Yoghinii Din Tibet

48
Yoghinii din Tibet (“Yoghis of Tibet”) Yoghin: Persoană care a petrecut ani în izolare practicând exerciţii secrete fizice şi mentale de auto-transformare şi prin acestea a câştigat un control extraordinar asupra minţii şi corpului. Yoginii pe care-i veţi vedea în acest film şi-au asumat riscuri fără precedent. Deşi au jurat să păstreze secretul strict pentru a menţine puritatea practicilor lor, ei au fost de acord cu aceste interviuri unice şi demonstraţii rare pentru a ajuta la păstrarea pentru posteritate a culturii lor pe cale de dispariţie. Acestor yogini le este dedicat acest film. Yoginii din Tibet Legănat într-un nor de mister, Tibetul, ţara zăpezilor, a fost un loc necunoscut lumii din afara zidurilor sale de munţi pentru aproape un mileniu. Poveşti exotice abundau despre aceşti oameni nepământeni de pe vastul platou îmbrăţişat de munţii Himalaya. Dar nu era un tărâm care să poată fi pătruns uşor de către cei dinafară. 1

Transcript of Yoghinii Din Tibet

Page 1: Yoghinii Din Tibet

Yoghinii din Tibet (“Yoghis of Tibet”)

Yoghin: Persoană care a petrecut ani în izolare

practicând exerciţii secrete fizice şi mentale de auto-

transformare şi prin acestea a câştigat un control

extraordinar asupra minţii şi corpului.

Yoginii pe care-i veţi vedea în acest film şi-au

asumat riscuri fără precedent.

Deşi au jurat să păstreze secretul strict pentru a

menţine puritatea practicilor lor, ei au fost de acord cu

aceste interviuri unice şi demonstraţii rare pentru a ajuta

la păstrarea pentru posteritate a culturii lor pe cale de

dispariţie.

Acestor yogini le este dedicat acest film.

Yoginii din Tibet Legănat într-un nor de mister,

Tibetul, ţara zăpezilor, a fost un loc necunoscut lumii din

afara zidurilor sale de munţi pentru aproape un mileniu.

Poveşti exotice abundau despre aceşti oameni

nepământeni de pe vastul platou îmbrăţişat de munţii

Himalaya.

Dar nu era un tărâm care să poată fi pătruns uşor de

către cei dinafară.

Inaccesibil şi îndepărtat, Tibetul a rămas o plăsmuire

misterioasă în imaginaţia celor din vest.

Când primele expediţii din vest au pătruns în ţara

interzisă, în ultima parte a secolului XIX, au adus înapoi cu

ele şi primele imagini pe care lumea din afară le văzuse

vreodată.

Erau imagini care provocau povestirile fantastice

chiar mai mult.

1

Page 2: Yoghinii Din Tibet

Se părea că oamenii din Vest îşi doreau să creadă în

miticul Shangri-La, o ţară din centrul Asiei, adăpostită de

exterior, condusă de o filozofie a compasiunii şi non-

violenţei, liberă de opresiune şi conflicte.

Deşi asemănător în filozofie, realitatea fizică a

Tibetului era mult mai complexă.

Viaţa pe platoul cel mai înalt al Pământului era una

de contraste aspre.

Un loc în care bogăţiile naturale conlocuiau cu rigori

inimaginabile.

Primii săi locuitori au fost nomazi, care s-au adaptat

încetul cu încetul la extremităţile altitudinilor mari.

Chiar şi pentru aceşti oameni căliţi, la 4500 m ochii

li se puteau literalmente usca de la intensitatea brutală a

soarelui.

O revărsare bruscă de grindină putea distruge

munca de un sezon, sau împrăştia turmele în câteva clipe.

Singura lor istorie era impregnată de războaie

aprige între triburi şi atacatorii din afară.

Speranţa de viaţă era scăzută.

Erau un popor cu un simţ foarte viu al efemerităţii şi

suferinţei vieţii.

Nu e greu de înţeles de ce tibetanii, ale căror

condiţii exterioare erau atât de aspre şi schimbătoare, au

ajuns să caute în interior pentru un dram de permanenţă şi

pace.

Regele care i-a unit ca popor a dorit să-i unească de

asemenea şi în credinţă.

Acesta a chemat un lider carismatic din India,

Padmashambava, pentru a aduce budismul în ţara sa.

2

Page 3: Yoghinii Din Tibet

Tibetanii crezuseră într-o pleiadă de zeităţi, atât

binevoitoare cât şi mânioase.

Depăşirea sabotajului din partea liderilor acestei

religii, cunoscută sub numele de Bon, a fost o provocare.

Padmashambava a reuşit prin amestecarea acestor

credinţe cu învăţăturile Dharmei, sau scripturilor budiste.

În loc să excludă zeităţile, el le-a inclus într-un mod

creativ ca gardieni şi simboluri ale învăţăturilor budiste.

Rezultatul a fost un hibrid unic himalayan al

budismului.

Mulţimea de ritualuri şi simbolistica vechii lor religii

au rămas la exterior, dar învăţăturile budiste au pus încet

stăpânire pe minţile tibetanilor.

Ei au ajuns să accepte imaginea budistă asupra

vieţii ca un curent continuu de morţi şi reîncarnări, un ciclu

în care naşterea sub formă umană reprezintă o ocazie

preţioasă de a face ansamblul alegerilor care vor

determina destinul fiecăruia în viaţa următoare:

reîncarnarea într-un plan inferior al existenţei, într-o altă

viaţă umană sau în cele din urmă Nirvana, o stare de

eliberare din suferinţele existenţei fizice.

Credinţa a schimbat într-un mod profund simţul

tibetan al moralităţii.

Sistemul social şi aristocraţia din trecut au rămas,

dar noile credinţe care au adus în sistemul lor o infuzie de

bunăvoinţă, non-violenţă şi compasiune între oameni, atât

din popor cât şi din exterior, au reprezentat noul standard,

iar măsura în care tibetanii au integrat aceste credinţe în

viaţa lor de zi cu zi a ajuns să fie amprenta culturii lor.

Acumularea de merite şi purificarea de acţiuni

negative din trecut pentru a asigura o renaştere propice au

3

Page 4: Yoghinii Din Tibet

devenit parte a ritualurilor lor, pelerinajele la locurile sacre

au ajuns să includă mii de prosternări, lăsări simbolice la

pământ ale ego-ului individual.

Rugăciunile erau inscripţionate pe steaguri, plasate

în şiruri întregi pentru a flutura deasupra caselor şi

templelor lor pentru ca mesajul lor de speranţă pentru

eliberarea tuturor fiinţelor de pe pământ să fie purtat de

vânt deasupra întregii lumi.

Recitarea rugăciunilor era acompaniată de rotirea

constantă a roţilor de rugăciune, un simbol al bunăvoinţei

şi bunătăţii iubitoare care se învârt spre exterior, spre

toate fiinţele.

Viaţa literalmente se învârtea în jurul credinţei lor.

Ca şi comunitate, ei sponsorizau mânăstirile pentru

studiul şi practicarea învăţăturilor budiste.

Aceste structuri imense erau casa a zeci de mii de

călugări şi călugăriţe, centre de tipărire pentru întreaga

societate tibetană şi biblioteci pentru textele străvechi.

Spre deosebire de formele mai ascetice ale

budismului, versiunea tibetană privea arta şi ştiinţa ca

instrumente pentru înţelegerea infinitului.

