referat.ro  · Web viewFIŞĂ DE OBSERVARE - Măsurarea lungimilor, Aparate de măsurat lungimi....

15
Măsurarea lungimilor, Aparate de măsurat lungimi Şublerul este un aparat de măsurare cu vernier, folosit pentru măsurări directe de lungime. Vernierul este o scară gradată ajutătoare care, aşezată lângă rigla gradată a şublerului, permite citirea fracţiunilor de diviziune ale acesteia. Şublerul este alcătuit din: 1 – riglă gradată; 2 – şurub de fixare; 3 – cursor; 4 – şurub de fixare a cursorului; 5, 8 – ciocuri solidare cu cursorul; 6, 7 – ciocuri solidare cu rigla; 9 – vernier; 10 – piuliţă; 11 – tija pentru adâncime. Un exemplu de citire a indicaţiilor şublerului: Formula şublerului: V M = N R * V 1 + n r * V d V M – valoarea dimensiunii pe care o măsurăm în mm; N R - numărul reperului de pe riglă; V 1 – valoarea diviziunii de pe scara riglei (V 1 = 1 mm); n r numărul acelui reper de pe vernier care se află în prelungirea unui reper de pe scara riglei; V d valoarea diviziunii pe vernier (0,1; 0,05; 0,02). Modulul- Măsurări şi calcule tehnice, clasa a IX-a, Prof. Liliana Ionescu;

Transcript of referat.ro  · Web viewFIŞĂ DE OBSERVARE - Măsurarea lungimilor, Aparate de măsurat lungimi....

Page 1: referat.ro  · Web viewFIŞĂ DE OBSERVARE - Măsurarea lungimilor, Aparate de măsurat lungimi. Pentru precizii mari de citire a lungimii se folosesc aparate de măsurat speciale,

Măsurarea lungimilor, Aparate de măsurat lungimi

Şublerul este un aparat de măsurare cu vernier, folosit pentru măsurări directe de lungime.Vernierul este o scară gradată ajutătoare care, aşezată lângă rigla gradată a şublerului, permite

citirea fracţiunilor de diviziune ale acesteia.Şublerul este alcătuit din:1 – riglă gradată; 2 – şurub de fixare; 3 – cursor; 4 – şurub de fixare a cursorului; 5, 8 – ciocuri

solidare cu cursorul; 6, 7 – ciocuri solidare cu rigla; 9 – vernier; 10 – piuliţă; 11 – tija pentru adâncime.

Un exemplu de citire a indicaţiilor şublerului:Formula şublerului:

VM = NR * V1 + nr * Vd

VM – valoarea dimensiunii pe care o măsurăm în mm;NR - numărul reperului de pe riglă;V1 – valoarea diviziunii de pe scara riglei (V1= 1 mm);nr – numărul acelui reper de pe vernier care se află în

prelungirea unui reper de pe scara riglei;Vd – valoarea diviziunii pe vernier (0,1; 0,05; 0,02).

Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. El este alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa cursorul. Atât rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului.Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica decât distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducându-se ciocurile unul lânga celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.

Modulul- Măsurări şi calcule tehnice, clasa a IX-a, Prof. Liliana Ionescu;

Page 2: referat.ro  · Web viewFIŞĂ DE OBSERVARE - Măsurarea lungimilor, Aparate de măsurat lungimi. Pentru precizii mari de citire a lungimii se folosesc aparate de măsurat speciale,

FIŞĂ DE OBSERVARE - Măsurarea lungimilor, Aparate de măsurat lungimi

Pentru precizii mari de citire a lungimii se folosesc aparate de măsurat speciale, care se pot clasifica după principiul de funcţionare, în aparate mecanice, optice, interferenţiale, pneumatice, electronice. Dintre cele mecanice fac parte aparatele de măsurat cu vernier şi aparatele de măsurat cu şurub micrometric.

