Omraam Mikha€l AiVanhov

HRANIYOGAsensul alchimic

qi magic al nutriliei

Edilia I-a

Opere complete -Yolumul 16

EDITURA PROSVETA

CUPRINS

Hrani yogaPrima ?nghifituri * Importanfa mestectrrii gi a respirafiei - Sim6nc[m in linigte, cu iubire qi recunogtinf[, pentru a ne hrlnidiferitele noastre corpuri - Binefacerile unei yoga a nutriliei- SI nu mAnc6m pe slturate - Binecuvdntarea hranei - Esteesenfial str qtim s[ mAnc6m.

,.........27Semnificafia gi dimensiunea spiritual[ a nutrifiei.

Capitolul III Meditatia dinaintea mesei - Liniqtea in timpul mesei; linigteagi viafa intensl - II Influenfa cAntecului asupra hranei - III Actnta, a m6nca, a medita impreuni - IV Formule de pronunfatinainte gi dupE masi * Iubirea Domnului este rlspdnditii pestetot; atitudinea sfZinti pentru a o capta gi a gusta implinirea.

Capitolul III.............. ...........45Prima inghilitur[ - Importanfa inceputului.

Capitolul IVI Nutrifia in toate domeniile - Hrana cu carne qi hranavegetarianl - Masacrarea animalelor gi legea justifiei - IIImpurittrlile in planririle fizic Ai psihic - Puritatea: bazainv6{Emdntului Fraternitiifii Albe Universale - III Trebuie s[

31

evit[m si sttrm 13 la mhs6? - Numflru] 13 - Despre slpun -Totul este num6r - Binele gi r6ul, lucrarea cu cele dou[ forfe- Puritatea: condilia cobordrii Duhului Sfiint ln noi -Adevlrata putere a omului - Cercul magic.

Capitolul VHrana, o scrisoare de iubire trimis[ de Creator - A minca inlinigte pentru aauzivocea hranei.

Capitolul VIImportanfa lucrlrii spirituale; s[ infdptuim aceast[ lucrare celpufin in timpul meselor.

Capitolul YII..----- ....'......83S[ profitilm de mese pentru a lnv{a st[pflnirea de sine qi a ne ,reglsi calmul.

Capitolul V[I........... ............,....,. .,.........87I Masa ceremonie magicl gi sacrl - II S[ fim atenfi la tot ceeace facem; s[ qtim s[ privim - III Se considerlm mesele ca oocazie de a dezvolta inteligenfq iubirea gi voinfa.

Capitolul IXI S[ nu m0nctrm pe s[turate - II S[ cunoaqtem mdsura inprivinfa hranei * Corpul astal - Sd ne g0ndim s[ ne implrfimfericirea - Felul ln care m0nclm: caliate $i cantitate - IIIPostul.

Capitolul X

,75

79

99

115

S[ ne reglsim sentimentul de lncredere in Natur[.

I Hrana ne pune in leg[tur6 cu universul - II Nuhifia este omagie albl - Plantele, fructele sunt niqte spirite venite sd seincarneze in materie - S[ gtim sE lucrdm cu materia qi spiritul.

Capitolul XII ........I S[ mincim cu recunogtinfi; atitudinea sacr[ - IIRecunogtinfa gi un g6nd inalt ne permit captarea elementelorsubtile con{inute in hran[ - Rdul sau binele pe care vi-l facefivoutr inqiv6, il facefi deopotrivl intregii omeniri - III Linigteain timpul meselor, formarea corpurilor subtile qi a corpului deslav[ - IV Hrana qi ingerii celor 4 elemente; construcfiacorpurilor subtile gi a corpului de slav[ - Purificarea, ingeriicelor 4 elemente - Formule pentru ingerii celor 4 elemente.

