ANEXA LA HCL NR.70/26.05.2020

STATUTUL UNITATII ADMINISTRATIV TERITORIALE JIBOU

Prezentul Statut este elaborat potrivit prevederilor art 104 din OUG nr 57/2019 privind Codul Administrativ .

Consiliul local aproba Statutul unitatii administrativ teritoriale JIBOU prin hotarare.Acesta cuprinde date si elemente specifice prin care unitatea administrativ teritoriala se distinge in raport cu alte unitati similare . Statutul poate fi modificat , completat functie de modificarile legislative sau modificarile aparute la nivelul elementelor specifice ale unitatii administrativ teritoriale .

CAPITOLUL I

Art.1 Resedinta si insemnele specifice ale unitatii administrativ teritoriale Localitatea de resedinta este orasul JIBOU ;Stema orasului nu este finalizata ,se afla in curs de evaluare la Comisia speciala de heraldica Bucuresti.

CAPITOLUL II

Art.2 Autoritatile administratiei publice locale ,sediul acestora ,date privind constituirea si organizarea autoritatilor administratiei publice locale . Administraţia publică locală din unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor generale ale administraţiei publice prevăzute la partea I titlul III şi al principiilor generale prevăzute în Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, precum şi a următoarelor principii specifice: a) principiul descentralizării; b) principiul autonomiei locale; c) principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor de interes local deosebit; d) principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale; e) principiul cooperării; f) principiul responsabilităţii; g) principiul constrângerii bugetare.

(2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al României. Autorităţile administraţiei publice din oraş sunt consiliul local, ca autoritate deliberative, şi primarul ca autoritate executive. Consiliul local şi primarul i se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Consiliul local şi primarul funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din oraşe în condiţiile legii. Structura consiliului local si Constituirea consiliului local . Consiliul local Jibou se compune din 17 consilieri locali aleşi în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor oraşului la data de 1 ianuarie a anului în care se organizează alegerile. Consiliul local se constituie în cel mult 60 de zile de la data desfăşurării alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale. Anterior constituirii consiliului local, mandatele consilierilor locali declaraţi aleşi sunt validate în condiţiile prevăzute la art. 114.din OUG nr 57/2019 După validarea mandatelor de consilier local este organizată o şedinţă privind ceremonia de constituire a consiliului local, ocazie cu care consilierii locali depun jurământul.

Art.3 Validarea mandatelor de consilier local (1) Mandatele consilierilor locali declaraţi aleşi sunt validate în cel mult 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale de judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă, prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii. (2) Mandatul unui consilier local este validat dacă, la data pronunţării încheierii, consilierul local declarat ales îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care a fost ales, dovedit prin actul de identitate în copie; b) nu şi-a pierdut drepturile electorale, fapt dovedit prin cazierul judiciar; c) nu şi-a pierdut calitatea de membru al partidului politic pe lista căruia a fost ales, urmare a demisiei sau urmare a excluderii prin hotărârea definitivă a forului competent al partidului politic ori prin hotărâre definitivă a unei i nstanţei judecătoreşti, fapt dovedit prin confirmările prevăzute la art. 121 alin. (1) din OUG nr 57/2019sau prin hotărâre definitivă a instanţei judecătoreşti, după caz; d) mandatarul financiar coordonator a depus raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale în conformitate cu prevederile legii privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, fapt dovedit prin depunerea raportului, în condiţiile legii; e) nu a renunţat la mandat, în condiţiile art. 115 din OUG nr 57/2019 f) nu a fost ales prin fraudă electorală constatată în condiţiile legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, dovedită prin documentele privind rezultatele alegerilor înaintate de către biroul electoral de circumscripţie judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au fost desfăşurate alegeri.

(3) Consilierii locali declaraţi aleşi au obligaţia transmiterii către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale a documentelor doveditoare pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a) - e) în cel mult 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, pentru care li se eliberează o confirmare de primire. Termenul de 15 zile este termen de decădere, caz în care secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite judecătoriei documentele care i-au fost puse la dispoziţie înăuntrul acestui termen, precum şi o adresă prin care propune validarea consilierilor care au depus documentele prevăzute la alin. (2) sau, după caz, invalidarea consilierilor care nu au depus aceste documente. (4) Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale are obligaţia de a transmite judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri documentele doveditoare pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a) - e) în termen de 2 zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (3), în vederea validării mandatelor consilierilor locali declaraţi aleşi. (5) Încheierea judecătoriei privind validarea sau, după caz, invalidarea mandatelor consilierilor locali cuprinde numele consilierilor locali ale căror mandate au fost validate şi se comunică de îndată prefectului şi secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale. În prima zi lucrătoare ulterioară comunicării încheierii, secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale informează consilierii locali declaraţi aleşi cu privire la validarea mandatelor lor, supleanţii acestora cu privire la invalidarea mandatelor consilierilor locali declaraţi aleşi şi partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Încheierea judecătoriei prin care sunt invalidate mandatele este comunicată şi respectivilor consilieri locali declaraţi aleşi. (6) În termen de 3 zile de la comunicare, cei interesaţi pot formula apel împotriva încheierii judecătoriei de validare sau invalidare a mandatelor. Apelul se soluţionează de tribunalul în a cărui circumscripţie se află judecătoria care a pronunţat încheierea în termen de 5 zile de la depunerea apelului, în procedură necontencioasă, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii, hotărârea fiind definitivă. Hotărârea se comunică de îndată de la pronunţare prefectului, secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi consilierului local declarat ales. (7) Pronunţarea încheierii judecătoriei, respectiv pronunţarea hotărârii tribunalului se poate amâna, o singură dată, cel mult 24 de ore, iar termenul pentru motivarea încheierii, respectiv a hotărârii este de cel mult 48 de ore de la pronunţare. Art.4 Renunţarea la mandat înainte de validare (1) Consilierul local declarat ales poate renunţa la mandat în cel mult 10 zile de la data desfăşurării alegerilor, situaţie în care comunică, în acelaşi termen, sub semnătură, decizia sa secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale. (2) Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri şi prefectului declaraţiile semnate de consilierii locali declaraţi aleşi, prevăzuţi la alin. (1), în termenul prevăzut la art. 114 alin. (4). Art.5 Şedinţele privind ceremonia de constituire a consiliului local (1) Pentru fiecare consiliu local din judeţ, prefectul convoacă consilierii locali pentru şedinţa privind ceremonia de constituire a consiliului local în cel mult 5 zile de la comunicarea încheierii judecătoriei prevăzute la art. 114 alin. (5)din OUG nr

57/2019 ori a comunicării hotărârii tribunalului în condiţiile art. 114 alin. (6) şi (7), după caz, în situaţia în care numărul mandatelor de consilier local, validate, este mai mare decât primul număr natural strict mai mare decât jumătate din numărul membrilor consiliului local stabilit potrivit art. 112.din OUG nr 57/2019 (2) Prefectul îi comunică secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale data şi ora stabilite pentru şedinţa privind ceremonia de constituire a consiliului local, la care participă prefectul, subprefectul sau un reprezentant al instituţiei prefectului desemnat prin ordin de către prefect. În situaţii motivate, cu respectarea dispoziţiilor alin. (1) prefectul poate comunica o altă dată şi o altă oră. (3) Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale comunică consilierilor locali ale căror mandate au fost validate data şi ora şedinţei privind ceremonia de constituire convocată de prefect, care are loc la sediul consiliului local. (4) Şedinţa pentru ceremonia de constituire este condusă de cel mai în vârstă consilier local al cărui mandat a fost validat, ajutat de doi dintre cei mai tineri consilieri locali ale căror mandate au fost validate. (5) Consilierii locali ale căror mandate au fost validate depun jurământul prevăzut la art. 117 din OUG nr 57/2019 în cadrul şedinţei privind ceremonia de constituire a consiliului local. (6) În cazul în care numărul consilierilor locali care au depus jurământul în condiţiile alin. (5) este mai mic decât primul număr natural strict mai mare decât jumătate din numărul membrilor consiliului local stabilit potrivit art. 112 din OUG nr 57/2019 , prefectul convoacă consilierii locali pentru o a doua şedinţă privind ceremonia de constituire în termen de 20 de zile de la data primei şedinţe. (7) În cadrul celei de a doua şedinţe pot depune jurământul consilierii locali validaţi care au absentat de la prima şedinţă şi supleanţii ale căror mandate au fost validate în condiţiile art. 119 din OUG nr 57/2019 şi consilierii locali validaţi în condiţiile art. 114 alin. (6) şi (7) OUG nr 57/2019 şi care nu au fost convocaţi la prima şedinţă de constituire a consiliului local. (8) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (7) consilierul local declarat ales care nu a putut depune jurământul, ca urmare a absenţei pentru motive temeinice, poate depune jurământul în cadrul primei şedinţe a consiliului local. Sunt considerate motive temeinice spitalizarea sau imobilizarea la pat, dovedită prin certificat medical, ori situaţii precum deplasarea în străinătate în interes de serviciu, evenimente de forţă majoră, cum ar fi inundaţii sau alte catastrofe care au împiedicat deplasarea, deces în familie ori alte situaţii similare. (9) Consilierul local al cărui mandat a fost validat care nu depune jurământul nici în cea de a doua şedinţă privind ceremonia de constituire ori în condiţiile prevăzute la alin. (8) sau care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept. (10) Locurile consilierilor locali declaraţi aleşi ale căror mandate nu au fost validate sau care sunt consideraţi demisionaţi de drept şi care nu pot fi completate cu supleanţi se declară vacante prin ordin al prefectului în termen de 5 zile de la prima şedinţă ordinară a consiliului local. Art.6 Jurământul (1) Consilierii locali aleşi al căror mandat a fost validat depun următorul jurământ în limba română: Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei/oraşului/municipiului/judeţului ... Aşa să îmi ajute Dumnezeu! Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase, jurământul

putând fi depus şi fără formula religioasă. Jurământul se imprimă pe un formular special şi se semnează, în două exemplare, de fiecare ales local. (2) Un exemplar al jurământului se păstrează la dosarul de constituire, iar al doilea se înmânează consilierului local ales. Dosarul de constituire se păstrează de către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

Art.7 Declararea consiliului local ca legal constituit (1) Consiliul local este legal constituit dacă numărul consilierilor locali care au depus jurământul în condiţiile art. 116 alin. (5) - (7) din OUG nr 57/2019 este mai mare decât primul număr natural strict mai mare decât jumătate din numărul membrilor consiliului local, stabilit potrivit art. 112. Din OUG nr 57/2019 (2) Data constituirii consiliului local este considerată data desfăşurării primei şedinţe privind ceremonia de constituire a consiliului local, respectiv a celei de a doua, după caz. (3) În termen de 3 zile de la data constituirii consiliului local, în condiţiile alin. (2), prefectul emite un ordin privind constatarea îndeplinirii condiţiilor legale de constituire a consiliului local, care se comunică secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi se aduce la cunoştinţă publică. (4) În situaţia în care consiliul local nu este legal constituit în condiţiile alin. (1), în termen de 3 zile de la împlinirea termenului prevăzut la art. 116 alin. (6) din OUG nr 57/2019 prefectul emite un ordin privind constatarea neîndeplinirii condiţiilor legale de constituire a consiliului local, în care se menţionează motivele neconstituirii acestuia. (5) Ordinul prefectului prevăzut la alin. (3), respectiv alin. (4) prevede, dacă este cazul, şi situaţiile în care este necesară validarea mandatelor supleanţilor. Ordinul prefectului care cuprinde situaţiile în care este necesară validarea mandatelor supleanţilor se comunică judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, partidelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au propus candidaţi şi secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale. Art.8 Validarea mandatelor supleanţilor în cadrul procedurii de constituire a consiliului local (1) Mandatele supleanţilor sunt validate de judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă, prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii. Validarea mandatelor supleanţilor se realizează în condiţiile art. 114 alin. (2), cu respectarea prevederilor legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale în situaţia în care consilierul local declarat ales se află în una dintre următoarele situaţii: a) nu este validat ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 114 alin. (2); b) este considerat demisionat de drept, potrivit art. 116 alin. (9). (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), mandatele supleanţilor sunt validate în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a încheierii de invalidare a mandatului consilierului local declarat ales. (3) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), mandatele supleanţilor sunt validate în termen de 10 zile de la comunicarea ordinului prefectului prevăzut la art. 118 alin. (5).

(4) Supleanţii au obligaţia transmiterii către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale a documentelor doveditoare pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 114 alin. (3) cu cel puţin 7 zile înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (2) sau (3), după caz, pentru care li se eliberează o confirmare de primire. Termenul pentru transmiterea documentelor către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale este termen de decădere, caz în care secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite judecătoriei documentele care i-au fost puse la dispoziţie înăuntrul acestui termen, precum şi o adresă de informare prin care propune validarea supleanţilor care au depus documentele prevăzute la art. 114 alin. (2) sau, după caz, invalidarea supleanţilor care nu au depus aceste documente. (5) Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite judecătoriei documentele doveditoare pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. a) - d) cu cel puţin 7 zile înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (2) sau (3), după caz. (6) Supleantul al cărui mandat a fost validat în condiţiile prezentului articol depune jurământul în a doua şedinţă privind ceremonia de constituire a consiliului local prevăzută la art. 116 sau în prima şedinţă a consiliului local, după caz. (7) Prevederile alin. (6) se aplică în mod corespunzător supleantului declarat ales al cărui mandat a fost invalidat de judecătoria competentă, în primă instanţă, dar care a fost validat prin hotărârea tribunalului. (8) Supleantul al cărui mandat a fost validat, care nu depune jurământul în condiţiile alin. (6) sau, după caz, alin. (7) ori care refuză să depună jurământul, este considerat demisionat de drept. (9) Prevederile art. 118 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. Art.9 Organizarea alegerilor parţiale (1) În situaţia în care consiliul local nu a fost constituit în condiţiile art. 118, sunt organizate alegeri parţiale de completare în condiţiile legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale pentru locurile consilierilor locali declarate vacante potrivit art. 116 alin. (10 / OUG 57/2019 (2) Alegerile prevăzute la alin. (1) se organizează în termen de 90 de zile de la emiterea ordinului prefectului prevăzut la art. 118 alin. (4) din OUG nr 57/2019 în condiţiile legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Stabilirea datei pentru organizarea alegerilor se face de către Guvern, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor locale pe baza solicitării prefectului.

Art.10 Confirmarea calităţii de membru al partidului politic sau organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale a candidaţilor declaraţi aleşi şi a supleanţilor (1) Partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale confirmă, sub semnătura persoanelor din cadrul conducerilor acestora, calitatea de membru a consilierilor declaraţi aleşi şi a supleanţilor, în următoarele condiţii: a) în termen de 3 zile de la încheierea, de către biroul electoral de circumscripţie, în condiţiile legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a procesului-verbal privind constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor; b) în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 114 alin. (5) din OUG nr 57/2019; c) în termen de 3 zile de la primirea ordinului prefectului prevăzut la art. 118 alin. (5)din OUG nr 57/2019 ;

d) în termen de 3 zile de la solicitarea secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, în situaţia vacanţei mandatelor de consilieri aleşi pe liste de candidaţi constatată prin hotărâre a consiliului local sau prin ordin al prefectului. (2) Confirmările de la alin. (1) sunt transmise, în termenele prevăzute, secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale. (3) Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite de îndată confirmările primite judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri în vederea validării mandatelor consilierilor locali declaraţi aleşi, în condiţiile art. 114, sau a validării mandatelor supleanţilor, în condiţiile art. 119 sau art. 122.

Art.11 Validarea mandatelor supleanţilor pe durata mandatului consiliului local (1) În caz de vacanţă a mandatelor de consilieri locali, pe durata mandatului consiliului local, mandatele supleanţilor sunt validate în termen de 10 zile de la data încetării mandatului consilierului local, în condiţiile art. 204 din OUG nr 57/2019, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri în procedură necontencioasă, prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii. Validarea mandatelor supleanţilor se realizează cu respectarea prevederilor art. 114 alin. (2) din OUG nr 57/2019 şi art. 121 alin. (1) lit. d), alin. (2) şi (3) OUG nr 57/2019. Supleanţii au obligaţia transmiterii către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale a documentelor doveditoare prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. a) - d) OUG nr 57/2019cu cel puţin 5 zile înainte de împlinirea termenului de 10 zile. Dispoziţiile art. 114 alin. (4) - (7) OUG NR 57/2019se aplică în mod corespunzător. (2) Consilierul local al cărui mandat a fost validat pe durata mandatului consiliului local depune jurământul în faţa consiliului local, în termen de 15 zile de la data la care secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale l-a informat cu privire la validarea mandatului său. (3) Consilierul local declarat ales al cărui mandat a fost invalidat de judecătoria competentă, în primă instanţă, dar care a fost validat prin hotărârea tribunalului depune jurământul în faţa consiliului local, în termen de 15 zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea tribunalului. (4) Consiliul local se convoacă în condiţiile art. 134 alin. (1) OUG nr 57/2019pentru respectarea termenului prevăzut la alin. (2) sau (3), după caz. (5) Consilierul local al cărui mandat a fost validat în condiţiile alin. (2) sau (3) care nu depune jurământul în termenul de 15 zile ori care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept, cu excepţia cazului în care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 116 alin. (8) OUG nr 57/2019 (6) În cazul în care consilierul local al cărui mandat a fost validat în condiţiile alin. (2) sau (3) se află, pe perioada celor 15 zile prevăzute de aceste alineate, într-una dintre situaţiile prevăzute la art. 116 alin. (8) OUG nr 57/2019 termenul pentru depunerea jurământului se prelungeşte până la încetarea acestei situaţii. Art.12 Organizarea consiliului local ; Preşedintele de şedinţă (1) După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, în termenul stabilit prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care conduce şedinţele consiliului şi semnează hotărârile adoptate de acesta. Preşedintele de şedinţă se alege prin vot deschis cu majoritate simplă, prevăzută la art. 5 lit. ee).din OUG nr 57/2019

(2) Consilierul local ales în condiţiile alin. (1) poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie, prin hotărâre adoptată cu majoritate absolută. (3) În cazul în care preşedintele de şedinţă lipseşte, la propunerea consilierilor locali, din rândul acestora este ales un alt preşedinte de şedinţă, prin hotărâre adoptată cu majoritate simplă, care conduce şedinţa respectivă. Acesta exercită pentru această şedinţă atribuţiile prevăzute de prezentul cod pentru preşedintele de şedinţă. (4) Preşedintele de şedinţă exercită următoarele atribuţii principale: a) conduce şedinţele consiliului local; b) supune votului consilierilor locali proiectele de hotărâri şi anunţă rezultatul votării, cu precizarea voturilor pentru, a voturilor împotrivă şi a abţinerilor numărate şi evidenţiate de secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în procesul-verbal al şedinţei; c) semnează procesul-verbal al şedinţei; d) asigură menţinerea ordinii, în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local; e) supune votului consilierilor locali orice problemă care intră în competenţa de soluţionare a consiliului local; f) aplică, dacă este cazul, sancţiunile prevăzute la art. 233 alin. (1)din OUG nr 57/2019 sau propune consiliului aplicarea unor asemenea sancţiuni, după caz; g) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local sau alte însărcinări date de către consiliul local. Art.13 Organizarea comisiilor de specialitate ale consiliului local (1) După constituire, consiliul local îşi organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate, în termenul stabilit prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local. (2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali. (3) Operaţiunile desfăşurate în cadrul procedurii de constituire a comisiilor de specialitate, domeniile de activitate în care se pot organiza comisii de specialitate, numărul şi denumirea acestora, numărul membrilor fiecărei comisii şi modul de stabilire a locurilor ce revin fiecărui grup de consilieri sau consilieri independenţi, precum şi componenţa nominală a acestora se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, cu respectarea configuraţiei politice de la ultimele alegeri locale. Numărul membrilor unei comisii este întotdeauna impar. (4) Numărul locurilor ce revine fiecărui grup de consilieri sau consilierilor independenţi în fiecare comisie de specialitate se stabileşte de către consiliul local, cu respectarea configuraţiei politice de la ultimele alegeri locale. (5) Nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare grup de consilieri, iar a consilierilor independenţi de către consiliul local, avându-se în vedere, de regulă, opţiunea acestora, pregătirea lor profesională şi domeniul în care îşi desfăşoară activitatea. În funcţie de numărul membrilor consiliului, un consilier poate face parte din cel puţin o comisie şi din cel mult 3 comisii, dintre care una este comisia de bază.Consiliul local Jibou are trei ccomisii de specialitate pe urmatoarele functiuni mai importante ;economic, cultura/sanatate si juridic. Art.14 Atribuţiile comisiilor de specialitate (1) Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii principale:

a) analizează proiectele de hotărâri ale consiliului local din domeniul lor de activitate; b) întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri şi asupra problemelor analizate, pe care le prezintă consiliului local; c) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local sau însărcinări date prin hotărâri ale consiliului local, dacă acestea au legătură cu activitatea lor. (2) Comisiile de specialitate adoptă avize cu majoritate simplă. Art.15 Preşedintele şi secretarul comisiei de specialitate (1) Comisiile de specialitate îşi aleg, prin votul deschis al majorităţii absolute a consilierilor locali ce o compun, câte un preşedinte şi câte un secretar. (2) Preşedintele comisiei de specialitate are următoarele atribuţii principale: a) asigură reprezentarea comisiei în raporturile acesteia cu consiliul local, aparatul de specialitate al primarului, organismele prestatoare de servicii publice locale şi cu celelalte comisii; b) convoacă şedinţele comisiei conform procedurii prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local şi informează secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale cu privire la data şi locul şedinţei; c) conduce şedinţele comisiei; d) susţine în şedinţele consiliului local avizele formulate de comisie; e) anunţă rezultatul votării, pe baza datelor comunicate de secretar; f) îndeplineşte orice alte atribuţii referitoare la activitatea comisiei, prevăzute de lege, de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului sau stabilite de consiliul local; g) comunică secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în termen rezonabil, până la finalul fiecărei luni calendaristice, prezenţa şi procesele-verbale ale fiecărei şedinţe ale comisiei de specialitate. (3) Preşedintele comisiei de specialitate poate propune ca la lucrările comisiei să participe şi alte persoane din afara acesteia, dacă apreciază că este necesar şi poate participa la lucrările celorlalte comisii care examinează probleme ce prezintă importanţă pentru comisia pe care o conduce. (4) Secretarul comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) efectuează apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţe a membrilor comisiei; b) numără voturile şi îl informează pe preşedinte asupra cvorumului necesar pentru emiterea fiecărui aviz şi asupra rezultatului votării; c) asigură redactarea avizelor, a proceselor-verbale şi a altor documente prevăzute de lege; d) îndeplineşte orice alte sarcini prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local sau însărcinări stabilite de comisie sau de către preşedintele acesteia. Art.16 Mandatul si rolul consiliului local (1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani în condiţiile legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. (2) Mandatul consiliului local se exercită de la data la care consiliul local este legal constituit până la data la care consiliul local nou-ales este legal constituit.

(3) Mandatul consiliului local poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă ori alte situaţii expres prevăzute de lege atunci când, din cauza acestor situaţii, nu pot fi organizate alegeri în condiţiile alin. (1). Art. 17 Atribuţiile consiliului local (1) Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale. (2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: a) atribuţii privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum şi organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor publice de interes local şi ale societăţilor şi regiilor autonome de interes local; b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a orasului c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al oraşului d) atribuţii privind gestionarea serviciilor de interes local; e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern. (3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local: a) aprobă statutul oraşului precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local; b) alege viceprimarul din rândul consilierilor locali, la propunerea primarului sau a consilierilor locali, în condiţiile art. 152 alin. (2) din OUG 57/2019; c) aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor publice de interes local, reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local, precum şi înfiinţarea, reorganizarea sau desfiinţarea de societăţi de interes local şi statul de funcţii al acestora; d) exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi sau regii autonome, în condiţiile legii; e) hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice, societăţi şi regii autonome, în condiţiile legii. (4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local: a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul unităţii administrativ-teritoriale, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; b) aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii; c) stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii; d) aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii; e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale; f) asigură un mediu favorabil înfiinţării şi/sau dezvoltării afacerilor, inclusiv prin valorificarea patrimoniului existent, precum şi prin realizarea de noi investiţii care să contribuie la îndeplinirea programelor de dezvoltare economică regională şi locală; g) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.

