CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ, VRANCEA 17.12.2016LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂTEMA: FABULASubiect propus de:

prof. Alstanei Mihaela Rodica - Şcoala Gimnazială "Anghel Saligny" - Focşaniprof. Nicolae Claudia - Şcoala Gimnazială "Ion Basgan" - Focşaniprof. Vucmanovici Roxana Rodica - Şcoala Gimnazială "Anghel Saligny"- Focşani

Termenul de fabulă vine din latină şi înseamnă povestire. S-a păstrat şi astăzi sensul cuvântului a fabula = a spune poveşti, lucruri neadevărate.

Fabula este o scurtă povestire alegorică, care aparține genului epic, de obicei în versuri, în care autorul, personificând animalele, plantele, fenomenele naturii și lucrurile, satirizează anumite năravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli cu scopul de a le îndrepta.

o alegoria - figură de stil; realitatea abstractă este înlocuită cu o imagine concretă, pe baza unor asemănări existente între acestea;

Fabulele se pot grupa după structură în trei modele principale, alcătuite din: povestire alegorică şi morală; morală şi povestire alegorică; numai povestire alegorică, morala este implicită, adică îi revine cititorului sarcina de a o deduce

din text;

Caracteristici:

Fabulele sunt de mici dimensiuni, întrucât naraţiunea este adesea înlocuită cu dialogul. Povestirea scurtă se aseamănă cu o scenetă ce are puţine personaje, dar reprezentative. Locul şi timpul sunt vagi, întărind ideea că asemenea fapte se pot petrece oriunde şi oricând (un

timp nedeterminat, neprecizat, care permite cititorului să identifice timpul ficţiunii cu timpul lecturii, care subliniază caracterul etern valabil al situaţiei narate).

Animalele (plantele, obiectele) sunt alese cu măiestrie, încât să redea cât mai fidel trăsăturile personajului pe care-l întruchipează (furnica - omul harnic, greierele - omul leneş, vulpea - omul şiret, lupul - omul lacom, boul - omul prost, căţelul - omul fricos, măgarul - omul încăpăţânat etc.).

Fiecare personaj este simbolic, deoarece redă un anumit tip uman, având mai multe defecte, dar dintre toate unul este definitoriu.

Limbajul folosit este unul comun, fără prelucrări literare, deoarece accentul este pus pe satirizarea defectelor.

Prin umor, satiră, ironie, autorul urmăreşte provocarea hazului, a bunei dispoziţii, dar şi criticarea, ridiculizarea anumitor năravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli.

Fabulele au rol instructiv, dar, mai ales, educativ (moralizator), scopul lor este de a îndrepta defectele omeneşti.

1

MARI FABULIŞTI

Esop a fost un scriitor antic grec. Este considerat „părintele fabulei”

Lupul şi mielulCâinele, căţelul şi vulpea

Jean de La Fontaine a fost un poet, dramaturg şi prozator francez ce s-a impus în literatura universală prin fabulele sale, transformându-le în adevărate opere de artă.

Greierele şi furnicaVulpea şi strugurii

Grigore Alexandrescu (1880-1885) a fost un poet şi renumit fabulist român. Tonul fabulelor este extraordinar de umoristic.

Lupul moralistVulpea liberală

Alecu Donici a fost un poet şi fabulist român-basarabean, care a tradus şi publicat o mulţime de creaţii ale clasicilor literaturii universale, dar şi opere proprii.

Racul, broasca şi ştiucaCalul şi călăreţul

George Topârceanu a fost un mare poet şi fabulist român.

Leul deghizatBoierul şi argatul

Ion Luca Caragiale este considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români din toate timpurile. A scris puţine fabule.

Mic şi mareBoul şi viţelul

2

Bivolul şi coţofanade George Topârceanu

Momentele subiectului

Pe spinarea unui bivol mare, negru, fioros, Se plimba o coţofană Când în sus şi când în jos.Un căţel trecând pe-acolo s-a oprit mirat în loc:

situaţia iniţială (expoziţiunea)

________________________________________________________________________________

- Ah, ce mare dobitoc! Nu-l credeam aşa de prost Să ia-n spate pe oricine...Ia stai, frate, că e rostSă mă plimbe şi pe mine!

modificarea printr-un elementul perturbator

(intriga)

