a supravietuit) si cand totul s-a terminat cu bine li seofera o cafea si un tricou, sa-si revina din soc. Totul merge ca pe banda si evenimentele se deruleaza cu oprecizie nemteasca. La mine a fost ceva mai nasol pentru ca individul din fata mea a inceput sa vomite de fricasi n-a mai sarit. Ei, pana la urma am sarit fara prea mari probleme, in uralele a circa 50 de spectatori (tocmaise descarcase un autocar plin de turisti japonezi care se uitau cu gurile cascate la nebunii aia care se aruncau depe pod) si spre admiratia nedisimulata a prietenei mele care m-a imortalizat in fiecare moment al sariturii siin toate ipostazele; cu capul in jos, cu capul in sus si la aterizare, cand am fost culeasa cu ajutorul unui bat deniste barcagii care m-au condus pe urma pe mal (in momentele alea am simtit ca am murit, am inviat si amajuns in luntrea lui Caron!). Mi s-a confirmat ceea ce citisem despre creierul nostru (in timpul sariturii si dupace totul s-a terminat), chiar in timpul zborului se descarca in creier tone de endorfine; astea sunt niste substantenaturale din familia opioidelor care te fac sa te simti in al noualea cer. Asa a si fost, am fost euforica toataziua, de nu se mai intelegea nimeni cu mine. Si pentru ca experienta m-a incantat atat de tare m-am hotarat saincerc, cu prima ocazie, urmatoarea proba de curaj: sky-diving-ul.

QUEENSTOWN - ORASUL DISTRACTIILOR / Simona EremiaQUEENSTOWN - ORASUL DISTRACTIILOR / Simona EremiaQUEENSTOWN - ORASUL DISTRACTIILOR / Simona EremiaQUEENSTOWN - ORASUL DISTRACTIILOR / Simona EremiaQUEENSTOWN - ORASUL DISTRACTIILOR / Simona Eremia

QQQQQ

BUNGY-JUMPINGBUNGY-JUMPINGBUNGY-JUMPINGBUNGY-JUMPINGBUNGY-JUMPING

8 INTERVIU SENZATIONAL8 INTERVIU SENZATIONAL8 INTERVIU SENZATIONAL8 INTERVIU SENZATIONAL8 INTERVIU SENZATIONAL

lad Musatescu a fost, fara doar si poate, daca nu cel mai mare, unul dintre cei mai mari scriitori deumor pe care i-a dat Romania. De-atatea ori i-am savurat cartile, de-atatea ori m-am refugiat inuniversul incredibil al scrierilor sale. M-am amuzat cu Tanti Ralita si naparstocii sai nepoti, cu Gig

Biletel sau magul Gulliver Naiba, cu Tatele Frosina si Mosca, Romanita Curentu, Bombita si nea Vasile,magarul incredibil al doctoritei Milica Manzur (din unul dintre cele mai cunoscute "Jocuri ale DetectivuluiConan" - De-a Baba Oarba). Iar daca toate cartile sale se afla la dispozitia dumneavoastra in BibliotecaRomaneasca din Auckland, care ii poarta numele, ultimul interviu al maestrului este un cadou nepretuit, pecare il primim de la colegii nostri din Canada, de la Observatorul. Le multumim pe aceasta cale lor, dar sidomnului Dumitru Huruba, autorul acestui extraordinar interviu, o raritate pentru cunoscatori si un deliciupentru iubitorii maestrului. Va oferim a doua parte a acestui interviu. (Cristi Dumitrache)

Dumitru Huruba: Cum va impacati cu confratii scriitori?Dumitru Huruba: Cum va impacati cu confratii scriitori?Dumitru Huruba: Cum va impacati cu confratii scriitori?Dumitru Huruba: Cum va impacati cu confratii scriitori?Dumitru Huruba: Cum va impacati cu confratii scriitori?Vlad Musatescu: Ma impac excelent cu scriitorii mei frati, confrati si contrafrati. Numai talent sa aiba!

Aveti o perioada anume din cele 24 de ore cand scrieti, sau o faceti doar cand aveti inspiratie?Aveti o perioada anume din cele 24 de ore cand scrieti, sau o faceti doar cand aveti inspiratie?Aveti o perioada anume din cele 24 de ore cand scrieti, sau o faceti doar cand aveti inspiratie?Aveti o perioada anume din cele 24 de ore cand scrieti, sau o faceti doar cand aveti inspiratie?Aveti o perioada anume din cele 24 de ore cand scrieti, sau o faceti doar cand aveti inspiratie?Scriu dimineata, iar post-meridian recitesc si corectez. Fiindca-s condamnat sa posed o caligrafie atat

de nenorocita si ilizibila, incat, de vreau sa stiu neaparat ce-am notat in vreo fisa, sunt nevoit sa apelez la oprietena farmacista. Care-mi traduce insemnarile, de multe ori, in grame sau miligrame, de cianura sau stricnina.Asa ca toate cartile mi le-am scris direct la masina de scris. La una din cele patru "Erici" pe care le pastrez inbirou. Din care, cea mai batrana este fabricata in 1939!...

Ce parere aveti despre multimea de scriitori dizidenti si despre literatura exilului?Ce parere aveti despre multimea de scriitori dizidenti si despre literatura exilului?Ce parere aveti despre multimea de scriitori dizidenti si despre literatura exilului?Ce parere aveti despre multimea de scriitori dizidenti si despre literatura exilului?Ce parere aveti despre multimea de scriitori dizidenti si despre literatura exilului?Pareri tot atat de multe si impartite, pe cat de multi si impartiti sunt dizidentii si exilatii nostri.

Cand ati trait clar sentimentul ca sunteti scriitor si nu mai aveti nici o "scapare"?Cand ati trait clar sentimentul ca sunteti scriitor si nu mai aveti nici o "scapare"?Cand ati trait clar sentimentul ca sunteti scriitor si nu mai aveti nici o "scapare"?Cand ati trait clar sentimentul ca sunteti scriitor si nu mai aveti nici o "scapare"?Cand ati trait clar sentimentul ca sunteti scriitor si nu mai aveti nici o "scapare"?La sase ani si ceva, cand am fugit in Abisinia, fara sa ajung vreodata acolo, am stiut ca n-o sa mai scap de

robia si fobia scrisului. Oricat a-ncercat taica-meu sa-mi schimbe opiniile. Batand la mine ca la fasui!...

In ce relatii ati fost de-a lungul timpului cu critica literara si, in general, ce parere avetiIn ce relatii ati fost de-a lungul timpului cu critica literara si, in general, ce parere avetiIn ce relatii ati fost de-a lungul timpului cu critica literara si, in general, ce parere avetiIn ce relatii ati fost de-a lungul timpului cu critica literara si, in general, ce parere avetiIn ce relatii ati fost de-a lungul timpului cu critica literara si, in general, ce parere avetidespre criticii literari si despre rostul lor pe... lume?despre criticii literari si despre rostul lor pe... lume?despre criticii literari si despre rostul lor pe... lume?despre criticii literari si despre rostul lor pe... lume?despre criticii literari si despre rostul lor pe... lume?

Relatii excelente! Si am si o parere foarte buna despre domniile lor. Indiferent cum scriu despre mine...

V-ati simtit vreodata exilat din viata, drept pedeapsa ca nu ati dus la capat ce v-ati propus la unV-ati simtit vreodata exilat din viata, drept pedeapsa ca nu ati dus la capat ce v-ati propus la unV-ati simtit vreodata exilat din viata, drept pedeapsa ca nu ati dus la capat ce v-ati propus la unV-ati simtit vreodata exilat din viata, drept pedeapsa ca nu ati dus la capat ce v-ati propus la unV-ati simtit vreodata exilat din viata, drept pedeapsa ca nu ati dus la capat ce v-ati propus la unmoment dat?moment dat?moment dat?moment dat?moment dat?

Totdeauna m-am simtit un exilat! Si cand am fugit de la Liceul Militar "D.A.Sturdza" din Craiova, sicand am fugit de-acasa de nenumarate ori, riscand totul pentru a cunoaste viata, iar aceasta indiferent defaptul c-am izbutit au ba in tentativele mele de evadare.

Cum au reactionat parintii dumneavoastra cand au constatat ca fiul lor s-a apucat de scris?Cum au reactionat parintii dumneavoastra cand au constatat ca fiul lor s-a apucat de scris?Cum au reactionat parintii dumneavoastra cand au constatat ca fiul lor s-a apucat de scris?Cum au reactionat parintii dumneavoastra cand au constatat ca fiul lor s-a apucat de scris?Cum au reactionat parintii dumneavoastra cand au constatat ca fiul lor s-a apucat de scris?Diferit si pe etape.Trecand de la bataie si pana la rugamintea de a nu mai apela la pseudonime, ocolind

numele nostru de familie.

V-a calauzit ceva anume pasii in viata?V-a calauzit ceva anume pasii in viata?V-a calauzit ceva anume pasii in viata?V-a calauzit ceva anume pasii in viata?V-a calauzit ceva anume pasii in viata?Dorinta dementiala de a trai marea aventura. Cu "T' si cu "M" mare. Cu "A" nu suna atat de frumos. P.9P.9P.9P.9P.9

VLAD MUSATESCU: "RETETA SUCCESULUI? SA-I FACI PE OAMENI SA RADA..."VLAD MUSATESCU: "RETETA SUCCESULUI? SA-I FACI PE OAMENI SA RADA..."VLAD MUSATESCU: "RETETA SUCCESULUI? SA-I FACI PE OAMENI SA RADA..."VLAD MUSATESCU: "RETETA SUCCESULUI? SA-I FACI PE OAMENI SA RADA..."VLAD MUSATESCU: "RETETA SUCCESULUI? SA-I FACI PE OAMENI SA RADA..."

