In afectiunile pleurei, mediastinului si diafragmului, constituie indicatii pentru practicarea toracostomiei pe tub: A) frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural B) glucoza mai mare de 50 mg/dl in lichidul pleural C) prezenta puroiului vascos in spatiul pleural D) pH-ul lichidului pleural mai mare de 7 E) glucoza mai mica de 50mg/dl in lichidul pleural Care sunt conditiile necesare pentru ca lichidul extras sa fie un exsudat? A) proteine lichid pleural/proteine ser >0,5 B) proteine lichid pleural/proteine ser 0,6 D) LDH din lichidul pleural mai mare de 2/3 din valoarea maxima din ser E) glucoza mai mica de 50mg/dl in lichidul pleural Hidrotoraxul de origine hepatica: A) revarsatul este mai frecvent localizat pe partea stanga B) revarsatul apare la aproximativ 5% din pacientii cu ciroza hepatica si ascita C) daca tratamentul medical nu reuseste sa controleze ascita si revarsatul lichidian, nu exista alternative favorabile D) mai frecvent, revarsatul nu produce dispnee E) mecanismul predominant este miscarea directa a lichidului peritoneal catre spatiul pleural. Urmatoarele afirmatii despre revarsatele parapneumonice sunt adevarate: A) este asociat cu pneumonia bacteriana, abcesul pulmonar sau bronsiectazia B) revarsatul parapneumonic complicat nu necesita toracostomie cu drenaj pentru rezolutie. C) prezenta lichidului pleural liber poate fi pusa in evidenta printr-o radiografie in decubit lateral D) empiemul se refera la un revarsat intens purulent E) pacientii cu pneumonie bacteriana aerogena cu revarsat pleural se prezinta cu un tablou de boala subacuta, cu scadere ponderala, leucocitoza frusta, anemie moderata. Urmatoarele afirmatii despre mezotelioame sunt adevarate: A) pacientii cu mezoteliom prezinta numai tuse si expectoratie purulenta B) mezotelioamele maligne iau nastere din celulele mezoteliale care tapeteaza cavitatea pleurala C) cele mai multe sunt legate de expunerea la pulberi de azbest D) radiografia toracica arata prezenta revarsatului pleural, ingrosarea generalizata a pleurei si hemitorace micsorat E) se recomanda ca durerea toracica sa se trateze cu opiacee. Diagnosticul diferential al revarsatelor pleurale transudat se face cu: A) insuficienta cardiaca congestiva B) sindromul nefritic C) obstructia de vena cava inferioara D) hepatita cronica E) dializa peritoneala Pneumotoraxul: A) este definit ca prezenta de aer in mediastin B) cel spontan secundar apare la un individ cu o afectiune pulmonara cunoscuta C) in cel compresiv presiunea presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator D) cel spontan primar apare nu apare la fumatori PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

E) tratamenul initial recomandat in cel spontan primar este aspiratia simpla Urmatoarele afirmatii despre mediastinita acuta sunt adevarate: A) multe cazuri se datoreaza perforatiei esofagului B) pacientii cu ruptura esofagiana se prezienta cu tuse C) ruptura esofagului se poate produce la introducerea sondei Blakemore D) incidenta mediastinitei dupa dupa sternotomia mediana atinge 5-10% din cazuri E) ruptura esofagului se poate produce spontan Principalele cauze ale pneumomediastinului sunt: A) perforarea stomacului B) ruptura alveolara C) ruptura sau perforarea esofagului D) patrunderea aerului in mediastin dinspre gat sau abdomen E) ruperea unei bule de emfizem in cavitatea pleurala Urmatoarele afirmatii despre pneumotoraxul in tensiune sunt adevarate: A) apare de obicei legat de ventilatia mecanica B) diagnosticul de face pe baza examenului fizic al pacientului C) presiunea pozitiva intrapleurala este amenintatoare de viata D) la examenul fizic constatam hemitorace marit cu murmur vezicular prezent E) presiunea pozitiva intrapleurala duce la cresterea debitului cardiac Anemia feripriva se caracterizeaza prin: A) nivelul fierului seric scazut B) capacitatea totala de legare a fierului de catre transferina crescuta C) saturatia transferinei crescuta D) feritina scazuta E) globule rosii in tinta Diagnosticul diferential al anemiei feriprive se face cu: A) talasemiile B) anemia din bolile cronice C) anemiile sideroblastice D) anemiile megaloblastice E) microsferocitoza ereditara Tratamentul parenteral cu fier este indicat in urmatoarele situatii: A) pacienti care nu pot tolera fierul pe cale orala B) pacienti cu malabsorbtie C) pacienti care primesc tratament cu eritropoetina D) femei tinere cu cicluri abundente E) pacienti cu beta-talasemie majora Anemia din bolile inflamatorii se caracterizeaza prin: A) fierul seric scazut ( sub 50 micrograme/dl) B) capacitatea totala de legare a transferinei scazuta ( sub 300 micrograme/dl) C) saturatia transferinei intre 10 si 20% D) feritina serica scazuta( sub 30 micrograme/dl) E) rezervele de fier din maduva osoasa scazute Anemia din bolile renale se caracterizeaza prin: PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

A) hipocromie si microcitoza B) indice de productie reticulocitara crescut C) fierul seric normal D) capacitatea totala de legare a fierului de catre transferina normala E) saturatia transferinei normala Aspectele clinice comune anemiilor megaloblastice sunt urmatoarele: A) manifestari neurologice care pot sa apara si in prezenta unui hematocrit normal B) manifestari renale: infectii urinare frecvente C) manifestari gastrointestinale : arsuri ale limbii,anorexie etc. D) manifestari osoase: osteoporoza E) manifestari hematologice date de anemie si trombocitopenie Deficitul de cobalamina poate sa apara in : A) anemia pernicioasa B) gastrectomie C) sprue tropical D) tratament cu aintiinflamatorii nesteroidiene E) neoplasm rectosigmoidian Anemia pernicioasa se caracterizeaza prin : A) gastrita hipertrofica B) incidenta crescuta la pacienti cu afectiuni imunologice C) incidenta mai mare la copii D) prezenta anticorpilor anticelula parietala si antifactor intrinsec E) prezenta anticorpilor antifactor intrinsec in serul rudelor pacientilor chiar si fara afectiune clinica In anemiile megaloblastice putem intalni urmatoarele modificari de laborator : A) macrocitoza B) neutrofile cu nucleu hiposegmentat C) numar de reticulocite crescut D) cresterea lactatdehidrogenazei si a bilirubinei neconjugate E) numar scazut de leucocite si plachete Examenul maduvei osoase in anemiile megaloblastice arata : A) maduva hipocelulara B) asincronism nucleocitoplasmatic la nivelul precursorilor eritrocitari C) metamielocite gigante D) procent crescut de limfocite E) fibroza medulara Cele mai frecvente microorganisme izolate in apendicita acuta sunt: A) Pseudomonas B) Escherichia coli C) Stafilococ D) Enterococ E) Bacteroides fragilis Analizele de laborator in apendicita acuta necomplicata: A) Leucocitoza moderata B) Leucocite intre 10.000-18.000/ mm3 C) Sumarul de urina nu este necesar in diagnosticul apendicitei acute PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

D) Leucocite peste 18.000/ mm3 E) Crestere marcata a polimorfonuclearelor. Diagnosticul diferential al apendicitei acute depinde de urmatorii factori majori: A) Prezenta sau absenta durerii B) Pozitia anatomica a apendicelui inflamat C) Prezenta leucocitozei D) Varsta pacientului E) Sexul pacientului. Abcesele abdominale secundare contaminarii peritoneale din perforatia sau gangrena apendiculara sunt localizate cu predilectie : A) Subhepatic B) Spatiul interparietocolonic drept C) Fundul de sac Douglas D) Intre ansele intestinale E) Retrocecal Laparoscopia si apendicectomia pe cale laparoscopica: A) Este contraindicata la pacientii obezi care au un perete abdominal foarte gros B) Este indicata mai ales la femeile in varsta diagnosticate cu apendicita acuta C) Avantajele constau in scaderea durerii, a duratei spitalizarii si a infectiilor postoperatorii D) Este utila in investigarea si tratarea femeilor tinere de varsta fertila la care se suspicioneaza apendicita acuta E) Este indicata la pacientii cu diagnostic incert. Durerea abdominala in apendicita acuta: A) Este initial difuza, localizata in hipocondrul drept B) Dupa o perioada variabila 6-24 ore se localizeaza la nivelul fosei iliace drepte C) Anorexia insoteste durerea si o poate precede D) Apendicele in pozitie retrocecala poate cauza durere in flanc drept sau posterior E) Poate fi localizata la nivelul fosei iliace drepte inca de la inceput In perforatia apendiculara: A) Poate fi suspectata prin prezenta febrei de peste 38 grade Celsius B) Poate fi confundata cu perforatia data de un carcinom cecal C) Tomografia computerizata este inutila daca exista deja suspiciunea unei apendicite acute perforate D) Produce intotdeauna peritonita generalizata E) Leucocitoza creste peste 18.000/mm3 Tratamentul antibiotic in apendicita acuta: A) In apendicita acuta simpla nu este necesar mai mult de 24 ore B) Pentru infectiile intraabdominale moderate de origine apendiculara se indica monoterapia cu carbapenem C) Pentru infectiile intraabdominale severe de origine apendiculara se indica terapia combinata cefalosporine generatia III, aminoglicozide si metronidazol D) In apendicita perforata se continua tratamentul pana cand pacientul devine afebril si leucocitele la nivel normal E) Clindamicina este asociata pentru acoperirea germenilor anaerobi. Diagnosticul diferential al apendicitei acute cu adenita acuta mezenterica: A) Adenita acuta mezenterica este mai frecventa la adulti PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

B) In caz de indoieli in precizarea exacta a diagnosticului este preferata interventia chirurgicala de urgenta C) Durerea este mai mult sau mai putin difuza in adenita acuta mezenterica D) Adenita acuta mezenterica se asociaza cu o infectie respiratorie superioara E) Apararea voluntara este prezenta uneori in adenita acuta mezenterica * Inflamatia apendicelui in pozitie retrocecala: A) Semnele de la nivelul peretelui abdominal anterior sunt mai accentuate B) Durerea localizata in flanc drept si posterior C) Leucocitoza marcata D) Durere la tuseul rectal prin compresiunea fundului de sac Douglas E) Asociata frecvent cu sindrom subocluziv. Astmul se manifesta clinico-fiziologic prin: A) Ingustarea generalizata a conductelor aeriene, care cedeaza spontan sau la terapie B)Dispnee C) Tuse D)Wheezing E) Durere retrosternala Astmul bronsic apare: A)Cu predilectie la fumatori B)Cu predilectie la virstele tinere C)In aproximativ jumatate din cazuri pina la virsta de 10 ani D)In aproximativ jumatate din cazuri dupa 40 de ani E) Cu predilectie la sexul masculin la copii Astmul bronsic se asociaza adesea cu: A)Istoric personal de boli alergice B)Istoric familial de boli alergice C) Teste alergologice cutanate pozitive si niveluri crescute de IgE D) Teste pozitive de provocare specifica la alergeni inhalatori E) Deficitul de alfa-1-antitripsina In astmul idiosincrazic: A) Pacientul nu are antecedente personale de alergie B)IgE sunt normale C)Frecvent simptomatologia se dezvolta dupa infectii ele tractului respirator superior D)Simptomatologia poate dura de la citeva zile la citeva luni E) Pacientul prezinta frecvent rinita alergica, urticarie sau eczema atopica Reactivitatea bronsica este crescuta: A)Dupa infectii virale ale tractului respirator B) Dupa expunere la ozon si dioxid de azot C)Dupa expunere la dioxid de sulf D)Dupa expunere la alergeni la pacientii sensibilizati E) In tuberculoza pulmonara Medicamentele si substantele cel mai frecvent implicate in inducerea unor episoade acute de astm sunt: A)Aspirina B) Antagonistii beta-adrenergici C)Agentii de sulfitare PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