(5) Dacă bugetul unităţii administrativ-teritoriale, prevăzut la alin. (4) lit. a), nu poate fi adoptat după două şedinţe consecutive, care au loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se desfăşoară pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget, dar nu mai târziu de 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I. (6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local: a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea în folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică a oraşului precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii; b) hotărăşte vânzarea, darea în administrare, concesionarea, darea în folosinţă gratuită sau închirierea bunurilor proprietate privată a , oraşului în condiţiile legii; c) avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor; d) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de orice alte obiective de interes public local. (7) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local asigură, potrivit competenţei sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: a) educaţia; b) serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; c) sănătatea; d) cultura; e) tineretul; f) sportul; g) ordinea publică; h) situaţiile de urgenţă; i) protecţia şi refacerea mediului; j) conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale; k) dezvoltarea urbană; l) evidenţa persoanelor; m) podurile şi drumurile publice; n) serviciile comunitare de utilităţi publice de interes local; o) serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor; p) activităţile de administraţie social-comunitară; q) locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau în administrarea sa; r) punerea în valoare, în interesul colectivităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale; s) alte servicii publice de interes local stabilite prin lege. (8) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local: a) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase; b) aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa. (9) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local: a) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;

b) hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea oraşului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări; c) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune. (10) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), b) şi d), consiliul local: a) poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul titularului dreptului de proprietate sau al celui de administrare, lucrările şi fondurile necesare pentru reabilitarea, dotarea şi funcţionarea clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea autorităţi sau instituţii publice a căror activitate prezintă un interes local. Bunurile achiziţionate pentru dotări rămân în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale; b) poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul instituţiei sau autorităţii publice titulare a dreptului de proprietate sau de administrare, lucrări de amenajare, dotare şi întreţinere a clădirilor sau terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului, în scopul creşterii nivelului de atractivitate turistică a unităţii administrativ-teritoriale, cu condiţia ca, prin acordul exprimat, titularul dreptului să permită accesul publicului în spaţiile astfel îmbunătăţite pe o perioadă de minimum 5 ani. Bunurile achiziţionate pentru dotări rămân în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale. (11) Pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) consiliul local poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la conducătorii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local. (12) Consiliul local hotărăşte acordarea unor sporuri şi a altor facilităţi, potrivit legii, personalului angajat în cadrul aparatului de specialitate al primarului şi serviciilor publice de interes local. (13) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit. Acest regulament poate fi parte integrantă a statutului unităţii administrativ-teritoriale. (14) Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii, în toate domeniile de interes local, cu excepţia celor date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice, precum şi orice alte atribuţii stabilite prin lege.

Art.18 Funcţionarea consiliului local ;Tipurile de şedinţe ale consiliului local (1) Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, cel puţin o dată pe lună, la convocarea primarului. (2) Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare la convocarea: a) primarului; b) a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie; c) primarului, ca urmare a solicitării prefectului, în condiţiile prevăzute la art. 257 alin. (2)dein OUG nr 57/2019 Art.19 Convocarea şedinţelor consiliului local (1) Consiliul local se convoacă după cum urmează: a) prin dispoziţie a primarului, în cazurile prevăzute la art. 133 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi c) din OUG nr 57/2019 b) prin convocare semnată de către consilierii locali care au această iniţiativă, în cazul prevăzut la art. 133 alin. (2) lit. b) din OUG nr 57/2019.

(2) Consilierii locali sunt convocaţi în scris sau, în funcţie de prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local, prin mijloace electronice, prin grija secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, cel târziu în ziua ulterioară primirii de către acesta a dispoziţiei sau documentului de convocare iniţiat de cel puţin o treime din numărul consilierilor locali în funcţie. (3) Data şedinţei consiliului local precizată cu ocazia convocării este stabilită, cu respectarea modului de calcul al termenelor procedurale, prevăzut de art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, astfel: a) în termen de 5 zile de la data comunicării dispoziţiei de convocare pentru şedinţele ordinare; b) în termen de 3 zile de la data comunicării dispoziţiei sau documentului de convocare pentru şedinţele extraordinare. (4) În caz de forţă majoră şi/sau de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, ai oraşului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori în alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, convocarea acestuia pentru şedinţa extraordinară, prin excepţie de la prevederile alin. (3) lit. b), se face de îndată. (5) Documentul de convocare cuprinde obligatoriu următoarele informaţii despre şedinţă: a) data, ora şi locul desfăşurării; b) proiectul ordinii de zi; c) materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi; d) modalitatea prin care sunt puse la dispoziţia consilierilor locali, potrivit opţiunilor acestora, materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi; e) indicarea comisiilor de specialitate cărora le-au fost trimise spre avizare proiectele de hotărâri; f) invitaţia de a formula şi depune amendamente asupra proiectelor de hotărâri. (6) Secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale transmite prefectului, sub semnătura sa, evidenţa prezenţei consilierilor locali la convocările pentru şedinţele care nu s-au putut desfăşura din lipsa cvorumului, în termen de 3 zile de la data convocării. Evidenţa transmisă prefectului precizează şi situaţiile în care, urmare a ultimei absenţe, a intervenit cazul de încetare de drept a mandatului prevăzut la art. 204 alin. (2) lit. e) din OUG nr 57/2019 (7) În toate cazurile, convocarea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei. Art.20 Ordinea de zi (1) Proiectul ordinii de zi se redactează de către secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale şi compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, ca anexă la documentul de convocare la propunerea primarului sau a consilierilor locali, după caz, în condiţiile legii. (2) Este obligatorie înscrierea pe proiectul ordinii de zi a proiectelor de hotărâri care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 136 alin. (8) din OUG nr 57/2019. (3) Proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului local poate cuprinde proiecte de hotărâri, cu menţionarea titlului şi a iniţiatorului, rapoarte ale primarului, ale viceprimarului, ale consilierilor locali, ale comisiilor de specialitate, ale comisiilor speciale sau mixte, rapoarte sau informări ale conducătorilor organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică în unităţile administrativ-teritoriale, după caz, precum şi orice alte probleme de interes local.

(4) Proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţă locuitorilor comunei, ai oraşului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale prin mass-media, prin afişarea pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale sau prin orice alt mijloc de publicitate. (5) În comunele, în oraşele sau în municipiile în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, proiectul ordinii de zi se aduce la cunoştinţa publică şi în limba minorităţii naţionale respective.In Uat oras Jibou cetatenii apartinand minoritatii maghiare nu au ponderea prevazuta de lege pentru utilizarea limbii maghiare in institutii /autoritati. (6) Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe proiectul ordinii de zi se face în situaţia în care acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 136 alin. (8) din OUG nr 57/2019 sau numai cu acordul iniţiatorului, dacă acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 136 alin. (8)din OUG nr 57/2019 (7) Ordinea de zi a şedinţei se aprobă cu majoritate simplă, la propunerea celui/celor care a/au cerut convocarea consiliului local. (8) Suplimentarea ordinii de zi se aprobă numai pentru probleme urgente cu majoritate simplă. (9) În cazul neaprobării proiectului ordinii de zi, în condiţiile prevăzute la alin. (7), nu se acordă indemnizaţia cuvenită consilierilor locali pentru şedinţa respectivă. Art.21 Proiectele de hotărâri ale consiliului local (1) Proiectele de hotărâri pot fi iniţiate de primar, de consilierii locali sau de cetăţeni. Elaborarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi al compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului. (2) Proiectele de hotărâri şi referatele de aprobare ale acestora se redactează în conformitate cu normele de tehnică legislativă. (3) Proiectele de hotărâri ale consiliului local însoţite de referatele de aprobare ale acestora şi de alte documente de prezentare şi de motivare se înregistrează şi se transmit de secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale: a) compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului în vederea analizării şi întocmirii rapoartelor de specialitate; b) comisiilor de specialitate ale consiliului local în vederea dezbaterii şi întocmirii avizelor. (4) Nominalizarea compartimentelor de resort şi a comisiilor de specialitate cărora li se transmit proiectele de hotărâri ale consiliului local, precum şi celelalte documente, potrivit prevederilor alin. (3), se face de către primar împreună cu secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale. (5) Odată cu transmiterea proiectelor de hotărâri se comunică şi data de depunere a rapoartelor şi a avizelor, avându-se grijă ca rapoartele compartimentelor de resort să poată fi transmise şi comisiilor de specialitate înainte de pronunţarea acestora. (6) După examinarea proiectului de hotărâre, comisia de specialitate a consiliului local emite un aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului. (7) Avizul comisiei se transmite secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale, care dispune măsurile corespunzătoare înaintării lui către consilierii locali şi către iniţiatori, după caz, cel mai târziu în ziua şedinţei. (8) Fiecare proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local este supus dezbaterii numai dacă este însoţit de:

a) referatul de aprobare, ca instrument de prezentare şi motivare, semnat de iniţiator; b) rapoartele compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului; c) avizele cu caracter consultativ ale comisiilor de specialitate ale consiliului local; d) alte documente prevăzute de legislaţia specială. (9) Secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale asigură îndeplinirea condiţiilor de la alin. (8) şi aduce la cunoştinţa consiliului local cazul neîndeplinirii acestora înainte de adoptarea ordinii de zi. (10) Rapoartele şi avizele prevăzute la alin. (8) trebuie întocmite în termenul prevăzut la alin. (5), dar nu mai târziu de 30 de zile de la înregistrarea proiectelor de hotărâre propuse pentru a fi înscrise pe proiectul ordinii de zi a şedinţelor ordinare ale consiliului local, respectiv în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea proiectelor de hotărâre propuse a fi înscrise pe proiectul ordinii de zi a şedinţelor extraordinare. În situaţia şedinţelor extraordinare convocate de îndată, rapoartele compartimentelor de specialitate se întocmesc în procedură de urgenţă, cel târziu odată cu proiectul hotărârii. (11) Iniţiatorul proiectului îl poate retrage sau poate renunţa, în orice moment, la susţinerea acestuia. Art.22 Cvorumul şedinţelor consiliului local (1) Şedinţele consiliului local se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor locali în funcţie. (2) Prezenţa consilierilor locali la şedinţă este obligatorie, cu excepţia cazului în care aceştia absentează motivat. Absenţa este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza: a) unei boli care a necesitat spitalizarea sau a unei stări de sănătate pentru care s-a eliberat certificat de concediu medical; b) unei deplasări în străinătate; c) unor evenimente de forţă majoră; d) în cazul decesului soţiei/soţului consilierului local sau al unei rude de până la gradul al II-lea a consilierului local ales ori al soţiei/soţului acestuia, inclusiv; e) alte situaţii prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local. (3) Consilierul local care absentează nemotivat de două ori consecutiv la şedinţele consiliului local este sancţionat, în condiţiile art. 233 din oug nr 57/2019. (4) Consilierii locali sunt obligaţi să îşi înregistreze prezenţa în evidenţa ţinută de secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale. (5) Consilierul local care nu poate lua parte la şedinţă este obligat să aducă această situaţie la cunoştinţa secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale. Art.23 Desfăşurarea şedinţelor consiliului local (1) Şedinţele consiliului local sunt publice. (2) Caracterul public al şedinţelor consiliului local este dat de: a) accesul celor interesaţi, în condiţiile legii, la procesele-verbale ale şedinţelor consiliului local; b) accesul celor interesaţi, în condiţiile legii, la proiectele de hotărâri, la hotărârile consiliului local, precum şi la instrumentele de prezentare şi de motivare a acestora;

c) posibilitatea cetăţenilor cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială respectivă de a asista la şedinţele consiliului local şi/sau de a le urmări pe internet, în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local. (3) Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba română. (4) La lucrările consiliului local pot asista şi lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului judeţean sau reprezentanţii acestora, deputaţii şi senatorii, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului, secretarii şi subsecretarii de stat, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, conducătorii compartimentelor de resort şi conducătorii organismelor prestatoare de servicii publice sau de utilitate publică din unităţile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile lor de responsabilitate, precum şi alte persoane interesate, în condiţiile prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local. (5) Dezbaterea proiectului de hotărâre sau a problemelor se face, de regulă, în ordinea în care acestea sunt înscrise pe ordinea de zi aprobată în conformitate cu prevederile prezentului cod şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local. (6) Preşedintele de şedinţă este obligat să asigure luarea cuvântului de către iniţiator pentru susţinerea proiectului de hotărâre ori de câte ori acesta o solicită, precum şi de către delegatul sătesc, după caz. Preşedintele de şedinţă, împreună cu secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale îşi asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicităţii celor consemnate. (7) La începutul fiecărei şedinţe, secretarul general supune spre aprobare procesul-verbal al şedinţei anterioare. Consilierii locali şi primarul au dreptul ca, în cadrul şedinţei curente a consiliului local, să conteste conţinutul procesului-verbal şi să ceară menţionarea exactă a opiniilor exprimate în şedinţa anterioară. (8) Procesul-verbal semnat de preşedintele de şedinţă şi de către secretarul general , precum şi documentele care au fost dezbătute în şedinţa anterioară se depun într-un dosar special al şedinţei respective, care se numerotează şi se sigilează de preşedintele de şedinţă şi de secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, după aprobarea procesului-verbal sau de către persoana cu atribuţii în acest sens, desemnată în condiţiile legii. (9) În termen de 3 zile de la data aprobării procesului-verbal al şedinţei, secretarul general afişează la sediul primăriei şi publică pe pagina de internet a UAT o copie a procesului-verbal al şedinţei.Prin OUG nr 65/12.05. 2020 s-a adoptat modalitatea de desfasurare a sedintelor Cosiliului localprin mijloace electronice .Prin HCL nr 50/28.04. 2020 s-a adoptat un regulament de desfasurare a sedintelor Cosiliului local prin mijloace electronice in conditiile starii de urgenta . Art.24 Adoptarea hotărârilor consiliului local (1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu majoritate absolută sau simplă, după caz. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. dd), DIN Oug 57/2019 de două treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. (3) Se adoptă cu majoritatea absolută prevăzută la art. 5 lit. cc) din Oug nr 57/2019 a consilierilor locali în funcţie următoarele hotărâri ale consiliului local: a) hotărârile privind bugetul local;

b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii; c) hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale; d) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră; e) hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului; f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine; g) hotărârile privind administrarea patrimoniului; h) hotărârile privind exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 92;din OUG nr 57/2019 i) alte hotărâri necesare bunei funcţionări a consiliului local, stabilite prin legi speciale sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local. (4) Votul consilierilor locali este individual şi poate fi deschis sau secret. (5) Votul deschis se exprimă prin oricare din următoarele modalităţi: a) prin ridicarea mâinii; b) prin apel nominal, efectuat de preşedintele de şedinţă; c) electronic. (6) Consiliul local poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane sunt luate întotdeauna prin vot secret, cu excepţiile prevăzute de lege. (7) Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot. (8) Redactarea buletinelor de vot trebuie să fie fără echivoc. Pentru exprimarea opţiunii se folosesc, de regulă, cuvintele da sau nu. (9) Buletinele de vot se introduc într-o urnă. La numărarea voturilor nu se iau în calcul buletinele de vot pe care nu a fost exprimată opţiunea consilierului local sau au fost folosite ambele cuvinte prevăzute la alin. (8). (10) Abţinerile se numără la voturile împotrivă. (11) Dacă pe parcursul desfăşurării şedinţei nu este întrunită majoritatea legală necesară pentru adoptarea proiectului de hotărâre, preşedintele de şedinţă amână votarea până la întrunirea acesteia. (12) Dacă în urma dezbaterilor din şedinţa consiliului local se impun modificări de fond în conţinutul proiectului de hotărâre, la propunerea primarului, a secretarului sau a consilierilor locali şi cu acordul majorităţii consilierilor locali prezenţi, preşedintele de şedinţă retransmite proiectul de hotărâre, în vederea reexaminării de către iniţiator şi de către compartimentele de specialitate. (13) Proiectele de hotărâri respinse de consiliul local nu pot fi readuse în dezbaterea acestuia în cursul aceleiaşi şedinţe. Art. 25 Semnarea şi contrasemnarea hotărârilor consiliului local (1) După desfăşurarea şedinţei, hotărârile consiliului local se semnează de către preşedintele de şedinţă şi se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale. (2) În cazul în care preşedintele de şedinţă refuză, în scris, să semneze, hotărârea consiliului local se semnează de cel puţin 2 consilieri locali dintre cei care au participat la şedinţă. Modalitatea de desemnare a acestor consilieri se stabileşte prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local. (3) Secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale nu contrasemnează hotărârea în cazul în care consideră că aceasta este ilegală. În acest caz, în următoarea şedinţă a consiliului local, depune în scris şi expune în faţa acestuia opinia sa motivată, care se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.

Art. 26 Funcţionarea comisiilor de specialitate (1) Comisiile de specialitate lucrează în plen şi deliberează cu votul majorităţii simple a membrilor lor. (2) Participarea membrilor comisiei la şedinţele acesteia este obligatorie. Dacă absenţele continuă, fără a fi motivate, preşedintele comisiei poate propune consiliului local aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 233 din OUG nr 57/2019 (3) Comisia poate invita să participe la şedinţele sale specialişti din cadrul aparatului de specialitate al primarului sau din afara acestuia. Au dreptul să participe la şedinţele comisiei şi iniţiatorii propunerilor ce stau la baza lucrărilor comisiei. Comisia poate invita şi alte persoane care să participe la dezbateri. (4) Şedinţele comisiei de specialitate sunt, de regulă, publice. (5) Comisia poate hotărî ca unele şedinţe sau dezbaterea unor puncte de pe ordinea de zi să se desfăşoare cu uşile închise. (6) Convocarea şedinţelor comisiei se face de către preşedintele acesteia cu cel puţin 3 zile înainte sau de îndată, în situaţia şedinţelor convocate în condiţiile art. 134 alin. (4).din OUG nr 57/2019 (7) Ordinea de zi se aprobă de comisie la propunerea preşedintelui. Oricare dintre membrii comisiei poate cere includerea pe ordinea de zi a unor probleme. (8) Şedinţele comisiilor de specialitate se desfăşoară înaintea şedinţelor consiliului local, atunci când ordinea de zi a şedinţei acestuia cuprinde sarcini sau proiecte de hotărâri asupra cărora i se solicită avizul. (9) Pentru dezbaterea proiectelor de hotărâri sau a celorlalte probleme repartizate comisiei de către secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale, preşedintele acesteia desemnează un consilier local care prezintă în cadrul şedinţei proiectele şi, după caz, celelalte probleme aflate pe ordinea de zi, care nu sunt prezentate de iniţiator. (10) Secretarul comisiei sau, în lipsa acestuia, consilierul local desemnat în conformitate cu alin. (9) întocmeşte avizul, cu caracter consultativ, al comisiei, pe baza amendamentelor şi a propunerilor formulate de membrii acesteia, care au fost aprobate cu majoritatea voturilor consilierilor locali prezenţi. (11) Avizele întocmite de comisie cuprind separat, cu motivarea necesară, atât amendamentele şi propunerile acceptate, cât şi cele respinse. (12) Avizele întocmite sunt prezentate secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale, care asigură transmiterea acestora către consilierii locali, cel mai târziu înainte de aprobarea ordinii de zi. (13) Votul în comisii este, de regulă, deschis. În anumite situaţii comisia poate hotărî ca votul să fie secret, stabilind, de la caz la caz, şi modalitatea de exprimare a acestuia. (14) Lucrările şedinţelor comisiei se consemnează, prin grija secretarului acesteia, într-un proces-verbal. După încheierea şedinţei, procesul-verbal este semnat de către preşedintele şi secretarul comisiei. (15) Preşedintele poate încuviinţa ca procesele-verbale ale şedinţelor să fie consultate de alte persoane interesate care nu au participat la şedinţă, cu excepţia proceselor-verbale întocmite în şedinţele ale căror lucrări s-au desfăşurat cu uşile închise.

Art.27 Primarul şi viceprimarul (1) Orasul Jibou are un primar şi un viceprimar aleşi în condiţiile legii. (2) Funcţia de primar şi funcţia de viceprimar sunt funcţii de demnitate publică.

Art.28 Validarea alegerii primarului (1) Mandatul primarului declarat ales este validat în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă. Validarea se realizează la judecătorie, după depunerea raportului detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, potrivit legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii. (2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazul în care se constată, potrivit legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea acestuia s-a făcut prin fraudă electorală. (3) Încheierea judecătoriei privind validarea sau, după caz, invalidarea alegerii primarului se comunică de îndată prefectului şi secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, care are obligaţia aducerii la cunoştinţă publică prin afişarea acesteia la sediul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, în termen de cel mult 24 de ore de la comunicare. (4) În termen de 2 zile de la aducerea la cunoştinţă publică, cei interesaţi pot formula apel împotriva încheierii judecătoriei de validare sau invalidare a alegerii primarului la tribunal. (5) Apelul se soluţionează de tribunal în termen de 5 zile de la sesizare, hotărârea fiind definitivă. Hotărârea se comunică de îndată prefectului, secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, primarului declarat ales şi se aduce la cunoştinţă publică. (6) Pronunţarea încheierii judecătoriei, respectiv pronunţarea hotărârii tribunalului se poate amâna, o singură dată, cel mult 24 de ore, iar termenul pentru motivarea încheierii, respectiv a hotărârii este de cel mult 48 de ore de la pronunţare. (7) Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se prezintă în prima şedinţă privind ceremonia de constituire sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară a consiliului local. (8) În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor locale, pe baza solicitării prefectului, stabileşte data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii.

Art. 29 Depunerea jurământului şi intrarea în exerciţiul de drept al mandatului (1) Primarul depune jurământul prevăzut la art. 117 din OUG nr 57/2019 în prima şedinţă privind ceremonia de constituire a consiliului local sau în faţa judecătorului delegat, în camera de consiliu, în cazul în care prima şedinţă privind ceremonia de constituire a consiliului local nu are loc în termen de 60 de zile de la data alegerilor. (2) Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept. (3) După depunerea jurământului, primarul intră în exerciţiul de drept al mandatului. Art.30 Mandatul primarului (1) Mandatul primarului este de 4 ani. (2) Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvit

(3) Mandatul primarului prevăzut la alin. (1) se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă ori alte situaţii expres prevăzute de lege atunci când, din cauza acestor situaţii, nu pot fi organizate alegeri în condiţiile alin. (1). Art.31 Rolul, numirea şi eliberarea din funcţie a viceprimarului (1) Viceprimarul este subordonat primarului şi, în situaţiile prevăzute de lege, înlocuitorul de drept al acestuia, situaţie în care exercită, în numele primarului, atribuţiile ce îi revin acestuia. Primarul poate delega o parte din atribuţiile sale viceprimarului. (2) Viceprimarul este ales, prin vot secret, cu majoritate absolută, din rândul membrilor consiliului local, la propunerea primarului sau a consilierilor locali. (3) Exercitarea votului se face pe bază de buletine de vot. Alegerea viceprimarului se realizează prin hotărâre a consiliului local. (4) Eliberarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată, prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea temeinic motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Eliberarea din funcţie a viceprimarului nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului local. (5) La deliberarea şi adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcţie a viceprimarului participă şi votează consilierul local care candidează la funcţia de viceprimar, respectiv viceprimarul în funcţie a cărui schimbare se propune. (6) Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut, fiindu-i aplicabile incompatibilităţile specifice funcţiei de viceprimar prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare. (7) Durata mandatului viceprimarului este egală cu durata mandatului consiliului local. În cazul în care mandatul consiliului local încetează sau încetează calitatea de consilier local, înainte de expirarea duratei normale de 4 ani, încetează de drept şi mandatul viceprimarului, fără vreo altă formalitate. Art.32 Indemnizaţia primarului şi a viceprimarului (1) Pe durata mandatului, primarii şi viceprimarii au dreptul la o indemnizaţie lunară, stabilită potrivit legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. (2) Primarii şi viceprimarii au dreptul la decontarea, în condiţiile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului, respectiv plata cheltuielilor de transport, cazare, indemnizaţia de delegare sau deplasare, după caz, precum şi a altor cheltuieli prevăzute de lege, altele decât indemnizaţia prevăzută la alin. (1). Art. 33 Rolul primarului (1) Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, a hotărârilor consiliului local. Primarul dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.