VVVVV

INTERVIU SENZATIONAL 9INTERVIU SENZATIONAL 9INTERVIU SENZATIONAL 9INTERVIU SENZATIONAL 9INTERVIU SENZATIONAL 9

P.8P.8P.8P.8P.8 Ce porunci le-ati lasa, prin testament, tinerilor scriitori de azi? Ce porunci le-ati lasa, prin testament, tinerilor scriitori de azi? Ce porunci le-ati lasa, prin testament, tinerilor scriitori de azi? Ce porunci le-ati lasa, prin testament, tinerilor scriitori de azi? Ce porunci le-ati lasa, prin testament, tinerilor scriitori de azi?Sa uite tot ce au studiat despre arta scrisului si sa procedeze dupa cum ii povatuieste propriul instinct

artistic. Fara nici o rezerva.

Vorbiti-ne despre intalnirile pe care le-ati avut de-a lungul anilor cu personalitati literare...Vorbiti-ne despre intalnirile pe care le-ati avut de-a lungul anilor cu personalitati literare...Vorbiti-ne despre intalnirile pe care le-ati avut de-a lungul anilor cu personalitati literare...Vorbiti-ne despre intalnirile pe care le-ati avut de-a lungul anilor cu personalitati literare...Vorbiti-ne despre intalnirile pe care le-ati avut de-a lungul anilor cu personalitati literare...Relativ la intalnirile mele cu marile figuri ale literaturii am scris si publicat, pana acum, patru volume

de Memorii Aproximative. La "Cartea Romaneasca" (intre 1982 si 1989). Vor mai urma si altele, cu siguranta.Insa cu titluri schimbate, de la volum la volum. Primul tom a aparut in foileton la SLAST (Suplimentulliterar-artistic al "Scanteii Tineretului", n.DH), sub directia lui Ion Cristoiu. Datorita succesului, editura atinut neaparat sa-l tipareasca sub forma de carte. Atunci am fost nevoit sa-i zic "Aventuri Aproximative".Fiindca "sinistra" se apucase si ea sa-si scrie memoriile (in intentie), la al patrulea volum, tov. Dulea de laConsiliul Culturii, m-a chemat si mi-a declarat ca noi, romanii, nu suntem un popor de aventurieri. Si ca sa iidau imediat, pe loc, alt titlu. Si i-am propus "Oameni fara buna credinta". Avertizandu-l ca vor mai fi incadoua parti, respectiv "Oameni de rea credinta"si "Oameni fara credinta". A ramas cu guracascata si m-a intrebat: "Dom'le, tovarase,matale esti zdravan la cap?" L-am lamuritimediat: "N-as prea zice! Mai ales ca suntscriitor, basca si umorist pe deasupra..." A datdin cap anuntandu-mi: "Dom'le, la volumul aldoilea, ala cu ai de rea credinta, vii la mine samai stam de vorba. De-oi mai fi pe-aici, sau, incel mai rau caz, la C.C.!" N-a mai fost nici "unrau caz". Venise Revolutia din '89.

Presupun ca l-ati cunoscut pe TudorPresupun ca l-ati cunoscut pe TudorPresupun ca l-ati cunoscut pe TudorPresupun ca l-ati cunoscut pe TudorPresupun ca l-ati cunoscut pe TudorMusatescu destul bine. Cum era el, omul?Musatescu destul bine. Cum era el, omul?Musatescu destul bine. Cum era el, omul?Musatescu destul bine. Cum era el, omul?Musatescu destul bine. Cum era el, omul?

Bineinteles ca l-am cunoscut. Si inca bine.Doar imi era unchi de-al doilea, fiind var primar cu tata. Ca om era formidabil. Ca scriitor si mai si!...

Maestre, considerati ca sunteti in posesia unei retete a succesului?Maestre, considerati ca sunteti in posesia unei retete a succesului?Maestre, considerati ca sunteti in posesia unei retete a succesului?Maestre, considerati ca sunteti in posesia unei retete a succesului?Maestre, considerati ca sunteti in posesia unei retete a succesului?Cred ca da. Reteta o am. Si anume, sa-i fac pe oameni sa rada. Insa cum nu mai are lumea reteta de a face

bani, stand in somaj... si-atunci ce nevoie mai am de succes?

Cum se manifesta la scriitorul Vlad Musatescu relatia realism-fictiune?Cum se manifesta la scriitorul Vlad Musatescu relatia realism-fictiune?Cum se manifesta la scriitorul Vlad Musatescu relatia realism-fictiune?Cum se manifesta la scriitorul Vlad Musatescu relatia realism-fictiune?Cum se manifesta la scriitorul Vlad Musatescu relatia realism-fictiune?Pentru mine nu exista decat ceea ce am primit. Nu-s dotat cu darul fabulatiei sau al plasmuirii! Ce sa

fac? Mai sunt si alti scriitori asemeni mie, care au trait si-au scris despre ce au vazut, decat sugandu-sisubiecte din deget. Vezi, bunaoar, Fiodor Mihailovici Dostoievski, Emile Zola, W.S.Maugham. Deosebireadintre mine si dansii nu-i decat una singura: au castigat bani grei din truda talentului lor, pe cand eu castigpraful de pe toba. De-aceea mi-s si-acum "director de onoare" la publicatia "Jurnalul de Prahova". Desi, fievorba intre noi, as fi preferat sa fie invers. Sa fie W.S. Maugham director de onoare la "Jurnalul de Londra",iar eu sa locuiesc pe Coasta de Azur, sa am 92 de ani si sa-mi scriu romanele in continuare. Asa cum i s-aintamplat domniei sale. Fara sa deie vreo spaga editorilor, ca sa fie tiparit. Ma rog, fiecare cu norocul lui.Unii-s directori, altii milionari. VA URMA VA URMA VA URMA VA URMA VA URMA

DE VORBA CU MAESTRUL VLAD MUSATESCU - II -DE VORBA CU MAESTRUL VLAD MUSATESCU - II -DE VORBA CU MAESTRUL VLAD MUSATESCU - II -DE VORBA CU MAESTRUL VLAD MUSATESCU - II -DE VORBA CU MAESTRUL VLAD MUSATESCU - II -

10 ROMANI IN NOUA ZEELANDA10 ROMANI IN NOUA ZEELANDA10 ROMANI IN NOUA ZEELANDA10 ROMANI IN NOUA ZEELANDA10 ROMANI IN NOUA ZEELANDA

iclul de interviuri pe care il incepem astazi, denumit sugestiv "Romani in Noua Zeelanda" reprezinta oincercare temerara din partea revistei noastre. De ce spunem asta? Pentru ca, mai ales intr-o comunitateatat de tanara ca a noastra, informatiile oarecum istorice despre primii romani ce au calcat pe aceste

meleaguri sunt extraordinar de greu de gasit si adus in fata publicului cititor. Asteptam asadar, din parteacompatriotilor nostri care au experiente interesante de povestit, sa ne contacteze la una dintre adreseleurmatoare: romanianpages@yahoo.co.nz sau paginiromanesti@xtra.co.nz. Primul interviu din aceasta serie

este realizat de catre Danut IonescuDanut IonescuDanut IonescuDanut IonescuDanut Ionescu, cu si despre doamnaAdriana Fotiadis din Wellington. Le multumim si pe aceastacale, in numele cititorilor nostri.

Danut Ionescu:Danut Ionescu:Danut Ionescu:Danut Ionescu:Danut Ionescu: Doamna Fotiadis, sunteti prima persoanacare isi povesteste viata in revista "Pagini Romanesti in NouaZeelanda". Cu ce doriti sa incepem aceasta poveste adevarata?Dna Adriana Fotiadis:Dna Adriana Fotiadis:Dna Adriana Fotiadis:Dna Adriana Fotiadis:Dna Adriana Fotiadis: Cu inceputul. Eu am origine greco-romana. Tatal meu era grec, nascut si crescut la Braila, iarmama mea romanca neaosa, fiica de preot. Noi am plecat dinRomania avand pasaport grecesc, in anul 1950. Am stat un anin Grecia, dupa care, in 1951, am emigrat in Noua Zeelandaimpreuna cu familia mea, cu surori, cumnati sau logodnici.In 1953 am reusit sa ne aducem aici si parintii.

Ce va mai amintiti despre "epoca Braila", inainte de sosireain Wellington?

Epoca ce ne-a marcat copilaria a fost foarte frumoasa. Din nefericire, adolescenta a fost mai grea. A inceputrazboiul, cu rusii, comunistii, mancarea era nationalizata, viata devenise dificila.