D) Acetaminofenul E) Propoxifenul In astmul profesional bronhoconstrictia poate rezulta in urma expunerii la: A)Saruri de platina, crom, nichel B)Pulberi de lemn sau vegetale (cedru rosu, grine, ricin) C) Agenti farmaceutici (antibiotice, piperazina, cimetidina) D)Enzime biologice (detergenti) E) Aspergillus fumigatus Wheezing-ul persistent localizat intr-o singura arie pulmonara asociat cu paroxisme de tuse sugereaza: A)Aspiratia de corp strain B)Neoplasmul bronsic C) Stenoza bronsica D) Bronsita cronica E) Pneumoniile cu eozinofile In criza de astm severa si prelungita apare: A)Disparitia zgomotelor respiratorii, a murmurului vezicular B) Wheezing cu tonalitate inalta C) Pulsul paradoxal D)Activitatea muschilor respiratori accesori E) Tuse productiva eficienta * In tratamentul crizei de astm efectul bronhodilatator maxim, rapid si cu minim de efecte secundare este obtinut cu: A)Metilxantine B) Stimulante beta-adrenergice selective, pe cale inhalatorie, de tip salbutamol C) Anticolinergice D) Glucocorticoizi inhalatori E) Agenti stabilizatori mastocitari Contraindicatiile terapiei trombolitice in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de: A) suspiciunea de disectie de aorta B) hemoragiile interne active C) istoricul de hemoragie cerebrovasculara D) varsta avansata E) hipertensiunea arteriala usoara Tratamentul betablocant in infarctul miocardic acut: A) scade incidenta aritmiilor ventriculare B) diminueaza durerea C) reduce ischemia recurenta D) creste dimensiunea infarctului E) creste mortalitatea Care din urmatoarele modificari pot fi intalnite in sindromul Dressler? A) pericardita B) coronarita C) miocardita D) febra E) pleurita PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Care pacienti au risc crescut pentru infarct miocardic recurent sau deces? A) cei cu fractie de ejectie diminuata B) cei cu tahicardie sinusala in cursul testarii la efort C) cei cu angina la eforturi mici D) cei cu aritmii ventriculare simptomatice la efort E) cei cu angioplastie coronariana percutana primara * Cauza cea mai obisnuita a ischemiei miocardice este reprezentata de: A) embolia coronariana B) hipertrofia ventriculara stanga C) ateroscleroza arterelor coronare epicardice D) spasmul coronarian E) anomalia de origine a arterelor coronare Angioplastia coronariana percutana primara in infarctul miocardic acut: A) poate fi aplicata la pacientii cu contraindicatii pentru tromboliza B) este mai eficienta decat tromboliza in deschiderea arterei coronare ocluzionate C) nu este un mijloc eficient de reperfuzie in primele 12 ore ale infarctului D) asigura un beneficiu special fata de tromboliza la pacientii cu soc cardiogen E) nu se indicata la pacientii peste 70 de ani Durerea in angina pectorala stabila are urmatoarele caracteristici : A) apare la efort B) este localizata retrosternal C) dureaza 20-30 de minute D) iradiaza in hipogastru E) apare la frig Care din urmatoarele medicamente fac parte din clasa blocantelor canalelor de calciu? A) Verapamil B) Metoprolol C) Amlodipina D) Nitroglicerina E) Atenolol In tratamentul anginei pectorale instabile se utilizeaza: A) heparina B) nitroglicerina intravenos C) aspirina D) revascularizarea coronariana percutana E) tromboliza Angina Prinzmetal: A) apare in repaus sau noaptea B) este cauzata de spasmul coronarian C) apare in special la pacientii varstnici D) se asociaza cu subdenivelare de segment ST pe EKG E) se asociaza cu supradenivelare de segment ST pe EKG Hipertensiunea arteriala esentiala hiporeninemica este: A) cea mai frecventa forma in raport cu nivelul reninei plasmatice PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

B) cea mai frecventa forma la fenotipul caucazian C) insotita de hipokaliemie D) insotita de o crestere a volumelor plasmatice extracelulare E) mai frecventa la descendentii afro-americani Hiperinsulinemia, intalnita la pacientii cu diabet zaharat sau obezitate, poate creste presiunea arteriala prin urmatoarele mecanisme: A) reducerea aldosteronului plasmatic B) cresterea activitatii simpatice C) scaderea calciului intracelular D) hipertrofia muschiului netet vascular E) cresterea eliminarii renale de sodiu * In hipertensiunea renovasculara evaluarea functionala a unei stenoze de artera renala, diagnosticata prin angiografie, se face prin urmatorul test: A) urografie intravenoasa inainte si dupa administrarea de captopril B) scintigrafie renala inainte si dupa administrare de captopril C) masurarea activitatii reninei plasmatice serice D) masurarea activitatii reninei plasmatice din venele renale E) hipotensiunii induse de captopril Medicamentele care au un efect hipotensor si prin inhibarea secretiei de renina sunt: A) hidralazina B) beta blocantele C) nifedipina D) clonidina E) captoprilul Hipertensiunea arteriala maligna, pe langa cresterea marcata a valorilor presiunii arteriale, asociaza A) edem papilar, hemoragii si exudate retiniene B) sindrom nefrotic C) hipotrofie ventriculara stanga D) manifestari de encefalopatie hipertensiva E) hematurie La un pacient hipertensiv cu insuficienta cardiaca se vor administra cu prudenta urmatoarele medicamente hipotensoare A) captoprilul B) diltiazemul C) hidroclorotiazia D) propranololul E) clonidina In cursul sarcinii pentru tratamentul hipertensiunii arteriale se pot utiliza A) nitroprusiatul de sodiu B) hidralazina C) nifedipina D) fosinoprilul E) metildopamina * La un pacient diagnosticat cu astm bronsic pentru tratamentul hipertensiunii arteriale nu se vor utiliza A) nifedipina PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

B) losartanul C) propranololul D) prazosinul E) clonidina Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale maligne se pot utiliza urmatoarele preparate cu actiune hipotensoare imediata, prin administrare intravenoasa A) clonidina B) nifedipina C) nitroprusiatul de sodiu D) hidroclorotiazida E) nitroglicerina Dintre efectele adverse metabolice ale diureticelor tiazidice utilizate pentru tratamentul hipertensiunii se incadreaza A) hiperpotasemia B) alterarea tolerantei la glucoza C) hiperlipemia D) hipoproteinemia E) hipercalcemia Care dintre urmtoarele afirmaii privitoare la pacientul cu bronit cronic obstructiv sunt adevrate? A) are antecedente ndelungate de tuse cu expectoraie B) are un debut recent al tusei cu expectoraie C) apariia wheezingului este mai trzie dect n cazul pacientului astmatic D) apariia wheezingului este mai precoce dect n cazul pacientului astmatic E) are antecedente recente de tuse fr expectoraie Fumatul ndelungat are urmtoarele efecte pe aparatul respirator, dovedite prin studii experimentale n cadrul patogenezei bronitei cronice: A) stimuleaz aterogeneza B) altereaz micarea cililor C) inhib funcia macrofagelor alveolare D) conduce la hipotrofia glandelor secretoare de mucus E) conduce la hipoplazia glandelor secretoare de mucus Boala pulmonar cronic obstructiv cu predominana bronitei se caracterizeaz prin: A) dispnee sever B) sput abundent C) sput mucoid D) recul elastic sczut sever E) hipertensiune pulmonar moderat spre sever n repaus Boala pulmonar cronic obstructiv cu predominana emfizemului se caracterizeaz prin: A) dispnee sever B) sput abundent C) sput mucoid D) recul elastic sczut sever E) hipertensiune pulmonar moderat spre sever n repaus Vrsta medie la care se diagnosticheaz boala pulmonar cronic obstructiv cu predominana emfizemului este: PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

A) 30 ani B) 40 ani C) 50 ani D) 60 ani E) 70 ani * Vrsta medie la care se diagosticheaz boala pulmonar cronic obstructiv cu predominana bronitei este: A) 30 ani B) 40 ani C) 50 ani D) 60 ani E) 70 ani n boala pulmonar cronic obstructiv cu predominana emfizemului examinarea prin tomografie computerizat: A) localizeaz emfizemul B) cuantific emfizemul C) are valoare practic limitat n determinarea localizrii, de cele mai multe ori D) se practic de rutin n determinarea localizrii emfizemului E) nu se practic de rutin n determinarea localizrii emfizemului Pacientul cu boala pulmonar cronic obstructiv cu predominana bronic A) este de obicei un fumtor nveterat B) are un trecut de tuse cronic fr sput C) are iniial tuse prezent doar primvara i toamna D) este de obicei supraponderal E) este de obicei palid Printre complicaiile aprute n cursul tratamentului insuficienei respiratorii acute la pacienii cu bronit, emfizem i obstrucie de ci aeriene sunt i: A) aritmiile cardiace B) insuficiena de ventricul stng C) embolia pulmonar D) accidentul vascular cerebral E) hemoragia gastrointestinal prin ulcer de stres. Diagnosticul exact de insuficien respiratorie acut n obstrucia cronic a cilor respiratorii se face prin msurarea A) oxigenului din sngele arterial (PaO2) B) oxigenului din sngele venos (PvO2) C) dioxidului de carbon din sngele arterial (PaCO2) D) dioxidului de carbon din sngele venos (PvCO2) E) pH-ului sngelui arterial Alegeti varianta corecta in ceea ce priveste cancerul pulmonar: A) este principala cauza de deces la barbati si la femei in SUA B) este responsabil de decesele prin cancer a 25% din barbati C) incidenta legata de varsta la barbati este de 26 % D) in momentul diagnosticarii 25% se afla intr-un stadiu localizat al bolii E) peste 55% au deja metastaze Anatomopatologic un cancer pulmonar, in majoritatea cazurilor cuprinde urmatoarele histologii: PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

A) carcinom cu celule mici B) carcinoidul pulmonar cu frecvente sindroame paraneoplazice C) adenocarcinomul D) chistadenocarcinomul E) carcinomul epidermoid * Cea mai frecvent localizare a cancerului de colon este reprezentat de: A) colonului drept B) sigma C) colonului transvers D) flexuria splenic E) colonului descendent i flexura hepatic Factorii urmtori ar putea fi responsabili de variaiile geografice ale cancerului de colon: A) regimul alimentar occidental bogat n fibre celulozice B) dieta srac n grsimi animale C) creterea excreiei de acizi biliari post-colecistectomie D) ureterosigmoidostomia E) iradierea pelvin Cile de extindere (diseminare) a cancerului de colon pot fi: A) direct B) limfatic C) arterial D) venoas E) peritoneal * n evoluie, cancerul de colon descendent i sigm se complic cel mai adesea cu: A) stenoz B) anemie cronic C) perforaie D) hemoragii digestive inferioare E) abcese peritumorale n ceea ce privete screeningul cancerului colonic, urmtoarele examinri sunt folosite ca teste, la subiecii asimptomatici: A) tueul rectal B) colonoscopia C) testul sngerrii oculte D) ecografia abdominal E) irigografia Complicaia cea mai frecvent a cancerului colonic este reprezentat de: A) ocluzia B) metastazarea C) hemoragia D) peritonita generalizat prin perforaia juxtatumoral E) peritonita generalizat prin perforaia diastatic Factorii generali incriminai n apariia unei dehiscene de anastomoz dup o hemicolectomie dreapt pentru cancer de cec sunt urmtorii: A) hipoproteinemia PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