Şublerul este un aparat de măsurare cu vernier, folosit pentru măsurări directe de lungime.Vernierul este o scară gradată ajutătoare care, aşezată lângă rigla gradată a şublerului, permite

citirea fracţiunilor de diviziune ale acesteia.Şublerul este alcătuit din:1 – riglă gradată; 2 – şurub de fixare; 3 – cursor; 4 – şurub de fixare a cursorului; 5, 8 – ciocuri

solidare cu cursorul; 6, 7 – ciocuri solidare cu rigla; 9 – vernier; 10 – piuliţă; 11 – tija pentru adâncime.

Un exemplu de citire a indicaţiilor şublerului:Formula şublerului:

VM = NR V1 + nr Vd

VM – valoarea dimensiunii pe care o măsurăm în mm;NR - numărul reperului de pe riglă;V1 – valoarea diviziunii de pe scara riglei (V1= 1 mm);nr – numărul acelui reper de pe vernier care se află în

prelungirea unui reper de pe scara riglei;Vd – valoarea diviziunii pe vernier (0,1; 0,05; 0,02).

Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de …1….. El este alcatuit dintr-o …2… gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa ….3…. Atât rigla cat si cursorul au cate un ….4…. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe care se citeste …5….. dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul …6…..

Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citi dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica decât distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducându-se …7…. unul lânga celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va …8…. cu reperul 0 (zero) al riglei. In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte …9…. ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se va …10… de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.

Modulul- Măsurări şi calcule tehnice, clasa a IX-a, Prof. Liliana Ionescu;

Page 3: referat.ro  · Web viewFIŞĂ DE OBSERVARE - Măsurarea lungimilor, Aparate de măsurat lungimi. Pentru precizii mari de citire a lungimii se folosesc aparate de măsurat speciale,

FISA DE LUCRU MICROMETRUL

Micrometrul este un aparat de măsurare cu şurub micrometric, folosit pentru măsurări directe de lungime.

Şurubul micrometric este un şurub special, cu pas fin, care se deplasează cu ½ de milimetru la o rotaţie completă, în dreptul unui tambur şi permite citirea cu o precizie de 0,01. În funcţie de fineţea pasului, se pot construi micrometre şi cu precizii de 0,005; 0,002.

Micrometrul este alcătuit din:1 – potcoavă; 2 – braţ cilindric; 3 – nicovală; 4 – tija şurubului micrometric; 5 – tambur; 6 – cilindru cu scara gradată; 7 –dispozitiv de fixare; 8 – dispozitiv pentru limitarea apăsării.

Tipuri de micrometre: - micrometrul de exterior - micrometrul de interior - micrometre speciale.

Micrometrul special pentru filete

Micrometrul special pentru filete Se utilizează pentru controlul diametrului mediu, interior si exterior ale filetelor exterioare de precizie înaltă. Acesta este alcătuit din:

1- potcoava; 2- nicovala;3- tija şurubului micrometric;4- braţ;5- tambur.

Este prevăzut cu adaosurile 6, 7, 8, 9, 10, care după caz se introduc în alezajele din nicovală si tija şurubului micrometric. Reglarea periodică a micrometrului se face cu cheia 11. Micrometrele utilizate pot fi: cu citire pe tambur sau cu citire electronică.

Controlul diametrului mediu al filetului se realizează şi prin metoda celor trei sârme, în golurile filetului se introduc trei sârme de control cu acelaşi diametru, se controlează cota M peste sârme; cu ajutorul acestor cote se calculează diametrul mediu.

Modulul- Măsurări şi calcule tehnice, clasa a IX-a, Prof. Liliana Ionescu;

Page 4: referat.ro  · Web viewFIŞĂ DE OBSERVARE - Măsurarea lungimilor, Aparate de măsurat lungimi. Pentru precizii mari de citire a lungimii se folosesc aparate de măsurat speciale,

Măsurarea suprafeţei. Măsurarea unghiurilor 

1.      Suprafaţa (aria) este o mărime fizică derivată, notată cu „A”.

A = ; Unitatea de măsură în SI este : .

Multiplii şi submultiplii se formează după multiplii şi submultiplii metrului:

Exp: 300  

2. Aria se poate măsura prin metode indirecte, în cazul suprafeţelor regulate, prin măsurarea dimensiunilor liniare, utilizând formule de calcul.