(2) Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele prevăzute la alin. (1), primarul are în subordine un aparat de specialitate. (3) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual. (4) Primarul conduce instituţiile publice de interes local, precum şi serviciile publice de interes local. (5) Primarul participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor înscrise pe ordinea de zi, precum şi de a formula amendamente de fond sau de formă asupra oricăror proiecte de hotărâri, inclusiv ale altor iniţiatori. Punctul de vedere al primarului se consemnează, în mod obligatoriu, în procesul-verbal al şedinţei. (6) Primarul, în calitatea sa de autoritate publică executivă a administraţiei publice locale, reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române şi străine, precum şi în justiţie. Art.34 Atribuţiile primarului (1) Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii: a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii; b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local; c) atribuţii referitoare la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale; d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor, de interes local; e) alte atribuţii stabilite prin lege. (2) În temeiul alin. (1) lit. a), primarul: a) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil; b) îndeplineşte atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului; c) îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin lege. (3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul: a) prezintă consiliului local, în primul trimestru al anului, un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, care se publică pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale în condiţiile legii; b) participă la şedinţele consiliului local şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora; c) prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări; d) elaborează, în urma consultărilor publice, proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, le publică pe site-ul unităţii administrativ-teritoriale şi le supune aprobării consiliului local. (4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), primarul: a) exercită funcţia de ordonator principal de credite; b) întocmeşte proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege; c) prezintă consiliului local informări periodice privind execuţia bugetară, în condiţiile legii; d) iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale; e) verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.

(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul: a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local; b) ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă; c) ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 129 alin. (6) şi (7)din oug nr 57/2019 d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului furnizării serviciilor publice de interes local prevăzute la art. 129 alin. (6) şi (7),din OUG n 57/2019 precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale; e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local; f) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora; g) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative, ulterior verificării şi certificării de către compartimentele de specialitate din punctul de vedere al regularităţii, legalităţii şi de îndeplinire a cerinţelor tehnice; h) asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor. (6) Primarul desemnează funcţionarii publici anume împuterniciţi să ducă la îndeplinire obligaţiile privind comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură, în condiţiile Legii nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare. (7) Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene. Art.35 Atribuţiile primarului în calitate de reprezentant al statului (1) În exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară şi de ofiţer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecţie civilă, precum şi a altor atribuţii stabilite prin lege, primarul acţionează şi ca reprezentant al statului în comuna, în oraşul sau în municipiul în care a fost ales. (2) În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condiţiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate. Art.36 Delegarea atribuţiilor (1) Primarul poate delega, prin dispoziţie, atribuţiile ce îi sunt conferite de lege şi alte acte normative viceprimarului, secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, conducătorilor compartimentelor funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, administratorului public, precum şi conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, în funcţie de competenţele ce le revin în domeniile respective.

(2) Dispoziţia de delegare trebuie să prevadă perioada, atribuţiile delegate şi limitele exercitării atribuţiilor delegate, sub sancţiunea nulităţii. Dispoziţia de delegare nu poate avea ca obiect toate atribuţiile prevăzute de lege în sarcina primarului. Delegarea de atribuţii se face numai cu informarea prealabilă a persoanei căreia i se deleagă atribuţiile. (3) Persoana căreia i-au fost delegate atribuţii în condiţiile alin. (1) şi (2) exercită pe perioada delegării atribuţiile funcţiei pe care o deţine, precum şi atribuţiile delegate; este interzisă subdelegarea atribuţiilor. (4) Persoana căreia i-au fost delegate atribuţii în condiţiile alin. (1) şi (2) răspunde civil, administrativ sau penal, după caz, pentru faptele săvârşite cu încălcarea legii în exercitarea acestor atribuţii. Art.37 Cabinetul primarului şi viceprimarului Primarii şi viceprimarii oraşelor, pot înfiinţa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, respectiv al viceprimarului, în condiţiile prevăzute de partea a VI-a titlul III capitolul II. Art.38 Suspendarea mandatului primarului şi al viceprimarului (1) Mandatul primarului se suspendă de drept în următoarele situaţii: a) a fost dispusă măsura arestării preventive; b) a fost dispusă măsura arestului la domiciliu. (2) Măsurile prevăzute la alin. (1), dispuse în condiţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului, care, prin ordin, în termen de maximum 48 de ore de la comunicare, constată suspendarea mandatului. (3) Ordinul de suspendare se comunică, în termen de maximum 48 de ore de la emitere, primarului. (4) Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (1). (5) În cazul în care faţă de primarul suspendat din funcţie a fost dispusă clasarea ori renunţarea la urmărirea penală sau instanţa judecătorească a dispus achitarea sau încetarea procesului penal, acesta are dreptul, în condiţiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzătoare perioadei în care a fost suspendat. (6) Prevederile alin. (1) - (5) se aplică şi viceprimarului. Art.39 Încetarea de drept a mandatului primarului (1) Mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri: a) demisie; b) constatarea şi sancţionarea, în condiţiile legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, a unei stări de incompatibilitate; c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială; d) condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei; e) punerea sub interdicţie judecătorească; f) pierderea drepturilor electorale; g) imposibilitatea exercitării funcţiei din cauza unei boli grave, certificate, sau a altor motive temeinice dovedite, care nu permit desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni, pe parcursul unui an calendaristic; h) pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales;

i) condamnarea prin hotărâre rămasă definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni electorale pe durata procesului electoral în cadrul căruia a fost ales, indiferent de pedeapsa aplicată şi de modalitatea de individualizare a executării acesteia; j) deces. (2) Data încetării de drept a mandatului, în cazurile enumerate la alin. (1) lit. a), c), g) şi h), este data apariţiei evenimentului sau a împlinirii condiţiilor care determină situaţia de încetare, după caz. (3) Data încetării de drept a mandatului în cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), în situaţia în care legalitatea raportului de evaluare prin care s-a constatat starea de incompatibilitate nu a fost contestată, este data expirării perioadei în care primarul are dreptul să conteste raportul de evaluare, în condiţiile legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. (4) În situaţia în care este contestată legalitatea actului prevăzut la alin. (3), data încetării de drept a mandatului este data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. (5) Încetarea mandatului de primar în cazul schimbării domiciliului în altă unitate administrativ-teritorială poate interveni în aceleaşi condiţii ca şi încetarea mandatului consilierului local. (6) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d) - f) şi i), încetarea mandatului poate avea loc numai după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. (7) În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului. Ordinul are la bază un referat semnat de secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum şi actele din care rezultă motivul legal de încetare a mandatului. (8) Referatul secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale se transmite prefectului în termen de 10 zile de la data intervenirii situaţiei de încetare de drept a mandatului primarului. (9) Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanţa de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare. (10) Instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile, nefiind aplicabilă procedura de regularizare a cererii. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă. (11) Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de către Guvern, la propunerea autorităţilor cu atribuţii în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (9) sau de la data pronunţării hotărârii instanţei, în condiţiile alin. (10). Art. 40 Demisia Primarul poate demisiona, anunţând în scris consiliul local şi prefectul. La prima şedinţă a consiliului, demisia se consemnează în procesul-verbal şi devin aplicabile dispoziţiile art. 160 alin. (2), (7) şi (8).din OUG nr 57/2019 Art.41 Încetarea mandatului în urma referendumului (1) Mandatul primarului încetează ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea acestuia, conform procedurii prevăzute la art. 144 şi 145, din OUG nr 57/2019 care se aplică în mod corespunzător. (2) Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii , oraşului , ca urmare

a nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivităţii locale sau a neexercitării atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al statului. (3) Cererea cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele şi prenumele, data şi locul naşterii, seria şi numărul buletinului sau ale cărţii de identitate şi semnătură olografă ale cetăţenilor care au solicitat organizarea referendumului. (4) Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puţin 25% dintre locuitorii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localităţile componente ale comunei, oraşului sau municipiului. Art.42 Exercitarea temporară a atribuţiilor primarului (1) În caz de vacanţă a funcţiei de primar, în caz de suspendare din funcţie a acestuia, precum şi în situaţiile de imposibilitate de exercitare a mandatului, atribuţiile ce îi sunt conferite prin prezentul cod sunt exercitate de drept de viceprimar sau, după caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local în condiţiile art. 152 alin. (4), cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei. Pe perioada exercitării de drept a atribuţiilor de primar, viceprimarul îşi păstrează dreptul de vot în cadrul consiliului local şi primeşte o indemnizaţie lunară unică egală cu cea a funcţiei de primar. (2) Consiliul local poate hotărî înlocuirea viceprimarului care exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului, ales în condiţiile art. 152 alin. (4)OUG nr 57/2019. (3) În situaţia prevăzută la alin. (1), consiliul local poate delega, prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier local care îndeplineşte temporar atribuţiile viceprimarului, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei. Pe perioada exercitării funcţiei de viceprimar, consilierul local beneficiază de o unică indemnizaţie lunară egală cu cea a funcţiei de viceprimar. (4) Consiliul local poate hotărî retragerea delegării consilierului local care îndeplineşte temporar atribuţiile viceprimarului desemnat în condiţiile alin. (3) înainte de încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1). (5) În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cât şi viceprimarul, precum şi în situaţiile de imposibilitate de exercitare de către aceştia a mandatului, consiliul local deleagă un consilier local care îndeplineşte atât atribuţiile primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, până la încetarea situaţiei respective, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei de primar. Pe perioada exercitării atribuţiilor de primar, precum şi de viceprimar, consilierul local beneficiază de o unică indemnizaţie lunară egală cu cea a funcţiei de primar. (6) Dacă devin vacante, în acelaşi timp, atât funcţia de primar, cât şi cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) şi (3) aplicându-se până la alegerea unui nou primar.

Art.43 Fiecare unitate administrativ-teritorială are un secretar general salarizat din bugetul local, funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice, administrative sau ştiinţe politice, ce asigură respectarea principiului legalităţii în activitatea de emitere şi adoptare a actelor administrative, stabilitatea funcţionării aparatului de specialitate al primarului continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între compartimentele din cadrul acestora.

(2) Perioada în care persoana cu studii superioare juridice sau administrative sau ştiinţe politice ocupă funcţia publică de secretar general al unităţii administrativ teritoriale constituie vechime în specialitatea studiilor. (3) Secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale nu poate fi soţ, soţie sau rudă până la gradul al II-lea cu primarul sau cu viceprimarul, sub sancţiunea eliberării din funcţie. (4) Secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţie. (5) Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legale. Art.44 Atribuţiile secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale (1) Secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii: a) avizează proiectele de hotărâri şi contrasemnează pentru legalitate dispoziţiile primarului,, hotărârile consiliului local, după caz; b) participă la şedinţele consiliului local,; c) asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar, respectiv consiliul judeţean şi preşedintele acestuia, precum şi între aceştia şi prefect; d) coordonează organizarea arhivei şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului local şi a dispoziţiilor primarului. e) asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele interesate a actelor prevăzute la lit. a); f) asigură procedurile de convocare a consiliului local, şi efectuarea lucrărilor de secretariat, comunicarea ordinii de zi, întocmirea procesului-verbal al şedinţelor consiliului local, şi redactarea hotărârilor consiliului local. g) asigură pregătirea lucrărilor supuse dezbaterii consiliului local, şi comisiilor de specialitate ale acestuia; h) poate atesta, prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, actul constitutiv şi statutul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară din care face parte unitatea administrativ-teritorială în cadrul căreia funcţionează; i) poate propune primarului, înscrierea unor probleme în proiectul ordinii de zi a şedinţelor ordinare ale consiliului local. j) efectuează apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţele consiliului local, a consilierilor locali. k) numără voturile şi consemnează rezultatul votării, pe care îl prezintă preşedintelui de şedinţă sau, după caz, înlocuitorului de drept al acestuia; l) informează preşedintele de şedinţă, sau, după caz, înlocuitorul de drept al acestuia, cu privire la cvorumul şi la majoritatea necesare pentru adoptarea fiecărei hotărâri a consiliului local, ; m) asigură întocmirea dosarelor de şedinţă, legarea, numerotarea paginilor, semnarea şi ştampilarea acestora; n) urmăreşte ca la deliberarea şi adoptarea unor hotărâri ale consiliului local, să nu ia parte consilierii locali sau care se încadrează în dispoziţiile art. 228 alin. (2)din oug 57/2019; informează preşedintele de şedinţă, sau, după caz, înlocuitorul de

drept al acestuia cu privire la asemenea situaţii şi face cunoscute sancţiunile prevăzute de lege în asemenea cazuri; o) certifică conformitatea copiei cu actele originale din arhiva unităţii administrativ-teritoriale; p) alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date prin acte administrative de consiliul local, de primar (2) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţiile prevăzute la art. 147 alin. (1) şi (2) sau, după caz, la art. 186 alin. (1) şi (2), secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite pentru activităţile curente. (3) Secretarul general, al oraşului comunică o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale camerei notarilor publici, precum şi oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară, în a cărei circumscripţie teritorială defunctul a avut ultimul domiciliu: a) în termen de 30 de zile de la data decesului unei persoane, în situaţia în care decesul a survenit în localitatea de domiciliu; b) la data luării la cunoştinţă, în situaţia în care decesul a survenit pe raza altei unităţi administrativ-teritoriale; c) la data primirii sesizării de la oficiul teritorial, în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilele defuncţilor înscrişi în cărţi funciare înfiinţate ca urmare a finalizării înregistrării sistematice. (4) Sesizarea prevăzută la alin. (3) cuprinde: a) numele, prenumele şi codul numeric personal ale defunctului; b) data decesului, în format zi, lună, an; c) data naşterii, în format zi, lună, an; d) ultimul domiciliu al defunctului; e) bunurile mobile sau imobile ale defunctului înregistrate în evidenţele fiscale sau, după caz, în registrul agricol; f) date despre eventualii succesibili, în format nume, prenume şi adresa la care se face citarea. (5) Atribuţia prevăzută la alin. (3) poate fi delegată către una sau mai multe persoane care exercită atribuţii delegate de ofiţer de stare civilă, prin dispoziţia primarului la propunerea secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale. (6) Primarul urmăreşte îndeplinirea acestei atribuţii de către secretarul general al oraşului, (7) Neîndeplinirea atribuţiei prevăzute la alin. (3) atrage sancţionarea disciplinară şi contravenţională a persoanei responsabile. (8) Secretarii generali ai oraşelor unde nu funcţionează birouri ale notarilor publici îndeplinesc, la cererea părţilor, următoarele acte notariale: a) legalizarea semnăturilor de pe înscrisurile prezentate de părţi, în vederea acordării de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor şi oraşelor a beneficiilor de asistenţă socială şi/sau serviciilor sociale; b) legalizarea copiilor de pe înscrisurile prezentate de părţi, cu excepţia înscrisurilor sub semnătură privată. CAP. III INTINDEREA SI DELIMITAREA TERITORIULUI UNITATII ADMINISTRATIV TERITORIALE ,LOC. COMPONENTE , AMPLASAREA ACESTORA,PREZENTAREA GRAFICA SI DEESCRIPTIVA ,DISTANTA INTRE

LOCALITATILE COMPONENTE ,RANGUL UNITATII ADMINISTRATIV TERITORIALE ,STABILIT POTRIVIT PREVEDERILOR LEGALE

Art.45 Orasul Jibou face parte din categoria celor mai tinere centre urbane ale tarii, fiind asezat in partea de nord-est a judetului Salaj, pe malul stâng al Somesului, la confluenta acestuia cu Agrijul. Este strabatut de paralela de 47° 16' 5" latitudine nordica si de meridianul de 23° 16' 10" longitudine estica, în componenta administrativa a orasului Jibou intra si patru sate: Cuceu, Husia, Rona si Var. Ca unitate administrativa, se învecineaza cu comunele: Somes Odorhei spre nord, Creaca spre sud, Mirsid spre vest si Surduc spre est.Orasul Jibou este oras de rangul III potrivit prev. Legii nr 351/2001

Art.46 Delimitarea UAT oras Jibou UAT oras Jibou se gaseste la o distanta de 25 km nord-est de municipiu Zalau, resedinta administrativa a judetului Salaj, de care este legat prin drumul national 1H si drumul judetean 108 A, precum si de calea ferata. Aceasta pozitie geografica, favorizata de intersectia unor importante cai ferate si rutiere, a contribuit si contribuie si astazi la dezvoltarea sa pe multiple planuri: economic, social, comercial, administrativ, cultural etc. Teritoriul orasului Jibou este asezat în sudul Depresiunii Guruslau. În cea mai mare parte se întinde pe terasa a doua a Somesului, care este de fapt si cea mai mare ca întindere, dar si în lunca Somesului si pe terasa a treia a acestuia. Satele Rona si Husia sunt asezate pe niste poduri de terase, situate pe dreapta Somesului. Satul Cuceu s-a dezvoltat de-a lungul Vaii Fânatelor, afluent pe stânga al Vaii Sarate, iar satul Var pe terasa a doua si a treia a Somesului, dar o parte si în lunca acestuia.Din punct de vedere fizico-geografic, orasul este marginit spre vest de Dealurile Salajului (338 m altitudine în hotarul Cuceului), spre est de Culmea Prisnelului (cu altitudinea de 438 m în Piscul Ronei - Rákóczi), spre sud de Dealul Dumbrava (558 m altitudine), Depresiunea Agrijului si interfluviul Agrij-Almas, iar spre nord de sesul neted al Depresiunii Guruslau. Formele de relief create ofera conditiile cele mai favorabile pentrucirculatia marfurilor, atragerea si stabilirea populatiei în aceasta zona

Art.47 Pozitionarea Uat oras Jibou si distantele intre oras si satele apartinatoare

Orașul Jibou este situat în zona de nord - est a părții centrale a judeţului Sălaj

- Oraşul Jibou cu aspect de culoar depresionar, este aşezat pe terasa de 6 – 10 m. de pe malul stâng al Someşului şi la contactul acesteia cu dealurile Sălajului, învecinate (foto. Nr. 1.);

- Localitatea Cuceu: cu aspect microdepresionar, se găseşte pe malurile văii Fânaţelor, afluent de stânga al văii Apa Sărată (Firiza);Jibou –Cuceu km

- Localităţile Husia şi Rona: sunt aşezate pe platoul terasei a IV-a (35 m.) a Someşului de pe malul drept (foto. nr. 2 şi 3). Localităţile sunt traversate de mai multe pârâiaşe, majoritatea cu debit intermitent, torenţial, care se adâncesc în suprafaţa plană a terasei; Jibou –Husia km Jibou- Rona km

- Localitatea Var: se întinde pe malul stâng al Someşului, la confluenţa cu Pârâul Almaşu. Este o aşezare alungită pe terasa inferioară şi pe un afluent de stânga al Someşului, la contact cu dealurile limitrofe.Jibou –Var km

Prin pozitia sa, orasul Jibou se încadreaza în sectorul cu clima continentala moderata, caracteristic regiunilor vestice si nord-vestice ale tarii si este supus unei circulatii vestice predominante, în timpul iernii predomina invaziile de natura maritim-polara dinspre nord-vestul continentului, iar vara, aerul cald dinspre sud-vest, în cadrul activitatii ciclonice nord-mediteraneene deplasate spre nord. Ca urmare, climatul orasului Jibou se caracterizeaza printr-un potential termic ridicat, amplitudini termice relativ scazute si cu precipitatii bogate. Rolul apei în dezvoltarea asezarii a fost deosebit de complex, în trecut apa se folosea pentru satisfacerea nevoilor de apa potabila a locuitorilor, pentru dezvoltarea unor activitati mestesugaresti, cum au fost topitul inului si a cânepii, dar si pentru transportul unor marfuri pe plute, mai ales a sarii, de la Dej la Satu-Mare înca din anul 1610. Odata cu dezvoltarea economico-sociala a orasului Jibou,. dar si a municipiului Zalau, apele Somesului au devenit o sursa importanta pentru alimentarea cu apa a platformelor industriale din cele doua orase. Puturile situate in lunca Somesului asigura satisfacerea cerintelor de apa potabila ale locuitorilor Jiboului. Localizarea, structura, textura şi funcţiile aşezărilor răspund pe deplin condiţiilor naturale specifice unui bazin clasic: concentrarea în lunci şi terase, dar şi pe versanţi sau interfluviile extinse, structură alungită sau textură răsfirată și/sau adunată Panta terenului este în funcţie de poziţia ocupată de construcții în context, astfel în zonele de luncă şi terasă terenul este plan, aproape orizontal, iar în zonele de pe versanţi, străzile se prezintă în pantă, uneori foarte accentuată, de multe ori cu suprafaţă caracteristică învălurită.

CAPITOLUL IV

DATE PRIVIND INFIINTAREA UNITATII ADMINISTRATIV TERITORIALE PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA SI EVOLUTIA ISTORICA

Art.48 Orasul Jibou este atestat documentar cu mai multe denumiri ; Chyburi intre anii 1205-1233 , Zybo 1460 Sibo 1545 Targul Zsibo 1583 In anul 1668 alte documente numesc JIBOUL targ eppidum . In anul 1968 localitatea Jibou este atestata ca oras. Existența locuirii pe meleagurile râului Someș se pierde în negura vremurilor.Zona aceasta, situată relativ limitrof în raport cu limitele aproximative ale fostei Mări Panonice care se știe că exista peste partea de nord-vest a României în

perioada Miocen, a oferit condiții prielnice vânătorilor nomazi încă din perioada paleoliticului superior. Lângă Cuciulat, localitate limitrofă Someșului, pe teritoriul satului Băbeni, au fost descoperite picturi rupestre cu reprezentări naturaliste animaliere, vechi de peste 12.000 de ani, până nu de mult timp socotite cele mai vechi de acest gen din zona de est a Europei.

Art.49 Bogatele materiale arheologice din neolitic, epoca bronzului, epoca romană, etc. găsite pe teritoriul orașului, rămân o dovadă vie a prezenței umane iar cele mai vechi informații referitoare la orașul Jibou, aparțin atestărilor documentare care sunt de la începutul secolului XIII. Orasul Jibou este situat într-o zona de subsidenta locala, care a determinat convergenta unor râuri, cum ar fi: Almasul, Agrijul, Valea Sarata, unica pe teritoriul judetului Salaj, constituind unul din factorii care au favorizat formarea si dezvoltarea orasului. Izvoarele minerale care se gasesc in partea sud-vestica a orasului sunt cunoscute înca din anul 1906 din Monografia Salajului scrisa de Petry Mór si valorificate din anul 1966. Din punct de vedere floristic si faunistic, zona orasului Jibou se încadreaza în provincia central-europeana carpatica, în repartitia elementelor biotice se remarca o slaba zonalitate verticala, nota caracteristica fiind data de intercalarea suprafetelor paduroase cu cele de pajisti secundare si derivate sau cu terenuri agricole. Stabilirea în acest loc a populatiei nu a fost întâmplatoare, ci mai ales rezultatul varietatii de specii vegetale si animale necesare atât pentru hrana, cât si pentru activitatile gospodaresti ale populatiei. Primele date mai clare asupra numărului de locuitori ne parvin din perioada de început a sec. XVIII, recensăminte de la care, comunitățile devenite ceva mai puțin încercate de năvălirile migratoare (cînd deseori localnicii se ascundeau sau chiar luau calea pribegiei), încep să se dezvolte constant.Constatăm astfel că majoritatea comunităților încep să cunoască cea mai intensă dezvoltare în perioada imediat următoare, când numărul de locuitori în șase decenii devine de aproximativ patru ori mai mare în Jibou și Var spre exemplu. Următorul secol mărește în mod constant efectivele populației, anul 1850 consemnând deja și aici valori mari.

