· Web viewRanga serveste la scos scoabe, la ridicarea de greutati etc. Ciocanul foloseste la...

ROMÂNIAJUDEŢUL SĂLAJORAŞUL JIBOU

PRIMĂRIAAdresa: Oraşul Jibou, str. 1 Decembrie 1918, nr. 4, jud.Sălaj, cod 455200 Telefon: 0260/644558, Fax: 0260/641300, CF 4494926

E-mail : [email protected] Web : www.primariajibou.ro

APROBAT,

PRIMAR,

Ing.Balanean Eugen

CAIETE DE SARCINIPentru extinderea si modernizare spatii verzi

I. PEISAGISTICAII. ALEIIII. RETELE APA/CANALIV. RETELE ELECTRICEV. FANTANI ARTEZIENEVI. MOBILIER URBAN

Intocmit, Ing. Pop Mariana

Nota: In caietele de sarcini peste tot unde apar standarde, norme, normative, vor fi insotite de mentiunea “sau echivalent”

Extindere si modernizare spatii verzi in orasul Jibou1

http://www.primariajibou.ro/

mailto:[email protected]

I. Peisagistica

Caiete de Sarcini

Extindere si modernizare spatii verzi in orasul Jibou2

1 PREVEDERI GENERALEVegetatia reprezinta unul din cele mai importante elemente din cadrul unui spatiu amenajat, avind rolul de a contribui la marirea impresiei de spatiu si intindere a unui parc, de a permite dirijarea perspectivelor, mascarea elementelor inestetice, armonizarea culorilor, etc. In cadrul Parcului Central din Vatra Dornei este necesara refacerea vegetatiei de foioase si rasinoase existente.

2 STANDARDE SI NORMELucrările de terasamente se execută în conformitate cu urmatoarele acte normative:

■ STAS 1243 - “Teren de fundare. Clasificare şi identificarea pământului”■ STAS 5539 – 80 - “Planuri de plantare pentru spatii verzi”■ STAS 11210 – 88 - “Lucrări de drumuri. Plantaţii rutiere. Prescripţii de

execuţie.”

3 ECHIPAMENT1 SCULE, DISPOZITIVE SI UTILAJE FOLOSITE LA LUCRARI DE AMENAJARE

PEISAGISTICA

In cele din urma sunt prezentate succint principalele mijloace de munca utilizate la lucrarile de amenajare peisagistica.

3.1.1 SculeLopata se foloseste la incarcarea pamantului si a altor materiale afinate. Cazmaua se utilizeaza la executarea sapaturilor in pamant mai moale si la desfacerea unui beton proaspat turnat.Grebla se foloseste la amenajarea manuala a terenului si curatirea de corpuri straine.Furca ajuta la trierea, incarcarea si descarcarea materialelor.Causul este o lopata la care peretii laterali sunt ridicati pentru a se impiedica curgerea materialului in laturi.Tarnacopul foloseste la sapat pamanturi tari, la spargerea blocurilor de caramida sau betoane slabe.Ranga serveste la scos scoabe, la ridicarea de greutati etc.Ciocanul foloseste la spart pietre si la batut cuie.Barosul se intrebuinteaza pentru desfacerea si sfaramarea de blocuri masive de beton tare.Dalta si spitul ajuta la desfacerea blocurilor mari de beton sau a zidariei lucrate in mortar de

Extindere si modernizare spatii verzi in orasul Jibou 2

ciment.Galeata se intrebuinteaza pentru dozarea si transportul apei, pentru transportul materialelor etc. Stropitoarea se intrebuinteaza la udare.Metrul se foloseste la masurarea lungimilor mici.Ruleta poate fi de 10 m sau de 20 m de panza sau metalica si se intrebuinteaza la masurarea lungimilor mari.Roaba de forma triunghiulara asigura descarcarea rapida a materialelor si transportul.Macaraua improvizata este un ansamblu compus dintr-un scripete si un troliu.Macaraua triunghi este o marca perfectionata. Se compune dintr-o piesa verticala, care se poate invarti in jurul axei ei. De aceasta piesa verticala este prins un brat in forma de triunghi. La capatul bratului se afla un scripete. Macaraua triunghi are avantajul ca materialul odata ajuns sus, poate fi lasat pe planseu prin invartirea triunghiului macaralei.

3.1.2 UtilajeConcasorul este o unealta mecanica pusa in miscare de un motor si foloseste la spart pietre.Exista doua feluri de concasoare:-cu faloi-giratoare.Ciocanul perforator este intrebuintat la spargerea betoanelor intarite. Ciocanul se compune dintr-un varf metalic rezistent, care este aruncat in beton cu mare forta de catre aerul comprimat introdus in aparat. Manerul are un druncar pentru punerea in functiune si, respectiv, oprirea aparatului.

4 MATERIALESe vor achiziţiona speciile de flori anuale si de arbori foioşi şi răşinoşi conform Listei de material săditor, la dimensiunile şi cu caracteristicile specifice: Arbori foioşi: - circumferinţa trunchiului si inaltimea conform listei de material saditor- trunchiul drept, nedeteriorat- coroana tipică, bine conformată, echilibrată, fără ramuri rupte Arbori răşinoşi: - înălţimea corespunzătoare listei de material săditor- forma de coroană caracteristică speciei - coroana să nu fie degarnisită, să aibă vârful intactPentru ambele categorii de arbori sistemul radicular trebuie să fie bine dezvoltat iar balotul de pământ să fie întreg, compact, de dimensiuni corespunzătoare mărimii arborelui.Arborii să fie sănătoşi şi viguroşi, să nu prezinte urme de atacuri de boli sau dăunători.Seminţele de gazon trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie proaspete, curate, să se prezinte garanţia furnizorului pentru compoziţia amestecului, pentru puritate şi pentru facultatea germinativă a fiecărei specii

5 TRANSPORTTransportul se poate efectua cu autobasculante, bene, sau roabe.Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse.Pe timp de arsita sau ploaie, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel incat sa seevite modificarea caracteristicilor betonului.

6 CONDITII DE EXECUTIE1 LUCRARI PREGATITOARE

6.1.1 CURĂŢAREA TERENULUILucrarea constă în degajarea terenului de corpuri străine şi cuprinde: defrişarea vegetaţiei ierboase şi semilemnoase preexistente curatarea coroanelor arborilor de ramuri uscate eliminarea buturugilor existente taieri arbusti pentru regenerare tratamente fitosanitare impotriva bolilor si daunatorilor


adunarea manuală sau mecanizată a resturilor vegetale şi materiale existente pe suprafaţa de amenajat, respectiv: frunze, ramuri, rădăcini, pietre, cărămizi, resturi de materiale de construcţii, gunoaie, etc

evacuarea resturilor vegetaleMaterialele rezultate vor fi strânse în gămezi, încărcate şi transportate la groapa de gunoi autorizată.

6.1.2 PREGĂTIREA SOLULUIPregătirea solului se execută mecanizat şi manual.Pregătirea mecanizată a solului se execută pe suprafeţe întinse, largi, libere de plantaţii care permit accesul şi manevrarea mijloacelor mecanice, în scopul asigurării unui pat germinativ optim pentru amenajarea peluzelor de gazon. Lucrarea cuprinde: arătura solului discuirea arăturii nivelarea soluluiPregătirea manuală a solului se execută pe suprafeţe mici, greu accesibile sau cu vegetaţie existentă.Lucrarea cuprinde: săpatură manuală cu cazmaua la adâncimea de 20 cm nivelarea solului după săpăturăÎn zonele de teren degradat, afectate de lucrările de construcţii, de amenajare a drumurilor de acces, a parcărilor şi trotuarelor şi care sunt destinate plantării cu arbuşti se impune decopertarea solului pe o adâncime de 40 cm şi completarea cu pâmânt vegetal pe aceeaşi adâncime, tinând cont de coeficientul de tasare.Lucrarea cuprinde:- săpătură manuală sau mecanizată de decapare a pământului impropriu pe adâncimea de 40 cm- încărcarea pământului impropriu din decapare- transportul pământului impropriu din decapare

6.1.3 AMELIORAREA SOLULUIPentru ameliorarea solului pe zonele de teren decapate şi în gropile de plantare se utilizeaza pământ vegetal. Lucrarea cuprinde: transportul pământului vegetal în amplasament aşternerea pământului vegetalPentru înfiinţarea peluzelor de gazon este necesară aplicarea următoarelor lucrări:- pregătirea terenului – curăţarea terenului, arat, discuit, nivelat de bază- administrarea îngrăşămintelor chimice- mărunţirea şi nivelare terenului

- tăvălugire- ierbicidare

2 PLANTAREA PROPIU-ZISAEtapele execuţiei lucrării sunt urmatoarele:

- pichetarea locurilor de plantare conform cu planul de plantare - săparea gropilor de plantare cu dimensiuni corespunzătoare mărimii balotului de pământ (de 1,5-2 ori mai mare decât diametrul balotului)- aşternerea unui strat de pământ vegetal pe fundul gropii- transportul arborilor la locul de plantare- verificarea dimensiunilor gropilor faţă de dimensiunile balotului şi ajustarea gropilor- transplantarea arborilor; poziţionarea, centrarea, fixarea arborilor- completarea gropii cu pământ vegetal în straturi succesive urmată de tasarea

pămîntului; în urma plantării nu trebuie să rămână goluri de aer în jurul balotului - administrarea îngrăşămintelor chimice la groapă- realizarea cuvetei de udare în jurul arborelui, cu diametrul de 1-1,5 m - udarea individuală a arborilor - tutorarea arborilor foioşi cu sistemul de stâlpi dubli; - ancorarea arborilor răşinoşi- tratarea eventualelor răni cu masticuri cicatrizante


3 AMENAJAREA PELUZELORPerioadele optime pentru înfiinţarea peluzelor prin semănat direct sunt: primăvara, când solul s-a încalzit si s-a svântat (martie – mai) toamna (a doua decadă a lunii august – sfârşitul lunii septembrie)

4 SEMANAREA GAZONULUISe face manual sau mecanizat, prin împrăştierea a jumătate din norma de semănat într-

un sens, iar cealaltă jumătate distibuindu-se perperndicular pe prima direcţie.Încorporarea seminţelor în sol la adâncimea de 1,5 – 2,0 cm se face cu ajutorul greblei, prin mişcări verticale, cu tăvălugul stelat sau prin trecerea pe suprafaţa gazonată cu o plasă de greutate mare. Contactul ferm între seminţele de gazon şi sol se asigură prin tăvălugire.Se efectuează primul udat, prin aspersie fină, în ploaie.

5 LUCRARI DE INGRIJIRE APLICATE DUPA PLANTARE6.5.1 Udarea plantaţiilor

Apa este condiţia esenţială pentru asigurarea prinderii materialului săditor după plantare.Pe toată durata desfăşurării lucrărilor de amenajare a spaţiului verde se va sigura

udarea materialului plantat la intervale de timp şi cu cantităţi specifice în funcţie de categoria de material (arbori sau arbuşti) şi în funcţie de condiţiile climatice.

La speciile de conifere se va asigura pulverizarea periodică a frunzişului, evitându-se orele cu insolaţie puternică.

Metoda de udare: Apa de udat se administreaza:- cu furtunul de la hidranti pentru plantatii, în interiorul cuvetei de udare - prin aspersiune pentru peluze

6.5.2 Tunderea maselor de arbusti Pe suprafeţele plantate cu arbuşti în masă se va realizarea egalizarea exemplarelor prin

tundere cu foarfeca de gard viu. Materialul vegetal rezultat se va strânge în grămezi si se va transporta la platforma ecologica.

6.5.3 Protejarea trunchiurilor arborilorSe aplică arborilor de dimensiuni mari transplantaţi cu balot de pământ pentru a reduce

transpiraţia acestora.Trunchiul se înveleşte cu diferite materiale (pânză de iută, sfoară) care să permită şi

pătrunderea aerului la nivelul scoarţei. Se udă periodic pentru a menţine turgescenţa trunchiului şi pentru a se reduce transpiraţia.

6.5.4 Cosirea gazonului Prima cosire se face mecanizat cand gazonul a ajuns la o inaltime de 12-15 cm.

Înălţimea de tundere a gazonului treuie să fie de cca 5-7cm.Iarba rezultată în urma cosirii va fi transportată la platforma de compostare.

7 RECEPTIA LUCRARILORPentru receptia preliminara sau finala proiectantul va prezenta la cererea comisiei de

receptie nota prevazuta de reglementarile in vigoare, cuprinzand precizarile asupra aplicarii proiectului, observatiile sale asupra calitatii lucrarilor, punctul sau de vedere asupra conditiilor in care receptia poate fi admisa, confirmarea indeplinirii obligatiilor de predare a indicatiilor asupra normelor folosiri si exploatarii ei.Comisia de receptie este obligata a cerceta existenta documentelor incheiate pe parcursul executarii lucrarilor si care privesc verificarile de calitate si incercarile efectuate anterior.


II. ALEI

Caiete de Sarcini


1. LUCRĂRI DE TERASAMENTE1.1 Prevederi generale

1.1.1 Prezentul Caiet de Sarcini se aplica lucrarilor de terasamente pentru constructia drumurilor publice si cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite pe parcursul executiei terasamentelor in ce priveste excavarea, transportul, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, precum si controlul de calitate si criteriile de receptie a lucrarilor.

1.1.2 Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile cerute de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Consultant.In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile standardelor si normelor in vigoare.

1.1.3 Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor de terasamente, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Tehnologia de Executie a terasamentelor, care va contine, printre altele:

programul detaliat de executie a terasamentelor; utilajele folosite pentru excavare, transport, imprastiere, udare, compactare si finisare; gropile de imprumut si depozitele de pamant (temporare si permanente), inclusiv metoda

de lucru in acestea si caile de acces la fiecare din ele; variantele provizorii pentru circulatia publica pe durata executiei lucrarilor; Diagrama de Miscare a Pamantului.1.1.4 Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de compactare, Antreprenorul va

executa, pe cheltuiala proprie, sectoare de proba, a caror dimensiuni si locatie vor fi stabilite impreuna cu Consultantul.

1.1.5 Dupa executarea sectoarelor de proba, Tehnologia de Executie va fi completata cu informatii privind tehnologia de compactare:

caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, viteza);

numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentei Specificatii Tehnice;

grosimea stratului de pamant inainte si dupa compactare.1.1.6 Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate,

indeplineste cerintele prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.1.1.7 Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la

rezultatele obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.

2 Materiale

1.2.1 Stratul vegetalStratul vegetal considerat ca “bun pentru vegetatie” va fi folosit pentru acoperirea suprafetelor care trebuie insamantate si plantate. 1.2.2 Pamanturi pentru terasamente 1.2.2.1 Categoriile de pamant folosite pentru executia terasamentelor, sunt indicate in Tabelele 1a si 1b. 1.2.2.2 Daca pamantul pe care urmeaza sa se execute lucrarile de terasamente este de calitate “rea” sau “foarte rea” (vezi Tabelul 1b) acesta va fi inlocuit cu un pamant de calitate corespunzatoare sau va fi stabilizat mecanic sau cu ajutorul liantilor (var nestins, cenusa de termocentrala, etc.) 1.2.2.3 Inlocuirea sau stabilizarea pamantului se va face pe intreaga latime a platformei, pe o adancime de minim 20 cm pentru pamantul de calitate “rea” si de minim 50 cm pentru pamantul de calitate “foarte rea” sau pentru cel avand o densitate in stare uscata sub 1,5g/cm3. 1.2.2.4 Pamantul argilos,cat. 4d, va fi inlocuit sau stabilizat pe o adancime de cel putin 15cm. 1.2.2.5 Pamanturile argiloase de calitate “mediocra”, pot fi folosite, cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90, cu privire la prevenirea degradarilor provocate de inghet-dezghet. 1.2.2.6 Este interzisa folosirea in ramblee a pamanturilor anorganice de calitate “rea” si “foarte rea”, precum si a pamanturilor organice, maluri, namoluri, pamant vegetal, pamanturi de consistenta scazuta (indice de consistenta sub 0,75) si pamanturi cu mai mult de 5% saruri solubile in apa. 1.2.2.7 De asemenea este interzisa folosirea materialelor care:sunt inghetate;contin materii organice in putrefactie (iarba, crengi, radacini, etc.).


1.2.2.8 Pamantul cu continut de sulfat solubil in apa peste 1,9 g/l (exprimat ca SO3), nu va fi depozitat sau folosit ca umplutura la distanta mai mica de 1 m de lucrarile de beton.Tabelul 1a - Categoriile de pamant (pamanturi necoezive)

Tabelul 1 b - Categoriile de pamant (pamanturi coezive)

1.2.3 ApaApa pentru compactarea lucrarilor de terasamente trebuie sa fie limpede si sa nu contina suspensii organice sau anorganice.

3 Verificarea calităţii pămînturilor 1.3.1 Inaintea inceperii lucrarilor, Antreprenorul va determina calitatea si va estima cantitatea materialelor din gropile de imprumut, pe care le va supune aprobarii Consultantului. 1.3.2 Materialele folosite in executia terasamentelor vor fi supuse aprobarii Consultantului inainte de inceperea lucrarilor.Tabelul 2 - Testele de verificare a pamantului la sursaCaracteristici Frecventa minima STAS

Granulozitatea Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un test la fiecare 5000 m3. 1913/5-85

Limitele de plasticitate

Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un test la fiecare 5000 m3. 1913/4-86

Caracteristici de compactare

Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un test la fiecare 5000 m3.Pentru umpluturi in spatele lucrarilor de arta si pentru pamanturi in straturile de protectie, la fiecare strat executat.

1913/13-83


Coeficientul de neuniformitate

Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un test la fiecare 5000 m3. 730-89

Umflarea liberaPentru umpluturi in spatele lucrarilor de arta si pentru pamanturi in straturile de protectie, cel putin un test la fiecare 1000 m3.

1913/12-88

Sensibilitatea la inghet-dezghet

In terenul natural sub rambleu si la debleu, cel putin un test la fiecare 250 m de drum. 1709/3-90

Umiditatea Zilnic sau la fiecare 500 m3. 1913/1-82Densitatea maxima in stare uscata

Functie de neomogenitatea pamantului utilizat, cel putin un test la fiecare 5000 m3. 1913/3-76

Nota La aprobarea sursei de pamant este necesara si prezentarea testelor privind materiile organice (conform STAS 7107/1-76), saruri solubile (conform STAS 7107/3-74) si compresibilitate (conform STAS 8942/1-84). Antreprenorul poate supune Consultantului spre aprobare alte norme si metode de incercare cu Agrement Tehnic in Romania.