Exp: Suprafaţa pătrată: A = , unde a este lungimea laturii pătratului;

Suprafaţa circulară: A = , unde d este diametrul cercului;

Suprafaţa dreptunghiulară : A = , unde b şi h sunt lungimea şi lăţimea dreptunghiului;

Suprafaţa trapezului: A = , unde B este baza mare, iar b baza mică a trapezului, respectiv h este înălţimea trapezului;

Suprafaţa triunghiului: A = , unde b este baza, iar h înălţimea triunghiului;

Totodată aria se mai poate măsura indirect şi în cazul suprafeţelor compuse din suprafeţe elementare, prin descompunerea suprafeţei compuse în suprafeţe elementare, aria fiind suma ariilor suprafeţelor elementare componente.

 

 Tema: Realizaţi următoarele eseuri

3. Măsurarea ariei cu planimetre. 4. Măsurarea unghiurilor cu raportorul

Modulul- Măsurări şi calcule tehnice, clasa a IX-a, Prof. Liliana Ionescu;

Page 5: referat.ro  · Web viewFIŞĂ DE OBSERVARE - Măsurarea lungimilor, Aparate de măsurat lungimi. Pentru precizii mari de citire a lungimii se folosesc aparate de măsurat speciale,

Fişa de lucru

1. Aşezaţi în ordine crescătoare următoarele arii: 2 000cm2, 0,00 000 002km2, 20dm2, 0,2m2, 200 000mm2.

2. Să se efectueze următoarele operaţii ,exprimându-se de fiecare dată rezultatul în unităţi ala Sistemului Internaţional (m2):a) 4mm2+0,2cm2 =b) 456,123km2=c) 1mm2+1cm2+1dm2+1m2+1dam2+1hm2+1km2

3. Un elev are cartonase de formă pătrata cu latura de 10 cm iar altul cu latura de 20cm.Primul constată că are nevoie de 72 de cartoane pentru a acoperi banca sa iar al doilea 18 cartoane pentru a acoperi banca sa. Precizaţi care este suprafaţa fiecărei bănci.

4. Cu ajutorul unei rigle măsuraţi lungimea şi lăţimea băncii voastre şi calculaţi suprafaţa.5. Măsuraţi unghiurile următoarelor figuri geometrice: …...

6. Completaţi lipsurile din suprafaţa dreptunghiurilor de mai sus cu elementele considerate necesare.7. experiment. Pentru determinarea suprafeţei unui dreptunghi aveţi la dispoziţie cerculeţe de carton

cu aria de 0,5cm2 şi cerculeţe cu aria de 2cm2. Pe care le veţi alege pentru o determinare mai exactă?

a) Cele mai micib) Cele mai mari

Modulul- Măsurări şi calcule tehnice, clasa a IX-a, Prof. Liliana Ionescu;

Page 6: referat.ro  · Web viewFIŞĂ DE OBSERVARE - Măsurarea lungimilor, Aparate de măsurat lungimi. Pentru precizii mari de citire a lungimii se folosesc aparate de măsurat speciale,

c) indiferent

Măsurarea volumelorMăsurarea aproximativă

În analizele chimice paharele Berzelius şi Erlenmeyer se utilizează pentru a amesteca, a transporta şi a măsura aproximativ volume de lichide. Volumele înscrise pe paharele din imagini se pot măsura cu eroare de aprox. 5%.

← pahar Berzelius gradat

pahar Erlenmeyer gradat →

Cilindrii gradaţi sunt utilizaţi de obicei pentru a măsura volume de lichid cu o eroare de aproximativ 1%. Sunt folosiţi numai în scopuri generale, nu şi în analiza chimică cantitativă.