B) deficitul de vitamin C C) infecia cmpului operator D) efectuarea unei anastomoze sub tensiune E) existena unei stenoze distal de anastomoz * Cele mai frecvente tumori benigne ale rectului sunt: A) adenoamele B) lipoamele C) leiomioamele D) hemangioamele E) fibroamele Factorii care mresc riscul cancerului rectal sunt: A) regimul srac n proteine B) grsimile saturate sau polinesaturate de tipul N6 C) alcoolul D) tutunul E) regimul bogat n proteine de pete Recidivele locale dup interveniile chirurgicale pentru cancer de rect, sunt favorizate de urmtorii factori: A) vrsta tnr a bolnavilor B) stadiul avansat al tumorii C) natura nedifereniat sau coloid a tumorii D) tumorile ocluzive i perforate E) tumorile hemoragice Factori favorizani pentru apariia cancerului de col: A) fumat B) status socio-economic sczut C) debut precoce al vieii sexuale D) alcool E) human papiloma virus Cancerul de col prezint urmtoarele caracteristici epidemiologice A) este cel mai frecvent tip de neoplasm genitor-mamar n Romnia B) este depit ca i frecven n Romnia doar de cancerul de ovar C) rata de apariie a acestui tip de neoplasm este similar n toat Europa D) literatura anglo-saxon indic o rat de 8-10/100000/an E) literatura anglo-saxon indic o rat de 80/100000/an * Stadiul Ia1 al cancerului de col presupune: A) leziune vizibil B) invazie stromal sub 3mm n profunzime C) invazie stromal mai larg de 7mm D) leziune cu extensie microscopic n afara colului E) invazia vascular este obligatorie

Simptomatologia cancerului de col uterin prezint urmtoarele caracteristici: A) apare precoce B) apare tardiv PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

C) primul semn caracteristic o reprezint sngerarea la contact sexual D) durerea apare precoce E) durerea apare n stadii avansate Diagnosticul pozitiv al cancerului uterin n stadii incipiente cuprinde: A) citologia B) colposcopia C) biopsia intit D) urografia intravenoas E) rectoscopia Cile de extensie ale cancerului de col sunt urmtoarele A) calea cea mai frecvent i cea mai precoce este cea sangvin B) calea limfatic ocup un rol neglijabil C) calea cea mai frecvent: prin contiguitate, din aproape n aproape D) calea limfatic ocup un rol important E) infiltrarea parametrelor sau a vaginului se face n principal prin metastazare sangvin Adenocarcinomul cervical prezint urmtoarele caracteristici A) reprezint majoritatea tipurilor de cancer de col uterin B) i are originea n glandele endocervicale C) se manifest clinic mai rapid dect cancerul exocervical D) clinic se constat marirea colului n butoia E) cile de diseminare sunt aceleai cu ale cancerului scuamos Stadiul IA1 al cancerului de col uterin dup clasificarea FIGO presupune: A) cancer ce depete microscopic cervixul B) invazia stromal nu este mai adnc de 3mm C) invazia stromal pe lrgime poate ajunge pn la 1cm D) invazia vascular este esenial pentru acest stadiu E) interesarea pereilor vaginali este exclus Stadiul II al cancerului de col uterin dup clasificarea FIGO cuprinde urmtoarele elemente A) invazia vaginului nu se extinde la treimea caudal B) invazia parametrelor se face pn la peretele excavaiei C) invazia parametrelor nu se extinde pn la peretele excavaiei D) poate cuprinde ureterohidronefroza E) invazia vezicii urinare este posibil Tratamentul pentru cancerul de col uterin stadiul IA1 cuprinde: A) histerectomie total cu pstrarea anexelor la pacientele peste 40 de ani B) histerectomie total cu pstrarea anexelor la pacientele sub 40 de ani C) limfadenectomia se practic de rutin D) dac leziunea se dovedete histologic mai avansat se adaug brahiterapia bontului vaginal E) chimioterapia se practic de rutin

Urmtorii factori de mediu reprezint factori de risc pentru apariia cancerului de sn: A) menarha precoce B) alptatul la sn PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

C) D) E)

dieta alimentar bogat n proteine, grsimi i dulciuri fine iradierea regiunii toracice, mai ales inainte de 30 de ani tumorile benigne ale glandei mamare

Urmtorii factori endogeni reprezint factori de risc pentru apariia cancerului de sn: A) nuliparitatea sau prima sarcina dupa vrsta de 30 de ani B) lipsa alptrii la sn C) dieta alimentar bogat n proteine, grsimi i dulciuri fine D) obezitatea mai ales n postmenopauz E) tumorile benigne ale glandei mamare Urmtoarele afirmaii despre sistemul limfatic al glandei mamare sunt adevrate: A) reprezint o cale extrem de important de diseminare n cancerul mamar B) se descriu trei ci principale de drenaj: mamara intern, mamara extern i ramurile intercostale C) se descriu doua ci principale de drenaj i mai multe secundare D) staia I a ganglionilor axilari cuprinde ganglionii ce se gsesc napoia muchiului mic pectoral E) ganglionii supraclaviculari sunt situai cte unul n fiecare din primele 3 spaii intercostale Urmtoarele afirmaii privind diagnosticul n cancerul de sn sunt adevrate: A) diagosticul de certitudine se pune numai prin mamografie B) mamografia trebuie efectuat bilateral n dou incidene, lateral i cranio-podal C) ecografia ultrasonic ocup primul loc ca importan n diagnosticul paraclinic al cancerului de sn D) ecografia ultrasonic permite diferenierea maselor mamare lichide de cele solide E) cu ajutorul mamografiei stereotaxice se pot plasa ace cu mandren metalic n proximitatea leziunii mamare suspecte Urmtoarele afirmaii privind diagnosticul n cancerul de sn sunt adevrate: A) diagnosticul diferenial al cancerului glandei mamare trebuie fcut cu afeciuni care pot s prezinte unul sau mai multe semne ntlnite i n cancer B) diagnosticul de certitudine n cancerul de sn se stabilete n exlusivitate n funcie de nivelul antigenelor CA-15.3, TAG 72, MCA C) scurgerea mamelonar fr tumor reprezint numai n 7% din cazuri un semn de cancer D) eroziunea mamelonar din boala Paget nu se poate confunda niciodat cu dermatita eroziv E) examenul citologic din aspiratul obinut prin puncie cu ac fin reprezint prima opiune pentru stabilirea diagnosticului de certitudine pentru cazurile de cancer mamar la care chirurgia nu este prima secven terapeutic Urmtoarele afirmaii privind formele clinice ale cancerului de sn sunt adevrate: A) cancerul mamar nepalpabil este descoperit de regul mamografic B) cancerul mamar infraclinic este descoperit de regul prin palpare C) boala Paget a snului este o form relativ frecvent de cancer mamar, aproximativ 20-30% din totalul carcinoamelor mamare D) boala Paget a snului se poate prezint clinic ca tumor a snului fr leziunea mamelonar E) boala Paget a snului se nsoete ntotdeauna de scurgere mamelonar sangvinolent

Urmtoarele afirmaii privind formele clinice ale cancerului de sn sunt adevrate: A) cancerul mamar ocult cu debut axilar este o form relativ frecvent, reprezentnd 15% din totalul PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

cancerelor mamare B) mastita acut carcinomatoas determin tardiv apariia metastazelor ganglionare i sistemice C) cancerul mamar la brbat reprezint sub 1% din totalitatea cancerelor la brbat D) n etiologia cancerului mamar la brbat sunt implicate tulburri hormonale, sindromul Klinefelter, expunerea la radiaii ionizante E) cancerul evolutiv are indicaie iniial chirurgical * Urmtoarele afirmaii privind diagnosticul stadial n cancerul de sn sunt adevrate: A) nivelul I ganglionar cuprinde ganglionii descrii ca subclaviculari, infraclaviculari sau apicali B) categoria T1b cuprinde tumorile cu diametrul maxim >0,5 cm si 1 cm C) categoria T4a cuprinde exclusiv tumorile cu ulceraia tegumentelor snului D) categoria N3 descrie prezena metastazelor n ganglionii axilari ipsilaterali fixai ntre ei E) gruparea T3N1M0 reprezint Stadiul IIBUrmtoarele afirmaii privind terapia n cancerul de sn sunt adevrate:

A) B) C) D) E)

cancerele multifocale reprezint o contraindicaie a chirurgiei limitate carcinomul lobular invaziv reprezint o indicaie a chirurgiei limitate refuzul bolnavei de a efectua mastectomie reprezint o indicaie a chirurgiei limitate raportul convenabil tumor/sn nu reprezint o indicaie a chirurgiei limitate refuzul bolnavei de a efectua mastectomie nu reprezint o indicaie a chirurgiei limitate

Urmtoarele afirmaii privind terapia n cancerul de sn sunt adevrate: A) amploarea exciziei glandulare mamare depinde de mrimea tumorii primare, tipul histopatologic, leziunile mamare asociate, localizarea tumorii B) amploarea exciziei glandulare mamare nu depinde de localizarea tumorii sau de mrimea snului C) informaiile obinute prin examinarea tumorii i a esutului peritumoral sunt eseniale pentru evaluarea prognosticului D) disecia axilar este n exclusivitate efectuat n scop diagnostic E) chimioterapia poate fi adjuvant, neoadjuvant sau paliativ Sindromul hepatorenal se caracterizeaza prin A) azotemie progresiva B) hiponatremie C) sediment urinar normal D) proteinurie marcata E) concentratie urinara a sodiului sub 5mmol/l Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice sunt A) regimul hipoproteic B) constipatia C) hipopotasemia D) infectiile E) administrarea de antibiotice

In patogeneza encefalopatiei hepatice intervin A) nivelul crescut al amoniacului sangvin B) mercaptanii PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

C) nivelul scazut de acid gamaaminobutiric(GABA) la nivelul sistemului nervos central D) transmitatorii neurochimici falsi E) nivelul crescut al transaminazelor Care afirmatii cu privire la peritonita bacteriana spontana sunt adevarate A) simptomele clinice pot fi uneori minime B) poate fi cauzata de o perforatie intestinala C) poate agrava icterul la un pacient cu ciroza D) se caracterizeaza prin predominenta limfocitelor in lichidul de ascita E) tratamentul consta in administrarea de Cefotaxim Profilaxia singerarii din varicele esofagiene mari se face prin administrare de A) Nadolol B) Atenolol C) Metoprolol D) Propranolol E) Nebivolol Tratamentul ascitei la pacientii cu ciroza hepatica consta in A) repaos la pat B) regim cu 6g NaCl C) administrarea de Furosemid D) administrarea de Spironolactona E) paracenteza Tromboza de vena porta poate apare in A) traumatisme abdominale B) ciroza hepatica C) pancreatite D) deficitul de proteina S E) boala venoocluziva hepatica * Care autoanticorpi apar la majoritatea pacientilor cu ciroza biliara primitiva? A) anticorpii antiLKM1 B) anticorpii anti fibra musculara neteda C) anticorpii antitransglutaminaza D) anticorpii antimitocondriali E) anticorpii antinucleari Factorii de prognostic negativ in hepatita acuta etanolica sunt A) cresterea marcata a gamaglutamiltranspeptidazei B) prelungirea marcata a timpului de protrombina C) encefalopatia D) anemia hemolitica E) hiperbilirubinemia marcata

Tratamentul pruritului din ciroza biliara primitiva se poate face prin A) administrare de rifampicina B) transplant hepatic ortotopic PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