Dramaturgia, muzica, arta, astronomia, filozofia şi

medicina, toate acestea erau predate în cadrul

mânăstirilor.

În perioada de vârf a civilizaţiei tibetane, existau

mai mult de 6000 de mânăstiri, cu unul din şase tibetani

alăturându-se vieţii monahale.

Studiile începeau de la vârstele cele mai fragede, iar

dobândirea echivalentului unui doctorat putea să necesite

20 de ani sau mai mult.

4

Page 5: Yoghinii Din Tibet

Călugării au devenit păstrătorii cunoştinţelor pentru

întreaga societate tibetană şi pentru multe generaţii s-a

păstrat o tradiţie de discipoli în care un învăţător mai în

vârstă, Lama, le prezenta învăţăturile călugărilor mai

tineri, aceştia la rândul lor devenind într-o bună zi Lama.

Noile credinţe budiste i-au produs de asemenea pe

cei mai fascinanţi dintre tibetani, yoginii.

Spre deosebire de yoginii hinduşi, care făceau

diferite contorsionări pentru public, realizările yoginilor

tibetani erau realizări ale minţii, imposibil de văzut de

către ceilalţi.

Yoginul tibetan era un călugăr sau un om obişnuit

care, după ce a studiat învăţăturile lui Buddha, dorea să le

experimenteze promisiunile în cadrul propriei minţi, anume

o stare a existenţei denumită "iluminare".

Pentru yoginul aspirant, obţinerea iluminării

semnifica obţinerea unei avanpremiere pământeşti a

fericirii Nirvanei.

Prin exerciţii mentale şi fizice intensive în peşteri

sau aşezăminte îndepărtate, scopul lor era să se ridice

deasupra suferinţelor Samsarei, sau vieţii fizice, şi să

descopere natura cea mai pură a conştiinţei.

În cadrul acestei căutări, retragerile în meditaţie

puteau să dureze ani întregi.

Timp de secole, tibetanii au admirat aceşti yogini ca

pe oamenii cei mai mistici din cadrul societăţii lor.

Ei le ofereau sprijin în căutarea iluminării prin

oferirea de mâncare, îmbrăcăminte şi bani către mânăstiri.

Yoginii le insuflau tibetanilor speranţa că eliberarea

de suferinţele vieţii fizice putea fi cu adevărat atinsă.

5

Page 6: Yoghinii Din Tibet

De-a lungul secolelor, conducerea spiritualităţii şi

cea a statului s-au unificat.

Tibetanii au pornit o tradiţie de a-i identifica pe

aceia dintre ei pe care-i credeau reîncarnări ale lui Buddha

al compasiunii.

Dintre aceştia, unul era numit Dalai Lama, în

traducere "învăţătorul-ocean", implicând astfel adâncimea

şi anvergura înţelepciunii sale.

În cele din urmă, cel identificat ca fiind reîncarnarea

Sfinţiei-Sale Dalai Lama îi lua acestuia locul ca lider din

prezent al Tibetului.

Scaunul simbolic al acestui guvern mistic a devenit

Patala, o mânăstire maiestuoasă veghind asupra oraşului-

capitală, Lhasa.

În plin secol XX, tibetanii au rămas aproape neatinşi

de lumea modernă.

Tunetul ameninţător al unei furtuni umane a devenit

din ce în ce mai puternic în Tibet pe măsură ce secolul al

XX-lea a avansat.

Revoluţia comunistă a măturat China, iar laolaltă cu

aceasta a venit şi o creştere de interes în controlul

teritoriului Tibetului.

Invocând legăturile diplomatice trecute dintre Tibet

şi diferitele monarhii ale Chinei imperialiste, Mao Tse-Tung

le-a folosit pe acestea ca un pretext de suprafaţă pentru a

ridica pretenţii asupra locaţiei strategice a Tibetului,

resurselor naturale bogate ale acestuia şi izvoarelor unor

râuri asiatice importante.

În 1949, acesta a anunţat că Tibetul va fi redat

patriei-mamă, angajânduse să umple regiunea cu 60

milioane de chinezi de-a lungul a 10 ani.

6

Page 7: Yoghinii Din Tibet

Sub

pretenţia eliberării tibetanilor de un stil de viaţă

arhaic, "armata republicii populare" a început invadarea

satelor şi a mânăstirilor.

Tensiunile ocupaţiei incipiente şi opoziţiei faţă de

religie s-au dezvoltat într-o campanie din ce în ce mai

brutală având ca scop înlocuirea populaţiei şi practicilor

tibetane cu cele proprii.

Lumea nu absorbise încă şocul holocaustului lui

Hitler atunci când unul nou începuse să se contureze în

Tibet.

Gradul distrugerii este dificil de înţeles sau

exprimat.

Pe măsură ce invazia le-a măturat ţara, tibetanii

care proclamau conducerea lui Dalai Lama erau închişi,

torturaţi sau ucişi, adeseori în feluri groaznice.

Peste un milion de tibetani şi-au pierdut vieţile, o

cincime din populaţie.

Aproape toate din cele 6000 de mânăstiri au fost

distruse, bibliotecile lor au fost arse, lucrările de artă şi

icoanele au fost batjocorite.

În tot acest timp, Dalai Lama era Tenzin Gyatso,

care fusese identificat pe când era copil la o fermă

tibetană.

Este remarcabil că a reuşit să-şi ducă la bun sfârşit

studiile riguroase în ciuda invaziei, iar tibetanii l-au pus la

conducere pe când era adolescent, sperând că le-ar fi

putut redobândi ţara.

După multele sale încercări de a negocia cu chinezii,

tibetanii s-au temut că iubitul lor lider va fi curând răpit şi

ucis.

7

Page 8: Yoghinii Din Tibet

Printr-o evadare dramatică, Dalai Lama a fost scos

din Tibet sub deghizare, traversând munţii către India,

unde a fost adăpostit şi a stabilit un guvern în exil, în

Dharamsala.

Cruzimile chinezilor s-au înmulţit în anii care-au

urmat evadării lui Dalai Lama, ceea ce a făcut ca un număr

mare de tibetani să-l urmeze, căutându-şi adăpost în India.

Printre ei au fost şi câţiva dintre yoginii lor veneraţi.

După mai multe decade, amintirea acelei treceri

întunecate rămâne vie.

După ce Sfinţia-Sa Dalai Lama a plecat către India,

lupta de clasă şi trierea a început şi toţi cei care aveau un

nume, faimă sau prosperitate au fost triaţi.

Au fost bătuţi, părul le-a fost smuls, urechile tăiate,

iar eu m-am gândit că dacă e vorba de iad, acesta trebuie

să fie adevăratul iad.

Apoi toţi cei care nu aveau un nume, faimă sau

prosperitate au primit pământ.

După câţiva ani, chinezii reveneau şi-i întrebau "De

unde ai acest pământ?

" "Trebuie că eşti parte din sistemul de clasă".

A fost multă durere şi suferinţă.

Am fost în închisoarea chineză aproape 20 de ani.

În închisoare, în loc să dorm, făceam un efort

conştient să rămân treaz şi să meditez.

Duminicile, era obligatoriu pentru toată lumea să

doarmă şi să păstreze liniştea, iar eu mă prefăceam că

dorm, dar de fapt meditam în linişte şi recitam mantre în

minte.

Atunci când mi-am părăsit ţara, erau cam 3000 de

persoane în grupul meu.

8

Page 9: Yoghinii Din Tibet

Atunci când am ajuns în India, mai eram doar 500.