Capitolul XIIII S[ extragem energia solarl condensatl in hrani cu ajutorulgindului - Gdndul este respirafia sufletului - Fhana este unrlzboi lntre organism qi alimente - II Omul iqi formeazicorpurile cu ajutorul hranei ce o absoarbe -,Nu ceea ce intr[in om este important, ci ceea ce iese din el" - Viata interioar[este mai puternicl decit hraria - III AdevErata medicini; s[ne bazim existe-nfa pe legea iubirii - S[ acordim intAietateviefii - S[ oiutiim medicamentele ?n stare subtili - S[ gtim sine p[str6m viafa gi sI o cheltuim numai in folosul intregii lumi- Un Maestru d[ materialele, iar discipolul infEptuiegtelucrarea - S[ ne baztrm numai pe propriile stridanii - Fiecarefiin[i este un laborator farmaceutic.

l19

129

t4t

I Si ne hrinim prin piele - II Viala este constituit[ numai dinschimburi - SI ne hrlnim cu lumin6, niEte particule de soare- III SA qtim s[ ne hrlnim in toate planurile pentru a avea viafaveEnic[ - ]Iran[ fizic[ gi hrand spiritualS.

I Binecuvdntarea hranei - II Se oferim multi iubire hranei,pentru ca ea sE ni se deschide - IU S[ imblAnzim hrana ca sdne-o facem prieteni - Si ciutim viafa in hranl - Panaceuluniversal - IV Exercifiu de {Ecut inainte de a minca un fruct- SI invingem inerfia- Magie albl qi magie neagri- Cel careqtie s[ mlnAnce va gti cum si iubeasc['

Capitolul XVI ..........I S[ tnvitlm s[ extragem energiile din hran6 - Nutrifia: proces

identic fisiunii atomului - Nutrilia considerati din punct devedere inifiatic - II Spiritul trebuie s[ participe la actul hranei

- Vindecare: atotputernicia spiritului - III Semnificatianutrifiei: s[ fac6 sI evolueze materia - Omul este responsabilde ceea ce las[ din el chiar la moartea sa - Sarcinadiscipolului: s[ spiritualizeze qi si sublimeze intreaga creafie

- Creafia, creaturile qi Creatorul, to{i se hr[nesc - Slimprimdm materiei pecetea spiritului - IV Corpul fizic trebuies[ devin[ capabil s[ exprime calitifile spiritului - in funcliede atitudinea noastr6, hrana ni se inchide sau ni se deschide.

183

Capitolul XYII.......... .........20SI in iubire, ca gi in cazul hranei, este necesar s[ triem gi sispil[m elementele - Un Maestru i$i verifici discipolii prinincerclri - Pentru a-L cunoaqte pe Domnul qi pentru a necunoaqte Maestrul, trebuie s6 ii iubim - Diferenfa dintre unom obignuit qi un Ini{iat - 56 ciutlm scdnteia divinI la fiinfe- S[ ne purific[m qi s[ ne innobilEm iubirea * Semnificafiamarilor incerc[ri - Nutrifia ?n diferitele regnuri - II Sein{elegem nutrifia pentru a rezolva toate problemele, inclusivproblema sexuall - Nutrilia psihici qi construcfia corpuriloreteric, astral, mental - Legile nuhilie in diferitele planuri _ 56cluttrm via{a la fiinfe, aga cum o clutlm in hran6 - Criteriupentru a gti dac[ cineva se hrtrnegte spiritual - III Nutrifia caiubire trebuie si ne conducI p6nd la lumin[ - ry S[ invitiimentitlfile luminoase s[ participe la toate mesele noastre _Legile concepfiei se reglsesc in nutrilie.

Capitolul XVIII ....,......,....,...225I Misterul Cinei de Taind, impirt[qania * II Nutrifia, unsimbol al lui Hristos - Cele 22 de elemente ale Cuvflntului -,,DacE nu mdncafi trupul Meu gi nu befi sdngele Meu..." - IIIUn exerciliu o6nd facem baie - Un exercifiu de fEcutpregitind hrana - Definilia qi lucrarea unui adev[rat preot -intr-o zi, fiecare va fi propriul s6u preot - Adevdrataimp[rtiganie - Criteriu pentru a qti dac6 am mAncat corect _MdncAnd in mod congtient, oblinem niqte puteri asupramateriei.

Hrani yoga

C onferinld improv izatd Qt{ote stenografiate)

AstLzi, eu vI voi spune c6teva cuvinte despre nutrilieVd gdndi{i cI nu este nici interesant, nici important,

nici folositor pentru voi, fiindcd v-a!i hrdnit mereu de lanaqtere. Eu nu md indoiesc ci vI hr6nili de la venireavoastr6 pe aceastd lume, dar eu v[ voi prezenta nutri]iasub un aspect ce nu il cunoaqte{i incl qi care, poate, vE vamira.