Atunci acestea au fost cauzele plecarii?Am sa o iau de la inceput si sa explic. Cand tatal meu, fiind de origine greaca, s-a cunoscut si casatorit

cu mama in 1925, el a cerut sa devina roman si i s-a spus atunci, de la chestura Politiei, ca nu are de ce pentruca are aceleasi drepturi pe care le are orice roman. Lucru de altfel, just. In 1948 a iesit o lege precum ca greciicu pasaport pot sa se repatrieze, lucru de care a profitat una dintre surorile mele. Anii erau tulburi si nu se stiacu exactitate daca se va mai putea pleca mai tarziu sau nu, asa ca si parintii mei au urmat aceeasi cale. Dupaatatia ani de zile, ni s-a pus aceasta conditie de a neromaniza sau a pleca in Grecia. Multi au spus ca grecii aufost dati afara din tara, lucru care nu este adevarat. Amavut ce alege, in conditiile in care se afla tara atunci.Puteam sa devenim cetateni romani, dar plecand sora siparintii mei am decis sa plecam impreuna. Apoi, in 1951am venit in Noua Zeelanda. Unde nu stiam limba, nicimacar nu auzisem de aceasta tara. Au fost valuri deemigrari grecesti spre Brazilia, Australia si NouaZeelanda. Noi nu ne-am calificat in Australia pentru caei aveau nevoie de brate de munca. Oricum am venit cutotii aici si nu regret nici macar o zi ca am ales tara asta.

ADRIANA FOTIADIS: "AM AJUNS IN WELLINGTON PE 14 DECEMBRIE 1951"ADRIANA FOTIADIS: "AM AJUNS IN WELLINGTON PE 14 DECEMBRIE 1951"ADRIANA FOTIADIS: "AM AJUNS IN WELLINGTON PE 14 DECEMBRIE 1951"ADRIANA FOTIADIS: "AM AJUNS IN WELLINGTON PE 14 DECEMBRIE 1951"ADRIANA FOTIADIS: "AM AJUNS IN WELLINGTON PE 14 DECEMBRIE 1951"

CCCCC

DOAMNA ADRIANA FOTIADISDOAMNA ADRIANA FOTIADISDOAMNA ADRIANA FOTIADISDOAMNA ADRIANA FOTIADISDOAMNA ADRIANA FOTIADIS

INTERVIU LA ANGAJARE IN 1951INTERVIU LA ANGAJARE IN 1951INTERVIU LA ANGAJARE IN 1951INTERVIU LA ANGAJARE IN 1951INTERVIU LA ANGAJARE IN 1951

ROMANI IN NOUA ZEELANDA 11ROMANI IN NOUA ZEELANDA 11ROMANI IN NOUA ZEELANDA 11ROMANI IN NOUA ZEELANDA 11ROMANI IN NOUA ZEELANDA 11

Nici noi...E o tara blagoslovita. Am muncit din

greu. Am venit cu 20 de kilograme de bagajesi fara nici un ban in buzunar. Valuta nuexista in anii aceia, iar leul nu avea nici ovaloare. Deci am inceput totul de la capat,de la zero. Dar nu regret. Ii multumesc luiDumnezeu ca ne-a indrumat pasii sa venimin tara asta. Suntem de 55 de ani aici si nuregretam nici o clipa. De altfel, am fost si inRomania in 1972, prima oara dupa emi-grare, impreuna cu sotul meu Yani, care afacut mai multe afaceri de import.

Cum ati simtit Romania, prin comparatie cuce era in Noua Zeelanda?

Dupa 21 de ani de exil am gasitpoporul roman asa cum este el: ospitalier,extrem de primitor insa cu foarte multioameni necajiti...

Ati simtit acest lucru pe strada, atmosferaera apasatoare, de grija?

Da. De exemplu, noi aici suntem obisnuiti sa vorbim tare, fara perdea, fara jena. Acolo, cand vorbeammai tare observam ca prietenii nostrii inchideau geamurile, ca sa nu se auda afara. Trist, trist... Imi amintescca in prima mea vizita, matusile si verisoarele mele au fost atat de emotionate ca au plans continuu.

Sa revenim insa la prima perioada pe care ati petrecut-o in Noua Zeelanda, acum 55 de ani...Noi am plecat din Grecia cu vaporul care se numea Goya, cu al treilea transport de emigranti. Eram

greci din Romania cu sotii romance. Erau 5 sau 6 doamne romance, de fapt. Am ajuns aici dupa 33 de zile pedrum. Am ajuns in portul Wellington la 4 dimineata, pe 14 decembrie 1951. A inceput sa se lumineze. Imiamintesc si acum ca era o zi superba, cu un cer albastru. Noi am stat in larg pana au venit pilotinele, care sa neghideze in port. Ne-au adus in port, au venit cei de la serviciul de emigrare, ne-au controlat hartiile, actele,totul. Sotul meu a parasit vaporul ultimul, pentru ca el a facut hartii si servicii de consultanta de emigrarechiar si pe vapor. VA URMA VA URMA VA URMA VA URMA VA URMA

Sursa fotografii:Sursa fotografii:Sursa fotografii:Sursa fotografii:Sursa fotografii: New Greek immigrants, 1960s. In imaginea de maisus puteti vedea 5 tinere grecoaice muncind la spalatoria de rufe aSpitalului din Wellington, la doar o zi de la sosire. De la stanga la dreapta:Adriane Solanaki, Erene Kalogeraki, Sofia Bobolaki, Margarita Tsoselasi Maria Kiriakaki.Referinte:Referinte:Referinte:Referinte:Referinte: Alexander Turnbull Library, William Hall Raine collection(PAColl-3071), referinta: 1/4-020602; F (1951) Mai multe informatii sicopii dupa aceste fotografii document pot fi obtinute de la librarie laadresa http://timeframes.natlib.govt.nz.

ADRIANA FOTIADIS: "NOUA ZEELANDA E O TARA BLAGOSLOVITA"ADRIANA FOTIADIS: "NOUA ZEELANDA E O TARA BLAGOSLOVITA"ADRIANA FOTIADIS: "NOUA ZEELANDA E O TARA BLAGOSLOVITA"ADRIANA FOTIADIS: "NOUA ZEELANDA E O TARA BLAGOSLOVITA"ADRIANA FOTIADIS: "NOUA ZEELANDA E O TARA BLAGOSLOVITA"

12 LACURILE ROMANIEI12 LACURILE ROMANIEI12 LACURILE ROMANIEI12 LACURILE ROMANIEI12 LACURILE ROMANIEI

acul Rosu este un lac de baraj natural, care s-a format in anul 1837. Datorita precipitatiilor atmosfericeabundente, mari suprafete de teren de pe coasta nord-vestica a muntelui Ghilcos s-au prabusit, alunecandpe stratul de argila, inchizand valea Verescheului, unde au confluenta mai multe parauri cu debit

semnificativ. Oglinda apei este strapunsa de trunchiurile de brazi, care sunt ramasite ale padurii inundate delac. Altitudinea luciului apei este 983m. Denumirea lacului - atat in limba romana cat si in cea maghiara -,provine ori de la muntele Ghilcos (Ucigasul) ori de la paraul Rosu (Verescheu). Astfel, in 1864 apare subdenumirea Lacul Pietrii Rosii, mai tarziu a fost denumit Lacul Ucigas precum si Taul Ghilcos. Din 1936 este

denumit oficial Lacul Rosu. Vecheadenumire ungureasca pentru lac a fostVeres-to (Lacul Rosu), sub formaGyilkos-to (Lacul Ghilcos) apare primadata in descrierea lui Orban Balazs.Dimensiunile initiale ale lacului nuerau cunoscute, datorita faptului caunele parti din mal erau inaccesibile.Dimensiunile lacului dupa masura-torile lui Csiki Karoly (1987) sunturmatoarele: perimetrul 2830m, aria114676mp, volumul apei acumulate:587503mc, adancimea maxima laextremitatea din aval: 9,7m. Paraurilece alimenteaza lacul aduc 1-1,5mc deapa pe secunda in lac.

Legenda Lacului Rosu spune ca traia odata, prin tinutul Giurgeului, o fata deosebit de frumoasa, Estera. Parulei era ca pana corbului, ochii ei erau verzi, iar silueta ii era ca a unui tanar molid inalt leganat de vant. Intr-odimineata insorita de iulie, Estera s-a dus la targul din Gheorghieni. Acolo s-a intalnit cu un flacau inalt sichipes care era atat de puternic incat omora dintr-o singura lovitura pana si cel mai mare urs. Si canta voiniculacesta din fluier de nu avea pereche pe tot tinutul, iar la mestesuguri mai ca nu-l intrecea nimeni. Cum s-auvazut, s-au si placut, pentru ca dragostea vine pe neasteptate si pune stapanire numaidecat pe inimile tinerilor.Tanarul voinic i-a cumparat Esterei o basma albastra ca cerul si a rugat-o sa-i fie mandruta. Insa cei doi n-auputut sa se casatoreasca pentru ca voinicul a fost luat in armata. Frumoasa fata isi astepta cu rabdare logodnicul.Seara, cand mandrul soare se ascundea dupa muntii inalti, Estera isi lua cofa si se ducea la izvorul cel lin de lapoalele brazilor si se gandea ore in sir la alesul inimii sale. Pana si muntii cei inalti se inmuiau auzind oftatulsi cantecul ei de dor. Intr-o duminica, Estera a fost zarita de un haiduc, care a rapit-o pe mandra cea frumoasasi a fugit cu ea tocmai pana la Suhardul Mic, intre stancile cu mii de fete, unde isi avea el adapostul. I-a promisEsterei aur, argint si alte bogatii, numai sa devina sotia lui. Fata insa l-a respins pe haiduc caci isi asteptacredincioasa iubitul, din zori si pana-n seara.