Mulţi fuseseră ucişi pe drum de chinezi, mulţi au

murit datorită greutăţilor călătoriei şi mulţi s-au întors în

Tibet.

Zile în şir trebuia să mergem fără mâncare, şi de

asemenea mulţi au fost răniţi.

În circumstanţe normale, aceeaşi călătorie ar fi

durat 3 luni, dar fiindcă era

o evadare în timpul războiului, ne-a luat 2 ani.

A trebuit să ne apărăm de chinezi de 9 ori pe drum.

A patra oară, tatăl meu a fost prins de chinezi.

În decadele ce-au trecut de la invazie, tibetanii în

exil au încercat să-şi reconstruiască viaţa aşa cum a fost

odată.

<i>Aceasta este peştera pe care Naropa (1016-

1100) a folosit-o ca loc de meditaţie</i> În munţii

Himalaya din partea indiană, există încă pentru tibetani

locuri sacre de demult din istoria lor, care au căpătat o

nouă valoare de la distrugerea ţării lor de origine.

De asemenea au ridicat noi şcoli şi mânăstiri în

comunităţile de refugiaţi din toată India.

Guvernul în exil rămâne în Dharamsala, lucrând

pentru a-i ajuta pe oameni să-şi reconstruiască vieţile.

În centrul speranţelor lor rămâne Sfinţia-Sa, al 14-

lea Dalai Lama.

În decadele care au trecut de la fuga de chinezi, el a

realizat ceea ce predecesorii săi nu şi-ar fi închipuit

vreodată: recunoaştere în toată lumea ca unul din cei mai

extraordinari învăţaţi, oameni de stat şi umanitari ai

timpului nostru.

9

Page 10: Yoghinii Din Tibet

<i>Laureat al premiului Nobel pentru pace,

1989</i> Oamenii au trecut printr-o situaţie şi perioadă

foarte, foarte dificilă, de-a lungul căreia aproape că o naţie

străveche, cu zestre unică şi foarte bogată culturală şi

spirituală, a murit.

În primul rând, e în natura umană pentru cineva

care poate avea toată puterea ca până la urmă puterea să-

l strice, sau să-i distrugă, odată pentru totdeauna, calităţile

bune.

În al doilea rând şi din nefericire, regimurile

totalitare, genul de societate comunistă şi sistemul acela

de guvernare reprezintă de fapt o dictatură legalizată.

Atunci, odată ce structura este creată în acest fel,

atunci sistemul însuşi ajută la crearea unei astfel de

persoane.

Acum, cred, o China democrată, China cu o

societate deschisă, libertatea religiilor, libertatea

cuvântului, libertatea gândului, libertatea informaţiei, cred

că nu este numai în interesul comunităţii mondiale, ci şi al

poporului chinez.

Dar acţiunile distructive ale guvernului comunist

chinez nu au fost oprite nici după decade întregi de eforturi

diplomatice din partea tibetanilor.

Si pe măsură ce privesc flacăra culturii lor cum este

încet stinsă în ţara lor de origine, tradiţia yoginilor se

stinge de asemenea.

În ciuda prezenţei mânăstirilor şi călugărilor în exil,

mediul cultural complet care a produs maeştrii minţii din

trecut nu mai există.

Fără liniile neîntrerupte de yogini care predau yoga,

fără perioadele de timp necesare pentru a petrece ani

10

Page 11: Yoghinii Din Tibet

întregi în retragere izolată, liberi de distragerile

pământeşti, şi mai ales, fără sprijinul devotat al civilizaţiei

tibetane din vechime, tradiţia yoginilor se apropie de

dispariţie.

Odată cei mai retraşi oameni de pe pământ, acum

ies la iveală cu o candoare fără precedent, pentru a păstra

moştenirea lor de 1000 de ani.

Îi găsim trăindu-şi vieţile printre noi pe ultimii dintre

maeştrii yogini tibetani.

Pentru a realiza gravitatea pierderii iminente a

maeştrilor yogini, este vital de înţeles cu ce au contribuit

aceştia la dezvoltarea oamenilor pe parcursul istoriei lor

unice.

În timp ce cei mai avansaţi gânditori ai vestului au

dezvoltat ştiinţele fizice, menite a îmbunătăţi starea

exterioară a omenirii, yoginii au dezvoltat o ştiinţă a minţii,

pentru a îmbunătăţi starea interioară a omenirii.

Îmbunătăţirea răspunsului emoţional şi moral al

minţii era ţelul lor cel mai înalt: transformarea modelelor

de gândire şi modificarea modelelor de comportament prin

stăpânirea furiei, agresivităţii, lăcomiei, orgoliului, geloziei,

chiar subjugarea stărilor de discomfort fizic.

Tehnicile pe care le-au dezvoltat pentru a obţine

aceste rezultate sunt doar acum recunoscute şi afirmate

de studiile vestice asupra creierului şi corpului.

La un loc central în tradiţia yoginilor este

transmiterea mai departe a învăţăturilor extinse şi a

practicilor bine păzite pentru antrenamentul atât al

corpului cât şi al minţii.

11

Page 12: Yoghinii Din Tibet

În cadrul fiecărui ordin de călugări, liniile detaliate

de yogini laolaltă cu studenţii şi tehnicile acestora sunt

înregistrate cu mare grijă.

Fiecare linie poartă un nume unic şi are o abordare

unică.

Cu rădăcini care se întind înapoi până la primul

maestru yogin, Naropa, linia Drikung Kagyu a fost mult

timp renumită pentru a fi produs yogini foarte avansaţi.

Linia Drikung Kagyu a funcţionat continuu, fără nici

un fel de întrerupere sau schimbare în cadrul ei, iar

aceasta durează de la fondatorul liniei până chiar în zilele

noastre.

Când privim în retrospectivă, au fost atât de mulţi

yogini celebri şi înaltrealizaţi.

Binecuvântările sunt trecute de la un maestru la

altul până în zilele noastre.

Aceasta e specialitatea noastră.

Cred că, din punctul de vedere al practicantului...

cum să spun...

aduci beneficii minţii.

Învăţătura academică reprezintă doar cunoştinţe.

Poate vei deveni profesor şi vei putea preda

terminologia, şi acesta este un lucru.

Dar ca practicant, ai primit binecuvântări...

Şi dacă nu primeşti binecuvântările acestei linii,

atunci nu poţi avea o anumită putere de a-i ajuta pe alţii să

beneficieze.

Şi de asemenea, cineva care nu merge la şcoala

academică, dar a practicat, cu siguranţă şi-a deschis

înţelepciunea.

12

Page 13: Yoghinii Din Tibet

Şi de asemenea ştie despre alţi oameni, cum au

aceştia nevoie să beneficieze...

Va şti.

Ce anume defineşte, atunci, un yogin?

Prin ce diferă ei de un călugăr obişnuit?

În exterior, puţine indicii pot fi găsite.

Cele mai lucide răspunsuri la această întrebare vin

de la aceia care au mers ei înşişi pe cale.

Un yogin este o persoană care are o înţelegere

profundă prin experienţă a naturii adevărate a tuturor

fenomenelor.

Un yogin este un practicant care face retrageri

foarte lungi şi care a dobândit o înţelegere prin

experimentare a învăţăturilor.

Aşadar trebuie să fie cineva care nu a primit numai

învăţătura teoretică, ci a făcut retrageri îndelungate.

Yogin înseamnă cineva care intră în Dharma, sau

învăţăturile budiste.

Şi după aceea, face partea practică, care ţine de

minte.

