w.umfcv.row.umfcv.ro/files/t/e/teste_farmacie_Licenta_2013.pdfFARMACIE - propuneri intrebari - Tema...
309
FARMACIE - propuneri intrebari - Tema nr. 1 Farmacocinetica generală Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, în 2011) pag. 46-171 Procaina: este inactivata în tubul digestiv este activata în sânge 1 A. este inactivata în ficat este inactivata în sânge este inactivata în plamâni. B. C. D. E. * (pag. 109) Consecintele fixarii medicamentelor în tesuturi sunt urmatoarele, cu exceptia: eliminarea lenta prelungirea duratei de actiune 2 A. scaderea duratei de actiune aparitia efectelor adverse prelungirea duratei unei intoxicatii. B. C. D. E. * (pag. 101) Notati procentul de acid slab neionizat, când pKa-pH=0: 0,01 24,03 3 A. 50,00 75,97 99,99 B. C. D. E. * (pag. 52) Calea de administrare ce se utilizeaza exclusiv pentru actiunea generala este: intraosoasa bucala 4 A. intrarectala uretrala intraperitoneal. B. C. D. E. * (pag. 60, 68, 82) Formele farmaceutice injectabile extravasculare trebuie sa respecte urmatoarele conditii, cu exceptia: sterile izotone 5 A. izotone sau slab hipotone pH=7,4 neiritante tisulare. B. C. D. E. * (pag. 77, 80-81) Solutiile intravenoase respecta urmatoarele conditii, cu o exceptie: sterile si apirogene izotone sau slab hipertone 6 A. pH strict = 7,4 fara substante hemolitice fara substante ce precipita proteinele plasmatice. B. C. D. E. * (pag. 77-78) Hipoalbuminemie se produce în urmatoarele situatii, cu o exceptie: malnutritie neoplasm 7 A. arsuri fracturi afectiuni ginecologice B. C. D. E. * (pag. 84) S.O.M.H. au urmatoarele caracteristici, cu exceptia: metabolizeaza numai medicamentele liposolubile prezinta specificitate de substrat 8 A. utilizeaza oxigen molecular utilizeaza citocromul P450 redus sunt active numai în prezenta de NAD citoplasmatic B. C. D. E. * (pag. 112-113) În biotransformarea medicamentelor în stadiul I se întâlnesc urmatoarele timpuri de reactii enzimatice, cu exceptia: oxidari reduceri 9 A. hidrolize decarboxilari acetilari B. C. D. E. * (pag. 125) Pag. 1 din 309
Transcript of w.umfcv.row.umfcv.ro/files/t/e/teste_farmacie_Licenta_2013.pdfFARMACIE - propuneri intrebari - Tema...
-
FARMACIE- propuneri intrebari -
Tema nr. 1
Farmacocinetica generală
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, în 2011)pag. 46-171
Procaina:
este inactivata în tubul digestiv
este activata în sânge
1
A.
este inactivata în ficat
este inactivata în sânge
este inactivata în plamâni.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 109)
Consecintele fixarii medicamentelor în tesuturi sunt urmatoarele, cu exceptia:
eliminarea lenta
prelungirea duratei de actiune
2
A.
scaderea duratei de actiune
aparitia efectelor adverse
prelungirea duratei unei intoxicatii.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 101)
Notati procentul de acid slab neionizat, când pKa-pH=0:
0,01
24,03
3
A.
50,00
75,97
99,99
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 52)
Calea de administrare ce se utilizeaza exclusiv pentru actiunea generala este:
intraosoasa
bucala
4
A.
intrarectala
uretrala
intraperitoneal.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 60, 68, 82)
Formele farmaceutice injectabile extravasculare trebuie sa respecte urmatoarele conditii, cu exceptia:
sterile
izotone
5
A.
izotone sau slab hipotone
pH=7,4
neiritante tisulare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 77, 80-81)
Solutiile intravenoase respecta urmatoarele conditii, cu o exceptie:
sterile si apirogene
izotone sau slab hipertone
6
A.
pH strict = 7,4
fara substante hemolitice
fara substante ce precipita proteinele plasmatice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 77-78)
Hipoalbuminemie se produce în urmatoarele situatii, cu o exceptie:
malnutritie
neoplasm
7
A.
arsuri
fracturi
afectiuni ginecologice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 84)
S.O.M.H. au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
metabolizeaza numai medicamentele liposolubile
prezinta specificitate de substrat
8
A.
utilizeaza oxigen molecular
utilizeaza citocromul P450 redus
sunt active numai în prezenta de NAD citoplasmatic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 112-113)
În biotransformarea medicamentelor în stadiul I se întâlnesc urmatoarele timpuri de reactii enzimatice, cu exceptia:
oxidari
reduceri
9
A.
hidrolize
decarboxilari
acetilari
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 125)
Pag. 1 din 309
-
Prin N-oxidare nu se biotransforma:
fenacetina
anilina
10
A.
acetaminofen
imipramina
nicotina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 127)
Apa totala din organism (masurata în l/70kg) este:
5
3
11
A.
10-12
20-35
35-52
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 97)
Circuitul entero-hepatic nu determina:
întârzierea eliminarii
cresterea duratei de actiune
12
A.
efecte adverse când eliminarea biliara este întârziata
efecte toxice hepatice pentru rifampicina
scaderea T1/2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 101)
Urmatoarele preparate sunt prodroguri, cu exceptia:
ulei de ricin
procainpenicilina
13
A.
eritromicina propionat
ulei de parafina
eritromicina lactobionat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 55)
Calea i.v. este corelata cu efectul primului pasaj:
pulmonar
pulmonar si hepatic
14
A.
hepatic
intestinal
hepatic si intestinal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 57)
Urmatoarele medicamente au clearance-ul hepatic diminuat la vârstnici, cu exceptia:
paracetamol
fenilbutazona
15
A.
propranolol
warfarina
teofilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 117)
Prin reducere nu se biotransforma:
cloramfenicol
cloralhidrat
16
A.
metadona
cortizon
cocaina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 128)
Se biotransforma prin hidroliza:
codeina
paracetamol
17
A.
etanol
fenobarbital
lidocaina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 128)
Nu reprezinta un tip de clearance:
clearance extrinsec
clearance intrinsec
18
A.
clearance sistemic total
clearance plasmatic
clearance-ul unui organ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Urmatoarele afirmatii despre clearance (Cl) sunt reale, cu exceptia:
ClT=ClH+ClE
ClE=ClR+ClnR
19
A.
ClT=ClH+ClR+ClnR
ClT=Ke x Vd
ClT=C/Ve
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104-105)
Nu reprezinta un medicament activ metabolizat la metabolit cu acelasi tip de actiune:
diazepam
codeina
20
A.
fenilbutazona
amitriptilina
prednison
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 107)
Precizati medicamentele ce nu se pot administra pe cale intravenoasa:
hemolitice
cu pH diferit de cel sanguin
21
A.
ce precipita proteinele plasmatice
cu presiune osmotica diferita de cea sanguina
iritante tisulare
B.
C.
D.
E.
(pag. 77-78)
Pag. 2 din 309
-
Factorii de care depinde marimea vitezei de eliminare sunt:
calea de administrare
concentratia sanguina
22
A.
structura chimica
vârsta
doar b si d
B.
C.
D.
E.
(pag. 134)
Alimentele:
nu influenteaza absorbtia digestive a medicamentelor
cresc absorbtia pentru medicamentele putin solubile (ex: griseofulvina)
23
A.
scad absorbtia pentru medicamentele degradate în stomac (ex: peniciline)
prezenta alimentelor este utila în cazul medicamentelor iritante ale mucoaselor
scad absorbtia pentru substantele putin hidrosolubile, datorita inducerii unei hipersecretii biliare
B.
C.
D.
E.
(pag. 63)
Caile injectabile extravasculare sunt:
intramuscular
intravenos
24
A.
subcutan
intraarterial
intraosos
B.
C.
D.
E.
(pag. 77)
Substantele ce trec foarte greu prin bariera hemato-encefalica:
derivatii cuaternari de amoniu
substantele liposolubile
25
A.
barbiturice narcotice
L-DOPA
aminele
B.
C.
D.
E.
(pag. 93)
Medicamente inactive metabolizate în metaboliti activi sunt:
amitriptilina
prednison
26
A.
fenilbutazona
azatioprina
ulei de ricin
B.
C.
D.
E.
(pag. 107)
Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:
calea i.v. este indicata exclusiv pentru actiunea generala
substantele administrate intravenos sunt exclusiv hidrosolubile
27
A.
formele farmaceutice injectabile nu trebuie sa fie sterile si apirogene
pe cale i.v. se pot administra substante ce precipita proteinele plasmatice
pe cale i.v. se pot administra substante iritante pentru tesuturi
B.
C.
D.
E.
(pag. 78)
Membranele biologice sunt mai permeabile pentru:
molecule cu greutate moleculara mica
molecule liposolubile
28
A.
substante nedisociate
cationi trivalenti
molecule legate de proteine
B.
C.
D.
E.
(pag. 49)
Filtrarea la nivelul membranelor biologice are urmatoarele caracteristici:
are loc la nivelul porilor
sunt filtrate substante hidrosolubile
29
A.
se realizeaza în sensul gradientului de concentratie
intervin pompele ionice
prezinta o înalta specificitate sterica
B.
C.
D.
E.
(pag. 50)
Prin mucoasa intestinului subtire se absorb bine:
substante nedisociate lipofile
ioni, substante polare si substante disociate cu structuri analoage compusilor alimentari absorbabili
30
A.
derivati cuaternari de amoniu
substante organice hisrosolubile, dar polare, disociate
baze organice slabe
B.
C.
D.
E.