CAPITOLUL V

CRITERIILE POTRIVIT CARORA SE POATE CONFERI SI RETRAGE PERSOANELOR FIZICE ROMANE SAU STRAINE CALITATEA DE CETATEAN DE ONOARE PENTRU UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA RESPECTIVA

Art.50 Potrivit HCL nr14/26.02. 2013 s-a adoptat un Reggulament privind acordarea titlului de cetatean de onoare al orasului Jibou.

Acordarea titlului de cetatean de onoare se face cu respectarea prevederilor OUG nr 57/2019 prin hotarare a Consiliului local.

CAPITOLUL VI COMPONENTA SI STRUCTURA POPULATIEI

Art.51 Potrivit datelor furnizate de Institutia Prefectului judetului Salaj populatia Uat oras JIBOU este de 11.776 persoane in anul 2020.

La recensământul 2011 s-au înregistrat un număr de 10.137 locuitori și 2.409 clădiri, din care 2.398 cu locuințe.

Pe teritoriul orașului, populația este majoritar de naționalitate română, procentul fiind de 82,01 %, iar în domeniul cultelor, aceasta este preponderent ortodoxă. Fenomenul general și în cazul Jiboului este de diminuare a numărului de locuitori, aspect valabil și la nivel județean și național, cauzele acestuia fiind multiple și complexe.

Potrivit evidenţelor existente la nivelul Prefecturii Sălaj, pe teritoriul Jiboului se găseau în 2009 un număr de 603 persoane de etnie rromă, din acestea 323 erau femei iar 314 erau copii. Dintre aceste persoane 267 au absolvit cel puţin 4 clase primare la acea dată și doar 19 erau angajate. Menţionăm că la recensământul 2011 un număr de 582 persoane şi-au declarat apartenenţa la această comunitate, și ar părea că fenomenul demografic în cazul orașului Jibou, și pentru această etnie este unul de descreștere, dar realitățile infirmă datele statistice și ne conduce la concluzia că mulți membri ai acestei comunități și-au ascuns apartenența cu ocazia recensământului 2011. Cartierul locuit de aceștia, este unul aparte, cu multe probleme sociale, urbanistice, economice, etc. Studii aparte și respectiv întocmirea unui P.U.Z. de restructurare urbană, care să propună soluții pentru gravele și evidentele disfuncționalități de aici, se impune a fi inițiat cu prioritate. Soluțiile nu vor putea apărea imediat dar cu timpul se vor putea înregistra progrese care să completeze eforturile realizate de primărie până în prezent.

Art.52 În anul 1992 datele statistice confirmă la orașul Jibou, prezența a 11.989 locuitori, valoarea statistică cea mai mare atinsă în istoria acestuia, (motivată în principal de dezvoltarea industriilor), spre deosebire de alte entități administrative de tip urban și rural care consemnau cele mai mari valori în anii 1941-1956, perioadă după care a început din diverse motive fenomenul de depopulare continuă în special la sate, în favoarea dezvoltării orașelor care au cunoscut o puternică industrializare însoțită de atragerea forței de muncă.

Datorită industrializării produse la nivelul județului, interesul populației domiciliate în apropierea localităților urbane pentru locurile de muncă oferite de orașe, a crescut. După evenimentele din 1989, migraţia forței de muncă și spre ofertele apărute din afara țării, a provocat o dată în plus diminuarea numărului populației și la nivelul urban care a scăzut și el destul de vertiginous, fenomen înregistrat însă la Jibou, ceva mai târziu. În anul 2011, datele provizorii consemnează deja o populație de doar 10.407 locuitori ( mai puțin cu 1.582 locuitori față de 1992, deci o scădere de aprox. 13,20 % în 20 de ani, mai accentuată în ultimul deceniu) și respectiv 4.299 locuințe, existente în 2398 clădiri ceea ce conduce la o medie de 2,35 de locuitori/ locuință și respectiv 4,33 de locuitori/ clădirePotrivit acelorasi surse ,populatia stabila era 5147 barbati si 5266 femei. Populatia stabila dupa religie este 7153 religie ortodoxa , 151 romano –Catolica ,greco catolica 127 , reformata 1088 , baptista 407, etcDupa etnie din totalul de 10.407 romani sunt 8210, maghiari1192 romi 584 ,alte etnii.

CAPITOLUL VII CAI DE COMUNICATIE EXISTENTE SI CATEGORIA ACESTORA

Art.53 Căi de comunicație rutiera Principala arteră de circulație, de curând reabilitată, care străbate pe o distanță de peste 10 km teritoriul administrativ al orașului, (între pozițiile kilometrice 90+920 m și 101+200 m.) este D.N. 1H care face legătura cu localitățile Zalău și Dej din județul Cluj, trecând prin Jibou și Var. DJ 108 A ce străbate numai localitatea Jibou, face

legătura la sud prin com. Creaca spre localitatea Românași și D.N. 1F iar spre nord spre mun. Baia Mare. Legătura satului Cuceu cu orașul se face prin intermediul drumului comunal D.C. 20 care duce mai apoi spre satul Dobrin. Celelalte două sate aparținând UAT Jibou, sunt Rona și Husia, legate de localitatea Jibou prin intermediul drumului D.C. 18 A, care spre comuna Năpradea, face legătura cu satul Someș Guruslău. Limita construcțiilor și imprejmuirilor existente se încadrează în prevederile tehnice ale O.G. 43/1997. Pe planșele de reglementări ale fiecarei localități au fost figurate profilele transversale ale fiecărei categorii de drum care se regăsește pe teritoriul respectiv.

În plan, elementele geometrice existente, oferă o viteză de proiectare variabilă, de la 40 km/h, la 25 km/h în unele porțiuni. În profil transversal lățimea platformelor, este între 6,00 – 7,00 m iar a carosabilului de 5,00 – 6,00 m. Este nevoie de unele modernizări pentru atingerea parametrilor prevăzuți în norme. Drumurile prezentate în multe porțiuni necesită reparații.

Pe porțiunile din intravilan drumurile constituie arterele principale ale rețelei de străzi din localități.

Multe dintre străzile existente au o stare de viabilitate mediocră, având trasee întortocheate, lăţime carosabilă necorespunzătoare pentru circulaţia în ambele sensuri, declivităţi pronunțate, vizibilitate redusă și îmbrăcăminte necorespunzătoare, toate acestea conducând adesea la o circulaţie greoaie.

Deși nu sunt probleme mari privind capacitatea de circulaţie se pot evidenţia unele aspecte negative privind confortul și siguranţa circulaţiei:

- un trafic intens traversează anumite zone ale orașului (care a realizat doar o parte din rețeaua ocolitoare preconizată prin PUG-ul anterior) și a satelor;

- nu toate intersecţiile sunt amenajate corespunzător; - o serie de străzi au profil transversal necorespunzător și sunt

nemodernizate;Locuitorii nu dispun de transport in comun organizat la nivel local, dar orașul

are legături prin curse zilnice de autobuze, care tranzitează localitățile.

Art.54 Circulația feroviară

Orașul Jibou este traversat de calea ferată fiind unul dintre cele mai importante noduri de circulație de acest gen, cu legături spre municipiile Baia Mare, Dej și Zalău.

Transporturile feroviare au avut un rol major în evoluţia social-economică a orașului şi continuă să joace un rol deosebit de însemnat, localitatea fiind de-a lungul anilor, în centrul de interes al primei revoluţii industriale de la sfârşitul secolului XVIII şi în aproape tot secolul XIX.

Prima linie de cale ferată din judeţul Sălaj a fost cea pe traseul Jibou – Zalău – Sărmăşag – Tăşnad - Carei, fiind realizată în perioada anilor 1881-1918 și reprezentând și acum principala conexiune feroviară a Sălajului cu nord-vestul României. Reţeaua de cale ferată din judeţul Sălaj care însumează 308,7 km. (din care 233,639 km cale simplă şi 74,814 km cale dublă), este din păcate până în prezent, în totalitate neelectrificată.

Ambele linii de cale ferată existente, Linia de cale ferată principală Dej – Jibou – Baia Mare – Satu Mare și respectiv Linia de cale ferată secundară: Jibou – Zalău –

Sărmăşag – Carei, trec după cum lesne se poate observa prin orașul Jibou, cu toate beneficiile care decurg. Proprietatea acestui tradițional mijloc de transport este clar delimitată de restul vecinătăților, este întăbulată și a fost preluată din evidențele OCPI Sălaj, pentru figurarea pe planșele din PUG. Zonele de siguranță de 20 m. și respectiv de protecție de 100 m. din ax au fost deasemenea riguros figurate pe planșele de Reglementări urbanistice ale localităților, fiind menționate totodată cu restricțiile prevăzute de lege și în Regulamentul local de urbanism aferent P.U.G. Jibou. În aceste perimetre, prin documentația prezentă, nu s-au făcut propuneri de obiective noi, altele decât cele specifice domeniului de activitate al CFR.

CAPITOLUL VIII .DATE PRIVITOARE LA PRINCIPALELE INSTITUTII DIN DOMENIUL EDUCATIEI, CERCETARII , CULTURII ,SANATATII ASISTENTEI SOCIALE

Art.54 SĂNĂTATE

Pe teritoriul orașului Jibou funcţionează Spitalul orășenesc dr. Traian Herta cu un număr de 105 paturi, 16 medici și 49 persoane cu pregătire medie. La acesta se adaugă un dispensar medical, un cabinet medical școlar și două laboratoare de analize medicale. Cele 7 cabinete medicale de familie, individuale autorizate şi evaluate, furnizează servicii în domeniul asistenţei medicale primare în conformitate cu prevederile O.G. nr.124/1998, în baza unor contracte incheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj. De asemenea funcioneza un Ambulatoriu de specialitate si sectia tbc .

Activitatea medicală stomatologică are loc în cele 6 cabinete de profil existente pe raza orașului. Din cele 4 farmacii existente, una cu 2 farmaciști angajați, este publică iar 3 cu 7 farmaciști sunt private. Tot în domeniul medical privat unde profesează în total un personal medical de 19 oameni, regăsim și un laborator pentru tehnică dentară

Art.55 CULTURA

1. Casa de Cultura

Casa de Cultura Jibou este relativ tânără, rădăcinile ei sunt în anul 1948când a fost înființat Căminul Cultural „Mihail Kogălniceanu”- Jibou. Acesta vafi transformat în Casă Raională de Cultură Jibou pierzându-și numele de „MihailKogălniceanu”. În 01.09.1968 instituția este transformată în Casă Orășeneascăde Cultură, titulatură cu care rămâne până în prezent. Tot în același an esteconstruit si noul imobil din contribuția voluntară a locuitorilor în valoare de700.000 lei. Acest imobil se găsește pe strada 1 Decembrie 1918 nr.9, adresă lacare la care Casa de Cultură își desfășoară activitatea și în prezent.Localul dispune de o sală mare de spectacol cu 264 de locuri(dupareabilitare) din 400 de locuri câte avea în 1968,o scenă de 102 metri pătrați,două cabine pentru artiști, o sală pentru activităși de grup(sală mică), alte anexeși patru încăperi în care din 1992 funcționează Biblioteca Orășenească Jibou,instituție care a mai funcționat în spațiul Casei de Cultură, o scurta perioadă.Începând cu anul 1971 pe lângă Casa de Cultură Jibou a funcționat și ouniversitate populară cu 120 de cursanți ajungând în anul 1973 la cifra de 620 decursanți. Aceștia au fost cuprinși în nouă secții, pe grupe de interes în funcție decursurile oferite:

Cursuri de cultură generală Cursuri aplicative Cursuri de limbi străine Cursuri sanitare,etcTot din 1971 în cadrul Casei de Cultură au desfășurat activități culturale serie de formații cultural-artistice din care amintim: formația corală a cadrelordidactice compusă din 60 de personae, grupul vocal compus din 12 persoane,două formații de teatru cu 30 de actori amatori, opt brigăzi artistice cuaproximativ 70-80 de personae, un taraf de muzică popular și o formație demuzică ușoară, cercul de etnografie și folclor,cercul de dans modern, etc.Toate au participat la diferite festivaluri concursuri județene și naționalecum ar fi: Formația de muzică ușoară „Provizor” condusă deAlexandru Szeley: „Steaua Sătmarlui”, „Floare de Lotus”-Sfântu Gheorghe și „Cântarea României” Cercul de etnografie și folclor condus de prof. EmiliaMureșan : „Datini și obiceiuri de Iarnă” si „Datini șiobiceiuri de nuntă” (1980,1986) și „Cântarea României” Cercul de dans modern: Festivalul de dans modern Dej Teatrul de păpuși condus de Ana Petriș :” Cartea cupovesti”-Zalau(1994-2003), „Casuța cu Povești”- VatraDornei(2000-2003) Brigada artistică,grup condus de Liviu Petriș s-a clasat de-alungul anilor pe podium la: „Festivalul Constantin Tănase-Vaslui”(1986,1988,1990,1992) „Povestea VorbeiGăiești”(1988,1990) „Gura Satului”-Macea(1983-2003)„Ceapa de Aur”-Făgăraș(2002-2004) „Mărul de Aur”-Bistrița(1988,1997) „Un bob de Veselie”-Fetești(1999)„Haz de Necaz”-Berevoiești(1997) „La Zalău se maiZâmbește”-Zalău(1994-1997) „Gala Umorului Românesc”-București(1990) etcPe lângă aceste formații mai sus amintite pragul Casei de Cultura a fost trecut și de o serie de artiști de marcă cum ar fi Florin Piersic,George Motoi,Horațiu Mălăele, Tamara Buciuceanu Botez, Angela Similea, Ansamblul de StatBaia Mare,Doina Armatei-Cluj, o serie întreaga de interpreți cunoscuți șiîndrăgiți de muzică popular și ușoară, etc. In anul 2015 Casa de Cultura Jibou intra intr-un proces de reabilitare,modernizare si dotare prin programul de reabilitare dotare si modernizare aasezamintelor din mediul mic urban demarat de Guvernului Romaniei. Inprezent institutia este una moderna si primitoare care se adreseaza prinprogramele cultural tuturor categoriilor de beneficisri.Frâiele acestei instituții,importante pentru locuitorii orașului Jibou au fostîn mâinile domnilor: Prof.Virgil Oros 1968-1970 Prof. Andrei Mureșan 1971-1990 Liviu Petris 1991-2004 Prof Mihai Petriș 2005Pe langa Casa de Cultura Jibou au luat nastere o serie de activitati culturale dupacum urmeaza:Ansamblul Folcloric Somesul Jibou

A luat ființă în anul 2013 la inițiativa profesorului Mihai Petriș pelanga Casa de Cultura a Orasului Jibou .Activitatea ansamblului este sprijinita side Asociației Culturala Someșul Jibou.Urmând o tradiție, bucurându-se de sprijinul Centrului de Cultură și Artăal Județului Sălaj și a Primăriei Jibou prin managerul Daniel Sauca și primaring.Dan Ghiurco, prin bunavoința mai multor oameni inimoși, AnsamblulSomeșul Jibou a crescut în valoare în fiecare an de viață ajungând în prezent săconțină și grupe de copii Pe langa Casa de Cultura Jibou au luat nastere o serie de activitati culturale dupa cum urmeaza:Ansamblul Folcloric Somesul JibouA luat ființă în anul 2013 la inițiativa profesorului Mihai Petriș pelanga Casa de Cultura a Orasului Jibou .Activitatea ansamblului este sprijinita side Asociației Culturala Someșul Jibou.Urmând o tradiție, bucurându-se de sprijinul Centrului de Cultură și Artăal Județului Sălaj și a Primăriei Jibou prin managerul Daniel Sauca și primaring.Dan Ghiurco, prin bunavoința mai multor oameni inimoși, AnsamblulSomeșul Jibou a crescut în valoare în fiecare an de viață ajungând în prezent săconțină și grupe de copiiDansatorii și instrumentiștii, adulti sunt voluntari si sunt îndrumați artisticcu profesionalism de coregrafii Anghel si Doina Duscaș și profesorul StefanIorga.In categoria reusite trebuie sa mentionam existent muzeului.In colectia muzeului au intrat si o serie de piese de bronz de perioadaromana, piese de ceramic romana si medievala si dalti din neolitic recuperate dinfosta colectie a Liceului Teoretic “I.Agarbiceanu”Jibou si care fac obiectuluiunui studiu demarat de Muzeul de Istorie si Arta al jud. Salaj.Micul muzeu este impartit in prezent in trei parti, partea de etnografie(ceamai bogata in obiecte),partea de arheologie si din anul 2019 o noua parte carepriveste perioada comunista sub numele de “Biblioteca Comunista” carepastraza idea de baza de la care a plecat proiectul ,acela de reconstituire a unuiinterior. Prin urmare “Biblioteca Comunista “ este o reconstituire la scara maimica a unui interior de incapere din perioada comunista in care incercam saaducem,tot prin donatii obiecte din perioada respectiva.Proiectul se bucura de success iar vizitatorii care ii calca pragul suntincantati de ce gasesc in micul muzeu. Expoziția se vrea a fi una pemanentă sireprezinta o pată de culoare in instituția noastra.Cercurile de Balet si Majorete fac cinste si ele localitatii inscriindu-se cusuccess in paleta de activitati care se desfasoara in cadrul Casei de CulturaJibou.Pe langa spectacolele sustinute la nivel local, judetean si national cea mainotabila performanta este aceea a trupei de majorete care in anul 2018 a reusitcalificarea la Campionatul European de Majorete.De-a lungul existentei Casa de Cultura Jibou a initiat o serie de festivaluridintre care cele mai importante sunt “Festivalul teatrelor de Papusi-Traistuta cuPovesti”, Festivalul de Colinde-In Excelsis Deo” si “ Festivalul de UmorPopular-Cucuruz Malai de Toamna

2. BIBLIOTECA ORASENEASCA

Orice localitate care se respectă îşi respectă şi Biblioteca, instituţia care dă măsura civilizaţiei. În pas cu cerinţele contemporane, rolul Bibliotecii creşte pe zi ce trece, îşi schimbă tot mai mult imaginea, iese din tiparele de altădată. Ea este lider în sfera

vieţii culturale, iniţiator de parteneriate socio-culturale, un agent al schimbării.Biblioteca Orăşenească Jibou îşi desfăşoară activitatea în incinta Casei de cultură, având sarcini şi atribuţii în sfera vieţii culturale a comunităţii, cu rol important în activitatea de colecţionare, păstrare şi conservare a valorilor spirituale sub formă de documente purtătoare de informaţii. Ea promovează accesul la informaţie nu ca privilegiu pentru cei care îşi permit acest lucru, ci ca un drept fundamental.Biblioteca a luat fiinţă în 1948, având un fond de carte de 5000 volume. De-a lungul anilor a fost slujită cu credinţă şi dăruire de mulţi bibliotecari, aceşti simpli şi adesea neobservaţi funcţionari: E. Orban, M. Vancea, Grigorie Pop, Gheorghe Oţet, Maria Pop, Alexandrina Liana Pop, Cornelia Cordea, Györfi-Deák György, Iulia Maria Longodor.În decursul timpului, biblioteca şi-a îmbogăţit fondul de carte prin achiziţii, donaţii sau sponsorizări, ajungându-se azi, la un fond de carte de 48.430 volume, fond ce reuneşte armonios toate cunoştinţele dobândite de omenire de-a lungul existenţei sale.Fiind o bibliotecă enciclopedică, în politica de achiziţie s-a urmărit asigurarea cerinţelor de lectură ale tuturor categoriilor de utilizatori.Biblioteca dispune de o sală de împrumut cu acces liber la raft şi 4 depozite. Sala de împrumut are concomitent şi rolul de sală de lectură şi punct acces internetBiblioteca este frecventată de peste 1500 de utilizatori înscrişi, dintre care 1150 cititori activi, care împrumută anual 25.000 volume carte.Atragerea populaţiei la lectură, îndrumarea lor şi studierea preferinţelor de lectură se face prin informarea bibliografică a utilizatorilor, folosirea fondului de referinţă, a instrumentelor de studiere a colecţiilor bibliotecii. Sala de lectură pune la dispoziţia cititorilor materiale de referinţă, enciclopedii pe domenii, dicţionare, atlase, periodice, bibliografie locală.Pentru valorificarea eficientă a fondului de carte, biblioteca organizează expoziţii tematice, vitrina noutăţilor, simpozioane, prezentări de carte, întâlniri cu autori. Biblioteca noastră a iniţiat parteneriate culturale cu Şcoala „Octavian Goga", Şcoala „Lucian Blaga" şi Grădiniţa nr. 3, parteneriate ce asigură participarea elevilor la acţiunile organizate de bibliotecă, pătrunzând astfel în tainica lume a cărţilor.Realizată în colaborare cu cititorii, aici a apărut minirevista „Bilet de voie" (8 numere, 13 septembrie 1996 - 25 august 1999) şi un supliment literar pentru copii, botezat „Bileţel de voie" (5 apariţii: Crăciun 1996; Paşti 1997; Înălţare 1997; 1 Iunie 1998; 21 mai 1999). Publicaţia avea o apariţie trimestrială, formatul A4, era pliată pe de-a latul în 4, astfel încât rezultau 8 pagini. Tirajul era de 200-250 exemplare, multiplicate prin fotocopiere, distribuite gratuit. De asemenea, începând din 1997, de Crăciun sau cu alte ocazii au fost realizate semne de carte, tot în scopuri promoţionale.În vederea includerii ei în circuitul informaţional, biblioteca a fost dotată cu calculatoare şi o legătură de internet gratuit de către Biblioteca Judeţeană „Ioniţă Scipione Bădescu" Sălaj-Zalău şi Asociaţia „Prietenii bibliotecii". De la 1 aprilie 2002, „Bilet de voie" s-a transformat în sit electronic:  http://www.bilet.go.ro , definit ca „Arhiva electronică on-line a principalelor documente şi mărturii ce se referă la istoria

şi cultura oraşului Jibou". Documentele existente au fost consultate chiar şi de vizitatori din Australia sau Argentina.

Art.56 ÎNVĂŢĂMÂNT 1. Jiboul îregistrează urmatoarele unități școlare mai jos prezentate,astfel ; Liceul tehnologic Octavian Goga Liceul teoretic Ion Agarbiceanu Scoala Gimnaziala Lucian Blaga Gradinita Prichindel Clubul Copiilor În ceea ce privește spațiile de învățământ, Jiboul totalizează un număr de 62 săli de clasă, (din care 43 sunt în licee) 13 laboratoare școlare, 3 săli de gimnastică (d.c. 2 la licee), 3 ateliere școlare și 3 terenuri de sport (d.c. 2 în incintele celor 2 licee).Unitatile de invatamant au cunoscut un amplu proces de modernizare si renovare ,alocandu-se sume considerabile pentru finantarea activitatii de invatamant.

Liceul tehnologic Octavian GogaŞcoala a luat fiinţă în anul 1919 şi în decursul celor 100 de ani de existenţă a fost principalul focar de cultură şi educație în Jibou.

Ca urmare a înfiinţării judeţului Sălaj, în anul 1968 Jiboul devine oraş, deschizându-şi noi perspective de dezvoltare.

Clădirea actuală a şcolii este dată în folosinţa comunităţii în anul 1973. Datorită numărului mare de copii din localitate şi satele aparținătoare, şcoala se divide în „Şcoala generală Nr. l” (în prezent, Liceul Tehnologic "Octavian Goga") şi „Şcoala generală nr. 2” (în prezent, ŞcoalaGimnazială „Lucian Blaga").

La 30 septembrie 2001, şcoala a ales ca patron spiritual pe Octavian Goga - "poetul pătimirii noastre", devenind Şcoala Generală „Octavian Goga”. Cu această ocazie s-au dezvelit bustul poetului şi placa de marmură cu numele şcolii.