C) administrare de corticoizi D) administrare de colestiramina E) administrare de imunosupresive Definitia mortii subite cardiace (MSC) include urmatoarele: A) moartea naturala datorata cauzelor cardiace B) moartea naturala datorata cauzelor necardiace C) este anuntata de pierderea subita a constientei in decurs de 1 ora de la debutul simptomelor acute D) apare doar la pacientii fara antecedente de boala cardiaca E) momentul si felul mortii sunt neasteptate Urmatoarele pot constitui cauze de colaps cardiovascular: A) sincopa vasovagala B) sincopa neurocardiogena C) bradicardie severa tranzitorie D) hipertensiunea severa E) dezechilibre electrolitice Suportul vital bazal include: A) ventilatia artificiala gura la gura B) masaj cardiac C) intubatie endotraheala D) defibrilarea cordului E) administrarea adrenalinei Recunoasterea stopului cardio-respirator presupune: A) observarea miscarilor respiratorii B) observarea coloratiei tegumentelor C) decelarea prezentei sau absentei pulsului carotidian D) decelarea prezentei sau absentei pulsului la nivelul arterei brahiale E) absenta reflexului rotulian Suportul vital avansat include urmatoarele manevre: A) defibrilarea cordului B) cardioversia C) asigurarea unei linii venoase centrale D) masaj cardiac intern E) administrarea de adrenalina 1 mg intravenous in mod repetat la interval de 3-5 minute * Principala masura aplicata in cazul obstructiei caii aeriene prin aspiratia unui corp strain, este: A) ventilatia artificiala gura la gura B) lovitura precordiala C) hiperextensia capului D) manevra Heimlich E) masajul cardiac

Defibrilarea cordului in cadrul stopului cardiac este indicata in urmatoarele situatii: A) tahicardia ventriculara B) fibrilatia ventriculara PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

C) asistolia D) bradiaritmia E) bloc atrioventricular complet La pacientul cu stop cardiorespirator, este utila administrarea gluconatului de calciu intravenous in urmatoarele situatii: A) de rutina in cadrul suportului vital avansat B) in cazul hiperpotasemiei si FV rezistente C) in cazul hipopotasemiei si FV rezistente D) pacient cu hipocalcemia cunoscuta E) pacient ce a primit doze toxice de antagonisti ai canalelor de calciu * Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este: A) fibrilatia ventriculara B) tahicardia ventriculara (TV) sustinuta cu hipotensiune C) asistolia D) disociatia electromecanica E) bradiaritmiile severe persistente In cazul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei se indica urmatoarele: A) defibrilare precoce B) intubatia traheala C) continuarea masurilor de suport vital bazal D) administrarea de adrenalina si atropina E) administrarea lidocainei in doza de 1mg/kg corp Convulsiile sunt manifestri clinice paroxistice caracterizate prin: A) activitate motorie involuntar, de variate tipuri; B) sunt determinate de anomalii paroxistice ale activitii electrice a neuronilor cerebrali; C) se asociaz ntotdeauna cu cianoz; D) pot fi nsoite sau nu de tulburri ale strii de contien; E) contraciile involuntare ale musculaturii motorii sunt ntotdeauna (repetitive) clonice. Epilepsia este o afeciune cronic: A) de diferite etiologii; B) caracterizat prin repetabilitatea crizelor; C) se datoreaz unor leziuni cerebrale congenitale sau dobndite (epilepsie secundar simptomatic sau organic); D) factorii genetici nu sunt implicai; E) crizele epileptice sunt ntotdeuna convulsive. * Convulsiile pariale complexe se pot manifesta prin: A) stare confuzional; B) tulburri emoional-afective; C) stereotipii i activiti motorii involuntare (automatisme motorii); D) vorbire imposibil sau fracionat; E) toate simptomele enunate mai sus.

Convulsiile generalizate sunt manifestri epileptice care: A) evolueaz cu abolirea strii de contien; B) sunt expresia suferinei creierului n totalitate; PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

C) implic afectarea ambelor hemisfere cerebrale i adesea structurile subcorticale; D) implic afectarea parial sau n totalitate a unei singure hemisfere cerebrale; E) starea de contien a bolnavului n timpul atacului convulsiv este pstrat, dar pot fi afectate temporar unele funcii cognitive i vorbirea. Absenele epileptice tipice (petit mal) se manifest prin: A) oprire brusc i de scurt durat a activitii motorii; B) modificarea tonusului postural cu cdere; C) pierderea cunotinei; D) memoria atacului prezent; E) manifestri motorii convulsive generalizate. Cauze frecvente ale afectrii cerebrale n epilepsia simptomatic sunt: A) predispoziia genetic de tip multifactorial; B) sechele ale anoxiei la natere; C) traumatismele cranio-cerebrale; D) tumorile cerebrale; E) malformaiile cerebrale. Medicamentele antiepileptice acioneaz prin urmtoarele mecanisme de aciune: A) blocarea canalelor de sodiu, prelungindu-le astfel starea inactiv i mpiedicnd descrcrile neuronale repetitive; B) activarea canalelor de calciu; C) blocarea canalelor de calciu; D) depolarizare prin nchiderea canalelor de clor, cu eflux de ioni de Cl-; E) hiperpolarizare prin deschiderea canalelor de clor, cu influx de ioni de Cl-. * n tratamentul epilepsiilor se recomand : A) tratamentul de lung durat se va administra inclusiv n crize izolate cu traseu EEG normal ; B) se administreaz de la nceput dozele terapeutice sau dozele maxime tolerate; C) politerapia este necesar de la nceputul tratamentului; D) scopul terapiei este normalizarea traseului EEG; E) tratamentul se instituie n cazurile n care diagnosticul de epilepsie este cert. n managementul statusului epileptic sunt absolut necesare urmtoarele msuri: A) stabilizarea funciilor vitale ca prim msur terapeutic; B) montarea unei linii de abord venos; C) examinarea LCR dac se suspecteaz meningita sau encefalita; D) administrarea de benzodiazepine, ca medicaie de prim alegere; E) medicaia se administreaz intramuscular. * Criteriile obligatorii de ncadrare n diagnosticul de convulsii febrile sunt urmtoarele : A) convulsiile apar la sugar i copilul mic, de obicei ntre 6 luni i 5 ani; B) au durat scurt, de obicei sub 15 minute; C) apar la febr egal sau mai mare de 38 C, care nu se datoreaz unei infecii de sistem nervos central; D) intercritic nu sunt prezente anomalii neurologice i EEG; E) toate criteriile enumerate mai sus. Diabetul zaharat se caracterizeaz prin: A) este cea mai frecvent boal endocrin B) este a doua boal endocrin ca frecven, dup hipotiroidism PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

C) produce complicaii pe termen lung ce afecteaz ochii, rinichii, nervii i vasele de snge D) produce complicaii pe termen lung ce afecteaz ochii, pancreasul, nervii i vasele de snge E) produce complicaii pe termen scurt ce afecteaz ochii, rinichii, nervii i vasele de snge Cauzele hormonale ale diabetului zaharat secundar snt: A) acromegalia B) hipotiroidismul C) feocromocitomul D) hipogonadismul E) sindromul Cushing Cele trei faze fiziopatologice din diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaz prin: A) prima faz: glicemie normal, rezisten la insulin prezent, nivel crescut al insulinemiei plasmatice B) faza a doua: agravarea rezistenei la insulin, nivel sczut al insulinemiei plasmatice, hiperglicemie postprandial C) faza a doua: agravarea rezistenei la insulin, nivel crescut al insulinemiei plasmatice, hiperglicemie postprandial D) faza a treia: rezistena la insulin nu se mai modific, scderea secreiei de insulin, hiperglicemie a jeun F) prima faz: glicemie a jeun crescut, rezisten la insulin prezent, nivel sczut al insulinemiei plasmatice Ajustarea insulinei NPH la fiecare 48 de ore n funcie de glicemia a jeun se realizeaz astfel: A) dac glicemia a jeun este < 3,3 mmol/l (90 mg/dl), doza de insulin se crete cu 2 uniti D) dac glicemia a jeun este > 5.0 mmol/l (>90 mg/dl), doza de insulin se crete cu 4-6 uniti E) dac glicemia a jeun este < 5.0 mmol/l (2-2.5mg/dl B) la valori ale bilirubinemiei duble fata de valorile normale C) la valori ale bilirubinemiei 34-43mol/l Hiperbilirubinemia predominant neconjugata este intalnita in: A) Sindromul Gilbert B) Sindromul Rotor C) Sindromul Dubin-Johnson D) Sindromul Crigler-Najjar tip II E) Sindromul Crigler-Najjar tip I Hiperbilirubinemii predominant neconjugate prin supraproductie de bilirubina apar in urmatoarele afectiuni: A) hemoliza extravasculara B) hemoliza autoimuna C) sindromul Gilbert D) hemoliza microangiopatica E) sindromul Crigler-Najjar

* Colangiopancreatografia endoscopica retrograda (CPRE) se indica in special in tratamentul: A) obstructiilor biliare de deasupra bifurcatiei canalului biliar comun B) cirozei biliare PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

C) obstructiilor biliare distale D) colestazei intrahepatice recurente (benigne) E) colestazei induse medicamentos Modificari ereditare cantitative ale activitatii glucuronil-transferazei sunt intalnite in: A) sindromul Gilbert B) sindromul Crigler-Najjar tip II C) post prelungit D) sindromul Crigler-Najjar tip I E) stare septica Sindromul Crigler-Najjar tip I se caracterizeaza prin: A) icter nuclear B) disfunctie SNC C) hiperbilirubinemie predominant neconjugata D) transmitere autosomal recesiva E) mortalitate infantila ridicata Obstructia biliara extrahepatica este detectata de: A) ecografia transabdominala B) rezonta magnetica nucleara (RMN) C) tomografia computerizata (CT) D) ecografia tiroidiana E) ecoendoscopie Scaunele acolice sunt frecvente in: A) neoplasmul pancreatic invadant in duoden/canalele biliare B) tumorile cailor biliare C) litiaza coledociana D) colita ulcerativa E) chisturile coledociene inflamate Icterul nedureros se asociaza cu: A) litiaza coledociana B) colecistita acuta C) neoplasmul pancreatic D) obstructia biliara maligna E) angiocolita Printre cauzele obstructiei biliare intraductale se numara: A) hemobilia B) chistul coledocian C) pancreatita acuta D) litiaza biliara E) colangita sclerozanta Urmtoarele afirmatii, referitor la virusul HIV, NU sunt adevrate: A) rezist la temperatura camerei cteva luni de zile B) este sensibil la actiunea ultravioletelor C) penetreaz tegumentul intact D) este inactivat de alcoolul etilic 50-70%, hipocloritul de sodiu 0,1% ,apa oxigenat E) este rezistent la actiunea radiatiilor gamma PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Infecia HIV se transmite prin: A) strnsul minii, mbrtisare B) snge contaminat C) lapte matern, mama fiind infectat HIV D) contact sexual E) ntepturi de insecte Urmtoarele afirmatii referitor la stadiul simptomatic timpuriu al infectiei cu HIV, sunt adevrate: A) corespunde categoriei clinice B din clasificarea CDC 1993 B) se manifest ca un sindrom de tip mononucleozic acut C) clinic se constat limfadenopatie persistent generalizat si suferinte dermatologice D) infectiile oportuniste sunt caracteristice E) biologic se constat leucopenie, trombocitopenie Categoria clinic A, din clasificarea CDC a infectiei cu HIV la adult cuprinde: A) infectie HIV asimptomatic B) infectie HIV simptomatic C) adenopatie persistent generalizat D) infectie HIV acut (primar) E) suferinte indicatoare de SIDA n cadrul sindromului retroviral acut, un pacient cu infectie HIV poate prezenta: A) febr B) sarcom Kaposi C) angin D) eruptii cutanate maculopapuloase E) leucoplakia proas a limbii n perioada de fereastr imunologic infectia HIV poate fi dovedit prin: A) detectarea antigenului viral(p24) B) Western blot C) evidentierea acizilor nucleici (PCR) D) cultivarea HIV E) imunofluorescent indirect * Cel mai important marker paraclinic de predictie a progresiei infectiei cu HIV,este: A) cresterea nivelului 2microglobulinei serice B) numrul de limfocite CD4 C) ncrctura viral D) reaparitia antigenului p24 E) leucopenia La un pacient cu infectie HIV, pneumonia cu Pneumocystis carinii poate fi sugerat de: A) febr B) diaree trenant C) dispnee, tahipnee D) aspect radiologic de bloc pneumonic E) aspect radiologic de plmn alb