Îşi antrenează mintea să fie totdeauna liniştită,

totdeauna împăcată.

Aceasta e definiţia unui yogin.

Dharma trăieşte înăuntrul yoginului, yoginul

urmează Dharma.

Dacă trăieşti cu adevărat în Dharma, nimic nu-ţi

poate face vreun rău.

Chiar îţi pot lua această viaţă, dar nu o pot lua pe

următoarea.

13

Page 14: Yoghinii Din Tibet

Ce aspiră un yogin sau o yogină să facă este să

pună capăt suferinţei care există în cadrul existenţei

ciclice.

Pentru a face aceasta, un yogin sau o yogină trebuie

să-şi antreneze mintea.

Simplu spus, ei se vor lupta să contracareze toate

emoţiile negative şi să genereze energie pozitivă.

O persoană experimentată şi calificată care a făcut

retrageri rămâne cu mintea perfect concentrată chiar şi în

mijlocul locurilor foarte agitate şi zgomotoase.

Dacă cineva nu este la fel de bine calificat, spre

exemplu eu, chiar dacă rămân într-un loc izolat şi încerc să

meditez, mintea mea merge peste tot.

Împiedicarea minţii să meargă peste tot este exact

provocarea cea mai mare din meditaţie şi timp de secole,

yoginii aspiranţi s-au retras în locuri izolate pentru a evita

distragerea în timp ce-şi antrenau minţile.

A-ţi imagina viaţa fiind scos în afara societăţii ani la

rândul dintr-un foc poate fi dificil pentru cei din vest,

obişnuiţi cu o lume de interacţiune efectiv nonstop.

Întrebarea "unde" este o altă provocare.

Pentru tibetanii în exil, astfel de locuri încă există, în

munţii Himalaya din partea indiană, dincolo de raza de

influenţă chineză.

Unul din cele 24 de locuri sacre din budismul tibetan

este Lapchi, locul de meditaţie al lui Milarepa, unul dintre

primii yogini tibetani, venerat pentru că a abandonat un

mod de viaţă criminal şi a obţinut iluminarea pe parcursul

unei singure vieţi.

14

Page 15: Yoghinii Din Tibet

Un călugăr a mers pentru 6 zile cu o cameră grea în

munţi pentru a aduce înapoi o scurtă trecere în revistă a

acestui loc de retragere primitiv.

Chiar şi acum, imaginile pe care le-a înregistrat au

fost permise cu mari rezerve.

Dacă noţiunea de căutare a iluminării pare vagă sau

de nepătruns, calea yoginilor este în realitate destul de

clară.

Tehnicile şi practicile dezvoltate de-a lungul a mai

bine de un mileniu le sunt revelate într-o ordine riguroasă

şi numai de către un practicant desăvârşit.

Premiza lor de început este că mintea neantrenată

este ca un elefant furios, de necontrolat.

Sarcina iniţială a yoginului este să pună încet frâie

gândurilor săltăreţe şi eratice ale minţii folosind unelte

specifice: repetarea credinţelor de bază în mantre şi

exerciţii de golirea minţii de gândurile conceptuale.

Doi yogini în retragere în Lapchi au fost de acord cu

un interviu - o ocazie nemaiîntâlnită.

- Aţi sosit la Lapchi când am luat o pauză de câteva

zile în retragerea mea.

- Aceasta este o coincidenţă auspicioasă şi se poate

petrece numai datorită conexiunilor din trecut şi

rugăciunilor pline de aspiraţie.

Milarepa a făcut o retragere foarte îndelungată în

Lapchi şi a atins iluminarea prin practica Tumo.

A lăsat mai multe urme de picior pe pietrele din

Lapchi, care atrag mulţi pelerini.

Discipolii multor maeştri importanţi au meditat în

peşterile din Lapchi şi din locurile dimprejur.

15

Page 16: Yoghinii Din Tibet

Sunt aici într-o retragere cu permisiune de la Sfinţia-

Sa Cheta(?

) Rimpoche.

După mulţi ani de retragere, am ajuns la concluzia

că în special constituţia fizică a omului este un mare

impediment pentru practicanţii serioşi.

Am ajuns să-mi dau seama că singura cale de a

elimina acest impediment era obţinerea stăpânirii asupra

celor 5 elemente, aşa încât practica mea să nu trebuiască

să fie dependentă de susţinere şi sănătate.

Am citit istoria vieţii lui Milarepa.

Mi-a bulversat total mintea.

Am aspirat cu putere să stăpânesc cele 6 yoga ale

lui Naropa şi de asemenea secretele legate de Prana, Nadi

şi Bindu, cele 3 componente principale care sunt

importante în practica Yoga.

Cu orice preţ, eram hotărât să mă antrenez pentru a

fi capabil să stăpânesc Tumo sau Chanda-lee.

Pentru a face aceasta, am descoperit că Dharamsala

nu era de ajutor întru împlinirea aspiraţiilor mele.

Aveam nevoie de un învăţător care ar fi putut să

"toarne" în mine cunoaşterea sa prin experienţă a acestor

practici.

Voiam ca rezultatul eforturilor mele să creeze o

serie de urme de neşters asupra curentului minţii mele pe

care să le pot duce mai departe pentru totdeauna.

Cel mai dificil lucru de făcut este rămânerea în

concentrare asupra unui singur punct.

Eforturile corporale, cum ar fi să faci sute de mii de

prosternări, şi eforturile vorbirii, cum ar fi recitarea

mantrelor, nu prezintă nici o problemă.

16

Page 17: Yoghinii Din Tibet

Controlul minţii este o problemă.

Mi-am început retragerea când aveam 9 ani.

În acea perioadă am fost într-o retragere de o lună.

La început, mi-a fost foarte greu.

Ştiţi, eram un băieţel.

Număram zilele pe degete: o zi, două zile, câte au

mai rămas...

Să ies din locul de retragere?

Dacă ies, care ar fi consecinţele?

Genul acesta de întrebări tot apăreau.

Şi atunci, deşi verbal reciţi mantra, mintea îţi este

foarte, foarte ocupată încercând să iasă din retragere.

Dar atunci când devii mai experimentat şi mai matur

în meditaţie şi învăţare, lucrurile se vor schimba.

Ce-mi place la retrageri este că atunci când pleci în

retragere, după mai multe săptămâni sau chiar luni de

singurătate, totul este foarte diferit.

Totul se va linişti în tine, dorinţa, furia, ataşamentul.

La vârsta de 17 ani, am intrat la mânăstire.

Din ziua aceea şi până azi, nam lucrat la mânăstire

decât 2 ani, iar tot restul timpului mi l-am dedicat încă de

la 17 ani retragerilor şi meditaţiei.

Nu există somn atunci când suntem în retragere.

Există o anumită cutie făcută special, în care stăm

aşezaţi, cu picioarele încrucişate.

Şi stăm în acea postură indiferent dacă e zi sau

noapte.

Putem împărţi practica noastră în patru părţi de

timp, iar în acel timp putem să ne odihnim, dar nu ieşim

din cutie.

17

Page 18: Yoghinii Din Tibet

Vom continua să stăm în acea poziţie tot timpul.

Oricine vrea să meargă în retragere, indiferent că

este călugăr, călugăriţă sau om obişnuit, toţi sunt

bineveniţi.

Predarea învăţăturilor Dharmei este ca şi razele

soarelui.

Toată lumea se poate bucura de ele.