Pentru măsurarea cu mare exactitate a volumelor se folosesc pipetele şi biuretele Pipetele sunt ustensile de laborator utilizate pentru a măsura volume exacte de lichid.Pipetele pot fi:

gradate – pentru măsurarea unor volume variabile de lichid cu bulă - cu care se poate măsura doar volumul înscris pe acestea

PipetareaEste o operaţie care necesită o mare îndemânare şi care se efectuează parcurgând următoarele etape:

se introduce vârful pipetei în lichid şi se aspiră cu o pară de cauciuc până ce lichidul din pipetă ajunge deasupra gradaţiei dorite

se scoate repede para de cauciuc de pe pipetă şi se astupă capătul superior al pipetei cu degetul arătător umezit

se şterge vârful pipetei cu hârtie de filtru se ridică degetul arătător de pe capătul superior al pipetei, pentru a se scurge lichidul

din pipetă, până ce meniscul lichidului este tangent la gradaţia stabilită se aduce vârful pipetei pe peretele interior al vasului în care se trece soluţia se ridică cu atenţie degetul şi se lasă să curgă întregul volum de lichid din soluţie sau

numai o parte a acestuiaBalonul cotat

Baloanele cotate sunt vase cu fundul plat şi gâtul prelungit care au gravat un inel circular care indică limita lor de umplere

Pe baloanele gradate este înscrisă capacitatea şi temperatura la care au fost etalonate Cu balonul cotat din imagine se poate măsura un volum de 500 + - 0,2 ml

Baloanele cotate sunt utilizate pentru prepararea soluţiilor de concentraţie exactă folosind substanţe etalon Se cântăreşte la balanţa analitică cantitatea de substanţă calculată, ce corespunde volumului de soluţie ce

se va prepara Se aduce substanţa, cantitativ, cu solvent în balonul cotat Se completează cu solvent până la semnul balonului cotat (se adaugă solvent până în apropierea semnului

de iar apoi se adaugă încet, cu pipeta, astfel încât lichidul să curgă pe pereţii balonului cotat, până când meniscul lichidului este tangent la semnul balonului)

Se agită pentru dizolvare Se păstrează la temperatura camerei

Modulul- Măsurări şi calcule tehnice, clasa a IX-a, Prof. Liliana Ionescu;

Page 7: referat.ro  · Web viewFIŞĂ DE OBSERVARE - Măsurarea lungimilor, Aparate de măsurat lungimi. Pentru precizii mari de citire a lungimii se folosesc aparate de măsurat speciale,

Biureta este un tub de sticlă gradat care prezintă la partea inferioară un dispozitiv de reglare a curgerii lichidului. Biureta se foloseşte pentru măsurarea exactă a volumelor de soluţie sau pentru titrare.

MĂSURAREA MASELOR

Cântărirea  - este operaţia prin care se determină cu exactitate masa de substanaţă.În analiza gravimetrică cântărirea se face la începutul analizei (la luarea probelor) şi la sfârşitul

analizei când produsul a fost adus la compoziţie stabilă, constantă şi cunoscută.   În analizele cantitative -gravimetrice şi volumetrice- cântărirea trebuie să fie foarte exactă şi precisă.

Din acest motiv în aceste analize este folosită,  pentru cântărire, exclusiv balanţa analitică.    Descrierea şi folosirea balanţei analitice Balanţa analitică este cel mai precis şi exact instrument folosit în laboratoarele chimice. Cantităţile

de reactivi şi obiectele pot fi cântărite cu o precizie de până la 10-8g. În general balanţele analitice sunt folosite pentru analizele gravimetrice şi pentru prepararea soluţiilor standard.

La începutul utilizării lor, balanţele analitice au fost în totalitate mecanice  cu două talere, unul pentru reactivi şi celălalt pentru masele marcate. În prezent balanţele analitice sunt un hibrid între cele mecanice şi cele electronice cu un singur taler pe care se pune substanţa ce urmează să fie cântărită iar masele marcate se găsesc fixate şi ascunse  în corpul balanţei,  acestea sunt sunt mutate mecanic. În funcţie de masa probei cântărite.

