Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

download Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

of 98

Transcript of Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    1/98

    SEBRA

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    2/98

    ~itraduceri pe teme depsihanalitica.

    subiectc tcoretice ~itehnice ~ide fictiunc psihana-

    (prin Word Perfect,

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    3/98

    Central and Eastern European Publishing Project (Oxford)pentru ajutorul dat in obtinerea copyright-ului pentru editia in limbaVU1Ucl.~i Dnei Meg Childland (New York) pentru sprijinul neintre-rupt acordat Fondului Roman S. Freud de Traducerii ~i Publicati i,Inc., cat si Editurii S. Freud.

    Traducere dupa: Wilfred R. Bion, Brazilian Lectures. 1973, Sao Paulo. 1974,Rio de Janeiro/Sao Paulo, Karnac Books, London, 1990. Revised andcorrected edition.e 1990 by The Estate of Wilfred R. Bion. Toate drepturile rezervate.Prin aranjament cu Francesca Bion si Mark Paterson pentru versiunea Inlimba romana.1994 Editura Sigmund Freud, Binghamton & Cluj - editia in limba

    romans, Toate dreptur ile rezervate. 1994 Florin V. Vladescu - Fata cu pasdre de Mariana Bojan (Cluj),ilustratia de pe coperta. Teate drepturile rezervate.

    4C,. exceptia unor scurte citate In recenzii, prezenuiri de carte, rticole ,i cdrti, aceastdreprodusd, copiaui, stocatd sa" transmis.i prin mijloace electron ice, mecanice,

    rorororn.ere de fnregis trare sau prin orice alte mij loace prezente ,ivii toare, in i ri tregime sau fllpermisiunea in scris a detin.itorilor copyright'l4rilor.

    Bion, Wilfred Ruprecht (1897-1979), Seminarii braziliene.Traducere din limba erigleza de Virgil Stanciu. Editie ingrijita de Florin V.Vladescu, Editia I - 1994.

    1. Bion, Wilfred Ruprecht (1897-1979) . I.Titlu. II. Psihanaliza - Aspecteclinice,Lector: Vi rgil Leon (Cluj, Romania).Typeset in 10.5 pt Garamond Antique by The Sigmund Freud Press, Binghamton& Printed and perfect bound by C. L. Hutson Co., Inc. Utica, New York.ISBN 1-883881-06-4Printed in the United States of America

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    4/98

    NorA INTRODUCTIVA

    Aceste seminare au fost redactate lncat sa satisfaca maiexigentele tiparului decat pe acelea ale cuvantului rostit. Cu exceptiaunor adaugiri minore, textul este in mare masura identic cu eel alrranscrier ilor efectuate de pe i 'nregistrarile originale pe banda magnetica.

    IntrebariJe care au stimulat continutul materialului au trebuit sa f iesupuse aceluiasi proces de selectare ~i cornpr imare, fara, sper , ca aceastasa dud la 0 reprezentare gre~ita a intenj iilor participantilor. Acestoraa dori sa le aduc multurnir ile mele; de asernenea lui Frank Philips, acarui [aborioasa traducere simultana a facut posibile serninariile de laSao Paulo.

    Nu am suficiente cuvinte de lauda pentru a descrie aportul sotieimele Ja transforrnarea textului intr-unul destinat tiparului, Car teaa l'nsemnat ~ipentru ea multe ceasuri de rnunca asidua,

    Serninariile tinute la Rio de Janeiro au benef iciat de traducereatana a doamnelor Cibele Pallon iElizabeth Hart, carora le exprim, cuacest prilej, adrniratia i multurnirile mele,

    La Sao Paulo, din nou Frank Philips a fost acela ce a tradus pe rnasu-ra ce vorbearn. Prin urrnare, am avut, din nou, prilejul de a adrnira usu-r inta l iureala ell care lucra i-i aduc aici multurnirile mele.

    Ca i alta data, forma scrisa a acestei lucrari este rezultatul rnunciisotiei mole. Dar nu pe ea trebuie s-o lnvinuim pentru deiectele ce mi sedezvaluie la recitire, Gradinar ii, ca i sotia mea, tiu cum se In-multcsc pietricelele pe un strat care se presupune ca ofera 'coridit iileminime' pentru inflorirea florilor. Ei i se datoreaza faptul dextele defaIa nu sunt In6 i mai rele.

    Wilf red R. Bion

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    5/98

    s 3

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    6/98

    UNU

    in cadrul acestor serninarii rna voi stradui sa conturez dorneniul incare sunt pregatit sa-mi manifest ignoranta i sa raspund la ~ntrebarilepe care veti binevoi sa le formulati. Va rog sa puneti aceeasicat de des dor iti, iar eu va voi raspunde, dad pot, desi raspunsul va fide fiecare data altul.

    Voi incepe cu 0pilda invemantata in straiele unei relataridespre Cimitirul Regal din Dr. La moartea regelui, tori membriiImbraca~i in haine de gala iimpodobit icu juvaiere au pornit intr-o pro-cesiune catre 0groapa, nurnita de atunci Putul Mortii, unde auo licoare dintr-o cupa mid, gasita ulterior in preajma fiecarui

    Dupa cinci sute de ani, in care nu li s-a facut nici un piccitate, morrnintele au fost jefuite. Pentru ap ceva era nevoie deintrucat Cimitirul fusese sanctificat prin moartea i inhumarearegale. Jefuitorii posedau metoda tiin1ifica: ei erau prirnii care se lncu-metasera sa se strecoare priritre fantomaticele santinele ale rnorrilor iale preotilor care Ii vegheau.

    Aceasta reconstituire prirnitiva, care nu este nici istorie, nici arheo-logie, nici ana, poate f clasificata din punctul de vedere al unuireligios, estetic sau stiintific, in termenii grilei, am putea s-odrept 0 coristruct ie de categoric C.

    Sa ne folosim In cont inuare de fabula iIn domeniul finan~elor: baniierau Intrebuin~aIi initial ca mijloc de cornunicare In ceremoniileoase, cornunicarea stabilindu-se Intre fiinte corporale, aa cum suntoarnenii muritori, i entitati eterice, cum sunt santinelele fantoma de laDr. Mal rarziu, anglo-saxonii au folosit banii ca wergeld, compensarepentru pierderea vietii sau a sangelui, i ca 'taxa a rniresei' pentru a re-compensa un grup la pierderea unei fete. Comoditatea acestui mod decornunicare, analoga celei a vorbir ii, a facut din bani 0metoda potrivitascopurilor schimbului i cornunicat iilcr cornerciale.

    Psihanaliza poate fi considerata 0 reactie la ceca ce este impropriu;din respective .constiinta s-a nascut cautarea surselor a ceca ce esteimpropriu. In domeniul finantelor, impropriul nu a fost descoperitIilconsecinta, Huctuat iile la schimb sunt atribuite sferelor a ceca ce estepropriu. Cauzele fluctua\iilor VOl' trebui ca utate nu nurnai In

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    7/98

    WILFRED R. BlONrationale a finaritelor, ci ~i in perpetuar ea acestor radacini pr irnordiale~i tribale (asa cum sunt descrise in fabula mea)-primitive ~inernairecunoscute in zilele noastre, Banii nu lucreaza numai pe baza

    . ecoriornice rationale.considera complexul lui CEdip una dintre descoper ir ile funda-

    mentale ale psihanalizei ; mer it a sa ne gandim c a prin interrnediul fabulei(sau mitului) lu i CEdip, el a r eusit sa descifreze personalitatea umana.Nu are neaparat mare importanta pentru noi sa tim ce au descoperitFreud sau altii; ceea ce este cu adevarat impor tant este sa. cunoastern

    a ceea ce se numeste astazi activitate ps ihologica sau psihana-Iitica=-adica, valoareapsihanalizei practice. Acest domeniu vast se cereinvestigat, iar nu osificat. Este extrem de important sa nu fie tratat caun subject clasat.

    Nu avem posibil itatea sa sti rn cum s-au sirnti t jefuitor ii morrnintelordupa fapta lor. Continuu s a cred ca au fost oameni curajosi, de vrernece au i'ndraznit sa-~i insueasca tezaurul ascuns intr-un loc pazit de

    rele ~i vrajrnase. Tot asa se inrampla i In psihanaliza: dndabordarn inconstientul-c-adica ceea ce cunoastem, nu ceea ce cunoas-tem-este sigur c a vomfi rascoliti,adtin cali tate de pacient, i deanalist. Oricirie va examina maine un pacient nu poate nu sirnta,lntr-un moment sau altul, teama. In or ice cabinet de consultatie, deci,ar trebui sa existe doi oameni cuprinsi de teama: pacientulyipsihana-listul, Dad nu sunt inspaimantati, ne Intrebam de ce-si mai da~~~ste-neala sa afle [ucrur 'i cunoscute tuturor,

    Este intotdeauna tentant sa te apuci de 0 tr eaba cunoscuta. In cazulpsihanalistilor, tcntatia este mai mare decat pentru altii, pentru ca ei seaHa in situatia rara de a se putea angrena l 'ntr -o activitate inspaimanta-toare, a-si parasi camera.

    Nu e sa reBectam exagerat de mult la ceea ce am intr eprins dejain ceea ce priveste investigarea pacientrlor: este mai bine sa ne gandimla ce vorn face maine, actiune despre care stir n prea putin, deoarece incanu a avut locoSa vedem dad cele spuse pana acum au starnit intrebar i. Va trebuisa punem cu insistenra aceeasi inrrebare, deoarece, chiar dad Intrebareava f i formulata ~i maine cu aceleasi cuvinte pe care Ie folosim astazi, eanu va fi aceeasi, fiindd vafi pusa intr-o alta zi.

    t.rena.re: Daca ne intereseaza ceva ce se va indmpla maine, cum nevom putea coneentra ateritia asupra lucrurilor ce se indmpIa acum?Bion: ca, prin acurnularea de experienta, s a l'nvatam cum sane preocupe, in acelai tirnp, i prezentul,~i viitorul. Acestea suntunicele segmente temporale asupra c.irora putem aqiona; asupra trecutu-

    1. SEMlNARlllui nu putem actiona ,

    Un genera l celebruextrem de inteligent,care esti 'inzestratdramatic, dar cred c ao interpretare inexplicat:dece nu estede usor, incercarivoastra, nici pacientulde vag, un colaps riervos,veri fi mai puternici,rienta. ScriitoareaBagehotputernice, iar ideileputerea.' In psihanaliza,toare la ceea ce au uitattrebuie sa fie instare'saputernlC1.intrebare: A~ vrea s aaceasta a lui 'maine'. Deaspectul religios.Bion: Mai l:nrai saau dar dovada deRecapitulandu-s ida seama ca acelefel dexsuparatoarelogicului, dad ni s-ardigestiv, am exclama:anirnalul uman!'