Slujba unui maestru de retragere este să-i ghideze

pe toţi cei care sunt în retragere, prin comentarii asupra

învăţăturilor legate de tipul particular de retragere în care

este fiecare.

Câte sesiuni în retragere trebuie să facă cineva de-a

lungul unei zile, ce tip de vizualizare, ce metodă de

meditaţie, cum să recite mantrele, care sunt părţile pe

care le-a absolvit în acea practică - aşadar, acestea sunt

genurile de lucruri în care un maestru de retragere poate

oferi ghidare.

După ce ieşi din retragere, după 3 ani, 3 luni, 3

săptămâni şi 3 zile, eşti o persoană diferită.

Dacă eşti o persoană diferită după 3 ani în

retragere, efectul este exponenţial pentru cei care au

devotat decade retragerii.

Într-adevăr, cele mai profunde dovezi ale efectelor

de schimbare a minţii în cadrul retragerilor prelungite pot

fi găsite la cei mai vârstnici practicanţi.

Totuşi, mulţi dintre aceşti bătrâni au fost închişi sau

ucişi de-a lungul unei jumătăţi de secol de ocupaţie

chineză.

Probabil cel mai vârstnic yogin tibetan în viaţă este

Drubwang Rimpoche, posibil cel mai mare yogin în viaţă în

zilele noastre.

18

Page 19: Yoghinii Din Tibet

Aici, pentru prima oară, el acordă un interviu filmat,

o introspecţie rară în mintea unui maestru al meditaţiei.

- Am meditat foarte, foarte mult timp.

Este foarte greu pentru mine să privesc în urmă şi

să număr anii mulţi timp de care am meditat.

Motivul este că, deşi par un om obişnuit în exterior,

starea mea mentală este atât de diferită.

Diferită în sensul că focalizarea mea asupra

lucrurilor lumeşti nu este consistentă.

Când meditezi, din chiar prima zi în care decizi să

pleci în retragere solitară, ai făcut o decizie conştientă să

suporţi tot felul de pierderi: haine bune, mâncare bună,

nume, faimă şi prestigiu, toate acestea trebuie să fii gata

să le laşi în urmă.

Ni se dau raţii minime de apă şi orz prăjit pentru

subzistenţă, pentru a fi capabili să stăm aşezaţi în postură

de meditaţie.

Numai o dată pe săptămână primim aceste cantităţi

minime de mâncare pentru subzistenţă.

Trebuie să persişti în a face un efort consistent şi a

trece prin tot felul de încercări grele.

Fără aceste încercări grele, nu ar fi nimeni în stare

să experimenteze starea mentală a tuturor maeştrilor

glorioşi din trecut.

Atunci când meditez, îmi pot vedea toate vieţile

trecute.

Am fost născut în lumea iadului, am fost născut ca o

fantomă înfometată, am fost născut de multe ori sub formă

de animale, toate aceste lucruri devin foarte, foarte clare

când eşti în meditaţie.

19

Page 20: Yoghinii Din Tibet

Am trecut prin cele 3 planuri inferioare ale existenţei

de multe ori.

Absorbit în meditaţie, întotdeauna trec prin Bardo

sau pauza intermediară, care este, să zicem, între moarte

şi renaştere.

Dar nu are foarte mult rost să intrăm în toate aceste

amănunte.

Când înţelegi această viaţă şi cea următoare ca şi

una singură, pentru o astfel de persoană nu este nevoie să

intre în toate aceste lucruri de amănunt.

Atunci când corpul îţi este deja făcut bucăţi în

meditaţie, nu se mai pune problema morţii sau a lăsării în

urmă a corpului fizic.

Astfel, disciplinarea devine un instrument puternic în

toată regula, permiţându-i practicantului să devină

conştient de energiile subtile ale corpului şi să le

stăpânească prin respiraţie şi posturi fizice cunoscute sub

numele de "yoga"-uri.

Medicina modernă vestică a elaborat studii asupra

puterilor mentale ale acestor maeştri ai meditaţiei.

O astfel de practică, Tumo, a fost dezvoltată pentru

a genera căldură corporală în peşterile îngheţate ale

Tibetului.

Yoginii care stăpânesc Tumo sunt capabili să se

scufunde într-un lac îngheţat şi să producă, după 15

minute, aburi vizibili care se ridică din robele lor.

Tumo este o învăţătură strictă şi nu este predată

liber oricui doreşte s-o primească.

Totuşi, mediul nostru şi timpurile sunt foarte diferite

acum, aşa că prin bunătate iubitoare şi compasiune eu o

20

Page 21: Yoghinii Din Tibet

predau, iar pentru mine aceasta nu reprezintă o încălcare

a angajamentelor noastre yogine.

Tumo este o practică al cărei scop este să aducă

binecuvântare şi fericire, atât din punct de vedere

psihologic cât şi fizic.

Vizualizarea este mult mai simplă.

Te vizualizezi ca un balon umflat în întregime, gol în

interior, şi vizualizezi înăuntrul tău un mic obiect care

străluceşte şi generează căldură.

Tehnica este de asemenea foarte utilă pentru a te

autoajuta şi autovindeca.

Alte forme de yoga au avut ca scop beneficii legate

de sănătatea corporală şi îmbunătăţirea duratei şi calităţii

vieţii noastre preţioase.

Deşi multe yoga de bază au fost predate în vest de-

a lungul anilor, multe dintre formele de yoga mai dificile şi

exotice au fost ţinute secrete pentru a le păstra puritatea.

O astfel de practică, Trucor, are ca scop deschiderea

canalelor vânturilor din cadrul corpului, căile energiei

asociate cu respiraţia.

Prin practicarea Trucor, yoginul este capabil să

îmbunătăţească funcţiile respiratorii, să ajute corpul la

eliberarea toxinelor şi să purifice mintea.

Filmarea acestei practici pretenţioase a fost permisă

cu multă reţinere.

Pentru a o învăţa în profunzime, sunt necesari cel

puţin 2 ani.

Iar atunci nu poţi rămâne doar cu atât.

Trebuie să faci partea practică tot timpul.

În afara momentelor în care călătoresc, fac

exerciţiile 2 ore pe zi.

21

Page 22: Yoghinii Din Tibet

10

Iar acum am o rugăminte.

Aceasta este o practică foarte secretă, aşa că

trebuie să vă cer să sfătuiţi privitorii să nu încerce să mă

imite.

Dacă o vor face, îşi pun în pericol sănătatea şi

bunăstarea.

Fiindcă este atât de secretă, trebuie s-o învăţăm de

la un anumit profesor, care poate să ne predea tehnica de

la început până la sfârşit, în profunzime.

Yoginul care a petrecut ani de-a rândul practicând şi

a dobândit un grad înalt de stăpânire asupra minţii şi

corpului se spune că a obţinut un nivel înalt de realizare,

că a devenit o fiinţă înalt realizată.

Se spune că puterile lor se extind câteodată în

lumea paranormalului.

Astfel de poveşti supranaturale s-au învârtit în jurul

yoginilor tibetani de-a lungul întregii lor istorii, îngroşând

norul de mister ce-i înconjoară.

Poveşti despre comunicări telepatice şi mantre de

control al minţii circulă printre practicanţii avansaţi până în

zilele noastre.

Yoginii înalt-realizaţi pot desigur schimba situaţii.

Sunt multe exemple când astfel de fiinţe au

schimbat dezastre naturale.

Un exemplu este atunci când soldaţii chinezi au

venit să producă pagube unei mânăstiri - sau locuitorilor

ei.