Dimineata, la prdnz qi seara, toatd lumea estepreocupatI s[ se hrlneascl ca s6-qi menlind s6n[tatea.Dar, ln'timpul meselor, suntem obiqnuiti sd vorbim, sIgesticulEm qi chiar sd ne cert6m cu ceilalli Ei, in final, sdne imbolndvim. Toli cunosc importanla hranei gi qtiu c6,avdnd hran6, ei vor fi salva{i, iar pentru aceasta eipldnuiesc rdzboaie qi revolulii. In acelaqi timp, ei nu qtiuinsl sd mln6nce; atunci, cum sd ii inlelegem pe oameni?Numai Ini{ialii, care au studiat de multl vreme aceastiprobleml foarte important[ a nutri]iei, qtiu cum trebuie sIo considere,iar eu.voi incerca, astdzi, sI vd fac cunoscutpunctul lor de vedere.

Hrani Yoga

Sd presupunem cd, din anumite motive, ali fost lipsilide hrand mai multe zile qi sunte{i atdt de sl6bi!i, incdt numai puteli merge, nici face cea mai micd miqcare: v-aficufundat intr-o stare de moleqeali, sldbind incet, fiind inpericol de moarte. Chiar dacd sunteli foarte instruifi, niqtesavanfi, chiar dacl posedali unele puteri magice, nicicunoqtinlele, nici puterile voastre nu valoreazd ceva incomparalie cu o bucatd de pdine, cu un fruct adus decineva ca s[ vI reinsufle{eascd. Nu este ceva minunat? Nuvedeli cdaceapAine este un element magic formidabil? Osingur[ lnghi{itur6 a pus in acfiune o multime de uzine Eifo{e, pe bare o intreag6 existenlI nu ar fi suficientl s6 leenumere.

Voi nu v-a!i gindit, lns[, la elementele cohfinute lnaceasti hran6, nici la faptul c[, pentru a v[ repune pepicioare, ea a fost mai puternic[ chiar decdt g6ndurilevoastre, sentimentele voastre sau voinla voastr6. Aceastdhrand clreia ii acordati numai o importantd instinctivI, ginu o importanld intelectuald conqtientd, este singura lnmtrsur6 s[ v[ redea forfa qi siinltatea. Datoritd ei, voiputefi din nou s[ ac]iona]i, s6vorbili, s[ simtifi, sd g6nditi.Luali niEte alimente care nu qtiu nici s[ vorbeascd, nici sIse exprime, nici sI scrie, gi totuEi, datoritl lor, se int6mpl6atdteain voi! Rostiti niqte cuvinte, dali niqte ordine, scriefiniqte cfuli (bune sau proaste), compuneli niqte simfonii,obtineli totul, puterea, bogifia, mdrirea, Ei toate acestedatorit[ hranei...

Iniliafii au acordat in lucr[rile lor un loc in cercetlriledespre nutrifie. Ei au descoperit ci hrana, ce este preg6tit6

Opere complete

in laboratoarele divine cu o inlelepciune inexprimabild,conline nigte elemente magice capabile sd pdstreze sau sIrestabileascl slnltatea fizicd gi psihici qi sd aducd celemai mari revelalii. Este necebar, totuqi, sI cunoaqtem ince condifii qi prin ce mijloace putem extrage acesteelemente, iar cel mai eficace mijloc este g6ndul.

Nu existd cuvinte pentru a exprima t6r[boiul,cacofonia, zgomotul asurzitor f6cut la ora acfual[ deoameni atunci cdnd se pregitesc sd ia masa impreunI. Neplictisim de moarte asist6nd la aceste mese. Numaianimalele preistorice se pot simfi bine, fiindc6 ele se afl6in elementul lor; dar toli cei care aspiri la pace qi armoniesunt complet extenuafi. DupI o astfel de mas6, trebuie sdte odihnegti sau chiar sd dormi, fiindcEte simli somnolent,ingreunat, iar cei care trebuie sd lucreze o fac fdrd pldcereqi entuziasm. In timp ce, acela care a qtiut s[ se hrlneascicorect este lucid qi bine dispus.