4 Execuţia terasamentelor 1.4.1 Trasarea lucrarilor 1.4.2 Consultantul va preda Antreprenorului reteaua de borne amplasate in afara amprizei lucrarilor (cel putin 2 borne pe kilometru) si o lista cu coordonatele principalelor puncte ale traseului si ale bornelor. 1.4.3 Inaintea inceperii lucrarilor, pe propria cheltuiala, Antreprenorul va restabili reteaua de borne (daca este cazul) si va picheta sectiunile transversale. 1.4.4 In plus fata de marcarea axului lucrarilor Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane, urmatoarele: inaltimea umpluturii; punctele de intersectie ale taluzurilor cu terenul natural; inclinarea taluzurilor. 1.4.5 Pe toata durata executiei lucrarilor, Antreprenorul va executa, pe propria cheltuiala, intretinerea tuturor pichetilor, bornelor si reperelor, inclusiv restabilirea si re-amplasarea acestora, daca este cazul. 1.4.6 In timpul pichetajului, toate instalatiile existente, in ampriza lucrarilor sau in imediata vecinatate a acesteia, vor fi identificate si marcate vizibil, in vederea mutarii sau protejarii.

1.5 Lucrari preliminare 1.5.1 Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele: defrisarea: doborarea si transportul tuturor arborilor si arbustilor (inclusiv scoaterea si transportul radacinilor acestora) in locatii aprobate de Consultant; inlaturarea frunzelor, crengilor, ierbii si buruienilor si transportul acestora in locatii aprobate de Consultant; inlaturarea si depozitarea pamantului vegetal in locatii aprobate de Consultant; asanarea terenului; demolarea constructiilor existente. 1.5.2 Pe sectoarele unde apele de suprafata pot curge catre ampriza lucrarilor, Antreprenorul va executa, pe cheltuiala proprie, santuri de drenare pentru colectarea si evacuarea apei in afara amprizei lucrarilor. Lucrarile de colectare si evacuare a apelor de suprafata vor fi executate oriunde este necesar si vor fi prevazute cu mijloace adecvate de retinere inainte de deversare. 1.5.3 Constructiile supraterane sau subterane existente in ampriza lucrarilor vor fi demolate pana la 1,00 m sub nivelul terenului de fundare. 1.5.4 Dupa demolare, golurile ramase vor fi curatate si umplute cu material corespunzator.Pamantul nefolosit, santurile, canalele colectoare, cablurile si conductele, precum si orice imprejmuire, vor fi indepartate pana la cel putin 1,00 m de ampriza lucrarilor. Drenurile, canalele si santurile existente in ampriza si care devin nefunctionale vor fi etansate in vederea prevenirii patrunderii apei sub ampriza lucrarilor. 1.5.5 Materialele rezultate in urma demolarilor vor fi transportate in locatii aprobate de Consultant.Orice gol (fantani, pivnite si gropi - inclusiv cele ramase dupa scoaterea radacinilor) va fi deschis, curatat si umplut dupa cum urmeaza:


daca se afla in ampriza lucrarilor, cu material corespunzator pentru umpluturi si compactat la gradul de compactare indicat in Tabelul 4; daca se afla in afara amprizei lucrarilor, cu material similar terenului inconjurator si compactat la gradul de compactare al acestuia. 1.5.6 Antreprenorul poate incepe lucrarile de terasamente numai dupa ce lucrarile preliminare au fost verificate si aprobate de Consultant. 1.5.7 Antreprenorul va folosi numai metode si echipamente corespunzatoare materialelor de umplutura folosite. El este responsabil de mentinerea in bune conditii a materialelor acceptate, astfel incat atunci cand sunt puse in opera si sunt compactate, sa indeplineasca conditiile stabilite in prezentul Caiet de Sarcini. 1.5.8 Executia lucrarilor de terasamente va fi intrerupta atunci cand conditiile cerute in prezentul Caiet de Sarcini sunt compromise de vremea nefavorabila. Executia lucrarilor de terasamente in conditii de vreme rece, sub +50C, poate fi realizata prin luarea unor masuri speciale prevazute de normativele tehnice in vigoare (C16-84). 1.5.9 Se interzice executia umpluturilor atunci cand pamantul este inghetat, contine gheata sau zapada, sau umiditatea nu este in limitele corespunzatoare compactarii optime.

1.6 Mişcarea terasamentelor 1.6.1 Unul din obiectivele miscarii pamantului este de a permite utilizarea materialului provenit din excavatii pentru umplutura in ramblee. La executia lucrarilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare Diagrama de Miscare a Pamanturilor functie de sursele de pamant aprobate. 1.6.2 Materialul in exces si pamanturile necorespunzatoare pentru executia umpluturilor, vor fi transportate in depozite definitive, in locatii propuse de Antreprenor si aprobate de Consultant. 1.6.3 Daca volumul necesar pentru umplutura nu poate fi acoperit din deblee, materialul suplimentar necesar va fi luat din gropile de imprumut propuse de Antreprenor si aprobate de Consultant. 1.6.4 Daca in decursul lucrarilor, natura pamantului provenit dintr-un debleu sau o groapa de imprumut devine necorespunzatoare pentru umpluturi, Antreprenorul va suspenda imediat utilizarea pamantului respectiv in umpluturi si va informa cu promptitudine Consultantul. 1.6.5 In cazul unui debleu, lucrul poate continua cu transportarea materialului excavat intr-un depozit aprobat; in cazul unei gropi de imprumut aprobarea de exploatare a gropii respective se suspenda. Groapa de imprumut se supune aprobarii Consultantului urmand procedura initiala. 1.6.6 Transportul pamantului in ramblee sau alte zone de depunere va incepe atunci cand un numar suficient de utilaje de imprastiere si compactare opereaza la locul de depunere.

1.7 Gropi de împrumut şi depozite de pămînt 1.7.1 Amplasarea gropilor de imprumut si a depozitelor de pamant, provizorii sau permanente, va fi propusa de catre Antreprenor si supusa Consultantului pentru aprobare. 1.7.2 Propunerea va fi prezentata Consultantului cu cel putin 7 zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor respective si va fi insotita de: raportul asupra calitatii pamantului din gropile de imprumut, insotit de rezultatele testelor de laborator, analizelor si sondajelor efectuate; cantitatea estimata (pentru gropi de imprumut); programul de excavatii (in gropi de imprumut) sau de depunere (in depozite); planul de amenajare a zonei, dupa incheierea lucrarilor; acordul proprietarului cu privire la utilizarea depozitului sau gropii de imprumut; acordul autoritatii de mediu; alte avize sau acorduri necesare, dupa caz. 1.7.3 Proiectarea, precum si toate investigatiile, testele, chiriile si taxele necesare exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor de pamant, precum si a drumurilor de acces, vor fi suportate de Antreprenor. 1.7.4 In timpul excavarii gropilor de imprumut, Antreprenorul va respecta urmatoarele: stratul vegetal va fi indepartat si depozitat in depozite aprobate; fundul gropii de imprumut nu va fi mai coborat decat fundul santului de scurgere a apei; fundul gropii de imprumut va avea o panta transversala de 1-3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea apelor; in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi amplasate in avalul drumului, cu o bancheta de cel putin 4 m latime de la piciorul taluzului aleii;


taluzurile gropilor de imprumut amplasate de-a lungul aleilor vor avea o panta de 1:1,5 – 1:3; daca nu este nici o bancheta lasata intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut, panta taluzului gropii de imprumut va fi de 1:3. 1.7.5 Sapaturile la groapa de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzurilor de debleu. 1.7.6 Depozitele de pamant vor satisface urmatoarele conditii: in cazul depozitului atasat de rambleu, primii 5 m ai depozitul de langa rambleu, trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca pentru executia rambleului (compactare, nivelare, finisare); inaltimea depozitului trebuie sa nu depaseasca inaltimea rambleului drumului; amplasarea depozitelor va fi aleasa astfel incat sa se evite inzapezirea aleilor. 1.7.7 Gropile de imprumut si depozitele trebuie sa nu afecteze stabilitatea terasamentelor existente si nici sa produca eroziuni sub efectul apelor de suprafata sau subterane. Antreprenorul este responsabil de orice pericole fata de persoane si orice daune aduse proprietatii publice sau private, ca urmare a executiei acestor lucrari. 1.7.8 Consultantul poate refuza aprobarea executarii gropilor de imprumut sau depozitelor de pamant in cazul in care acestea influenteaza negativ peisajul sau scurgerea apei.

1.8 Execuţia debleelor 1.8.1 Sapaturile vor incepe frontal pe intreaga latime, inclusiv taluzarea la pantele proiectate conform profilelor transversale. 1.8.2 Se va evita supra-adancirea debleului. Daca acest lucru se intampla totusi, debleul se va umple pana la nivelul proiectat, pe cheltuiala Antreprenorului si conform cerintelor pentru umpluturi din prezentul Caiet de Sarcini. 1.8.3 Sapaturile care necesita umplere vor fi inchise imediat ce stadiul lucrarilor in sectorul respectiv permit aceasta. 1.8.4 Cand se excaveaza in pamanturi sensibile la umezeala, lucrarile vor fi executate progresiv, asigurandu-se scurgerea si evacuarea rapida a apei de ploaie si evitandu-se dereglarea echilibrului hidrologic al zonei sau al nivelului apei subterane. 1.8.5 Cand sapaturile descopera o combinatie de materiale corespunzatoare si necorespunzatoare, daca nu este specificat altfel prin proiect, Antreprenorul va realiza sapaturile de asa maniera incat materialele corespunzatoare sa fie excavate separat pentru folosirea in lucrarile permanente, fara a fi contaminate de materialele necorespunzatoare. 1.8.6 Daca pamantul intalnit la nivelul proiectat nu prezinta calitatea necesara si capacitatea portanta ceruta prin proiect, Consultantul poate hotari o solutie de imbunatatire a capacitatii portante. 1.8.7 In cazul in care natura pamantului prezinta diferente semnificative fata de prevederile proiectului, Antreprenorul poate inainta Consultantului spre aprobare, o propunere de modificare a inclinarii taluzurilor. 1.8.8 Inclinarea taluzului pentru un debleu de maximum 12 m adancime este prezentata in Tabelul 3- Inclinarea taluzurilor

Natura pamantului in debleu Inclinarea taluzuluiPamant argilos: in general argile nisipoase sau argile prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase

1:1,5

Pamanturi marnoase 1:1…. 1:0,5Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1:0,1

Roci stancoase degradabile: inclinarea in functie de gradul de alterabilitate si de adancimea debleului 1:1,5 – 1:1

Roci stancoase stabile (nealterabile) 1:0,1

Roci stancoase stabile cu stratificare favorabila 1:0,1 pozitie verticala sau chiar in consola

1.8.9 Pentru deblee in pamant argilos cu adancimi mai mari de 12 m, sau in conditii hidrologice nefavorabile (umezeala , infiltrari de apa, etc.) pentru orice adancime, declivitatea taluzului va fi stabilita printr-o analiza de stabilitate. 1.8.10 Bulgarii de pamant, pietrele si fragmentele de roca instabile vor fi indepartate de pe taluz si depozitate impreuna cu materialul rezultat din debleere. 1.8.11 Daca in timpul lucrarilor se observa pierderea stabilitatii lucrarilor, Antreprenorul va suspenda imediat lucrarile, va instiinta Consultantul si va lua masuri de consolidare a acestora.


1.8.12 Fundul debleului va fi compactat pana la gradul de compactare Proctor Normal de 100%, masurat la adancimea de 30 cm. Daca pamantul intalnit la cota proiectata nu are calitatea necesara si portanta ceruta de proiect, Consultantul poate cere executia unui strat de forma. In acest caz stratul superior al debleului sub stratul de forma se va compacta la un grad de compactare Proctor Normal de 97%. 1.8.13 In timpul lucrarilor, taluzurile si zona de deasupra taluzurilor trebuie verificate in mod frecvent, in special dupa explozii si ploi torentiale sau de lunga durata, pentru observarea timpurie a oricarui semn de pierdere a stabilitatii. 1.8.14 Procedura de nivelare a patului drumului in teren stancos va fi propusa de Antreprenor, Consultantului, spre aprobare. Nivelarea va fi executata pe cheltuiala Antreprenorului. 1.8.15 Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru prevenirea deteriorarii sau inmuierii pamantului excavat din debleu, care urmeaza sa fie folosit in umpluturi.

1.9 Pregătirea terenului sub ramblee 1.9.1 Pamantul natural sub rambleu va fi compactat pana la gradul de compactare Proctor Normal de 100%, masurat la adancimea de 30 cm. 1.9.2 Daca declivitatea terenului este mai mare de 20%, Antreprenorul va executa trepte de infratire cu o inaltime egala cu grosimea straturilor pentru umplutura. Panta transversala de 4% va fi indreptata spre exterior.

2.1 Execuţia rambleelor 2.1.1 In cazul in care vremea nefavorabila compromite calitatea rambleului stabilita de acest Caiet de Sarcini si de reglementarile in vigoare, lucrarile vor fi intrerupte. Lucrarile vor fi reluate cu aprobarea Consultantului, dupa restabilirea conditiilor pentru executarea lucrarilor in conformitate cu prezentul Caiet de Sarcini. 2.1.2 Rambleele vor fi executate in straturi uniforme, paralele cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei si pe o lungime conform procedurilor de executie aprobate; se va evita separarea, denivelarea si variatiile de umiditate. 2.1.3 In situatii deosebite, cu acordul Consultantului, latimea straturilor de pamant poate fi redusa. In acest caz, rambleul va fi executat din mai multe benzi alaturate. Diferenta de inaltime dintre doua benzi alaturate trebuie sa nu depaseasca grosimea unui strat. 2.1.4 Materialul adus pe platforma va fi imprastiat si nivelat la grosimea optima de compactare, stabilita pe sectorul experimental, urmarind profilul longitudinal proiectat. 2.1.5 Suprafata terenului de fundare si a fiecarui strat, va fi uniforma si cu panta transversala de 4% spre exterior. 2.1.6 Compactarea fiecarui strat va fi realizata conform parametrilor stabiliti pe sectorul experimental, in functie de caracteristicile pamantului utilizat. 2.1.7 Prin alegerea echipamentului de compactare, Antreprenorul va asigura realizarea tuturor cerintelor de compactare pentru fiecare strat si tip de pamant. 2.1.8 Valorile gradului de compactare Proctor Normal care trebuie realizat, sunt cele din Tabelul 4 - Gradul de compactare

Zonele in terasament Pamant Necoeziv Pamant Coeziv

Primii 30 cm de pamant natural sub rambleu, cu inaltimea: h 2,00 m h > 2,00 m

10095

9792

b) In corpul rambleului, la o adancime sub patul drumului: h 0,50 m 0,50 < h 2,0 m h > 2,0 m

10010095

1009792

c) In deblee, la 30 cm adancime sub patul drumului 100 100

2.1.9 Antreprenorul poate solicita receptia unui strat atunci cand in toate punctele masurate, gradul de compactare este la nivelul sau peste nivelul cerut. 2.1.10 Frecventa minima a testelor va fi conform Tabelului 5 - Frecventa testelorTest Frecventa minima Observatii


Test Frecventa minima ObservatiiUmiditatea optima de compactare (Testul Proctor) La fiecare 5000 m3 Pentru fiecare tip de

pamant

Umiditatea 6 teste la fiecare 2000 m2 de platforma Pe fiecare strat de pamant

Gradul de compactare 6 teste la fiecare 2000 m2 de platforma Pe fiecare strat de pamant

Umiditatea optima de compactare (Testul Proctor) La fiecare 5000 m3 Pentru fiecare tip de pamantUmiditatea 6 teste la fiecare 2000 m2 de platforma Pe fiecare strat de pamantGradul de compactare 6 teste la fiecare 2000 m2 de platforma Pe fiecare strat de pamant

2.2 Profile şi taluzuri 2.2.1 Lucrarile vor fi executate astfel incat dupa compactare si curatare, taluzurile sa se incadreze in tolerantele admise. Profilul taluzurilor trebuie realizat fara reumplere. 2.2.2 Inclinarea taluzurilor depinde de natura pamantului folosit in rambleu si natura si capacitatea portanta a pamantului de sub rambleu. 2.2.3 Panta taluzurilor va fi de 1:1,5, cu inaltimea maxima, indicata in Tabelul 6.Tabelul 6 - Inaltimea rambleului

Natura materialului din rambleu H max. (m)Argila prafoasa sau nisipoasa 6Nisipuri argiloase sau praf argilos 7Nisipuri 8Pietris sau balast 10

2.2.4 Daca exista diferente intre materialele prevazute in proiect si cele prevazute in STAS 2914-84, Tabel 1a si 1b, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, o propunere bazata pe investigatii in teren, de modificare a pantei sau inaltimii taluzului. 2.2.5 Profilul taluzului va fi verificat dupa compactare si finisare. 2.2.6 Rambleele pana la 12 m inaltime vor avea panta taluzului de 1:1,5 pentru inaltimea aratata in Tabelul 6, de la patul drumului in jos, si de 1:2 pe inaltimea ramasa pana la baza. 2.2.7 Pentru ramblee mai inalte de 12 m si pentru cele situate in albiile majore ale raurilor, in vai si in balti sau in mlastini, cu teren de fundatie alcatuit din pamanturi fine sau foarte fine, inclinarea taluzurilor va fi stabilita pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3 – 1,5, conform STAS 2914-84 2.2.8 Ramblee din pămînturi sensibile la apă - în Tehnologia de Executie, Antreprenorul va lua in considerare masuri speciale care trebuie luate in cazul pamanturilor sensibile la apa, printre care: asternerea si scarificarea pamantului; tratament cu var; executia de drenuri deschise.

2.3 Controlul execuţiei lucrărilor

2.3.1 Controlul executiei lucrarilor de terasamente consta in: verificarea trasarii lucrarilor; verificarea calitatii, conditiei si pregatirii terenului de fundare; verificarea calitatii si conditiei pamantului folosit in umplutura; controlul caracteristicilor straturilor executate; controlul caracteristicilor platformei drumului. 2.3.2 Antreprenorul nu va incepe executia nici unui strat inainte ca stratul inferior sa fie terminat, verificat si receptionat de Consultant. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuiala, intretinerea straturilor receptionate pana la acoperirea cu urmatorul strat. 2.3.3 Receptia oricarui strat va fi refacuta atunci cand intre receptia initiala si acoperirea cu stratul urmator, au trecut mai mult de 7 zile sau cand, in interiorul acestui interval, in opinia Consultantului, stratul receptionat nu mai corespunde conditiilor pentru a fi acoperit.