    Daca asa staumin tea sau personalitateaurnana, daca i-ar lipsimintale.Sa

    aceasta preocupare,ca rationalizeaza; nu a~nu s-a l'nd.mplatatat des s aca acestea sunt

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    8/98

    ce e posibil sa survina inDad rni-ar spune

    multe lucrur i despre ela avut loc In trecut nu'viitor'. Dad. ne ocu-i de nirnic altceva, nu

    perspectiva?aflam i'ntr -una din situatiileo realizare anume care

    obisnuiti sa folosim voca-nu inseamna nirnic. Dar

    pentru acest tip de discutie. CeClI toate acestea, lumea folo-s-ar referi la ceva, De ce staudupa parerea mea, f ilosofi i

    trecut ului, prezentuluimeritorie de a da un

    constanta a unui nurnaro mana. Motivul

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    9/98

    Cl relatia existents intre ele.In trebare: A dori sa insistati asupra sintezeitrecut~prezeI1t-"iitorl de-oarece am sentimentul d imaginatia~steec~i"alentllrllnei" acinceadimensiuni '1n sensul dnlatura barierale' tiI11p1l1uiispa~iului.-Vaexprirnati adeseori maternaric acest motiv va abordez ~i eu dinaceasta perspectiva.Bion: Sa luarn In considerate chiar opusul, antonimul sinteticului,adica analiticul. Ma refer la distinctia lui Kant l'ntr esintetic . analitic :acesta este modul '1ncare IntrebuiIl~('!zeudistiI1c~iadintrecunoa!jterea

    c:xperientiala, ' 'In trebare: A1i putea sa ne spuneti mai mult despre rnodelul cetatii DrIn relat ia lui cu metoda stiintifica i cu dernantelarea tabuurilor?

    Bion: Pot da 0formulare verbala unei imagini vizuale ..ca atunci candrelatez povestea cimitirului din Dr, a castei preotesti, a funeraliilorregale i a jefuitorilor de morminte. Ca rezultat, daca reusesc s a evocacea imagine vizuala, 0i falsif ic 1'negala masura. Formularea verbala aimaginii vizuale este mai cornprehensibila ~i totodata mai pu~in bdela.

    linii ~i cercur i, Euclid se adresa ochilor. Rezultatul a fost ca,vrerne de cateva secole, oamenii darui\i cu inteligenta au fost conviasic a geometr ia euclidiana tnfat ieaza spatiul asa cum 11percepeau cu totr i.Dar in clipa cand Descartes a prornulgat ideea coordonatelor car tezierse,geometria si-a catigat independenta fara de linii , cercuri ~i triunghiurii le-a tr adus in termen_ialgebrici. Pana tn momentul acela nu-s i dadusenimeni searna de f~lsitatea geometr iei euclidiene. Era cor ivingatoare itotodata ' in.; ;elatoare. Pe de alta parte, g~()metr ia proiectiva este, pentrucei mai multi dinrre noi, incomprehensibll;'CT6t asa, mi s-ar ceresa desenez un tablou a izbuti, f ie i cu talentul rneu artistic limitat, s ava sugerez un bulevard flancat de arbori ~icu un bazin circular la capitoDe fapt, dad a~i privi a ter it ~i a ti f i onesti fa r a de durnneavoastra in~iva,

    recurioaste ca nu de un cerc este verba, ci de 0elipsa. Procedandastfel, artistul este capabil sa ajute oamenii sa ignore bucata de panza curniros de vopsea, cu scopul de a vedea mai dar un bulevard cu arbori]i un bazin. Ce este, deci, de facut cu respectiva cornunicare? Fie ci estevizuald , inteligibila i grei ta, t ie ci e exacta ~i incomprehensibila-in

    caz.ulcand seintampla f ie sa tim maternaticienifarnil iarizati cuproiectiva (formule algebrice care inainte ar fi trebuit sa fiesau imaginate in termeni vizuali), f ie sa posedarn 0 educatie

    estetica. Problema ar fi sirnpl.i dad s- ar pune tn terrneni adt de radicali,dar nu este niciodata adt de simpla. Psihanalist.ii se con-

    cu 0 situat ie extrern de cornpl exa. Se prea poate sa dorirn de labun inceput sa discutarn problema, dar nu avem la dispozitia noastra

    1. SEMINAIUIdedt

    pnplm, ca sa nu spunsoana ar ti capabila sasau cincizeei dintre noia noastra va duce la 0dintre noi care, nu nurnarpielea lor, ell adt crescmult dedit: 'Suntetispunen1 'sex', 'agresiune',tor ii nost r i sirnt indemnulstirn cu totii despredin cil, 'fiincldvastudia rnodul curn

    acest moment.' Ii rnaicare~rdall felului careacesta, dind afinnali caanalise.' Este dificil s5-iinvidia ala cum 0cunoasteCa psihanalist, nu pretmdrecunosc, implici t, c 'i ceimine.

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    10/98

    oorSemnul k m denota 0 idee cornplexa, sau 0serie Intreaga de idei, '1n

    forma cea mai simpla i necornplicata. In forma cea mai extinsasufera de pe urma faptului ca pentru a 0exprima ielucida este nevoiesa apelarn la toata psihanaliza, trecuta, prezenta i viitoare. Dad nelipseste experierita, formularea ei cea mai succinta devine incornprehen-sibila. In acest fel, ea este analoaga cu simbolurile matematice, capilda

    dx2 = . Gij dxi dxj1:) 1

    prin care se reprezinta 0lume cvadridimensionala cu trei coord onatespatiale, cea de a patra coordonata referindu-se la tirnp.

    K reprezinta 0constanta, sau 0varianta. ~ este 0componenta necu-noscuta, 0variabila, un inconstierit care ramane inconstient, 0sursa despec:ula~iei turbulenj;a. Variabilele depind de varfuri de natura religi-oasa, estetica sau tiin}if id, adeseori reprezentate in lumea reala de per-soane si de punctele lor de vedere.

    Poate va intrebati de ce nu exprirn ceea ce am de spus tn asa fel incatsa In~eleaga toata lumea. Pe de alta parte, poate d va spuneti: ce-i cuasta? Cunosc acest lucru foarte bine, nu-i cazul sa-rni mai pierd vremeacu el.' Dar, dad ne vorn continua discutia, voi l'ncerca sa rna exprirnprin fabule imprumutate, prin formulari verbale ale imaginilor vizuale,prin legende ca acea a lui Gidip, ca aceea a Turnului Babelsau a Gradi-nii.r>~radisull1:i.Toate ace;teasunt rerniniscente ale expntr1iIiiprin.ideo~grame: ITs'e poate obiecta c a sunt prea usor de In~eles, dominate fiindde simtul ocular i ca, in consecinta, pot fi lesne deformate. Sunt, asa-dar, atat usorde inteles, cat si .false. Probabil ca aceasta eo cornponentaa ostilitalii lui Platon fala de poet i. Voi apela acum la istoriafilosofieica sa va povestesc 0 istorioara. Imi imaginez cii una din acuzatiile ce ise aduceau lui Socrare era ca, mobilizand imagistica vizuala sau poezia,arnbele cu 0mare putere de seductie, nu fiicea decat sa corupa tineretul.Nu tiu dad e adevarat, dar serveste scopului meu de a construi 0poveste prin care sa pot reda intr-o maniera relativ simpla ceea ce inten-tionez sa spun. A putea chiar sa r n a exprirn i rnai dar, inducandu-va,

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    11/98

    WILFRED R. BlONtotodata, in eroare. Sau, dimporriva, pot recurge la 0exprirnare adt desohsticata, ind.t nu va mai corrtirie nici un pic de sentiment, san a-proape deloc; in acest caz (care poate fi rea.!) cornunicarea va fi ad.t deteoret ica, incat va deveni ininteligibila. Acestea sunt, deci, cele douaextreme: fie c a .sunt inteligibil ~ii:n~eHitor, fie corect i incornprehensibil.Dar daca este posibil sa Iaci 0asernenea declarat ie exagerata la 0'i:ntru-n ire tiinlifid, ea nu seaman i cu viata adevarata, iar psihanai istul ui i secere sa discute despre viata adevarata. Nici 0interpretare nu poate avea

    daca nu ne tr imite la viata adevarata,Desi psihanalistul nu poate fi,de fapt, 0persoana de vaza sau i1 1 1 por-tanta, este posibil ca cel analizat sa simui c a este, Dad. se va stridui sa

    fie eel analizatvavorbi sr se va cOrnPonas3ci caridp;~h~ri;-pentru e1, la fel de important ca un tata pentru copiluC;i~:

    ca Dumnezeu pentru un adult. Scmniticativa este, 111$3.,nu c()pillir itatal lui, nici ernul adult i Durnnezeu, ei reLiriadintre ceidoi--;--:-legatura.

    In teoria psihanali tica, se expr ima prin terrnenul ~tl~nsfer~ carese la relatia dintre analist ~ieel analizat. Ceea ce 1mi amlrit~te dematernaticieni (de exernplu, Frege), care definesc obiectul maternaticilorpure ca fiind relatia dintre obiectele maternatice, Ne va fi de folos saimprumuta rn respectiva terminol ogie.Dar sa reverurn la sernnul k (~): oricevaspune opersoana In tirnpulexperien1ei analirice, fie cii aceasta decurgeilldividualsauingrup, va cu-. un element constant ~iun altul ce se va modifica mereu=-ele-

    mentulnesatuxat.Dar dad sernnele acestea ne suntfolosiiOare canddespre psihanaliza, ele nu ne VOl'ajuta sa trairn psihanaliza. De

    pilda, eu credearn ca pacieritul care mi-a declarat: 'Nu sriuce.vreau sao engleza articulata. Mi-a trebuit mult timp ca sa-mi. dau

    searna cii n-o vor bea , dar cand mi-arn dar searnavdupa sase luni, reyelaI~aa instantariee. era ca 0 ideograrna. El era ceva ce trebuia.sa.mas a rna g!'mdese la 0persoana mtinsa pe canapea. Persoana ell pricinaavea un .sens, ~i i-as fi putut spune: 'Dumneavoastra nu ~ti~i ee. vre~isaspu nct i, dar vii asteptati ca eli sa stiu c a atunci cand vad pe eineva intinspe eanapea, ' lnseamna cii doua f iinle umane au fost angajate Intr.-1JHactsexual.' Ceea ce 'voia spu n.i' respectiyuLp"cienteracapariIniisai,~saualte dou.i persoane, faeusera dragoste.