În anul 2004, şcoala generală se transformă în Grup Şcolar, oferind cursuri de liceu – filieră tehnologică (servicii şi tehnic) şi pregătire profesională prin Şcoala de Arte şi Meserii, tinerilor din localitate şi împrejurimi.

Începând cu 1 septembrie 2012, prin ordin al M.E.C.T.S. şcoala accede la un nou statut, acela de Liceu Tehnologic „Octavian Goga” Jibou.

De-a lungul anilor Liceul Tehnologic „Octavian Goga” şi-a conturat, datorită activităţii şi muncii responsabile a cadrelor didactice, imaginea unei şcoli care oferă elevilor o bună educaţie şi perspectiva dezvoltării profesionale şi integrării socio – profesionale a absolvenţilor.

Liceul Tehnologic „Octavian Goga”, cuprinde următoarele forme de învăţământ :

- primar - cu clasele pregătitoare -IV;

- gimnazial - clasele V-VIII;- liceu tehnologic - clasele IX-XII;- învățământ profesional cu durata de 3 ani - clasele IX-XI;

Ciclurile de învăţământ cu clasele primare şi gimnaziale din Jibou funcţionează şi cu predare în limba maghiară.

În ceea ce privește învățământul profesional și tehnic acesta este structurat pe învățământ liceal, filiera tehnologică, profil servicii, cu o pondere de 33,6% și tehnic, cu o pndere de 36,8%,respectiv învățământ profesional cu durata de 3 ani, care prezintă o tendință de creștere cu un procent de 29,6% din totalul elevilor de la învățământul secundar superior.Învățământul liceal școlarizează elevi în domeniile comerț-economic cu calificarea profesională Tehnician în activități economice, electric cu calificarea profesionalăTehnician în instalații electrice și industrie textilă și pielărie cu calificarea profesională Tehnician în industria textilă.Pentru învățământul profesional sunt propuse domeniile MecanicărespectivIndustrie textilă și pielărie.

Managmentul școlar

Conducerea unității de învățământ este realizată de Consiliul de administrație care funcţionează conform prevederilor Legii învăţământului nr. 1/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Consiliul de administraţie are rol de decizie in domeniul organizatoric şi administrativ.Este compus din 13 membri dintre care 6 reprezentanți ai cadrelor didactice, un reprezentant al primarului, 3reprezentanți ai consiliului local, 1 reprezentant al comitetului de părinți și 3 reprezentanți ai agenților economici parteneri. Cu drept de observator la ședințele consiliului de administrație participă și reprezentantul sindicatului din unitate.Președintele consiliului de administrație este directorul școlii.

Resurse umane

Personal

Echipa managerială a Liceului Tehnologic ”Octavian Goga” Jibou este compusă din director, director adjunct și consilierul educativ

Personalul didactic din unitate numără 47 de cadre didactice de predare dintre care 29 femei si 18 bărbați și 5 persoane în compartimentul personal didactic auxiliar, dintre care 4 femei și un bărbat.

Din totalul personalului didactic de predare 42 sunt titulari, 2 suplinitori calificați și 3 persoane asociate. În ceea ce privește distribuția pe grade didactice personalul este calificat, 26 de cadre didactice având gradul didactic I, 14 persoane gradul didactic II, 3 persoane au gradul definitiv și 3 cadre didactice sunt debutante.

Distribuţia personalului didactic auxiliar, în funcţie de calificări este următoarea: secretar şef, administrator financiar, bibliotecar, laborant și operator date.

Personalul nedidactic (administrativ) numără 12 angajați și se compune din 3 muncitori de întreținere, 5 îngrijitori curățenie, 2 paznici și 1 șofer, toți calificați.

Elevi

În anul școlar 2019-2020 sunt înscriși 632 de elevi, din care 225 la învățământul primar, din care 214 la secția română și 11 la secția maghiară,151 la învățământul gimnazial, din care 144 la secția română și 7 la secția maghiară,154 la învățământul liceal şi 92 la învățământul profesional, toți la secția română.

Planul de școlarizare pentru anul în cursprevede pentu învățământul primar 10 clase, pentru învățământul gimnazial 9 clase, pentru învățământul liceal 7 clase și pentru învățământul profesional 3 clase.

Resurse materiale

Școala noastră își desfășoară activitatea instructiv-educativă în 3 corpuri de clădire, în care funcționează 34 săli de clasă, 2 cabinete, 4 laboratoare, 3 ateliere și o sală de educație fizică.

Sălile de clasă dispun de dotările necesare realizării unui proces instructiv-educativ de calitate.

Curtea școlii și terenul de sport au suprafața de 800 mp. Liceul dispune de o bibliotecă școlară cu peste 15000 de volume, cabinet de psihologie și cabinet de logopedie deservite de personal calificat.

În toate sălile de clasă există conexiune la internet. Clasele de la învățământul primar sunt dotate cu laptopuri, videoproiectoare și ecrane de proiecție pentru a putea utiliza cât mai eficient manualele digitale de care dispun.

Clădirea principală a fost reabilitată în anul 2014, ocazie cu care s-au făcut reparații al șarpantă, au fost schimbate geamurile și a fost refăcută fațada.

Școala este cuprinsă într-un amplu program de reabilitare, modernizare și dotare, în cadrul proiectului cu finanțare europeană depus de către Primăria orașului Jibou.

În conformitate cu legea nr. 1/2011, republicată, finanţarea instituţiei de învăţământ se realizează din surse interne ( credite bugetare de la Consiliul Local, venituri proprii şi finanţarea complementară) şi din surse externe.

Parteneriate

În vederea derulării în bune condiţii a activităţilor au fost încheiate convenţii cadru, parteneriate şi protocoale de colaborare.

Convenţii cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic. În acest sens avem încheiate convenţii cu următorii operatori economici: S.C.Confecții Jibou S.A., S.C. Energobit Prod S.R.L., S.C. Incognito Prod S.R.L., Depoul CFR Jibou, S.C.Tenaris Silcotub Zalău. S.C. CAAFS Profi S.R.L., S.C. Grovinvest S.R.L.,S.C. MureCom S.R.L., S.C. PetreanCom S.R.L., S.C. Multicom S.R.L .

S.C. Silvana S.A. Cehu-Silvaniei, S.C. Michelin S.A. Zalău pentru vizite profesionale de studiu

Poliţia oraşului Jibou în vederea colaborării permanente pentru prevenirea faptelor antisociale, a infracţiunilor, consumului de droguri, violenţei şi absenteismului;

Compartimentul de analiză şi prevenire a criminalităţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Sălaj în domeniul prevenirii victimizării elevilor;

Biblioteca oraşului Jibou pentru sprijinirea lecturii cu o mai mare varietate de volume;

Liceul Teoretic ”Ion Agârbiceanu” Jibou și Școala Gimnazială ”Lucian Blaga” Jibou pentru derularea unor proiecte educaţionale;

Clubul CopiilorJibou în vederea desfășurării unor activități extracurriculare,

Primăria oraşului Jibou pentru participarea la diverse activităţi a elevilor la nivelul comunităţii şi a participării reprezentanţilor acestei instituţii la activităţi desfăşurate în şcoală şi sprijinirea desfăşurării unora dintre acestea;

A.J.O.F.M. Jibou pentru sprijinirea în domeniul orientării profesionale a elevilor cu informaţii privind dinamica pieţei muncii la nivel local, regional şi naţional;

Cabinetul școlar în vederea realizării educaţiei pentru sănătate; Facultatea de Construcții de Mașini din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-

Napoca și Facultatea de Științe Economice din Cadrul Universității Babeș-Bolyaidin Cluj-Napoca pentru activităţi de perfecţionare a cadrelor didactice și vizite de studiu;

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sălaj pentru participarea la acţiuni ecologice şi activităţi pe teme de protecţia mediului.

Etos și valori

Şcoala noastră se bucură de respect şi preţuire din partea comunităţii fiind un mijloc semnificativ de promovare socială.

Prin rezultatele bune pe care le-a avut Liceul Tehnologic „Octavian Goga” Jibou, a menținut interesul comunităţii pentru şcoală, prestigiul şcolii a rămas constant, iar cadrele didactice au câştigat respectul părinţilor.

Calitatea activităţii personalului didactic şi nivelul atingerii standardelor de performanţă este în strânsă relaţie cu nivelul de pregătire al elevilorAceasta presupune o bună pregătire pentru lecţii a cadrelor didactice, realizarea unor demersuri didactice eficiente, stabilirea unor obiective concrete, aplicarea unor metode diverse de evaluare pentru realizarea unui învăţământ profund formativ. Astfel, elevii cunosc aşteptările privind învăţarea, precum şi criteriile de evaluare a cunoştinţelor la sfârşitul unei perioade de învăţare. Activitatea de predare generează şi susţine motivaţia elevilor pentru învăţarea continuă care este susţinută şi de metodele eficiente utilizate: explicaţia, demonstraţia, munca în echipă, activităţile diferenţiate, realizarea lucrărilor de portofoliu etc.Personalul şcolii urmăreşte integrarea unităţii şcolare în strategia comunitară de combatere a abandonului şcolar, a delicvenţei, a şomajului.

Climatul este favorabil desfăşurării procesului instructiv-educativ. Între diferitele categorii de angajaţi relaţiile sunt armonioase. Starea disciplinară este bună atât la nivelul personalului cât şi la elevi neexistând abateri grave de la normele prevăzute.

Pentru prevenirea şi dezamorsarea eventualelor conflicte funcţionează în unitatea noastră un cabinet de consiliere psiho – pedagogică. Elevii, părinţii şi cadrele didactice beneficiază de consiliere gratuită.

În unitatea noastră funcţionează Consiliul Consultativ al Elevilor pe baza unui regulament propriu ceea ce permite o bună circulaţie a informaţiilor în cadrul populaţiei şcolare.

Există o bună colaborare cu părinţii elevilor, interesaţi de bunul mers al şcolii,Consiliul Reprezentativ al Părinţilor ne sprijină în multe dintre acţiunile noastre.

Activitatea educativă şi extracurriculară se desfăşoară după programe proprii.

Consiliul de administraţie, Comisia diriginţilor, Comisiile la nivelul catedrelor şi cele organizate pe diferite probleme funcţionează după programe proprii.

Conducerea liceului face eforturi în direcţia îndeplinirii tuturor hotărârilor Consiliului de administraţie.

În școală există comisia de redactare a revistei școlare Noi, cu apariție semestrială, în care au posibilitate de a publica elevi și cadre didactice. Liceul Ion Agarbioceanu

În anul 1957 lua naştere o nouă şi necesară instituţie de învăţământ, Şcoala

Medie Jibou, a cărui ctitor, profesorul de geografie Petru Pitică, devenea şi întâiul

director. După concursul de admitere, prima şi singura clasă a fost alcătuită de 42 de

elevi, dintre care un număr de 35 avea să constituie prima promoţie (1961). Sediul

liceului a fost la început în castelul Wesselenyi.

În anul şcolar 1958-1959 ia fiinţă în cadrul liceului învăţământul seral şi fără

frecvenţă.

În anul şcolar 1960-1961 când liceul a dat prima promoţie de absolvenţi

existau 13 clase

Ciclul II Clasele V-VIISecţia română 6 clase - 198 elevi

Secţia maghiară 3 clase – 92 elevi

Ciclul Mediu Clasele VI-IX 4 clase – 172 elevi

Numărul profesorilor s-a ridicat la 25. Biblioteca dispunea de 5.803 volume, iar

la cantina şcolii serveau masa 109 elevi. De la înfiinţare şi până în prezent au condus

această unitate următorii directori: Pitică Petru, Trif Emil, Gâlgău Gheorghe, Deak

Maria, Păşcuţ Aurel, Sâmpălean Liviu, iar ca directori adjuncţi au fost : Ivănescu

Rozalia, Tărău Nicolae, Sicora Mărioara, Oros Virgil, Rus Ioan, Opriş Adonia-

Augustina.

În anul 1967 a fost dată în folosinţă actuala clădire a liceului. De-a lungul

existenţei sale, instituţia a suportat procese succesive de matamorfozare

denominativă, astfel : Liceul de Cultură Generală, Liceul Industrial (afiliidu-se o

şcoală profesională de artizanat). Pentru o perioadă surtă de timp unitatea a

funcţionat ca şi Grup Şcolar, iar în prezent suntem mândri să ne numim LICEUL TEORETIC „ION AGÂRBICEANU”.

Un număr foarte mare de absolvenţi ai liceului nostru, au devenit persoane

importante în domenii ca : sport, învăţământ, sănătate, tehnic, politic, etc.

Prestigiul liceului este transmis şi menţinut din an în an de noile generaţii prin rezultatele deosebite la concursurile şcolare, la admiterile în învăţământul superior

SCOALA GIMNAZIALA LUCIAN BLAGA Şcoala Gimnazială „Lucian Blaga” Jibou, înfiinţată în anul 1978, se doreşte a fi un lăcaş de cultură care să aibă uşile deschise pentru toţi cei care au nevoie de educaţie, indiferent de etnie şi religie. Pentru atingerea acestui deziderat, se urmăreşte dezvoltarea personală şi profesională a personalului didactic, lucru ce permite asigurarea unui învăţământ de calitate, incluziv şi competitiv. Şcoala Gimnazială „Lucian Blaga” s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani şi a reuşit să-şi câştige prestigiul atât pe plan naţional, cât şi internaţional.

Consecvenţi motto-ului nostru, „Aici se face carte!”, an de an ne-am consolidat valoarea prin creşterea calităţii procesului de învăţământ şi implicit calitatea absolvenţilor noştri pe care, practic, îi găsim în toate sferele vieţii sociale, pe poziţii importante şi deosebit de importante.

În anul şcolar 2019-2020, în cadrul Şcolii Gimnaziale „Lucian Blaga” Jibou au studiat 639 de elevi: 341 în ciclul primar, 298 în cel gimnazial, din care 134 elevi de ednie rromă.

Numărul de cadre didactice a fost, tot în acest an şcolar, de 40. Elevii beneficiază de 18 săli de clasă cu mobilier modernizat, o sală de sport, centru de documentare şi informare, sală de lectură, 4 laboratoare (de fizică, chimie, biologie şi informatică), 3 cabinete ( 1 de sprijin unde lucrează două cadre didactice calificate), cabinet psihologic şi cabinetul mediatorului şcolar, care fiinţează din anul şcolar 2007-2008, în cadrul Programului Phare 2005, „Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate”. Deci există siguranţă totală, fizică şi psihică pentru elevi, ceea ce este foarte important în condiţiile actuale.

Anul de faţă îi surprinde pe dascăli şi elevi preocupaţi de noile cerinţe impuse învăţământului românesc. Rezultatele obţinute la concursurile şcolare şi extraşcolare, organizate la nivel local, judeţean şi chiar naţional în acest an de către elevii noştri sunt dovada excelentei lor pregătiri. Şcoala noastră a fost ancorată în Proiectul Phare 2005 alături de alte 10 instituţii de învăţământ din judeţ. În cadrul acestui proiect au fost puse bazele educaţiei remediale pentru elevii rromi şi a

Programului „A doua şansă”, destinat persoanelor care au depăşit vârsta de şcolaritate cu cel puţin patru ani şi care, din varii motive, au abandonat şcoala. Cele două programe au avut un ecou puternic în cadrul comunităţii locale şi chiar judeţene. Au fost constituite patru grupe de cursanţi la „A doua şansă”, două de primar şi două de secundar inferior.

In anul 2017 am început proiectul POCU 41/18/101910, " Abordare integrată a sărăciei și excluziunii sociale în beneficiul întregii comunități", în care au fost selectionaţi 200 de elevi,proiect care se desfăşoară şi în prezent.

O preocupare deosebită a reprezentat-o realizarea unui Centru de Documentare şi Informare,acel spaţiu multifuncţional care a fost atât de necesar comunităţii şcolare a oraşului şi care ne-a fost aprobat spre fiinţare de către Casa Corpului Didactic Sălaj. Acesta este locul unde toţi elevii sprijiniţi de către bibliotecar, să-şi completeze nevoia de cunoaştere şi destindere. Dorinţa noastră este de a continua modernizarea spaţiilor şcolare de care dispunem, pentru un cât mai bun confort al elevilor şi dascălilor din şcoala noastră.

Multitudinea de parteneriate şcolare care au ca şi coordonatori sau parteneri şcoala noastră ne îndreptăţeşte să afirmăm că unitatea noastră a avut, are şi va avea pe viitor relaţii foarte bune cu toţi beneficiarii de educaţie de la nivel local, judeţean sau naţional. Amintim aici parteneriatele cu Centrul de Cercetări Biologice Jibou, Casa Orăşenească de Cultură Jibou, Poliţia Jibou,

În ceea ce privește spațiile de învățământ, Jiboul totalizează un număr de 62 săli de clasă, (din care 43 sunt în licee) 13 laboratoare școlare, 3 săli de gimnastică (d.c. 2 la licee), 3 ateliere școlare și 3 terenuri de sport (d.c. 2 în incintele celor 2 licee).Unitatile de invatamant au cunoscut un amplu proces de modernizare si renovare ,alocandu-se sume considerabile pentru finantarea activitatii de invatamant .

CLUBUL COPIILOR JIBOU

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ȘI MEȘTEȘUGURI ARTISTICE TRADIȚIONAL „SOMEȘ – CÂNTECELE TALE”

”

Organizatori : - Clubul Copiilor Jibou - Ministerul Educației și Cercetării - Inspectoratul Școlar Județean Sălaj - Primăria orasului Jibou - Consiliul Local Jibou

- Centrul de Cultură

Această amplă manifestare artistică a debutat în anul 1986, având caracter naţional. Din anul1996, festivalul dobândeşte caracter internaţional, fiind inclus an de an în Calendarul ActivităţilorEducative extraşcolare organizate sub egida Ministerului Educației și Cercetării. Este cel mai longeviv festival de folclor, pentru copii și tineret, din România.

În toate ediţiile festivalului, performanţele deosebite ale unor formaţii au constituit o

demonstraţie elocventă a dragostei şi pasiunii cu care copiii se apropie de tradiţia populară, a spiritului creator şi a seriozităţii în muncă a tinerilor artişti şi a instructorilor Judeţul Sălaj este moştenitorul unui tezaur de artă populară de o valoare inestimabilă, a căruibogăţie şi frumuseţe au sporit continuu, de-a lungul a zeci de generaţii şi multor secole. Iubind cu ardoare arta tradiţională a poporului nostru, stimăm şi preţuim în egală măsură folclorul celorlalte popoareAceastă amplă manifestare artistică contribuie la intensificarea schimburilor de valoriculturale, la descoperirea unui număr mare de copii talentaţi, ne ajută să ne cunoaştem mai bine unii pe alţii - pentru că folclorul şi meşteşugurile tradiţionale sunt exponenţi ai sufletului fiecărei naţiuni. Initiatorul festivalului este prof. VICTOR PINTEA, domnia sa având şi calitatea de coordonator artistic al celor XXXIII de ediţii desfăşurate până în prezent.Festivalul se desfășoară pe două secțiuni:

- Folclor muzical coregrafic- Meșteșuguri artistice tradiționale. Festivalul cuprinde:- spectacole folclorice;- parada dansului şi portului popular;- stagiu pentru învăţarea unor dansuri populare romaneşti de către participanţii străini;- expoziţie internaţională cu lucrări din domeniul meşteşugurilor artistice tradiţionale; ateliere de lucru în vederea realizării unui stagiu pentru perfecţionarea deprinderilor şi excursii la obiectivele culturale, istorice sau economice ale judeţului- un variat program distractiv. aprofundarea cunoştinţelor în domeniul meşteşugurilor tradiţionale De-a lungul anilor, la acest festival au participat ansambluri folclorice, formaţii de datini şi obiceiuri populare, formaţii de dansuri populare, tarafuri şi orchestre populare, solişti vocali şi instrumentişti, precum şi tineri meşteri populari din ţară şi străinătate.

Ne face plăcere să remarcăm prezenţa la festival unor formaţii şi interpreţi din toate județele ţării Festivalul Internaţional de Folclor şi Meşteşuguri Artistice Tradiţionale s-a bucurat, an de an, de prezenţa unor formaţii folclorice din străinătate: Republica Moldova, Spania, Portugalia,Serbia, Ungaria, Macedonia, Germania, Franţa, Bulgaria, Grecia, Turcia, Israel, Ucraina, Italia, Rusia, Polonia, Cehia, Slovacia, Croația, Georgia, Lituania, S.U.A., China. Prin prezenţa acestor formaţii deosebit de valoroase, copiii din Jibou şi nu numai, au reuşit să intre în contact direct şi nemijlocit cu unele din cele mai frumoase creaţii ale folclorului romanesc şi mondial, devenind conştienţi odată în plus de „unitatea în diversitate” a folclorului romanesc, cât şi de faptul că arta poate mijloci cele mai frumoase şi mai stabile punţi de legătură între popoare La multe din ediţiile festivalului au fost prezenţi cunoscuţi interpreţi de muzică populară: Sava Negrean Brudaşcu, Nicolae Furdui Iancu, Dumitru Fărcaş, Gheorghe Turda, Dinu Iancu Sălăjanu, Ileana Domuța Mastan, Fraţii Petreuş, Marius Ciprian Pop, Mariana Deac, Radu Ciordaș etc. Deasemenea, au fost prezenţi dirijori şi coregrafi renumiţi, din diferite zone folclorice.Mulțumim tuturor celor care s-au implicat în organizarea și desfășurarea acestui superb festival, Consiliul local Jibou, Primăria orașului Jibou, Grădina Botanică Jibou, Centrul de Cultură și Artă Sălaj, unitățile școlare și de cultură din orașul Jibou.

Ansamblul de cântece și dansuri populare ”CUNUNA” al Clubului Copiilor Jibou, a fost înființat în anul 1986 din inițiativa profesorilor Victor și Veroncuța Pintea, profesori ce coordonează și în prezent ansamblul.

De-a lungul existenței sale acest ansamblu s-a remarcat în fața spectatorilor din țară și străinătate, prin costumele vii, prin vers și cântec, prin dans, prin originalitatea, varietatea și autenticitatea acestora, a căror sevă e trasă din datinile și obiceiurile locale, ce vin spre noi de peste ani și sunt păstrate cu sfințenie de oamenii Sălajului.

Ansamblul de cântece şi dansuri populare „CUNUNA” al Clubului Copiilor Jibou, soliștii vocali și instrumentiști sunt laureați a peste 150 de concursuri naţionale. Activitatea continuă a fost şi este valorificată şi peste hotarele Romaniei, prin participarea la diferite turnee şi festivaluri folclorice din R. Moldova, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Macedonia, Italia, Germania, Principatul Monaco, Franța, Polonia, etc., obținând de fiecare dată, locul I, trofee, medalii și diplome de excelență. A realizat mai multe imprimări la diferite televiziuni din țară și străinătatePrin întreaga sa activitate, acest ansamblu al copiilor din Jibou, a contribuit și contribuie la creșterea prestigiului orașului Jibou în țară și străinătate.Membrii cercurilor de Artă populară (prof. Ionel Baltă) şi Metaloplastie (prof. Florin Lazăr) seremarcă an de an prin rezultate deosebite obținute în urma participării la foarte multe concursuri șimanifestări de artă plastică și artă tradițională, competiții regionale, naționale cuprinse în CalendarulActivităților Educative Naționale, precum și la concursuri și evenimente internaționale. Transmiterea și însușirea deopotriva a tehnicilor și procedeelor de lucru ale unor meșteșuguri artistice tradiționale - pictura pe lemn, pictura pe sticlă, metaloplastia – reprezintă o foarte bună oportunitate de manifestare la copii a talentului, ingeniozității și a dragostei față de frumosul autentic din arta tradițională românească, care în timp s-a concretizat prin participarea și obținerea unor rezultate remarcabile la prestigioase manifestări aristice de gen din țară: Olimpiada naţională “Meşteşuguri artistice tradiţionale”-Sibiu, diverse tabere de creaţie, festivaluri şi concursuri naţionale şi regionale Tabăra naţională de etnografie şi artă populară Baia-Mare, Tabăra de educaţie şi creaţie – Deva, Concursul internaţional de meşteşuguri tradiţionale ”Mâini de aur” – Huedin, Concursul naţional “Icoana din sufletul copilului”, Bucureşti, , Festivalul naţional de folclor şi meşteşuguri tradiţionale ”Pe fir de baladă”, Târgu Jiu, Concursul naţional ”Târgul copiilor meşteşugari”- Vatra Dornei, ”Pasje y Talenty”, ”Allways green, allways blue” -Polonia , ”International Childrens Drawings”-Japonia, Expoziție- Memorial Lidice-Cehia, ”Europe at school” -Strasbourg - sunt doar câteva dintre manifestările artistice internaționale la care au participat cu succes de-a lungul timpului. Prin calitatea deosebită a participării lor au fost răsplătiți cu un număr impresionant de premii, medalii şi diplome deexcelenţă. Deasemenea, expozițiile sunt o permanență în activitatea cercurilor de metaloplastie și pictură.