Dar indaratnicia haiducului a facut-o pe Estera sa ceara ajutorul muntilor, rugamintea ei plina dedeznadejde fiind auzita de stanci. Intr-o noapte de iulie, veni din senin o furtuna nemaiintalnita, cu ploaiegrozava, cu tunete nemaiauzite si fulgere nemaivazute. Intr-un vuiet asurzitor, muntele s-a pravalit si a ingropatfata, haiducul dar si un pastor cu turma lui, care-si avea stana prin preajma.

In dimineata ultimei duminici a lui Cuptor, soarele stralucea peste stanci. Valea, unde cu o zi inaintecurgea limpede Paraul Verescheului, a fost inchisa de alunecarea muntelui, dand nastere lacului numit LaculRosu. Iar daca te uiti in apa lacului, vezi stralucirea ochilor verzi, inlacrimati ai Esterei.

LACUL ROSU SI LEGENDA FRUMOASEI ESTEREILACUL ROSU SI LEGENDA FRUMOASEI ESTEREILACUL ROSU SI LEGENDA FRUMOASEI ESTEREILACUL ROSU SI LEGENDA FRUMOASEI ESTEREILACUL ROSU SI LEGENDA FRUMOASEI ESTEREI

LLLLL

LACUL ROSULACUL ROSULACUL ROSULACUL ROSULACUL ROSU

AUTOMANIA 13AUTOMANIA 13AUTOMANIA 13AUTOMANIA 13AUTOMANIA 13

tunci cand am vazut prima oaraaceasta masina am stiut ca esteceva mai mult decat VW a

construit vreodata. Se intampla in 2003,la aproape un an de la sosirea mea in NZ.Era noapte si eram cu masina undeva princentrul Aucklandului, indreptandu-maspre casa. Am oprit la culoarea rosie asemaforului, in spatele unui VW Passatde culoare neagra. Ceea ce am remarcatimediat erau cele 4 tevi de esapamentcromate care descurajau orice amator de"race" si acel ciudat "W8" care completalogo-ul WV. La un moment dat a aparutculoarea verde, iar masina a disparut din campul meu vizual mult mai repede decat m-as fi asteptat. Am fostuimit si m-am intrebat tot drumul spre casa ce inseamna acel "W8". De fapt pentru "8" am gasit imediatraspunsul (reprezenta numarul de cilindri), dar pentru "W" nici gand. Ajuns acasa am deschis calculatorul.Am cautat pe internet "W8" si, in sfarsit am inteles ce insemna. Nimic pana acum nu a mai fost facut ca acest"W8". VW intotdeauna a tinut sa complice lucrurile cand a fost vorba de construirea unui motor, ca deexemplu folosirea celor 5 valve pe cilindru, mult mai complicatul VR6 iar acum acest "W8".

Asadar, "W8" este un motor de 4.0 litri cu o configuratie a cilindrilor in "W", adica daca privestimotorul de sus, vei vedea ca ei sunt dispusi asemenea unui "W", ceea ce este ciudat, dar scopul pentru aceastadispunere a fost acela de a produce putere maxima, fara efort prea mare din partea motorului. Puterea acestuiaeste de "numai" 270 BHP (break horse power), ceea ce nu este foarte mult daca ne gandim la BMW 540i care,cu un motor de 4.4 litri si 8 cilindri, dezvolta in jurul a 380BHP. Dar felul in care este distribuita puterea estesenzational. "W8" este, de asemenea, dotat cu 4 motion AWD, adica "ceva" care ce il "tine" pe sosea indiferentde vreme.

Acest "W8" a avut o viata de fabricatie scurta din cauza faptului ca pretul de vanzare al masinii estefoarte scump, iar vanzarea a fost destul de anevoiasa, mai ales atunci cand pentru un pret mai ieftin cu catevamii bune poti alege ceva mai "puternic" de la BMW, Audi, Lexus si chiar Mercedes. Dar, daca iti place si itidoresti foarte mult, o poti cumpara de la orice dealer VW din Noua Zeelanda, dar nu sub NZ $45.000. Parereamea personala este ca merita banii.

VW Passat "W8" este o masina pe care nu o poti vedea mereu la orice colt de strada, sau nu o poti vedeamereu parcata in locuri publice. Este o masina aparte, rara si frumoasa. Dar cel mai frumos lucru este ca o poticumpara si in varianta cu cutie manuala cu 6 trepte. Cu cutia manuala este mai rapida chiar decat cel maifrumos si mai bine "aranjat" BMW 330i.

In interiorul masinii toate comenzile au fost asezate in asa fel incat nu este nevoie sa-ti deplasezi manaprea mult ca sa opresti CD-ul, sa aprinzi luminile, sa deschizi rezervorul sau sa faci stiu eu ce. Ceasurile de labord sunt inconjurate fiecare de cate un inel cromat, iar lumina bordului este de un albastru senzational carete face sa te intrebi de ce celelalte masini nu il poseda.

Singura varianta oferita de VW este cea sport, dar nu cred ca mai era nevoie sa spun asta. Cele patru tevide esapament cromate si logoul "W8" care este asezat destul de "timid" pe grila din fata a masinii spun totul.Ceea ce vreau sa spun despre aceasta masina este ca ofera mult mai mult satisfactii decat celelalte, de aceeasiclasa, iar pentru cineva care vrea sa fie diferit de toti ceilalti aceasta masina este cea mai buna alegere.

W8 / Andi "Hamman"W8 / Andi "Hamman"W8 / Andi "Hamman"W8 / Andi "Hamman"W8 / Andi "Hamman"

AAAAA

14 VINEXPERT14 VINEXPERT14 VINEXPERT14 VINEXPERT14 VINEXPERT

ai apare, din cand in cand, cate ostire referitoare la "vinul faraalcool". Din punctul de vedere alunui om care iubeste vinul, o astfel

de inventie nici nu poate fi luata in seama.Vinul este vin pentru ca are si alcoolulnatural in echilibru cu toate celelalte com-ponente. Pe cel fara alcool il poti numi suc,bors, zeama, soft drink sau oricum alt-cumva, numai vin, nu. I se imputa vinului,datorita continutului de alcool, greselileumane. Spun raspicat ca nu vinul este devina ci, omul. Abuzul. Asa cum am maispus, excesul de cafea este cel putin la felde daunator. Cat despre asta, cafeaua sevinde minorilor si nu are nici unavertisment explicit in reclame. Facem stirede senzatie din "vinul fara alcool", de parcanecazurile produse de alcoolici se datoreaza consumului de vin si nu al bauturilor spirtoase.

Vinul bun n-a ajuns sa fie o problema in Romania si, din cate vedem la marii consumatori, nici nu va fi.Daca este sa ne folosim de exemplul francezilor - mari amatori de vin - putem spune ca merita sa incurajamurcarea in topul preferintelor vinul, in defavoarea altor bauturi. Francezii sunt - va amintesc - cel mai putinafectati de bolile cardio-vasculare. Pana si fobia manifestata a priori fata de tratamentele prin care trece vinul,

este nejustificata. Riscurile carepandesc un vin "netratat" sunt mai maridecat traseul obisnuit al tehnicilor deprezervare. Tehnici, in majoritate nea-gresive, care se bazeaza mai mult petratamente termice.

Vinul "curat" are o imbatranire pre-coce, tinde spre maderizare, esteinstabil si aproape inapt pentrutransport. Lumina, caldura (cam greude evitat pe raftul magazinelor si chiaracasa) ducand vinul spre o nouafermentare, fenomen absolut nedorit laun vin linistit.

Revenind la imbratisarea innecunostinta de cauza a unor idei ce iesdin obisnuit, recomand... prudenta.Sa stim tot ceea ce este obligatoriu sastim. Sa intelegem tot ceea ce esteobligatoriu de inteles. Dupa acesteetape, ne putem ocupa si de exotisme.

EXOTISME / Catalin Paduraru (Romania)EXOTISME / Catalin Paduraru (Romania)EXOTISME / Catalin Paduraru (Romania)EXOTISME / Catalin Paduraru (Romania)EXOTISME / Catalin Paduraru (Romania)

MMMMM

VINURI FARA ALCOOLVINURI FARA ALCOOLVINURI FARA ALCOOLVINURI FARA ALCOOLVINURI FARA ALCOOL

LA VIE EN ROSE 15LA VIE EN ROSE 15LA VIE EN ROSE 15LA VIE EN ROSE 15LA VIE EN ROSE 15

n urma cu un an ne-am cumparat antena satelitpentru TVR International si practic am inceput sa ilvizionam de indata ce a fost transmis in NouaZeelanda. La scurt timp dupa aceea s-a intamplat

ceea ce era de asteptat, s-a creat o dependenta de televizorulpornit pe TVRI. Si cum tot romanul din strainatate se plangeca ii lipsesc teatrul, emisiunile culturale, documentarele simeciurile de fotbal cu care era obisnuit, iata-ne asezati infata televizorului in fiecare seara.

Sarbatorile de Craciun nu mai sunt atat de strainepentru ca in casa noastra intra colindele romanesti, iarPastele este plin de credinta, datorita slujbelor transmisede acasa. Suntem mereu emotionati de cantecele popularede la nemuritorul "Tezaur folcloric" si incantati latraditionalele "momente vesele" cu artistii romani indragiti.La TVR International am vazut reportaje despre romaniiemigranti prin lume si am putut face comparatii cupropriile noastre experiente. Am putea spune chiar ca viatanoastra s-a imbogatit din punct de vedere spiritual.