2.3.4 Masuratorile deflectometrice vor fi efectuate cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului CD 31-94. 2.3.5 Frecventa minima a verificarilor gradului de compactare va fi conform Tabelului 5. 2.3.6 Verificarea calitatii pamanturilor consta in determinarea parametrilor acestora, conform Tabelului 2. 2.3.7 Antreprenorul poate propune Consultantului spre aprobare folosirea unor metode alternative de incercare. 2.3.8 Executia lucrarilor de terasamente poate incepe numai dupa ce trasarea lucrarilor a fost verificata si aprobata de Consultant. 2.3.9 Tolerantele in pozitionarea elementelor pichetarii generale sunt de <50 mm. 2.3.10 Pentru verificarea calitatii terenului de fundare, se vor analiza probe de pamant din amplasamentul lucrarilor, minim 3 probe la 100 m lungime de drum, distribuite astfel incat sa acopere intreaga ampriza. Analizele si incercarile se vor face conform prevederilor Tabel1,2. 2.3.11 Masuratorile deflectometrice se vor face pe 6 fire (4 benzi de circulatie si 2 benzi de oprire de urgenta) in sectiune transversala, oriunde se va considera necesar, dar cel putin in fiecare profil transversal din proiect. 2.3.12 Capacitatea portanta a terenului de fundare se considera realizata daca deformatia elastica masurata conform prevederile normativului CD 31-94, este mai mica decat valoarea admisibila corespunzatoare din Tabelul 8 in cel putin 90% din punctele masurate si mai mica de 600 1/100 mm in celelalte puncte masurate. 2.3.13 Uniformitatea executiei este considerata satisfacatoare daca coeficientul de variatie este < 50%Tabelul 8 – Deformatia elastica admisibila a terenului de fundare

Tipul de pamant conform STAS 1243-88 Deformatia elastica admisibila1/100 mm

Nisip prafos, nisip argilos 350Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila 450

2.3.4 Verificarea gradului de compactare a terenului de fundare se va face cu respectarea prevederilor Tabelelor 4 si 5, si in corelatie cu punctele unde masuratorile deflectometrice indica o capacitate portanta redusa. 2.3.15 Toleranta in latimea amprizei rambleului este de +50 cm. 2.3.16 Verificarea caracteristicilor straturilor executate - Pe straturile asternute si compactate, se vor face urmatoarele determinari: verificarea gradului de compactare – pe fiecare strat, in profile transversale, in minim 6 teste la 2000m2 de strat, conform STAS 2914-84; in cazul pamanturilor coezive, in fiecare punct vor fi prelevate 3 probe (suprafata, mijlocul si baza stratului) daca acesta are o grosime mai mare de 25 cm si 2 probe (suprafata si baza stratului) daca grosimea este mai mica de 25 cm; in cazul pamanturilor necoezive, va fi prelevata o proba din fiecare punct de la mijlocul stratului; verificarea grosimii si pantei transversale a stratului – pe fiecare strat; masuratori deflectometrice – la fiecare al treilea strat, dupa ploaie, la ultimul strat; masuratorile se vor face in sectiuni transversale la maxim 25 m una de alta, pe 6 fire. 2.3.17 Valorile admisibile ale gradului de compactare sunt date in Tabelul 4. 2.3.18 Panta transversala a straturilor, dupa compactare 4%,cu toleranta de 1%. 2.3.19 Controlul caracteristicilor patului drumului consta din masuratori topografice, deflectometrice la nivelul patului drumului si asupra gradului de compactare realizat. 2.3.20 Dimensiunile si cotele patului drumului se masoara oriunde se considera necesar, dar cel putin in profilele transversale din proiect. 2.3.21 Tolerantele in dimensiunile si cotele patului drumului sunt dupa cum urmeaza:Latimea: 5 cm de la axul drumului 10 cm pe toata latimea platformei;Cotele: intre +2,5 si –5,0 cm. 2.3.22 Deformatia elastica la nivelul patului drumului se masoara pe 6 fire in sectiune transversala, oriunde se considera necesar dar cel putin in profilele transversale proiectate 2.3.23 Capacitatea portanta a patului drumului se considera realizata daca deformatia elastica masurata are valoare mai mica decat valoarea admisibila corespunzatoare din Tab. 8. 2.3.24 Controlul caracteristicilor patului drumului va fi insotit de verificarea de ansamblu a lucrarilor de terasamente executate: verificarea dimensiunilor si uniformitatii suprafetei patului drumului si taluzurilor.


2.3.25 Tolerantele in uniformitatea suprafetei platformei drumului si a taluzurilor, masurate sub lata de 3 m sunt conform Tabelului 9.Tabelul 9 - Uniformitatea suprafetei

Profil ToleranteRoci compacte Roci necompacte sau pamanturi

Platforma fara strat de forma 5 cm 3 cmPlatforma cu strat de forma (*) 10 cm 5 cmTaluz neacoperit - 10 cm

2.4 Receptia lucrarilor

2.4.1 Dupa terminarea lucrarilor pe un tronson, lucrarile executate vor fi supuse aprobarii Consultantului, inaintea asternerii stratului urmator. 2.4.2 Inspectarea lucrarilor care devin ascunse, inaintea acoperirii lor, trebuie sa stabileasca daca acestea au fost realizate conform proiectului si prezentului Caiet de Sarcini. 2.4.3 In urma verificarii se incheie un proces verbal de receptie prin care se autorizeaza trecerea la faza urmatoare de executie. 2.4.4 Fazele de executie supuse receptiei sunt stabilite de Proiectant, prin Programul de Receptii pe Faze de Executie, care insoteste Detaliile de Executie si se refera, fara a se limita, la urmatoarele: trasarea lucrarilor; cota si profilul final in cazul sapaturii; natura si compactarea terenului de fundare; in ramblee, pentru fiecare strat asternut, dupa compactare.

3.0 STRAT DE BALAST3.1 Prevederi generale

3.1.1 Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia straturilor de fundatie din balast din structurile rutiere si cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite de materialele folosite, prevazute in SR 662-2002 si de stratul de fundatie realizat, prevazute in STAS 6400-84. 3.1.2 Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile cerute de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Consultant. 3.1.3 In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile standardelor si normelor in vigoare. 3.1.4 Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor la stratul de fundatie, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Executie a statului de fundatie, care va contine, printre altele: programul de executie a stratului de fundatie; utilajele folosite pentru producerea si transportul agregatelor; utilajele folosite pentru producerea amestecului optimal; utilajele folosite pentru transportul, imprastierea, udarea si compactarea amestecului; sursele (balastiere, furnizori) si depozitele de agregate, inclusiv caile de acces la acestea. 3.1.5 Pentru definitivarea procedurii de executie, Antreprenorul va executa sectoare de proba, a caror dimensiuni si locatii vor fi stabilite impreuna cu Consultantul. 3.1.6 Dupa executarea sectoarelor de proba, procedura de executie va fi completata cu informatii privind tehnologia de asternere si compactare: caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, viteza); numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini; numarul de sub-straturi in care se va executa stratul de fundatie (atunci cand gradul de compactare cerut nu se poate realiza prin asternerea intr-un singur strat); grosimea stratului (sub-straturilor) inainte de compactare; Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste cerintele prevazute de prezentul Caiet de Sarcini. 3.1.7 Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.


3.1.8 Antreprenorul va realiza verificari suplimentare, daca acestea sunt solicitate de Consultant.

3.2 Materiale

3.2.1 Agregate naturale 3.2.2 Pentru executia stratului de fundatie din balast sau balast optimal, se va folosi balast natural sau balast optimal obtinut din amestec de sorturi din agregate naturale, care respecta caracteristicile din Tabelul 1. 3.2.3 Agregatele vor proveni din roci stabile, nealterabile la apa, aer sau inghet si fara corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau alte materiale. 3.2.4 Fiecare sursa de agregate (balast natural sau sorturi pentru balast optimal) va fi propusa de Contractor si supusa aprobarii Consultantului. 3.2.5 Propunerea va fi prezentata Consultantului cu cel putin 7 zile inainte de deschiderea balastierei sau inceperea aprovizionarii, dupa caz, si va fi insotita de: raportul asupra calitatii agregatelor, insotit de rezultatele testelor de laborator, analizelor si sondajelor efectuate; testele se vor face conform Tabelului 1 si a prevederilor SR 662-2002 (Tabelul 19); analiza conformitatii cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini; cantitatea estimata; programul de exploatare a balastierei, sau de aprovizionare, dupa caz; ruta de transport; planul de amplasare a depozitelor; planul de amenajare a zonei, dupa incheierea exploatarii (in cazul balastierei) sau lichidarea depozitelor; acordul proprietarilor cu privire la ocuparea si exploatarea terenurilor; acorduri, avize, autorizatii cerute de legislatia in vigoare. 3.2.6 Toate investigatiile, testele, chiriile si taxele legate de exploatarea balastierelor vor fi suportate de Contractor. 3.2.7 Balastierele si depozitele trebuie sa nu afecteze stabilitatea terasamentelor existente si nici sa produca eroziuni sub efectul apelor de suprafata sau subterane. Antreprenorul este responsabil de orice pericole fata de persoane si orice daune aduse proprietatii publice sau private, ca urmare a executiei acestor lucrari. 3.2.8 Transportul si depozitarea agregatelor provenite din surse diferite se vor face astfel incat sa se evite amestecul sau contaminarea lor. Drumurile de acces la depozitele de agregate vor fi amenajate astfel incat sa se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale. 3.2.9 Agregatele vor fi depozitate pe platforme amenajate, prevazute cu pante si rigole in vederea drenajului apei. Amenajarea va fi de asa natura incat sa impiedice amestecul sau contaminarea agregatelor din stoc. Stocurile de agregate vor fi identificate prin panouri care sa indice sursa si dimensiunea agregatului. 3.2.10 Antreprenorul trebuie sa asigure o zona de depozitare temporara a agregatelor refuzate. In cazul exploatarii balastului de sub nivelul apei, A va asigura suprafetele necesare pentru depozitare provizorie, pana la pierderea apei in exces. 3.2.11 Agregatele care depasesc 1,9 grame de sulfat (exprimat ca SO3) pe litru , nu vor fi depozitate sau folosite ca material de umplutura langa lucrarile care contin ciment (beton, balast stabilizat); distanta minima fata de acestea este de 1,0 m.

Tabel 1 - Caracteristicile agregatelor

CaracteristiciValori admisibile

STASBalast Balast optimal

Sort 0-63 0-63 -


Continut de fractiuni %: < 0,02 mm< 0,2 mm0 - 1 mm0 - 4 mm0 - 8 mm0 - 16 mm0 – 25 mm0 - 50 mm0 - 63 mm

max. 33-184-3816-5725-7037-8250-9080-98100

max. 34-1012-2226-3835-5048-6560-7585-92100

4606-80

Granulozitatea Fig. 2 SR 662 Fig. 2 SR 662 4606-80

Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15 730-89Echivalent de nisip (EN), min. 30 30 730-89Uzura cu masina tip Los Angeles, %, max. 50 30 730-89

3.2.12 Dupa constituirea depozitelor, acestea vor fi supuse aprobarii Consultantului. Verificarile asupra agregatelor dintr-un depozit, vor fi facute conform Tabelului 2.Tabel 2 - Testele facute asupra agregatelorActiunea, procedeul de verificareSau caracteristici care se verifica

Frecventa minima la aprovizionare STAS

Certificatul de calitate La fiecare transport -GranulozitateaEchivalentul de nisipNeuniformitatea

O proba pentru fiecare 400 t 730-894606-80

Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles

O proba pentru fiecare 5000 t 730-89

3.2.13 Apa 3.2.14 Apa pentru corectarea umiditatii trebuie sa fie limpede, sa nu contina suspensii organice sau anorganice, sa nu aiba miros pronuntat.

3.3 Execuţia stratului de balast

3.3.1 Sectorul de proba 3.3.2 In vederea stabilirii procedurii de executie si a utilajelor si dispozitivelor de asternere si compactare, inainte de inceperea lucrarilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va executa cate un sector de proba pentru fiecare sursa de agregate. Sectorul de proba va avea cel putin 50 m lungime si va ocupa cel putin jumatate din latimea platformei. 3.3.3 Cantitatea de apa care trebuie eventual adaugata pentru obtinerea umiditatii optime de compactare va fi stabilita de laboratorul de santier. Apa va fi adaugata prin stropire, astfel incat sa aduca amestecul la umiditatea optima de compactare, uniform distribuita in masa amestecului. 3.3.4 Tolerantele in umiditatea amestecului sunt 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate. 3.3.5 Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de fundatie se vor stabili utilizand incercarea Proctor Modificata in conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83): max..PM = densitatea maxima in stare uscata (g/cm3);W opt..PM = umiditatea optima de compactare (%) . 3.3.6 Pregatirea, executarea lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi efectuate in prezenta Consultantului. 3.3.7 Pregatirea, executarea lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi efectuate pe cheltuiala Antreprenorului. 3.3.8 Partea din tronsonul de proba cu rezultatele optime confirmate ca atare de Consultant, va servi ca sector de referinta la definitivarea procedurii de executie.

3.3.9 Conditii preliminare 3.3.10 Executia fundatiei de balast poate incepe numai dupa ce lucrarile de terasamente din sectorul respectiv, inclusiv stratul de forma (daca este cazul) sau substratul de fundatie si lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie (drenuri transversale si longitudinale, rigole, santuri), au fost verificate si aprobate de Consultant.


3.3.11 Pentru a permite drenajul apei din stratul de fundatie, baza stratului va fi cu minim 15 cm deasupra nivelului maxim al apei in santurile / rigolele adiacente temporare realizate pentru evacuarea apelor in timpul executiei. 3.3.12 Este interzisa asternerea intr-un acelasi sector de lucru, a balastului / balastului optimal provenind din depozite diferite. 3.3.13 In cazul folosirii unor surse diferite de balast, se vor nota in Jurnalul de Santier, limitele sectoarelor si sursele folosite.

3.4 Transportul

3.4.1 Antreprenorul va lua toate masurile ca pe durata incarcarii si transportului la locul de punere in opera, balastul / balastul optimal sa nu-si modifice semnificativ compozitia (segregare, scaderea sau cresterea continutului de apa, parte fina, etc.).

3.4.2 Punerea in opera 3.4.3 Asternerea stratului de fundatie poate incepe numai la aprobarea Consultantului, dupa ce patul drumului a fost verificat si aprobat de acesta. 3.4.5 Balastul / balastul optimal va fi asternut pe terasamentul receptionat, intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. 3.4.6 Antreprenorul nu va incepe executia nici unui strat inainte ca stratul inferior sa fie terminat, verificat si receptionat de Consultant. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuiala, intretinerea necesara pentru straturile receptionate, pana la acoperirea cu urmatorul strat.

3.5 Controlul execuţiei şi recepţia

3.5.1 Execuţia oricărui strat va fi refacuta atunci cand intre receptia initiala si acoperirea cu stratul urmator, au trecut mai mult de 7 zile sau cand, in interiorul acestui interval, in opinia Consultantului, stratul receptionat nu mai corespunde conditiilor pentru a fi acoperit. 3.5.2 Compactarea se va face cat mai curand posibil dupa ce materialul a fost asternut si nivelat, in conformitate cu cerintele procedurii de executie, asa cum a fost definitivata in urma executarii sectorului de proba. 3.5.3 Caracteristicile efective de compactare vor fi determinate pe probe prelevate din lucrare: ef = densitatea efectiva (g/cm3);Wef = umiditatea efectiva pentru compactare (%).Gradul de compactare 3.5.4 Acolo unde stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele vor fi completate si compactate simultan cu executia stratului de fundatie, astfel incat stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente, cu asigurarea evacuarii apei din stratul de fundatie. 3.5.5 Pentru evitarea degradarilor accidentale, Antreprenorul va lua toate masurile pentru limitarea circulatiei pe stratul compactat si finisat. 3.5.6 Este interzisa asternerea stratului de fundatie atunci cand: umiditatea balastului este in afara limitelor specificate balastul este inghetat sau contine gheata conditiile meteo determina ca patul drumului / stratul de forma (daca este cazul) sa nu mai raspunda cerintelor pentru a fi acoperit. 3.5.7 Testele din timpul executiei stratului de fundatie, vor fi facute conform Tabelului 4.Tabel 4 - Testele asupra stratului de formaDeterminarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care trebuie verificate

Frecventa minima la locul de punere in opera STAS

Examinarea documentelor de transport la fiecare transport -

Umiditatea optima de compactare (Testul Proctor Modificat)

pentru fiecare sursa si oricand se considera necesar 1913/13-83

Grosimea stratului 3 determinari la fiecare 2000m2 de fundatie -


Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care trebuie verificate

Frecventa minima la locul de punere in opera STAS

Caracteristicile de compactare- umiditatea- densitatea

6 probe la fiecare 2000m2 de strat asternut

1913/1-821913/5-8512288-85

Gradul de compactare(prin determinarea greutatii volumetrice in stare uscata)

in fiecare zi, 6 probe la fiecare 2000m2 de strat asternut

1913/15-7512.288-85

Capacitatea portanta

in fiecare profil transversal din proiect, pe la fiecare 25 m pe fiecare banda, inclusiv benzile de stationare de urgenta

NormativCD 31-94

3.5.8 Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie va fi determinata cu deflectometrul cu parghie, in conformitate cu Instructiunile tehnice departamentale CD 31-94. 3.5.9 Verificarea elementelor geometrice ale stratului 3.5.10 Grosimea stratului de fundatie va fi verificata oriunde se considera necesar dar in cel putin 3 puncte la 2000 m2 de fundatie executat; toleranta admisibila este de 2 cm. 3.5.11 Latimea stratului se masoara oriunde se considera necesar, dar cel putin in fiecare profil transversal din proiect; toleranta admisibila este de +5 cm. 3.5.12 Panta transversala a stratului de fundatie este aceeasi cu panta proiectata a imbracamintii rutiere si va fi masurata oriunde se considera necesar, dar cel putin in fiecare profil transversal din proiect; toleranta admisibila este de 0,4%. 3.5.13 Cotele stratului se masoara oriunde se considera necesar, dar cel putin in fiecare profil transversal proiectat; toleranta admisibila este de 1 cm. 3.5.14 Verificarea compactarii si capacitatii portante 3.5.15 Stratul de fundatie va fi compactat pana la atingerea gradului de compactare de 100 % Proctor Modificat pentru cel putin 95% din punctele masurate si a gradului de compactare de minim 98%, in toate punctele de masurare. 3.5.16 Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea deformatiei elastice (masurate conform prevederile normativului CD 31-94) este mai mica de 180 1/100 mm 3.5.17 Uniformitatea executiei este considerata satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 35%. 3.5.18 Verificarea caracteristicilor suprafetei stratului 3.5.19 Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se face cu lata de 3 m lungime, oriunde se considera necesar, dar cel putin: in profil longitudinal, in axul fiecarei benzi de circulatie; denivelarile admisibile masurate sub lata sunt de 2 cm; in profil transversal, in sectiunile transversale din proiect; denivelarile admisibile masurate sub lata sunt de 1 cm; 3.5.20 Receptia lucrarilor 3.5.21 Dupa terminarea lucrarilor pe un tronson, lucrarile executate vor fi supuse aprobarii Consultantului, inaintea asternerii stratului urmator. 3.5.22 Inspectarea lucrarilor care devin ascunse trebuie sa stabileasca daca acestea au fost realizate conform proiectului si prezentului Caiet de Sarcini. 3.5.23 Receptia presupune verificarea inregistrarilor din timpul executiei si a rezultatelor incercarilor precum si examinarea efectiva a lucrarilor. 3.5.24 In urma verificarii se incheie un proces verbal de receptie prin care se autorizeaza trecerea la faza urmatoare de executie.