Dintr-o dată, vremea s-a schimbat.

22

Page 23: Yoghinii Din Tibet

Vizibilitatea foarte scăzută şi căderea de grindină au

făcut imposibil pentru acei oameni să ajungă la destinaţie.

Sunt atât de multe exemple diferite, mult prea

multe pentru a putea fi povestite.

Există o peşteră de meditaţie minunată şi sacră

unde se spune că Guru Padmashambava a meditat.

Am mers acolo când eram copil, dar aveam deja o

mare devoţiune.

Atunci când am privit în peşteră, am simţit nevoia să

spun nişte rugăciuni.

Am făcut trei prosternări şi am spus "te rog, arată-

mi un semn, astfel încât devoţiunea mea să devină şi mai

puternică".

Imediat după aceea, a apărut un curcubeu la gura

peşterii de meditaţie, iar acolo l-am văzut pe Guru

Padmashambava.

Am fost pur şi simplu copleşit şi cu adevărat foarte

fericit şi toată atenţia mea era îndreptată asupra gurii

peşterii şi a lui Guru Padmashambava.

Erau multe călugăriţe cu mine, iar una mi-a spus:

"Rimpoche, Rimpoche, uită-te la piciorul tău!

Se scufundă în piatră!

" Iar eu a trebuit să privesc, şi într-adevăr, piciorul

meu lăsa o urmă adâncă în stânca solidă, fiindcă într-

adevăr, întocmai cum spusese călugăriţa, se scufunda.

La vârsta de 3 ani eram capabil să-mi povestesc

vieţile anterioare.

Puteam spune numele fostei mele surori, dar

presupunând că voi spune că-mi pot aminti toate vieţile

trecute, oare mă va crede cineva?

23

Page 24: Yoghinii Din Tibet

Aşadar, hai să spunem doar că puteam să-mi

amintesc lucruri de când eram foarte mic.

Astfel de puteri paranormale ale maeştrilor yogini se

spune că includ şi capacitatea de control conştient al

procesului de trecere de la o viaţă la următoarea.

Acest lucru poate fi văzut foarte des la mulţi

practicanţi avansaţi.

Când moare un om de rând, după moarte figura se

schimbă, devine galbenă, palidă, iar dacă ciupeşti pielea,

ea va rămâne în acea poziţie.

11

Dar un practicant adevărat care a meditat, atunci

când moare, îşi continuă starea.

Daca-l ciupeşti, pielea e ca acum, elastică, imediat

va reveni la vechea poziţie, şi de asemenea, îşi păstrează

căldura în miezul inimii.

De asemenea, figura este ca în viaţă.

Şi a fost şi un caz foarte neobişnuit, o poveste, doar

acum un an, în Bhutan, un maestru din partea locului,

Jedun Rinchen, Murise de mai bine de o lună şi nu se

schimbase deloc.

Pentru yoginii aspiranţi, astfel de evenimente

implică control asupra procesului reîncarnării.

Chiar şi Dalai Lama a declarat că dacă chinezii

comunişti încă vor mai guverna Tibetul în momentul morţii

sale, el va alege renaşterea în afara Tibetului.

Controlul procesului propriei morţi şi renaşteri este

subiectul unora dintre cele mai fascinante povestiri despre

yoginii tibetani.

24

Page 25: Yoghinii Din Tibet

Lama Drupon Samtan îşi aminteşte foarte viu un

astfel de eveniment în anii săi de început ca învăţăcel,

moartea propriului său învăţător, Kyung Ga Rimpoche.

Acesta este profesorul meu, Kyung Ga Rimpoche.

El a chemat toţi învăţăceii şi le-a spus că se va

stinge din viaţă.

Fără nici un fel de boală, fără semne iminente

morţii, el este pur şi simplu normal, se ridică, îşi face

rugăciunile, după care îi spune ajutorului său să facă un

ceai bun.

Acesta îi aduce ceai iar şi iar, până când e

satisfăcut, şi spune toate acele rugăciuni laolaltă.

Iar când ajunge la capăt, spune: "A sosit timpul să

mă sting din viaţă".

Şi exact ca şi cum ar fi adormit, ca un Buddha, şi-a

pus mâna dreaptă sub obraz şi s-a întins şi ne-a privit pe

fiecare în parte...

Ştiţi, făcea rugăciuni pentru ca fiecare să

beneficieze în viitor, iar apoi s-a stins din viaţă.

Povestirea lucrurilor ca acesta, care într-adevăr

revelează orice tehnică sau experienţă către cineva care

nu a trecut prin pregătirea yogină, era odată o încălcare a

jurămintelor yogine de secret extrem.

Motivul era menţinerea purităţii învăţăturilor.

Teama era că, scoase din context, formele exotice

de yoga şi meditaţie ar putea degenera în dorinţa egotică

de putere, iar în ochii bătrânilor, deschiderea care are loc

acum este privită ca un risc semnificativ.

Când Eminenţa-Sa Druwang Rimpoche a fost

întrebat despre tăierea părului său, practică cunoscută prin

faptul că simbolizează pregătirea pentru moarte a unui

25

Page 26: Yoghinii Din Tibet

yogin, el a afişat o evitare încăpăţânată a răspunsului,

specifică unui yogin sub jurământul de păstrarea

secretului.

Sunt multe motive pentru care o persoană în

retragere îşi lasă părul să crească.

Staţi să mă gândesc un pic.

Da, sunt multe motive pentru care să-ţi laşi părul

lung.

Haideţi mai bine s-o lăsăm baltă.

Mi s-au întâmplat multe lucruri.

N-ar folosi decât să inducă oamenii în eroare.

Lăsaţi-o baltă.

Ştiţi ce, l-am tăiat pur şi simplu pentru că sunt

bătrân şi părul era destul de greu şi mă obosea.

De asta l-am tăiat.

M-am angajat să nu induc oamenii în eroare.

Acum, dacă v-aş spune o mulţime de poveşti, n-ar

folosi decât să inducă audienţa în eroare.

N-am absolut nimic, nimic ce v-aş putea spune.

12

Este prima oară când mi s-a cerut să vorbesc despre

aceste lucruri.

Nu avem voie să revelăm toate amănuntele legate

de ce se petrece într-o peşteră de meditaţie.

Dacă o facem, vor fi consecinţe.

Maeştrii trecutului, inclusiv Tilopa, au spus categoric

că nu a existat nici o situaţie în care să dea la iveală

secretele meditaţiei.

Noi, cei care le călcăm pe urme, trebuie să facem la

fel.

26

Page 27: Yoghinii Din Tibet

Deşi este cunoscut că Druwang Rimpoche şi-a tuns

părul în pregătirile pentru moarte, Sfinţia-Sa Dalai Lama l-a

rugat să mai trăiască puţin pentru a ajuta la păstrarea şi

transmiterea mai departe a învăţăturilor tibetane.

Se spune că Eminenţa-Sa a fost de acord şi a

hotărât să trăiască până la vârsta de 100 de ani pentru a-şi

ajuta poporul.

Dincolo de faptele de control mental, fizic sau chiar

supranatural, probabil cea mai impresionantă realizare a

yoginilor tibetani este menţinerea unei atitudini de

compasiune şi pace de-a lungul unei jumătăţi de secol de

asuprire.

Învăţăturile de a-ţi iubi duşmanii şi de a te ruga

pentru cei care te asupresc sunt cunoscute in vest, dar

puţini vor nega că sunt printre cele mai dificile de pus în

practică.