Ne simtim mai aproape de casa, mai aproape de familiile noastre din tara, stim cand acolo e soare saucand ploua. Distanta teribila dintre Romania si Noua Zeelanda parca nu mai exista. Este ca si cum venim infiecare seara acasa, undeva, intr-o Romanie internationala. Si poate ca asa si este, lumea tinde sa fie o tara faragranite, cel putin din punct de vedere al distantei. Iar asta duce cu gandul la teoria dislocatiei in spatiu si timp.Au disparut de langa noi unii oameni, au aparut altii, lucurile vechi au fost inlocuite cu altele noi, dar noisuntem aceiasi oameni, aceiasi romani atunci cand ne privim in oglinda.

Simtim si traim romaneste si vibramcel mai tare la "romanismele" noastre.Doar ca putini recunosc asta pentruca ne e teama ca patriotismul e de-modat si a trecut vremea declaratiilormari. Dincolo de cuvinte ramane insarealitatea si anume ca suntem dinspecia "romani care traiesc peste ho-tarele Romaniei".Asa ca seara, ne asezam confortabilin fotolii "kiwi made", in casa noastradin Auckland, bem un pahar cu vinneo-zeelandez si deschidem TVRInternational. Si nu inseamna caramanem blocati in trecut sau carefuzam adaptarea la NZ, cidimpotriva, ca vrem sa ne deschidemsufletul si sa lasam "Romania in casanoastra!"

LUMEA DIN NOI / Adina Dumitrache LUMEA DIN NOI / Adina Dumitrache LUMEA DIN NOI / Adina Dumitrache LUMEA DIN NOI / Adina Dumitrache LUMEA DIN NOI / Adina Dumitrache

IIIII

16 TV16 TV16 TV16 TV16 TV

rodus dupa un format care a sedus milioane de telespectatori in intreaga lume, "Om bogat, om sarac",serialul ce este difuzat de Pro Tv International incepand din 20 noiembrie, de luni pana joi de la ora21.00, este o comedie de cursa lunga, o poveste despre bani si viata cu Horia Brenciu omul sarac si

Serban Ionescu omul bogat, in rolurile principale!Situatia celor doi nu ramane pentru totdeauna asa.Printr-un joc al sortii, destinele celor doua familii sevor intalni, iar din acest moment intre ele vor incepeun "razboi" ce va starni, pe langa inevitabilele tensiunisi nenumaratele situatii comice. Momentele in careexistentele celor doua familii ce fac parte din cele doualumi se vor intersecta, vor provoca irezistibile situatiide umor. Totodata, cele doua familii vor fi purtateintr-un joc al dragostei si seductiei, povestile de iubirenascandu-se acolo unde te astepti mai putin.Aflat la primul sau rol intr-un serial de televiziune,Horia Brenciu spunea: "am intrat intr-o lume in caretrebuie sa ai urechi de elefant! Adica, pentru a fi unactor bun, trebuie sa fii extrem de deschis la toateindicatiile care se dau de catre membrii echipei cucare lucrezi. Aici nu mai e primordial cuvintul impro-vizatie sau spontaneitate... Bafta mea este ca personajul

pe care-l interpretez nu e departe de felul meu de-a fi. Un lucru e clar! Imi place al naibii de mult sa joc! Si amcu cine! Cristina Deleanu, Ilinca Goia sau Serban Ionescu sunt tot atatea motive pentru a dori sa imbratisez cuambele maini meseria de actor!".

La fel de incantat de proiect si de colegii de filmare este si Serban Ionescu care declara ca da viata inacest serial unei "jigodii" simpatice. Emilian Maxim este un personaj negativ, care insa da foarte mult farmecpovestii: "ce ne-am face daca ar exista numai personaje pozitive? Ma bucur ca fac parte din aceasta distributiede exceptie!. Pe langa Horia Brenciu si Serban Ionescu, din distributia serialului fac parte nume sonoreprecum: Cristina Deleanu, Ilinca Goia, Razvan Fodor, Lucian Viziru, Ruxandra Enescu, Claudia Ieremia,foarte multi tineri printre care: Alex Margineanu, Raluca Popescu, Alina Grigore, Alex Barba, Sever Barzan,Iulia Verdes, Iuliana Luciu, Nicoleta Dragan, dar si multi alti actori foarte talentati. Iata ce declara si NicoletaDragan, frumoasa blonda din trupa HI-Q,: "Imi place foarte mult personajul pe care-l interpretez si trebuie saspun ca mi-am facut deja o foarte multi prieteni din echipa serialului. M-am apropiat de toti colegii cu carelucrez si pot sa spun ca acest lucru ma ajuta foarte mult sa fiu relaxata. Intamplarea a facut ca persoana careimi este cea mai buna prietena in serial sa-mi devina buna prietena si in viata de zi cu zi. Raluca Popescu, ceacare o intereteaza pe Maria este o persoana extraordinara, lucru care a facut sa ne apropiem foarte mult".Rolul pe care Nicoleta trebuie sa-l interpreteze in acest serial este acela al unei fete vesele si pline de viata, alunei prietene bune care stie sa dea sfaturi atunci cand este nevoie de ele lucru deloc greu de realizat pentruNicoleta care este o persoana foarte optimista si in viata de zi cu zi.

O alta vedeta prezenta in noua productie este Lucian Viziru, care-l interpreteaza pe Radu Maxim, fiullui Emilian si al Deliei Maxim, familia de bogati a serialului. "Ma bucur foarte mult ca joc in acest serial -spune cu entuziasm Lucian Viziru - si asta pentru ca acum am posibilitatea sa interpretez si un altfel depersonaj decat cel pe care l-am interpretat in telenovela "Lacrimi de iubire". Lucian este convins ca Radu esteMaxim va fi pe placul telespectatorilor pentru ca personajul insusi este unul spectaculos.

O NOUA PREMIERA LA PRO TV INTERNATIONAL / Diana ZamfirescuO NOUA PREMIERA LA PRO TV INTERNATIONAL / Diana ZamfirescuO NOUA PREMIERA LA PRO TV INTERNATIONAL / Diana ZamfirescuO NOUA PREMIERA LA PRO TV INTERNATIONAL / Diana ZamfirescuO NOUA PREMIERA LA PRO TV INTERNATIONAL / Diana Zamfirescu

PPPPP

CINEMA 17CINEMA 17CINEMA 17CINEMA 17CINEMA 17

eryl Streep e magnifica, ea este regina acestiei veri,intai cu rolul sau din "A Prairie Home Companion"si apoi cu rolul doamnei dragon Miranda Priestleydin "The Devil Wears Prada". Dar cand nu e MerylStreep magnifica? Sa ne amintim de "AlegereaSofiei" si de "Podurile din Maddison County". Dar

sa vorbim aici despre "Diavolul se imbraca de la Prada",film care fara performanta unica abordata de Meryl Streepnu ar fi avut farmec. Filmul este adaptat dupa romanul cu acelasi nume, de mare succes (sase luni pe lista debestseller a New York Times) al carei autor este Lauren Weisberger. Cartea este intr-adevar spumoasa, hilarasi se pare ca destul de adevarata, autoarea povestind din experienta ei cand a lucrat ca asistenta a renumiteiAnna Wintour, editoarea revistei Vogue si una din cele mai influente femei din lumea modei. Cu toate caautoarea dezminte sursa de inspiratie, se pare ca lumea modei cunoaste prea bine obiceiurile Annei Wintourpentru a lasa loc de indoiala. Gurile rele mai spun ca s-a incercat oarecum stoparea filmului, insa se pare capublicul, care a asteptat cu nerabdare lansarea acestuia, a castigat.

Filmul, ca de altfel si cartea, este usor, farasuspansuri, un film de va- canta. Eroina filmuluieste Andy Sachs (Ann Hath- away din "The Prin-cess Diaries"), o proaspata absolventa care so-seste in New York cu idea- luri inalte, neinte-resata de moda ci numai de jurnalistica serioasa.Fara sa stie mai nimic despre lumea modei, Andydevine a doua asistenta a renumitei editoareMiranda Priestley (Meryl Streep). Miranda estesefa cea mai imposibila, cu adevarat o sefa din iad.

Extrem de apreciata profesional de lumeamodei, este respectata dar si urata de subalterniicare se imprastie ca po- tarnichile cand aceastaisi face intrarea sau da ordine. Meryl Streep este regala in rolul Mirandei. Jocul privirilor inghetate faceinutila ridicarea tonului. Pretentiile Mirandei nu sunt mai prejos, spre exemplu solicitarea Mirandei de aprimi pentru fiicele ei ultimul manuscris cu Harry Potter inainte ca acesta sa fie publicat. Iar subalternii

trebuie sa faca imposibilul, la orice ora din zi si din noapte. E adevarat ca dupa unan de nopti nedormite, portile profesionale sunt deschise. Ramane doar de vazutdaca Andy poate se reziste un an, stiind ca o recomandare de la Miranda ii vadeschide drumul jurnalisticii, daca Andy se va transforma intr-o femeie de carierafara scrupule care renunta la prieteni si la dragoste. Spre deosebire de carte, MerylStreep da o nuanta de umanitate Mirandei. Cred ca farmecul cartii consta tocmaiin prezentarea imposibilei si inumanei persoane care conduce cea mai importantapublicatie din lumea modei, in faptul ca ai access in spatele culiselor la o lume atatde ravnita si de putin accesibila si ca toate aceste secrete ti se impart de catre operoana care a trait aceasta experienta. Un film de vara care merita vazut, mai alesde catre publicul feminin. Trebuie de asemenea sa amintim aparitia lui StanleyTucci, foarte apreciat de critici. Iar pentru Meryl Streep se pare ca vara aceasta seva lasa totusi cu o nominalizare la Oscar.