Reprezentanţii cercului de navomodele ( coordonator Cornel Ciatarâş), au obţinut zeci de locuri I, II, şi III la concursurile naţionale de navomodele desfăşurate la Amara, Râmnicu-Vâlcea, Chişineu-Criş, etc. Acestora li se adaugă foarte multe premii obţinute la concursurile naţionale de automodele şi sculptură în lemn.Cu realizări frumoase se pot mândri şi tinerii artişti fotografi (coordonator David Valer),câştigători ai unor concursuri de artă fotografică desfăşurate la Baia Mare, Iaşi, Târgu Mureş, Bârlad,Beclean, Piatra Neamţ, Chişineu-Criş Sunt remarcabile rezultatele obtinute în fiecare an școlar. Numai în anul școlar 2019-2020 s-auobținut

238 de premii naționale și internaționale, din care 160 premii întâi.Intreaga activitate desfăşurată de Clubul Copiilor din Jibou are un fundament puternic şi o motivaţie bine întemeiată: petrecerea timpului liber al copiilor în mod util şi plăcut

EVENIMENTE ARTISTICE DESFĂȘURATE DE-A LUNGUL ANILORClubul Copiilor Jibou se încadrează în viața culturală a orașului Jibou ca o prezență permanentă, aducând prestații de înaltă ținută ale elevilor și profesorilor cu ocazia diverselor manifestări, susținând în bună măsură viața culturală din orașul nostru.- Festivalul Internațional de Folclor și Meșteșuguri Tradiționale ”SOMEȘ, CÂNTECELE TALE”- „SERBĂRILE LATINITĂȚII” – manifestare artistică internaţională;- „ZILELE CETĂȚII” – manifestări dedicate Zilelor oraşului Jibou (spectacole artistice, expoziţii);-”BUCURIILE TOAMNEI”-manifestare cultural artistica și de divertisment;-”ZÂMBET DE COPIL” -manifestari dedicate Zilei Copilului.-Concerte de colinde sub genericul ”SOSIT-A PRAZNICU IARA”- în fiecare an organizăm şi găzduim concursuri judeţene de interpretare a cântecului şi dansului popular tradiţional, precum şi expoziţii de artă populară; - spectacole şi expoziţii ocazionate de marcarea unor evenimente deosebite.- Derularea unor parteneriate cultural-artistice internaţionale între formaţiile artistice ale Clubului Copiilor Jibou şi formaţii similare din: Baia Mare, Cluj Napoca, Tg. Jiu, Tg. Lăpuş, Alba Iulia, Vatra Dornei, Sibiu, Sebeș-Alba, Arad, Sighetu- Marmației, Turda, Slatina,Chișineu Criș, Râmnicu Valcea, Huedin, Brașov, Iași, etc1 IUNIE – ZÂMBET DE COPILConsiliul Local și Primăria orașului Jibou au organizat în ultimii ani sub genericul – ”ZÂMBET DE COPIL”, manifestări dedicate Zilei Internaționale a Copilului. Participă în fiecare an aproximativ 2000 de copii din toate unitățile școlare ale orașului Jibou și satelor aparținătoare.Pe platoul din spatele Primăriei se desfășoară o gamă largă de activități în concordanță cu vârsta copiilor participanți și cu preferințele acestora. Iată câteva din activitățile desfășurate:-Activități cultural-artistice: -muzică, dansuri, teatru;-Concursuri sportive;-Concursuri tehnico-aplicative;-Expoziții de pictură, fotografie, etc-Desene pe asfalt și pictură facială;-Ateliere de creație-Jocuri distractive, etc.Evoluția unor invitați îndrăgiți de către copii (formații de teatru, muzică , dansuri, sportivi) a devenit o constantă în cadrul acestor manifestări.Toți copiii participanți sunt răsplătiți de către organizatori cu premii constând în diplome, medalii și plachete. Fiecare ediție a acestei manifestări este o adevărată sărbătoare a copilăriei.

ACTIVITATEA DE CERCETARE

Art.57 Activitatea de cercetare ocupa un loc deosebit de important ,sens in care mentionam la loc de cinste Centrul de Cercetarti Biologice Jibou .

De asemenea, la Jibou functioneaza Centrul de Cercetări Biologice Jibou, instituție cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Educației Naționale. Centrul de Cercetări Biologice Jibou s-a înființat în anul 1968, ca și grădină botanică școlară, pe lângă liceul din localitate, la inițiativa profesorului de biologie

Vasile Fati. În anul 1974 a devenit instituție de sine stătătoare, sub denumirea de Stațiunea Tinerilor Naturaliști.

Actualmente se intinde pe o suprafață de 27 ha, având ca principale sectoare de activitate: grădina botanică, cu sere care găzduiesc colecții de plante ecuatoriale, tropicale, mediteraneene și de deșert; laboratoarele de cercetare în domeniul biologiei vegetale; sectorul ornamental, care cuprinde colecții de plante ornamentale reprezentate de plante anuale, bienale, arbori și arbuști; sectorul economic, cu colecții de pomi și viță de vie; sectoarele de exterior mai includ sectorul sistematic, rozariul, grădina japoneză, flora României, alpinariul, sectorul plantelor medicinale; compexul de acvarii, care cuprinde 25 acvarii cu specii de pești exotici, de apă dulce și marini; parcul zoologic, cu căprioare, porci mistreți și o volieră cu păsări.

Domeniul de specialitate, conform clasificării CAEN, este 7211, misiunea instituției fiind orientată pe următoarele direcții:

- dezvoltarea cercetării ştiinţifice fundamentale şi aplicative din domeniul biologiei vegetale, cooperarea națională şi internaţională, precum şi implementarea rezultatelor în viaţa economică şi socială;

- activitate de microproducţie vegetală, comercializarea de flori tăiate şi la ghiveci;

- desfăşurarea de activităţi instructiv-educative în domeniul ştiinţelor naturii pentru învăţământul de toate gradele şi pentru publicul vizitator;

- întocmirea unor bănci de date şi organizarea de manifestări ştiinţifice- servicii specifice turismului.

Direcţiile de cercetare- dezvoltare şi inovare sunt următoarele:- activităţi de cercetare în domeniul culturii plantelor, micropropagării ‘in

vitro’ şi conservării plantelor cu importanţă fitogeografică din cormoflora României;

- formare şi specializare profesională în domeniul biologiei vegetale aplicate prin coordonarea de lucrări de licență și masterate, practică de laborator şi teren pentru studenţi şi elevi;

- editare şi tipărire de publicaţii ştiinţifice şi de materiale de instruire şi educaţie a publicului;

- activităţi didactice pentru studenţii naturalişti (pe bază de convenţii cu universităţile solicitante);

În cadrul activitatii de cercetare, până în anul 2016, s-au finalizat 2 proiecte din cadrul PN II, unul de cercetare fundamentală intitulat“Diversitatea funcțională a proteinelor D1 din Fotosistemul II la cianobacterii” și unul de cercetare aplicativă, în parteneriat cu Universitatea de Stiințe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului

Timișoara intitulat„Screeningul toleranței la salinitate a unor populații locale de legume in vederea conservării potențialului genetic și al biodiversității”. Din fonduri proprii, CCB Jibou a demarat un proiect de salvare a soiurilor de pomi fructiferi din judetul Salaj și nu numai, prin care isi propune sa creeze o colecție cu soiurile identificate, care vor fi cuprinse și într-o bază de date, pusă la dispoziția celor interesați.

Pentru menținerea și îmbogățirea colecțiilor de plante, Grădina Botanică "VasileFati" editează în fiecare an publicația Index Seminum, pe baza căreia se face schimbul anual de semințe cu grădini botanice din întreaga lume.

Centrul de CercetăriBiologice Jibou este vizitat anual de peste 75000 vizitatori, pentru care se organizează diferite manifestări educative, științifice și culturale. Din 2013 se organizează Școala de vară a artiștilor plastici clujeni "Arta în grădină", finalizată în fiecarea n cu un vernisaj deschis publicului. Pentru elevi se organizează anual activități educative in cadrul săptămânii " Școala altfel", cu ocazia Zilei Fascinației Plantelor, organizată la nivel mondial de EPSO (European Plant Science Organization) a cărei membru este și CCB Jibou.

Pagina web a instituției, www.ccbjb.ro si cea de facebook, sunt vizitate de peste 20.000 vizitatori virtuali anual. Aici menținem actualizate noutățile si evenimentele din timpul anului.

Pentru dezvoltarea autofinanțării instituției, s-a achiziționat o linie de producere a sucurilor naturale, unde se prelucrează fructele din producția proprie și pentru clienții privați. Această activitate, alături de realizarea de amenajări peisagere și producția de plante ornamentale, contribuie la realizarea de fonduri proprii, atât de necesare menținerii și modernizării instituției. Pentru aceasta se depun eforturi susținute, încercând să satisfacem dorința publicului de a descoperi ceva nou an de an.

Art.58 ASISTENTA SOCIALA Activitatea de asistenta sociala este realizata in primul rand prin Directia de asistenta sociala din cadrul Primariei orasului Jibou si Centrului de zi, care functioneaza intr-un spatiu proprietate a orsului. Beneficiarii serviciilor sociale Pot beneficia de servicii de informare și consiliere persoane și familii aflate însituație de nevoie, sau în risc de excluziune socială, admise în centru după condițiile de eligibilitate stabilite, domiciliate pe raza orașului Jibou și localitățile aparținătoare. Pot fi beneficiari ai serviciului social persoane şi familii aflate în situaţii dedificultate sau în risc de excluziune socială, admise în GRUPUL ȚINTĂ conform criteriilor de eligibilitate stabilite prin proiectul proiectului “Servicii ComunitareIntegrate Pentru o Viață de Calitate- CIVIC’, proiect cofinanțat din Fondul European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Contract POCU/20/4.2/102223 șianume: persoane beneficiare de îmbunătățirea condițiilor de locuit, persoane cuvulnerabilități suplimentare (dizabili, persoane vârstnice, femei însărcinate), beneficiaride contracte de subvenție minimis/antreprenoriat, persoane care s-au angajat pe perioada proiectului.

In ceea ce priveste protectia copilului mentionam ca potrivit legislatiei de specialitate si viziunii includerii copilului in familia biologica unde este posibil se fac eforturi pentru realizarea acestui fapt Daca acest fapt nu este posibil mentionam ca se afla in lucru amenajarea unor case de tip familial. Consiliul local a transmis Consiului Judetean Salaj Scoala din Var pentru a fi compartimentata conform nevoilor unei case de tip familial.

In ceea ce priveste asigurarea ingrijirii persoanelor aflate in situate de risc datorita bolii sau starii materiale un nrol deosebit de important il detine CENTRUL DE RECUPERARE SI REABILITARE NEUROPSIHIATRICA situat in or Jibou str. STREJARILOR 173.Acesta are drept scop asigurarea la nivel judetean a politicilor si strategiilor de asistenta sociala a persoanelor cu handicap neuro psihiatric .

CAPITOLUL IX

PRINCIPALELE FUNCTIUNI ECONOMICE ,CAPACITATI DE PRODUCTIE DIVERSIFICATE DiN SECTORUL SECUNDAR SI TERTIAR PRECUM SI DIN AGRICULTURA

Activităţi economice

Art.59 Important centru economic polarizator din cele mai vechi timpuri, important nod de cale ferată al județului și nu numai, viaţa economică a orașului a fost influenţată la rândul ei de-a lungul istoriei, de prezența râului Someș și de căile rutiere aferente văii. Perioada comunistă a fost una de continuare a dezvoltării și reviriment economic evident.Schimbările post decembriste și apoi recesiunea extrem de severă care a urmat anilor 2006-2008, ani marcați de o relativă prosperitate la nivelul întregii țări și-au spus apoi și ele cuvântul.Orașul Jibou beneficiază de dotările şi de principalele instituţii, servicii şi agenţi economici necesari și totodată specifici unei localități urbane. Este firesc să regăsim şi aici funcțiuni precum sediul de primărie, instituții financiare, poliţia, unități sanitare, farmacii, case de cultură, biblioteci etc. În cadrul primăriei există deasemenea și un compartiment de asistență socială, ocupat cu protecția persoanelor defavorizate.

Potrivit datelor furnizate de către reprezentanții primăriei și după realizarea analizei evidențelor și informațiilor legate de firmele neradiate înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Sălaj (2014-2016), pe teritoriul orașului își desfăşurau activitatea un număr de 293 unități economice, dintre care 284 sunt SRL-uri. Ca distribuție în teritoriu constatăm că în Jibou se regăsesc un număr de 285 agenți economici, în satul Cuceu 3, la Husia localitate mai retrasă nici unul, în Rona 1, iar în Var 5. Sub aspectul statutului juridic, doar 7 unități sunt SA, două SNC și respectiv 3 societăți cooperatiste, moștenitoare ale fostelor unități de meșteșugari, care oferă servicii în domeniul confecțiilor de îmbrăcăminte („Meșteșugarul”-21 angajați), cel al alimentației publice de tip comerț alimentar, cofetărie, restaurant, etc. („Cooperativa de consum”-21 angajați), și cel al fabricării de mobilă („Progresul”-21 angajați),.

Art.60 Este interesantă evoluția creată de declararea orașului Jibou ca „zonă defavorizată”. Oferirea unor facilități fiscale și alte avantaje de ordin economic de către stat, a sporit interesul investitorilor pentru oraș.

In perioada 2000-2005, a fost creata infrastructura de afaceri prin infiintarea unui parc industrial, orasul Jibou obtinand finantare europeana prin programul PHARE 2000.

Astfel, in anul 2002 a fost constituita societatea SC Parc Industrial SRL la nivelul Consiliului Local Jibou in vederea obtinerii titlului de PARC INDUSTRIAL, pentru a putea oferi facilitati rezidentilor parcului industrial, precum si pentru sprijinirea investitiilor in zona in vederea dezvoltarii economice a orasului.

Parcul Industrial are o suprafata totala de 22 ha si localizarea lui permite un acces foarte usor catre mai multe cai de transport si comunicatie: - 0.5 km pana la drumul judetean DJ 108A; - 19KM pana la drumul european E81; - 1,5 km acces la calea ferata; - 80 km pana la aeroport.

Parcul industrial are retea proprie de drumuri interioare si detine posibilitatea alimentarii tuturor parcelelor puse la dispozitie locatarilor cu utilitatile necesare desfasurarii activitatilor productive si de servicii ( energie electrica, gaze, apa, canalizare, salubritate, retea de cumunicatii ). 

Prin realizarea   si dezvoltarea acestei infrastructuri de afaceri s-au creat conditii pentru desfasurarea de diverse activitati economice care sa valorifice potentialul zonei . Investitorii pot gasi o locatie cu utilitatile de care au nevoie si beneficiind de facilitati fiscale, conform Legii 186/2013, art. 20 si Ordinului 2980/2013 al MDRAP:a) scutire de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial;b) scutire de la plata impozitului pe terenuri, corespunzător terenului aferent parcului industrial, potrivit prevederilor art. 464-(1) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal;c) scutire de la plata impozitului pe clădiri, corespunzător clădirilor care fac parte din infrastructura parcului industrial, în conformitate cu art. 456-(1) din Legea227/2015 privind Codul fiscal;d) scutiri, numai cu acordul autorităţilor publice locale, de la plata oricăror taxe datorate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pentru eliberarea oricăror certificate de urbanism, autorizaţii de construire şi/sau autorizaţii de desfiinţare de construcţii pentru terenurile şi clădirile din infrastructura parcului, ce fac parte integrantă din parcul industrial;e) alte facilităţi ce pot fi acordate, potrivit legii, de autorităţile administraţiei publice locale.

Administrarea parcului este asigurată de societatea administrator SC Parc Industrial SRL care are unic asociat Consiliul local Jibou, si care urmareste atragerea a cat mai multi investitori in zona si mentinerea celor existenti . In

momentul actual parcul gazduieste un investitor roman si cativa investitori straini , acesta fiind ocupat in proportie de 90 %.

SC ARC GRUP SRL , investitor roman, detine o suprafata in parcul industrial de 1,2 ha si produce mecanisme si extensii metalice pentru canapele si paturi. In prezent societatea isi desfasoara activitatea in 2 hale de productie si are un numar de 65 angajati. In anul 2016 s-a inceput construirea celei de-a 3-a hale care va fi data in folosinta in anul 2017.

SC GROVINVEST SRL, investitor belgian, produce mobilier pentru spitale si case de ingrijire. Cu o suprafata de 5 ha si 130 angajati, acesta este investitorul care detine cea mai mare suprafata in parcul industrial. Achizitia de utilaje si construirea unei alte hale sunt investitii pe care societatea si le propune sa le faca in viitorul apropiat si care vor genera o crestere a numarului de angajati.

SC ROCA SRL este un alt investitor strain, belgian, care poduce mobilier tapitat in stil vintage pe care il exporta in majoritatea tarilor din Europa. Are un numar de 45 de angajati si o suprafata detinuta in parcul industrial de 2.7 ha.

SC SESSIO SRL , investitor belgian, cu o suprafata in parcul industrial de 1.5 ha, produce mobilier pe care il exporta in Europa. La sfarsitul anului 2016 societatea avea 100 de angajati si investitii importante in utilaje si in linia de productie.

SC VERBELCO SRL producator de mobila belgian, cu o suprafata detinuta in parcul industrial de 3.6 ha. Societatea isi propune dezvoltarea investitiilor existente intr-un viitor apropiat.

SC FRAVEN SRL investitor italian, cel mai recent rezident al parcului, are obiectul de activitate confectiile metalice. Detine o suprafata de 2.8 ha in parcul industrial cu 2 hale industriale construite.

Art.61 Potrivit datelor furnizate actualmente regăsim pe teritoriul Jiboului 61 de agenți economici care activează în domeniul comerțului nealimentar și 37 în comerțul alimentar și al serviciilor de alimentație publică de tip restaurant, bar etc. Adăugăm în acest domeniu, cele 5 firme specializate pe producerea de produse de panificație și patiserie unde amintim agentul economic Soriad Com SRL cu 25 de angajați și cele 3 axate pe morărit.

În domeniul transportului rutier sunt înregistrate și activează 28 de societăți cu răspundere limitată, deservite la rîndul lor cu servicii de reparații auto de către 5 agenți economici iar în sectorul de construcții și activități conexe regăsim 23 de SRL-uri dintre care amintim firme cât și puncte de lucru ale unor firme înregistrate la Zalău precum: Prod Fizeș, Alufil, Consinit, Arcada Con, Tinca, cât și Drumuri și Poduri SA. Exploatări forestiere execută un număr de 8 agenți economici înregistrați la Jibou iar ca activitate de prelucrare lemn regăsim alți 8. Interesantă este și activitatea desfășurată de către SC Big Fungo SRL care folosind forța de muncă necalificată și din rândul unei comunități locale cu grave probleme sociale, colectează din păduri produse derivate precum ciuperci și fructe de pădure. Tot în cadrul folosirii forței de muncă a unor persoane necalificate din amintita categorie socială, se încadrează și activitățile de recuperare materiale refolosibile, reciclabile sortate, realizate de către 2 agenți economici.

Un sector cu mare tradiție pe teritoriul orașului este și cel al confecțiilor de îmbrăcăminte, cu 16 SRL-uri. Amintim aici Samtex SA cu 183 de angajați, FVL Intern cu 47, Uniconf cu un punct de lucru, CAAFS Profi cu 59 de angajați, Interforme Textile cu 21, Confecția SRL cu 28, Confecții Jibou SA cu 9, o firmă specializată pe haine echipament de lucru cu 29 angajați la Var, etc. Tot înregistrată în satul Var, regăsim un agent economic specializat pe împletituri din nuiele, activitate cu mare și veche tradiție în părțile locului, practicată aici și de multe persoane fizice autorizate.

4 SRL-uri desfășoară activități din domeniul mecanicii, dintre care nominalizăm: Fraven SRL cu 51 angajați, Arc Grup SRL cu 34 și un punct de lucru al Comfrig SRL.

Societatea Energobit Prod SRL, Membra a EnergoBit Group, care desfasoara activitati in domeniul energetic, a fost infiintata in anul 1998 si dispune azi de unitati de productie la Jibou, judetul Salaj si Cluj-Napoca.

Produce posturi de transformare, celule de medie tensiune, tablouri electrice si de automatizare, firide de distributie, sisteme de teleconducere,  baterii de condensatoare si alte echipamente de medie si joasa tensiune. 

In momentul de fata societatea are peste 120 angajati, care isi desfasoara activitatea in productie si la birourile care coordoneaza activitatea la Cluj-Napoca si Jibou.Cele 3 hale de productie de la Jibou, judetul Salaj, se intind pe 5000 metri patrati, fiind structurate pe categorii  si linii de productie. La Cluj-Napoca fabrica se intinde pe circa 1000 mp.

Un alt sector care tinde să prindă tradiție în Jibou este cel al produselor destinate ambalării. Se produc produse din mase plastice de către 5 agenți (amintim aici Foliraf SRL cu 11 angajați), produse din carton la 3 unități ( de ex. Absolut SRL cu 88 de angajați).

Regăsim după cum este și firesc și reprezentanți din domeniul agricol, câte 4 agenți economici în sectorul de creștere al animalelor și respectiv cel al cultivării plantelor, la care se adaugă 3 ferme mixte, 2 fabrici de prelucrare a laptelui și 2 unități cu activitate în acvacultură.

Gama serviciilor se completează cu domeniul sanitar veterinar, unde activează 4 firme.

În domeniul sănătății umane Jiboul are 9 unități în care activează în sectorul privat o serie de medici, farmaciști, tehnicieni și alte cadre medicale.

Semnalăm deasemenea prezența unor diverse activități, precum: contabilitate- 5 SRL-uri, agenții imobiliare- 4 SRL-uri, brokeri de asigurare- 4, consultanță, creditare, intermediere în afaceri, închirieri- 12 SRL-uri, telecomunicații și informatică- 7 SRL-uri, tipografie, bijuterie, coafor, etc.

Un domeniu care pare să ia amploare în ultimul timp este și cel al pariurilor și al jocurilor de noroc. Firma Electro DSL SRL, din totalul celor 113 puncte de lucru deschise în județul Sălaj, se regăsește și pe teritoriul orașului Jibou cu un număr de 3 locații iar Est Card Electronics din cele 45 de puncte de lucru are 5 pe teritoriul

orașului Jibou.Un rol important in economia orasului il au institutiile de creditare traditionale ; Banci , Cec Bank si C.A. R.

Art.62 Sectorul agricol

Terenul este fertil în zonele de luncă și deal și atractiv pentru creşterea animalelor în zonele ceva mai înalte.

Suprafeţele agricole oferă populaţiei cele necesare traiului de zi cu zi, existând și producători agricoli care oferă produse agricole proaspete comunităților urbană și rurale adiacente.

În baza programelor de dezvoltare durabilă a avut loc modernizarea drumurilor orășenești și comunale, întocmirea documentaţiilor de alimentare cu apă, canalizare, salubrizarea, transportul public ş.a. O parte din aceste obiective au fost înfăptuite şi vor continua pe măsura posibilităţilor de finanţare.