(pag. 64)
Calea nazala de absorbtie are urmatoarele caracteristici:
este indicata exclusiv pentru actiunea locala
la copii nu pot aparea efecte sistemice
31
A.
este bine vascularizata
este permeabila pentru substante liposolubile si hidrosolubile
nu se pot administra solutii uleioase
B.
C.
D.
E.
(pag. 70)
Pag. 3 din 309
-
Absorbtia prin epiteliu alveolar este favorizata de:
suprafata foarte mare (100mp)
reteaua capilara foarte bogata
32
A.
diametrul optim pentru aerosoli de 10 microni
un ritm respirator lent si oprirea voluntara a respiratiei
hipersecretia bronsica
B.
C.
D.
E.
(pag. 71-73)
Notati afirmatiile corecte pentru absorbtia pe cale oculara:
solutii izotone sunt preferabile
pH-ul preferabil este 7,4-8
33
A.
se utilizeaza pentru actiunea locala si sistemica
secretia lacrimala este un factor favorabil
solutiile hipotone pot produce ulceratii corneene
B.
C.
D.
E.
(pag. 73-74)
Sunt transportate semnificativ în hematii:
digitoxina
fenilbutazona
34
A.
antimalaricele
ciclosporina A
petidina
B.
C.
D.
E.
(pag. 83-84)
Hiperalbuminemie se produce în:
afectiuni ginecologice
mialgii
35
A.
fracturi
schizofrenie
tumori benigne
B.
C.
D.
E.
(pag. 84)
Procesul legarii medicamentelor de proteinele plasmatice se caracterizeaza prin:
legarea este specifica
nu se pot stabili legaturi ionice
36
A.
echilibru între forma libera si cea legata este dinamic
forma libera este activa
forma legata este cea de rezerva
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Se leaga de proteine plasmatice în procent foarte mare:
fenilbutazona
sulfadimetoxina
37
A.
digitoxina
fenitoina
sulfafurazol
B.
C.
D.
E.
(pag. 88)
Referitor la difuziunea prin placenta, notati raspunsurile incorecte:
placenta are sisteme speciale de transport de la fat la mama
fatul are mecanisme active de transport
38
A.
de la mama la fat nu pot difuza hormoni estrogeni si vitaminele hidrosolubile
de la fat la mama nu pot trece substante polare disociate
de la fat la mama difuzeaza substantele nedisociate, liposolubile si hidrosolubile
B.
C.
D.
E.
(pag. 94-95)
Particularitatile difuziunii prin bariera sânge-lapte sunt:
nu difuzeaza alcaloizi si chimioterapice
difuzeaza purgative
39
A.
laptele este izoton cu plasma, dar mai acid ca plasma
difuzeaza alcoolul
în laptele matern se pot concentra medicamentele acide
B.
C.
D.
E.
(pag. 95)
Caracteristicile difuziunii prin membrana celulara sunt:
pH-ul intracelular este mai acid decât pH-ul interstitial si sanguin
substantele foarte liposolubile se pot concentra intracelular
40
A.
filtrarea se face pentru medicamentele hidrosolubile cu greutatea moleculara mai mica de 100
acidoza favorizeaza difuziunea intracelulara a medicamentelor bazice
difuziunea simpla se face pentru medicamente liposolubile cu greutatea moleculara mai mica de 350
B.
C.
D.
E.
(pag. 95-96)
Pag. 4 din 309
-
Volumul de distributie aparent (Vd) are urmatoarele caracteristici:
se exprima în litri (l)
se exprima în l/kg
41
A.
Vd aparent corespunde întotdeauna cu Vd real
Vd se determina la administrarea pe cale intravenoasa
Vd = D x Co (D = doza administrata, Co = concentratia sanguina, masurata imediat dupa administrare i.v., in injectie "bolus")
B.
C.
D.
E.
(pag. 98-99)
Clearance-ul hepatic este dependent de fluxul sanguin arterial hepatic la:
izoniazida
lidocaina
42
A.
nifedipin
verapamil
ulei de ricin
B.
C.
D.
E.
(pag. 111)
Factorii ce favorizeaza actiunea locala, la nivelul mucoasei bronsice, a medicamentelor administrate inhalator:
oprirea voluntara a respiratiei
ritm respirator rapid
43
A.
particule de aerosoli cu diametru mai mare de 10 micrometri
particule de aerosoli cu diametru mai mic de 0,5-1 micrometri
particule de aerosoli cu diametrul egal cu 1-8 micrometri
B.
C.
D.
E.
(pag. 72)
Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante orale este periculoasa deoarece:
se produce inhibitie enzimatica incrucisata
cresc concentratiile plasmatice ale formei libere de anticoagulant
44
A.
cresc concentratiile plasmatice ale formei libere de fenilbutazona
este deplasat de pe proteinele plasmatice anticoagulantul oral
creste coagulabilitatea sângelui
B.
C.
D.
E.
(pag. 125)
O substanta medicamentoasa acida se afla în cantitate mai mare în forma nedisociata când:
pKa > pH
pH > pKa
45
A.
pKa - pH > 0
pH - pKa > 0
pH - pK = 0
B.
C.
D.
E.
(pag. 51)
Transportul activ al medicamentelor prin membrane:
se face contra gradientului de concentratie
nu prezinta specificitate sterica
46
A.
se realizeaza pentru ioni, substante polare, disociate
se realizeaza cu consum de energie
se face pentru substantele liposolubile, nedisociate
B.
C.
D.
E.
(pag. 53)
Calea intraarteriala prezinta urmatoarele particularitati:
este utilizata rar
implica efectul primului pasaj pulmonar
47
A.
poate declansa spasm arterial
poate provoca hematom si tromboza
efectul este cel mai rapid posibil
B.
C.
D.
E.
(pag. 79)
Se distribuie bifazic:
tiopentalul
iodul
48
A.
hexobarbitalul
Ca si P
tetraciclina
B.
C.
D.
E.
(pag. 98)
Circuitul entero-gastric se caracterizeaza prin:
în intoxicatii cu alcaloizi trebuie scurtcircuitat
participa medicamentele bazice liposolubile
49
A.
participa medicamentele bazice ce se pot elimina prin mucoasa gastrica, prin difuziune simpla
participa medicamentele acide
participa exclusiv medicamentele administrate per os
B.
C.
D.
E.
(pag. 101)
Calea cutanata prezinta urmatoarele particularitati:
vasodilatatia scade absorbtia
masajul local si pansamentele ocluzive favorizeaza absorbtia percutana
50
A.
absorbtia se realizeaza în principal pe calea transfoliculara
stratul cornos epidermic are frecvent efect de "rezervor"
stratul adipos subcutanat are efect de retentie pentru substantele liposolubile
B.
C.
D.
E.
(pag. 75-76)
Pag. 5 din 309
-
Notati medicamentul care poate provoca insuficienta cardiaca prin lezarea miocardului:
Chinidina
Procainamida
51
A.
Fenitoina
Daunorubicina
Verapamil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 128)
Tema nr. 2
Farmacodinamie generala
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, în 2011)pag. 172-231
Tipurile de actiune farmacodinamica se clasifica dupa urmatoarele criterii, cu exceptia:
Reversibilitate
Selectivitate
1
A.
Metabolizare
Modul de utilizare
Sensul actiunii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 180-181)
Daca nu exista alta recomandare, este preferabil ca medicamentele sa fie administrate în raport cu mesele:
Cu 30 de minute înainte
La 1 ora dupa
2
A.
La 1 ora înainte sau 3 ore dupa
În timpul mesei
Imediat dupa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Marcati varianta ce nu reprezinta un model de relatie cantitativa, structura chimica – actiune farmacodinamica:
Wohl
Hansch
3
A.
Free-wilson
Ariens
MTD Simon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 187)
Temperatura ambianta ridicata:
Creste procesele metabolice
Creste biotransformarile medicamentelor
4
A.
Scade permeabilitatea tisulara
Scade durata actiunii medicamentelor
Creste intensitatea actiunii medicamentelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Medicamentele administrate dimineata, înainte de masa cu 30 de minute, sunt:
Anorexigene
Antiacide
5
A.
Antiinflamatoare
Acid clorhidric si pepsina
Antihelmintice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Medicamentele administrate în timpul sau imediat dupa mese sunt:
Acid clorhidric si pepsina
Purgative
6
A.
Hipoglicemiante
Hipocolesterolemiante
Colecistokinetice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Medicamentele administrate la 30-60 minute dupa masa sunt:
Diuretice
Stimulatoarele secretiei gastrice
7
A.
Antiacide
Digitalice
Teofilina si aminofilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Nu reprezinta bioritm circadian:
Tensiunea sanguina
Activitatea enzimatica
8
A.
Temperatura corpului
Functiile pulmonare
Concentratiile de neuromediatori
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204)
Penicilinele injectabile se pot amesteca „in vitro” cu:
Glucoza
Lactat de sodiu
9
A.
Bicarbonat de sodiu
Clorura de sodiu
Aminoglicozide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 208-209)
Pag. 6 din 309
-
Sinergism de potentare urmarit în terapeutica:
Antihipertensiv si diuretic
Hipoglicemiante si beta-adrenolitice
10
A.
Pilocarpina si atropina
Adrenalina si propranololul
Procaina si sulfamidele
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 210-212)
Determina antagonism de efect:
Warfarina cu acidul acetilsalicilic
Tubocurarina cu gentamicina
11
A.
Penicilinele cu tetraciclinele
Sulfamide antidiabetice cu beta-adrenolitice
Tranchilizante cu alcool
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 214)
Au latenta cea mai mica:
Formele farmaceutice retard
Medicamentele cu mecanism indirect de actiune
12
A.