DIAVOLUL SE IMBRACA DE LA PRADA / C.S.DIAVOLUL SE IMBRACA DE LA PRADA / C.S.DIAVOLUL SE IMBRACA DE LA PRADA / C.S.DIAVOLUL SE IMBRACA DE LA PRADA / C.S.DIAVOLUL SE IMBRACA DE LA PRADA / C.S.

MMMMM

18 DOSAR PRNZ18 DOSAR PRNZ18 DOSAR PRNZ18 DOSAR PRNZ18 DOSAR PRNZ

ELEFANTII - "URIASII BLANZI" AI PAMANTULUIELEFANTII - "URIASII BLANZI" AI PAMANTULUIELEFANTII - "URIASII BLANZI" AI PAMANTULUIELEFANTII - "URIASII BLANZI" AI PAMANTULUIELEFANTII - "URIASII BLANZI" AI PAMANTULUI

ctualmente elefantii sunt cele mai mari si mai grele animale terestre, pe langa faptul ca au dintiiincisivi cei mai lungi, nasul cel mai lung si memoria cea mai buna. Cu toata greutatea lor (caredepaseste adesea cateva tone), deplasarea lor poate fi numita sprintena. In padure, daca este necesar,se furiseaza fara zgomot. Acesti "uriasi blanzi" sunt fiinte sensibile si cu simt afectiv, traiesc in le-

gaturi stranse cu membrii familiei si cu ceilalti membrii ai turmei. Din pacate, elefantii au fost decimati faramila de catre oameni, mai ales datorita fildesului. Masculii din specia elefantului african pot depasi greutatea

de 6 tone (greutatea capului poate avea un sfert din masacorpului). Aceasta parte a corpului, pe langa greutatea saconsiderabila, este incarcata si cu mijloace de obtinere a hranei trompa, fildesii, maselele de mestecat si uriasii muschi aimaxilarului. Fildesii sunt dinti alungiti care sunt folositi pentruscoaterea radacinilor din pamant si pentru decojirea pomilor.Elefantii masculi folosesc fildesii in luptele lor de stabilire a

ordinii ierarhice, lupte premergatoareperioadei de imperechere. Spre deose-bire de dinti, fildesii cresc pe tot par-cursul vietii elefantului. Capul estesustinut de un gat scurt si puternic. Deaceea el nu-l poate apleca pentru aaduna hrana. Aceasta deficienta a fostinlaturata de procesul de evolutie prindezvoltarea trompei, rezultata dinalungirea buzei superioare musculoasesi a nasului. Acest organ admirabil alelefantilor este constituit din mii de

muschi si este utilizat pentru o sumedenie de operatii, printrecare culesul fructelor, aspiratia apei, ruperea crengilor si sapatulradacinilor. Trompa este sensibila, atat la mirosuri cat si lapipait, dar elefantii o folosesc la indentificare, cat si latransmiterea salutului membrilor familiei sau mangaierea

perechii dorite. Miscarea corpului imens al elefantului nu este deloc greoaie. Gambele scurte si robuste impartin mod egal greutatea pe patru picioare. Ca si calul, si elefantul umbla pe degetele picioarelor. Oasele rasfirateale degetelor sunt sprijinite de o talpa rotunda si pe un calcai format dintr-un tesut spongios. Pielea groasacare acopera talpa se toceste si se reface in mod continuu. Contrar aspectului diform, elefantul este un animalager si nu se sperie de nici o forma de relief: traverseaza cu usurinta atat mlastinile cat si terenul stancos, peteren solid lasand putine urme. Acest urias al uscatului se descurca bine si la inot: folosindu-si trompa ridicataca tub de respiratie, traverseaza inot raurile si lacurile.

Elefantii sunt ierbivori. In afara de iarba padurilor sau a savanelor consuma si alte plante cu tulpinamoale, frunze de copaci, diferite fructe si flori, crengi, tulpini de copaci sau radacini. Ei trebuie sa mananceenorm de mult pentru a satisface necesarul de energie a corpului lor imens (in circa 16 ore un elefant consuma225 kg de alimente). El isi foloseste trompa si pentru a-si potoli setea. Perioada de gestatie a elefantuluiafrican are o durata de 22 de luni, la elefantul indian de 21 de luni, femela nascand de regula un singur pui.Greutatea nou-nascutului este in jur de 100 kg, inaltimea lui este aproape de 1 m. In primii doi ani este alaptat,dar intre timp invata sa-si foloseasca trompa si sa mestece ierburile si tufele. P.19P.19P.19P.19P.19

AAAAA

DOSAR PRNZ 19DOSAR PRNZ 19DOSAR PRNZ 19DOSAR PRNZ 19DOSAR PRNZ 19

ELEFANTII - "URIASII BLANZI" AI PAMANTULUIELEFANTII - "URIASII BLANZI" AI PAMANTULUIELEFANTII - "URIASII BLANZI" AI PAMANTULUIELEFANTII - "URIASII BLANZI" AI PAMANTULUIELEFANTII - "URIASII BLANZI" AI PAMANTULUI

P.18 P.18 P.18 P.18 P.18 Puii masculi ajunsi in pragulmaturitatii - in jur de 14 ani - suntalungati din turma, pentru ca nu cumvasa se imperecheze cu membrii familiei,puii femele ramanand cu turma toataviata unde, pana la prima nastere, ajutala cresterea puilor mai tineri. Membriifamiliei sunt legati intre ei prin legaturiputernice. Cateodata, cand elefantii seintalnesc, fug unul catre celalalt si insemn de salut scot un sunet asemanatorcelui emis de o goarna. Daca totul estein ordine, membrii turmei sunt linistiti,scot un mormait adanc dar daca turmaeste amenintata de ceva, mormaitul

inceteaza si adultii formeaza un cerc in jurul puilor.Elefantii au un ritual foarte special si atunci cand unul dintre membrii turmei moare. De cele mai multe

ori raman in jurul lesului, il ating, il mangaie si cateodata incearca si inhumarea. Daca moare un pui deelefant, mama lui il jeleste. S-a observat de mai multe ori ca elefantul-mama a insfacat puiul mort, l-a dusintr-un loc si a ramas langa el mai multe zile. Singura sursa de fildes de pe pamant este reprezentata deincisivii elefantilor. Din pacate,acest material a fost pretuitintotdeauna de om. In trecut, candnu existau inca automobile sipusti, elefantii erau greu de vanatsi doar putini cadeau victimeoamenilor. Azi, cu ajutorul teh-nologiei moderne, ei pot fi ajunsiusor din urma si pot fi impuscatide la o mare distanta. Un numarimens de elefanti au fost ma-celariti pentru fildesul lor si acesteanimale minunate au ajuns inpragul disparitiei. In 1979, inAfrica mai traiau in salbaticiedoar 1,3 milioane de elefanti dardin cauza braconajului acest numara scazut la 600.000 in 1989. Din cauza ingrijorarii mondiale privind soarta elefantilor, in 1989 s-au introdusrestrictii internationale privind comertul cu fildes.

Aceasta masura s-a dovedit foarte benefica. Din cauza restrictiilor a scazut cererea de fildes, au scazutpreturile si astfel a decazut si comertul ilegal, iar numarul elefantilor africani in salbaticie a reusit sa sepastreze in jurul cifrei de 600.000. Elefantul indian, in schimb, este intr-o situatie mult mai grea. Din cauzareducerii habitatului lor traditional, in salbaticie mai traiesc 35.000-50.000 de exemplare, majoritatea lor inIndia. Alte 16.000 de exemplare sunt domesticite in diferite tari din Asia.

20 PAGINA VOASTRA20 PAGINA VOASTRA20 PAGINA VOASTRA20 PAGINA VOASTRA20 PAGINA VOASTRA

ana acum am tot vorbit despre mari creatori de moda precum Chanel, Dolce & Gabbana sau Yves SaintLaurent, ce domina moda si apar in reviste de prestigiu. Insa cine decide acest lucru? Cine decide dacaun designer este mai bun decat altul si daca merita ca si creatiile sale sa fie promovate pe piata. Cine?

editorii de moda! Nu eu, nu tu, ci cei ce propriu-zis pun pe piata larga modelul. Dintr-o lista destul de scurtaam ales varful, numarul 1 al editorilor de moda Anna Wintour. Alegerea nu este chiar intamplatoare, maiales dupa ecranizarea filmului "Diavolul se imbraca de la Prada".

Anna Wintour s-a nascut la Londra pe 3 noiembrie1949 si are doi frati si o sora: Jimmi director la GraveshamBorough, Nora si Patrick editor politic la "The Guardian" si"The Observer". Tatal ei, fost editor la publicatia EveningStandard, a tinut neaparat ca Anna sa urmeza cursurile uneiscoli de renume, North London Collegiate School, cursuri ceau fost abandonate de Anna chiar inainte de absolvire.

Ea isi incepe cari- era in 1970 ca editor la revista Har-pers & Queen, departa- mentul moda, unde se face repederemarcata prin "recrea- tiile" Renoir si Manet cu modelepurtand go-go boots (cizme inalte peste genunchi, cu fustasau rochie scurta). Se muta apoi la revista Harpers Bazaardin New York - in 1975 - si la nu mai putin de un an este con-cediata. Lucreaza apoi timp de 3 ani la publicatia Viva caeditor de moda, loc de munca pe care nu il mentioneaza inCV datorita conexiunii dintre Viva si Penthouse. In 1986devine editor la revista British Vogue si in 1987 la Houseand Garden, revista ce este adusa in pragul de a fi retrasade pe piata datorita orientarii sale spre moda, fiind iro-nic denumita House and Garment.