* Principala cauz de cecitate a pacientilor infectati cu HIV este : PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

A) toxoplasmoza retinian B) retinita cu citomegalovirus C) necroza retinian acut D) sifilisul E) retinita cu micobacterii atipice Sunt considerati markeri clinici ai progresiei infectiei cu HIV : A) cresterea adenopatiei persistente generalizate B) candidoza oral C) dermatita seboreic D) leucoplachia proas a limbii E) involutia adenopatiei persistente generalizate Antibioticoterapia este obligatorie n urmtoarele afeciuni: A) epiglotita B) rinofaringita acut C) otita medie supurat D) laringita acut cataral E) broniolita acut * Antibioticul de elecie n pneumonia cu Mycoplasma este A) Penicilina B) Gentamicina C) Eritromicina D) Ampicilina E) Rifampicina Urmtoarele afirmaii cu privire la laringitele copilului sunt corecte: A) n epiglotit stridorul este puternic, zgomotos B) n laringitele subglotice febra este nalt (40oC) C) n etiologia crupului viral, cel mai frecvent implicat este virusul sinciial respirator D) tabloul clinic al unei laringite subglotice const din tuse ltrtoare, difonie, stridor intermitent E) agentul etiologic n epiglotit este Haemophilus influenzae tip B n 95% dintre cazuri Criteriile pentru ventilaia artificial n crupul viral sunt considerate: A) PaO2 < 70 mmHg, n absena oxigenoterapiei B) PaCO2 > 55 mmHg C) alcaloza respiratorie D) acidoza respiratorie progresiv E) tulburri ale contienei Radiografia pulmonar n broniolita acut relev: A) hiperinflaie pulmonar B) spaii intercostale ngustate C) pneumatocele D) atelectazii E) aplatizarea cupolelor diafragmatice

Urmtoarele investigaii confirm etiologia pneumococic a pneumoniei: A) radiografia toracic B) hemocultur PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

C) exsudat nazofaringian D) contraimunelectroforeza E) leucocitoza Urmtoarele afirmaii cu privire la faringita streptococic sunt adevrate, cu excepia: A) se manifest prin febr nalt (39-40oC) B) este precedat de rinoree, tuse C) apare frecvent sub vrsta de 2 ani D) este indicat terapia antibiotic E) exsudatul faringian apare exclusiv n faringita streptococic Agenii infecioi implicai n etiologia bacterian a otitei medii la copil sunt: A) streptococcus pneumoniae B) haemophilus influenzae C) streptococcus pyogenes D) moraxella catharalis E) legionella * Cea mai eficient metod pentru conrimarea etiologiei tuberculoase n pneumoniile bacteriene este: A) cultur din sput B) IDR la PPD C) cultur din spltura bronhoalveolar D) PCR E) cultur din aspiratul traheal Complicaiile pneumoniei stafilococice sunt urmtoarele: A) empiem B) piopneumotorax C) pneumatocele D) leziuni septice metastatice E) suprainfecia cu un al 2-lea agent microbian Care dintre manifestarile clinice de mai jos sunt caraterstice nou nascutului infectat: A) culturi bacteriene pozitive B) manifestari clinice de boala C) cresterea proteinei C reactive D) devierea la stanga a formulei leucocitare E) absenta semnelor clinice de boala Care sunt factorii de risc pentru sepsisul neonatal precoce , cu transmitere materno fetala: A) greutatea mica la nastere B) ruptura prematura a membranelor amniotice(peste 18 ore) C) febra materna in cursul travaliului D) greutatea mare la nastere E) culturi vaginale materne cu streptococ de grup B Manifestarile clinice in sepsisul neonatal precoce sunt: A) detresa respiratorie B) crize de apnee C) tulburari de termoreglare-hipo/hipertermie D) refuzul alimentatiei E) meteorism abdominal si varsaturi PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Care dintre criteriile de laborator de mai jos au valoare predictiva pentru sepsisul neonatal : A) numar de leucocite peste 5000/mm3 B) raportul leucocite nesegmentate/leucocite segmentate peste 0,2 C) proteina C reactiva pozitiva(>5mg/dl) D) numar de leucocite sub 5000/ mm3 E) VSH>15mm/ora Care sunt elementele din LCR, care pledeaza pentru diagnosticul de meningita neonatala: A) prezenta a peste 100celule/mm3 B) predominanta PMN in celularitatea LCR C) glicorahie sub 40mg/dl D) proteinorahie peste 150mg/dl E) glicorahie peste 40mg/dl Tratamentul antibiotic pentru suspiciunea de sepsis se va initia daca sunt prezente conditiile de mai jos: A) tabloul clinic este sugestiv pentru sepsis B) reactanti de faza acuta prezenti C) leucocitoza cu predominanta PMN D) initierea antibioterapiei inainte de prelevarea probelor pentru sepsis E) se asteapta rezultatul antibiogramei, chiar daca tabloul clinic este sugestiv pentru sepsis Rubeola congenitala se caracterizeaza prin urmatoarele: A) sindrom plurimalformativ datorat obstructiei vasculare secundar necrozei tisulare B) surditate C) boala cardiaca congenitala D) retard mental E) cataracta sau galucom Transmiterea perinatala a HIV de la mama la copil se realizeaza pe urmatoarele cai: A) transmitere verticala in uter B) transmitere in momentul nasterii prin transfuzie materno fetala sau prin inghitire de secretii sanguinolente vulvo -vaginale C) transmitere in timpul operatiei de cezariana D) transmitere prin convietuirea mama copil in acelasi salon E) transmitere postnatala prin laptele matern

Care din afirmatiile de mai jos despre toxoplasmoza congenitala sunt adevarate: A) transmiterea transplacentara se face de la gravida devenita seropozitiva in timpul sarcinii B) traversarea placentei se produce in timpul parazitemiei C) anticorpii de tip IgG decelati la nou nascut au origine materna ,nefiind dovada de infectie neonatala D) manifestarile clinice mai frecvente sunt:icter,hepatosplenomegalie,calcificari intracraniene,corioretinita E) risc mare de imbolnavire la urmatorul copil Factorii implicati in patogenia enterocolitei ulceronecrotice sunt: A) prematuritatea si greutatea mica la nastere (sub 1500g) B) nou nascutul la termen sanatos C) nou nascutul la termen cu antecedente de asfixie /hipoxie perinatala D) imaturitatea mecanismelor de aparare de la nivelul tractului gastrointestinal PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

E) interventia bacteriilor si a toxinelor * Cel mai frecvent agent implicat in etiologia infectiilor de tract urinar este: A) Escherichia Coli B) Proteus C) Serratia D) Pseudomonas E) Enterobacter * Infectiile tractului urinar asociate cateterelor sunt determinate de obicei de: A) Proteus B) Pseudomonas C) Klebsiela D) Serratia E) Echerichia Coli * In sarcina, cistita acuta poate fi tratata 3-7 zile cu A) Cefalosporina B) Nitrofurantoin C) Amoxicilina D) Toate E) Nici una * Care dintre urmatoarele virusuri cauzeaza cistita acuta hemoragica la copii si unii adulti tineri A) Adenovirusurile B) Citomegalovirus C) Rinovirus D) Togavirus E) Citomegalovirus * Manifestarile sistemice in cistita acuta sunt A) Temperatura > 38,3 grade celsius B) Greata C) Voma D) sensibilitatea unghiului costodiafragmatic E) Nici un raspuns corect Factorii asociati cu risc crescut de infectie la pacientii cateterizati includ A) Sexul feminin B) Perioada de cateterizare lunga C) Boli de baza severe D) Sexul masculin E) Absenta terapiei antimicrobiene sistemice La bolnavii cateterizati vezical bacteriile ajung in vezica urinara A) Pe cale intraluminala B) Pe cale periuretrala C) In decurs de 2-3 saptamani D) Pe cale limfatica E) Pe cale hematogena In pielonefrita acuta necomplicata, tratamentul antibiotic se face PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

A) Timp de 5 zile B) Timp de 14 zile C) Cu florochinolone D) Cu Aminiglicozid E) trimethoprim- Sulfametoxazol Necroza papilara renala apare in A) Diabet B) Siclemie C) Boala Crohn D) Alcoolism cronic E) Boli vasculare Prostatita bacteriana acuta se caracterizeaza prin A) Prostata in tensiune sau moale B) Febra C) Frison D) Disurie E) Durere lombara Care dintre urmatoarele entitati clinice sunt considerate infectii ale tractului superior : A) Pielonefrita acuta B) Abcese intrarenale C) Abcese perinefretice D) Uretrita E) Cistita Factorii precipitanti ai insuficientei cardiace sunt: A) anemia B) endocardita infectioasa C) diabetul zaharat D) efortul fizic E) tireotoxicoza si sarcina Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare in: A) hipertiroidism B) hipertensiunea arteriala C) valvulopatii D) sarcina E) cardiomiopatia dilatativa * Debitul cardiac variaza in mod normal intre: A) 2.2 3.5 (ml/min)/m2 B) 2.2 3.5 (l/min)/m3 C) 2.2 3.5 (l/min)/m2 D) 3.5 4.5 (ml/min)/m2 E) 1.2 2.2 (l/min)/m3

Criteriile majore Framingham pentru diagnosticarea insuficientei cardiace sunte: A) dispneea paroxistica nocturna B) dispnee de efort PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

C) edem pulmonar acut D) dilatarea venelor gitului E) edeme periferice * Pentru stabilirea diagnosticului clinic de insuficienta cardiac pe baza criteriilor Framingham sunt necesare si suficiente: A) cel putin doua criterii majore si doua criterii minore B) cel putin un criteriu major si trei criterii minore C) doua criterii majore D) cel putin un criteriu major si dopua criterii minore E) un criteriu major si un criteriu minor Casexia cardiaca apare in cadrul insuficientei cardiace prin urmatoarele mecanisme: A) tulburarea absortiei intestinale datorata congestiei venelor intestinale B) cresterea concentratiei sanguine a factorului de necroza tumorala C) cresterea ratei metabolismului D) anorexia , greata si varsaturile de cauza centrala, produse prin intoxicatia digitalica E) enteropatiei cu pierdere de electroliti Tratamentul insuficienei cardiace are urmatoarele obiective A) reechilibrarea hidroelectrolitica ca si aport lichidian parental B) inadaptarea factorilor precipitanti C) cresterea lucrului mecanic al inimii D) corectarea bolii de baza E) controlul starii de insuficienta cardiaca congestiva Cauzele care reduc toleranta pacientilor la digitala A) hipocalcemia B) varsta inaintata C) insuficienta renala D) cardioversia electrica E) hipermagneziemia * Care sunt primele semne de intoxicatie digitalica ? A) anorexia, greata si varsaturile B) dispneea si tusea C) bradicardia atriala nonparoxitica D) vedere colorata ingalben si delir E) fibrilatia ventriculara Tratamentul edemului pulmonar acut consta in: A) administrarea intravenoasa repetata de morfina B) administrarea oxigenului 100% C) administrarea intravenoasa a diureticelor de ansa D) aport lichidian parental important E) administrarea de dopamina sau dobutamina

Insuficienta renala acuta este un sindrom caracterizat prin: A) declin lent al filtrarii glomerulare(saptamani, luni) B) declin rapid al filtrarii glomerulare( ore, saptamani) PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