 

Reguli pentru folosirea balanţelor analitice: -         înainte de cântărire proba trebuie adusă la temperatura camerei;-         nu se vor deschde uşile balanţei când aceasta este deschisă;-         substanţele chimice se vor cântări în recipiente de sticlă (fiole de cântărire, sticle de ceas,

pahare mici), nu direct pe talerul balanţei;-         reactivii volatili, toxici sau higroscopici se vor cântări în fiole de cântărire cu capac (în

absenţa aceteia se va folosi un pahar mic ce se va acoperi cu o sticlă de ceas);-         obiectele care se cântăresc se prind cu un cleşte sau cu o bandă de  hârtie, nu cu mâna;-         punerea  obiectelor suu substanţelor pe talerul balanţei se face numai prin uşile laterale;-         balanţa analitică va fi menţinută mereu curată;-         dacă substanţele solide ajung pe taler sau lângă acesta se vor îndepărta cu o perie

specială.

Modulul- Măsurări şi calcule tehnice, clasa a IX-a, Prof. Liliana Ionescu;

Page 8: referat.ro  · Web viewFIŞĂ DE OBSERVARE - Măsurarea lungimilor, Aparate de măsurat lungimi. Pentru precizii mari de citire a lungimii se folosesc aparate de măsurat speciale,

Determinarea densităţii substanţelor lichide cu picnometrul - FIŞĂ DE LUCRU

1. Consideraţii teoreticeDensitatea este o mărime fizică derivată , care se defineşte ca unitatea masei de volum şi se exprimă în g/cm3 sau kg/m3, se notează cu .

g/cm3 sau kg/m3

Densitatea relativă reprezintă raportul a 2 densităţi, dacă volumul este constant, densitatea relativă se calculează ca raportul dintre masele celor 2 substanţe:

La baza determinării densităţii cu picnometrul stă determinarea densităţii relative, folosind ca lichid de referinţă apa distilată.2. Etapele lucrării: Se cântăreşte picnometrul gol, se notează masa acestuia cu m0 Se cântăreşte picnometrul cu apă distilată, se scade din

această valoare masa picnometrului gol, iar masa apei se notează cu m1

Se cântăreşte picnometrul cu lichidul de analizat, se scade din această valoare masa picnometrului gol, iar masa lichidului analizat se notează cu m2

Se calculează densitatea relativă a lichidului analizat cu formula:

Se va determină densitatea a 4 soluţii de NaCl de concentraţii diferite.3. Rezultatele obţinute se trec în tabelul următor:Concentraţia sol. NaCl 5% 10% 15% 20%Masa apei din picnometru, m1Masa soluţiei din picnometru, m2Densitatea soluţiei, r

Concluzie Există o dependenţă între densitatea soluţiilor şi concentraţia acestora ?

Se vor forma 4 grupe şi fiecare grupă va detemina densitatea uneia din soluţiile de NaCl

LUCRAREA DE LABORATOR

TEMA : MASURAREA DENSITATII

Modulul- Măsurări şi calcule tehnice, clasa a IX-a, Prof. Liliana Ionescu;

Page 9: referat.ro  · Web viewFIŞĂ DE OBSERVARE - Măsurarea lungimilor, Aparate de măsurat lungimi. Pentru precizii mari de citire a lungimii se folosesc aparate de măsurat speciale,

Consideratii teoretice Densitatea sau densitatea medie in cazul corpurilor neomogene se numeste si masa

specifica.

ρ =m/V m=masa corp si V =volum corp

Densitatea este o marime fizica derivata in SI si se exprima in kg /m3 .Masurarea densitatii este necesara in industria hartiei , petrochimica,chimica ,alimentara , etc.

Scopul lucrarii: Determinarea densitatii corpului solidelor.Aparate si materiale necesare :

-balanta-piese din diferite materiale cu aceeasi masa

Mod de lucru :Se cantaresc piesele si se afla volumul acestora . Densitatea corpurilor solide se

determina cu relatia : ρ =m/V . Efectuarea masuratorilor se va realiza in conditii de laborator ;corpurile vor avea temperatura 20+2 oC sau 20 – 2 oC. Se trec rezultatele in tabel :

Corpuri Masa corp ( kg )(1p)

Volumul corpului (m3) (1p)

Densitatea corpului (kg/m3) (1p)

Corp din lemn

Corp din otel

Corp din material plastic

Concluzii :Se constată ................... densitatii in functie de natura materialelor..