    Ca sa ne 111toareem la Int~~ebarea: ce fel lirnba este aceasta, careeste dar nu ~iarticulata; analistul trebuie sa-si confectiorieze

    care $;l-i dea posibilitatca sa aile ce se petrece, la fe l cum Galilei-alta istorioaral=-a trebuit sa inventeze ~i sa fabrice un telescop inainte

    a putea descoperi ceva. Cu peste doua mii de ani In urrn.i, Aristarca propus teorre helioce ntr ica, dar nu exista echipamenrul rnarerial sau

    2. SEMINARIlmintal eu ajutorul caruiainfirrnata. A fost nevoiesa se poata obt ine unnecesare ~i sa se poataimagina ca Aristarc ardar daca VOl va urutisuticienr de multi ani s-ar~i chiar sa In~elegeIi ceeaIn general, sunterntirnp cat ne putern folosicr u ri. De pilda, put emcorista caracterul derut antca tim cine sau ce esteterul, fiind indusi In eroareajunge sa credern cafapt, oricepsihanalistchearna intelect, sauea vic::orespundeti111puriedi;1~eianalitice,tate aeolo unde staZona explorata xle1ndata ee 1I11elegpea, relatia viedintre m111eil1~il~e (;~bele directii),i dintre ceva i mine,dumneavoastra, Aceastavizuale. Dar alta estecii relatia dintreeste ultra-senzoriala

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    12/98

    sa-i

    sa-l relatati in pc=r~R~~!iva 1 ' 1 . " . , , _ ,mal mtai asta, apol asta,acesta a functionat. In primul

    urmai6r:;cunoteali visulde primitiv i de funda-limbaj care sii operezei 0 experienta detipul

    cornplet lipsite de sens: ele~~gan dirii, iel emente1{'!~~~If

    ce compun materia,au invenrat un instrumenteste de irnpresionanta,imitam. Este util sa te lasimasura incat sa incerci sapsihanaliza, sa vorbirnne sunt folos itoare dadavem motive sa le credernsa ne l'ndrume sa credernafara doar de un fel de

    ar trebui ca 0 teorie

    2. SEMINARli BRAZILIENE: SAO 1973psihanalir ica sa- l supere pe un psihanalist adult, matur , in af ara ....,~..".~,dnd respectiva teorie f ace parte dintr -un joe matur- jocul psihanalitic-care stirnuleaza i produce mult mai rnulta dldura decat lumina.

    Sa ne folosim de teoria expansiunii universului(pentru a reusi savizualizam): atunci cand analistul a ajuns lao interpret are, el a pruvocat/ i 0 expansiune a universului discutiei. Momentul iluminarii sale es tefoarfescurt .lr iu:diat este proiectat inapoii Il necunoscut;disp~l:ut din :vederii. A devenit ultra~s~l12:Qxi

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    13/98

    WILFRED R. ElONcorabia ta; pericol nu exista; lasa-te in voia somnului ~1-11voi 1ine eutirnoria.' Palinurus riispunde: 'Nu-s atat de prost incat s a r n a pacaleascaun chip destins. Niciodata nu voi avea incredere in fa~a calma a mariii a vazduhului.' Dup,i care se leaga de tirnona. Atunci zeul inhata 0

    de copac, 0inmoaie in apa raului Lethe si-Istropesre din crestetpanel-n talpi pc Palinurus care, prin asta, devine neputincios. N umai-l' 1Al AlP l' A A . 1 ,A A( ecat, zeu I azvar e pe a inurus In mare, cu atata VIO enta, meat rupecu el 0bucata din corabie. Aceasta este 0povestire morala, 0povestirernorala serioasd, Daca ne intrebarn ce cuvinte ar trebui sa folosim astazica sa spunem respectiva povesre, ar trebui S;1 vorbim de lucruri camemor ie, dorinta, droguri (apele rau1ui Lethe), violenta si ostilitateexacerbara.

    Dar sa ne cont inua m povestea: Eneas vede ca i-a disparut carmaciul,c a nava se rasuceste bezrnetic i flota nu are dupa ce s~;.lina cursul. E1spune: 'Sarmane Palinurus ! Cat este de trist ca te-ai lasat padlit dechipul bland a1rnar ii, uri lucru adt banal!' Nimeni nu c:ltiga nimic,Eneas nu crede in lealiratea i priceperea carmaciului sau: Palinurus nusirnte c a eel pe care 11slujeste stie ceva despre tidelitatea ~i experierita sade navigator. moralajplussau minus.Tire aceea,c:lnd pacientul va da senzatia ca e atotputerriic, e de dorit sa aveti dovezicare sa indice despre ce fel de zeu vorbeste i ce fel de sentirnentemorale In cabinetul de consultatie, analistul trebuie saneintr-un fel poet, sau artist, sau om de tiinla, sau teolog, pentru a puteao interpretare sal! 0reconstruct ie (Freud, 1936). Analistul trebuie saIn stare sa construiasca 0poveste. Nu doar atat: trebuie sa infi inleze

    . pe . ..are saJvorbeasdi , iar pacientul sa-linteleaga, Intre timp,. sa poata tolera acest univers in expansiune care creste cuo viteza

    mai mare decat viteza sa de gandire. E1 gandete suficient de repedepenrru a ajunge de 1a nimicJa interpretari"dar,pana sa terrnine elde

    graniIele universului In expansiune au iesit diriraza.vederjisale.Problema este: cum devenirn suficient de puterriici pentnl a toleraaceasta? Un scop cu mult mai modest decat eel de a te stradui sa ~ducio contribut ie noua la psihanaliza.

    Anterior, am stahilitgios, ~tiin~ific sau estetic.respective va iesi cu puterenu VOl' f1 1a ra.ndul lor

    arunci'cand alegem,sau "elemente a1a',sens.

    -intrebare:functio neaza ca unBion: Cand vorbit iforic, sau va referiti la 0oare, un mod a folosicalea cea mai usoaraputea ca singuraAI'aceea a Imprunlutu UImateriale, Intrebareadata alta, ne poateParadisul pierdutsunt, deopo triva,ceva despre .religie,

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    14/98

    asupra problemelor'''''~U,,~,bine-inforrnata, sa procedarn

    de bezna, opusul unuiraze patrunzatoare es te canoastre i ca acest obiectca suprafata examinata saAtunci bezna ar fi desa-

    ca, daca ar exista unlimpede. In felul acesta,

    condit ia de bezna absoluta,versiune a gandirii sofisti-

    stiintitice deductive).1 cii diminuarn lumina pe

    i lumina intelectului,once alte activitati candva

    pe jucatori, iar apoiDaca ne reuseste

    lucru important ceuna langa alta pentru a

    de sosete si sa izbu-crosetare, Freud a descr is

    de 0fobie care fiiceaca pacientul nu avea

    ceea ce lua Freud dreptprin croctar". Dad acest

    In arl

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    15/98

    WILFRED R. ElONdorneniul spa~ial, pc care 11credern real. Fizicianul, pe care 11putern hi-nui de credirita in existerrta unei lumi a spatiului fizic real, a gas itnecesar (1 1 citez pe Heisenberg) sa postuleze un pr incipiu al incert itu-dinii. Asadar, fizicienii l-au ajuns din urrna pe Descartes. Dar Descartesn-a trebuit s a Ioloseasca indoiala tizica sau filosofica; psihanalist ii trebuie

    Nu avern privilegiul de a juca uri joc cu IndoiaTaf ilosofica;trebuie s-o tolosirn practic. Trebuie, de asernenea, sa lI1U:eb11iI1_~am-o

    nu.numai.intelegerea, ci si ne11l1

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    16/98

    In terrnenii analizeicelor dotui principii ale

    XII) ~n care el arj!I~RQsiI2i~interveni ~I1txe.impulsva trece de la irnpuls

    interrnediar. lata de ce,frenologiei, diafragmei.caemo~iil~~(Ie genuli-ale..diafragmei, Nirnic mai

    ernotii sunt prilejuite desediul rnintalulu]. Dernocritlegatura cu creierul. E greuface cu masa aceasta de

    este sa crapi t:easta unui omc a nu-i nici urrna deaceasta albicioasa are vreoeste lipsitadenoirna. Penu ~ntampinam nici 0care si-a coborat gardaIntregi.

    crezut '1n zcii de anumitemulti alti zei In care nu

    Din aceasta cauza, razboiulinevitabil, Oricine

    este imposibil sa creadasa observant ~i sasa ise dea 0denu-

    sa fie unul In care airnoral pe cat era, nu

    sexuale ~i a crede ca panaincredibil ca ~i ideea c a; acesta este genul de

    capsihanali~tii ..afirma ..a .cum e eel 'de-a

    ~i urina ..devinbornbeasernenea absurditati trebuie

    1973

    interzise, evident.i n r e b a r e : E po sibil sa aratam pe grila mode1ul 'rnama-bebelus'?Bion: Daca ar putea fi ararat, ar fi prin ceva din zona transformarilorimaginilor vizuale (C), ca atunci cand spunem 'Am visat ceva azi-noapte', descriind in ctcuinte ceva vazut dnd lasam garda jos, casomn.intrebare: Exista vreo deosebire ~ntre modul estetic, tiinli fic ~ireligios de expr imare a timpului?Bion: Depinde de varful adoptat, De exemplu, putem considera c ainsusi varful este 0 variabi la ~i sa folosim 0 unit ate de masura care saindice angstromi sau ani lumina (stiintifica). Folosind a scara estetica atimpului, putem cita: 'Timpul, ca un suvoi navalnic, l~i duce pe apa satoti copiii', sau: 'Din vesnicie In vesnicie tu esti Dumnezeu' -0 scarsternporala religioasa.