Medicamente legate de proteine plasmatice
Medicamente administrate i.v.
Medicamente ce actioneaza prin metabolitul activ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 178)
Care afirmatie nu este corecta:
Digitoxina are T1/2 = 7 zile
Clorpropamida are T1/2=36 ore
13
A.
Fenilbutazona are T1/2 = 2-9 ore
Strofantina are T1/2 = 1 zi
Tolbutamida are T1/2 = 6 ore
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 179)
Notati afirmatia incorecta:
antiastmaticele au efect numai în cazul unei bronhoconstrictii
cardiotonicele au efect inotrop-pozitiv evident în insuficienta cardiaca
14
A.
antipireticele scad febra si temperatura normala
analepticele respiratorii stimuleaza numai centrii respiratori bulbari deprimati
tranchilizantele au efect evident daca exista o stare de hiperexcitabilitate sau anxietate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Antagonistii competitivi se caracterizeaza prin:
au activitate intrinseca
sunt capabili sa declanseze un efect la nivelul receptorilor
15
A.
cresc potenta agonistilor specifici
diminua potenta agonistilor specifici
nu sunt capabili sa se lege de receptori, la nivelul situsurilor de legare ale agonistilor specifici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 226)
Antagonistii necompetitivi se caracterizeaza prin:
diminua pâna la anulare efectul maxim al agonistului specific
au activitate intrinseca
16
A.
nu blocheaza receptorii
nu schimba conformatia receptorului
cresc efectul maxim al agonistului specific
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 226)
Una din asocierile urmatoare determina toxicitate hepatica crescuta:
aminofenazona + sulfonamide antibacteriene
verapamil + propranolol
17
A.
atropina + fenotiazine
izoniazida + rifampicina
propantelina + antidepresive triciclice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 215)
Agranulocitoza este detrminata de asocierea:
izoniazida + rifampicina
verapamil + propranolol
18
A.
noraminofenazona + sulfonamide antibacteriene
atropina + fenotiazine
propantelina + antidepresive triciclice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 215)
Reprezinta antagonism nedorit si de evitat asocierea:
anestezic general + tranchilizant
procaina + sulfamidele
19
A.
analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)
antihipertensiv + diuretic
analgezic-antipiretic + analgezic morfinomimetic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 212, 210)
Pag. 7 din 309
-
Notati afirmatia incorecte:
omul este o specie diurna
tonusul parasimpatic predomina noaptea
20
A.
tonusul parasimpatic predomina ziua
crizele de astm bronsic sunt frecvente la 4 dimineata
travaliul are loc de obicei la 4 dimineata
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204)
Durata crescuta a actiunii farmacodinamice este consecinta:
legarii de proteinele plasmatice în procent mare
difuziunii in toate trei sectoarele hidrice
21
A.
fixarii greu reversibile de substrat
distribuirii selective intr-un tesut
legarii de proteinele plasmatice in procent mic
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
Durata actiunii farmacodinamice este crescuta de urmatorii factori:
Procent mare de legare de proteinele plasmatice
Difuziunea în toate trei sectoarele hidrice
22
A.
Distribuirea exclusiv in spatiul intravascular
Distribuirea selectiva într-un tesut
Fixarea greu reversibila de substrat
B.
C.
D.
E.
(pag. 188)
Precizati factorii de care depinde eficacitatea maxima a unui medicament:
calea de administrare
activitatea intrinseca
23
A.
numarul de receptori activati
doza eficace maxima
medicamentul este agonist total sau partial
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Precizati ce proprietati au antagonistii totali:
activitate intrinseca maxima
activitate intrinseca zero
24
A.
activitate intrinseca submaximala
afinitate pentru receptori
afinitate pentru receptori zero
B.
C.
D.
E.
(pag. 177, 226)
Ce consecinte are asupra actiunii farmacodinamice, formarea complexului medicament-receptor prin legarea covalenta?
actiunea reversibila
actiunea ireversibila
25
A.
durata scurta de actiune
durata lunga de actiune
durata ultrascurta de actiune
B.
C.
D.
E.
(pag. 179)
Efecte bisens au:
adrenalina
paracetamolul
26
A.
noradrenalina
fenobarbitalul
acidul acetilsalicilic
B.
C.
D.
E.
(pag. 174)
Boli autoimune ale receptorilor sunt:
miastenia gravis
diabetul zaharat, insulino-rezistent
27
A.
boala Grave
feminizarea fatului masculin
hipercolesterolemia ereditara
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Boli genetice ale receptorilor sunt:
boala Grave
feminizarea fatului masculin
28
A.
hipercolesterolemia ereditara
miastenia gravis
endocrinopatii generalizate ereditare
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Sunt bioritmuri cu frecventa inalta si durata pana la 30 minute:
enzimatice
cardiace
29
A.
respiratorii
temperatura corpului
activitatea electrica a creierului
B.
C.
D.
E.
(pag. 204)
Bioritmurile cu frecventa joasa si durata pâna la un an sunt:
enzimatice
circaseptidiene
30
A.
mensuale
sezoniere
anuale
B.
C.
D.
E.
(pag. 204)
Pag. 8 din 309
-
Variabilitatea farmacodinamica anormala se exprima grafic prin:
curbe frecventa-distributie bimodale
curba cu alura de clopot (curba lui Gauss)
31
A.
curbe frecventa-distributie trimodale
curbe frecventa-distributie multimodale
curba cumulativa sigmoidala cuantala
B.
C.
D.
E.
(pag. 230)
Radicalul metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formeaza derivati barbiturici N-metilati cu:
efect hipnotic
efect narcotic
32
A.
efect anticonvulsivant
coeficient de partaj L/A scazut
coeficient de partaj L/A ridicat
B.
C.
D.
E.
(pag. 183)
Care afirmatii sunt reale:
s-a stabilit o relatie între efectul placebo si gradul de inteligenta si sex
placebo este o substanta fara efect farmacodinamic obiectiv
33
A.
efectul placebo este atribuit unei substante placebo
placebo reactiv este persoana ce raporteaza un efect placebo
procentul efectelor placebo este diferit, în circumstante variate
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Consecintele farmacologice ale proceselor de reglare "up" si "down" ale receptorilor sunt:
efect rebound
toleranta
34
A.
sindrom de abstinenta
sensibilizare alergica
modificari în intensitatea si durata efectului
B.
C.
D.
E.
(pag. 199)
Melatonina:
este un hormon secretat exclusiv noaptea de glanda pineala
genereaza ritmul circadian veghe-somn
35
A.
secretia de melatonina creste cu vârsta
are un puternic efect antioxidant
este activa doar pe receptori din structuri cerebrale
B.
C.
D.
E.
(pag. 205)
Crizele de astm sunt mai frecvente noaptea deoarece:
tonusul parasimpatic este crescut noaptea
tonusul parasimpatic este scazut noaptea
36
A.
nivelele de cortisol endogen sunt la minim noaptea
nivelele de cortisol endogen sunt la maxim noaptea
eliberarea de prostaglandina bronhoconstrictoare este maxima la ora 4 a.m
B.
C.
D.
E.
(pag. 206)
Precizati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele cumarinice si mecanismul interactiunii:
accident hemoragic
inhibitie enzimatica
37
A.
deplasare de pe proteinele plasmatice
accident trombotic
inductie enzimatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 213)
Variabilitatea farmacologica normala se caracterizeaza prin:
curba frecventa-distributie cu alura de clopot (curba lui Gauss)
determinata de tipul fiziologic
38
A.
consecinta inductiei si inhibitiei enzimatice
consecinta mecanismelor imunoalergice si autoimune
curbe frecventa-distributie bimodale, trimodale sau chiar multimodale
B.
C.
D.
E.
(pag. 218, 229-230)
Reprezinta sinergism de potentare urmarit în terapeutica:
hipoglicemiante + beta-adrenolitice
peniciline + tetracicline
39
A.
anestezic general + tranchilizant
analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)
antihipertensiv + diuretic
B.
C.
D.
E.
(pag. 210-211, 214)
Reprezinta sinergism de potentare nedorit si evitat:
meprobamat + alcool
pilocarpina + atropina
40
A.
adrenalina + histamina
analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)
hipoglicemiante + beta-adrenolitice
B.
C.
D.
E.
(pag. 210-211)
Pag. 9 din 309
-
Antagonismul agonist-antagonist competitiv este dat de asocierile:
peniciline + aminoglicozide
heparina + medicamente cu functii amina
41
A.
pilocarpina + atropina
adrenalina + propranolol
histamina + antihistaminice
B.
C.
D.
E.
(pag. 211)
Este antagonism utilizat în terapeutica:
naloxona + morfina
procaina + sulfamide antimicrobiene
42
A.
diuretice tiazide + antidiabetice
vitamina K + anticoagulante cumarinice
neostigmina + curarizante antidepolarizante
B.
C.
D.
E.
(pag. 211)
Urmatoarele afirmatii referitoare la potenta medicamentelor sunt adevarate:
reprezinta capacitatea unei substante de a avea activitate biologica
se exprima prin dozele eficace
43
A.
cu cât dozele eficace sunt mai mari cu atât potenta este mai mare
este dependenta de organism si de proprietatile substantei, farmacocinetice si farmacodinamice
pentru compararea potentei se determina raportul dozelor echiactive
B.
C.
D.
E.
(pag. 175-176)
În cazul medicamentelor retard, calitatea retard se datoreste:
efectelor bisens
formei farmaceutice
44
A.
structurilor chimice modificate intentionat
structurilor chimice cu profil farmacocinetic retard
solubilitatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 180)
Clasificarea substantelor medicamentoase, functie de toxicitatea acuta:
toxicitate foarte mare
toxicitate moderata
45
A.
toxicitate mica
toxicitate foarte mica
toxicitate deosebit de mica
B.