Scepticii ar putea foarte bine să sublinieze că

sentimentele de iubire şi pace pot fi uşor generate când

trăieşti într-o peşteră, dar nu când ai de-a face cu conflictul

omenesc inerent în viaţa reală.

Totuşi, afirmaţiile yoginilor tibetani au fost testate

până la extrem în timpul holocaustului chinez.

Cum poate cineva să-şi păstreze compasiunea în

faţa cruzimii brute?

Un text străvechi spunea că propriul inamic este cel

mai bun învăţător.

Acum, un exemplu: un călugăr în vârstă al mânăstirii

Nambir, care a petrecut aproape 18 ani în lagărul chinez,

după '59; după ce a fost eliberat, până la urmă mi s-a

alăturat mie aici.

27

Page 28: Yoghinii Din Tibet

Într-o bună zi l-am întrebat întâmplător despre

experienţa sa în lagăr.

Mi-a spus că de câteva ori a fost în faţa câte unui

pericol.

L-am întrebat ce fel de pericol, credeam că era ceva

legat de viaţa sa, sau ceva asemănător.

Atunci mi-a răspuns: pericolul de a-şi pierde

compasiunea faţă de chinezi.

Aşadar, ca practicanţi, este absolut esenţial să

încercăm în mod deliberat să menţinem o atitudine

compasivă faţă de proprii noştri duşmani.

Nu învinuiesc poporul chinez.

Învinuiesc politica lor sau cultura lor.

Deoarece este o cultură comunistă, cultura este de

vină, nu oamenii.

Pe căile a ceea ce noi numim "fiinţe ale Samsarei",

pe căile oamenilor obişnuiţi, dacă le-aş urma, da, inima mi-

ar fi tristă, şi ar fi multă suferinţă pe care aş aduce-o

multor oameni şi mie însumi.

Dar ca practicant, care crede în cauză şi efect, sunt

o persoană foarte, foarte fericită.

Nu port pică nimănui.

Nu port pică chinezilor sau conducătorilor lor.

Orice i s-a întâmplat fiecăruia a fost din pricina

karmei.

Nefericirea nu apare de nicăieri.

Ea este rezultatul adunării de karma negativă în

vieţile trecute.

13

28

Page 29: Yoghinii Din Tibet

De exemplu, atunci când i-ai înşelat pe alţii, când ai

încercat să-i înfrângi pe alţii, când ai încercat să obţii profit

pe spinarea altora, acestea rezultă în ceea ce noi numim

coacerea karmei, lucru care aduce cu sine durere şi

suferinţă.

Deci, dacă faci fapte negative, rezultatul este

deseori o stare a minţii pe care noi o numim iad.

Dacă faci fapte pozitive, aceasta atrage fericire.

M-am născut după operaţiunea chinezilor în Tibet.

Sunt supărat pe ei şi sunt trist, fiindcă chinezii au

fost nemiloşi cu poporul tibetan şi cu familia mea.

Au făcut tot ce-ţi poţi imagina.

În acelaşi timp, au distrus atât de multe mânăstiri în

Tibet.

Poate că e din pricină că sunt încă tânăr şi practica

mea nu e încă suficient de puternică.

Poate că de aceasta sunt supărat pe chinezi.

Ca un antidot pentru cucerirea emoţiilor negative

puternice, noi facem meditaţie în postura "de 7 ori

Vairochana".

Sunt diferite energii ale vântului în interiorul unei

fiinţe umane.

Într-o anumită postură, vântul care ne permite să

excretăm resturile pătrunde în canalul central, eliminând

unele din emoţiile negative.

Atunci când îţi lărgeşti umerii şi stai cu spatele

drept, vântul legat de (?

) pătrunde şi elimină ignoranţa.

Atunci când gâtul îţi este îndoit uşor în jos, cu un

unghi mic, şi-ţi atingi cerul gurii cu vârful limbii, vântul

legat de foc pătrunde şi disipează dorinţele.

29

Page 30: Yoghinii Din Tibet

Atunci când îţi cobori privirea un pic, încât aproape

că vezi vârful nasului, vântul legat de spaţiu intră şi

elimină mândria egocentristă.

Atunci când stai cu picioarele încrucişate şi rămâi

concentrat asupra unui singur punct, vântul legat de apă

intră şi ajută la scăparea de gelozie.

Aceste posturi sunt o metodă foarte bună pentru

scăparea de unele emoţii negative.

Oare şi generaţiile noi de tibetani, crescuţi exclusiv

în exil, în mijlocul culturii contemporane, afişează

disciplina şi compasiunea părinţilor lor?

Dovezi de eroziune culturală încep să apară printre

tibetanii mai tineri din exil.

Demonstraţii şi proteste violente devin din ce în ce

mai obişnuite în oraşele de refugiaţi.

Unii încep să pună la îndoială abordarea pacifistă a

liderului lor.

Chiar şi aşa, spiritul culturii lor native rămâne

puternic şi unii încă mai aspiră la exemplul maeştrilor din

trecut.

În viaţă, facem multe lucruri diferite, practicăm

profesiuni diferite, dar cu toţii avem un singur scop, iar

acela este să fim fericiţi.

Şi singurul mod de a fi fericit este să crezi în propria

ta minte, că poate fi fericită, că conţine fericire tot timpul.

Şi acest lucru este foarte important de ştiut şi de

observat.

Dacă nu reuşim să observăm aceasta, atunci

începem să aşteptăm lucruri din exterior care să ne facă

fericiţi.

30

Page 31: Yoghinii Din Tibet

În viaţă, schimbăm diverse lucruri cu speranţa de a

fi fericiţi.

Ne schimbăm numele, hainele, mâncarea, totul.

14

Dar de fiecare dată ne dăm seama că această

schimbare nu a adus adevărata fericire.

Aşadar, singura cale de a opri tot acest joc este

realizarea naturii minţii, care este precum Buddha, şi care

este mulţumită şi împlinită şi satisfăcută de la început.

Deci, deşi încă am dorinţe, deşi încă îmi plac

lucrurile materiale, adânc în inima mea simt adeseori că

nu aceasta este adevărata cale a fericirii.

Totuşi chiar nici cele mai cinstite eforturi ale acestor

tineri practicanţi nu pot menţine tradiţia yoginilor aşa cum

a fost ea odată.

Numărul de vârstnici autentici se micşorează pe zi

ce trece.

Cel mai bun lucru pe care-l poate face tânăra

generaţie este să păstreze practicile înaintaşilor lor,

umbrele unui stil de viaţă integral care nu va mai fi

niciodată posibil din nou.

Dacă aş fi rămas în Lhasa şi n-ar fi existat o invazie

a chinezilor, poate că încă eram în izolare.

(Dalai Lama) Această observaţie făcută de Sfinţia-Sa

al 14-lea Dalai Lama indică spre ironia holocaustului

chinez.

Intenţionând să distrugă cultura tibetană, chinezii de

fapt au izgonito în lumea din afară.

Se pare că fenomenul început la puţin timp după

invazie continuă astăzi.

31

Page 32: Yoghinii Din Tibet

Odată cei mai retraşi oameni din lume, maeştrii

yogini ai Tibetului au început să migreze către vest.

Pe măsură ce speranţele de a-şi redobândi patria

natală se diminuează, aceştia se strămută pentru a pune

bazele templelor şi centrelor de învăţare.

Acum budismul se dezvoltă în vest, aşadar avem

centre începând din America de Sud, Chile, până în

America de Nord, Canada.