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    17/98

    lntrebare:mentcle beta) ~lac;Ii~i:Bion: Suntceva, nurnit de noi

    'dovada sensibila',noastre senzoriale,lor

    cu acriuni, Freud, inruirii rnintale (1911,ar fi imposibila , individulnici ungand intermediar.ge. Punand tntr-ocum am avea reactia: 'lataca~iva ar spune: 'Iata ceva

    Ramanand la acest

    umarialimbajul SaLl1 la clase

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    18/98

    , ce se sirntea foartece intuia ca este absolutul,

    sinelui,.;lti1:.tldinea

    i la multarnil ioanelor de

    4. SEMINARII BRAZILIENE: SAO 1973s tabilite, ale istor iei noastre mintale, La fel ca l personajul acesteipovestir i, am putea prefera sofisticarea i uita ongmea din care ampornit.

    Intrebare:

    prin urrnare, ceea ce 1mi pot amintimeu nu are mCI 0 valoare, cu exceptia faptului d nu pot uita

    ceea ce nu 1mi arnintesc, Ca urrnare, daca nu s tiu ce trecut am inrninte,nu \,1potuita; dad rna obsedeaza viitorul, despre care nu ~tiu nirnic,pentru c a nu a avut loc, nu acord atentie prezentului. Aducem lasupralata unele demente din trecutul persoanei analizate, nu pentru c asunt valoroase In sine, ci pentru d prezenta lor In bagajul pacientuluinu are mci 0 Daca Ie scoatern la suprafata, Ie va putea uita. A-ceste arnintir i, trecute sau viitoare, ce nu-i SUl1tcunoscute pacientului,par s;i aiba multa putere; sunt ceea ce putem numi idei vagi, dar ernoj iiputerruce .

    .tJ:~.J:lsferse pot discerne ca elernente dorinta i memoria; aceasta,presupunand c a putern identifies reali tatea pentru care Freud a inventatterrnenul de

    Sublmp

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    19/98

    WILFRED R. ElONcalcula distanta pana la eel mai apropiat vecin cu mai purina aproxi-marie decat cea clintre unul ~i doua milioane de ani lumina; masura avastei ignoran~e a min Iii urnanc, ch iar aflata 1a eel mai sofisticat nivelmaternatic ~i ~tiinIific. Tot astfel, cea mai' profunda metoda de investi-gare cunoscuta noua, psihanaliza, e put in probabil s a realizeze mai multdecat sa . suprafata, Nu este prin urrnare surprinzator ca oameniien 0concept iepredominant religioasa vorbesc despre existerita anumitorexpenen1e indepcndente de mintea umaria; d.a estedoar 0 a tataluiJ;otrniliei , asa cum neeste irelevant l nu are nimic de-

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    20/98

    sa tiu despre 'de-a tata iparinte, ori prea bat r ansa spun: 'Nu doresc sasa mi se aminteasca deramana In iriconst.ient."dar aceasta fantasmapoate ca este 0bscuri-

    posibilita tilor rnele de a 0ceva mai bun) poate sa rni-o, nu este un concept anali tic;. nu include In~eleSlll de'oribil'. Nic i termenul

    terrneni pot fi Impreunati,l'ndrazneala a pune dona

    Pe de alta parte,invidie san gelozie fala de

    laidei , poate s;)filosofic, saformeze

    N u exists nici 0piisadea genera gandire.

    CINCICare este interpretarea acester cesti din mana mea? mea

    ar putea fi clasilicata, pe grila, drept 0 interpretare Intr-oforma sofisticata . A putea-o nurni un element al unui calculExis ta , Lira Indoiala , rnulte a lte in terpretari mai compatibile ,una din celelalte categor ii ale gr ilei.

    [Tiicere.]Se pare ca ln~elepciunea cornbinata a grupului nostru nu ne poare

    ofer i n ici interprer ar e. AI' tr ebui sa nc s irntirn stir nulata uimireade faptul cii grupului la aceasta problema specif ied este tacerea.Daca S-

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    21/98

    WILFRED R. ElON

    I

    bila, afi rmand: 'Este 0 de , ni ci dumneavoastra, mer eu nuvom fi rnai Iamur iti. Sper , totusi, ca ceea ce am spus pana acum arata ca

    despre un lucru care nu este catusi de put in gandire. Sunt obli-gat S, l folosesc cuvinte ce nu apart in acestui subiect, cata vrerne existao rcalit.ate care aproxi mcaza lurnea teoretica a psihanalizei, sau chiar peaceea a cornunicar iiprin limba,

    Mie, ceasca l'mi face impresia ca esteun obiect cu functiacont inator. In ce fel este minteainsasi un continator cu un conj.inut?Bion: Intrebarea ne conduce singura. G;aspuns:

    Aceasta este, in sine, 0observatie sofisticata, din categoria C, ceacare a~ plasa formuLirileyerbaleal~\lIl~eii!I;l

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    22/98

    M31? E ceva ce se poategeneratii de oameni

    Sa presupunemde la una la alta; sa

    al observatiei e suficientCdUZ,t;:;Z,t;:; aceeasi vaga nebulozi-

    centrale dintre cele treisa presupunem c a Ii esteconjunctii constante; maimventat telescoapele de mare

    exarnina aceeasi vaga nebulo-privita din profil.a vazut el, dar s-ar

    ca stiu ca am avutadult. Sa presupu-

    mintri, ca posed doveziatunci ca-i cunoschalucinatie? De

    este c a am 0 intuit ie.d. nu cred In corecritudi-

    poate afirma ca tiecunoaste deosebirea dintre

    prada a unei il uz.ii, aImagini hiperbolizate ains sa piarda experienta

    ULk '-" ",A,H sculptorii, scriitoriiexprirnat de oameniceea ce numesc eim-as fi oprit din

    m-ar fi it lvat;at ; ;i elIncuiaseln mintea,activitati umanepsihanalitica, in

    5. SEMINARII BRAZILIENE: sAo 1973intregul ei este prea limitata. Spectrul nu este suficient pentrucuprinde tot universul rnirrtii ornenesti,

    Intrebaye: Care este relat ie dintre ." "~,.,--lepciune?

    Bi()tz:Toate acestea surit clemente de limbaj. SuntDetinirea acestor cuvinte i folosirea s1.1ufin functiele Intrehuil:1~e, i IIl1,.elepciune.' Sper ca a putea lI11elege atunciceeace mi-ati spus despre lucrur ile acestea despre carenu ali auzit doar, pe care nu le-ati cit it doar 1n dictionar, ciobservat in cabirietul de consultat ie, multurnita int uitiei durnneavoastrapsihanalitic sporrte. A spera, fad sa pot fi sigur, c a veti aflipe cinevacare s;i vada diferenta pe care va straduiti s-o indicati. Raspunsulpersonal pe care vi-l pot da trebuie sa atilt nespecific, nu amcum sa mai atept sa va lurnineze. In coritextul prezent,'1J:'l1:1epciune'poate deveni un tcrrneri util pentru a descrie acea expe~rien1a care adevenit parte a personal i tatir 1 1 1 asa masura incat sa genereze dezvoltareamintala. Pr in analogie cu vaga nebulozitate, a vedea 1 1 1 ' cllhura ' aceainlelep

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    23/98

    WILFRED R. BIONlegata de procesul de a afla ce mseamna 0 observatie de t ipul 'nebulo-z.itate i constanra' care, prin iriterpretare, devine 0ga1axie. Intr-unpunct determinat a 1 unui alt brat: a1 spiralei ar putea fi vazut ca ununivers indepartat, aidoma cu a1nostru. Toate acestea ar fi interpretari

    observat iior.int1'etJare: Ali descris elernentele beta i elernentele alfa, dar nu suntdad prin clemente beta va referiti laacele lucruri pe care le perce-

    simturrle i daca da, in ce rnasura faceti deosebirea dintresenzoriale i ceva ce are 1egatura cu psihicul, Mi se pare cadumrieavoastra operati aceasta distinctie,

    Bion: Elementele beta sum 0modal itate de a vorbi despre chestiunicare nu sunt parte a gandirii; elementele alfa sum 0 modalitate de avorbi de elemente care, eel put in iporetic, sunt parte a gandirii. Donne,poetul, scrie: 'Sangele vorbea in obrajorul ei ... ca i cand corpul eig:llldea.' Pentru mine, aceasta reprezinta exact stadiul reprezentat peharrie, 1n grila, de linia de dernarcatie dintre elernentele beta i elernen-tcle a!fa. Obervat i, nu afirm c a vorbele poetului reprezinta nici elernentebeta, n ici elemente al la; ci linia ce le desparte. CAtse corrver-satia, psihanalistul practicant trebuie sa fie atent la ceea ce se petrece.Am impresia cape rsoar ia care a torrnulaf IJ:nrebarea are in vedere tocmaio asemenea situat.ie, detranzitieclel

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    24/98

    SASEDad. vrern ca psihanaliza sa dainuiasca ~i

    stabilim realitatea de care ne

    lirice' avem deja 0teorre; 0de a cletermi na fenomene:.:...::.:..: .:::::::. .. :.::,::,:-tot ceea ce pot face

    ~i mai multe teor ii; darcabinctul de corisultat ii exista 0 a putea spune: 'lata, acestea lenurnesc eu date' sau: 'Exact a.~tq i'n1;elegpri n terrnenul anxietate, sau:'Acesta-i luerul pe care l-a~denurni sex.' Replica ar putea 'Si ce-i euasta? Sunt lucrun eunoscute de toata lumea", sau: 'Si ce-i ell asta? E 0

    tipic pentru psihanalisti sa spuna c a e sex.' poateapa rea mereu ;; 1 rnereu, pentru ca suntern obliga~i s a fo10sim cuvinte caura, invidie, . anxietate i e dificil de spus: 'Eu, cand spunsau sex, nu cuvintelor intelesul pe care li-l dai tu.' Este relativ usors a discutarn cum a1'fi asernanarea dintre mana bebelusu-lui si mana de adult. Dar nu mal este tot atar de usor cand j .....: :L .. mintale, cum ar fi sirnt urile bebelusului care sepentru.a sirntur ile unui barbat sau unei femei. In cabinet estemai sirnplu, tiindca pot ispune: "Ceca ce ati zis adirieaor i' sau: 'Ceea ceati adincaori este ceca ce nurncsc ell sex', sau: "Ceca ceadincaori, fo1osind cuvinte banale, este ceca ce nurnesc euinvidici.' Avantajul de a face acest lucru consta incare 0 are psihanalistul a spune: 'Nu sunt de acord cuvoastra ', 'Sunt lntrutotul de acord cu dumneavoastra' sau:

    ce vreti sa spuner i.'Acolo se poate spune: n11f llCl I IU puteti Cd mele sunt corecte. Poate ca rnaise vairitarnpla ceva care s a aceasta

    sau faptul d niciSi i trecern acurn ]a 0

    rostite sunt

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    25/98

    WILFRED R. BIONiar nu ceea ce un filosof, Kant, de pilda, ar defini drept unanalitic, adica nu ceva apriori, ci 0 sinteza. Pe de alta parte,

    sin tagma 'efiilii'ar exprirna cevacut:QtlJldif~riLde~_ihZl_~::l~stul.trebuiesase~~E~me rnai eel analizat, dar in ..rit111ulnori:nararconversa~iei.]