C.
D.
E.
(pag. 190)
Factorii dependenti de organism care influenteaza actiunea farmacodinamica sunt:
calea de administrare
specia
46
A.
sexul
alimentatia
starea patologica
B.
C.
D.
E.
(pag. 193, 201)
Factorii dependenti de mediu ce influenteaza actiunea farmacodinamica sunt:
viata sociala
stresul
47
A.
alimentatia
specia
sexul
B.
C.
D.
E.
(pag. 201, 193)
Instabile numai în solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu sunt:
aminozidele
ampicilina
48
A.
vancomicina
carbenicilina
tetraciclinele
B.
C.
D.
E.
(pag. 209)
Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
Narcoticele au structuri chimice foarte diferite
Izosterii au frecvent efecte farmacodinamice de acelasi tip
49
A.
Orientarea spatiala poate crea “cicluri potentiale” ce explica aceeasi actiune farmacodinamica
Un metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formeaza compusi cu coeficient de partaj L/A scazut
Gruparile “farmacofore accesorii” nu influenteaza profilul farmacodinamic
B.
C.
D.
E.
(pag. 183, 184)
Care dintre urmatoarele interactiuni medicament-medicament sunt realizate prin mecanism farmacodinamic:
Efect hipoglicemiant al tolbutamidei este scazut de hidroclorotiazida
Accidente hemoragice la asocierea cu warfarina-fenilbutazona
50
A.
Nistagmus, ataxie, letargie la asocierea fenitoina-cimetidina
Relaxare musculara excesiva la asocierea tubocurarina-gentamicina
Efect bactericid scazut la asocierea peniciline-tetracicline
B.
C.
D.
E.
(pag. 213, 214)
Pag. 10 din 309
-
Notati afirmatia adevarata despre antagonistii necompetitivi:
Antagonizeaza specific substantele agoniste corespunzatoare
Curba log doza-efect a agonistului va avea, sub influenta unui antagonist necompetitiv, o inaltime si o panta mai mica sau agonistul va deveni inactiv
51
A.
Scad potenta agonistului
Deplaseaza spre dreapta, fara sa modifice curba log doza-efect a agonistului
Un exemplu il reprezinta antagonizarea efectelor muscarinice ale parasimpatomimeticelor prin Atropina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Hipertermia maligna este un sindrom grav, rar intalnit, care poate fi provocat de urmatoarele medicamente:
Halotan
Metoxifluran
52
A.
Fenitoina
Ciclopropan
Suxametoniu
B.
C.
D.
E.
(pag. 122-123)
Notati afirmatiile adevarate:
Antiparkinsonienele anticolinergice pot provoca uneori perturbari ale memoriei si atentiei, anxietate, halucinatii
Amfetaminele administrate timp indelungat nu pot provoca depresie sau o reactie psihotica
53
A.
Contraceptivele hormonale orale pot provoca stare depresiva
Indometacina produce frecvent cefalee
In urma dozelor mari de antipsihotice active nu pot fi observate sindroame extrapiramidale
B.
C.
D.
E.
(pag. 144-145)
Notati principalele incompatibilitati ale bicarbonatului de sodiu in solutie injectabila:
Eritromicina
Sarurile de calciu
54
A.
Atropina
Aminofilina
Adrenalina
B.
C.
D.
E.
(pag. 192)
Notati afirmatiile adevarate despre interactiunile medicamentoase care pot modifica procesul de absorbtie:
Clorpromazina inhiba transportul Levodopa, micsorandu-i absorbtia
Colchicina administrata cronic afecteaza toxic mucoasa intestinala, interferand absorbtia Ciancobalaminei si Acidului folic
55
A.
Sucralfatul creste absorbtia intestinala a Digoxinei
Colestiramina creste absorbtia intestinala a anticoagulantelor orale
Tetraciclina prezinta absorbtie crescuta cand se administreaza concomitent cu preparate de fier
B.
C.
D.
E.
(pag. 194-195)
Alcalinizarea urinii mareste eliminarea urmatoarelor medicamente:
Fenobarbital
Amfetamina
56
A.
Probenecid
Sulfatiazol
Imipramina
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
Hidrocortizonul acetat:
Se foloseste sub forma de suspensie apoasa
Poate fi administrat intravenos
57
A.
Este indicat pentru efectul antiinflamator
Are efect local de scurta durata
Poate fi administrat intraarticular
B.
C.
D.
E.
(pag. 767-768)
Care din urmatorii glucocorticoizi au durata lunga a efectului (timp de injumatatire 36-54 de ore):
Prednisonul
Triamcinolonul
58
A.
Dexametazona
Betametazona
Hidrocortizonul
B.
C.
D.
E.
(pag. 766)
Metformina - afirmatii adevarate:
Se administreaza inainte de mese
Nu se asociaza niciodata cu o sulfamida antidiabetica
59
A.
Poate provoca acidoza lactica
Se indica in principal in diabetul la adultul obez
Determina cresterea trigliceridelor plasmatice
B.
C.
D.
E.
(pag. 796-798)
Pag. 11 din 309
-
Glibenclamida:
Este o sulfoniluree de prima generatie
Are potenta mare
60
A.
Are efect care se mentine peste 48 de ore
Poate provoca hipoglicemie
Trebuie evitata in insuficienta renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 795)
Care din urmatoarele afirmatii despre Amiodarona sunt adevarate:
Provoaca tahicardie moderata
Are efect antianginos
61
A.
Are efect antiaritmic
Blocheaza nespecific si incomplet efectele alfa si beta-adrenergice
Creste forta contractila a inimii
B.
C.
D.
E.
(pag. 346)
Sunt beta-blocante cardioselective folosite ca antianginoase:
Propranololul
Atenololul
62
A.
Metoprololul
Bisoprololul
Celiprololul
B.
C.
D.
E.
(pag. 335-336)
Diltiazemul prezinta urmatoarele proprietati:
Are actiune vasodilatatoare mai slaba ca Verapamilul
Are actiune directa de deprimare a contractiei miocardice mai slaba decat a Verapamilului
63
A.
Se utilizeaza ca antianginos
Se utilizeaza ca antihipertensiv
Nu se indica in angina vasospastica
B.
C.
D.
E.
(pag. 344)
Sunt expectorante secretostimulante:
Mesna
Guaifenezina
64
A.
Carbocisteina
Ipeca
Tiloxapolul
B.
C.
D.
E.
(pag. 513-517)
Afirmatii adevarate referitoare la Vitamina C:
Se utilizeaza in tratamentul bolii beri-beri
Favorizeaza absorbtia preparatelor de fier
65
A.
Este implicata in transformarea Dopaminei in Noradrenalina
Se utilizeaza in tratamentul methemoglobinemiei
Dozele excesive favorizeaza formarea de calculi de urat
B.
C.
D.
E.
(pag. 696-698)
Tiamina (vitamina B1) - afirmatii adevarate:
Deficitul de vitamina B1 determina sindrom Wernicke
Intervine in metabolismul lipidic
66
A.
Este contraindicata la alcoolici
Intervine in procesul de conducere axonala
Poate provoca soc tiaminic
B.
C.
D.
E.
(pag. 690-692)
Hormonii tiroidieni realizeaza urmatoarele efecte metabolice:
Inhiba metabolismul bazal
Stimuleaza lipoliza
67
A.
Favorizeaza sinteza proteica
Determina cresterea colesterolemiei
Scad absorbtia intestinala a glucozei
B.
C.
D.
E.
(pag. 807-808)
Afirmatii adevarate privind antitiroidienele tioamidice:
Tratamentul se incepe cu doze mici, crescandu-se treptat in cateva saptamani
Supradozarea poate genera hipotiroidism
68
A.
Inhiba procesul de oxidare si organificare a iodului
Pot determina leucocitoza
Efectul antitiroidian poate fi crescut de catre sulfamidele antidiabetice
B.
C.
D.
E.
(pag. 812-813)
Sunt corecte urmatoarele afirmatii privind radioiodul:
Este utilizat in tratamentul hipotiroidiei
Se asociaza cu solutia Lugol
69
A.
Este izotopul I 127
Este indicat in cancerul tiroidian
Este utilizat in tratamentul hipertiroidiei
B.
C.
D.
E.