4. STRAT DE UZURĂ EXECUTAT CU DALE PREFABRICATE4.1 Generalităţi

Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie să le îndeplinească lucrările de pavaj.


La executarea lucrărilor de pavaj se respectă prevederile din standardele şi normativele în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.Antreprenorul va asigura, prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţile de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, verificări suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune.

4.2 Materiale folosite

Dale prefabricatePentru execuţia pavajului pe trotuare se folosesc elemente prefabricate din beton de ciment de 6cm grosime, iar pe partea carosabilă de 10cm grosime.

Agregate naturaleAceste pavaje se vor executa pe un strat de 5 cm nisip pilonat, având caracteristicile menţionate în SR 662-2002, pct. 2.3.2.5., tabel 7, pag.10.Agregatele din care se obţine nisipul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile sau elemente alterabile. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.Agregatele se vor aproviziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestuia.Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de sarcini şi după aprobarea dirigintelui de şantier.Laboratorul antreprenorului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor- într-un registru rezultatele tuturor determinărilor de laboratorDepozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor.În cazul în care se vor utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.În cazul în care la verificarea calităţii agregatelor aprovizionate, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din SR 662-2002, pct. 2.3.2.5., tabel 7, pag.10 acesta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.

4.3 Controlul calităţii materialelor înainte de realizarea pavajuluiControlul calităţii materialelor înainte de punerea lor în operă se face de către Antreprenor, prin laboratorul său.

Nr crt Caracteristici care se verifică

Frecvenţa minimăMetoda de încercare conform STASLa aprovizionare La locul de

punere în operă

1Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau de garanţie

La fiecare lot aprovizionat -

2

Corpuri străine:argilă bucăţiargilă aderentăconţinut de cărbune

În cazul în care se observă prezenţa lor

Ori de câte ori apar factori de impurificare

4606

3Conţinutul de granule alterate, moi,friabile,poroase şi vacuolare

O probă la max. 500mc pt.fiecare sursă - 667


Nr crt Caracteristici care se verifică

Frecvenţa minimă Metoda de încercare conform STAS4 Granulozitatea sorturilor O probă la max.

500mc pt fiecare sursă - 730

5 Forma granulelorCoeficient de formă

O probă la max. 500t pt fiecare sursă 730

6 Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastieră)

O probă la max. 500mc pt fiecare sursă - 730

4.4 Execuţia pavajului

Măsuri preliminareÎnainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare punerii în operă a pavelelor sau dalelor prefabricate.În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare, se vor lua măsuri de a nu se amesteca produsele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de şantier.Înainte de începerea lucrărilor se va verifica dacă fundaţia îndeplineşte condiţiile prevăzute în caietele de sarcini pentru piatră spartă şi balast.Punerea în operăPe stratul din balast stabilizat se aşterne un strat de 5 cm nisip, care se nivelează şi se compactează.Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect. Este interzisă folosirea agregatelor îngheţate.Este interzisă aşternerea agregatelor pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.În continuare se aşterne un al doilea strat de nisip afânat, în care se aşează pavelele sortate. După aşezarea pavelelor, se face prima batere, fără să se stropească cu apă, bătându-se bucată cu bucată, verificându-se suprafaţa cu dreptarul şi şablonul şi corectându-se eventualele denivelări. Se împrăştie nisip pe toată suprafaţa pavajului, se stropeşte abundent cu apă şi se freacă cu peria, împingându-se nisipul în rosturi până la umplerea lor.După această operaţie, se execută a doua batere cu maiul , după ce s-a aşternut un strat de nisip 1...1,5cm grosime.Pentru aducerea la cotă a pavajului existent(pe tronsoanele pe care e necesar acest lucru),se vor executa urmatoarele lucrări; - scoaterea pavajului existent -aşternerea unui strat de nisip pilonat -repoziţionarea la cota a pavajuluiNeregularităţile rămase după acestă operaţie se suprimă prin scoterea pavelelor şi revizuirea grosimii stratului de nisip, adăugându-se sau scoţându-se material.Baterea se face cu un mai mecanic sau manual de cca 30kg.Aşternerea pavelelor se face cu cel puţin 3cm mai sus decât cota finală a pavajului.Dalele prefabricate se aşează în şiruri perpendiculare pe axa bordurii carosabile.

4.5 Condiţii tehnice, reguli şi metode de verificare

Elemente geometriceStratul de pavaj pe trotuare este de 6 cm, iar pe carosabil de 10cm.Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului.

Denivelări şi abateri limităSe admit denivelări maxime în lungul străzii sub dreptar de 3m de maximum 12mm pentru pavele normale.Denivelările maxime în profilul transversal sub şablon este de -10mm.Se admit abateri limită la lăţimea părţii carosabile de maximum ± 2cm faţă de valoarea din proiect.La cotele din profilul longitudinal faţă de valoarea din proiect se admit abateri de ± 5cm, cu respectarea pasului de proiectare.


Nu se admit denivelări sau abateri care stagnează apa.

4.6 Recepţia lucrării

Recepţia preliminară la terminarea lucrărilor se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări conform normelor legale în vigoare.Recepţia finală se face odată cu imbrăcămintea, după expirarea perioadei de verificare a comportării acesteia, conform normelor legale în vigoare.

5 Trotuare5.1 Generalităţi

Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie să le îndeplinească straturile din alcătuirea sistemului rutier de pe trotuare.La executarea straturilor se respectă prevederile din standardele şi normativele în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.Antreprenorul va asigura, prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţile de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, verificări suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de executare a straturilor cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor ce se impun.

5.2 Alcătuirea sistemului rutier

Trotuarele se vor executa din următoarele straturi rutiere:- 15cm strat din balast- 10cm strat din piatra sparta

5.2.1 Stratul de balastPentru execuţia stratului de fundaţie se va utiliza balast sort 0 – 63,conform SR 662 punct 2.3.4.2 tabelul 14 pag. 13.Agregatele utilizate trebuie să provină din roci omogene, fără urme de degradare, rezistente la îngheţ-dezgheţ. Natura şi caracteristicile petrografice-mineralogice trebuie să fie conform SR EN 932–3 şi STAS 6200-4.Agregatele nu trebuie să conţină corpuri străine, pirite, limonite sau săruri solubile, să nu conţină silice microcristalină sau amorfă care reacţionează cu alcaliile din cimenturi. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate, moi, friabile, poroase şi vacuolare mai mare de 10%.Granulozitatea balastului trebuie să fie continuă şi să se înscrie în limitele menţionate în SR EN 933–2–98, figura 2 pag.19.Agregatele se vor aprovoziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de sarcini şi după aprobarea inspectorului de şantier.Laboratorul antreprenorului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizorîntr-un registru rezultatele tuturor determinărilor de laboratorDepozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor. În cazul în care se vor utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.


În cazul în care la verificarea calităţii agregatelor aprovizionate, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor menţionate anterior, acesta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.

5.2.2 Apa de compactareApa utilizată la compactare poate să provină din reţeaua publică sau din altă sursă, dar să respecte condiţiile prevăzute în STAS 790 – 84. Apa necesară compactării nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii organice în suspensie. Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul beneficiarului.Adăugarea eventuală a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se face decât cu aprobarea proiectantului şi beneficiarului în care se vor preciza şi modalităţile de utilizare.

5.2.3 Controlul calităţii materialelorControlul calităţii materialelor înainte de punerea lor în operă se face de către Antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile prevăzute în tabelul următor:

Nr crt

Caracteristici care se verifică

Frecvenţa minimă Metoda de încercare conform STAS

La aprovizionare La locul de punere în operă

1Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau de garanţie

La fiecare lot aprovizionat -

2

Determinarea granulometricăEchivalentul de nisipNeomogenitatea balastului

O probă la fiecare lot aprovizionat, de 500t, pt fiecare sursă (dacă este cazul pt fiecare sort)

-

4606

730

3 Umiditatea -

O probă pe schimb (şi sort) înainte de începerea lucrărilor şi ori de câte ori se observă o schimbare cauzată de condiţii meteorologice

4606

4 Rezistenţa la uzură cu maşina tip Los Angeles (LA)

O probă la fiecare lot aprovizionat, de 500t, pt fiecare sursă (sort)

- 730

Stabilirea caracteristicilor de compactareCARACTERISTICI OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie.

Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte:d u max. P.M. = greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm3

w opt. P.M. = umiditatea optimă de compactare, exprimată în %Caracteristici efective de compactare

Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe prelevate din lucrare şi anume:

d u ef. = greutatea volumică în stare uscată, efectivă exprimată în g/cm3

w ef. = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în %în vederea stabilirii gradului de compactare gc

La execuţia stratului de fundaţie din balast se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la punctul 2.1.3.4


5.2.4 Execuţia stratului de fundaţie din balastMăsuri preliminareÎnainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare punerii în operă a balastului.Înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii.În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de trotuare în funcţie de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de şantier.

5.2.5 Experimentarea punerii în operă a balastului Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe un tronson experimental de minim 30m lungime, prin care se vor stabili:grosimea optimă de compactaregrosimea maximă a stratului de balast pus în operăumiditatea optimă de compactarecomponenţa atelierului de compactarenumărul minim de treceriintensitatea de compactare = Q/S , care să conducă la obţinerea gradului de compactare minim prescrisQ = volumul de balast pus în operă, în nitatea de timp (oră, zi, schimb), exprimat în mcS = suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în mp.Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezenţa unui inspector de şantier, efectând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate. În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

5.3 Punerea în operă a balastului

Amestecul se descarcă pe trotuare în cordoane, de unde se repartizează uniform pe lăţimea şi grosimea prevăzută în proiect. Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect.Grosimea maximă de aşternere se stabileşte de către Antreprenor, pe sectorul experimental, în cadrul testelor de compactare.Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de laboratorul de şantier, ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire.Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.Compactarea stratului de balast se face cu atelierul ce compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de balast, sau care rămîn după compactare, se corectează cu materiale de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4cm se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou.Este interzisă folosirea balastului îngheţat.Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.

5.4 Controlul calităţii compactării balastului

În timpul execuţiei stratului de fundaţie se vor face, pentru verificarea compactării, următoarele încercări şi determinări:Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica care se verifică

Frecvenţa minimă Metoda de verificare conform STAS

Încercarea Proctor modificată - 1913/13

Determinarea umidităţii de compactare şi corelaţia umidităţii

Zilnic, dar cel puţin un test la fiecare 50m 4606


Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica care se verifică

Frecvenţa minimă Metoda de verificare conform STAS

Determinarea grosimii stratului Minim 3probe la o suprafaţă de 100mp de strat -

Verificarea realizării intensităţii de compactare Q/S zilnic -

Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutăţii volumice în stare uscată

Zilnic în minim 3puncte pentru suprafeţe sub 2000mp şi minim 5puncte pentru suprafeţe peste 2000mp de strat

1913/1512288

Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al stratului de fundaţie

În câte 2puncte situate în profiluri transversale la distanţe de 10m unul de altul pentru fiecare bandă

Normativ CD 31

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31.Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat:compoziţia granulometrică a balastului utilizat, caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă, densitate maximă uscată), caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă)

6 Borduri6.1 Generalităţi

Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile tehnice generale de calitate, pe care trebuie să le îndeplinească bordurile din beton de ciment utilizate pentru lucrarea.Montarea bordurilor se va efectua în conformitate cu prevederile din standardele şi normativele în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.Antreprenorul va asigura, prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţile de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, verificări suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de montare cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor ce se impun.

6.2 Materiale utilizate

Se vor utiliza următoarele tipuri de borduri:tip A1 încadrarea trotuarelor adiacente părţii carosabile în cale curentă 200x250x330tip P părţile centrale la intrările carosabile 600x300x400tip I părţile laterale la intrările carosabile 300x500x600tip B încadrarea trotuarelor la zona verde 100x150x500Bordurile utilizate se vor verifica în vederea respectării condiţiilor tehnice de calitate:forma şi dimensiunicaracteristicile fizicerezistenţa la încovoiere, N/mmp, minim media pentru:

tip A 5,0tip B 4,0

pe o singură bordură din probă pentru:tip A 4,0tip B 3,0


clasa betonului C 30/36rezistenţa la îngheţ-dezgheţ după încercare să nu apară fisuri sau ştirbituri la nici o bordură din probăuzura cu nisip normal monogranular, mm,max 1,3aspect culoare uniformă pe aceeaşi bordură şi cu mici diferenţe de

nuanţă între bordurile aceluiaşi lotabatere de la planeitate a feţelor văzute, mm/m,max 3deformări pe feţele văzute, mai mari de 2mm nu se admitştirbituri, mm, maximlungime 3adâncime 2

Bordurile se marchează, cel puţin una la 50 bucăţi, pe o faţă neaparentă, cu marca fabricii. Bordurile se depozitează în rânduri, pe stive de max. 1,5m înălţime. Între rânduri se recomandă a se aşeza şipci.Bordurile se livrează la vârsta de 28zile sau dacă au atins rezistenţa corespunzătoare la încovoiere.Bordurile se transportă cu orice mijloc de transport, aşezarea trebuie să fie astfel încât să asigure integritatea în timpul transportului. Este interzisă încărcarea sau descărcarea lor prin rostogolire sau aruncare.Fiecare lot de livrare trebuie să fie însoţit de documentul de certificare a calităţii.În cazul în care se vor utiliza borduri prefabricate din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea bordurilor aprovizionate din surse diferite.În cazul în care la verificarea calităţii bordurilor aprovizionate nu corespund prevederilor menţionate anterior, acestea se vor înlocui.Beton de ciment - Bordurile prefabricate se vor monta pe beton de ciment marca C30/37

CimenturiLa prepararea mortarului şi betonului se va utiliza ciment Portland P40 sau Pa35, conform SR EN197-1. Cimentul utilizat va corespunde următoarelor condiţii tehnice:Tabel 1

Nr.crt. Caracteristici

Condiţii de admisibilitate

P 40 Pa 35 M 30

1 Începutul prizei 1 h 1 h 1 h

2 Sfârşitul prizei < 10 h < 10 h < 10 h

3 Constante de volume pe turte Să nu prezinte încovoieri sau crăpături

4

Rezistenţa la întindere din încovoiere minim N/mmp- la 2 zile- la 7 zile- la 28 zile

3- 5

---

---

5 Constante de volume Le Chatelier Mărimea volumului < 10 mm

6

Rezistenţa la compresiune minim N/mmp- la 2 zile- la 7 zile- la 28 zile

17- 40

10-35

-1530

Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie să corespundă prevederilor standardelor în vigoare.În timpul transportului, manipulării şi depozitării pe şantier, cimentul va fi ferit de umezeală şi impurificării cu corpuri străine.Depozitarea cimentului se va face numai după constatarea existenţei certificatului de calitate. Durata de depozitare nu va depăşi 45zile de la data livrării.Cimentul rămas în depozit un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuiţat decât după verificarea stării de conservare a rezistenţelor mecanice la (2)7 zile.


Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor prescrise mărcii respective, vor fi declasate şi utilizate corespunzător.Cimentul care se constată că s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau mortarelor. Evacuarea lui se face pe cheltuiala antreprenorului.AgregatePentru prepararea betoanelor de ciment se folosesc:- agregate naturale:nisip natural 0 – 3, 3 -7 sau 0 – 7balast pentru betoane 0 – 31 sau 0 – 63agregate concasate:nisip de concasaj 0 – 3, 3 -8 sau 0 – 8piatră spartă 8 – 25 sau 0 - 40Agregatele utilizate trebuie să provină din roci omogene, fără urme de degradare, rezistente la îngheţ-dezgheţ. Natura şi caracteristicile petrografice-mineralogice trebuie să fie conform SR EN 932–3 şi STAS 6200-4.Agregatele nu trebuie să conţină corpuri străine, pirite, limonite sau săruri solubile, să nu conţină silice microcristalină sau amorfă care reacţionează cu alcaliile din cimenturi. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate, moi, friabile, poroase şi vacuolare mai mare de 10%.D.p.d.v. a formei geometrice, granulele de pietriş sau piatră spartă trenuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 2:Tabel 2

Caracteristici Condiţii minime de admisibilitate Observaţii

Forma granulelorb/ac/a

0,660,33

Agregatele care nu îndeplinesc aceste condiţii vor putea fi folosite numai după o încercare prealabilă a betonului

D.p.d.v. al conţinului de impurităţi agregatele trenuie să îndeplinească condiţiile tabelul 3:Tabel 3

Denumirea impurităţiiCondiţii minime de admisibilitate

Nisip natural sau de concasaj Pietriş sau piatră spartă

Corpuri străine – resturi animale sau vegetale, păcură, uleiuri nu se admit nu se admit

Peliculă de argilă sau alt material aderent pe granulele agregatelor nu se admit nu se admit

Mică, % max 1 -

Cărbune, % max 0,5 -

Humus (culoarea soluţiei de hidroxid de sodiu) galbenă galbenă

Argilă în bucăţi, % max 1 0,25

Părţi levigabile, % max 2 0,5

Sulfaţi sau sulfuri nu se admit nu se admit

Caracteristici fizico – mecanice pe care trebuie să le îndeplinească agregatele:Tabel 4

Caracteristici fizico – mecanice Condiţii de admisibilitate

Densitate aparentă , kg/mc, min 1800

Densitate în grămadă în stare afânată şi uscată, kg/mc, min 1200

Porozitate totală pentru piatră spartă, %, max 2

Porozitate aparentă pentru pietriş sau piatră spartă, %, max 2


Caracteristici fizico – mecanice Condiţii de admisibilitate

Volum de goluri în stare afânată pentru:- nisip, %, max- pietriş, %, max- piatră spartă, %, max

404555

Rezistenţa la strivire %- în stare saturată, min- în stare uscată, max

6015

Coeficient de înmuiere după saturare, min 0,8

Rezistenţa la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi sau cilindri în stare saturată, N/mmp, min 90

Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ exprimată prin pierderea procentuală faţă de masa iniţială, %, max 10

Sorturile de agregate trebuie să fie caracterizate prin granulozitate continuă, iar conţinutul în granule care trec, respectiv rămân pe ciururile sau sitele ce delimiteză sortul nu trebuie să depăşească 10%, dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu trebuie să depăşească 1,5d max.Granulozitatea nisipului trebuie să le îndeplinească condiţiile:Tabel 5

Sortul de nisipTreceri, în % prin sita sau ciurul de:

0,2 0,5 1 2 3,15 7

0 – 2 min max

--

1050

4585

90100

--

--

0 – 3 min max

530

--

3575

--

90100

--

0 – 7 min max

221

--

2070

--

5687

100100

Balastul pentru betoane trebuie să le îndeplinească condiţiile:Tabel 6

Balastul pentru betoaneTreceri, în % prin sita sau ciurul de:

3,15 5 16 20 d max

0 – 31 min max

2050

--

5585

--

80100

0 – 71 min max

1030

--

3565

--

80100

0 – 40 min max

--

3060

--

5585

80100

0 – 63 min max

--

2525

--

4580

80100

Agregatele se vor aprovoziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestuia.Laboratorul antreprenorului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel:într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizorîntr-un registru rezultatele tuturor determinărilor de laboratorDepozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor.În cazul în care se vor utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.În cazul în care la verificarea calităţii agregatelor aprovizionate, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor menţionate anterior, acesta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.Extindere si modernizare spatii verzi in orasul Jibou 28

Controlul calităţii materialelor înainte de punerea lor în operă se face de către Antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile prevăzute în tabelul 7:Tabel 7

Material Caracteristici care se verifică Metode conform

Frecvenţe minime

Încercarea de informare

Încercarea înainte de utilizare

Ciment

Examinarea datelor din certificatul de calitate - 1probă/lot -

Constante de volum SR EN 1 determinare/lot aprovizionat nu mai puţin de 100t/1probă medie

-

Timpul de priză SR EN 196- 3 -

Rezistenţe mecanice la 2(7)zile şi 28zile

SR EN 196-1

1probă/100t sau la fiecare siloz la care s-a depozitat lotul aprovizionat

-

Starea de conservare numai dacă s-a depăşit termenul de depozitare sau au întârziat factorii de alterare

SR EN 196- 3 - 2determinări/ siloz

sus şi jos

Agregate

Examinarea datelor din certificatul de calitate - La fiecare lot

aprovizionat -

Parte levigabilă SR 667 - 1determinare/lot de 100mc

Humus STAS 4606 La schimbarea sursei -

Corpuri străine, argilă în bucăţi, argilă aderentă, conţinut de carburanţi, mică

STAS 4606 - 1determinare/lot de 100mc

Granulozitate SR EN 933 1probă/max 500mc/ sort şi sursă

1determinare/lot de 100mc

Echivalent de nisip STAS 730 1determinare/sursă 1determinare/lot de 100mc

Rezistenţa la uzura Los Angeles STAS 730 1determinare/max

500mc/sort şi sursă -

Borduri

Examinarea datelor din certificatul de calitate - La fiecare lot

aprovizionat -

Forma şi dimensiunileAspect STAS 1137

Încercări obligatorii dacă cantitatea este mai mare de 500m pentru fiecare sursă

1încercare/ lot de 500mc

Rezistenţa la încovoiereRezistenţa caracteristicăRezistenţa la îngheţ-dezgheţUzura

STAS 1137

Încercări obligatorii dacă cantitatea este mai mare de 500m pentru fiecare sursă

1încercare/ lot de 500mc

6.3 Montarea bordurilor prefabricate

Pe stratul suport curăţat şi compactat corespunzător, se va turna pe loc betonul de ciment conform detaliilor din proiectul tehnic, pe care se vor poziţiona bordurile prefabricate.


Montarea bordurilor prefabricate se va efectua conform proiectului tehnic, respectând cotele şi pasul la bordură stabilit. După pozare, bordurile se vor rostui cu mortar de ciment.

6.4 Recepţia lucrării

Recepţia preliminară se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări conform normelor legale în vigoare.Recepţia finală

Recepţia finală se face odată cu imbrăcămintea, după expirarea perioadei de verificare a comportării acesteia, conform normelor legale în vigoare.


III. Retele apa/canal

Caiet de Sarcini

Extindere si modernizare spatii verzi in orasul Jibou

1. Reţea de canalizare ape uzate menajere 1.1 PREVEDERI GENERALE

Trasarea şi executarea santurilorÎnainte de începerea săpăturilor exterioare se face mai întâi recunoaşterea terenului,

pentru stabilirea de teren a traseelor conductelor prevăzute în proiect. Trasarea pe teren a conductelor se face conform prevederilor STAS 9824-5. Limitele şanţului se vor trasa luând în calcul puncte fixe din amplasament cum ar fi colţurile clădirilor etc.

Săparea tranşeelor începe după ce toate riglele de trasare s-au aşezat şi fixat la înălţimile necesare conform proiectului. Dacă terenul este pavat se desface pavajul pe lăţimea necesară, plus 0,25 m de o parte şi de alta, apoi se face săpătura propriuzisă. Săpătura nu se execută de la început până la adâncimea necesară, ci se mai lasă un strat de aproximativ 10 – 15 cm, care se sapă manual numai cu puţin timp înaintea montării conductei, pentru ca aceasta să fie aşezată pe pământ sănătos, nealterat de ploi sau ger.

Pământul rezultat din săpătură se depozitează cu grijă pe unul din malurile şanţurilor, celălalt mal rămânând liber pentru introducerea tuburilor în şanţ. Pietrele mari, bolovanii, bucăţile de beton etc. vor fi evacuate de pe amplasament imediat după scoaterea lor din tranşee, prin transportul într-un loc special amenajat şi aprobat de autorităţile locale.

La execuţia şanţului de lucru (formă, dimensiuni) în primul rând se are în vedere asigurarea spaţiului de lucru pentru montaj, în condiţii de siguranţă maximă, atât pentru executanţi cât şi împotriva degradării conductelor. Lăţimea minimă a şanţului trebuie să fie astfel încât între marginea tubului şi suprafaţa interioară a sprijinirilor şanţului să existe o distanţă de 0,2 m la tuburile cu Dn 400 mm pentru conductele din P.V.C. Lăţimea minimă a şanţului în cazul conductelor cu Dn 400 mm va fi de 0,6 m+D. Fundul şanţului trebuie să fie neted, fără pietre şi rădăcini, de rezistenţă corespunzătoare pentru susţinerea conductei, respectiv a patului de susţinere.

Dacă terenul este suficient de tare şi nu există pericol de surpare a pământului, şanţul se execută fără nici un fel de sprijinire a malurilor. Dacă terenul este slab sau adâncimea şanţului depăşeşte 1,5 m se impune sprijinirea malurilor, astfel încât pe întreaga durată de execuţie să nu fie pusă în pericol sănătatea sau viaţa personalului de execuţie şi nici stabilitatea construcţiei lângă care se sapă. Soluţiile de sprijinire vor fi alese de executant, ca o componentă a tehnologiei de execuţie adoptată.

1.2 Tehnologia de execuţie

Se va realiza un cămin de apometru CA amplasat pe domeniu pubilc conform planşei, în dreptul obiectivului studiat. Branşamentul se va executa din ţeavă de polietilenă de înaltă densitate având diametrul Ø 65mm, Pn 10 bari, având o lungime maximă de L = 16,7 m până la căminul de apometru CA. Legătura la conducta publică de apă potabilă se va realiza prin intermediul unui colier (bridă) de branşament având dimensiunile de Ø 125mm x 65 din polietilenă PN10 cu inel asigurator. Căminul de apometru va avea dimensiunile interioare 120x90 cm şi se va realiza din beton monolit astfel:

radierul din beton Bc 7,5 armat cu reţea dublă Ø 8/20 (OB37)pereţii din beton Bc 10 armat cu reţea dublă Ø 8/20 (OB37)placa superioară din beton Bc 15 armat cu PC52.Capacul de fontă, de acces în cămin, va fii de trafic greu de 40 T

Grosimea pereţilor va fi de 10 cm, iar a plăcii superioare de 15 cm. Căminul de apometru va fi prevăzut cu trepte de acces din oţel OB 37 Dn 16 mm. La trecerea conductei de polietilenă prin peretele căminului de apometru se va prevedea o piesă de trecere etanşă.Căminul de racord se va realiza din „inele” din beton prefabricat special construite pentru canalizare iar etanşeitatea dintre ele se va realiza din mortar special (impermeabil)Căminul de racord are diametru interior de min Ø 800mm iar radierul de min 1200x1200mmX150mm şi se va realiza astfel:

radierul din beton Bc 7,5 armat cu reţea dublă Ø 8/20 (OB37)placa superioară din beton Bc 15 armat cu PC52.Capacul de acces în cămin, va fii necarosabi.

Traseul conductelor se materializează pe teren prin ţăruşi amplasaţi pe ax în punctele caracteristice ale traseului, conform planului de situaţie. Fiecare dintre ţăruşii de ax va avea doi martori amplasaţi perpendicular pe axul traseului la o distanţă care să-i asigure împotriva


degradării în timpul executării săpăturilor, al depozitării pământului şi al circulării pe marginea şanţului.Executarea săpăturilor vor începe numai după completa organizare a lucrărilor şi aprovizionarea cu materiale necesare (conducte, piese speciale etc.) şi a utilajelor necesare pentru execuţie (utilaje pentru execuţia compactării şi a umpluturilor, pentru executarea îmbinărilor, pentru proba de presiune etc.) astfel încât tranşeele să stea deschise o perioadă cât mai scurtă de timp.Executarea săpăturilor se va face după o prealabilă nivelare şi amenajare a terenului, astfel încât să se prevină inundarea tranşeelor de ploi, să se asigure o scurgere normală a apelor superficiale, care ar putea fi stânjenită de realizarea săpăturilor şi a depozitelor de pământ.Săpătura se va realiza manual, la executarea ei se va ţine seama de prevederile avizelor deţinătorilor de reţele.Fundul şanţului în care urmează să se monteze conductele se va executa cu puţin timp înainte de montarea conductei, va fi fără denivelări, iar conducta se va monta pe un pat de nisip având o grosime de 10 – 15 cm. Lăţimea şanţului în care urmează să se monteze conductele va fi de min 60 cm.După montarea conductelor şi efectuarea probelor, umplerea şanţurilor se va face în straturi succesive de pămâ 30nt (20 cm) compactate.La execuţia lucrărilor se vor utiliza numai materiale verificate în ceea ce priveşte condiţiile tehnice de calitate prevăzute în standardele şi normele în vigoare.Patul de nisip pentru pozarea conductelor va avea o înălţime de 10 cm şi va fi bine compactat. Umplutura se va face cu nisip, până la un nivel de 30 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor, iar restul umpluturii se va realiza cu balast pământul rezultat din săpătură se va înlătura cât mai repede. Balastul folosit în umplutură va avea granulaţia cuprinsă între 20÷70 mm. La execuţia lucrărilor se vor utiliza numai materiale verificate în ceea ce priveşte condiţiile tehnice de calitate prevăzute în standardele şi normele în vigoare.

1.2.1 Măsuri de protecţia munciiLa elaborarea prezentului proiect s-au avut în vedere următoarele normative şi

prescripţii privind protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor:Norme republicane de protecţia muncii, ediţia 1975, modificată şi completată în 1977;Norme de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj, aprobate prin Ord. MEE nr. 1233/D-29.12.1980;

Normativ de protecţia muncii pentru industria de utilaj greu, construcţii de maşini şi electrotehnică.

Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi în activitatea de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor proiectate se va urmări respectarea cu stricteţe a prevederilor actelor normative menţionate. Lista de mai sus nu este limitativă şi va fi completată cu restul prevederilor legale în domeniu, aflate în vigoare la momentul respectiv.

Răspunderea privitoare la respectarea legislaţiei în vigoare revine în întregime executantului lucrării în perioada de realizare a investiţiei şi beneficiarului pe perioada de exploatare normală, întreţinere curentă şi reparaţii (după recepţionarea lucrărilor şi a punerii în funcţiune).

1.2.2 Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilorLa elaborarea prezentului proiect s-au avut în vedere următoarele normative şi

prescripţii privind prevenirea şi stingerea incendiilor:Ordonanţa Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, modificată şi

aprobată prin Legea nr. 212-16.12.1997;Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul 775-

22.07.1998 al Ministerului de Interne;HG 78-30.09.1998 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor;

Decret al Consiliului de Stat privind prevenirea şi stingerea incendiilor în unităţile din ramura energiei electrice şi termice, nr. 232/74 cu modificările 1/82 şi 2,3/85.

Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi în activitatea de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor proiectate se va urmări respectarea cu stricteţe a prevederilor actelor normative menţionate. Lista de mai sus nu este limitativă şi va fi completată cu restul prevederilor legale în domeniu, aflate în vigoare la momentul respectiv.


Răspunderea privitoare la respectarea legislaţiei în vigoare revine în întregime executantului lucrării în perioada de realizare a investiţiei şi beneficiarului pe perioada de exploatare normală, întreţinere curentă şi reparaţii (după recepţionarea lucrărilor şi a punerii în funcţiune).

2. Normative şi standarde care stau la baza proiectării şi execuţiei lucrării

I 9-94 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare.STAS 1478-90 – Instalaţii Sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii fundamentale de proiectareSTAS 1795-87 – Canalizări interioare. Prescripţii fundamentale de proiectareSTAS 3051-81 – Canale şi reţele exterioare de canalizareSTAS 1846-90 - Canalizări interioare. Determinarea cantităţilor de apă ce se evacuează din sistemul de canalizareSTAS 1504-85 – Instalaţii sanitare. Distanţe de amplasare a obiectelor sanitare, armăturilor şi accesoriilorSTAS 2250-73 – Presiuni nominale, presiuni de încercare şi presiuni de lucru maxim admiseSTAS 6686-80 – Obiecte sanitare ceramice. Obiecte din porţelan. Condiţii tehnice generale de calitateP118– Norme de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia împotriva foculuiSR 11357-90 – Măsuri de siguranţă contra incendiilorC107 – Normativ pentru proiectarea, executarea şi recepţionarea izolaţiilor termice la construcţii civile şi industrialeC142 - Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţilor la elementele de instalaţiiPE924 - Prescripţii pentru calculul izolaţiilor termice ale instalaţiilorC125 - Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi tratamentelor acustice la clădiriSTAS 10128-86-Protecţia contra coroziunii a conductelor supraterane de oţel. Clasificarea mediilor agresiveSTAS 10166/1-77- Protecţia contra coroziunii a conductelor supraterane de oţel. Pregătirea mecanică a suprafeţelorSTAS 10702/1-83 - Protecţia contra coroziunii. Acoperiri protectoare. Condiţii tehnice generaleSTAS 10702/2-83 - Protecţia contra coroziunii. Acoperiri protectoare pentru construcţii aflate în mediul urban şi ruralC. 56-Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente.DECRET 290-Norme generale de protecţie împotriva incendiilor în proiectarea şi executarea construcţiilor şi a instalaţiilor.PE 119-Norme de protecţia munciiSTAS 7656-90 – Ţevi din oţel sudate longitudinal pentru instalaţiiAgremente tehnice pentru materialele de instalaţii folosite, nestandardizate în România.

3. ECHIPAMENT3.1 SCULE, DISPOZITIVE SI UTILAJE FOLOSITE LA LUCRARI DE BETOANE

In cele din urma sunt prezentate succint principalele mijloace de munca utilizate la lucrarile de betoane, aratandu-se totodata si eventualele posibilitati de utilizare la alte categorii de lucrari din constructii.

3.1.1 Scule.Lopata se foloseste la incarcarea pamantului, a nisipului sau a pietrisului, la prepararea manuala a betonului, la incarcarea galetilor si targilor cu mortar sau beton etc.. Cazmaua se utilizeaza la executarea sapaturilor in pamant mai moale. Poate folosi si la desfacerea unui beton proaspat turnat.. Canciocul este o unealta de mana, cu care se ia beton din targa si se umplu golurile.. Tarnacopul foloseste la sapat pamanturi tari, la spargerea blocurilor de caramida sau betoane slabe.. Ranga serveste la decofrare, la scos scoabe, la ridicarea de greutati etc.


. Ciocanul foloseste la spart pietre si la batut cuie.

. Barosul se intrebuinteaza pentru desfacerea si sfaramarea de blocuri masive de beton tare.

. Dalta si spitul ajuta la desfacerea blocurilor mari de beton sau a zidariei lucrate in mortar deciment.. Dreptarul este unealta de baza care se foloseste la nivelarea betoanelor.. Mistria foloseste la intinderea betonului si indepartarea mortarului de prisos.. Galeata se intrebuinteaza la betoane pentru dozarea si transportul apei, pentru transportul betonului etc. Galetile intrebuintate la betonare trebuie sa fie construite dintr-un material rezistent, deoarece, prin formarea lor, ar putea schimba dozarea apei.. Pompe de apa de mana ajuta la scoaterea apei dintr-un strat de apa subterana sau dintr-un rezervor.. Sita de 0,2 mm se intrebuinteaza in laboratorul de santier la ciuruirea cimentului si nisipului.. Ciurul este de forma dreptunghiulara, format dintr-un cadru de lemn, pe care se fixeaza o plasa de sarma cu ochiuri de diferite marimi. El foloseste la separarea pietrisului mare de cel mic din care se scoate nisipul. In unele ciururi se aseaza la partea de jos o scandura inclinata, care permite materialului mare sa cada lateral langa ciur.. Maiul foloseste la batatorirea betonului.. Metrul se foloseste la masurarea lungimilor mici.. Ruleta poate fi de 10 m sau de 20 m de panza sau metalica si se intrebuinteaza la masurarea lungimilor mari.. Firul de plumb este format dintr-o greutate care atarna la capatul unui fir. Firul intins indica directia verticalei.. Nivela (bolobocul) este formata dintr-o bucata de lemn de 30 – 60 cm lungime, cu fetele drepte si are montate in doua scobituri doua tuburi de sticla. Tuburile sunt astfel umplute cu lichid, incat lasa cate o bula de aer in interiorul lor. Unul din tuburi este paralel cu latura lunga a lemnului, celalalt cu latura scurta. Cand bula se gaseste intre reperele de pe tub, nivela de pe latura lunga arata pozitia orizontala, iar cealalta pozitia verticala.. Furtunul de nivelat se compune dintr-un furtun de cauciuc, prevazut la capete cu doua tuburi de sticla. Atunci cand furtunul este plin cu apa, nivelul apei este acelasi in ambele tuburi de sticla. Furtunul de cauciuc poate avea lungimi mari, de ordinul a 20 m. Tuburile de sticla au 20 cm. lungime fiecare. Cu ajutorul acestui nivel se fixeaza inaltimea pana la care urmeaza sa se toarne betonul.. Roaba pentru beton are o forma speciala, de obicei triunghiulara, cu scopul de a se asigura o descarcare rapida. Roabele metalice se intrebuinteaza mai des, deoarece ele rezista mai bine eforturilor la care sunt supuse in timoul transportului betonului.