    Am un exernplu de astfel de sIt;;~i~:(~t.jJra5;vorbind desprepacientul care spunea: ':r;r.!:l_J:i.lL

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    26/98

    rrune. Cum neun lucru, fara a

    spun lu~~ceea ce spun a fost deja. de oarneni de carecui au apartinut ele

    discipolul lui Freud', sau:ca nu-mi calomniez

    ceea ce au spus er,in fecale i urina; va

    diferenta dintrei dupa ce am citit

    multa cunoastere cepe alte canale. Mie mi s-a

    dar problema rela-mintale este foarte difi-

    Putern spune 'negativ

    6. SEMINARII BRAZILIENE: SAO 1973cap3bil' sau 'c

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    27/98

    WILFRED R. BIONlatiei de afara, / ~ ~ y ) ceea ce spune ~i face el. Toate acestea au 0 valoareegala. Este 0 situatle~ce~se~"?at~e-lvrnumai~f1il1c:l

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    28/98

    (interpretare) a ceeavaliditate-o asump~i~

    SAPTE

    mat~t::I"l~~ipoatemantlllirninent aI dezastruIui,supor~~kiC Susan Isaacs a 0 care putea fiauzit spunand ceva in genul: '00 el, 00el' , sunete recunoscute de mamaca fiind 0 irnita tie a atunci dndbine.' In acest ~"""',~"'""'"

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    29/98

    WILFRED R. BIONun

    presupunemca acest" copil, devenit ~~r:l:r!S~.~_~~ni._~~a.._Il.~ih_~afi dificifsIurmariill ~aCe~ste,=idel'pri'mltlve,'carora lise vors.:r,pE:~P.~.~~~Ie-g a l1duri i idei. E s t e cai curn~}nc~r~a~a.ut:rnaiil"lisemne ..emhl:iQnareIn anatorriia fizi a adultului, dar i mai dificil, deoarece in sferaca aceasfa 'pecare :~~~i~cercat~~ '~;~~~~1~~~~~~~~~~~~~~cata este aceea ce se leaga de teorii i concepte, cum ar fi'identificareaproiectiva, dar acesti termeni teoretici sunt aproape lipsiti de sens.in trebare: Cu toate ca in~eleg teoria am dificultatiin contactarea ei. Am 1'ntalnit-o doar ca pe un ,~S~~!~~L!?2!ii.

    B i o n : Tec::i;tE~llsiu!1iJ,.rn()J::~i,i,..~.".) pro blema,,~o~g.~."

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    30/98

    cum este ~icazuri s-ar putea sa nu fim

    sau 'varf', Vatrebui saun caz particular alcare VOl' fi termeniDar ~n psihanaliza

    C-"OO"';"-o'~ "-v" ()i!:i~~rn!ta-unor pacienti 111g;!.!:Acesti pacienlinllpotare prea multaeJ~c:"ru!prea mult din tot sau ~u"

    poatetrebuie sa ~tiece ii lipse~te pacientuli.ii:

    int;i}~;e:Atl(rorl-sKvorbl~rdespre~i~~I~~),?int~e ele? ~ . A ~ ABion: In psihanaliza, sau chiar 10 ccnversatia obisnuita, vorbim mtot-deauna de;'prereIigle:~ta sau afaceri, toat~-;'~-;;~ea"hind extrem dedad vrei sa palavrage~tl; este aii~e~ dad vrei sa vorbeqti despre _

    Putem simti din propriarioastra-expefienfa-;~cu-u~urin~a, daceste compartimente categoriale impermeabile au foarte mult de-a facecu gnal~eium;i~;f,d;ir"toartepu~"In-'cu'unlvers-ur1n-caretraiffi.-DriCarde ignoranfi"am'fi, oricate greseli a~"~om[ie~-totulp-utem-sa ne damseama c a religi;)_si arta all fost"s_t1"~11:sJ~g~~~"

    lI1terpr~t.

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    31/98

    WILFRED R. BlONtrebui sa aderarn la ea, dad nu avem motive terneinice sa 0 schimbarn.Am analizat dO' In incercare. Nu vreau spun c a un schizofrenpoate fi analizatsau viridecaf,dci cunosc pacienti ce auJOsT'ce'rfi~S"~lica nebuni de catrepersoane calificate prill cfefini1iesa facaa'~e'st:l~~ru,pacienti care terrnrnarea cu mine aanalizei au fosrconsiderati demult ioamerii, dar nu de mine, ca avand().~':l~~i~!:>lln~tilJ!!~.cAcesti pacien~iau~asit oc~l: ce lepermite sa a.ratecao i1l1italie

    a unei fiinte 'umane obirluite, indiferent de mocilllI()rciega~dire.Deoarece tori cei legati de pacienri doreau sa creada ace~st:l, ;;iI ~tiuCcecredit se poate acorda opiniei lor.

    fntrebare: A dod sa vagrup de analisti cu unboala, patologie, etiologie etc.ar fi dorinta de dea aplica psihanaliza .relationate i dau n.a.~t_er_e_.".__c"",,,,,,,,,,,,,,,, .: _ _ = _ . . _ _ .ca un intreg.Bion: Tensiuriea este 0

    unche,a stimulaajunge 0 natiune satensiune?Aceeasi problema se puneCum se poate realiza uric a e devotat

    toarca situatie: sarnunti total mentefie, dinde fapt ,

    8. SEMINARll BRAZILIENE: SAO 1973

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    32/98

    mmcmos.ideologia

    sub observatie si s-otimp ce 0 I'n~el~gegre~it. latapsihana11ti~~' ~;rJ:i.i pl:ea intereseaza,

    Dad ai primit educat ia corespunzatoare, le po~i cauta In tratate,psihanaliz~.J?racti.(~ este singura cav.r._-.~:.l.o-.~~ ~~~ ..- ., r . , :.,. ;t ...oamenl~";;:u DeAcurn a dori sa rna

    yad. Toad li teraturaexistentei mintii chiar c a este 0ml~hli"nervos~centraLCunoa~tem, un punet,logiaie~b;i;1;;gi~'~i~temu1ui nervos central, dar nuar fi situatia am presupune ca respectivul sistem nuniciodata dincolo de talamus. N e-arn putea imagina catea de a trai experierita unei 'spaime talarnice', foarte diferitasau teama cu care suntern obisrruiti daca suntemcontie~~ti.Sa presupunem, 1nsa, ca, dintr-un mot.iv oarecare, nu suntemcapabili+Sa presupunem de minte care avem de-acaz dat nu este I'n stare depaseasca emotiile talamice. aceastafi 0problema de investigat prin psihanaliza. Cu acest model In minte,am putea afirma cii in ultimii vreo doua mii de ani, din .Dernocrit din Abdera, a existat ideea sau prejudecata c a sistemul nervoscentral este un element important, ca acesta este, cumva, legat de minte,de suflet, de ceea ce numirn, I'n general, fenomene mintale. Daca esteadevarat=-curn credern ca este-atunci poate ca nu avem .cunostir ite despre sernnificatia sisternului nervos central; poate c a nuexploararn situatia suficient de bine, daca pentru noi gandirea i viatamintala reprezinta rezultatul fundamental, punctul de vedere lCICVLU~:l"".Sa presupunem mul~umitapsihanaliz,ei, putem ...u:;;cl1:... .:-:.chestioriar si-l pUl1em pe individul interesat sa-l completeze. amrealiza acest lucru, arri observa ca exist a sectiuni cu lntrebari la care nus-a raspuns i ca, din unghiul de vederepsihaI'lJlitic, par sa existe unelezone opace, legate de ceea cenumim noi""memorieJidorin~a. Sapunem, 1nsa, c a exarninarn chestionarele, cu.-;:;ispul:1sU'iirelof' ~icubarile fara raspuns, diritr-o perspective ce poate ilurnina nu adt rninteaca produs a1c reierului, ci mintea ca simptom al aparatului fizi ianatormc. Atunci devine posibil s a declararn: 'Chestionarul acesta pe

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    33/98

    WILFRED R. BIONcare 1privesc are trei zone de opacitate diferite, asa cum apar port iuniopace pe radiografiile pulmonare.' Sa spunem cii un asemenea chestio-nar, l'ntemeiat ideea ext rem de irnportante a sisternului

    e mterpretat ca un tel d e - ~ ( f I o & i a ~ - m T ~ t - ; : i i ' c a - r e ' a n l t i ica epasibil de cancer saudeu1cer duoden-~I;-atu;cl-sistemulnervos pirasimpati~ I1e~arputea dezvalui date nu despre rninte.Ei despreviitorul acelui corp mater iaL'eu alte cuvinte, ps i.~anariianus-ar oCt.:!panumai mintea-on1l1Iui, ci ~i ci~gi?gl1()sticarea conal~letlun.izice~Nudoua ar fi antago;;' ist~~N~"amiI1t~~tT;:~'s' i fiuamestecat intr -un nou razboi dintre doua grupuriae"psiliai iali~t icupareri opuse.Este,iDsa,"pbsibilsa existe psihanalisti interesifi'sr 'revele-ze cO~c1itia f izic~a .pacientului intr~un 'moCi'lnacce-sibiI~-tlinfei ~aupractlcii 'm~:di~ale,pl'ecuin'ipsihanali~ti preocupaf i"de"op~;;ii~;;ile

    {\111gal111ietii mintale'J\~adar,poate'exista psih-anaTiz?Cfizlca,de 0parte, si psihanaliza psfhologica, pe de alta. .,_.. .intrebare: Nici una dintre ideile durnneavoastra nu mi-a starrri t un

    rnai mare entuziasm decat cea prezentata adineaori. Socot ca daca ar fimai rasp indite, astfe1 de idei ar stirnula considerabi1 cercetarile ~i arIncuraja progresele in dorneniul relatirlor psihosornatice. A~ vrea sa vapot convinge so.cercetati forrele de natura f izicii ce alcatuiesc substratulforrelor psihice. E posibil ca ceea ce nurniri functie aHa sa-~i extraga

    nu dirrtr-un sistern senzorial, ci din straturile blastoderrnice, decidin organe ~i }esuturi derivate din endoderm. Ipoteza propusa de minei~i gase~te 0confirrnare arnpla in Iucrarrle de statistica.