C) se modifica doar excretia tubulara renala D) perturbarea volumului de fluide extracelular E) retentia de deseuri azotate Azotemia prerenala se caracterizeaza prin: A)reversibilitate rapida dupa restabilirea fluxului sangvin renal B) conduce invariabil nspre IRA intrinseca C) poate complica hipovolemia,debitul cardiac scazut D) parenchimul renal nu este deteriorat E) poate fi determinata de abuzul de analgetice Anomaliile metabolice si endocrine in uremie includ: A)Hiperparatiroidismul secundar B)Osteomalacia cu deficit de vitamina D C)Hipertrigliceridemia D)Hiperuricemia E)Hipertiroidismul Investigatile paraclinice care sugereaza insuficienta renala cronica sunt: A) prezenta anemiei B) dovada radiologica a osteodistrofiei renale C) rinichi mici cicatriciali D) rinichi simetrici E) prezenta hipocalcemiei Osteodistrofia renala si afectarea osoasa metabolica includ: A)osteomalacia B)osteita fibroasa chistica C)osteoscleroza D)osteoame E)poliartroze Complicatiile IRA includ: A) Hiperpotasemia B) Hipofosfatemia C) Poliglobulia D) Acidoza metabolica E) Anemia megaloblastica La pacientii cu risc crescut de nefropatie urica acuta sunt utile: A) Diureza acida B) Allopurinol C) Probenecid D) Diureza alcalina E) Furosemid Indicatii pentru dializa in insuficienta renala acuta A) manifestari clinice ale uremiei B) presiune venos centrala intre 8-10 cm apa C) hiperpotasemie sau acidoza metabolica severa rezistenta la masurile conservative D) Diureza:150-200ml/24h PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

E) creatinina serica 6 mg/dl In pericardita uremica este indicat A) tratamentul prin dializa B) administrarea anticoagulantelor C) evitarea anticoagulantelor D) administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene E) tratamentul antibiotic * Anemia din insuficienta renala cronica este produsa preponderent prin : A) hemoliza B) diminuarea sintezei de eritropoetina C) deficit de fier D) deficit de vitamina B12 E) hiperparatiroidism secundar Intr-o leucemie acuta mieloida, examinarea hematologic poate regsi: A) leucocitoza B) leucopenie C) anemie D) trombocitopenie E) plasmocitoza * O pacienta de 30 de ani se prezinta cu istoric recent de epistaxis si menometroragii, astenie. Hematologic se deceleaza trombocitopenie severa, anemie medie si leucocitoza de 47.000/mmc. Cel mai probabil diagnostic este: A)anemie megaloblastica B) leucemie acuta C) anemie aplastica D) anemie feripriva E) expunere recenta la radiatii ionizante * Un pacient de 55 de ani se prezinta pentru descoperirea accidentala cu ocazia unui consult cardiologic a unei splenomegalii moderate, iar hematologic prezinta leucocitoza de 78.000/mmc, trombocitoza de 540.000/mmc si o hemoglobina de 11.8 g/dl. Diagnosticul cel mai probabil este: A) policitemia rubra vera B) leucemie acuta mieloida C) leucemie granulocitara cronica D) leucemie acuta limfoida E) metaplazie mieloida cu mielofibroza * Un pacient de 30 de ani se prezinta cu un istoric recent de episoade infectioase de sfera ORL repetate, cu febra, astenie, pentru care s-a automedicat cu antibiotic per os. Hematologic leucocitoza de 24.000/mmc, trombociti in limite normale la 400.000/mmc si anemie cu Hb=9.5 g/dl n formula leucocitara deviere la stanga cu 2% mielocite, 2% promielocite, 1% mieloblasti, Care este cea mai potrivita si importanta abordare diagnostica dintre cele de mai jos: A) citologie medulara B) VSH C) imunofenotiparea leucocitelor D) fosfataza alcalina leucocitara E) proteina C reactiva

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Care sunt posibilitatile de evolutie naturala a unei leucemii granulocitare cronice: A) transformare in leucemie acuta B) transformare in leucemie limfoida cronica C) transformare in policitemia vera D) pierderea cromosomului filadelfia si virarea spre metaplazie mieloida cu mielofibroza E) transformare in faza accelerata a bolii Care dintre urmatoarele sunt prezentari clinice uzuale ale pacientilor cu leucemie acuta mieloblastica? A) sindrom anemic B) sindrom hemoragipar C) sindrom colestatic D) semne de sfera neurologica E) sindrom infectios * Un pacient de 38 de ani se prezinta dupa decelarea pe o hemograma de rutina a urmatorului aspect hematologic: leucocitoza 28.000/mmc cu trombocitoza 560.000/mmc si anemie usoara cu Hb= 10.8g/dl. Se practica examen citogenetic, care arata o translocatie t(9:22) (cromosom Philadelphia). Diagnosticul acestui pacient este: A) leucemie acuta mieloblastica B) leucemie promielocitara C) trombocitemie esentiala D) leucemie granulocitara cronica E) policitemia rubra vera Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru leucemia acuta mieloblastica: A) majoritatea pacientilor sunt trombocitopenici la prezentare B) poate exista disfunctie granulocitara chiar si la pacientii cu leucocitoza C) in periferie se regasesc frecvent plasmocite D) leucocitele pot fi scazute sau crescute in numar E) frecvent hemogobina este crescuta Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru leucemia granulocitara cronica: A) majoritatea pacientilor sunt trombocitopenici la prezentare B) este asociata cu prezenta cromosomului Philadelphia C) frecvent exista splenomegalie D) frecvent exista afectarea sistemului nervos central E) neuropatia periferica este prezenta in peste 50% din cazuri la diagnostic Dintre formele anatomo-clinice ale litiazei veziculare fac parte urmatoarele: A) forma migrenoasa B) forma febrila pura C) forma pseudoneoplazica D) forma pseudoulceroasa E) forma casectizanta Complicatiile fistulare si perforative ale litiazei veziculare sunt: A) hidropsul vezicular B) vezicula de portelan C) ileusul biliar D) fistula bilio-cutanata E) peritonita biliara

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Criteriile pentru selectia pacientilor cu litiaza veziculara cu indicatie pentru litotritie extracorporeala sunt: A) calcul unic < 3 cm B) cistic liber C) bila infectata D) vezicula calcara E) absenta complicatiilor biliare Metodele neablative utilizate in tratamentul litiazei veziculare sunt: A) colecistectomia laparoscopica B) litotritia extracorporeala C) colecistectomia pe cale clasica D) disolutia chimica E) litotritia percutana Colangiografia peroperatorie este obligatorie in cursul interventiilor pentru litiaza veziculara in urmatoarele circumstante : A) diametrul caii biliare > 10 mm B) calculi veziculari cu diametrul < 5 mm C) colesteroloza veziculara D) cistic larg (diam > 2 mm) E) vezicula de portelan Calculii coledocieni autohtoni au urmatoarele caracteristici: A) sunt fatetati B) sunt sfaramiciosi C) au forma cilindrica D) au culoare alba E) sunt compusi preponderent din colesterina Triada Charcot-Villard se caracterizeaza prin: A) febra B) semnul lui Courvoisier-Terrier C) icter D) ileus biliar E) durere Formele disimulate ale litiazei coledociene sunt: A) forma cu icter izolat B) litiaza coledociana cu angiocolita acuta C) forma dispeptica D) forma casectizanta E) forma dureroasa pura Contraindicatiile colangiografiei intravenoase sunt: A) intoleranta la iod B) creatinina > 2 mg% C) bilirubinemia > 3 mg% D) prezenta unei hiperfunctii tiroidiene E) ASAT > 100 UI Contraindicatiile ERCP sunt: A) stenoza esofagiana PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

B) prezenta ascitei C) stenoze colonice D) anastomoza coledoco-duodenala E) pseudochisturi pancreatice * Care din urmatoarele masuri de metafilaxie este specifica litiazei oxalice A) Administrarea de hidroclorotiazide B) Administrarea de ortofosfati C) Administrarea de vitamina B6 D) Alcalinizare urinara E) Administrarea de D-penicilamina * Care dintre urmatoarele tipuri de calculi este radiotransparent ? A) Fosfat de calciu B) Oxalat de calciu C) Fosfat amoniaco-magnezian D) Cistina E) Xantina * Varful de incidenta al bolii litiazice sub raportul varstei este: A) 10-20 de ani B) 20-40 de ani C) 40-50 de ani D) sub 10 ani E) peste 70 ani * In anuria obstructiva pacientul prezinta A) Vezica de lupta B) Vezica multidiverticulara C) Vezica hiperspastica D) Vezica goala ( uscata ) E) Glob vezical * Terapia de prima linie pentru calculii cu diametru < 2 cm este reprezentata de A) Litotritie extracorporeala B) Nefrolitotomie percutana C) Chirurgie deschisa D) Dizolvare medicamentoasa E) Cura de diureza Indicatiile ESWL in tratamentul litiazei urinare sunt A) Calculi renali cu diametru maxim de 2-3 cm B) Calculi ureterali lombari si pelvini C) Calculi vezicali D) Calculi coraliformi E) Calculi mari cu diametru peste 3 cm Contraindicatiile absolute ale ESWL sunt A) Asocierea insuficientei renale B) Tulburarile echilibrului fluido-coagulant C) Graviditatea D) Pielonefrita acuta PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

E) Tuberculoza Indicatiile chirurgiei deschise sunt urmatoarele A) Litiaza coraliforma dispusa preponderent in calice B) La pacienti cu diabet zaharat C) Litiaza renala pe rinichi in ectopie pelvina sau incrucisata D) La pacienti pediatrici E) Litiaza renala cu rinichi compromis morfofunctional Teoriile privitoare la locul de formare a calculilor urinari sunt A) Teoria lui Randall B) Teoria genetica C) Teoria lui Carr D) Teoria litiazei intranefronale E) Teoria gravitationala Urografia intravenoasa cu cliseu mictional si postmictional este A) Utila in cazul calculilor radioopaci B) Utila in cazul calculilor radiotransparenti C) Test morfo-functional D) Test pur morfologic E) Test pur functional Metafilaxia specifica in litiaza calcica se realizeaza prin: A) Administrarea de hidroclorotiazide B) Administrarea de ortofosfati C) Administrare de vit B6 D) Administrare de pirofosfati E) Administrare de D-penicilamina * Din totalul cazurilor de lupus eritematos sistemic ce procent este reprezentat de femei? A) 10 B) 30 C) 50 D) 70 E) 90 Urmtoarele manifestri clinice cutanate aparin lupusului eritematos sistemic A) rash malar B) rash discoid C) alopecie D) hirsutism E) fotosensibilitate Care din urmtoarele manifestri clinice hematologice se ntlnesc n lupusul eritematos sistemic? A) anemia B) leucopenia C) trombocitopenia D) trombocitoza E) policitemia Urmtoarele afeciuni fac parte din criteriile din 1982 pentru clasificarea lupusului eritematos sistemic: PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

A) rash malar B) fotosensibilitate C) alopecia D) artrita eroziv E) ulceraii orale * Cea mai frecvent manifestare a lupusului cardiac este: A) endocardita B) miocardita C) pericardita D) coronarita E) valvulopatia n lupusul eritematos sistemic leziunile active reversibile asociate cu risc crescut de progresie ctre insuficiena renal cuprind: A) scleroza glomerular B) necroza glomerular C) semilunele fibroase D) trombii hialini E) vasculita necrozant n lupusul eritematos sistemic modificrile ireversibile puin probabil s rspund la imunosupresie i asociate extrem de frecvent cu insuficiena renal cuprind: A) scleroza glomerular B) necroza glomerular C) semilunele fibroase D) trombii hialini E) vasculita necrozant * Manifestrile severe cu potenial letal ale LES i care rspund la imunosupresoare trebuie tratate: A) cu citostatice B) cu mineralocorticoizi n doze mari (5mg/kg pe zi) C) cu glucocorticoizi n doze mari (1-2 mg/kg pe zi) D) cu antibiotice n doze mari E) cu mineralocorticoizi n doze moderate (2mg/kg pe zi) Efectele adverse nedorite ale agenilor citotoxici folosii n tratamentul LES cuprind: A) supresia mduvei osoase B) alopecie C) infecii cu germeni oportuniti D) insuficien testicular E) insuficien ovarian * Dintre agenii citotoxici utilizai n tratamentul LES cel mai puin toxic medicament este: A) clorambucilul B) ciclofosfamida C) hidroclorotiazida D) azatioprina E) cloramfenicolul Necesarul caloric al copilului, depinde de varsta acestuia si trebuie sa asigure: PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