3.1.2 Utilaje. Ciocanul perforator este intrebuintat la spargerea betoanelor intarite. Ciocanul se compune dintr-un varf metalic rezistent, care este aruncat in beton cu mare forta de catre aerul comprimat introdus in aparat. Manerul are un druncar pentru punerea in functiune si, respectiv, oprirea aparatului.. Pompa de apa cu motor ajuta la ridicarea apei la un nivel superior sau la impingerea ei pe distante mari.. Betoniera este masina care face amestecarea betonului. Ea se compune dintr-o cupa in care se face incarcarea materialului, un tambur in care se face amestecul propriu-zis, un rezervor cu dispozitiv care dozeaza apa si o introduce in timpul amestecarii un dispozitiv pentru descarcarea betonului din betoniera si, in unele cazuri, un troliu care ajuta la ridicarea betonului. Betoniera este actionata de motoare cu benzina sau motoare electrice. Dupa felul lor, betonierele se impart in doua categorii:-betoniere in care amestecarea se face prin cadere libera;-betoniere in care amestecarea se face in mod fortat.. Pompa de beton serveste la transportul materialului de la locul de productie direct la locul deintrebuintare. Transportul se face prin impingerea betonului pe conducte de cauciuc.. Maiul cu motor se intrebuinteaza atat la indesarea betoanelor, cat si la indesarea terenurilorpeste care urmeaza sa se toarne betoanele.. Vibratoarele -pe santierele de betoane se intrebuinteaza atat autocamioanele obisnuite, cat siautocamioanele de constructii speciale.


3.2 SCULE, DISPOZITIVE SI UTILAJE FOLOSITE IN PROCESUL DE REALIZARE A ARMATURILOR PENTRU BETOANE

a. Pentru manipulare si transport local-cabluri (sufe) pentru legat si agatat in carligul macaralei;-dispozitive de manevrat plase sudate;b. Pentru indreptat si debitat-metru, ruleta, sabloane pentru masurarea lungimii bazelor;-clesti manuali sau electrici pentru taiat armatura;-ciocan si perie de sarma pentru indepartarea ruginei;-masina de indreptat si taiat otel beton (O 5 … 15 mm);-masina de masurat si taiat bare de otel beton (O 12 … 42 mm);-extrage din stiva, masoara si taie barele – acelas furnizor;-masina de taiat plase sudate (max O 12 mm si 3 m latime)-cleste de sudat plase sudate (max O 12 mm) – acelas furnizor;-aparat de sudat cap la cap (termoelectric);-masina electrohidraulica de taiat bare de otel beton (O 6 … 42 mm)c. Pentru fasonat-chei manuale de fasonat (simple, duble, cu brat drept sau frant);-bane de lucru pentru indreptat si fasonat bare, cu dispozitive ajutatoare de indoire (de regulaplaci metalice gaurite in care se introduc dornuri interschimbabile);-masina de indoit plase sudate (max O 12 mm) – furnizor M.C. Ind. CMCIB ;-masina de fasonat otel beton (O 6 … 40 mm) furnizor M.C. Ind. CMCIBd. Pentru asamblare-cleste patent pentru legat cu sarma barele de otel beton;-capre sau suporti de inventar (din otel beton) pentru montarea carcaselor;-sabloane pentru montarea carcaselor de mare serie;-aparat de sudura cu arc electric;-transformator pentru aparat de sudura tip TASM 300.

3.3 SCULE, DISPOZITIVE SI APARATE DE MASURA SI CONTROL NECESARE LUCRARILOR DE COFRARE

Principalele scule utilizate sunt:a. Pentru intretinerea panourilor de cofraj:-rulou pentru uns cofrajul-galeata pentru transportul decofrajului-peria de sarma-spaclub. Pentru montarea si demontarea cofrajelor:-trusa de chei fixe-ciocan-surubelnita-ranga drepatac. Pentru realizarea fetei de lemn a cofrajelor:-creion dulgher-tesla-fierastrau cu coarda-clesti de scos cuie-rindea-burghie elicoidale-coarva cu universal si clinchetd. Pentru operatii mecanizate:-masina electrica portabila pentru gaurit- unealta electrica portabila de taiat, slefuit si curatat materiale de constructii-fierastrau circular portabil cu discul montat pe arborele motor:Dispozitive pentru pachetizare si manipularea. Dispozitive de pachetizare:-stelaj (leagan) din otel;


-jug pentru pachetizarea elementelor cu sectiunea dreptunghiulara si panouri stabile;-paleta lada metalica europeana (STAS 8635) pentru pachetizarea elementelor marunte.b. Dispozitive de manipulare:-dispozitiv cu cercel si doua carlige (tip IPC U 1968) utilizat la manipularea pachetelor cu unsingur leagan;-aparat de ridicat si tractat de 1.5 tf. pentru manipularea subansamblelor de cofraje ladecofrare.Principalele dispozitive si aparate de masura si control:-nivela (bolobocul) pentru verificarea liniilor si planurilor orizontale si verticale;-cumpana dulgherului pentru verificarea liniilor si planurilor verticale;-ruleta metalica pentru trasarea si verificarea elementelor de constructii;-furtunul de nivel pentru verificarea liniilor si planurilor orizontale.

4. MATERIALEApometru de apă rece Dn 30 mm buc 1Filtru impuritati 1 1/4" buc 1Racord PE FE 63 x 1 1/2" buc 1Robinet sferic apa 1 1/4" buc 2Brida de bransare intarita 140 x 2" buc 1Cot PE FE 63 x 2" buc 1Reductie ZN 11/2" - 11/4" buc 1Reductie ZN 11/4" - 11/2" buc 1Hidrant suprateran 80 1250 buc 1Cismea buc 1

Prepararea si verificarea caracteristicilor marcilor betonului, cimentului, agregatelor, aditivilor se face corespunzator precizarilor din normativele in vigoare.

5. TRANSPORTTransportul tevilor, caminelor din beton se va face cu camioane cu bena amenajata corespunzator. caminele din beton se vor descarca din bena camioanelor cu ajutorul automacaralor sau macaralelor atestate petru astfel de lucrari.

6. CONDITII DE EXECUTIE6.1 LUCRARI EXCAVARE6.1.1 LUCRARI PREGATITOARE

Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea santurilor pentru pozarea tevilor trebuie sa fie terminate lucrarile pregatitoare, si anume:a. sapaturile pentru santurile de pozare;b. protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente in pamant;c. asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajelor delucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiilor.d. verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect (din punct de vedere al calitatiiterenului, dimensiunilor si pozitiilor) in limitele tolerantelor prescrise;Daca caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare, masurile ceurmeaza a se lua se vor stabili cu proiectantul si numai in scris.

6.1.2 Montaj conducte din P.V.C. tip KGÎnainte de montaj toate piesele vor fi inspectate vizual pentru depistarea eventualelor

defecţiuni. Conductele se vor monta sub limita de îngheţ conform STAS 6054, pe un pat de nisip de cca. 10 – 20 cm, atent compact, pentru a asigura protecţia mecanică a conductelor.

Îmbinarea tuburilor se face până la capăt, după care se retrage tubul cca. 5 mm, astfel încât prin mişcarea tuburilor se realizează compensarea dilatărilor. Etanşarea îmbinărilor se face cu inele de cauciuc ale sistemului.


Montajul tuburilor va începe cu capătul din avalul reţelei şi va fi executat pe un pat de nisip de cca. 10 – 20 cm, atent compact, asigurând protecţia lor mecanică. Mufele tuburilor vor fi poziţionate contra sensului de curgere a apei. Va fi respectată cu stricteţe panta de montaj prevăzută în proiect. Pe toată durata execuţiei vor fi respectate traseele prevăzute pe planurile de execuţie.

6.1.3 Acoperirea conductelorDupă realizarea probelor cu rezultatele corespunzătoare se poate trece la acoperirea

conductelor. Pentru a asigura protecţia mecanică a conductei şi coeficientul de frecare corespunzător

între sistemul de conducte şi sol, umplerea tranşeelor se face în prima fază cu nisip. Acoperirea conductelor cu material granulat (nisip) se face pe o grosime de 20 – 30 cm deasupra generatoarei superioare a mantalei conductei cu cel mai mare diametru. Granulaţia patului de nisip este de 0,3 – 2 mm şi doar în proporţie de 3% poate conţine granule de max. 10 mm, iar conţinutul de argilă şi mâl al nisipului nu poate depăşi 2%. Nu se va utiliza nisip foarte fin, respectiv cu conţinut mai ridicat de mâl decât cel prescris şi nu este permisă acoperirea conductelor cu pământ normal. Prin compactarea cu prudenţă a stratului de nisip trebuie să se obţină o densitate de sol de 85 – 90% din starea terenului natural.

La limita superioară a patului de nisip, înaintea acoperirii finale cu pământ de umplutură a conductelor, trebuie aşezată o bandă de folie cu inscripţia conducte de canalizare pentru avertizare în caz de intervenţii ulterioare. Umplutura cu pământ se va face în straturi succesive de max. 15 cm grosime atent compactate (cu udarea stratului), până la obţinerea unei densităţi de sol de 85 – 90% din starea terenului natural. Introducerea materialului, împrăştierea şi compactarea, din zona conductei se va efectua manual. Compactarea mecanizată, cu bătătoare mecanice grele, poate fi practicată numai de la înălţimea de 1 m deasupra conductei.

După efectuarea probelor de etanşeitate şi eficacitate, înaintea acoperirii conductelor, se va etanşa poziţia de intrare-ieşire a conductelor din cămine, folosind mortar de ciment.

6.1.4 EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROSPrevederi generaleMasurile specifice ce se adopta in perioada de timp friguros se vor stabili tinand seamade:-regimul termoclimateric real existent pe santier in timpul executarii lucrarilor;-gradul de expunere a lucrarilor – ca suprafata si durata – la actiunea timpului friguros in cursul executiei;-intensitatea prezumata a frigului in perioada respectiva.La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sa se exercite uncontrol permanent si deosebit de exigent din partea conducatorului tehnic al lucrarii, delegatuluiCTC si al beneficiarului si – oricand va fi nevoie – din partea proiectantului. In proceseleverbale de lucrari ascunse se vor mentiona masurile adoptate pentru protectia lucrarilor siconstatarile privind eficienta acestora.

7. CONTROLUL CALITATIIPrezentul capitol cuprinde principalele conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineascalucrarile de constructii, precum si verificarile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata dacaaceste conditii au fost indeplinite.Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarite in primul rand de sefii formatiilor delucru si de personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor, in cadrul activitatii salede indrumare si supraveghere.Separat de acestea, se efectueaza verificari:a. pe parcursul executarii, pentru toate categoriile de lucrari ce compun obiectele de investitii,inainte ca ele sa devina ascunse prin acoperire cu (sau inglobate in) alte categorii de lucrarisau elemente de constructii;b. la terminarea unei faze de lucrari;c. la receptia preliminara a obiectelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investitii.Verificarile de la poz. a si b se efectueaza conform”Instructiunilor pentru verificarea calitatii sireceptionarea lucrarilor ascunse la constructii si instalatii, precum si pentru receptia terenuluide fundare, fundatiilor si structurilor”aprobat cu ordinul nr. 20/1977 de IGSIC, iar cele de la poz.C conform reglementarilor in vigoare privind receptia obiectivelor de investitii.


Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse in prezenta lucrare sunt extrase din prescriptiiletehnice de proiectare, executie si receptie, in vigoare la data elaborarii sale.Listele complete ale acestor prescriptii sunt cuprinse in indicatoarele de standarde, publicateanual de IRS si in listele normativelor tehnice in vigoare (publicate anual in BuletinulConstructiilor). Principalele prescriptii tehnice, aplicabile la verificarile din prezenta lucrare, suntmentionate la fiecare capitol in parte.Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu proiectulin limitele indicatiilor de calitate si a abaterilor admisibile, prevazute de acestea.Dispozitiile de santier, date de beneficiar si proiectat – cu respectarea normelor legale invigoare – au aceeasi putere ca si proiectul de executie, din punct de vedere al verificarilorefectuate.Frecventele verificarilor sunt mentionate in prescriptiile tehnice. In cazuri speciale, proiectantulpoate prevedea – in mod justificativ – marimea acestor frecvente.In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau incercare efectuata peparcurs, referitoare la rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea lucrarii,depaseste in sens deproprabil abaterile admisibile, prevazute in proiecte sau in prescriptiile tehnice, decizia asupra continuarii lucrarilor nu va putea fi luata decat pe baza acordului, dat inscris de beneficiar, cu avizul proiectantului.

Este cu desavarsire interzis a se proceda la executarea de lucrari, care sa inglobeze sau sa ascunda defecte ale tevilor, imbinarilor sau care sa impiedice accesul sau reparareacorecta sau consolidarea acestora.In cazul in care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrari sau la receptii preliminare), inscopul obtinerii de date asupra corectitudinii verificarilor si inregistrarilor efectuate pe parcurs,se va proceda astfel:-daca un singur rezultat este necorespunzator, se mai efectueaza inca un numar egal desondaje;- daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzator, toate verificarileprevazute in prescriptiile tehnice a se efectua pa parcurs trebuie refacute, cu aceleasi metode sau cu metode care sa dea rezultate echivalente.La cererea presedintelui comisiei de receptie preliminara a obiectivului, intreprindereaexecutanta va intocmi o prezentare sintetica a tuturor verificarilor si incercarilor efectuate pe parcursul lucrarilorsi pe faze de lucrari, prezentare care trebuie sa cuprinda pe scurt:-date asupra frecventei verificarilor si probele efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, in comparatie cu prevederile prescriptiilor tehnice;-lista incercarilor suplimentare efectuate pentru cauzele in care probele de control prescrise au dat rezultate nesatisfactoare, precum si masurile aplicate in cazurile in care aceste rezultate sau confirmat;-lista si descrierea sumara a remedierilor efectuate, cu aratarea succinta a cauzelor care le-au facut necesare.Aceasta prezentare, impreuna cu documentele primare de verificare (registre de procese -verbale de lucrari ascunse si pe fise, buletine de incercari etc.) trebuie sa furnizeze comisiei de receptie – impreuna cu sondajele sale proprii – dovada indubitabila ca lucrarile executate se inscriu in conditiile de calitate prevazute in proiecte si prescriptii tehnice specifice, in limitele abaterilor asmisibile.

8. RECEPTIA LUCRARILOR8.1.1 Probe de presiune şi de punere în funcţiune

Conductele de canalizare vor fi supuse următoarelor încercări:1. Încercarea de etanşeitate;2. Încercarea de funcţionare.

Încercarea de etanşeitate se va efectua prin verificarea etanşeităţii pe traseul conductelor şi la punctele de îmbinare, după închiderea conductelor şi racordurilor cu dopuri şi inundarea canalelor.

Încercarea de funcţionare se face prin alimentarea cu apă a obiectelor sanitare şi a punctelor de scurgere la un debit normal de funcţionare şi verificare a condiţiilor de scurgere.

Pentru receptia preliminara sau finala a instalatiior executate, proiectantul va prezenta la cererea comisiei de receptie nota prevazuta de reglementarile in vigoare, cuprinzand precizarile


asupra aplicarii proiectului, observatiile sale asupra calitatii lucrarilor, punctul sau de vedere asupra conditiilor in care receptia poate fi admisa, confirmarea indeplinirii obligatiilor de predare a indicatiilor asupra normelor folosiri si exploatarii ei.

Comisia de receptie este obligata a cerceta existenta documentelor incheiate pe parcursul executarii lucrarilor si care privesc verificarile de calitate si incercarile efectuate anterior

In toate cazurile in care aceste documente lipsesc sau consemneaza verificari efectuate cu o frecventa mai mica decat acea prevazuta in proiecte si prescriptii tehnice – s-au in care rezultatele nu corespund conditiilor de calitate prescrise, comisiile de receptie preliminara nu pot admite receptia decat daca – prin incercari si cercetari suplimentare directe si expertize tehnice -se dovedeste ca obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat si executat ca poate fi exploatat in conditii normale.

In toate celelalte cazuri, comisia de receptie preliminara este obligata a proceda conform reglementarilor privind efectuarea receptiilor.

Procedee de verificare.In functie de momentul efectuarii verificarilor, acestea se refera la:a. Determinarea – prin masuratori – a corespondentei elementelor verificate cu

prevederileproiectului, din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si modului de pozare;b. Existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor, semifabricatelor,

prefabricatelor siaparatelor utilizate.c. Efectuarea incercarilor si probelor impuse de proiect si prescriptiile tehnice si

intocmireadocumentelor cu rezultatele acestora precum si a proceselor – verbale de lucrari

ascunse.d. Examinarea existentei si continutului documentatiilor si proceselor – verbale

mentionate maisus precum si sintezelor si concluziilor acestora;e. Verificarea directa prin sondaj si efectuarea de incercari suplimentare, in vederea

formarii convingerii organelor de control si comisiilor de receptie asupra corectitudinii si valabilitatii documentelor incheiate anterior.

Principalele conditii de calitate si verificarile de efectuat sunt cuprinse pe categorii de lucrari, in ”Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente”indicativ C56 – 85.

In continuare sunt prezentate principalele conditii de calitate si verificarile ce trebuie efectuate. Orice modificari ulterioare in cuprinsul prescriptiilor indicate in lucrare ca si orice noi prescriptii aparute dupa elaborarea lucrarii de fata, se vor respecta in mod obligatoriu chiar daca nu concorda cu prevederile din textul lucrarii. In consecinta, utilizatorii prezentei lucrari trebuie sa cunoasca si sa mentina la curent listele prescriptiilor, operand treptat in acestea, modificarile si completarile survenite.