In 1988, Anna este numita "Editor-in-Chief" la publi-catia Vogue, care se con- centrase inainte mai mult pe stil deviata in general decat pe moda, pierzand multi cititori, mai ales ca in acelasi timp aparuse pe piata si concurenta"Elle". Anna Wintour reuseste sa dea revistei stralucire promovand moda si multe figuri cunoscute NicoleKidman, Angelina Jolie, Melania Trump ori Hillary Clinton. Si uite asa, incet-incet, Anna Wintour devineuna dintre cele mai puternice personaje din moda mondiala. Nici o prezentare de moda nu incepe fara ea siverdictul ei este decisiv. Este legendara atitudinea ei rece si faptul ca nimeni nu are curajul sa o infrunte. AnnaWintour a fost insa des atacata de PETA (o renumita asociatie care militeaza pentru drepturile animalelor)datorita faptului ca are o afinitate spre blanurile naturale, dar si pentru faptul ca a refuzat sa publice in Voguearticole pe tema protejarii drepturilor animalelor, asa cum procedeaza majoritatea revistelor de moda.

In viata personala, Anna Wintour este supusa rutinei: la 5.45 am se trezeste pentru a juca tenis, apoi seindreapta spre birouri, iar ziua se incheie inainte de 10 pm. Este recunoscuta pentru ochelarii mari de soarenegru-mat pe care ii poarta mai tot timpul si pentru petrecerile pe care le da, dar de la care pleaca in maxim10 minute. Anna Wintour este asociata a Muzeului Metropolitan de Arta si participa la strangerea anuala defonduri pentru AIDS. Sub indrumarea ei Vogue a deschis saloane de frumusete in Afganistan, creeand locuride munca si deschizand alte orizonturi femeilor afgane. In 2003 ea s-a inscris in consiliul "Fashion Designerof America" deschizand un fond din care sunt finantati si incurajati cel putin doi designeri incepatori pe an.Deci pana la urma nu e dracul chiar asa de negru, nu? Economia de piata si concurenta, bat-o vina!

PPPPPANNA WINTOUR - EMINENTA CENUSIE A MODEI MONDIALE / Cristina PirvuANNA WINTOUR - EMINENTA CENUSIE A MODEI MONDIALE / Cristina PirvuANNA WINTOUR - EMINENTA CENUSIE A MODEI MONDIALE / Cristina PirvuANNA WINTOUR - EMINENTA CENUSIE A MODEI MONDIALE / Cristina PirvuANNA WINTOUR - EMINENTA CENUSIE A MODEI MONDIALE / Cristina Pirvu

ANNA WINTOURANNA WINTOURANNA WINTOURANNA WINTOURANNA WINTOUR

LACURILE NOII ZEELANDE 21LACURILE NOII ZEELANDE 21LACURILE NOII ZEELANDE 21LACURILE NOII ZEELANDE 21LACURILE NOII ZEELANDE 21

el mai mare lac glaciar alInsulei de Sud a Noii Zee-lande, Te Anau are o lungimede 61km si o suprafata de

222kmp. Trei mari fiorduri seextind spre tarmurile vestice inspremuntii inghetati ai FiordlanduluiCentral. Cel mai mare rau care sevarsa in lacul Te Anau este EglintonRiver. Lacul este inconjurat depaduri si campii de pasunat spre est,in vreme ce in partea vestica a sagasim marile paduri ale Fiord-landului. Lacul ofera o mare varie-tate de atractii turistilor doritori derelaxare, cum ar fi pescuitul, spor-turile nautice si plimbarile cubelvedere. La capatullacului, de altfel, incepe unul dintre cele maifaimoase trasee turistice din lume:Milford Track. Un numar de alte catevapoteci asigura accesul catre teritoriile protejateadministrate de rangerii Parcului Nati-onal Fiordland. Impre- jurimile lacului si tarmu-rile sale au fost ocu- pate, mai tot timpul, depopulatia maori. Lacul a fost cercetat pentruprima data in ama- nuntime, in anul 1863, decatre James McKer- row, ale carui observatiiau fost atat de bune incat au suferit doar micimodificari. Lacul se afla la 207m deasupra

nivelului marii, iar adan-cimea sa nu a fost inca

stabilita complet, ultima masuratoare fiind de 276m.Originea numelui este foarte disputata, cea mai aproapede adevar fiind varianta cum ca numele ar fi apartinutlui Te Anau, una din faimoasele capetenii Waitaha. Maiexista si o alta varianta, prin care se spune ca numele arfi o forma mai scurta de la "Te Anau Au", numele pesteriide pe tarmul vestic, "Pestera cu curentul de apa vartej".O mica vale, situata intre fiordurile de mijloc si de sudale lacului, este refugiul uneia dintre putinele colonii detakahe. Aceasta pasare, care se credea ca disparuse, a fostredescoperita in noiembrie 1948, de catre cercetatorulG.B Orbell din Invercargill.

CCCCCTE ANAU, CEL MAI MARE LAC GLACIAR AL INSULEI DE SUDTE ANAU, CEL MAI MARE LAC GLACIAR AL INSULEI DE SUDTE ANAU, CEL MAI MARE LAC GLACIAR AL INSULEI DE SUDTE ANAU, CEL MAI MARE LAC GLACIAR AL INSULEI DE SUDTE ANAU, CEL MAI MARE LAC GLACIAR AL INSULEI DE SUD

LACUL TE ANAULACUL TE ANAULACUL TE ANAULACUL TE ANAULACUL TE ANAU

22 VIATA SPIRITUALA22 VIATA SPIRITUALA22 VIATA SPIRITUALA22 VIATA SPIRITUALA22 VIATA SPIRITUALA

PREAPREAPREAPREAPREAFERICITULFERICITULFERICITULFERICITULFERICITULPARINTEPARINTEPARINTEPARINTEPARINTETEOCTISTTEOCTISTTEOCTISTTEOCTISTTEOCTIST

n anul 1073, capii celor doua Biserici, au inceput tratativele in vederea impacarii. Din nefericire, niciConstantinopolul, nici Roma nu mai erau ceea ce fusesera in secolele precedente. Constantinopolul segasea intr-o mare criza atat din punct de vedere politic, cat si economic si militar; Roma in schimbdevenise atotputernica in Occident. Duse de pe pozitii de putere, tratativele dintre Roma si Constan-tinopol in vederea unirii Bisericilor, desfasurate intre secolele al IX-lea si al XV-lea, au esuat. Biseri-

cile Orientale, din cauza ofensivei Islamului, se gaseau in conditii foarte grele, sub dominatie araba si tur-ceasca. In aceasta situatie, papalitatea a recurs la alta forma de unire: uniatismul. Papa promitea avantajepolitice si economice acelor Biserici care acceptau o minima platforma doctrinara si unirea formala cuepiscopul Romei, adica acceptau juridictia acestuia.

In felul acesta, in secolul al XV-lea s-au unit cu Roma: o parte din biserica armeana, biserica iacobitadin Siria si cea copta din Egipt, intreaga biserica monofizita din Mesopotania si nectariana din Cipru. Inanul 1596, la sinodul din Brest-Litovsc au fost obligate sa se uneasca cu Roma comunitatile ortodoxe bielo-ruse, ucrainene si rutene, ocupate atunci de regatul catolic polon. In secolul al XVII-lea o parte din crestiniidin Ucraina Subcarpatica au facut acelas lucru, in schimbul drepturilor politice promise de nobilimea cato-lica. In 1683, turcii asediaza Viena. Cu ajutor polonez, imperialii inlatura pericolul turcesc. In 1688 Tran-silvania renunta la suzeranitatea turcesca, hotarand sa treaca sub protectia impa-ratului Leopold I. Perspectiva instapanirii austriece nu era prea clara, de vremece ungurii ocupau majoritatea scaunelor in dieta. For-mula cea mai viabila era

asigurarea austriecilor de votul repezentantilor populatiei ro-manesti. Aceasta nu avea drepturi politice pentru ca era orto-doxa. Ideea "uniatismului" si realizarea ei avea sa intareascaforta curentului proaustriac; pe de alta parte, biserica romano-catolica facea un pas pe drumul prin care intelegea sa refacaunitatea Bisericilor. In 1698, imparatul face romanilor o pro-punere de trecere la uniatism, preci-zand ca cei care-l vor re-cunoaste pe papa drept cap al Bisericii se vor bucura de drep-turile si privilegiile clerului si credinciosilor romano-cato-lici. Propunerea a capatat un plus de forta dupa pacea de la

Karlovitz, cand Turcia recunoaste trecerea Transilvaniei sub austrieci. Ca sa se infap-tuiasca unirea, ortodocsii trebuiau sa accepte patru puncte din doctrina catolica. Aces-

te puncte erau: recunoasterea primatului papei; filiocve (purcederea Duhului Sfant si de la Fiul); purgato-riul (locul curatitor dintre iad si rai) si folosirea azimei la euharistie. In schimbul privilegiilor promise(identice cu ale preotilor catolici), 38 de protopopi transilvaneni au semnat in 1698, la Alba-Iulia un act deunire cu "Biserica Romei cea catoliceasca". In 1701, la Viena, mitropolitul Ardealului Atanasie Anghel asemnat si el un act de unire cu Roma. In felul acesta a luat fiinta biserica greco-catolica din Transilvania.Reactia romanilor ortodocsi a fost dura. Au existat diferite acte de protest care au imbracat, timp de aproa-pe un secol, diverse forme: petitii, revolte populare, interventie armata, executii, martiriu sau exilul.