A) nevoile pentru metabolismul bazal si pentru activitatea fizica B) necesarul de crestere C) mentinerea balantei hidrice D) actiunea dinamic specifica E) mentinerea echilibrului termic La varsta mica, regimul alimentar hipoproteic se soldeaza cu: A) acidoza si cresterea valorilor ureei B) edeme hipoproteice C) aparitia alergiei la proteina laptelui de vaca D) malnutritie de tip kwashiorkor E) scaderea adezivitatii plachetare Lactoza este principalul glucid al laptelui de mama. Ea este importanta nu numai pentru aportul sau energetic, dar si pentru ca: A) este unica sursa de galactoza B) favorizeaza metabolizarea calciului si a fosforului C) este fermentata de flora intestinala asigurand un pH intestinal acid D) favorizeaza dezvoltarea bacteriilor proteolitice E) asigura pH-ul alcalin al scaunelor Exista unele conditii patologice care pot intarzia aparitia secretiei lactate a mamei (lactogeneza intarziata). Acestea includ: A) alimentatia dezechilibrata a mamei B) retentia de placenta C) operatia cezariana D) diabetul matern E) stresul din timpul nasterii Laptele matern este un aliment bogat in taurina. Aceasta este: A) macronutrientul major al laptelui de mama B) un important factor de protectie antiinfectioasa C) un aminoacid cu rol important in dezvoltarea creierului D) un element important in procesul de conjugare a sarurilor biliare E) un factor nutritiv care apartine grupului oligozaharidelor Formulele de start utilizate in alimentatia sugarilor sunt: A) formule adaptate avand ca sursa de proteine laptele de vaca B) formule speciale recomandate prematurilor C) administrate de la nastere pana la varsta de 4-6 luni D) folosite in asociere cu alimentele de diversificare E) folosite in alimentatia sugarilor cu intoleranta la lactoza Formulele de lapte pentru prematuri sunt adaptate nevoilor speciale ale acestora. Ele se caracterizeaza prin: A) continut de proteine mai ridicat decat in formulele standard B) proteinele sunt reprezentate in cea mai mare parte de cazeina C) cantitate mai redusa de calciu si fosfor comparativ cu formulele standard D) grasimile reprezentate in procent de 50% de MCT E) nu contin lactoza Formulele din lapte de vaca fara lactoza sunt: A) considerate aliment-medicament PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

B) indicate la sugarii care au intoleranta la lactoza dupa o infectie digestiva C) folosite ca aliment de baza in alimentatia sugarului D) indicate in alimentatia prematurului E) recomandate dupa varsta de 4 luni * Galbenusul de ou fiert tare poate fi administrat sugarului: A) de la varsta de 4 luni B) dupa varsta de 8 luni C) dupa varsta de 6 luni D) dupa varsta de 1 an E) nu se da la sugar deoarece poate produce alergie Formulele de lapte sub forma de pulbere sunt cele mai utilizate in alimentatia sugarilor. Ele au ca metoda de preparare: A) o lingurita-masura la 30 ml apa, pentru majoritatea formulelor B) fierbere 5 minute dupa resuspendare in apa C) metoda instant, prin dizolvare in apa fiarta si racita D) adaus de zahar (5%) dupa resuspendarea in apa E) dizolvarea in decoct de orez dupa varsta de 2 saptamani * Ocluzia intestinal prin strangulare se caracterizeaz prin: A) evolutie lent B) tablou clinic estompat C) ntreruperea tranzitului intestinal si tulburri de vascularizatie n teritoriul afectat D) vrsturile pot lipsi sau apar tardiv E) nu necesit interventie chirurgical de urgent * Aspectul morfopatologic al ansei intestinale n ocluzia mecanic este: A) deasupra obstacolului ansa este destins, usor cianotic, plin cu lichide si gaze B) deasupra obstacolului ansa este contractat, spastic C) la nivelul obstacolului ansa este ntotdeauna contractat D) sub obstacol ansele sunt dilatate reflex E) obstacolele endoluminale nu modific aspectul ansei Tabloul clinic al ocluziilor mecanice este caracterizat de: A) debutul este brusc n ocluziile prin strangulare B) debutul poate fi precedat de colici abdominale, crize de subocluzie C) meteorismul abdominal lipseste n ocluziile nalte D) ascita se instaleaza numai n ocluziile functionale E) durerea poate s lipseasc Diagnosticul ocluziilor mecanice se face pe baza: A) ntreruperii tranzitului intestinal B) prezentei ascitei masive C) distensiei abdominale si a vrsturilor D) imaginilor hidroaerice la radiografia abdominal E) antecedentelor patologice ale bolnavului n ocluzia colonului: A) vrsturile apar de la nceput B) oprirea tranzitului intestinal apare de la nceput C) cea mai frecvent cauz sunt tumorile maligne PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

D) distensia abdominal este mai intens pe flancuri E) starea general se deterioreaz rapid Despre ileusul biliar sunt adevrate urmtoarele afirmatii: A) este determinat de un calcul vezicular ce ptrunde n tubul digestiv printr-o fistul coledocoduodenal B) este determinat de o colic biliar C) este cunoscut sub denumirea de sindrom Koenig D) de cele mai multe ori este asimptomatic E) n cazul opririi calculului la nivel duodenal, poart numele de sindrom Bouveret Urmtoarele afirmatii despre volvulusul sigmoidian sunt adevrate: A) poate fi asimptomatic B) este cel mai frecvent tip de volvulus intestinal C) debutul este brusc, cu dureri n fosa iliac stng D) distensia abdominal este simetric E) radiologic se evidentiaz o imagine hidroaeric n omega Obiectivele tratamentului ocluziei intestinale cuprind: A) evitarea interventiei chirurgicale datorit gravittii bolii B) reechilibrarea bolnavului C) decompresia bolnavului D) profilaxia recidivelor E) interventia chirurgical imediat, indiferent de starea bolnavului Atitudinea practic n fata bolnavului cu ocluzie cuprinde: A) internarea pe sectia de interne pentru precizarea diagnosticului B) instalarea unei sonde de aspiratie nazo-gastric C) administrarea de cardiotonice D) instalarea unei sonde uretrovezicale pentru monitorizarea diurezei E) intubatia oro-traheal pentru prevenirea aspiratiei Sunt adevrate urmtoarele afirmatii despre explorrile paraclinice n ocluzii: A) probele de laborator sunt caracteristice si pun diagnosticul B) radiografia abdominal simpl poate indica si locul ocluziei, n primele 3-6 ore C) irigografia poate fi si o metod terapeutic n caz de volvulare sigmoidian D) ecografia este prohibit E) imagini hidroaerice mari, rare, cu diametrul vertical mare sunt specifice ocluziei colonului Care sunt factorii incriminati in etiologia pancreatitei acute? A) hiperlipemia familiala B) colangiografia endoscopica retrograda (ERCP) C) consumul de alcool D) enterocolitele virale E) litiaza biliara Care sunt mecanismele fiziopatologice presupuse a declansa procesul de pancreatita acuta A) hipergastrinemie si hipersecretie acid clorhidrica B) pasajul calculilor biliari prin tractul biliar C) refluxul duodenogastric D) spasmul oddian cu eliberare de secretina si stimulare secretie pancreatica in duct inchis

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

E) hipervascozitatea secretiei pancreatice prin precipitate proteice intracanaliculare determinate de consumul de alcool Care sunt formele morfopatologice de pancreatita acuta? A) forma flegmonoasa B) forma edematoasa C) forma necroticohemoragica D) forma gangrenoasa E) forma distructiva In tabloul clinic al pancreatitei acute se pot regasi urmatoarele simptome si semne clinice A) durere epigastrica la care se asociaza semne de iritatie peritoneala difuza B) ileus si distensie abdominala C) semnul Virchow Troisier pozitiv D) aparare musculara epigastrica E) echimoze in flancuri

* Care dintre urmatoarele investigatii paraclinice utile in diagnosticul pancreatitei acute poate sa ofere si posibilitatea efectuarii unui gest terapeutic cu caracter etiopatogenetic A) ecografia abdominala B) computer-tomografia abdominala cu substanta de contrast C) radiografia abdominala simpla D) colangio-pancreatografia retrograda endoscopica E) rezonanta magnetica nucleara * Care este interventia chirurgicala de referinta la pacientii cu pancreatita acuta necrotica? A) necrozectomia B) duodenopancreatectomie cefalica C) rezectia segmentului pancreatic modificat inflamator cu inchiderea bontului pancreatic proximal si pancreaticojejunostomie la nivelul bontului pancreatic distal D) pancreatectomie caudala E) pancreatectomie totala Care dintre urmatorii parametrii sunt iregistrati n scorul Ranson la internare la un pacient cu pancreatita acuta alcoolica? A) PaO2 < 60 mmHg B) leucocite > 16 000 mm2 C) ASAT > 6 x N (>250 UI/l) D) calcemie < 8 mg/dl E) deficit de baze > 4 mEg/l Care sunt complicatiile evolutive propriu-zise ale pancreatitei acute? A) abcesul pancreatic B) sechestrul pancreatic C) infarctul pancreatic D) pleurezia bazala dreapta E) pseudochistul pancreatic Care dintre urmatoarele gesturi terapeutice fac parte din protocolul de tratament non-chirurgical al pancreatitei acute? A) administrare de secretina PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

B) aerosoli cu substante -blocante C) restabilirea rapida si mentinerea volumului lichidului intravascular D) oxigenoterapie E) analgezie adecvata conventionala, peridurala sau epidurala Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta indicatie pentru tratamentul chirurgical al pancreatitei acute? A) oprirea evolutiei pancreatitei acute prin decapsulare pancreatica B) constituirea necrozelor pancreatice infectate evocate de semnele clinice (semne abdominale acute si sindrom infectios) C) foraj pancreatic pentru reducerea presiunii intracanaliculare D) reducerea efectelor pancreatitei acute prin drenaj peripancreatic preventiv E) confirmare prin punctie ghidata CT (computer tomografie) ca necroza pancreatica este infectata Clasificarea etiopatogenetic a peritonitelor acute difuze cuprinde: A) Peritonite primare B) Peritonite secundare C) Peritonite teriare D) Peritonite cronice E) Abcese intraabdominale Peritonitele primare sunt: A) datorate distrugerii tractului intestinal B) infecii bacteriene difuze C) includ peritonita tuberculoas D) cele mai frecvente forme de peritonit E) infectii iatrogene * Sindromul peritoneal comun n peritonitele acute are ca element esenial: A) durerea B) disfuncia renal C) oprirea tranzitului pentru materii i gaze D) contractura abdominal E) vrsturile Semnul Blumberg n peritonitele acute este: A) specific peritonitelor acute B) producerea durerii prin decompresia brusc a peretelui abdominal C) tradus prin linitea abdominal D) dispariia matitii prehepatice E) prezent i n inflamaia intestinului Examenul radiografic simplu n ortostatism al abdomenului n peritonita acut difuz poate evidenia: A) pneumoperitoneu B) distensia anselor intestinale subiri C) tergerea umbrei psoasului D) imaginea clasic aeric, interhepato-diafragmatic E) edemul peretelui abdominal Peritonita secundara n apendicita acut imbrac trei forme: A) peritonita apendicular n trei timpi B) peritonita bacterian spontan C) peritonita aseptic PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