(pag. 816-817)
Pag. 12 din 309
-
Tema nr. 3
Farmacotoxicologie generala
Bibliografie asociata temei:
Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, în 2011)pag. 232-274Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 117-151
Sindromul neurologic extrapiramidal (asemanator sindromului clinic Parkinson), produs de neurolepticele clasice prin blocajul predominant pe receptorii dopaminergici, reprezinta:
efect toxic la nivel SNC
efect secundar
1
A.
reactie adversa ototoxica
idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice
idiosincrazie cu manifestari farmacocinetice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 235)
Urmatoarele efecte adverse apar la nivel sanguin, cu exceptia:
aplazie medulara si anemie aplastica la cloramfenicol
leucopenie la citostatice
2
A.
anemie megaloblastica la fenitoin
hipocoagulabilitate la contraceptivele orale
methemoglobinemie la fenacetina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 236)
Urmatoarele medicamente produc efecte toxice cohleare, cu exceptia:
kanamicina
amikacina
3
A.
vancomicina
viomicina
furosemid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 238)
Notati care dintre aminoglicozide are toxicitatea auditiva cea mai mare si frecvent ireversibila si de aceea este exclusa administrarea sistemica:
amikacina
neomicina
4
A.
streptomicina
gentamicina
kanamicina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 238)
Poate induce colorarea dintilor în gri-negru:
metaciclina
peniciline
5
A.
tetraciclina
minociclina
antimalarice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 241)
Urmatoarele medicamente determina fotoreactii la administrare sistemica, cu exceptia:
tetracicline
griseofulvina
6
A.
bromuri
fenotiazine
sulfamide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 241)
Sarurile de calciu si vitamina D în exces pot determina:
miopatii fara mialgie
miopatii cu mialgie
7
A.
cancer de bazinet
sindrom toxic tip Fanconi, cu poliurie si polidipsie
insuficienta renala (nefrocalcinoza)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 238)
Despre tahifilaxie, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
se instaleaza repede
poate fi completa
8
A.
este reversibila
reprezinta toleranta cronica
este de scurta durata dupa întreruperea tratamentului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 259)
La întreruperea brusca a administrarii antiulceroaselor antihistaminice H2, poate aparea agravarea ulcerului gastroduodenal, aceasta reprezentând:
toleranta cronica
sindrom de retragere
9
A.
intoleranta dobândita
efect toxic la nivelul aparatului digestiv
efect de ricoseu (efect „rebound“)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 264)
Pag. 13 din 309
-
Medicamentele care declanseaza tulburari la oprirea brusca a tratamentului sunt urmatoarele, cu exceptia:
antihistaminice H2
aminofilina
10
A.
beta-adrenolitice
morfinomimetice
clonidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 267)
Sindromul de retragere („withdrawal“ sindrom) este declansat la întreruperea unui tratament de lunga durata cu urmatoarele substante, facând exceptie:
opiacee
morfinomimetice
11
A.
barbiturice
glucocorticosteroizi
benzodiazepine
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 265)
La pacientii cu deficit în pseudocolinesteraza, dozele terapeutice de suxametoniu (medicament curarizant) devin toxice si apare:
apnee prelungita (pâna la 2-3 ore)
anemie acuta hemolitica
12
A.
methemoglobinemie severa
icter
colici si voma
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 246)
Peroxidul de hidrogen (H2O2) în contact cu sângele nu produce efervescenta si apa oxigenata nu are efect la indivizii cu:
deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitara
hemoglobinopatii
13
A.
acatalazie
tulburari de acetilare
intoleranta dobândita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 245)
Atrofia retinei ireversibila si tulburari de vedere pot determina la administrarea în doze mari si timp foarte îndelungat (circa 3 ani):
neuroleptice fenotiazinice
antimalarice
14
A.
glucocorticosteroizi
aminoglicozidele
sulfamidele cu eliminare rapida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 239)
Urmatoarele medicamente produc efecte toxice vestibulare, cu exceptia:
streptomicina
gentamicina
15
A.
viomicina
vancomicina
minociclina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 238)
Notati caracteristica reactiilor imunoalergice:
sunt favorizate de supradozare, în general
se remarca absenta relatiei gradate doza – efect
16
A.
sunt responsabile de tabloul patologic al intoxicatiei respective
se datoreaza unei posologii incorecte (doze mari sau interval mic)
se datoreaza cumularii medicamentului în organism
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 234)
Urmatoarele afirmatii despre efectele adverse cancerigene sunt adevarate, cu exceptia:
au un foarte lung timp de latenta (adesea 20-30 de ani)
sunt incriminate aflatoxinele si azocolorantii
17
A.
constau în alterarea mesajului genetic cu modificari în genotip si fenotip
constau în initierea si dezvoltarea de celule canceroase
aminofenazona este implicata în producerea cancerului gastric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 242)
Despre idiosincrazie, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
este intoleranta dobândita
este intoleranta congenitala de grup
18
A.
se manifesta ca deviatie de la raspunsul farmacodinamic normal al populatiei la un medicament
apare chiar la prima doza
se datoreaza unor particularitati genetice înnascute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 243)
Pag. 14 din 309
-
Urmatoarele exemple de enzimopatii reprezinta tipuri de idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice, cu exceptia:
deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitara
deficienta de pseudocolinesteraza
19
A.
deficienta de glucuroniltransferaza
acatalazia
deficienta de methemoglobin-reductaza eritrocitara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 244)
Notati medicamentul contraindicat la mama în timpul alaptarii, deoarece poate produce la sugar „sindrom cenusiu“, colaps si deprimare medulara:
carbimazol
cloramfenicol
20
A.
saruri de aur
paracetamol
reserpina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 272)
Notati tipurile de toxicomanii considerate minore:
la barbiturice hipnotice
la tranchilizante
21
A.
la alcool
la morfina
la heroina
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Tetraciclina este contraindicata la mama în timpul alaptarii, deoarece determina la sugar:
hipotiroidism
obstructie nazala
22
A.
colorarea galbena a dintilor
dismicrobism intestinal cu tulburari digestive
tensiune arteriala instabila
B.
C.
D.
E.
(pag. 272)
Notati medicamentele ce pot suprima lactatia:
bromocriptina
metronidazol
23
A.
furosemid
paracetamol
estradiol
B.
C.
D.
E.
(pag. 273)
Barbituricele sunt contraindicate la gravide, deoarece la fat sau/si la nou-nascut exista riscul de a produce:
sedare
sindrom de abstinenta la nou-nascut
24
A.
hipoglicemie
anemie hemolitica
ototoxicitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 270)
Notati medicamente proscrise la gravide datorita potentialului teratogen:
fluorouracil
dietilstilbestrol
25
A.
indometacin
acenocumarol
fenitoin
B.
C.
D.
E.
(pag. 269, 271)
Deficienta de NADH-methemoglobin-reductaza eritrocitara:
determina scaderea nivelelor de methemoglobina de 20-50 de ori sub normal
reprezinta un tip de idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice
26
A.
se evidentiaza prin dispnee si cianoza
se evidentiaza prin tulburari psihice severe
este o enzimopatie ce se evidentiaza la doze terapeutice uzuale de medicamente puternic oxidante
B.
C.
D.
E.
(pag. 244, 245, 246)
Izoniazida determina frecvent urmatoarele efecte adverse la acetilatorii lenti:
sindrom de lupus sistemic
porfirie acuta intermitenta
27
A.
neuropatii periferice
apnee prelungita
hepatita (la asocierea cu rifampicina)
B.
C.
D.
E.
(pag. 248)
Notati tipurile de efecte adverse imunosupresive:
granulocitopenie imuna
agranulocitoza
28
A.
anemie hemolitica autoimuna
deficienta imunitara latenta
soc anafilactic
B.
C.
D.
E.
(pag. 255)
Pag. 15 din 309
-
La acetilatorii lenti, urmatoarele medicamente produc frecvent reactii adverse:
izoniazida
hidralazina
29
A.
suxametoniu
procainamida
sulfasalazina
B.
C.
D.
E.
(pag. 248)
Toxicitatea cohleara este caracteristica pentru urmatoarele medicamente:
streptomicina
amikacina
30
A.
furosemid
viomicina
minociclina
B.
C.
D.
E.
(pag. 238)
Notati medicamentele ce declanseaza reactii adverse alergice de tip I anafilactic:
peniciline
antihistaminice H1
31
A.
dextrani
azocoloranti
substante iodate radiografice de contrast
B.
C.
D.
E.
(pag. 251)
Tratamentul agranulocitozei pentru a reduce mortalitatea prin soc toxiinfectios consta în:
spitalizare si izolare în camera sterila
reducerea treptata a dozelor din medicamentul incriminat
32
A.
tratament de urgenta cu asocieri de antibiotice bactericide în doze mici
transfuzie de granulocite
transplant medular în aplazia ireversibila
B.
C.
D.
E.
(pag. 256)
Actiune limfocitotoxica directa prezinta urmatoarele medicamente:
cloramfenicol
tetracicline
33
A.
lidocaina
nitrofurantoin
streptomicina
B.
C.
D.
E.
(pag. 257)
Contraceptivele orale au un potential toxic hepatic ridicat, putând produce:
adenom
granulomatoza
34
A.
tromboza suprahepatica
colestaza intrahepatica
sindrom de hepatita virotica
B.
C.
D.
E.
(pag. 237)
Notati medicamentele ce determina, ca efect toxic la nivel sanguin, methemoglobinemie:
citostatice
fenacetina
35
A.
cloramfenicol
paracetamol
contraceptive orale
B.
C.
D.
E.
(pag. 236)
Toleranta acuta:
este obisnuinta
este tahifilaxia
36
A.
este toleranta înnascuta
este toleranta dobândita
este efect advers imunosupresiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 259)
Toleranta cronica:
este obisnuinta
consta în obtinerea aceluiasi efect cu doze mai mici
37
A.
niciodata nu este completa
este un fenomen reversibil
impune înlocuirea medicamentului
B.
C.
D.
E.
(pag. 259, 260)
Mecanismele de instalare a obisnuintei sunt:
diminuarea absorbtiei
cresterea vitezei de metabolizare prin instalarea inhibitiei enzimatice
38
A.
cresterea eliminarii
„down“-reglare manifestata prin „internalizarea“ receptorilor în membrana
mecanism imunologic
B.
C.
D.
E.
(pag. 260)
S-a înregistrat instalarea obisnuintei la:
hipnotice barbiturice
morfinomimetice
39
A.
pulberea de hipofiza posterioara
efedrina
nitroglicerina
B.
C.
D.
E.
(pag. 259, 260)
Pag. 16 din 309
-
Toxicomania este o stare de intoxicatie cronica ce totalizeaza urmatoarele efecte adverse:
farmacodependenta psihica
farmacodependenta fizica
40
A.
toleranta (obisnuinta)
efect „rebound“
deficienta imunitara latenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 262)
Acidul acetilsalicilic este contraindicat la mama în timpul alaptarii, deoarece determina urmatoarele efecte adverse la sugar:
hepatita
hemoragii
41
A.
acidoza
methemoglobinemie
tulburari respiratorii
B.