    Bion: Una din problernele cu care se corifrunta psihanalistii, mai alescei insar cina}i cu organizarea, supravietuirea ~i dezvoltareajactivitatiipsihanalitice globale, este c a dacii aces te institute nu as igura progresul inpsihanalizaraturici nimeni i nimic nu-l poate asigura. Poate tocmai caceastii teama de a periclita activitatea psihanaliticii ne face sa parernintoleranti ala de alte discipline, dar sper ca intoleranta sa nu reala,ci doar

    Va pot spune din experierita ca este foarte greu sa-ri asumi raspunde-r ea per itr u as igurarea progresului in domeniul ps ihanalizei, dar ca, dadnu ne-o altcirieva va face 0 treaba i mai rea decat noi . Sunt

    . oarneni gata oricand sa se pretinda psihanalisri, sa declare d insti-psihanali tice sau sisternul de formare a psihanalistilor functionea-

    zit prost. Se prea poate, desigur, ca altii sa fie mai capabili, asa cii nusta sa. devenirn dictatoriali sau posesivi ~i sa ne laudarn pretu-

    'N 01 suntern unicii.' Pe de alta parte, nu e indicat nici saspunem: 'Nu cunoastern lucrurr despre asta, poate di ceilalti

    mar mult.' Aceasta se apropie periculos de ceea ce s-a numit 'Ia

    8. SEMINARIIt rahison des clercs'. Printu~iile psihanaliticeacelaii:iinp, or-ice psihanalist,seasca aptitudinile cultivatecerceta aspecte care noud nifizice. Cu atat mai bine dada fi ob~inut 0diploma i ~i-arfi rau nici dad medicinaDe exemplu, ar fi avantajos cacare partic ipa un numarsufera de reurnatisrn; el si-arrefer itoare la aceste cazurirat ionament. Filosof ii ausa gandeasd exact; nu vadreasca i ei acelasi ideal.

    in trebare: In patologiaalternativelor. Ce parereesteeseI1JasQl11aticultli.?'"-Bon: Fara indoiala,pacientului astrnatic, sainchisa in pielea respectivuluio admiratie intensa (nescutitainr r-un salon, cum astrnaticulbolnavi. In cele din urrna, aceaucis-cum se indlmpla depe-aci sa rna ornoare i pe mine.a constierr tului, pana acum

    intrebare: Cum a~i ajuns same memoria i dorinta peBion: Am ::Lh~,.~"':;:-:c:::::evident. De obicei esti atatignori evidenta, ca si cum aruna dintre cauzele care temita interpretare este [aptul

    De exernplu, in ceea cecupririda dorul de casa. Dads a v a spunet i: 'Ce minunat ar

    de unatentieastfel,

    8. SEMINARII BRAZILIENE: SAO 1973

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    34/98

    AInvorbea de 'atentias a fii atent la ceea ce-tilui se Imbrad. 1'n

    numodificari ale ideii. In psihanaliza nu

    doar temporar, panasau peste doua mii dea observa ce se Intam-

    ~i dorintele, dereprimare a euluialtfe1 intangibile?

    deci nu sunt

    mie, inanxtetate. acest 1ucru este corect, ramaneunei fantasme atotputernice, dar trebuie sane toto data ,nu exista ~i0alta teorie care sa explice ce-i face pacientul psihanalistuluipentru a-l determina sa se simta astfel, sau ce ise intampla analistuluicare are asemenea trairi. Partea proasta a 1.

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    35/98

    al.)t::;il.la earenucredin descoperirea unuiromicnorabil-vcaDawson; trebuie disu~t, fiegeloi ,fie invidiosi.' In cele din urrna,Muzeul de Istorie:NaturaHi areanalizat craniul:dinPiltdown.si. a.consta-tat c a era unFals. Chiar-sitcei mai-erninenri .a~heologiSi pierduserivremea=-un numar considerabil 'de ani=-cu 0escrocherie.:.Tot asa, ~n.dorneniul psihanalizei, oamenii care fac descoperiri false sunt 0pacoste,Si tot 0pacoste sunt lcei care'nu cred in aceste descoperiri, I~Lia~tirnp afli esteinaL mare-vindoiala sau credulitate~ ....'.

    IIII

    Rio 1

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    36/98

    UNU

    Noua, practicantilor psihanalizei, ne este greu sa ne dam seamade necunoscut le esre acest subiect oamenilor care nu dau nici 0irnpor-tanta problemelor gandirii sau nici macar nu s-au obisnuir, desa gandeasca. In lumea folosim propriile noastre diviziuni

    este necunoscut,rna opresc asupra unor perioade de timp mintal pe care

    noi le putem identifies, dar pe care al1ii, neinitiati n universul nostru,nu le recunosc adt de usor. Desi lumea este farniliarizata cu ca'pubertate', chiar "perioade de latenta", nu s-a obisnuit sa-i considereexperienTe ..prQJ?Ei1!~ziseale scu~gerii timpului, asa cum socotim d1 a.m., 2 a.rn., 10 a : m . - ;- o r a 23-;01'3:-14:f rageda,c_Qpil~r ia,puber tatea-sunt varste in caremultepeJ:tYr:Q~rjpihice:N efiind familiarii

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    37/98

    nelrnistit :fiindea se transforms In broasca, Nll,sepetrece. ab~()I1Jtnimicarl0rmal; nu e vorbadeomaladie, eide 0 ~etaIPQa~;aL iarmOl;!11~loeuluii-ar conveni sa~i'exp1ice eineva ce se Itltampli:Fiinlaomeneasc:a_e~te.supiisaunorschitIlbaripentru ..care I l t i . ,~-al.f~ntocmitIndru!11are~Lp,~$~~rePI!~

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    38/98

    sa la ajutorula unui spital de boli

    l'mpiedica pe unca nu promit inaceasta natura al

    i fereastra ifacuta, l:rUl

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    39/98

    vali diferenta? Asta e un tigru! Acela-i un pisoi! Nu-i acelasi lucru!' Darun savant biolog cu [email protected] ~tiintifica, ambele animale suntAsadar, cand se pune 0astfel de intrebare, e nevoie sa ~tim: Ce

    de l:ntrebare este aceasta? Mi se cere dare un raspuns savant?In tr -un limbaj de acelasi ca libru, r aspunsul meu ar fi: 'Da.' In tr -unul

    mai pictural, va trebui sa va irnaginati punand l'ntrebarea ~isa imaginatiun raspuns cornprehensibil. UnIucru fundamental este sa ai l'ntelegerepentru eel care l'ntreaba; in limbajul tehnic, 'a avea intelegere' e s inonimcu 'a se identifica'. In termenii grilei, a~ spune cii depinde de tipuldurnneavoastra de [email protected] sau, intr-un limbaj mai normal, de punctuldurnneavoastra de vedere. In psihanaliza practica, termenii folositi,oricare ar fi ei, trebuie sa [email protected] neschirnbati pe toata durata unuianumit univer s a l discutiei. A schimba ipoteza def initorie f ar iipreaviz

    l'n tr eaga discutie intr-o aiurea la , asa cum schimbarea cheiio transforrnare corespunzatoare a tonalitatii face dintr-o pies a rnuzi-un nonsens.Psihanalistul poate declara: 'Acesta-i un pacient psihotic; cand zice

    ca e l'ngrozit, el nu da spuselor sale acelas i inteles ca ~i cela la lt pacient,care e neurotic. Amandoi se declara ingroziti, dar eu stiu ca pacientulA vorbeste despre altceva decat pacientu l B'; 0schimbare ce pare canti-tativa devine 0mutatie ca litativa. De exernplu, un pacient anunta : "Treepr'intr-o adevarata agonie fiindca rosesc atat de tare'; de fapt, e palid ~inu se observa nici 0l'mbujorare vizibila, Analis tu l tr ebuie, insa , sa s tieca ale ciirui capilare nu par sa reactioneze este totusi capabilde 0as tf el de experienta intensa , Eu pe acest pacient nu l- as socoti cacusi

    put in obisnuit; limbajul folosit de el nu este acelasi cu al unui altcare spune cii are necazuri mari din pricina rosetii ~i poate fi

    vazut imbujorandu-se.Eu a cere: 'V r eti sa-mi lamuriti mai bine ce intelegeti prin identifi-

    care i sa-rni dati un exemplu? Cum nurrriti durnneavoastra un pacientcare se identified cu uri alt pacient?' Dupa 0 vrerne, s- ar putea sa aparaun model ascuns care sa vii dea posibilitatea de a reda in limbajuldurnnea-ooastrd ceea ce se spunea in lirnbajul sdu, S-ar putea spune: "Da,sunt acord cu dumneavoastra, Eu insumi folosesc acelas i limbaj', sau:'Nu, eu nu a~ recurge la un astfel de limbaj; nu a spune asa ceva.'Acesta este unul dintre neajunsurile intrunirilor noastre tiinIifice:adeseori discutarn intr-o mariiera ce da impresia cii am vorbi aceeasi

    Ceea ce este foarte irnprobabil.Ce fel de ajutor i'i poate da psihanalistul exper irnentat unui

    a carui problema n-o considera adt de grava pe cat 0 credecare nu are, de fapt, nevoie de tratament?

    Bion: Va aflati indintr-un motiv oarecare, 0acestei persoane, aveti cincizecival de tirnp, dad persoanaii raspundet idad puteti, Eucheltuiascii banii si tirnpultiu ca nu are nici un motivceea ce are el de spus. Saornori copiii, sau mama, sau

    Fir es te, vreau sa afludar, l-as intreba: 'Durnneavoastraprin urrnare trebuie sa existeveri comite 0asemeneanu inseamna ca greiti, ciNu rise afi rmatia ciinea crrma, l'[email protected], dein felul urrnator: "Desitrebuie sa 0pr'icinav-atiinfricoat peaici sa vorbit icu mine.dar pana acum nu

    Dar hai sa luarn un alt

    mailto:[email protected]:[email protected]
  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    40/98

    Iecarte. Singurul

    l'ncrederea

    ratiune.