Verificarile directe se vor efectua de comisia de receptie prin probe de presiune, in diferite tronsoane pentru a-si putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.

In caz ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare se va dubla numarul lor, daca si in acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare comisia va dispune amanarea sau respingerea receptiei pana la efectuarea unui supliment de incercari sau expertizari tehnice de ansamblu.

Cercetarea sau expertizarea se va efectua pe baza unei teme data de comisia de receptie si va avea ca scop determinarea posibilitatilor si conditiilor in care constructia respectiva corespunde destinatiei pentru care a fost realizata.


IV. Retele electrice

Caiet de Sarcini


Extindere si modernizare spatii verzi in orasul Jibou

1. REABILITARE ILUMINAT PARC

1.1 PREVEDERI GENERALE

Prezenta documentaţie conţine principalele sarcini ce revin executantului lucrărilor de instalaţii electrice aferente investitiei ce face obiectul proiectului.La baza proiectării au stat datele din comanda proiectantului general, planurile de arhitectură ale construcţiei şi prevederile standardelor şi normativelor în vigoare.Prezentul Caiet de Sarcini se aplica la executia retelelor de alimentare cu energie electrica a consumatorilor din reteua publica de energie electrica a furnizorului.

1.1.1 Soluţia de alimentareSoluţia de alimentare cu energie electrica propusa in proiect pentru alimentarea din reţeaua publica, s-a stabilit in conformitate cu tema de proiectare data de beneficiar si a fost supusa aprobării furnizorului de energie electrica, care a emis Avizele de racordare.

1.1.2 PrevederiIn completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile standardelor si normelor in vigoare.

1.1.3 Delimitarea instalatiilorPunctul de delimitare a instalatiilor va fi: Bornele de iesire ale grupului de masura montat in tabloul pentru iluminat sau cutia de iluminat public.

1.1.4 MasuraMasurarea energiei electrice se face prin grup de masura format din contor trifazat elecronic pentru energie activa si reactiva, cu posibilitatea inregistrarii puterii absorbite simultan.

1.1.5 LucrariSapaturile se vor executa cu sant deschis , manual respectindu-se normele specifice de protectia muncii pentru asemenea lucrari , acordindu-se o atentie deosebita pentru a nu deteriora instalatiile existente in subteran.Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste cerintele prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.

1.1.6 InregistrariAntreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.

1.1.7 SpecificatiiCablurile vor fi prevazute cu etichete de identificare din 10 in 10 metri cu tensiunea de lucru , destinatia si anul de pozare.Antreprenorul va realiza verificari suplimentare, daca acestea sunt solicitate de Consultant.

1.1.8 ProiecteLa baza proiectării au stat datele din comanda proiectantului general, planurile de arhitectură ale construcţiei şi prevederile standardelor şi normativelor în vigoare.

1.1.9 Conditii de alimentareTensiunea de alimentare de la reţeaua de energie electrică este de 3 x 400 / 220 ± 5%, 50 Hz, - Iluminat: 220 V, 50 Hz. - Temperatura de funcţionare O - 35 °C Umiditate: 65% ± 15%.

1.1.10 ExecutieExecuţia lucrărilor electrice se va face copform planurilor din proiect.

1.2 STANDARDE SI NORMATIVE

I7-02 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice până la 1000Vca şi 1500V cc


GP 052-2000 Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000V c.a şi 1500V c.c.I20-2000 Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului.STAS R 9321-72 Prefabricate electrice de joasă tensiune REV.4-79STAS 12604-87 Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generaleSTAS 12604/4-89 Protecţia împotriva electrocutării. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii .STAS 12604/5-90 Protecţia împotriva electrocutării. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.SR EN 60529/95 Grade normale de protecţie asigurate prin REV.9/82 carcase. Clasificare şi metode de verificare.STAS 9638-74 Marcarea conductoarelor izolate pentru identificarea circuitelor instalaţiilor electrice.SR EN 60598-1/94 - Corpuri de iluminatSR CEI 502/94 - Cabluri de energie cu izolaţie şi manta de P.V.C.STAS 12604/3,4 - Protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă. Instalaţii electrice fixe.SR 6990 – Tuburi izolante IPY din PVCSTAS 7933 – Tuburi etanşe PELSTAS 9562 – Accesorii pentru instalaţii cu tuburi etanşe PELSR 6865 – Conducte din Cu sau Al cu izolaţie de policlorură de vinilSTAS 5258 – Tablouri de distribuţie închise pentru 500 Vca şi până la 1000 ASTAS 297-88 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generaleSTAS 2849/1…7-89 Iluminat. TerminologieSTAS 2612-87 Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admisibile.SR EN 60335-1-99 Securitatea aparatelor electrice pentru uz casnic şi scopuri similare.SR EN 60529-95 Grade normale de protecţie asigurate prin carcase. Clasificare şi metode de verificare.SR EN 60617-11-2001 Simboluri grafice pentru scheme electrice.SR CEI 60598-2-22-1992 Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguranţă. Condiţii tehnice speciale.SR CEI 60364-1-1997 Instalaţii electrice ale clădirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii fundamentale.SR CEI 60364-2-1997 Instalaţii electrice ale clădirilor. Definiţii.SR CEI 60364-3-1997 Instalaţii electrice ale clădirilor. Determinarea caracteristicilor generale. SR CEI 60364-4-1997 Instalaţii electrice ale clădirilor. Protecţia pentru asigurarea securităţii.SR CEI 60364-5-1997 Instalaţii electrice ale clădirilor. Alegerea şi punerea în operă a materialelor şi echipamentelor electrice.SR CEI 60364-7-1997 Instalaţii electrice ale clădirilor. Reguli pentru instalaţii şi amplasamente speciale.SR CEI 60446-1997 Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere numerice.SR CEI 60536-199.5 Clasificarea echipamentelor electrice şi electronice din punct de vedere al protecţiei împotriva şocurilor electrice.SR EN 61008-1-94 Întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual fără protecţie încorporată la supracuranţi pentru uz casnic şi similar.SR CEI 60332-1-1998 Încercarea la foc a cablurilor.SR CEI 61662+A1-2000 Evaluarea riscului de avariere asociat loviturilor de trăsnet.SR CEI 61312-2000Protecţia împotriva impulsului electromagnetic generat de trăsnet.STAS 8275-87 Protecţia împotriva electrocutărilor. TerminologieSTAS R9321-73 Prefabricate electrice de joasă tensiune.STAS 11054-78 Aparate electrice şi electronice. Clase de protecţie contra electrocutăriiSTAS 12993/11-91 Semne convenţionale pentru instalaţii electrice interioare.P103-92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţii de scurtcircuit.PE 107-95 Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice.PE 116-94 Normativ pentru încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice.STAS 234-86 Branşamente electrice. Prescripţii generale de proiectare şi execuţie.PE 155-1992 Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice pentru clădiri civile.STAS 6865 - Conducte de Cu sau Al cu izolaţie de policlorură de vinilSR EN 60947-4-1/97 - Contactoare şi ruptoare de joasă tensiune SR EN 60947-2/93 - Întreruptoare automate de j.t. pentru uz general. condiţii specialeCEI 60 364-4-444-96 Instalaţii electrice în construcţii. Protecţia la supratensiuni.CEI 60 364-6-98 Instalaţii electrice în construcţii.


Legea 10/1995 Legea calităţii în construcţiiP 118-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilorMP 008-2000 Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor normativului P 118-99, Siguranţa la foc a construcţieiC 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestoraCE 1-95 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exlploatareC56-2001 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferenteHG 766/1997 Hotărârea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţiiME 005-2000 Manual pentru întocmirea instrucţiunilor de exploatare privind instalaţiile aferente construcţiilorNGPM-96 Norme generale de protecţia muncii

1.3 ECHIPAMENT

1.3.1 Aparate pentru iluminat publicCaracteristici- Aparat de iluminat exterior cu distributie luminoasa indirecta, rotational simetrica specifica unui aparat de iluminat ambiental- Grad de etanseitate al aparatului de iluminat minim : IP 65- Difuzor tronconic, transparent din policarbonat, independent de corpul aparatului de iluminat, stabilizat UV- Nivel de rezistenta la impact : minim IK 09.- Corpul aparatului de iluminat format din 2 parti:una interioara care sa contina aparatjul si sursa si una exterioara, ambele din aluminiu turnat la inalta presiune.- Tampon de aer intre cele 2 parti componente ale corpului aparatului de iluminat, pentru evitarea formarii condensului in interiorul compartimentului aparataj si optic Aparatul de iluminat va fi echipat cu balast cu protectie termica si condensator pentru

compensarea puterii reactive factor de putere minim 0,92

1.3.2 Sursa de lumina- Sursa pozitionata vertical, protejata in interiorul elementului reflector inferior-fara vizibilitate- pentru incadrarea in normele referitoare la poluarea luminoasa: CIE 126.-Caracteristici minime pentru sursa tubulara cu descarcari in vapori de sodiu la inalta presiune, cu adaos de halogenuri metalice :

- putere instalata 70W- temperatura de culoare 2000K- flux luminos minim 6,500 lm

1.3.3 Stalpi de sustinere metaliciCaracteristici -Stalpii sunt confectionati Aliaj metalic, turnat, necorosiv AtSi10Mg conform SR ISO 8062 si au o forma tronconica cu baza mare jos.

-Finisare : negru antic – produsul este acoperit cu o vopsea alchidica, ‚Metal-Graf plus’ de culoare neagra ( aspect de fier sablat ), formulata cu oxid de fier micaceu care exercita o bariera eficace de protectie anticorosiva. Patinarea este realizata manual cu bronz.

-Stâlpii metalici vor fi pozati pe fundatii din beton simplu.

-Baza stalpului va fi prevazut cu un capac de vizitare si montaj a legaturilor electrice

1.3.4 Cabluri electrice de tip ACYAbY, CYYCablul proiectat se va poza pe teren domeniu public, in zona verde si aleea pietonala conform planului de situatie.Pozare:


Sapaturile se vor executa cu sant deschis , manual respectindu-se normele specifice de protectia muncii pentru asemenea lucrari , acordindu-se o atentie deosebita pentru a nu deteriora instalatiile existente in subteran.IntersectiiLa intersectia cu instalatiile electrice existente in subteran se vor respecta distantele prescrise in normativul PE107 fata de alte instalatii,IdentificareCablurile vor fi prevazute cu etichete de identificare din 10 in 10 metri cu tensiunea de lucru , destinatia si anul de pozare.

1.4 MATERIALE

1.4.1 Corpuri de iluminat public si/sau ornamental 1.4.2 Stalpi de sustinere metalici din OL-Zn , pentru corpurile de iluminat1.4.3 Priza de impamantare pentru firide in valoare de max. 4 ohm.1.4.4 Tablou electric pentru conectarea, contorizarea si operarea iluminatului.1.4.5 Cabluri electrice pentru realizarea liniilor electrice subterane LES 1.4.6 Material marut pentru realizarea instalatiilor electice: coliere, bride,tevi, etc.

1.5 TRANSPORT

Transportul materialelor se va face cu materialele in ambalajul original , pentru protejarea transportului.Este interzis ca ambalajele cu aparataje electrice sa fie asezate sub ambalajele cablurilor electrice , a tuburilor de protectie sau a conductorilor electrici.Se va acorda o atentie deosebita transportului blocurilor de masura si a corpurilor de iluminat.

1.6 CONDITII DE EXECUTIE

1.6.1 Generalitati

-Pentru alimentarea cu energie electrică a aparatelor de iluminat sunt necesare lucrări de construire a unei reţelei electrice:-Reţeaua proiectata se va monta pe stâlpi metalici.-Stâlpii metalici vor fi pozati in fundatii de beton.-Lucrările necesare pe stâlpi se vor efectua cu utilaje pentru lucrul la înălţime şi nu prin urcarea pe ei.-Instalaţiile sunt în gestiunea ELECTRICA, cu excepţia; aparatelor de iluminat, brăţări, firele de legătura a aparatelor de iluminat şi reţeaua de iluminat.-Facturarea consumul de energie electrică se face de ELECTRICA la grupul de măsură.

1.6.2 Distante minimeInaintea inceperii lucrarilor, constructorul va studia continutul avizelor anexate si se va conforma conditiilor impuse in acestea.Pe planul de situatie sint trasate orientativ diverse retele subterane existente in zona, fata de care se vor respecta distantele minime prescrise in PE 107/95Cablurile electrice şi tuburile de protecţie se amplasează faţă de conductele altei instalaţii şi faţă de elementele de construcţie, respectându-se distanţele minime din tabelul 3.1 art. 3.5 din Normativul pentru proiectarea si executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c., indicativ I7.

1.6.3 Organizare de santierCablul de alimentare va intra in prima faza (organizare de şantier) intr-o cutie de distribuţie , in care se prevăd Întrerupătoare cu protecţii, prize monofazice si trifazice pentru alimentarea iluminatului si utilajelor din perioada de şantier. La locul de montare a cutiei de organizare de şantier se va lasă o rezerva suficienta de cablu pentru a se asigura legătura la tabloul de distribuţie din obiectiv la definitivarea construcţiei.


1.6.4 SapaturiSapaturile se vor executa cu sant deschis , manual respectindu-se normele specifice de protectia muncii pentru asemenea lucrari , acordindu-se o atentie deosebita pentru a nu deteriora instalatiile existente in subteran.Săpaturile pentru pozarea cablelor se vor face conform specificaţiilor din autorizaţiile obţinute de la societăţile prevăzute in autorizaţia de construcţie pentru a nu deteriora eventuale reţele deja existente in zona.

1.6.5 Pozarea cablurilorDupa pozarea cablurilor si umplerea gropilor cu umplutura compactata , pavajele afectate se vor readuce in stare initiala iar zonele verzi vor fi refacute.La intersectia cu instalatiile electrice existente in subteran se vor respecta distantele prescrise in normativul PE107 fata de alte instalatii.Cablurile vor fi prevazute cu etichete de identificare din 10 in 10 metri cu tensiunea de lucru , destinatia si anul de pozare.Cablele de alimentare se vor proteja in ţevi metalice zincate atât la coborârea de la retea, cit si la subtraversarea trotuarelor, zidurilor si ieşirea din cofrete.

1.6.6 Priza de impamantare

Priza de pământ se va realiza din platbanda OLZn 40x4mmp, În apropierea blocului de masura se va lăsa o mustăţă pentru a se putea realiza legătura între priza de pământ naturală şi restul instalaţiei. Rezistenţa de dispersie măsurată, a prizei naturale va trebui să nu depăşească valoarea de 4 , prescrisă de STAS 12604/5-90. Dacă valoarea măsurată a rezistenţei de dispersie este mai mare decât această valoare, se va realiza în mod obligatoriu şi o priză de pământ artificială, astfel încât rezistenţa de dispersie a prizei de pamant să aibă o valoare corespunzătoare. Priza de pământ artificială va fi realizată din electrozi confecţionaţi din oţel zincat. În cazuri speciale, când solul este foarte agresiv pentru oţel (pH<4) şi nu există posibilităţi de protejare eficientă a oţelului împotriva agresivităţii solului, se admite folosirea electrozilor din cupru.Se interzice confecţionarea electrozilor pentru prizele de pământ artificiale din funii de oţel, aluminiu, electrozi înnădiţi prin legături neconductoare, sau electrozi acoperiţi cu vopsea, sau cu alte materiale electroizolante.Secţiunea electrozilor din oţel pentru priza de pământ artificială trebuie să fie de minim 100 mmp.Secţiunea electrozilor din cupru pentru priza de pământ artificială trebuie să fie de minim 25 mmp pentru electrozi masivi şi de minim 35 mmp pentru conductoare funie.Grosimea electrozilor din cupru trebuie să fie de minim 3mm, pentru benzi sau bare şi de minim 2 mm pentru plăci.Pentru îmbunătăţirea prizelor de pământ artificiale se poate înlocui solul din imediata apropiere a electrozilor cu bentonită, având peste 90% părţi argiloase (levigabile) sau bentoprize, care conţin cel puţin 50% părţi argiloase (levigabile) şi la care concentraţia maxima a gelului obţinut din amestecul cu apa este de 0,7kg bentopriză la 1litru de apă.Pentru detalii privind realizarea prizei de pământ artificiale, va fi solicitat proiectantul.

1.6.7 Condiţii de trecere a conductelor, cablurilor şi tuburilor prin elementele de construcţie

Se interzice traversarea coşurilor şi a canalelor de fum cu conducte şi cabluri electrice, tuburi de protecţie sau alte elemente ale instalaţiilor electrice.Trecerea conductelor electrice prin elemente de construcţie din materiale incombustibile clasa C0

(CAI) se execută în următoarele cjondiţii: - în cazul conductelor electrice instalate în tuburi, nu este necesară o altă protecţie; fac excepţie traversările prin rosturi de dilataţie, caz în care conductele se protejează în tub pe porţiunea de trecere (tub în tub); dacă trecerea se face între încăperi cu medii diferite, tuburile de protecţie se instalează înclinat spre încăperea cu condiţiile cele mai grele; golurile dintre tub şi elementele de construcţie şi dintre tub şi conductele electrice se umplu cu masă izolantă; etanşarea golurilor la infiltrări de gaze se realizează de exemplu cu mortar de ciment la golul dintre tub şi elementul de construcţie şi cu celochit şi şnur de azbest la golul dintre tub şi conducte sau cabluri; în aceste situaţii, înaintea trecerii se prevede şi o răsuflătoare pentru gaze pe traseul tubului; se va urmări aplicarea prevederilor Normativului I6.Trecerea conductelor electrice prin elementele de construcţie din materiale combustibile C1 – C4

(CA2a - CA2d) se face în următoarele condiţii:


- în cazul conductoarelor izolate libere sau instalate în tuburi, prin protejarea lor pe porţiunea de trecere prin tuburi (tub în tub) din materiale incombustibile (metal, etc.) şi etanşând golurile cu materiale incombustibile din clasa C0 (CAI) şi electroizolante faţă de elementul de construcţie (de ex.: cu vata de sticlă şi ipsos, etc.) şi între tub şi conductele electrice (de ex.: cu vată de sticlă, azbest, etc.)Trebuie evitată trecerea cu conducte electrice, tuburi, canale, etc., prin elemente de construcţie care au şi rol de protecţie la foc sau la explozie, în cazuri de strictă necesitate se admit treceri prin elemente de construcţie rezistente la foc sau rezistente la explozie, numai cu respectarea simultană a următoarelor condiţii: - pe porţiunea de trecere, conductele, etc. să nu aibă materiale combustibile C1 - C4 (CA2a - CA2d), cu excepţia izolaţiei conductoarelor. - spaţiile libere din jurul conductelor, tuburilor, etc., inclusiv din jurul celor pozate în canale, galerii, estacade etc., să fie închise pe porţiunea de trecere, pe toată grosimea elementului de construcţie, cu materiale incombustibile Co (CAI), (de ex.: beton, zidărie) asigurându-se limita de rezistenţă la foc egală cu aceea a elementelor de construcţie respective. - trecerea cu conducte, tuburi, etc., să se facă astfel încât să nu fie posibilă dislocarea unor porţiuni din elementul de construcţie ca urmare a dilatării elementelor de instalaţie electrică.Ghenele şi canalele verticale sau orizontale în care se găsesc conducte, tuburi sau bare electrice se alcătuiesc şi se închid în condiţiile date de Normativul P 118.Golurile pentru trecerea cablurilor Tc. prin planşee sau pereţi, vor fi astupate după montarea cablurilor, cu materiale având structura iniţială, asigurându-se o etanşeitate corespunzătoare pentru evitarea propagării flăcărilor, trecerii fumului şi a gazelor.