C.
D.
E.
(pag. 273)
Notati inhibitoarele motilitatii uterine ce pot determina întârzierea nasterii, prelungirea sau oprirea travaliului:
antrachinone
propranolol
42
A.
izoxuprina
terbutalina
pilocarpina
B.
C.
D.
E.
(pag. 271)
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
cloramfenicolul este contraindicat la mama în timpul alaptarii, deoarece determina „sindromul cenusiu” la sugar
acidul acetilsalicilic si indometacinul sunt recomandate la mama în timpul alaptarii, deoarece nu afecteaza sugarul
43
A.
dupa o interventie chirurgicala regula generala este de întrerupere a alaptatului 6-10 ore
se pot concentra în laptele matern medicamente bazice
antiepilepticele sunt excretate în cantitati foarte mici în laptele matern
B.
C.
D.
E.
(pag. 272, 273, 274)
Metronidazolul este contraindicat în timpul alaptarii deoarece determina la sugar:
voma
colorarea galbena a dintilor
44
A.
deprimare medulara
tulburari neurologice
hipotiroidism
B.
C.
D.
E.
(pag. 272)
Notati medicamentele care pot determina avort si nastere prematura daca sunt administrate în perioada prenatala si obstetricala:
sulfat de magneziu injectabil
ocitocina
45
A.
neostigmina
propranolol
acenocumarol
B.
C.
D.
E.
(pag. 271)
Efectul de ricoseu:
apare la întreruperea brusca a farmacoterapiei
este efectul „rebound“
46
A.
este sindromul de retragere
clinic, se manifesta prin revenirea bolii tratate, exacerbata
are ca mecanism feed-back-ul negativ
B.
C.
D.
E.
(pag. 264)
Notati afirmatiile adevarate:
consumatorii cronici de alcool sunt mai sensibili la actiunea narcoticelor
fumatorii prezinta mitridatism la nicotina
47
A.
farmacodependenta fizica se evidentiaza prin aparitia sindromului de abstinenta
farmacodependenta fizica reclama necesitatea opririi administrarii substantei
în sindromul de abstinenta la morfinomimetice apar simptome de tip colinergic
B.
C.
D.
E.
(pag. 260, 261)
Meningita aseptica (cefalee, febra, letargie) este un efect toxic la nivel SNC observat la femeile tinere tratate cu:
ibuprofen
furosemid
48
A.
contraceptive orale
sulindac
naproxen
B.
C.
D.
E.
(pag. 236)
În producerea de miopatii si neuropatii însotite sau nu de mialgii, sunt incriminate urmatoarele medicamente:
fluoroquinolone
polimixine
49
A.
antihistaminice H2
diuretice
opiacee
B.
C.
D.
E.
(pag. 239)
Pag. 17 din 309
-
Rabdomiolize (distructii musculare) medicamentoase sunt determinate de:
cimetidina
halotan
50
A.
litiu
curarizante
antimalarice
B.
C.
D.
E.
(pag. 239)
Notati medicamentele care pot provoca neurotoxicitate la hepatici:
Fenitoina
Lidocaina
51
A.
Anticoagulante orale
Cloramfenicol
Pirazinamida
B.
C.
D.
E.
(pag. 189)
Notati afirmatia adevarata:
Barbituricele sunt indicate la bolnavii in coma hepatica
Diureticele, utilizate abuziv la cirotici decompensati, pot precipita coma hepatica
52
A.
Anticoagulantele orale sunt indicate in prezenta obstructiei biliare
Asociatiile estroprogestative pot fi folosite in conditii de colestaza
Antidiabeticele orale nu provoaca tulburari metabolice grave la hepatici
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 190)
Notati substantele medicamentoase metabolizate in tubul digestiv:
Cefalexin
Levodopa
53
A.
Sulfasalazina
Pivampicilina
Ampicilina
B.
C.
D.
E.
(pag. 186)
Tema nr. 4
Interactiuni medicamentoase
Bibliografie asociata temei:
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 191-220
Lidocaina este incompatibilă la administrarea injectabilă cu:
ser fiziologic;
ser glucozat;
1
A.
apă distilată;
bicarbonat de sodiu;
soluţie Ringer.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 193)
Precizaţi incompatibilitatea privind soluţiile injectabile pentru cloramfenicol:
papaverină;
tetracicline;
2
A.
polivitamine;
clorură de sodiu;
digoxin.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 192)
Absorbţia tetraciclinei este diminuată când se administrează per os concomitent cu următoarele substanţe medicamentoase, cu excepţia:
antiacide ce conţin calciu;
antiacide ce conţin magneziu;
3
A.
sucralfat;
sulfat feros;
acid acetilsalicilic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194)
Precizaţi medicamentul care formează chelaţi insolubili cu metalele bi- sau trivalente:
penicilină;
tetraciclină;
4
A.
amoxicilină;
cefalexină;
ampicilină.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194)
Pag. 18 din 309
-
Precizaţi medicamentul care în asociere cu dicumarolul creşte absorbţia anticoagulantului:
vitamina C;
fierul;
5
A.
calciul;
hidroxidul de magneziu;
vitamina K.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 195)
Întârzierea golirii stomacului determină o absorbţie intestinală mai lentă relevantă clinic pentru următoarele asocieri, cu excepţia:
paracetamol-parasimpatolitice;
paracetamol-metoclopramidă;
6
A.
paracetamol-analgezice opioide;
acid aminosalicilic-difenhidramina;
fenobarbital-hidroxid de aluminiu.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 195,196)
Notaţi care este tipul de compus care se formează la combinarea benzilpenicilinei cu procaina:
solubil;
liposolubil;
7
A.
hidrosolubil;
greu solubil care cristalizează;
insolubil.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Notaţi care este modificarea asupra fluxului sanguin hepatic produsă de propranolol:
fluxul hepatic nu se modifică;
fluxul hepatic scade marcat;
8
A.
fluxul hepatic creşte;
fluxul hepatic scade apoi creşte;
fluxul hepatic creşte apoi scade.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Următoarele medicamente acţionează ca inhibitori enzimatici, cu excepţia:
cimetidină;
eritromicină;
9
A.
cloramfenicol;
ketoconazol;
primidonă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 198, 200)
Următoarele medicamente acţionează ca inductori enzimatici, cu excepţia:
fenitoină;
carbamazepină;
10
A.
dicumarol;
primidonă;
rifampicină.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 200, 198)
Notaţi afirmaţia falsă despre incompatibilităţi:
sunt interacţiuni in vitro;
apar după pătrunderea medicamentelor în organism;
11
A.
implică precipitare, efervescenţă, modificarea culorii;
diazepamul nu se amestecă cu alte medicamente în seringă şi nu se diluează;
fierul injectabil este incompatibil cu acidul ascorbic în seringă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 192)
Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:
acidul acetilsalicilic se absoarbe mai bine când sucul gastric are un pH ridicat;
acidul acetilsalicilic se dizolvă mai bine în mediu alcalin;
12
A.
tetraciclinele se absorb mai puţin în mediu alcalin în care se dizolvă cu greutate;
absorbţia tetraciclinei este crescută când se administrează concomitent cu preparate de fier, mai ales sulfat feros;
sucralfatul diminuează absorbţia intestinală a tetraciclinei.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 194)
Următoarele medicamente determină scăderea motilităţii intestinale favorizând absorbţia substanţelor puţin solubile, cu excepţia:
propantelină;
antidepresive triciclice;
13
A.
neuroleptice fenotiazinice;
parasimpatolitice;
metoclopramidă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 196)
Pag. 19 din 309
-
Notaţi afirmaţia falsă despre interacţiuni medicamentoase care pot fi relevante clinic datorită deplasării de pe proteinele plasmatice:
competiţia apare când locurile de legare de pe macromoleculele proteice sunt aproape saturate;
medicamentul deplasat trebuie să fie legat în proporţie mare (peste 90%) de proteinele plasmatice;
14
A.
riscul reacţiilor adverse sporeşte când indicele terapeutic al substanţei deplasate este mare;
sulfamidele antibacteriene pot deplasa alte medicamente de pe proteine;
la deplasarea anticoagulantelor orale pot apărea hemoragii.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 197)
Următoarele afirmaţii despre fenobarbital sunt adevărate, cu excepţia:
creşte activitatea enzimelor microzomale oxidative;
creşte activitatea glucuroniltransferazei;
15
A.
scade nivelul plasmatic, respectiv eficacitatea anticoagulantelor orale, prin inhibarea metabolizării acestora;
este eficace în hiperbilirubinemia şi icterul nuclear la nou-născut;
creşte riscul reacţiilor toxice la ciclofosfamidă, stimulând metabolizarea acesteia.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 199, 200)
Următoarele medicamente scad eliminarea urinară determinând interacţiuni medicamentoase relevante clinic, cu excepţia:
bicarbonat de sodiu;
inhibitori ai enzimei de conversie;
16
A.
probenecid;
antiinflamatoare nesteroidiene;
litiu.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 201)
Antagoniştii competitivi:
blochează receptorii astfel încât agoniştii, chiar în concentraţii foarte mari, nu pot deplasa antagonistul;
se fixează ireversibil de macromoleculele receptoare;
17
A.
scad potenţa agonistului;
determină curba log doză-efect a agonistului cu o înălţime şi o pantă mai mică sau acesta va deveni inactiv;
determină atât deplasarea spre dreapta cât şi modificarea curbei log doză–efect a agonistului.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 202)
Următoarele medicamente cresc hepatotoxicitatea paracetamolului, cu excepţia:
fenobarbital;
propantelină;
18
A.