    DOl

    Discutia pe care 0avern poate :fireprezentata imagisticla, ne tot Intoarcem in acelasi punct, dar laTot ceea ce spunem este legat adt de desfaurarea norrnala apsihanali tice pe care 0 facem, cat i de variate teorii cu care venirncontact. Eu cred ca daca sirnti cit 0teorie nu i!i este cunoscuta, aceastaeste 0iluzie atribuibila faptului cit ne afiam In puncte diferite aleprogresii elicoidale; arata sau suna nefarniliar deoarece ediferit fata de formularea precedenta, sau fa~a de cea viitoare,

    Ultima data am vorbit despre uncle evenirnente pe carefamiliarizate cu fenomenelepsihice le pot considera ca :f iind sernne,1:nspatiu, cat i In timp, la diferite nivele ale spiralei, cum sunttatea, copilaria, batranetea sau varsta a doua. Acestea suntimprecise, probabil cit i masurarea timpului este imprecisa; totusi ,c a trebuie sa stim cit metodele noastre de investigatie psihica iga~ia mintala insai nu se conforrneaza cu adevarat preciziei nici uneiadintre disciplinele cunoscute pana acum.

    Se spune cateodata c a psihanaliza nu e stiintifica pentru cit nu estematen, \atizata. N u este maternatizata pentru ca maternaticienii nu ne-auoferit 0matematica adecvata subiectului nostru, iar nu pentru dtul nostru ar :fi nest.iintific, Se poate spune ca nu sunterneste adevarat; disciplinele estetice cunoscute nu sunt adecvate "UJ~_-l,ULnostru, Dad cineva doreste sa picteze sau sa deseneze poate TFC;Prlo ~coala de ana i :i :nvata unele discipline de baza, elernentare. Ceea ceeste perfect, In aiara de cazul ca se prezinta 0Leonardo, care nu se va incadra in nici una dintre

    Veti putea interprets terrneni spuseputea interpreta spuse de el 1n termeni ingineresti; sauanume fel de maternatica. Dar nu exista nimic adecvat, nici macar ungrup major de discipline. Observatia este valabila ipentru filosofie, UnPlaten, un Socrate sau uri Aristotel pot fi vazuti discutand 0problema centrala, de baza.

    Am vrut sa simbolizez aceasta pnn litera O-sadoar sa iridic, existent a acestui 'anume lucru'; dar despre ce anume esteyorba, nu ~tiu nirnic, Kant l-ar numi . Unii nu ar

    WILFRED R. BION 2. SEMINARll

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    41/98

    I l aeord cu aeeasta, dar cred ca se pot spune multe despre faptul dprivea nournena i lucrur ile cu aceasta caracteristica, ca lind legate de'Iucrul in sine' .Dad am putea disciplina ea fiind 'religioasa", lucrul in sineva lnurnit 'divinitate'. Punctul analog de pe spirala, 'Dumnezeu',corespunde punctului in care 'divinitatea' se intersecteaza cu inteligentaputdrid f descrisa in limbajul senzorial folosit de fiintele umane.

    in al saselea capitol din Isaia vorn gasi 0anumita descrierecare prooroeul povesteste c a J'n timpul domniei unui anume rege avazut sase serafimi, fiecare cu cite ase aripi: cu doua zburau, cu doua

    seacopereau icu doua i~i acopereau picioarele. Toate acestea sunt luatead . Este feIul de limbaj pe care eu sau voi l-ati folosi pentru aspune: 'Deci, azi-di rnineata m-am sculat i m-am dus la plaja; este 0 a-nume zi a luni i; 0anume zi a saptamdnii; acolo am vazut ... ' ce-o l fost.

    bineiriteles, foarte dificil sa inIelegem ce anume voia Isaia sasuntem ad'it de indepartaIi in ti rnp de el i de afi rmati ile

    Daca cineva, cum ar fi William Blake, face 0descriere exacta a con-. cu Dumnezeu, oare ce putem noi spune despre acest lucru? Ce

    limbaj folosim? Spunem oare: 'Are halucinatii, este inselat, aceste lucrurisunt halucinatii?' Nu putememite 0astfel de opinie, doarece, dupa Ctestirn, punctul nostru din spirals este foar te diferit. Spunem ca acum estesecolu l al douazecilea al propr iei noastre ere; dar ce insearnna secolul pe

    tirnpului astronomic? Ce an este in nebuloasa Andromeda, in acelanume univers i galaxie? lata un mod de a prezenta pictural problemanoastra. Sa ne intoarcem la universul camerei de consultatii: cand paci-

    va vorbeste astazi, din ce moment in timp va vorbeste? Ce datava gandeaIi la ceea ce v-a spus pacientul? Sa ne gandim acum

    punctul de vedere a1 spatiului geocentric. Unde a avut loc acesteveniment? a avut aceasta 'asociere libera" de care chiar acum"amintesti"? Cand pacientul nostru 'asociaza liber' , care este data sau

    tirnpul in coordonatele spat.iu-tirnp-ului psihanalitic? Cine va gasil imbajul matematic adecvat rezolvarii acestei probleme de comunicare?

    Analis tul poate spune: 'Acum iIi este [rica de mine.' Pacientul poate'0, nu, nu-rni este-c-nu r n a sirnt infricosat deloc', la carepoate spune: '0, nu m-ai facut sa-rni schimb parerea, nici nu

    vreau sa spun c a am dreptate i t u nu ai, dar continui sa cred d inter-mea a fost corecta. Mai tarziu, poate vorn avea sansa sa vedem

    ceea ce ai este adevarat, sau daca ceea ce am spus eu estei tot asa, poate, vei putea decide c a intr-adevar gandeai asa

    cum am spus eu.' Deci interpretarea ar Ii putut l c eea ce noi nurnim'corecta,

    Mai exista 0problema:sa simIi in acest fel? Eracompar senzatia,cu aptele ce ~1isunt

    nostru nu este

    BION 2. SEMINARlI BRAZll..IENE: RIO DE JANEIRO, 1974 83

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    42/98

    intereseaza nournena, Trebuie saacelasi tirnp, e necesar

    ce au caracteristica de noumena,cuvinte, nirneni nuse evoca istoria lor ..

    , folosite cu neatentis,sunt privilegiul

    catre psihanalist.alte discipline. Saeuclidiana nu

    bune pentru rimpul .i pentru spatiul psihana- .

    irit uit ion ismuhri' .. aeum este mult mai elaborata

    compatibila cufolosite in uni-

    , matematicieni?este cu adevaratsi chiar In tirnpvorbire. Ar fi

    vorbire care sa fiecare sa pe In~elesulcorisultat ie. Dad aar spune: 'Cred ca

    petrecuti cu pacien-i Inainte. 'Cred c a

    !II

    In~eleg ce vrei sa s~u~.' Sau, ca sa folos~sc~al~i.termeni: ~~re

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    43/98

    lepciunea acumulata a rasei. Sa presupunern 1nsa ca intalnim pe cinevala la stanga, sau de jos in susul paginii, ~i sa presupu,

    nem d. aceasta pentru ca se potriveste metodei sale de gandire mai A scrisul. de Ala stanga la dreapta. Sa presupunern ca acest]

    oarneru gandesc de JOS III sus, sau de la dreapta la stanga; sa presupunemca un chinez foloseste 0metoda. de reprezentare picturala, 0comunicare

    V::.HLL< ~icornbina aceste hieroglife in funqie de regulile acelui modparticular. Dad un mernbru al civilizatiei occidentale traduce

    aceasta comunicare corect din punctul de vedere al imaginilor, al hiero-dar nu cu 0 grarnatica corecta, ~i incearca sa combine acesteirnagini ca ~icum ar face parte din universul exprirnarii articulate, candde fapt ele nu fac, rezultatul va fi 0traducere curioasa, i'nspaimantatorcorecta In aparenta, dar greita, pentru ca gramatica nu este gramatica

    vorbir ii articulate. Este gramatica cornurricar ii hieroglifice. Problemanoastra este sa stirn ce este gramatica realitatii i ce fel de gramatica secere creata de obiecte biologice de tipul nostru ca sa aproxirneze real i ta-tea. psihanaliza sa ne confectionam mijloacele de comunicare

    ce cornunicam. Deseori rna gandesc ca suntern handicapati decii ne bizuim prea mult pe abilitatea noastra de a psihanaliza in

    timp ce psihanalizarn. Pe scurr, exista pericole gemene-'prea mult' iput iri'.Poet iiApusului au ajuns cel mai aproape de folosirea gramaticii

    corecte. Ezra Pound a fost deseori considerat psihotic; s-a spus despresale c a ar fi gunoaie. Dar exists toate semnele ca llinIelege peBrowning, in~elege chiar i un poem ca Sordello, despre care in-

    susi Browning spune c a are un inteles, ce fusese odata curioscut atat dei de Dumnezeu, dar care acum Ii mai este cunoscut doar lui

    pentru ca el a uitat ce l'nseamna. Relatia l'ntre Browningcare a scrrs Sordello si Browning care a scris The Rino and the Book a

    ei nu mai aceeasi Iimba=-si aceasta In aceeasi persoa-na, Acest lucru este asernanator cu ceea ee se Inrampla In analiza ..

    matur nu suporra ca purtarea odraslelor sale sii-i aminteasca cumpentru cii nu poate suporta amintirea unei parti a minj ii sale incaNu-i place experienta traiului eu familia lui i nu-i place psih-

    analiza. Noi incercam sa-i facem cunost inta cu un persona] pe care ere-ca ar rner ita sa-l respeete, m;liprecis cueLlnStli; sau e 1 Insuiaa

    cum a fost.iodata; sau sa stabilim rela~ia intre el cum este el cel -Nu numai ca se urasc unul pe altu], dar pepsih-

    care 'lncearca sa Ie faca cunostinta.la iri trebarea propriu-zisa: analistul trebuie sa-i punaIn tot tirnpul carierei, mai cu seama 1nt irnpul edin~ei

    individuale.intrebare: Cum

    mijloc de cunoastere,Bion: Nu cred ca

    dar cred ca

    o persoanaa douasaulaoi'ice alta

    sernanarn cu 0 persoanadevenirea propriei noastre .bili sa devenim intuitivi,Unii ar putea spune, ~i

    ~i pentru ca, din cate sedaca nu ~mbrariam punctulal unei persoane religioaseceea ce pare a ~1aici, pentru ca acum numaitreizeci de ani i ce erararnoleai, aveai tumori,Astaz.i, insa, nu netreizeci de ani. Acest

    am puteadu-ne ca anii vierii noastredad este vlaga, de pauu orio amagire bazata pe

    patologicul de ceea ce estearat de put ine despre mirite,imprumuta pentru a vorbisenzorial, ce nuinfra-fizic; este Inafarazati. Aceasta l1U

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    44/98

    In lucrarea din 1937, Construciii in . analiza (1937,vorbea de irnportanta a ceea ce numea el 'constructie". Se maide nenurnarate ori la aces t termen ~i inainte, strans toatetn lucrarea aceasta, afirmand deschis di, in ceea ee-limportant este sa oferi care sa fie de

    cirirn un poem ca Paradisul plerdut, un enunto epopce-Eneida, Odiseea, Iliada-, suntern lndinati sa=-sau 111 se engleza, latina sau Daralcatuite, respectivele construct ii

    era un efort scris al autorului de a seeel rnai simplu ~i mai eficient mod princeea ee considera el a fi un mare adevar

    asa, carid a compussau latina de buna cali tate.