D) peritonita acut purulent demble E) peritonita n doi timpi Prezena peritonitei postoperatorii este afirmat de: A) examenul radiologic simplu B) examenul ecografic C) CT i puncia dirijat D) endoscopia digestive superioar E) durere Diagnosticul diferenial al peritonitelor acute difuze se face cu: A) abdomenul acut chirurgical B) falsul abdomen acut medical C) abdomenul acut medical D) sarcina E) tumori cerebrale cu manifestari digestive Tratamentul chirurgical al peritonitelor acute: A) urmrete eliminarea sursei de contaminare B) faciliteaz antibioterapia local intraperitoneal C) urmrete reducerea contaminrii D) realizeaz tratarea infeciei reziduale i prevenirea recurenei infeciei E) este indicat n toate formele de peritonit Investigaiile imagistice folosite n diagnosticarea peritonitelor acute localizate sunt: A) investigaiile izotopice cu Techneiu B) arteriografia selectiv C) endoscopia digestiv superioara D) examenul radiologic baritat E) ecografia

Printre pneumoniile aparute in mod tipic in urma inhalarii de aerosoli infectiosi se numara: A) Febra Q B) Gripa C) Pneumonia cu S.aureus D) Psitacoza E) Tuberculoza Agentii patogeni microbieni care produc pneumonii sunt: A) In mediu social: Chlamydia pneumoniae, anaerobi orali, Moraxella catarrhalis, Staphylococcus aureus B) In mediu social: Mycoplasma pneumoniae, Streptococcus pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa C) In mediu spitalicesc: Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, anaerobi orali D) In mediu spitalicesc: Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Moraxella catarrhalis E) Infectii HIV-asociate: Pneumocystis carinii, Mycobacterium tuberculosis, Streptococcus pneumoniae Din punct de vedere al epidemiologiei pneumoniilor, sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A) Din cauza unei incubatii scurte (2-3 zile) si a unei transmisibilitati mari, infectia cu Mycoplasma se B) transmite rapid in comunitate PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

C) Din cauza unei incubatii lungi (2-3 saptamani) si a unei transmisibilitati relative reduse, infectia cu Mycoplasma se transmite greu in comunitate D) Psitacoza provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor bacteriene secundare cu Staphylococcus aureus si Haemophilus influenzae E) Gripa provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor bacteriene secundare cu Staphylococcus aureus si Haemophilus influenzae F) Pneumonia cu Legionella provoaca o crestere a frecventei pneumoniilor bacteriene secundare cu Staphylococcus aureus si Haemophilus influenzae Care dintre urmatoarele asocieri intre defectele specifice ale imunitatii gazdei si agentii patogeni pulmonari sunt adevarate: A) Pacientii cu hipogamaglobulinemie severa au risc de infectii cu bacterii incapsulate B) Neutropenia severa creste riscul pentru infectia cu Pseudomonas aeruginosa si Staphylococcus aureus C) Neutropenia tranzitorie creste riscul pentru pneumonia cu Aspergillus D) La pacientii infectati HIV numarul de limfocite CD4 sub 1000/mm3 expune la risc pentru Mycobacterium tuberculosis E) La pacientii infectati HIV numarul de limfocite CD4 sub 200/mm3 expune la risc pentru Pneumocystis carinii Urmatoarele afirmatii legate de tabloul clinic al pneumoniilor comunitare sunt adevarate: A) Pneumonia tipica se caracterizeaza prin debut brusc, cu febra, tuse productiva cu sputa purulenta si semne de condensare pulmonara B) Pneumonia tipica se caracterizeaza prin cefalee, mialgii, tuse seaca si anomalii pe radiografia toracica C) Pneumonia tipica se caracterizeaza prin debut gradat si predominanta simptomelor extrapulmonare D) Pneumonia atipica se caracterizeaza prin debut gradat, tuse seaca, predominanta simptomelor extrapulmonare si anomalii pe radiografia toracica E) Pneumonia cu Mycoplasma se poate complica cu eritem multiform, anemie hemolitica sau manifestari neurologice (meningita buloasa, encefalita, mielita transversa) Pneumoniile virale primare: A) Sunt de obicei caracterizate printr-un tablou clinic atipic B) Pot fi date de: virusul gripal, virusul respirator sincitial, virusul rujeolic sau virusul varicelozosterian C) La pacientii imunocompromisi sunt date de adenovirusuri D) Gripa, rujeola si varicela predispun la pneumonii bacteriene secundare E) Infectia cu citomegalovirus da frecvent pneumonii primare la pacienti imunocompetenti Aspectul radiolografiei pulmonare poate fi sugestiv pentru etiologia pneumoniilor dupa cum urmeaza: A) Pneumocystis carinii determina o distributie difuza a leziunilor pulmonare B) Necroza tesutului si cavitatia pot fi date de anaerobi orali, Staphylococcus aureus, bacilli aerobi gram-negativi, Mycobacterium tuberculosis C) Pneumocystis carinii se numara printre posibilele cauze de cavitatie pulmonara D) Abcesele anaerobe sunt situate in segmentele pulmonare superioare E) Cavitatia pulmonara este data cel mai adesea de Mycoplasma pneumoniae, Streptococcus pneumoniae si Haemophilus influenzae Printre criteriile de spitalizare a pacientilor cu pneumonie se numara: A) Febra > 38C B) Leucocitoza > 12000 leucocite/mm3 PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

C) Tahipneea > 30 respiratii/minut D) Varsta >65 ani E) Tahicardia > 140 batai/minut Urmatoarele afirmatii legate de terapia antibiotica empirica in pneumoniile comunitare tratate ambulator sunt adevarate: A) In pneumonia tipica la adultii tineri fara comorbiditati se recomanda amoxicilina+clavulanat B) In pneumonia tipica la adultii cu afectiuni respiratorii preexistente se poate folosi amoxicilina+clavulanat C) Doxiciclina si eritromicina pot fi folosite la pacientii tineri cu tablou clinic de pneumonie atipica D) Eritromicina este antibioticul de electie pentru legioneloze E) Penicilina, ampicilina sau amoxicilina raman de electie in cazul pneumoniilor atipice la pacientii tineri fara boli preexistente Urmatoarele afirmatii legate de tratamentul pneumoniei comunitare la pacientii spitalizati sunt adevarate: A) Ceftriaxona sau cefotaximul pot fi eficiente in tratamentul pneumoniilor pneumococice cand CMI a penicilinei este 1g/ml iar cele ale ceftriaxonei si cefotaximului sunt 2g/ml B) Doze mari de penicilina G (10-20 milioane UI/zi) sau ampicilina (2g la 6 ore) sunt alternative de tratament in pneumoniile cu pneumococi cu rezistenta intermediara la penicilina C) In pneumonia cu pneumococ cu rezistenta inalta la penicilina terapia va include vancomicina in doza de 1g la 6 ore iv D) Pneumonia cu Legionella trebuie tratata cu ampicilina 1g la 6 ore per os timp de 3 saptamani E) Tratamentul empiric in suspiciunea de pneumonie cu Pneumocystis carinii consta din trimetoprim-sulfametoxazol sau pentamidina * Semnul Hegar n cadrul informaiilor obinute prin tueu vaginal combinat se traduce prin: A) Mobilitatea accentuat a corpului uterin fa de istm/col B) nmuierea istmului uterin C) Consistena pstoas a corpului uterin D) Dezvoltarea mai accentuat a unui corn uterin E) Umplerea fundurilor de sac vaginal de ctre corpul uterin * Semnul Budin-Noble const n: A) Umplerea fundurilor de sac vaginale de ctre corpul uterin B) Mobilitatea accentuat a corpului uterin fa de istm/col C) Consistena pstoas a uterului gravid ce scap cu greu din mna examinatorului D) Consistena pstoas a uterului gravid ce poate fi deprimat cu uurin E) nmuierea istmului uterin * Semnul Mc-Donald (al balamalei ) const n urmtoarea modificare: A) Mobilitatea accentuat a corpului uterin fa de istm/col B) nmuierea istmului uterin C) Mobilitatea diminuat a corpului uterin fa de istm/col D) Consistena pstoas a corpului uterin E) Dezvoltarea mai accentuat a unui corn uterin, la locul nidaiei La termen, fundul uterului gravid se palpeaz : A) La nivelul apendicelui xifoid B) La 2 cm. sub apendicele xifoid C) La distan ombilic apendice xifoid D) la 33 cm. de simfiza pubian E) la 2 laturi de deget deasupra ombilicului PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

Examenul obstetrical efectuat cu ocazia consultaiilor periodice din cursul sarcinii const n: A) Palparea transabdominal a uterului gravid B) Ascultarea batilor cordului fetal dup luna a-5-a C) Examinarea cu valvele pentru depistarea unor leziuni ale colului D) Examen ecografic cu msurarea parametrilor morfometrici fetali E) Tueu vaginal cu precizarea strii colului Urmtoarele recomandri privind igiena sarcinii sunt corecte: A) Purtarea jartierelor i a centurilor abdominale B) Evitarea exceselor alimentare C) Suprimarea tutunului i alcoolului D) Evitarea muncii n ture de noapte E) Utilizarea unei mbrcmini comode i nclminte cu tocuri joase. Urmtoarele semne necesit de urgen consult de specialitate n cazul unei sarcini: A) Hiperpigmentarea areolei mamare i liniei albe abdominale. B) Contracii uterine dureroase C) Sngerri uterine D) Pierderi de lichid amniotic E) Edeme importante Urmtoarele caractere ale btilor cordului fetal sunt adevrate: A) Regulate, ritmice B) Caracter pendular ( ritm embriocardic) C) Au frecven cuprins ntre 120-160/min. D) Sunt sincrone cu pulsul matern E) Au durat i intensitate egale n cadrul msurrii pelvimetriei externe a bazinului obstetrical, diametrul antero-posterior msoar: A) Distana ntre punctele cele mai ndeprtate ale crestelor iliace B) Distana ntre cele dou spine iliace anterosuperioare C) Distana ntre faa anterioar a simfizei pubiene i vrful apofizei spinoase a vertebrei 5 lombare D) 20 cm. E) 24 cm. Ecografia n trimestrul II i III de sarcin poate aprecia vrsta gestaional prin urmtorii parametrii: A) Diametrul biparietal B) Circumferina cranian C) Circumferina abdominal D) Lungimea cranio-caudal E) Lungimea femurului Sindromul raspunsului inflamator sistemic are urmatoarele caracteristici: A) Poate avea etiologie infectioasa B) Poate avea o etiologie noninfectioasa C) Temperatura poate fi sub 36 C D) Frecventa respiratorie este sub 20 respiratii/minut E) Numarul leucocitelor este sub 10.000/mm3 * Procentul de hemoculturi pozitive in sepsisul sever este : A)80% PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

B) 20-40% C) 75% D)90% E) 10% Factorii de risc majori pentru bacteriemia cu germeni gram pozitivi sunt: A) Bolile limfoproliferative B) Arsurile C) Cateterisme vasculare D) Ciroza hepatica E) Prezenta dispozitivelor mecanice * Care dintre urmatoarele bacterii determina sepsis insotit de purpura cutanata : A) Pseudomonas aeruginosa B) Streptococcus pyogenes C) Neisseria meningitidis D) E. Coli E) Streptococcus pneumoniae Care dintre urmatoarele afirmatii despre sepsis nu sunt corecte: A) Valorile trombocitelor sub 50.000 /mm3 apar in CID B) Majoritatea diabeticilor cu sepsis dezvolta hipoglicemie C) Semnele neurologice de focar sunt comune D) In sepsis apare acidoza metabolica E) Oliguria este frecvent intalnita * Ce este fals despre hemoculturi: A) Se recolteaza cel putin 2 flacoane de sange de cate 10 ml fiecare B) Se recolteaza din vene diferite C) Hemoculturile negative infirma sepsisul D) Hemocultura evidentiaza si fungii E) Hemoculturile cu Stafilococ aureus sunt pozitive pana in 48 ore Tratamentul antibiotic in sepsis presupune: A) Asteptarea rezultatelor culturilor efectuate B) Administrarea empirica a antibioticelor care sa fie eficiente pe bacteri