De asemenea avem în ţările baltice şi în Asia

centrală, mai mult de 40 de centre.

Deci trebuie să ghidăm corect învăţăturile lui

Buddha.

Este într-un fel o situaţie foarte dificilă în Tibet în

ziua de azi, şi a fost aşa pentru mulţi ani, dar din acest

motiv avem atât de mulţi învăţători minunaţi şi exemple

minunate care au venit în Europa, SUA şi diverse ţări

pentru a ne pune la dispoziţie budismul.

Într-o zi, Sfinţia-Sa Dalai Lama m-a chemat şi a spus

"Ei bine, a sosit timpul.

A sosit timpul ca tu să ieşi din retragere şi să faci să

beneficieze toate fiinţele.

” Ascultând acel sfat, mi-am încheiat retragerea şi

de atunci până azi, am vizitat atât de multe ţări şi am

predat la nenumărat de mulţi oameni şi a fost absolut aşa

cum a spus Sfinţia-Sa.

Am făcut să beneficieze atât de mulţi oameni şi încă

n-am terminat, nici pe departe.

De când am venit în SUA, au trecut 5 ani.

Slujba practicanţilor Dharmei este să ajute alte

fiinţe.

32

Page 33: Yoghinii Din Tibet

În ţări precum India şi Nepal sunt mulţi Lama, iar

învăţăturile sunt uşor accesibile oamenilor.

Acest lucru nu se aplică în cazul SUA şi altor ţări din

vest.

Punctul principal al învăţăturilor este generarea

bunătăţii iubitoare şi compasiunii şi sper să-i ajut pe

oamenii din SUA şi să-i învăţ aceste lucruri.

15

Arizona a devenit gazda unui asemenea centru, o

instituţie în creştere unde yoginul tibetan Garchen

Rimpoche ghidează învăţăturile.

Acum, acolo unde locuinţele primilor nativi

americani au stat odată, grupuri de cabane de retragere,

temple şi săli de curs îmbrăţişează terenul aspru al Chino

Valley.

În cadrul lor se adună oameni din toate părţile vieţii

vestice, de multe credinţe.

Ei vor învăţa din înţelepciunea pe care aceşti

oameni străvechi o aduc în cadrul societăţii moderne atât

de agitate.

Cred că societatea generală de acum are atât de

multe influenţe mai degrabă superficiale în natura lor şi

deşi teoretic avem mult timp liber, cred că oamenii îşi dau

seama din ce în ce mai mult că diversele distrageri la care

participă nu sunt foarte semnificative pentru ei.

aşadar caută altceva care să le dea înţeles vieţilor

lor.

Aici vedem toată tehnologia, vedem toţi oamenii

bogaţi, avem toţi banii necesari, orice vrei, mâncare,

chinezării, diverse lucruri, le poţi obţine.

33

Page 34: Yoghinii Din Tibet

Dar atunci oamenii află că a avea lucruri materiale,

a avea tehnologie, nuţi răspunde la întrebările interioare şi

nu-ţi împlineşte ţelul suprem.

Deci pentru aceasta, ei au acest fel de spiritualitate

al unei societăţi omeneşti, care spune că iubirea şi

compasiunea sunt singura cale de a aduce pacea şi

fericirea.

Daiching Rimpoche propovăduieşte foarte mult

răbdarea, spune că cei mai de temut duşmani ai tăi sunt

cei mai buni învăţători, fiindcă ei te învaţă răbdarea, te

învaţă răbdarea absolută.

Şi în timpul şcolii şi când sunt acasă, am un vecin

care mă enervează tot timpul, aşadar asta îmi oferă foarte

multe exerciţii de răbdare.

Dacă am o zi proastă, mă face să reflectez asupra

ei, şi mai e o parte pe care trebuie s-o faci în fiecare

noapte, cum ar fi să te gândeşti la două lucruri pe care le-

ai făcut rău în acea zi şi să încerci să le repari în

următoarea iar apoi te gândeşti la două lucruri pe care le-

ai făcut bine în acea zi şi încerci să le faci a doua zi din

nou.

Cred că este foarte rău, foarte trist că pierdem

yogini, că pierdem pe cineva care ne poate pune în

legătură cu natura noastră proprie iluminată.

Şi din alt punct de vedere, aceşti maeştri realizaţi

care vin aici şi în alte ţări pot învăţa alţi oameni, iar asta

nu era cu putinţă înainte.

şi chiar sunt atât de mulţi oameni care nu s-ar gândi

la budism până când nu întâlnesc un maestru realizat.

34

Page 35: Yoghinii Din Tibet

Numai privind la Lama-ii pe care-i avem, cum ar fi

Sfinţia-Sa Dalai Lama şi mulţi lama minunaţi din vest, ai un

sentiment adevărat că au un fel de pace interioară.

Şi dacă putem primi aceste învăţături de la yogini şi

să le punem în practică în propriile noastre vieţi, aceasta

este singura cale de a salva liniile de yogini tibetani, şi

cred că acesta este cel mai important lucru.

Lama care au venit în vest încă se mai adaptează la

căile şi parametrii acestei noi vieţi.

Iar întrebările lor rămân: este cu putinţă ca filmarea

şi împărtăşirea tehnicilor să ducă la abuzuri?

Vor exploata oare Lama autoproclamaţi şi

practicanţii falşi interesul vestic în budismul tibetan şi

conduce în acest fel oamenii pe căi greşite?

16

Este oare forma lor de credinţă destinată să se

dizolve în căile vestului?

Devoţii Dharmei susţin că chiar dacă tradiţia

yoginilor şi alte expresii exterioare ale budismului tibetan

vor dispărea cu desăvârşire, învăţăturile lui Buddha vor

supravieţui.

Din pricina ocupaţiei chineze, este extrem de dificil

să avem acelaşi număr de yogini venind fie din Tibet, fie

din afară.

Numărul de yogini a scăzut cu siguranţă şi este greu

de prevăzut dacă vom mai avea acelaşi număr în viitor.

Potrivit lucrurilor care au avut loc în Tibet şi

circumstanţelor actuale, se pare că tradiţia yoginilor se va

sfârşi.

Dacă nu se va sfârşi, se va apropia de dispariţie.

35

Page 36: Yoghinii Din Tibet

Din acest punct de vedere, eu am încredere că ne

vom reveni.

Va prospera budismul tibetan în noile sale locuri?

Pot oamenii care nu trec prin greutăţile zilnice ale

tibetanilor, cei din vest care au trăit şi s-au dezvoltat în

comfort material, să cuprindă pe deplin o filozofie bazată

pe scăparea de suferinţele pământeşti?

Sau, succesul material a lăsat un gol destul de mare

el însuşi pentru a conduce mintea vestică spre interior?

Chiar şi pentru cei care caută să urmeze exemplul

bătrânilor tibetani, mediul uman este extrem de diferit.

Ei se luptă să-şi antreneze minţile să susţină

meditaţii intensive şi să menţină compasiunea disciplinată

faţă de ceilalţi oameni, nu în găuri din stâncă acoperite, ci

trăind şi muncind în frenezia unei societăţi de 24 de ore pe

zi.

Poate vreo parte a filozofiei compasiunii şi non-

violenţei să fie pusă în practică în creuzetul vieţii

moderne?

Pe moment, răspunsurile la aceste întrebări rămân

la fel de misterioase ca şi minţile maeştrilor yogini,

rămăşiţe vii ale unei civilizaţii străvechi şi muribunde,

artefacte umane din Tibetul de odinioară.

36