________________________________________________________________________________

Cugetând aşa, se trage îndărăt să-şi facă vânt,Se piteşte la pământŞi de-odată - zdup! - îi sare Bivolului în spinare... Ce s-a întâmplat pe urmă nu e greu de-nchipuit.Apucat cam fără veste, bivolul a tresărit,Dar i-a fost destul o clipă să se scuture, şi-apoi Să-l răstoarne,Să-l ia-n coarne Şi cât colo să-l arunce, ca pe-o zdreanţă în trifoi.

acţiunea(desfăşurarea acţiunii)

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

- Ce-ai gândit tu oare, javră? Au, crezut-ai că sunt mort?Coţofana, treacă-meargă, pe spinare o suportCă mă apără de muşte, de ţânţari şi de tăuni Şi de alte spurcăciuni...

situaţia dificilă (punctul culminant)

________________________________________________________________________________

Pe când tu, potaie proastă, cam ce slujbă poţi să-mi faci? Nu mi-ar fi ruşine mie de viţei şi de malaci,Bivol mare şi puternic, gospodar cu greutate,Să te port degeaba-n spate?

situaţia finală (deznodământul)

________________________________________________________________________________

Vocabular:bivol = animal rumegător asemănător cu boulcotofană = pasăre sedentară, de mărimea unui porumbeldobitoc = (aici) lipsit de bun simțmalac = pui al bivoliței

1. Completează enunţul şi vei obţine învăţătura fabulei. Foloseşte următoarele cuvinte: interese, foloase, prietenii, avantaje.

Unii oameni îşi aleg ______________________ urmărind anumite _________________, mai ales obţinerea de ___________________________ de pe urma acestora. Nu-ţi folosi prietenii în scopul obţinerii de _________________________ personale!

2. Ce tip uman reprezintă fiecare animal:

bivolul - ____________________________________________________________________________coţofana - ___________________________________________________________________________căţelul - ____________________________________________________________________________

3

3. Cvintetul (structură)

1 substantiv 2 adjective 3 verbe propoziţie de 4 cuvinte trăsătură definitorie

a) Bivolul

b) Căţelul

4. Argumentează cum te ajută învăţătura acestui text într-o situaţie concretă de viaţă.

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4

Două poloboacede Alecu Donici

Un poloboc cu vinMergea în car pe drum, încet şi foarte lin;Iar altul cu deşert, las’ că venea mai tare,

Dar şi hodorogea,Făcând un vuiet mare,

Încât cei trecători în laturi toţi fugea:Atunci când el folos nimica n-aducea.

Asemene în lume,Acel ce tuturor se laudă şi spuneÎn trebi puţin sporeşte.Iar cel ce tace,Şi treabă face:

Acela purure mai sigur isprăveşte.

Leul, vulpea şi măgarul de Esop

Leul, vulpea şi măgarul se înţeleseseră să se facă tovarăşi la vânătoare. După ce au prins o mare pradă, la întoarcerea din pădure, leul i-a cerut măgarului să împartă vânatul în câte o porţie potrivită fiecăruia din cei trei parteneri.

Măgarul a împărţit cu grijă prada în trei părţi egale şi le-a cerut, cu modestie, celorlalţi doi să îşi aleagă porţia dorită. Mânios, leul s-a repezit asupra măgarului şi l-a mâncat într-o clipită. Apoi i-a spus vulpii să împartă ea vânatul între ei doi.

Vulpea a aşezat cea mai mare parte a prăzii într-o grămadă uriaşă şi şi-a oprit pentru ea doar o îmbucătură. Mulţumit, leul i-a zis:

- Cine te-a învăţat, draga mea, minunata artă a împărţirii? Hei, eşti perfectă când faci o astfel de treabă!

Vulpea i-a raspuns:- Am învăţat de la măgar, din soarta lui

nefericită.

Vocabular:poloboc = butoicu deșert = (aici) gola hodorogi = a face zgomot mare în mers, a hurui

1.Citește cu atenție fabulele de mai sus și completează tabelul:

Titlul și autorul Personaje Trăsături criticate Învățătura desprinsă

„Două poloboace”Alecu Donici

„Leul, vulpea şi măgarul”de Esop

5

2. Uneşte titlul fabulei cu proverbul care i se potriveşte:

Bivolul şi coţofana Doctorul cel mai bun este cumpătul.

Lauda de sine nu miroase-a bine.

Două poloboace Munca lungeşte viaţa, lenea o scurtează.

Puţin e mai bine decat deloc.

Leul, vulpea şi măgarul Cine se lăcomeşte să apuce cele străine pierde şi pe ale sale.

Prostul dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.