DacE ne hrinirn intr-o manier[ mecanicd, incon-qtient6, ftcdnd niqte gesturi rapide, sacadate, inghi{indmai degrabl decdt s[ mestecim, agitdnd in minte gi ininimd tot felul de gdnduri qi sentimente haotice, poatechiar cert6ndu-ne cu o persoan[, organismul se fulbur6 intoate functiile sale: nici un proces nu se mai desftgoardcorect, nici respirafia, nici circulalia, nici digestia, nicisecrefiile, nici eliminarea toxinelor. Mii de oameni seimboln[vesc astfel, fdr[ sd qtie cd bolile lor provin dinmaniera de a se hr5ni. Uitali-v6 ce se intdmpld in familii.inaintea meselor, nimeni nu spune nimic alfuia, fiecare std

t0 Hrani Yoga

la locul sAu, citeqte, ascultd radioul, coase etc...Dar,imediat ce se a$eazdlamasd, toli au ni;te povegti de spussau chiar n$te lucruri de pus la punct, qi ei vorbesc,discut6, se ceart6. O astfel de atitudine este extrem depericuloasl pentru sdndtate, iar dac6, suntefi inteligenfi,trebuie sd evitali sI o cultivali.

Sd ludm acum un fruct. Fdr[ si ne oprim asupragustului sdu, al parfumului s6u, a culorii sale, a materieisale eterice (ceea ce constituie o alt[ probleml), siconsiderdm acest fruct umplut de razele soarelui; este oscrisoare scrisi de Creator ce trebuie s[ o descifrdm. Totuldepinde de felul in care citim aceasti scrisoare. DacE nuEtim si o citim, noi nu vom obline nici un beneficiu.

Veli spune: ,,Atunci, cum trebuie s5 ne hr6nim?"

lnainte de a se aqeza la masi, dup[ ce s-a spllat pem6ni, un Inifiat iqi gdseqte cele mai bune condilii pentru aprimi elementele pregdtite in laboratoarele naturii. El sereculege, se leagl de Creator, spune o ruglciune scurt[sau lung6, iar in liniqte qi pace el incepe acest proces alcelei mai inalte magii albe: nutrifia. El ia o prim6inghifitur[ pe care tncearcl sd o mestece c6t mai mult timpposibil, pdnd cdnd aceasta ii dispare in gurd, frrI chiar sdo fi inghi[it. Starea in care lu[m prima inghiliturd estefoarte importantI. Aqadar, trebuie sI ne preg6tim sd ofacem in cele mai bune condifii, pentru cI aceastd primdinghititurd declanqeazl interior toate angrenajele. Dacd

Opere complete

incepeli str m6ncali intr-o stare armonioasd, tot restul vadecurge in mod armonios.

La fel de important este sI mestecIm bine. Fiindcldigestia este favorizatd, astfel, desigur, dar totodat[ pentruun alt motiv foarte important: faptul c[ gura, care esteprima ce qrimeqte hrana, este laboratorul esenfial, cel maispiritual. Intr-un alt plan, gura joacd rolul unui adev[rats,totngc; ea absoarbe particulele eterice ale hranei,energiile cele mai fine ;i mai puternice, iar materiilegrosiere sunt cele trimise apoi in stomac. Gura conlineniqte aparate foarte perfeclionate, niEte glande situate pelimb[ qi sub limb5, ce suntinsdrcinate cu lucrarea special[de a capta particulele eterice ale hranei. De cdte ori nu alif6cut aceastd experienfd! Eraii infometali, lipsili de vlag5,qi ali inceput sd mdnca!i... De la primele inghilituri,inainte chiar ca hrana sd fie digeratS, v-a{i simfit dejarestabilili, inviorati. Cum s-a putut intdmpla aga derepede? Datoritd gurii, organismul a absorbit deja niqteenergie extraordinare. Ea a absorbit elementele eterice ceau alimentat sistemul nervos. inainte ca stomacul sEprimeasc6 hrana, sistemul nervos s-a hrdnit deja. Hranatrebuie deposedati de energiile sale divine qi aceasta seface numai prin intermediul gurii.