carbamazepină;
rifampicină;
fenitoină.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 216)
Hidralazina provoacă scădere tensională prin vasodilataţie directă, dar aceeasta determină o reacţie simpatică şi din aceeastă cauză se impune pentru tratamentul HTA asocierea:
hidralazină-hipnotic;
hidralazină-simpatomimetic-sedativ;
19
A.
hidralazină-propranolol-diuretic;
hidralazină-digoxină;
hidralazină-antiaritmic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204, 216)
Agoniştii parţiali administraţi în doze mari:
acţionează prin adiţie cu agoniştii deplini;
acţionează prin potenţare cu agoniştii deplini;
20
A.
acţionează prin antagonism necompetitiv cu agoniştii deplini;
antagonizează efectul agoniştilor deplini;
acţionează prin eliberarea receptorilor agoniştilor deplini.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Precizaţi principalele incompatibilităţi ale soluţiilor injectabile pentru heparină:
gentamicină;
cefalotină;
21
A.
eritromicină;
barbiturice;
ser fiziologic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 193)
Notaţi principalele incompatibilităţi ale gluconatului de calciu cu soluţii injectabile:
tetracicline;
sulfat de magneziu;
22
A.
bicarbonat de sodiu;
ser glucozat;
noradrenalină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 192)
Pag. 20 din 309
-
Notaţi medicamentele a căror absorbţie intestinală este diminuată de sucralfat:
gentamicină;
ftalilsulfatiazol;
23
A.
tetraciclină;
fenitoină;
digoxin.
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Ce medicamente pot provoca sindroame de malabsorbţie în administrare cronică prin afectarea toxică a mucoasei intestinale?
neomicină;
acid aminosalicilic;
24
A.
colchicină;
aminofilină;
ampicilină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Precizaţi medicamentele a căror absorbţie este diminuată de antiacidele pe bază de aluminiu, calciu sau magneziu:
digoxin;
ketoconazol;
25
A.
ciprofloxacin;
preparate de fier;
ranitidină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 195)
Pentru care medicamente metoclopramida determină realizarea mai rapidă a concentraţiei sanguine maxime prin accelerarea absorbţiei?
digoxin;
acid acetilsalicilic;
26
A.
paracetamol;
pivampicilina;
gentamicină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Care sunt medicamentele al căror timp de înjumătăţire este prelungit de cimetidină?
diazepam;
nitrazepam;
27
A.
fenitoină;
anticoagulante orale;
barbiturice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199, 198)
Notaţi medicamentele a căror metabolizare este inhibată de fenilbutazonă:
furosemid;
anticoagulante orale;
28
A.
corticosteroizi;
fenitoină;
verapamil.
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Precizaţi medicamentele care pot determina interacţiuni medicamentoase prin inhibarea metabolizării:
cloramfenicol;
eritromicină;
29
A.
alopurinol;
disulfiram;
primidonă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 198, 200)
Notaţi caracteristicile inducţiei enzimatice:
efectul inductor începe după 2-3 zile de tratament;
efectul inductor începe din prima zi de tratament;
30
A.
efectul inductor este maxim după o săptămână;
efectul inductor dispare odată cu întreruperea tratamentului;
efectul inductor se menţine câteva zile, săptămâni după oprirea tratamentului.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199)
Care sunt mecanismele care explică eficacitatea fenobarbitalului în icterul nuclear la nou-născut?
inducţia sintezei anhidrazei carbonice;
inducţia sintezei glucuroniltransferazei;
31
A.
inducţia sintezei colinesterazei;
inducţia sintezei hialuronidazei;
inducţia unor proteine importante pentru transportul hepatic al bilirubinei.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199, 200)
Precizaţi medicamentele a căror eficacitate scade la asocierea cu rifampicină:
ampicilină;
anticoagulante orale;
32
A.
antidiabetice orale;
glucocorticoizi;
contraceptive hormonale orale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Pag. 21 din 309
-
Notaţi diureticele cele mai folosite în tratamentul intoxicaţiilor medicamentoase acute:
hidroclorotiazidă;
furosemid;
33
A.
spironolactonă;
manitol;
acetazolamidă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Precizaţi medicamentele a căror eliminare urinară este crescută prin alcalinizarea urinii:
fenobarbital;
salicilaţi;
34
A.
acetazolamidă;
sulfatiazol;
amfetamină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
Precizaţi interacţiunile de tip antagonism competitiv:
papaverină - atropină;
izoprenalină - propranolol;
35
A.
aminofilină - adrenalină;
hidralazină - propranolol;
morfină - naloxonă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 202, 204)
Notaţi medicamentele a căror eliminare urinară este scăzută de către probenecid:
penicilină;
fenilbutazonă;
36
A.
salicilaţi;
metadonă;
metotrexat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
În tratamentul intoxicaţiei cu amfetamină, opioide, imipramină se acidifică urina cu doze mari de:
acid ascorbic;
bicarbonat de sodiu;
37
A.
chinină;
acid citric;
clorură de amoniu.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
Notaţi exemple de asocieri de tip antagonism competitiv:
izoprenalină - propranolol;
scopolamină - atropină;
38
A.
morfină - naloxon;
furosemid - propranolol;
codeină - paracetamol.
B.
C.
D.
E.
(pag. 202)
Notaţi afirmaţiile adevărate referitoare la tetraciclină:
se absoarbe mai puţin în mediu alcalin;
formează chelaţi insolubili sau inactivi cu metalele bi- sau trivalente;
39
A.
absorbţia este diminuată când se administrează concomitent cu antiacide ce conţin calciu sau aluminiu;
absorbţia este crescută când se administrează concomitent cu antiacide ce conţin magneziu sau cu preparate de fier;
absorbţia intestinală este diminuată de sucralfat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 194)
Notaţi afirmaţiile adevărate:
sulfasalazina este activată sub influenţa florei intestinale;
izoprenalina este activată prin sulfoconjugare sub acţiunea florei intestinale;
40
A.
clorpromazina micşorează absorbţia levodopa;
levodopa este metabolizată şi inactivată parţial în mucoasa gastrică;
procain bezilpenicilina se absoarbe rapid de la locul injectării intramusculare.
B.
C.
D.
E.
(pag. 195, 196)
Care dintre următoarele medicamente cresc motilitatea intestinală scăzând absorbţia medicamentelor puţin solubile?
laxative;
neostigmină;
41
A.
neuroleptice fenotiazinice;
metoclopramidă;
parasimpatolitice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 196)
Pag. 22 din 309
-
Rifampicina:
stimulează metabolizarea;
scade eficacitatea anticoagulantelor orale;
42
A.
poate fi cauză de eşec terapeutic la asocierea cu contraceptive hormonale;
potenţează efectul glucocorticoizilor la asocierea cu aceştia;
administrată la bolnavii cu dependenţă la metadonă poate declanşa sindrom de abstinenţă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Alcalinizarea urinii măreşte eliminarea:
amfetaminei;
fenobarbitalului;
43
A.
salicilaţilor;
probenecidului;
metadonei.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
În tratamentul intoxicaţiei cu amfetamină, opioide sau imipramină se acidifică urina cu doze mari de:
acid folic;
acid ascorbic;
44
A.
probenecid;
clorură de amoniu;
clorochină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201)
Administrarea de bicarbonat de sodiu grăbeşte eliminarea toxicului prin urină în intoxicaţia cu:
fenobarbital;
opioide;
45
A.
amfetamină;
imipramină;
salicilaţi.
B.
C.
D.
E.
(pag. 201, 202)
Notaţi medicamentele care la asocierea cu anticoagulante orale determină creşterea efectului anticoagulant:
barbiturice;
salicilaţi;
46
A.
acid valproic;
omeprazol;
eritromicină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 206)
Probenecid inhibă, prin competiţia pentru transportori, secreţia tubulară, respectiv eliminarea urinară pentru:
penicilină;
digoxin;
47
A.
salicilaţi;
levodopa;
fenilbutazonă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200, 201)
Notaţi afirmaţiile adevărate despre interacţiunile asupra excreţiei urinare:
deplasarea medicamentelor de pe proteinele plasmatice favorizează eliminarea lor urinară;
penicilinele şi salicilaţii inhibă secreţia tubulară a probenecidului;
48
A.
diureticele, mărind fluxul de urină, scad eliminarea medicamentelor prin interferarea reabsorbţiei lor tubulare;
modificarea pH-ului urinii influenţează reabsorbţia tubulară a medicamentelor sau metaboliţilor acizi sau baze slabe;
medicamentele slab acide se elimină urinar mai mult când urina este acidă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200, 201)
Notaţi medicamentele a căror absorbţie intestinală este scăzută de sucralfat:
fenitoină;
chinolone antibacteriene;
49
A.
tetracicline;
gentamicină;
digoxină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 218)
Fenobarbitalul este un inductor enzimatic activ şi creşte activitatea:
enzimelor microzomale oxidative;
aldehid-dehidrogenazei;
50
A.
glucuroniltransferazei;
sărurilor biliare;
vitaminei D.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199)
Care este penicilina activa fata de Pseudomonas:
Flucloxacilina
Nafcilina
51
A.
Piperacilina
Mecilinam
Temocilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 967-968)
Pag. 23 din 309
-
Notati reactiile toxice care pot aparea la administrarea penicilinelor:
Eritem cutanat
Hepatita
52
A.
Granulocitopenie
Hemoragii
Soc anafilactic
B.
C.
D.
E.
(pag. 970)
Ticarcilina:
Este indicata in infectii ale pielii si tesuturilor moi cu Pseudomonas
Este contraindicata in infectii produse de anaerobi
53
A.