    WILFRED R. ElON SEMINARfl

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    45/98

    Daca suntem l'nclina~i sa spun em ca un pacient se cornporta intr-unpe care l-am putea socoti atotputerriic, nu-i vom putea In~elege

    comportarea pna nu vorn ti S~_l'.:ligie es~

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    46/98

    care am conceput-o , Dar,sper d. profita de ea pentru aConsiderati cii psihanaliza trebuie

    fi considerata 0Bion:

    WILFRED R. BION

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    47/98

    ~ _ .nea seva 0reactie tn lant Inurmastanta de care avern nevoie ca sa viejuim ~isarespiram va fi distrusa cat

    Nomc d o l . nu am atins Indi acest nivel de desteptaciune ..Peateo sa deIndraznet, de idiot sau de indife-'Ce pasionantd chestie! Vreau sa aprind chibritul astace se ~ntampla.' Pentru a opera 0 distinctie artificial a~i l'ntelepciune, am putea spune: U.Ul. ' :. '~: '~"~...:.~:.~~.....:".!.!.~~.~.~'1.~~ntelept decat sa devii inteligent,

    acluc;-ffilnte'cfamstatd"evorba cu un fizician atomist care eraconvins ca toata treaba asta cu latina i greaca, i literatura esteo aiureala curata; cii Universitatea Oxford l:~i timpul in chipbarbar. Nu voi contests punctul lui de ceea ce nu Inseamnii elieu cred ca e bine sa ~ncurajam mecheriile noastre de rnaimuta fara aInte1epciune. Vad ~ieu c a anihilarea

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    48/98

    i metodisti; i mairnetodist. Credca

    ' 1 1 1 psih-i neput.int a?una la cealalta.

    mecanism a reusit sa- i aduca aratatoarele in pozitia aceea. Presupun,deci, di e cazul sa facem d.te 0 ternenea ceasorriicelor noastre.

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    49/98

    4. SEMINARil BRAZILlENE: RIO DE 1974ce ti se spune 'Ii sacopihiria noastra

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    50/98

    temelnlcese poate aveamputem mobiliza acest sentiment

    simtirn, totusi, c a

    toare arDar acum pnVlm euIn tirnp ce toad lumea se tanguia:

    asculta programul, muzica este inecata deperversi , stupizi, ignoranti, si-au propus sa nutoare si, in locul ei, sa asculte . Va

    pervers, decat s a nu ascultiasculti Totusi, nu dupa ani,

    irnense pentr u a asculta aceasta .de fond. Ce sa mai spunel11

    ~acani~i, cretini, psihorici, perversi i De ce tocmai ei sunt ceiastfel de De ce a sfidat to ate

    WILFRED R. BlONcu-

    4 .

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    51/98

    lrnportantac";:"itoatele ascultarn ate~t, In loculhotarasera ca trebuie sa le

    pentru min teacum 0 percepeti, i pentru. alepe care, pana acurn, le-ati socotit balast' i de care,bebelus iise desprind de la varsra frageda (sau li

    ca 0 fac), de care se descotorosesc, asa cum Inva~a sa elimineurina nu este lapte ;;1fecalele pentru d. nu sunt bune de "U."H'-cllOmul nici nu-si bea, nici nu-si mananca rnintea, dar obiceiul delirnitarii

    continua, el poate In continuare nevoia de a spune: 'Nuvreau sa mai am nirnic de-a cu toate lucrurile rele de care am

    11 cere: "Mai uitati-va 0 data 1a aceste lucruri rele,o data la lucrurile pe rntr-o anumita etapa a

    i care dorit sava.descotoro-practica psihanalizei, a 'se uita' la ceva este inseparabil expe-

    rienta 'tulbura rii'. Acest amestec confuz, ."'4."'~'psihica. Din aceasta once

    vorbindu-se'Tdespre psihanaliza, decat s-opc propria sa piele. Asadar, inainte de a te descotorosi de 'gaura, arunca-i 0 pr ivire pana a nu decide de

    la mama sau tata e balast; Inainte de a ne descotorosi toate cunostin-noastre constiente, rationale, sa le mai aruncam i lor 0privire. Pe

    scurt, sa exarninarn interferentele.o cornpl icat ie; nu va va surprinde sa-i acordarn acurnnoi 1 1 uraste pe adult; ura este reciproca. e posibil ca

    . nostri sa toate sernnele d nu vrea sa se maturi-rea.

    1 sa indeplineasca aceastasa redus, CUl11 se teme pauze, nurniternuzica. Odata,

    4. SEMINARII BRAZILIENE: RIO DE 1974

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    52/98

    pentru a-iva trebllinu numai s a

    Cl poate s a inventati uneltele

    104 WILFRED R. BIONtul acela imi declara: "Nu stiu ce vreau sa spun' (vezi supra). In timp ce-l

    4. SEMThTARll BRAZILILNE: RIO DE 1974 105

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    53/98

    I

    pepotigiific1i;"Omul asta 1mi pune atatea ntre~. ca s a rna .enerveze.' Iar mai tarziu: '()ii:iU:l ast'almlj:;tine atate~

    ~ntrebari fiindd vrea s a obt ina inforI11a~ii despre mine.' In felu:r'a.cestann,'O'l'V" tipurile

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    54/98

    N 01 tori am trecut prin experienta de a-l auzi pe un pacient decla-rand: 'Nu ce a putea vorbi.' Este 0stare de lucruri extra-ordinara, deoarece nirneni nu pretinde cii vreun subiect ar fdiscu~iei i exista un l'ntreg univers despre care pacientul, dad. are chef,poate vorbi, Psihanalistul, desi i el inaceea!ji perioada de cincizeci de minute, nu se afla 1:n aceeasi situatie;Insai ocupat ia sa Iirniteaza, In ceea ce il' stera discutiei, Campulde discutie minim propus de Freud cuprinde complexul luipretarea viselor, sexul. Munca ar fi, Intr-adevar,--;erioSliffiiiata:marginl acest dorneniu triplu, .impart In mai multe subdiviziuni, care, larand.nIJor, sesubdivizeaza itot asa,p?G;~a~~d-~~-----;---~;;

    . .. .. . . .. .. . .. . .. . _ " , - r s- :posibile." , -_ ." -> -- "In

    un grec care a statuia nuar in~elege0sculptura de Rodin, care incearca s a redea caracterul, iar nu

    a persoane.Deja aceste subiecte s-au extins,

    care trebuie purtate discutii le. Dar aria se rest range tot adt de rapidpacientul 'Nu stiu despre ce aJ?utea.. ' Ce avea

    n01de spus, ce parere neputertiformadespf~a2e~st~rsTi:uaiie? Considerapacientul c a subiectelor este limitat? Sau eo nf'r

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    55/98

    d. nu are despre ce sa vorbeasca, netrecern l'riexpectativa. Ce p6sibiIlt~}i exista?

    acoloi tace male, poatesa afle ceva. Poate nu~"""'""""~'"'"""~"

    5. SEMINARII BRAZILIENE: RIO DE 1974

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    56/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    57/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    58/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    59/98

    6. SEMINARll BRAZILIENE: RIO

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    60/98

    WILFRED R. ElON

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    61/98

    I

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    62/98

    anI.

    sernna nl1111Cceea

    confirrnat 6i sunt ceea ceEra d. rna socotea

    WILFRED R. BlONnu-i asa, c a aceastap a n a la sfaqit, a spus un

    7.

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    63/98

    7. SEMINARII BRAZILIENE: RIO DE

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    64/98

    WILFRED R. BlON 7.

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    65/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    66/98

    WILFRED R. BION

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    67/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    68/98

    WILFRED R. BrONam numit eu, eu imaginatie,Care este limbajul

    lirnbajul

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    69/98

    non-verbal

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    70/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    71/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    72/98

    WILFRED R.

    lor competenti spera acum s a un are '0astfel de boald cii0pot diagnostica, Trebuie sa fii total s t r a m

    9. SEMINARII BRAZlLlENE: ruo DE JANEIRO, 1974 145d.nd avemde-aface CU'

    de semnul.

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    73/98

    lnchipuidi'doctorii se fac vinovati de cres-

    IDad. nu ar avea 0contrr-

    butie suficient de mare dad determina pe oameni sarecunoascaexistents anumitor combinari constante, Intotdeauna vor exista oameni

    a fi noi nevroza sau psihoza; argurnentand",e

    ce sa atragem atentia'De ce

    n'

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    74/98

    10.

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    75/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    76/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    77/98

    a tacut , i nic i eupe care 0avem acum

    un timp, cam 0 jurnatate de ams a punem punct interviului. Mie mi se pare di1_"'Ul,al1

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    78/98

    I

    WTI"FRED R. BlONS-a prezentat el ce

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    79/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    80/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    81/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    82/98

    WILFRED R. BION

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    83/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    84/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    85/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    86/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    87/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    88/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    89/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    90/98

    R. BlON

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    91/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    92/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    93/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    94/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    95/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    96/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    97/98

  • 8/2/2019 Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

    98/98