3. Diagrama Venn

Stabileşte asemănările şi deosebirile dintre cele două fabule ("Două poloboace" de Alecu Donici / "Leul, vulpea şi măgarul" de Esop)

Două poloboace Leul, vulpea şi măgarul

Alecu Donici Asemănări: Esop

6

1. Citeşte cu atenţie textul următor:

Leul şi Şoricelulde Jean de la Fontaine

Pe cât îţi stă-n putinţă, fii bun cu orişicine:Adesea ai nevoie chiar de mai mici ca tine,Cum am s-arăt prin două exemple, de îndată, - Atâta e în pilde povaţa de bogată.

Pornind să hoinărească prin lume, teleleu,Chiţ-Chiţ se pomeneşte sub laba unui Leu.De data asta craiul jivinelor s-abţine,Şi-l lasă-n viaţă (fapta avea să-i prindă bine).Cu toate că e anevoieSă crezi c-o namilă ca elAr fi având cândva nevoieDe un pârlit de şoricel, -Odată, Şoricelul, zărindu-l într-o plasă, Răcnind, sărind zadarnic, dar neputând să iasă, - S-apropie de plasă şi roade un ochete,Făcând să se deşire, îndată, aţăria...

Răbdarea, deci, şi truda depusă pe-ndeleteMai rodnice-s adesea ca forţa şi mânia.

Vocabular:pildă = ceea ce poate servi cuiva drept învățătură, drept model de urmatteleleu = a umbla de colo până colo, fără rostjivină = animal sălbatic, fiară, lighioanăpârlit = (aici) prăpădit, neisprăvit

2. Compară cele două personaje:

Leul Şoricelul

7

3. Completează harta textului:

8

trăsătura morală trăsătura morală

Operă literară în

_____________

Personaje

FABULA

"Leul şi Şoricelul"

structura

Aparţine genului

_____________

4. Argumentează!

În opinia mea, textul _____________________________________ de __________________________ este o ____________.

În primul rând, textul este o creaţie epică, deoarece are ___________________, _______________ şi ________________________. Este structurat în ______________________ şi _________________________.

În al doilea rând, apar ca personaje _________________ şi _________________, pe care autorul le _____________________.

Leul simbolizează ___________________ , iar şoricelul _________________________. Autorul vrea să scoată în evidenţă că ____________________________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________.

În concluzie, trăsăturile mai sus prezentate justifică faptul că Leul şi Şoricelul" de Jean de la Fontaine este ___________________ .

5.

Creaţi o fabulă cu titlul "Cartea şi calculatorul", respectȃnd structura şi caracteristicile acestei specii literare.

Cartea și calculatorul

Într-o zi pe înserat,Computerul s-a supăratPe o carte de poveştiCu figuri împărăteşti,Ce se-odihnea, cu greu,Lângă monitorul său,Creionat în culori vii,Atractiv pentru copii.

Cartea îi grăi aşa:________________________________________________________________________________________________________________________________________

Computerul iritat îi răspunse revoltat: ________________________________________________________________________________________________________________________________________

La această gălăgie, Asistă, făr` să se știe,Mihnea, copil studios,Ce le replică tăios:________________________________________________________________________________________________________________________________________

Peste-un timp-n apartamentFu o pană de curent.Şi băiatul, implicit,__________________________________

Iar PC-ul ȋngȃmfat_________________________________

9

Cartea și calculatorul

Într-o zi pe înserat,Computerul s-a supăratPe o carte de poveştiCu figuri împărăteşti,Ce se-odihnea, cu greu,Lângă monitorul său,Creionat în culori vii,Atractiv pentru copii.

Cartea îi grăi aşa:- Care-i treaba, măi vecine ?Ce te-ai îmbufnat pe mineC-am fost luată la citit,Învelită, răsfoită Și tuturor povestită?

Computerul iritat îi răspunse revoltat: -Tu vorbeşti? O... neînsemnată,Cu scris mult, neilustrată,Pe rafturi de mult uitată?

La această gălăgie, Asistă, făr` să se știe,Mihnea, copil studios,Ce le replică tăios:-Cartea nu-i neînsemnată!Ea-ți dezvăluie îndatăIstețimea lumii toată.Pe când tu, calculatorCu taste și monitor,Folosit din abundențăCreezi multă dependență.

Peste-un timp-n apartamentFu o pană de curent.Şi băiatul, implicit,Luă cartea la citit.

Iar PC-ul ȋngȃmfatAcum, inutilizabil,Se simţi abandonat,Deveni ... inabordabil.Şi rămase plictisit, Singurel, nefolosit.

10