Ultimele date oficiale privind producția agricolă sunt cele care sintetizează datele din anul 2013. Comparaţia cu informaţiile ce aparțin recensământului din anul 2002 ilustrează elocvent trendul sectorului agricol şi implicit multe realităţi economice ale orașului.

Exploataţii agricole dupa statutul juridic al exploataţiilor agricole, pe judeţ şi localităţi

Unitati cu personalitate juridica

Judet/

Localitati

Exploatatii

agricole

individuale

Societati/

asociatii

agricole

Societati

comerci-ale

Unitati ale

admin.

publice

Alte tipuri

Total unitati cu

personalitate

juridica

TOTAL

Sălaj 75896 8 82 163 311 564 76460

Jibou 2014 - 6 7 3 16 2030

Exploataţii agricole pe categorii de folosinţă a suprafeţei agricole utilizate, suprafeţei agricole neutilizate şi alte suprafeţe, pe judeţ şi localităţi

Suprafaţa agricolă utilizată Suprafaţa agricolă neutilizată

Judeţ/

Localităţi

Teren

arabil

Gră-dini

fami-liale

Păşuni şi fîneţe

natura-le

Cul-turi

perma

nente

Total Supra-

faţa agr. folosită

pt. activ.

Alte suprafeţe

agricole

nautili

Total Alte

supra-

feţe

Total

recrea-

ţionale

zate

Sălaj 66563 53539 47615 25835 75126 103 15246 15343

65756 75985

Jibou 1565 1718 707 254 2008 5 336 341 1846 2028

Art.63 Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial

Planul Urbanistic General al orașului Jibou a fost aprobat prin Hotărîrea Consiliului Local Nr. 3 / 2001.Ulterior planul urbanistic general a fost prelungit prin hotarari ale Consiliului local. Intravilanul existent este cel aprobat în baza unui plan urbanistic general întocmit de catre firma S.C. Art Proiect - proiect nr. 261/2001. Intravilanele celor 5 localități, includ localitățile propriu-zise şi o serie de trupuri reprezentînd funcţiuni şi unităţi izolate.

UAT Jibou are o suprafata totala de 6 458 ha, din care 51 ha teren intravilan si 6 407 ha teren extravilan.Numarul total al gospodariilor inregistrate in anul 2020 este de 2843 impatite pe localitatile componente astfel:

JIBOU - 2110gospodarii

CUCEU – 269 gospodarii;

VAR - 205 gospodarii;

RONA – 150 gospodarii;

HUSIA – 109 gospodarii;

Din totalul gospodariilor inregistrate la UAT Jibou, 2554 gospodarii sunt cuprinse persoane fizice cu domiciliul in localitate;289 gospodarii sunt cuprinse persoane fizice cu domiciliul in alte localitatișicare deținterenagricolpeteritoriullocalitățiinoastre.

De asemenea sunt inregistrate in cadrul UAT Jibou 156 gospodarii in care sunt cuprinse personae juridice.

CAPITOLUL X SERVICII PUBLICE

Echipare edilitară Alimentarea cu apă potabilă

Art.64 În prezent, localitatea Jibou și localitățile aparținătoare (Cuceu, Rona, Husia și Var) dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă. Localitățile Jibou, Var și Cuceu sunt alimentate din aceeași sursă de apă iar localitățile Rona și Husia dispun de o sursă separată de alimentare.

Sursa de apa a localității Jibou este pânza freatică de mică adâncime, captată prin intermediul unor puțuri săpate la adâncimi de 11-12 m. Sunt realizate un număr de

14 puțuri, conectate într-un puț colector principal, de unde apa este pompată spre rezervoarele de înmagazinare din localitate. Statia de pompare și puțurile existente sunt imprejmuite, având asigurată zona de protecție sanitară necesară.

De la stația de pompare, apa este transportată spre rezervoarele de înmagazinare prin intermediul conductei de aducțiune realizată din polietilenă ID cu diametrul de 315 mm.

Apa este stocată în două rezervoare de acumulare, fiecare având capacitatea de 2500 mc. Rezervoarele sunt împrejmuite în zona de protecție sanitară necesară. Tratarea apei se realizează prin clorinare la stația de pompare și la rezervoare.

Rețelele de distribuție din localitatea Jibou au fost reabilitate în ultimii ani, fiind realizate în întregime din conducte din material plastic PEID. Acestea sunt echipate cu cămine de vane și hidranți de incendiu exteriori. Alimentarea utilizatorilor se realizează prin branșamente individuale.

Din rețeaua de distribuție a localității Jibou sunt alimentate cu apă localitățile Var și Cuceu, prin conducte din PEID cu diametrul de 110 mm.

Pentru localitatea Var distributia este realizata prin presiunea disponibila in Jibou. Pentru localitatea Cuceu este prevazută o stație de pompare și un rezervor de înmagazinare cu o capacitate de 125 mc, de unde apa este distribuită gravitațional în localitate.

Sursa de alimentare cu apă pentru localitățile Husia și Rona este constituită dintr-o captare de izvoare subterane colectate într-un bazin de acumulare realizat de către localnici. Bazinul a fost echipat cu stație de pompare a apei prevazută cu sistem de dezinfectare prin clorinare. Rețelele de distributie sunt realizate în ambele localități din conducte de polietilenă cu diametre între 32 si 110 mm

Sistemele de distributie a apei din localități sunt de tip ramificat. Acestea sunt exploatate prin operatorul regional al serviciului public de alimentare cu apă și canalizare Compania de Apă Someș SA sucursala Sălaj. Rețelele de distribuție sunt realizate din conducte de polietilenă de înaltă densitate cu diametre cuprinse între 110 și 32 mm, cu montaj îngropat sub adâncimea minimă de îngheț specifică zonei. La intersecții de rețele, în zonele joase și cele înalte sunt realizate cămine cu armături de închidere, golire și aerisire.

Conform Normativelor I9 si P66/2001, în vigoare la data realizării rețelelor, în fiecare localitate s-au prevăzut hidranți de incendiu exteriori, amplasați în intersecții și la distanțe de min. 500 m.

Conform normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, în zonele rezervoarelor de înmagazinare se instituie zona de protecție sanitară severă de 20 m. de la zidurile exterioare ale clădirilor, pentru captările care exploatează acvifere freatice 50 m. amonte, 20 aval și 20 lateral, iar pentru conducte de aducțiune și pentru stații de pompare de 10 m. de la extremitățile acestora.

Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii sursei, construcţiei şi instalaţiei de alimentare cu apă.

În zonele de protecţie sanitară cu regim sever sunt interzise:

a) amplasarea de construcţii sau amenajări care nu sunt legate direct de exploatarea sursei şi a instalaţiilor;

b) efectuarea de explozii, săpături şi excavaţii de orice fel;

c) depozitarea de materiale, cu excepţia celor strict necesare exploatării sursei şi a instalaţiilor. În aceste cazuri se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea în sol a oricăror substanţe poluante;

d) traversarea zonei de către sisteme de canalizare pentru ape uzate, cu excepţia celor ce se colectează prin canalizarea aferentă obiectivului protejat. În aceste cazuri se vor lua măsuri de asigurare a etanşeităţii sistemelor de canalizare.

e) utilizării îngrăşămintelor naturale şi chimice;

f) utilizării substanţelor fitosanitare;

g) irigării cu ape uzate, chiar epurate complet;

h) amplasării grajdurilor şi coteţelor de animale şi a depozitării de gunoi animalier;

i) păşunatului şi însilozării nutreţurilor;

j) amplasării de sere şi de iazuri piscicole.

Componența sistemelor de alimentare cu apă existente/propuse:

Localitate Rețea apă existentă

[m]

Rețea apă propusă [m]

Branșamente

[buc]

Hidranți de incendiu

[buc]

Gospodarie de apă

[buc]

Jibou 40504 - 1933 98

1Var 9335 - 186 3

Cuceu 11665 - 183 4

Rona 10630 - 138 31

Husia - 94 4

Art.65 Canalizarea menajeră

În prezent, localitatea Jibou dispune de un sistem centralizat de colectare, evacuare și tratare a apelor uzate menajere. Localitățile aparținătoare Cuceu, Rona, Husia și Var, nu dispun de sisteme centralizate de canalizare menajeră.

Sistemul de canalizare menajeră din localitatea Jibou este constituit dintr-o rețea de conducte din PVC și beton, cu evacuarea preponderent gravitatională a apelor uzate. În zonele joase din localitate și la ieșirea spre stația de epurare sunt prevazute stații de pompare a apelor uzate, realizate în chesoane săpate până la adâncimi de 6 m. Stațiile sunt utilizate pentru reducerea cotei de pozare a conductelor, avand conducte de refulare pe distanțe reduse. Stația de pompare principală a localității este amplasată pe strada Ronei, de unde apele sunt transportate gravitațional spre stația de epurare. Stația a fost recent reabilitată și este functională, realizând epurarea apelor uzate la parametrii impuși prin normele NTPA.

Rețelele de canalizare existente nu asigură colectarea apelor uzate menajere din întreaga localitate. Pentru întregirea sistemului de canalizare în intreaga localitate sunt necesare lucrări de extindere a rețelelor menajere pe diferite strazi. Extinderile vor fi realizate prin conducte din PVC cu diametre de 200 si 250 mm.

Pentru localitatile aparținătoare (Var, Cuceu, Rona si Husia) nu sunt întocmite recent studii sau proiecte de execuție a rețelelor de canalizare a apelor uzate menajere. Dintre soluțiile de asigurare a sistemelor de canalizare menajera s-a analizat varianta de realizare a câte unui sistem separat pentru fiecare localitate, compus din rețeaua de conducte cu evacuare gravitatională și prin pompare, ministații de pompare, cămine de vizitare pe rețele și stații de epurare individuale.

Sistemele de evacuare si epurare a apelor uzate menajere propuse sunt constituite dintr-un ansamblu de conducte colectoare realizate din material plastic (PVC), camine de vizitare, de intersecție, de racord, stații de pompare subterane și stații de epurare compacte.

În zonele in care configuratia terenului nu permite scurgerea apelor uzate in mod gravitational se vor utiliza stații de pompare compacte echipate cu pompe submersubile cu tocător, amplasate in camine vizitabile, comandate prin intermediul unor traductoare de nivel. Conductele de refulare ale pompelor vor fi din polietilenă cu d.n. 63 mm.

Panta de montaj a conductelor va urmări panta terenului şi va asigura transportul apei uzate la o viteză minimă de autocurăţire de 0,7 m/s pentru un grad de umplere de maxim 85%. In cazul in care, datorită pantei prea mari de montaj a conductei, se depăşeşte viteza maximă admisă de 4 m/s se vor prevedea cămine de rupere de pantă. Diametrul conductelor din reţeaua de canalizare va fi de minim 200 mm.

Statiile de epurare propuse sunt de tip compact, containerizate, realizate din module, cuprinzand urmatoarele obiecte tehnologice: - treapta de epurare mecanica primara, -bazin de egalizare, omogenizare, - bazin de pompare, - treapta de epurare mecanica finala, - treapta de epurare biologica, - unitate de dezinfectie cu ultraviolete, - unitate de stocare si dozare coagulant, - bazin de pompare apa epurata, - bazin colectare si pompare sediment, - unitate de deshidratare, - platforma depozitare containere deseuri. Calitatea apei epurate deversate la emisar va respecta prevederile din NTPA 001/2002.

Sistemele de evacuare a apelor uzate menajere existente / propuse sunt următoarele:

Localitatea Rețea de canalizare existentă [m]

Rețea de canalizare propusă [m]

Cămine de vizitare

[buc]

Stații de pompare [buc]

Stații de epurare

[buc]

Jibou 30465 7000 700 4 1

Var - 5100 102 - 1

Cuceu - 7200 144 - 1

Rona - 4500 90 - 1

Husia - 2700 54 2 1

Art.66 Alimentarea cu gaze naturale

În prezent doar localitățile Jibou și Var dispun de sisteme centralizate de alimentare cu gaze naturale. Sistemul este realizat dintr-o rețea de conducte din otel, pozate aparent și îngropat și stații de reglare. Gazul este asigurat din magistrala de transport Jibou-Șimleu. Teritoriul orasului Jibou este străbătut de magistralele de înaltă presiune TransGaz, pe traseele Mediaș-Sărmaș DN 700, Răstoci-Zalău DN 250 și Jibou-Șimleu DN 250.

În localitățile apartinătoare, Cuceu, Rona și Husia, nu sunt realizate sisteme de distribuție a gazelor naturale, deoarece locuitorii din aceste zone nu au prezentat deloc interes în acest sens. Pentru prepararea hranei locuitorii utilizează aparate încalzite prin combustibil solid, electricitate sau butelii de gaz petrolier lichefiat, iar încălzirea este realizată prin generatoare de caldură alimentate cu combustibil solid. Sistemul existent de alimentare cu gaze naturale este următorul:

Localitate Rețele existente [m]

Rețea propusă [m]

Stații de reglare exist.

[buc]

Jibou 29.500 - 7

Var 5.300 - -

Cuceu - - -

Rona - - -

Husia - - -

Art.67 Reţele de telefonie

Oraşul Jibou are în dotare o centrală telefonică automată SIEMENS de 3100, iar dintre satele aparținatoare, satele Cuceu și Var beneficiază de o centrală telefonică automată digitală.

Legăturile telefonice între utilizatori şi centrala telefonică se realizează prin canalizaţii telefonice subterane, respectiv aeriene.

Reţelele telefonice aeriene sunt montate în mare parte pe stâlpii liniilor electrice de joasă tensiune sau pe stâlpi de lemn proprii.

Reţelele electrice existente acoperă necesarul de telefonie fixă.

Amplasamentul centralelor telefonice, traseul canalizaţiilor subterane şi aeriene sunt dispuse conform reprezentărilor din planşele anexate documentației.Pentru telefonizarea localităţilor Rona şi Husia este montat un cablu telefonic de distribuţie de 150 perechi, pozat aerian intre Jibou şi Rona, pe stâlpi de lemn proprii iar între Rona şi Husia un cablu de 50 perechi. În localităţile Rona și Husia, cablurile telefonice sunt montate aerian pe stâlpii reţelelor electrice de joasă tensiune.- Reţelele telefonice în localităţile Cuceu şi Var sunt soluţionate prin cabluri telefonice autoportante montate aerian pe stâlpii reţelelor electrice de joasă tensiune.- Semnalul de telefonie mobilă este bun în toate localitățile orașului.- Pentru deservirea abonaţilor de receptoare radio - TV, oraşul Jibou dispune in prezent de reţele de televiziune prin cablu realizată de diferite firme de specialitate.Reţeaua de cablu TV este realizată prin cabluri speciale autoportante, montate aerian pe stâlpii reţelei electrice de joasă tensiune, respectiv pe clădiri şi pe blocuri de locuinţe.

Art.68 Alimentarea cu energie electrica

În prezent oraşul Jibou este alimentat cu energie electrică din sistemul energetic naţional (SEN) din Staţia Jibou de 110/20 kV - 50 MVA. Această staţie este alimentată prin LEA 110 kV din Staţia Tihău şi din Staţia Sălaj.

Staţia de transformare livrează energie electrică la consumatorii industriali, terţiari, agricoli, casnici, la tensiunea de 20 kV.

Reţelele de distribuţie urbană de medie tensiune, din punct de vedere al construcţiei lor, se împart în două tipuri, LEA 20 kV, respectiv LES 20 kV;

Reţelele aeriene de medie tensiune sunt pozate pe stâlpi de beton, aflaţi în stare satisfăcătoare.

Pentru construcţia liniilor de distribuţie urbană de medie tensiune s-au folosit diverse secţiuni, în funcţie de încărcare, destinaţie şi construcţia lor.

Predominante în reţeaua LES 20 kV, sunt conductoarele de aluminiu 3x150 mmp şi 3x120 mmp, iar la rețeaua LEA 20 kV regăsim conductoare de tip Ol Al 3x75 mmp, respectiv 3x50 mmp.

Art.69 Sistemul de distribuţie urbană a energiei electrice prin reţelele de joasă tensiune

Reţeaua de joasă tensiune existentă în orașul Jibou este formată din reţele de distribuţie aeriană şi subterană pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor şi iluminatul public, la tensiunea de distribuţie de 380/220 c.a.

Reţeaua electrică aeriană (LEA 0,4 kV) este pozată pe stâlpi de beton, pe care sunt montate atât circuitele pentru alimentarea consumatorilor casnici şi edilitari, precum şi cele pentru iluminatul public, iar pe unele trasee și cele de telefonie.Reţelele electrice aeriene existente sunt executate preponderent cu conductoare clasice şi în proporție mai mică cu conductoare torsadate.Lungimea totală a reţelelor de joasă tensiune (LES 0,4 kV + LEA 0,4 kV) este de 82,9 km din care:

LES 0,4 kV cu l = 32 km în oraş; LEA 0,4 kV cu l = 50,9 km din care:

- în Jibou l = 29 km

- în Cuceu l = 8,4 km

- în Var l = 5,5 km

- în Rona l = 4,4 km

- în Husia l = 3,6 km

Alimentarea reţelelor electrice aeriene de joasă tensiune se face în general radial, din posturile de transformare cu conductori având secţiuni de 35 ÷ 70 mmp În reţeaua de joasă tensiune în cablu subteran s-a urmărit de regulă să se creeze bucle între două posturi de transformare, funcţionarea fiind radială. Cablurile din LES 0,4 kV sunt de construcţie ACYABY cu secţiuni intre 50 ÷ 240 mmp Alimentarea reţelelor urbane de distribuţie se face din 42 posturi de transformare de 20/0,4 kV după cum urmează:

- P.T.Z. - posturi în cabină de zidărie - 14 buc.

- P.T.Ab.- posture în anvelope de beton - 8 buc.

- P.T.M. - posturi în cabine metalice - 2 buc.

- P.T.A. - posturi aeriene - 18 buc

Redăm nominalizarea posturilor și capacitatea acestora, în tabelului următor

Nr. crt. Denumire post transformare Capacitatea

(kVA)

0 1 2

1 P.T.Z. - Depou 400+ 630

2 P.T.Z. - Sălăjana 630

3 P.T.A. - A.C.R. 400

4 P.T.Ab. - Blocuri I 400

5 P.T.Ab. - Blocuri II 250

6 P.T.Z. - Blocuri III 630

7 P.T.A. - III Jibou 250

8 P.T.M. - Brutărie 250

9 P.T.Z. - Liceu 250

10 P.T.Z. - P.T.T.R. 630

11 P.T.Z. - Complex comercial 400

12 P.T.Z. -Mestesugari 250

13 P.T.Z. - Complex scolar 400

14 P.T.A. - Băi 63

15 P.T.A. - C.L.F. 100

16 P.T.A. - Ciutărie 100

17 P.T.Z. - I.F.E.T. 250

18 P.T.M. - C.R.R. 250

19 P.T.Z. - Salajeana 2 x 630

20 P.T.A. - Balastieră 250

21 P.T.Z. - Integrata 4 x 1000

22 P.T.Z. - F-ca brânză telemea (FBT) 1x 250+1x100

23 P.T.A. - Epurare 100

24 P.T.A. - Moară 400

25 P.T.A. - Stejarul 100

26 P.T.Z. - Pompe I 250 + 400

27 P.T.Z. - Statia epurare 250+100

28 P.T.A. - I.A.S. 250

29 PTA - Jibou 4 100

30 PTA - Fructe de Padure 63

31 PTA - Deco Flori 63

32 PTAb- Ocol Silvic 250

33 PTAb- Penny 250

34 PTAb - Fraven 630

35 PTAb - Parc ind.1 630

36 PTAb - Parc ind.2 630

37 PTAb - Grovinvest 630

38 P.T.A. - Cuceu 100

39 P.T.A - Gara 63

40 P.T.A. - Var 160

41 P.T.A. - Rona 100

42 P.T.A. - Husia 63

Amplasamentul posturilor de transformare și traseele reţelelor de distribuţie de medie tensiune sunt conform reprezentărilor din planşele de profil.

Pentru creșterea siguranței în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, în ultimii ani, au fost modernizate unele posturi de transformare și au fost montate noi posturi de transformare aeriene (PTA Deco Flori, PTA Jibou IV, PTA Târg) sau posturi în anvelope de beton (PT Ab Penny, PT Ab Ocol Silvic-în oraș și PT Ab Parc ind.1 si 2, PT Ab Fraven și PT Ab Grovinvest în parcul industrial).

In unele locuri, datorită restrângerii activității sau desființării unor consumatori, au fost dezafectate posturile (PTZ Pompa 2, PTA Captare, PTA Balastiera drumuri, PTZ IEELIF, PTZ Stația Tratare apă ind.).

În urma contrucției drumului de centură au fost sistematizate rețelele de 20 KV aflate în apropierea drumului. Pe unele porțiuni linia de 20 KV Cehu si Benesat au fost montate subteran.

Art.70 Gospodărie comunala

Actualmente la nivelul orașului, colectarea şi depozitarea deşeurilor se realizează prin intermediul soc. Bratner Envirement

Au fost închise toate depozitele de colectare a deşeurilor iar orașul Jibou, alături de orașele Zalău și Cehu Silvaniei și celelalte comune vecine, participă la proiectul comun privind dezvoltarea colectării selective a deşeurilor în microregiune prin folosirea deponiei ecologice judeţene de la Dobrin.

Comunele arondate la acest proiect comun alături de cele trei orașe sunt în număr de 14 și iar populaţia deservită este de aproximativ 116.000 de locuitori.

Art.10 Gospodărirea apelorDisfunctionalităţile existente actualmente în gospodărirea apelor, constau în principal în potențiala poluare a pânzei freatice în special în satele orașului, datorită inexistenţei unor sisteme centralizate de canalizare a apelor uzate pe toată raza localităților. Este obligatorie respectarea distanțelor minime de protecție prevăzute de lege, față de cursurile de apă și față de toate obiectivele din domeniul alimentării cu apă și canalizare, pe toate traseele și în toate localitățile orașului.

CAPITOLUL XI INFORMATII PRIVIND BUNURILE DIN PATRIMONIUL UNITATII ADMINISTRATIV TERITORIA

Art.71 Prin H.G. nr. 966/2002 (completată), privind atestarea domeniului public al judetului Sălaj precum şi al municipiului Zalău, orașelor și comunelor din judetul Sălaj a fost aprobat și domeniul public al orașului Jibou care include cele 5 localități. În seria terenurilor proprietate publică de interes național amintim suprafețele ocupate de drumurile naționale, de râuri şi afluenţi, iar de interes județean terenurile aferente drumului județean. În categoria terenurilor proprietate publică de interes local intră drumurile comunale şi vicinale, piaţa publică, reţelele de alimentare cu apă existente și propuse şi cele de canalizare care urmează a se executa în viitorul apropiat pe terenurile ocupate de dotările, instalaţiile şi construcţiile aferente, terenurile ocupate de instituţiile publice locale precum primăria, biblioteca, casa de cultură și căminele culturale, spitalul, gradiniţele şi şcolile, fântânile, etc.

Domeniul public de interes local a fost adoptat pentru prima data prin HCL nr 33/1999 care a stat la baza adoptarii HG nr 966/2002.

Ulterior domeniul public a fost modificat si completat functie de schimbarile si actualizarile legislative .Patrimoniul autoritatii locale este inventariat anual . Rezultatele inventarierii se aduc la cunostinta autoritatii deliberative in vederea aprobarii acestora

CAPITOLUL XII INFORMATII RELEVANTE PRIVIND SOCIETATEA CIVILA ,PARTIDELE POLITICE, CULTELE SI ORGANIZATIILE NEGUVERNAMENTELE Art 72 Partidele politice reprezentate in Consiliul local sunt PSD , PNL, UDMR ,PMP.,ALDE. In Uat oras JIBOU sunt prezente cultele recunoscute de lege si anume ; cultul crestin orthodox, Greco catholic, romano –catolic, reformat ,Baptist, penticostal ,alte culte.Potrivit informatiilor furnizate de catre serviciul de specialitate al Ministerului Finantelor Publice Salaj un numar de 81 de asociatii si fundatii au sediul pe raza Uat oras JIBOU . Obiectul de activitate a acestora este din cele mai variate si anume

: cultura ,sport ,religie ,sanitar social,forestier. Intilnim aici Casa de ajutor reciproc si Sindicate.