Fisa de evaluare

Unităţi de măsură: transformări

Modulul- Măsurări şi calcule tehnice, clasa a IX-a, Prof. Liliana Ionescu;

Page 10: referat.ro  · Web viewFIŞĂ DE OBSERVARE - Măsurarea lungimilor, Aparate de măsurat lungimi. Pentru precizii mari de citire a lungimii se folosesc aparate de măsurat speciale,

1.Rezolvaţi pe foaia de hârtie, folosind valoarea simbolurilor multiplilor şi submultiplilor:

1. 2,57 km=……………m2. 3,5hm=…………….. m3. 1,3dag=………….. g4. 137,8 mm= …………m5. 80000cm=………… m6. 1830dg=……………g

2. Rezolvaţi, folosind algoritmul de gândire învăţat, astfel încât rezultatul să fie cel corect:

7. 200dam=……………..km8. 11,2m=……………….km9. 500dm=………………mm10.125 hm=……………...cm11.198mg=……………...cg12.0,15hm=………….... mm13.1,2hm=……………...cm14.31cm=……………… km15.2,07g=…………….. dag16.13 km=……………...hm17.14,5m=……………...cm18.90dam=……………...m

3. Calculati:

13 dam + 34 m=…………….cm125hm - 0,57 dm=…………..mm21dm + 450cm=…………….m

Nume şi prenume elev Profesor Rezultat evaluare

EVALUARE – Unitati de masura

1. De câte ori:A) 1 m este mai mic decât un 1 dam?B) 1 mm este mai mic decât 1 m ?

Modulul- Măsurări şi calcule tehnice, clasa a IX-a, Prof. Liliana Ionescu;

Page 11: referat.ro  · Web viewFIŞĂ DE OBSERVARE - Măsurarea lungimilor, Aparate de măsurat lungimi. Pentru precizii mari de citire a lungimii se folosesc aparate de măsurat speciale,

C) 1 cm este mai mic decât 1 m ?

2. Asociati literelor din coloana A cifre din coloana B, astfel incat sa existe o corespondenta bazata transformari corecte.

A B a) 20 kg 1 0,2gb) 200mg 2 2gc) 200cg 3 20000 g d) 32 t 4 3200 ge) 320 dag 5 32 g 6 32000kg3. Alegeti cea mai potrivita estimare pentru masa unui plic:

a) 40 g; b) 40 kg c) 40 mg masa unui autoturism :a) 2kg b) 20g c) 2 tmasa unui pepene a) 3g b) 3kg c) 3q

4. Verificati valoarea de adevar:1,2 kg= 1200g 58 hg=5,8 kg4,56 t=45,6 q0,35 q= 35kg500g =0,5 kg5. Calculati:

1. 200dam = ?km2. 80,000cm = ?m3. 11,2m = ?km4. 500dm = ?mm5. 125 hm = ?cm6. 2,57 km = ?m7. 3,5hm = ?m8. 1,3dam = ?m9. 198mm = ?cm10. 0,15hm = ?mm11. 1,2hm = ?cm12. 31cm = ?km13. 2,07m = ?dam14. 13 km = ?hm15. 14,5m = ?cm16. 90dam = ?m17. 10,3km = ?dam= ?m18. 7,3 hm = ?dam= ?mm19. 2,07m = ?hm= ?cm20. 0,4m = ?dm = ?dam21. 12,4km = ?dm = ?hm22. 0,48 hm = ?km = ?dm

23. 0,14km = ?dm = ?dam24. 0,002hm = ?mm = ?dm

6. Calculati:

13 dam + 34 m = ?cm125hm - 0,57 dm = ?mm21dm + 450cm = ?m

855g + 312cg + 0,25g + 19,35dag = ?kg18,9 dag + 1624 hg = g0,03g + 34,5hg + 82dg + 0,31t =? kg

7. O fermă a vândut 18,81 t de mere astfel: o treime din întreaga cantitate cu 6000lei/kg, o treime din aceeași cantitate cu 7500 lei/kg, iar restul cu 8000lei/kg.Ce sumă a încasat fermierul din vânzarea merelor?

Modulul- Măsurări şi calcule tehnice, clasa a IX-a, Prof. Liliana Ionescu;