1.6.8 Condiţii pentru legăturile electriceLegăturile electrice ale conductoarelor între ele, la aparate sau la elemente metalice, se execută prin metode şi mijloace prin care să se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistentă de trecere comparabilă cu rezistenţa ohmică a conductoarelor îmbinate, sigure în timp şi uşor de verificat.Alegerea metodelor şi mijloacelor de executare a legăturilor electrice se face în funcţie de materialul şi secţiunea conductoarelor sau barelor şi de caracteristicile mediului.Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii se fac numai în accesoriile special prevăzute în acest scop (doze, cutii de legătură, etc.)Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie, plintelor, golurilor din elementele de construcţie şi trecerilor prin elementele de construcţie.Se interzice supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune.Legăturile conductoarelor izolate se acoperă cu material electroizolant (de ex.: tub varniş, bandă izolantă, capsule izolante, etc,), care trebuie să asigure legăturilor acelaşi nivel de izolaţie ca şi izolaţia conductoarelor.Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoarele de cupru se fac prin răsucire şi matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule şi accesorii corespunzătoare.Legăturile conductoarelor de cupru executate pnn răsucire şi matisare trebuie să aibă mim. 10spire, cu o lungime a legăturii egală cu de 10 ori diametrul conductorului dar cel puţin 2 cm. si se cositoresc.Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, maşini, elemente metalice, etc., se face prin strângerea mecanică cu şuruburi la secţiuni mai mici de 10 mmp şi direct sau prin intermediul papucilor sau clemelor speciale, la secţiuni egale cu 10 mmp sau mai mari. La conductoarele care se leagă la elementele mobile, legăturile se prevăd cu elemente elastice cu suprafeţe striate.Legăturile electrice realizate prin strângere mecanică, suprafeţele de contact ale conductoarelor se pregătesc înainte de execuţie prin curăţare până la luciu metalic. Suprafeţele curăţate se protejează prin cositorire la conductoarele multifilare din cupru sau oţel. In încăperile din categoriile de mediu U3, suprafeţele curăţate la conductoare multifilare şi bare de cupru sau oţel trebuie protejate împotriva coroziunii prin mijloace adecvate (de ex. prin cositorire).Legăturile conductoarelor de protecţie se execută în condiţiile prevăzute în STAS 12604/4,5, prin sudare sau prin înşurubări, cu contrapiuliţe, inele de siguranţă (şaibă elastică) pentru asigurarea împotriva deşurubării.

1.6.9 Condiţii de marcare prin culori a conductelor electriceConductele electrice se marchează prin culori pentru identificarea funcţiunii pe care o îndeplinesc în circuitul respectiv. Marcarea se face prin culoarea izolaţiei, prin tub izolant colorat sau prin vopsire.


Se folosesc următoarele culori de marcare: a) pentru conducte izolate şi cabluri - verde/galben, pentru conducte de protecţie (PE şi PEN); - albastru deschis, pentru conducte neutre (N); - alb sau cenuşiu deschis pentru conducte mediane (M) sau neutre (N); - alte culori decât cele de mai sus (de ex.: roşu, albastru, maro) pentru conducte de fază sau pol (LI, L2, L3); - se interzice folosirea conductelor cu izolaţie de culoare verde sau galbenă în circuite cu conducte PE sau PEN.La conductoarele neizolate, marcarea se face la capetele conductelor prin culorile specificate mai sus, aplicate pe lungimea de min. 15 cm. pe conductor, după instalarea acestuia.In întreaga instalaţie electrică dintr-o clădire trebuie menţinută aceeaşi culoare de marcare pentru conductele ce aparţin aceleaşi faze.

1.7 CONTROLUL CALITATII

În conformitate cu prevederile Legii nr. 10/95, normativului C56/85 şi HG 273/94, participanţii care concură la realizarea planului de control a urmăririi execuţiei, astfel încât lucrările executate să fie conforme cu prevederile normelor în vigoare, iar instalaţia executată să se încadreze în parametri normali de performanţă, calitate şi fiabilitate sunt:B= Beneficiarul (dirigintele de şantier desemnat de acesta)E= Executantul (responsabilul tehnic cu execuţia)P= Proiectantul (şeful de proiect)Pe parcursul execuţiei lucrărilor se vor respecta întocmai prevederile proiectului de execuţie, ale standardelor şi normativelor în vigoare, ale tehnologiilor moderne de execuţie pentru materialele care nu sunt încă asimilate în normativele româneşti – cu precizarea că acestea trebuie să fi obţinut în prealabil agrementul tehnic.Înainte de montare, toate echipamentele şi materialele folosite vor fi inspectate vizual de către executant, pentru a putea depista din această fază eventualele defecte, neconcordanţe cu nivelul de calitate prescris în certificatele de calitate şi conformitate, sau cu prevederile prezentei documentaţii.Conform prevederilor Legii nr. 10/1995 secţiunea 3 art. 23d, executantul are obligaţia convocării factorilor ce participă la verificări cu minim 3 zile înainte de fiecare fază.Prezenţa proiectantului şi certificarea de către acesta a calităţii lucrărilor executate este obligatorie pentru următoarele faze : predarea amplasamentului şi trasarea lucrării (montarea aparatajelor şi tuburilor de protecţie) ori de cîte ori condiţiile obiective de pe şantier impun modificarea soluţiilor proiectului la recepţia la terminarea lucrărilor la recepţia punerii în funcţiuneNr Faza de execuţie Cine

verificăFaza Observaţii

1 Verificarea caracteristicilor şi calităţii materialelor puse în lucru

B+E FN Executantul va prezenta copii după buletinele de calitate a materialelor

2 Verificarea traseelor si poziţiilor tuburilor si dozelor in cofraje, înaintea turnării betoanelor

B+E FN Se va întocmi proces verbal de lucrări ascunse

3 Verificarea prizei de pământ B+E+P FD Se va întocmi proces verbal de lucrări ascunse

4 Verificarea traseelor şi continuităţii conductelor şi cablurilor electrice

B+E FN Se va întocmi proces verbal cu specificarea tuturor verificărilor

5 Verificarea izolaţiei conductelor şi cablurilor electrice

B+E FN Se va întocmi proces verbal cu specificarea tuturor verificărilor

7 Punerea în stare de funcţionare ainstalaţiei în vederea recepţiei

B+E FN Se vor consemna probele efectuate

8 Recepţia la terminarea lucrării B+E+P FN Se va întocmi proces verbal de recepţie

FN = Fază normală de execuţieFD = Fază determinantă a execuţieiÎn timpul execuţiei se va face o verificare preliminară. După executarea instalaţiei se va face verificarea definitivă, înainte de punerea în funcţiune, pe baza dosarului de instalaţii de utilizare


prezentat de către executant la furnizorul de energie electrică şi cu solicitarea scrisă a verificării instalaţiei de către acesta.

1.7.1 Verificarea preliminară - presupune : verificarea înainte de montaj a calităţii materialelor şi continuităţii electrice a conductoarelor verificarea după montaj a continuităţii electrice a instalaţiei, înaintea acoperirii de orice fel,

sau a turnării betonului verificarea calităţii tuburilor ce se montează în cofraje verificarea aparatelor electrice

1.7.2 Verificarea definitive - presupune verificări prin examinări vizuale verificări prin încercări

1.7.3 Verificările prin examinări vizuale - se vor executa pentru a stabili dacă: au fost aplicate măsurile pentru protecţia împotriva şocurilor electrice prin atingere directă

(distanţe prescrise, bariere, învelişuri, etc.) au fost instalate bariere contra focului alegerea şi reglajul echipamentelor au fost făcute corect, conform proiectului dispozitivele de separare şi comandă au fost prevăzute şi amplasate în locurile

corespunzătoare materialele, aparatele şi echipamentele au fost alese şi distribuţiile au fost executate

conform proiectului culorile de identificare a conductoarelor electrice au fost folosite conform condiţiilor din

normativ conexiunile conductoarelor au fost realizate corect

1.7.4 Verificările prin încercări, în măsura în care acestea sunt aplicabile, se vor executa de preferinţă în următoarea ordine :

continuitatea conductoarelor de protecţie şi a legăturilor echipotenţiale principale şi secundare

rezistenţa de izolaţie a conductoarelor şi cablurilor electrice separarea circuitelor protecţia prin deconectarea automată a alimentării încercări funcţionale pentru echipamente neasamblate în fabrică

Punerea în funcţiune se va face obligatoriu numai după efectuarea verificărilor menţionate şi întocmirea buletinelor corespunzătoare de verificare. După realizarea punerii în funcţiune se va verifica modul de funcţionare al tuturor instalaţiilor de iluminat şi prize din clădire.

1.7.5 Urmărirea comportării în timp a instalaţiei• se va urmări respectarea parametrilor care au stat la baza proiectării şi execuţiei instalaţiei;• controlul pentru constatarea stării echipamentelor electrice se va face de personal calificat;• accesul la circuitele şi elementele cu tensiuni periculoase este permis numai după deconectarea întreruptorului principal;• corpurile de iluminat şi lămpile vor fi curăţite la perioade de nouă luni;• pentru curăţenie se va utiliza iluminatul natural sau, dacă nu este posibil, un iluminat redus şi numai unde se lucrează;• lămpile cu durată de funcţionare expirată se vor schimba cu altele noi, chiar dacă mai funcţionează;• se vor elimina pâlpâirile în iluminatul fluorescent prin înlocuirea, după caz, a lămpilor sau a starterelor;• pentru economia de energie electrică se va folosi iluminatul electric numai în lipsa celui natural corespunzător;• se vor deconecta imediat aparatele racordate la prize în caz de accidente, apariţia fumului sau a flăcărilor, vibraţii neadmisibile, defectarea mecanismului acţionat, încălziri neadmise, reducerea turaţiei însoţită de încălzirea rapidă a motoarelor.

1.7.6 Măsuri de protecţia munciiLa elaborarea prezentului proiect s-au avut în vedere următoarele normative şi prescripţii privind protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor :

Legea 90/1996 Legea protecţiei muncii


NGPM-96 Norme generale de protecţia muncii NSSMUEE 111-2001 Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice

în medii normale. NSPM-65-2001 Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei

electrice.

1.7.7 Măsuri de prevenire si stingere a incediilor P 118-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor MP 008-2000 Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor

normativului P 118-99, Siguranţa la foc a construcţiei C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente acestora CE 1-95 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de

siguranţă în exploatare Ord.MI 775/22.07.98 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor OG nr.114/2000 pt.modificarea OG nr.60/1997privind apărarea împotriva incendiilor,

modificată şi aprobată de Legea nr.212/1997.Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi în activitatea de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor proiectate se va urmării respectarea cu stricteţe a prevederilor actelor normative menţionate. Lista de mai sus nu este limitativă şi va fi completată cu restul prevederilor legale în domeniu, aflate în vigoare la momentul respectiv.Răspunderea privitoare la respectarea legislaţiei în vigoare revine în întregime executantului lucrării în perioada de realizare a investiţiei şi beneficiarului pe perioada de exploatare normală, întreţinere curentă şi reparaţii (după recepţionarea lucrărilor şi a punerii în funcţiune).Participanţii la fazele de urmărire a calităţii lucrărilor vor fi anunţaţi de către executant, fie direct, fie prin intermediul beneficiarului

1.8 RECEPTIA LUCRARII

Recepţia lucrărilor se va efectua în strictă conformitate cu prevederile normativelor şi legislaţiei în vigoare.Fazele de recepţie la lucrărilor sunt:

recepţia la terminarea lucrărilor recepţia punerii în funcţiune recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţiei legală


V. FANTANI ARTEZIENE


Caiet de sarcini – fantani arteziene

In orasul jibou se vor amplasa patru fantani arteziene dupa cum urmeaza:- in parcul A - 1 buc. Cu urmatoarele caracteristici :diametrul bazinului este de 3 m, 30 duze cu inaltimea jetului de 2.5-3.00 m, pompa submersibila de 1 kW monofazata, tablou electric, iluminat centralizat- in parcul B - 1 buc. Cu urmatoarele caracteristici : basin pentru apa de 1.50 m, duza cu 37 de jeturi, pe trei randuri, H jet =1.00 m- in parcul C - 1 buc.,basin existent cu 10 duze, H jet 2.00 m- In parcul D - 1 buc, cu basin patrat de 2.00x2.00m, cu o duza cu 20 jeturi cu H jet=60-100 cmFantanile sunt compuse din:- un bazin din beton cu un radier de 25 cm grosime armat cu plasa OB Ø 6 cu ochiuri de 10 cm; peretii de 20 cm grosime se vor executa din beton armat cu OB Ø 6 cu ochiuri de 10 cm- la exteriorul bazinului se va foslosi un mortar decorative iar in interiorul bazinului un mortar impermeabil- duza, 10-37 de jeturi pe 3 randuri, diametrul fiecarui jet 2-3 mm, H jet = 1m, D jet = 0.85 m, debit 38 l/min, presiune 0.118 bar - pompa pentru duza, 70 W, debit max 75l/min, h max 3.5 m, conexiune de 1”, echipata cu cablu de 10 m, tija telescopica de pana la 60 cm, suprafata filtranta detasabila, protectie termica la suprasarcina incorporata- Iluminat monocolor- filtru submersibil, cu lampa UV pentru sterilizare, bureti filtranti si bioballs pentru filtrare grosiera- piesa de etansare cabluri- tablou electric cu programator orar pt pompe si lumini, protectie diferentiala si protectie termica si scurtcircuit pentru fiecare consumator in parte- in evaluare vor fi cuprinse toate cheltuielile legate de sapatura, procurare de materiale si echipamente, manopera si transport.Bazinele vor fi conectate la reteaua stradala de apa si canalizare. Fantana din parcul C este o fantana existenta, ce se va reconditiona cu mortare impermeabile la interiorul bazinului, si un mortar decorative la exteriorul bazinului. Exista racord de apa si canalizare la acesta fantana.

In evaluare vor fi cuprinse toate cheltuielile legate de sapatura, procurare de materiale si echipamente, manopera si transport.


VI. MOBILIER URBAN


SPECIFICAŢII TEHNICE BĂNCI

Pe amplasament s-a prevăzut montarea de bănci ( diferit pe fiecare amplasament ) realizate dintr-un cadru metalic cu şezut din lemn.

CARACTERIZARE: Banca pentru Parc si gradina din metal turnat si lemn ; Este compusa din : - 2 suporti din metal turnat (Fonta), vopsite in camp electrostatic RAL 9005 - 7 elemente din lemn exotic ,impregnate sub presiune pentru protectia impotriva umiditatii si a razelor ultraviolete, tratate cu trei straturi de protectie (1 impregnant + 2 straturi lac pe baza de apa) Cele sapte stinghii din lemn se prind de cele doua picioare cu 28 de suruburi zincate M6 × 45 mm, 28 saibe zincate A6, 28 piulite zincate M6. Sistemul de prindere al stinghiilor de picioare se face in paralel pentru a realiza o rigidizare buna a bancii. Dimensiune: 1800 x 600 x 790 (mm) ; Inaltime sezut : 440 mm ; Greutate totala: 47 kg ;Montarea lor se va face după amenajarea parcului conform planului de situaţie.Obs. Toate obiectele se vor monta numai cu acceptul beneficiarului, respectiv ele vor fi însoţite de certificate de calitate conf. normelor aflate în vigoare.

SPECIFICAŢII TEHNICE COSURI DE GUNOI

Pe amplasament s-a prevăzut montarea de cosuri de gunoi ( diferit pe fiecare amplasament ) . Montarea lor se va face după amenajarea parcului conform planului de situaţie.

CARACTERIZARE:

Cos de gunoi stradal din polietilena stabila la UV (HDPE) care sa respecte normele de mediu in vigoareEste constituit dintr-un recipient, din polietilena fara orificii de scurgere a apei, marcate insa pentru a pute fi perforate de capacitate 25-32 litri., optional cu scrumiera si inel de fixare a sacului menajerRecipientul va putea fi montat pe stalpi sau independent printr-un sistem de fixare in beton


FORMULAR C5 Lista de cantităţi

pentru “Extindere si modernizarea spatii verzi in orasul Jibou”

Nr.crt. Activitate U.M. Cant. Pret unitar Total Observatii1. Sapatura manuala si umpluturi mc 766 2. Transportul rutier al pamnatului to 1378

3

Procurare şi montare pavele 6 cm inclusiv asezare in strat de nisip de 10 cm mp 2070

4Procurare şi montare borduri pentru delimitare alei pietonale mp 1928

5 Procurare şi plantare arbori foiosi buc 388 6 Procurare şi plantare plante florale buc 1040 7 Imprejmuire cu gard plasa sarma ml 490

8Procurare şi montare corpuri de iluminat buc 88

9Procurare şi montare stalpi ţeavă pentru doua corpuri de iluminat buc 26

10Procurare şi montare stalpi ţeavă pentru trei corpuri de iluminat buc 12

11 Procurare şi montare tablou electric buc 2 12 Procurare şi montare banci buc 72

13

Procurare şi montare fantana publica cu descarcare automata:arteziana inclusivinstalatia aferenta buc 4

14 Sapatura santuri si rigole mc 217

Activitatile mai sus enumerate cuprind procurare materiale, manopera, utilajele necesare realizarii activitatilor, transport materiale si echipamanete, conform caietelor de sarcini


· Web viewRanga serveste la scos scoabe, la ridicarea de greutati etc. Ciocanul foloseste la...

Documents

Transcript of · Web viewRanga serveste la scos scoabe, la ridicarea de greutati etc. Ciocanul foloseste la...