Un Iniliat se hrdneqte pentru a extrage din mdncareelementele nutritive ce vor intra ca niqte materiale deconstructie, nu numai in organismul sdu fizic, dar gi inorganismul sdu spiritual. Dat fiind cI omul nu posedinumai un co{p frzic, ci qi alte corpuri mai subtile(corpurile eteric, astral, mental, catzal, budic, atmio),

I1

t2 Hrani Yoga

problema ce i se pune este de a qti cum s[ hr[neascd acestecorpuri subtile ce sunt deseori subalimentate din cavzaignoranlei sale. El qtie aproape ce hrand sI dea corpuluisdu fizic (eu spun aproape, fiindc[ cei mai mul{i oamenim[ndnc[ carne, ceea ce este nociv pentru sdndtatea lorfrzicd qi psihicl), dar el nu qtie s[-qi alimenteze celelaltecorpuri: corpul eteric (sau corpul vital), corpul astral(sediul emofiilor), corpul mental (sediul g6ndului) etc...

Eu vd spuneam cd trebuie s[ mestecali binealimentele, dar masticatia se refer[ la corpul frzic. Pentrucorpul eteric trebuie ad6ugat6 respiratia. $tifi ce aerulintefeqte flacIra: suflali asupra focului pentru a-l revigora.La fel, atunci cdnd respirali in timpul mesei, aceastapermite combustiei sd devind mai intens6. Digestia nueste decdt o combustie, la fel ca respiratia Ei g6ndirea.Numai gradul de temperaturd fitrnizatd qi puritateamateriei diferl de la un proces la altul. Aqadar, mdncdnd,trebuie sI vd opriti din cdnd ln cdnd qi sd respirafi profund,astfel ca aceastd combustie sE permitd corpului eterics6-Ei extragl hrana din particulele cele mai subtile.

Atunci c0nd eu vorbesc despre particulele cele maisubtile ce trebuie sI le extrageli din hran6, nu trebuie sivI mirali. De exemplu, un fruct este constituit din materiesolid6, lichid6, gazoasd, eteric6. Toat[ lumea cunoaqtebine materiile solide qi lichide.'Mai pulini se ocupi deparfumul ce este deja mai subtil qi aparline domeniuluiaerului. CAt despre latura eteric6, care este legatd deculorile fructului qi de viala sa, ce nu poate fi cdntiritdincd pe balan!6, ci eman[ din fruct qi se rdspdndeqte in

Opere complete

atmosferd, ea este complet ignoratd qi neglijatd. Aceastdlaturd etericd este totuqi de cea mai mare importanfl innutrifie, qi in linigte, prin respirafie, putem intra in contactcu ea.

Laoru actuald, datoriti unor obiceiuri ce au deseori laorigine numai neqtiinfa oamenilor, atunci cdnd oamenii seinvit6 intre ei, ei incep sI vorbeascE, sI gesticuleze, ei nuau nici o respiratie ritmat6, profundI, in timpul meselor,qi nu este de mirare c[ se produc atdtea medicamentepentru vindecarea tulburdrile digestive. Orientalii suntmai infelepfi: ei aqeazd toate felurile de mdncare pe masdgi iqi lasd invitafii sI m[n6nce in liniqte. Ei nu vorbescdeloc, nu ii hdrguiesc cu niqte intreb[ri sub pretextulpolitelei, al amabilitdfii, al bun[voinfei, caln Occident, iarln acest fel te pofi hrlni corect. DacI mie mi se intdmpldsI vorbesc in timpul unei mese, chiar dac6 este oconversafie foarte amical6,.eu simt un vid, o insatisfactie,un fel de tensiune nervoas[, ridic6ndu-m[ de la mas6...imilipseqte ceva, eu nu m-am hr[nit afa cum trebuie. Deatdtea ori am constatat-o!

Cdnd afi mAncat in liniqte qi pace, p[stra{i apoi aceasttrstare intreaga zi. Chiar dacl trebuie sI alergafi la dreaptaqi la stdnga, v[ este de ajuns sI v6 oprifi o secund6 pentrua simfi cdpaceanu v-a p6rtrsit. Fiindctr v-afi hr[nit corect.Altminteri, orice ali face, fie cI vI odihnifi, fie cI vorbilicu bldndefe, sunte]i agitali,tulbura]i, incepe{i sE tremura{i.

13