Se administreaza 1 doza/zi in insuficienta hepatica
Nu se asociaza cu acid clavulanic
Se administreaza oral la 6-8 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 981)
Aztreonamul:
Este inactivat de flora intestinala
Realizeaza concentratii active in plaman, bila, peritoneu
54
A.
Este contraindicat in infectii nosocomiale
Se administreaza i.m. sau i.v.
Poate produce flebita la locul injectiei i.v.
B.
C.
D.
E.
(pag. 997-998)
Notati cefalosporinele de generatia a III-a:
Cefepima
Ceftriaxona
55
A.
Cefotetan
Latamoxef
Cefotaxim
B.
C.
D.
E.
(pag. 984)
Tema nr. 5
Particularitati farmacologice in unele sari patologice
Bibliografie asociata temei:
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.pag. 174-190
Precizaţi medicamentul care prezintă risc de supradozare şi risc de acumulare cu fenomene toxice în insuficienţa cardiacă:
penicilină;
idocaină;
1
A.
fenobarbital;
cefalexin;
ampicilină.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 175, 176)
Notaţi clasa de medicamente care poate determina dureri anginoase la cardiaci:
barbiturice;
beta-blocante;
2
A.
glucocorticoizi;
blocante ale canalelor de calciu;
simpatomimetice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Care este clasa de medicamente care poate produce răspuns eritropoietic crescut în insuficienţa renală?
digitalice;
androgeni;
3
A.
aminoglicozide;
anticoad.anticoagulante;
antidiabetice orale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 184)
Ce medicament determină la hepatici apnee toxică la doze mici?
teofilină;
fenitoină;
4
A.
suxametoniu;
lidocaină;
cloramfenicol.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 189)
Pag. 24 din 309
-
Scăderea eficacităţii cloxacilinei în insuficienţa renală este determinată de:
creşterea concentraţiei formei libere;
acumularea medicamentului în sânge;
5
A.
creşterea metabolizării hepatice;
creşterea eliminării renale;
diminuarea absorbţiei digestive.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 180)
Precizaţi medicamentele care determină apariţia edemelor la cardiaci:
digitalice;
a.digitalice;
antiaritmice;
6
A.
anestezice generale;
glucocorticoizi;
simpatomimetice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Care este medicamentul care nu determină la cardiaci aritmii ectopice?
propranolol;
teofilină;
7
A.
cafeină;
levodopa;
digitalice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Tinerii cu hipertensiune arterială labilă răspund bine la medicaţia:
diuretică;
blocantă beta-adrenergică;
8
A.
digitalică;
antiaritmică;
vasodilatatoare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 179)
Esofagita de reflux contraindică:
antiacidele;
omeprazolul;
9
A.
metoclopramidul;
ranitidina;
atropina.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 187)
Precizaţi medicamentul pentru care timpul de înjumătăţire este dublat atât în ciroză cât şi în hepatita acută, dar semnificaţia clinică este minoră deoarece are un indice terapeutic mare:
digitoxină;
prednison;
10
A.
furosemid;
fenitoină;
diazepam.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188)
Administrată la bolnavi cu insuficienţă cardiacă, lidocaina realizează:
un volum de distribuţie crescut;
o concentraţie sanguină scăzută;
11
A.
concentraţii relativ mari în miocard şi creier;
eliminare rapidă sub formă de metaboliţi toxici;
incidenţă scăzută a reacţiilor adverse la introducerea intravenoasă rapidă de doze mari.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 176)
La bolnavii cu insuficienţă cardiacă, procainamida:
prezintă concentraţii scăzute în sânge, miocard, creier;
eliminarea nu este influenţată de afectarea funcţiei renale;
12
A.
prezintă timpul de înjumătăţire scăzut la cardiaci cu funcţie renală necorespunzătoare;
poate determina acumularea de metaboliţi toxici ca N-acetilprocainamida;
nu determină fenomene toxice la administrarea intravenoasă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 176)
Referitor la modificări fiziopatologice la cardiaci care pot influenţa reactivitatea tisulară la unele medicamente, următoarele afirmaţii sunt adevarate cu excepţia:
deficit al pompei cardiace – favorizarea acţiunii de deprimare miocardică;
miocard alterat cu hiperexcitabilitate – favorizarea aritmiilor ectopice;
13
A.
coronaropatie – favorizarea ischemiei miocardice;
dezechilibre electrolitice, hipokaliemie – favorizarea aritmiilor ectopice;
tulburări de conducere în miocard – favorizarea retenţiei hidrosaline.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Pag. 25 din 309
-
Următoarele medicamente determină micşorarea conducerii atrio-ventriculare putând determina bloc atrio-ventricular la cardiaci cu tulburări de conducere în miocard, cu excepţia:
digoxină;
blocante beta-adrenegice;
14
A.
verapamil;
simpatomimetice;
procainamidă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:
timpul de înjumătăţire al antibioticelor aminoglicozide creşte de la 2-3 ore la 40-60 ore pentru bolnavul anuric;
doza obişnuită de gentamicină (60-80 mg) se administrează la interval de 8 ore pentru un clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min;
15
A.
streptomicina se administrează în doză de 500 mg la 24-48 ore pentru un clearance al creatininei între 70 şi 10 ml/min;
penicilinele se elimină mai ales renal;
doze foarte mari de benzilpenicilină (peste 20 000 000 u.i.) pot provoca la uremici fenomene de encefalopatie şi anemie hemolitică.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 180, 181)
Notaţi afirmaţia falsă:
digoxina se elimină renal, nemodificată în proporţie de circa 2/3;
în insuficienţa renală gravă timpul de înjumătăţire plasmatic al digoxinei creşte la 80-100 ore ;
16
A.
la un clearance al creatininei mai mic de 5 ml/min sunt suficiente 0,25 mg de digoxină de 3 ori lună;
procainamida prezintă tendinţa la acumulare în insuficienţa renală;
utilizarea propranololului în insuficienţa renală severă trebuie evitată.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181, 182)
Următoarele afirmaţii sunt false, cu excepţia:
tranzitul intestinal accelerat nu influenţează absorbţia medicamentelor puţin liposolubile;
preparatele retard de nitroglicerină şi digoxina sub formă de comprimat nu au absorbţia modificată în condiţiile unui tranzit gastrointestinal rapid;
17
A.
întârzierea golirii stomacului şi a tranzitului intestinal micşorează absorbţia levodopei;
sulfasalazina are eficacitate crescută după rezecţia de colon;
pivampicilina eliberează rapid ampicilina activă în boala celiacă.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 185, 186)
Următoarele medicamente cu un clearance hepatic intrinsec mare au metabolizarea dependentă critic de circulaţia hepatică, cu excepţia:
lidocaină;
propranolol;
18
A.
morfină;
nortriptilină;
teofilină.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 188)
Suxametoniu poate determina la hepatici, datorită deficitului de pseudocolinesterază, la doze mici:
reacţii hipoglicemice;
apnee toxică;
19
A.
convulsii;
acidoză lactică;
icter medicamentos.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 189)
Notaţi afirmaţia adevărată:
majoritatea cefalosporinelor sunt epurate predominant prin excreţie renală;
timpul de înjumătăţire al cefalosporinelor scade în prezenţa insuficienţei renale;
20
A.
tetraciclina şi oxitetraciclina sunt indicate în prezenţa insuficienţei renale;
eliminarea sulfamidelor antimicrobiene nu este modificată în insuficienţa renală;
pentru co-trimoxazol excreţia ambelor componente – sulfametoxazol şi trimetoprim – este crescută pentru un clearance al creatininei sub 25 ml/min şi nu trebuie modificat intervalul între doze.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181)
Pag. 26 din 309
-
Notaţi afirmaţiile adevărate:
bolnavii uremici sunt relativ rezistenţi la vitamina D;
în steatoree absorbţia calciului, fierului este deficitară;
21
A.
în esofagita de reflux se recomandă anticolinergice de tip atropinic pentru creşterea tonusului sfincterului esofagian inferior;
în colita ulceroasă sunt indicate opiodele şi loperamida;
diureticele, utilizate abuziv la cirotici, pot precipita coma hepatică.
B.
C.
D.
E.
(pag. 184, 186, 187,190)
Care dintre următoarele medicamente determină edeme, agravarea insuficienţei cardiace şi hipertensiunii arteriale la cardiaci?
digitalice;
glucocorticoizi;
22
A.
verapamil;
levodopa;
carbenoxolonă.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Care dintre următoarele medicamente favorizează aritmiile ectopice la cardiaci?
digitalice;
fenilbutazonă;
23
A.
verapamil;
antidepresive triciclice;
anestezice generale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Notaţi medicamentele cu tendinţă la acumulare şi creşterea concentraţiei sanguine prin diminuarea eliminării renale în caz de insuficienţă renală:
captopril;
digoxină;
24
A.
cloxacilină;
fenitoină;
ranitidină.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1180)
Notaţi afirmaţiile adevărate despre afecţiunile tubului digestiv ce pot influenţa cinetica medicamentelor:
tranzitul intestinal accelerat în enteritele acute diminuează absorbţia;
în caz de stenoză pilorică curba concentraţie plasmatică în funcţie de timp nu se modifică pentru medicamentele administrate oral;
25
A.
în caz de obstrucţie intestinală se recomandă administrarea medicamentelor pe cale orală pentru absorbţie crescută;
în enterita segmentară sau boala Crohn absorbţia lincomicinei şi a co-trimoxazolului este întârziată, iar absorbţia propranololului este crescută;
la femei cu diverticuloza intestinului subţire creşte absorbţia asociaţiilor estroprogestative.
B.
C.
D.
E.
(pag. 185, 186)
Notaţi medicamentele ce pot declanşa sau precipita coma hepatică la cirotici:
teofilină;
morfină;
26
A.
antic