Biserica ortodoxa isi va spori sirul marturisitorilor si al martirilor precum Sofronie de la Cioara, Ie-romonahul Nicodim, Nicolae Pop si Nicolae Oprea. In 1763 imparateasa Maria Tereza a incercat potolirearevoltei romanilor impotriva uniatismului, trimitand in Transilvania trupe. Acestea a distrus peste 150 debiserici si manastiri, intre care manastirile Prislop, Sambata si Peri. Dupa infiintarea Scolilor de la Blaj,biserica unita a inceput sa joace un rol important in Transilvania. In urma masurilor adoptate de autoritati,multi romani au trecut la uniatism. O parte a reprezentantilor Scolii Ardelene provin din aceasta biserica,insa unii, din nationalism, au parasit Ardealul si s-au stabilit in Moldova sau Tara Romaneasca. P.23P.23P.23P.23P.23

BISERICA GRECO-CATOLICA / Preot prof. dr. Vasile RaducaBISERICA GRECO-CATOLICA / Preot prof. dr. Vasile RaducaBISERICA GRECO-CATOLICA / Preot prof. dr. Vasile RaducaBISERICA GRECO-CATOLICA / Preot prof. dr. Vasile RaducaBISERICA GRECO-CATOLICA / Preot prof. dr. Vasile Raduca

IIIII

REDESCOPERA ROMANIA CU ALINA 23REDESCOPERA ROMANIA CU ALINA 23REDESCOPERA ROMANIA CU ALINA 23REDESCOPERA ROMANIA CU ALINA 23REDESCOPERA ROMANIA CU ALINA 23

BRASOVUL - INTRE MEDIEVAL SI MODERN / Alina Cretu (Bucuresti)BRASOVUL - INTRE MEDIEVAL SI MODERN / Alina Cretu (Bucuresti)BRASOVUL - INTRE MEDIEVAL SI MODERN / Alina Cretu (Bucuresti)BRASOVUL - INTRE MEDIEVAL SI MODERN / Alina Cretu (Bucuresti)BRASOVUL - INTRE MEDIEVAL SI MODERN / Alina Cretu (Bucuresti)

nainte de a incepe, cel mai important lucru esteatmosfera; asa ca, faceti o ceasca de ciocolata calda,stingeti lumina, asezati-va confortabil intr-o perna

pufoasa si incepeti sa cititi, la lumina lumanarii sau a semineului. Aceasta starede bine va va duce bineinteles aminte de zilele de iarna si, poate asa, veti ajungecu gandul si la destinatia noastra de astazi: Brasovul.

Originea sa ca oras nu este bine cunoscuta, darse face remarcat in anul 1235, purtand numeleCorona. Imaginea lui medievala se pastreaza siin zilele noastre, centrul vechi ramanand intact,iar strazile inguste amin-tind de vremea canderau cutreierate de cavaleri si domnite. Printreprimele locuri care merita vizitate sunt CasaSfatului, care a devenit dintr-un mare turn deveghe simbolul Brasovului si alaturi de CasaMuresenilor, Bastionul Tesatorilor, TurnulNegru, Bastionul Graft, Turnul Alb si cetatea

Rasnov inca mai vegheaza asupra orasului. Urmeaza Biserica Neagra, pe caream vizitat-o si este dupa parerea mea un loc magnific nu doar datorita imensitatiisale sau a muzicii care te inalta spre cer (dintr-o orga cu peste 4000 de tuburi), cisi datorita sentimentului de pace pe care il insufla. Biserica este reprezentativapentru Brasov, dar nu trebuie sa neglijez si celelalte asezaminte: Sfanta Treime,Adormirea Maicii Domnului, Biserica Catolica sau Biserica Sfantul Ioan, careau si ele un anumit farmec si mister. De la localnici am aflat si un alt lucru in-teresant, anume ca in Brasov se afla prima scoala din tara unde s-a predat incepanddin anul 1559 si care a devenit un muzeu pastrand totul exact ca pe vremuri. Sichiar daca am zis ca Brasovul arata medieval, asta nu inseamna ca nu e si modern.Cred ca seamana mult cu Bucurestiul, cu magazine, supermarketuri, cinema,minimalluri sau hoteluri, dar aerul curat de munte schimba atmosfera si ii daunicitate. Daca ai febra drumetiilor (cum am eu si cu mama) poti merge in afaraBrasovului cu masina, autocarul sau pe jos. Dati o fuga si in Poiana Brasov, carepe mine nu prea m-a impresionat. Este adevarat ca am vizitat-o ultima oaraintr-o vara ploioasa si neprietenoasa. Era cam pustiu si erau si posibilitati putinede distractie. Poate voi avea mai mult succes iarna, cand a sa pot schia. A, si sanu uit! Mai puteti vizita si castelul Bran. Iarna e cam posomorat si lipsit deviata, dar daca te pasioneaza supranatu-ralul sau pur si simplu vrei ceva nou, atunciDracula scrie pe tine! Castelul este renu-mit pentru legenda printului Vlad, care dabine mai ales la turistii straini. De aiciputeti traversa prin culoarul Rucar-Bran,de o frumusete ce te lasa fara grai, inPredeal si alte statiuni despre care vomvorbi in numarul viitor. Pe curand!

IIIIIP.22P.22P.22P.22P.22 Biserica greco-ca-tolica nu are nimic de-aface cu grecii - pe care,de altfel nu ii are subobladuire. Apelativul dintitulatura ei se refera lafaptul ca a pastrat, inmod formal, cultul Bise-ricii ortodoxe, numita deoccidentali "greaca". Daraceasta Biserica este ca-tolica : a acceptat doctri-na romano-catolica sieste sub jurisdictia papeide la Roma. Numind-oin ultimii ani "Bisericaromano-catolica de ritoriental". Chiar Roma iirecunoaste caracterul decomunitate romano-ca-tolica. Cum cultul esteexpresia dogmei, Biseri-ca greco-catolica se ga-seste intr-o criza deidentitate atata timp cat,avand o doctrina roma-no-catolica, cultul ei ra-mane cel ortodox. S-ardepasi, poate, aceastastare de lucruri daca uni-atii si-ar regasi identita-tea, fie integrandu-se inBiserica romano-catolica"sora", fie revenind laBiserica "mama". Unia-tismul sau Biserica uni-ta, nu trebuie confundatecu Biserica Unitariana,una dintre Bisericileprotestante aparute inElvetia, acum 4 secole.Rubrica ingrijita de Getasi Eugen Costache.

VA URMA VA URMA VA URMA VA URMA VA URMA

IMAGINE DIN BRASOVIMAGINE DIN BRASOVIMAGINE DIN BRASOVIMAGINE DIN BRASOVIMAGINE DIN BRASOV

POIANA BRASOVPOIANA BRASOVPOIANA BRASOVPOIANA BRASOVPOIANA BRASOV

BIBLIOTECA ROMANEASCA DIN AUCKLAND 24BIBLIOTECA ROMANEASCA DIN AUCKLAND 24BIBLIOTECA ROMANEASCA DIN AUCKLAND 24BIBLIOTECA ROMANEASCA DIN AUCKLAND 24BIBLIOTECA ROMANEASCA DIN AUCKLAND 24

iblioteca "Vlad Musatescu" dinAuckland asteapta in continuaredonatiile dumneavoastra de carte. Faraacestea, nu vom putea cladi nimic! Panaacum am reusit sa strangem un fond decarte romaneasca de peste 200 de titluri,

pe care dorim sa-l dublam pana la 1 februarie,cand biblioteca romaneasca va devenioperationala.O donatie extrem de valoroasa a venit dinpartea membrilor Asociatiei "Doina", care ne-au trimis 20 de carti, trei numere noi alecunoscutei reviste "Convorbiri Literare"(editata de Uniunea Scriitorilor din Romania)si cateva saptamanale ("ObservatorulCultural", "Romania Literara" si "Revista 22").Dar iata si titlurile cartilor ce au intrat in fondul de carte al bibliotecii noastre: din seria Prietenii Cartii (intr-o realizare grafica exceptionala) volumele "Ispravile iscusitului Ulise", "Tristan si Isolda", "Legende dinimparatia mandarinilor", "Zeii din legendele Olimpului", "Povestiri din tara faraonilor", "Eroii din legendeleOlimpului", "Destinul cetatii Troia", "Legende din tara soarelui-rasare", "Graalul-sensul vietii", "Comorilenibelungilor" si "Fiii lupoaicei cladesc Roma"; din antologiaCinegetica (de asemenea intr-o prezentare de exceptie), toate celetrei volume ale acesteia; toate numerele pe 2006 ale revistei decultura Arca din Arad precum si ultimele 2 numere ale revisteiculturale trimestriale Ex-Ponto. Multumim inca odata si asteptamin continuare donatii de carte romaneasca.

Va rugam sa ne contactati la una dintreadresele de email ale revistei:romanianpages @yahoo.co.nz saupaginiromanesti@xtra.co.nz.

BBB