Art.72 CAPITOLUL XIII MODUL DE COOPERARE SAU ASOCIERE CU PERSOANE JURIDICE DE DREPT PUBLIC SAU DE DREPT PRIVAT ROMANE SAU STRAINE .

Modalitatea de asociere a unitatilor administrativ teritoriale este reglementat de art 89 -92 din OG nr 57/2019 Codul Administrativ ,astfel;

Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenţei autorităţilor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt persoane juridice de utilitate publică. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se constituie în condiţiile legii, în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice. Zonele metropolitane şi aglomerările urbane constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor şi a obiectivelor de dezvoltare de interes comun. Autorităţile deliberative şi executive de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale componente îşi păstrează autonomia locală, în condiţiile legii. Unităţile administrativ-teritoriale cooperează pentru organizarea şi exercitarea unor activităţi în scopul realizării unor atribuţii stabilite prin lege autorităţilor administraţiei publice locale, cu precădere în domeniile ce privesc activităţile de control, audit, inspecţie, urbanism şi amenajarea teritoriului, cadastru, precum şi în orice alte domenii în care hotărăsc consiliile locale respective, pe principii de eficienţă, eficacitate şi economicitate, la nivelul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară ai căror membri sunt sau la nivelul structurilor judeţene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ori la nivelul structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, potrivit legii. Prin excepţie de la prevederile art. 240 alin. (2) - (6), personalul de specialitate din cadrul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară sau al structurilor judeţene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ori la nivelul structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, care exercită activităţile prevăzute la alin. (3), fundamentează, contrasemnează sau avizează din punct de vedere tehnic, după caz, actele autorităţilor administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale prevăzute la alin. (3). În situaţia în care asociaţiile de dezvoltare intercomunitară nu dispun de resurse financiare suficiente pentru asigurarea integrală a cheltuielilor secţiunii de funcţionare, acestea cooperează în condiţiile alin. (3), care se aplică în mod corespunzător. Unităţile administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenţei autorităţilor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze şi cu unităţi administrativ-teritoriale din străinătate, în condiţiile legii, prin hotărâri ale autorităţilor deliberative de la nivelul acestora. De asemenea, pot adera la organizaţii internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în condiţiile legii. Cheltuielile ocazionate de participarea la activităţile organizaţiilor internaţionale se suportă din bugetele locale respective. Pentru protecţia şi promovarea intereselor lor comune, unităţile administrativ-teritoriale au dreptul de a adera la asociaţii naţionale şi internaţionale, în condiţiile legii. Unităţile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri şi pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniţierea şi la realizarea unor programe de

dezvoltare zonală sau regională, în baza hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative de la nivelul acestora, în condiţiile legii. Unităţile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontieră pot încheia între ele acorduri de cooperare transfrontalieră cu structuri similare din statele vecine, în condiţiile legii. Iniţiativa unităţilor administrativ-teritoriale de a coopera şi de a se asocia cu unităţi administrativ-teritoriale din străinătate, precum şi de a adera la o asociaţie internaţională a unităţilor administrativ-teritoriale va fi comunicată, prin intermediul primarilor, respectiv al preşedinţilor consiliilor judeţene, ministerului cu atribuţii în domeniul afacerilor externe şi ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice. Proiectele de acord de cooperare pe care unităţile administrativ-teritoriale intenţionează să le încheie cu unităţile administrativ-teritoriale din alte ţări trebuie transmise spre avizare conformă ministerului cu atribuţii în domeniul afacerilor externe şi ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice înainte de supunerea lor spre adoptare de către autorităţile deliberative. Ministerul cu atribuţii în domeniul afacerilor externe şi ministerul cu atribuţii în domeniul administraţiei publice emit avizele pentru proiectele de acorduri prevăzute la alin. (10) în termen de 30 de zile de la primirea solicitării. În caz contrar, autorităţile administraţiei publice locale consideră că nu sunt obiecţii şi proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare autorităţii deliberative interesate. Prin acordurile de cooperare transfrontalieră pot fi create şi pe teritoriul României organisme care să aibă, potrivit dreptului intern, personalitate juridică. Aceste organisme nu au, în sensul prezentului cod, competenţe administrativ-teritoriale. Unităţile administrativ-teritoriale care au încheiat acord de cooperare transfrontalieră au dreptul să participe în alte state la organismele create prin respectivele înţelegeri, în limita competenţelor ce le revin, potrivit legii. Autorităţile administraţiei publice locale din România pot încheia acorduri de înfrăţire/cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale din alte state, prioritar cu autorităţile administraţiei publice locale din statele în care se află comunităţi de români, programe comune culturale, sportive, de tineret şi educaţionale, stagii de pregătire profesională şi alte acţiuni care contribuie la dezvoltarea relaţiilor de prietenie, inclusiv finanţarea acestora. Responsabilitatea privind acordurile de cooperare sau de asociere încheiate de unităţile administrativ-teritoriale revine în exclusivitate acestora. Finanţarea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se finanţează prin contribuţii din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi din alte surse, în condiţiile legii. Guvernul sprijină asocierea unităţilor administrativ-teritoriale prin programe naţionale de dezvoltare, finanţate anual prin bugetul de stat sau din alte surse şi prevăzute distinct în cadrul bugetului ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice, în condiţiile legii care reglementează finanţele publice locale. Judeţele pot sprijini asociaţiile de dezvoltare intercomunitară prin programe de dezvoltare judeţene sau locale, finanţate anual din bugetul judeţului sau din alte surse, în condiţiile legii care reglementează finanţele publice locale, inclusiv prin asigurarea finanţării acestora din bugetul propriu al unităţii administrativ-teritoriale Organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară Organele asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară sunt: adunarea generală a asociaţiei, consiliul director şi comisia de cenzori.

Organizarea şi modul de funcţionare a organelor asociaţiei de dezvoltare intercomunitară şi a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înfiinţare şi statutul asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, aprobate prin hotărârile consiliilor locale, respectiv judeţene asociate. Adunarea generală este organul de conducere al asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, format din reprezentanţii tuturor unităţilor administrativ-teritoriale asociate. Adunarea generală adoptă hotărâri în conformitate cu statutul asociaţiei. Hotărârile adunării generale sunt asimilate actelor administrative şi intră sub incidenţa prevederilor legii contenciosului administrativ. Adunarea generală alege dintre membrii săi preşedintele asociaţiei de dezvoltare intercomunitară. Consiliul director este organul executiv de conducere a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară şi este format din preşedintele asociaţiei de dezvoltare intercomunitară şi încă cel puţin 4 membri aleşi din rândul membrilor adunării generale a asociaţiei. Prin statut, asociaţii pot să prevadă şi un număr mai mare de membri, cu condiţia ca numărul total de membri în consiliul director, inclusiv preşedintele, să fie impar. Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul director poate propune adunării generale înfiinţarea unui aparat tehnic, finanţat din resursele asociaţiei de dezvoltare intercomunitară. Dispoziţiile prezentului cod privind asociaţiile de dezvoltare intercomunitară se completează cu prevederile de drept comun privind asociaţiile şi fundaţiile. Participarea cu capital sau cu bunuri Consiliile locale şi consiliile judeţene pot hotărî asupra participării cu împrumuturi, capital sau cu bunuri, după caz, în numele şi în interesul colectivităţilor locale la nivelul cărora sunt alese, la înfiinţarea, funcţionarea şi dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, în condiţiile legii. În accepţiunea prezentului cod, în categoria organismelor prestatoare de servicii publice sau de utilitate publică în unităţile administrativ-teritoriale se includ: a) instituţii publice de interes local sau judeţean; b) societăţi şi regii autonome înfiinţate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative, denumite în continuare societăţi şi regii autonome de interes local sau judeţean; c) asociaţii de dezvoltare intercomunitară; d) furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acordă servicii sociale în condiţiile prevăzute de lege; e) asociaţii, fundaţii şi federaţii recunoscute ca fiind de utilitate publică, în condiţiile legii; f) operatori de servicii comunitare de utilităţi publice locale sau judeţene; g) operatori regionali, constituiţi în condiţiile legii.ultimul recensământ, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.

Art.73 UAT oras Jibou face parte din asociatii de dezvoltare , cum ar fi ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARA ECODES SALAJ.

Aceasta are ca scop principal crearea unei asociatii in vederea finantarii,implementarii proiectului, punerea in functiune a investitiilor si gestiunea serviciilor de colectare,transport ,preluare si depozitare a deseurilor municipale.

ASOCIATIA DE DEZVOLTARE ZONA METROPOLITANA

Obiectivele ASOCIAŢIEI DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ „ZONA METROPOLITANĂ ZALAU”, în legătură cu furnizarea în comun a unor servicii de utilităţi publice, sunt următoarele:

a) să elaboreze şi să aprobe strategia de dezvoltare serviciilor de utilităţi publiceb) să monitorizeze derularea proiectelor de investiţii în infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciilor de utilităţi publicec) să constituie interfaţa pentru discuţii şi să fie un partener activ pentru autorităţile administraţiei publice locale în ceea ce priveşte aspectele de dezvoltare şi de gestiune a serviciilor de utilitati publice, în scopul de a coordona politicile şi acţiunile de interes general;d) să elaboreze şi să aprobe caietul/caietele de sarcini şi regulamentul/regulamentele serviciilor de utilitati publice;e) să elaboreze şi să aprobe documentaţiile de atribuire a contractului/contractelor de delegare şi să stabilească condiţiile de participare şi criteriile de selecţie a operatorilor, cu excepţia situaţiei atribuirii directe conform prevederilor art. 311 din Legea nr. 51/2006, cu modificările şi completările ulterioare;f) să încheie contractul/contractele de delegare cu operatorii, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre implicate, care vor avea împreună calitatea de delegatar, astfel cum este prevăzut de art. 30 din Legea nr. 51/2006, cu modificările şi completările ulterioareg) să monitorizeze executarea contractului/contractelor de delegare şi să informeze regulat membrii săi despre aceasta, să urmărească îndeplinirea obligaţiilor asumate de operatori şi, în conformitate cu mandatul primit şi cu prevederile contractuale, să aplice penalităţile contractuale;h) să identifice şi să propună orice acţiuni vizând creşterea oportunităţilor de finanţare a proiectelor de investiţii în infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciilor de utilitati publice;i) să îmbunătăţească planificarea investiţiilor în infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciilor de utilităţi publice(2) Pentru realizarea obiectivelor legate de furnizarea în comun a unor servicii de utilităţi publice, asociaţii vor mandata Asociaţia, prin hotarîri ale Consiliilor Locale, să exercite în numele şi pe seama lor atribuţiile legate de serviciile de utilităţi publice pentru care se decide acest lucru, în conformitate cu Legea 51/2006 cu modificările şi completările ulterioare.ASOCIATIA REGIONALA PENTRU DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DIN BAZINUL SOMES-TISA. Potrivit HCL nr 149/2007 orasul Jibou face parte din Asociatie. Intre Asociatie si SC Compania de apa Somes SA s a incheiat contractul de concesiune nr 4347 /25.05. 2006 a serviciului public de alimentare cu apa si canalizare .

ASOCIATIA GAL-SOMES-PORROLISSUM Potrivit HCL nr 56 /03.06. 2015 orasul Jibou a aderat la Parteneriatul Samus Porolissum in vederea implementariiunei Strategii de Dezvoltare Locala SDL cu finantare PNDR 2014-2020

In aceste asociatii ,suntem reprezentati de catre dl. Primar CAPITOLUL XIV PROCEDURA PRIVIND ATRIBUIREA SI SCHIMBAREA

DENUMIRILOR DE STRAZI,PIETE SI DE OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC LOCAL.

Art.74 Procedura de atribuire si schimbare denumiri de strazi , obiective , institutii si strazi respecta prevederile legale astfel.

Se initiza un proiect de hotarare de catre persoanele care au aceasta calitate , se avizeaza de catre comisia de specialitate a Consiliului local. Se redacteaza un referat de aprobare de catre dl. Primar si un raport de specialitate de catre compartimentul urbanism potrivitr prevederilor OG nr 63/2003 .

Proiectul de hotarare si documentatia mai sus mentionata se comunica cu Institutia Prefectului jud. Salaj in vederea avizarii de catre o Comisie special constituita potrivit Ordinului nr 548/2008 al Mi Dupa avizare proiectul de hotarare se inscrie pe ordinea de zi si se urmeaza procedura prevazuta de OG nr 57/2019

CAPITOLUL XV MODALITATI DE CONSULTARE A POPULATIEI UNITATII ADMINISTRATIV TERITORIALE

Art.75 Modalitatea cel mai des intalnita de consultare a populatiei in probleme de interes local este referendumul . Referendumul este reglementat prin legea nr 3/2000 privind organizarea si desafasurarea referendumului si Og 57/2019

CAPITOLUL XVI MODALITATI DE ACORDARE A TITLULUI SI CERTIFICATULUI DE FIU /FIICA A ORASULUI

Art.76 Orasul Jibou nu a implementat o procedura privind acordarea titlului si certificatului de fiu/fiica a orasului;nu este definita modalitatea concreta si cerintele privind acordarea acestui titlu .

CAPITOLUL XVII ALTE ELEMENTE PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

Art.77 Studii de fundamentareStudiile de fundamentare întocmite anterior prezentului PUG sunt Studiul topografic, intocmit pe baza ortofotoplanurilor - baza cartografică digitală a teritoriului orașului Jibou pe baza careia au fost figurate obiectivele nou apărute (clădiri, drumuri, proprietăţi, etc.), Studiul hidrologic şi geotehnic al orașului şi Studiul de fundamentare pentru definirea, instituirea si delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniu istoric (Studiul istorico-urbanistic). Stadiul implementării soluțiilor propuse prin Studiul de circulație, efectuat anterior prezentului PUG, a fost analizat și actualizat. Dezvoltarea economică a orașului a fost analizată pe baza informațiilor oferite de reprezentanții primăriei și de către cei ai Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Sălaj (2014-2016 -2020 .

Datorită unui bagaj natural de excepție și a potențialului istoric foarte valoros, s-au făcut propuneri în domeniile de dezvoltare a infrastructurii, în domeniul industriilor și în turism care sunt socotite domenii prioritare. Sunt importante și aici și asigurarea condiţiilor optime de prelucrare şi desfacere a produselor agricole şi zootehnice locale cât și cel al serviciilor către populație.

Alături de forța de muncă locală din domeniul industriei, care aici are deja tradiție în sectoare precum cel de textile și confecții, prelucrarea mobilei, mecanică, construcții, etc., menționăm și potențialul din agricultură și creșterea animalelor. Există în localităţile orașului și forţă de muncă calificată care poate fi angrenată în domeniile serviciilor și sectoarelor de activitate legate de turism, inclusiv în centre de prelucrare a produselor, servicii diverse, etc..

Direcţiile de dezvoltare formulate au ţinut cont de prevederile formulate în Planul de Dezvoltare Judeţean 2007-2013. Orașul aparţine de Unitatea Teritorială de Planificare Zona „Valea Someșului”, alături de alte 14 comune având pol de influenţă şi de dezvoltare localitatea Jibou. Zona dispune de o mulţime de puncte tari şi oportunităţi legate de resurse naturale si antropice, forţa de muncă, tradiţii și mediu prielnic de afaceri in zonă.

Asemenea altor primării, s-au accesat deja programe de finanţare multiple unele obiective fiind deja materializate, altele fiind încă în așteptare

Orașul Jibou datorită unei rețele importante de căi feroviare și rutiere, a drumului național 1H de curând modernizat, cunoaște oportunități semnificative. Oportunitățile de dezvoltare în anii viitori depind de o corectă stimulare și direcţionare a investiţiilor şi a mediului de afaceri.

Prin noul plan urbanistic general se prevăd și obiective noi în majoritatea sectoarelor, serviciilor, al utilităților, de îmbunătățire a economiei, sociale, de locuire, de agrement şi cazare.

În consecinţă unele suprafețe din terenul extravilan vor capăta statut intravilan prin funcţiunile amintite mai sus. La acestea se vor adăuga suprafeţele ce se introduc în intravilan în scopul creării de utilităţi tehnico edilitare şi amplasarea utilajelor aferente. S-au formulat propuneri care vor alinia localitățile la nevoile prevăzute prin legislația de profil, la optimizarea poziţiei acestora în context local şi judeţean.

Art.78 Dezvoltarea activităţilor

În urma analizării situației existente în domeniul activităților de pe teritoriul orașului, a rezultat necesitatea revigorării în sectoare industriale deja existente și de tradiție la nivel local precum cel al confecțiilor și textilelor, cel al prelucrării lemnului pentru mobilier, cel al mecanicii, precum cel al agriculturii ecologice, al creșterii animalelor și cel al serviciilor.

Distingem aici și resurse în importanta ramură a turismului care ar avea mari șanse pentru reușite viitoare și pentru care s-au materializat propuneri. Dezvoltarea activităţilor de pe teritoriul studiat urmăresc alături de consolidarea și dezvoltarea domeniilor existente cum este sectorul industrial, cel al serviciilor, cel agricol, și crearea condiţiilor pentru o dezvoltare durabilă și sănătoasă a întregului teritoriu, pentru care au fost formulate propuneri.

Resursele și oportunitățile locale exploatate în mod prietenos de către agenții economici, sau în formule de asociere public-privat, au condus la propuneri în acest domeniu în fiecare din localităţile componente.

Art.79 Obiective turistice

În domeniul monumentelor istorice, pînă în prezent pe teritoriul orașului Jibou pe Lista monumentelor istorice aprobată prin O.M.C.P.N. nr. 2361/12.07.2010, figurează următoarele obiective istorice:

1. Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail si Gavril”, cod LMI 2010- SJ-II-m-B-05065, situata in Sat aparținător HUSIA, orașului JIBOU la nr. 19A si dataeaza de la 1800. A fost extinsă și restaurată în anul 1911, iar mai apoi în anii 1975-1979, întărită cu legături de fier și contraforți de zid, acoperită cu tablă, electrificată și apoi pictată.

Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail si Gavril”

2. Ansamblul castelului Wesselenyi, cod LMI2010 - SJ-II-a-A-05075, situat in orașul JIBOU, Str. Parcului nr. 14 si dateaza din 1779-1810 Este vorba despre spaţiul ocupat şi de clădirile anexe ale castelului Wesseleny, se va proceda la o zonă de protecţie care să cuprindă tot Ansamblul Castelului Wesseleny:

Corp A, este cea mai veche structură existentă Corp B Corp C, Corp D este clădirea fostului grajd al castelului. Pe latura sa nordică se mai

păstrează un relief în piatră cu blazonul familiei. Un altorelief reprezentând un cal în trap.

Cripta familiei Wesseleny se află într-o stare avansată de degradare, pe dealul de deasupra castelului.

Mânzărie. Clădirea independentă de castel, se află în dreapta drumului care duce spre Rona. Clădirea care în urmă cu câțiva ani mai păstra acoperișul, a avut rolul de a adăposti mânzii de rasă ai hergheliei familiei nobiliare. Clădirea se află pe teritoriul comunei Someș Odorhei, satul Șoimuș.

Castelul Wesseleny (Muzeul Zempléni Szerencs-Ungaria)

Grajdul din ansamblul Castelului Wesseleny (carte poștală Muzeul Zempléni Szerencs-Ungaria)

3. Jibou- Ansamblul Castelului Beldy, COD LMI: SJ-II-a-B-05076, este constituit din castelul proproiu-zis și parcul castelului. Lucrările aparțin începutului de sec. XX, se află într-o incintă izolată, în zona „Sub Cert” situată în mijlocul pădurii, pe str. Stejarilor, nr. 287. Stejari seculari se păstrează și azi aici, fiind necesară o abordare integrată a întregului ansamblu în activitatea de reabilitare care se impune și aici. Zona de protecție este delimitată de perimetrul incintei.

Castelul Beldy Stejar secular din incinta castelului Beldy

4. Var- Biserica de lemn „Sf. Apostoli Petru și Pavel”, COD LMI: SJ-II-m-B-05140, datează de la începutul sec. XVIII. Se impun măsuri de reabilitare atât pentru biserică cât și pentru întreg ansamblul incintei unde se găsesc o cruce din piatră, o răstignire din lemn și alte câteva cruci tot din lemn.

Biserica ortodoxă din satul Var

5. Jibou- Biserica Reformată. Pomenită documentar pentru prima dată în secolul al XV-lea. Păstrează corul cu închidere în trei laturi, pe latura sa de sud se mai păstrează un ancadrament de fereastră gotică. Nava a fost reconstruită în mai multe rânduri, ultima intervenție fiind făcută în secolul al XVIII-lea. Odată cu construcția unei case de locuit la câțiva metri de biserică

au fost observate oseminte umane. Imagine interbelică a bisericii reformate din Jibou

6. Calcarele de Rona, (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală, tip geologic) situată pe teritoriul administrativ al orașului Jibou. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate) și prezintă depozite lacustre formate din calcare albe-cenușii și bej-ruginii, alternând cu marne cenușii-albăstrui așezate în strate monoclinale cu conținut numeros de resturi fosile de moluște, schelete de pești ori reptile.Suprafața ariei este de 0,50 ha. și a fost înființată în anul 2000.

7. Teritoriul Jiboul dispune deasemenea de Situri Natura 2000, (ce sunt cuprinse și figurate la rândul lor în coordonate Stereo 1970 pe planșa de Încadrare în teritoriul administrativ U01), în conformitate cu HG 971/2011 pt. modificarea și completarea HG 1.284/2007.

Indicativele aferente sunt : ROSPA 0114 desemnată pt. 20 de specii de păsări din anexa I la OUG 57/2007 și ROSCI 0435 desemnată pentru speciile de pești din anexa III a OUG nr. 57/2007.

Situl este desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane dar mai ales a faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. și este instituit în concordanță cu actele normative. Aceste aspect au fost tratate mai pe larg la Cap. 2.10 .Menționăm că în aceste perimetre nu au fost propuse extinderi ale contururilor intravilan, zonele trebuind să se supună restricțiilor legale prevăzute de legile menționate și în Regulamentul local de urbanism

Biserica Reformată din Jibou este situată în Piața 1 Decembrie 1918, nr.

Art.80 Cladiri reprezentative ale orasului

Cladirea Primariei a fost construita intre anii 1906-1907 .Edificiul a fost construit in stil eclectic .A fost initial sediul al Bancii de Economii iar dupa al II lea razboi mondial a fost scoala pana in 1974. Din 1974 este sediul al Primariei , Consiliului local si serviciul de specialitate al Ministerului Finantelor publice .

Cladirea Spitalului Cladirea a fost initial sediul Judecatoriei si spatiu pentru arest. A fost construita in anul 1906 in stilul eclectic de la sf. Sec. XIX . Dupa al doilea razboi mondial in cladire isi desfasoara activitatea spitalul.

Cladirea Garii Cladirea a fost construita in primul deceniu al sec. XX.

Art 81. Elemente ale cadrului natural

Informaţii importante privind cadrul natural au fost obţinute și prin studiul geotehnic al orașului Jibou care a reactualizat informaţiile (şi din studiile geotehnice executate anterior realizării PUG, pe teritoriul orașului) asupra disfuncţionalităţilor şi riscurilor actuale şi totodată a realizat zonarea teritoriului intravilan actual din punct de vedere al construibilităţii.

Din punct de vedere geologic Jiboul şi localităţile aparţinătoare se găsesc în nord – vestul Depresiunii Transilvaniei, în culoarul Someşului, iar structural aparţine anticlinalului Jibou – Someş Odorhei.

Fundamentul depresiunii este alcătuit din şisturi cristaline (ce revin Seriei de Someş) care aflorează în zona centrală a Munţilor Meseş.

Transgresiv peste fundament se dispune sedimentarul monoclinal paleogen, care este alcătuit din sedimente atribuite Paleocenului, Eocenului şi Oligocenului, formate din gresii, calcare, marne şi argile. Stratele de gresie de la Var conţin intercalaţii de cărbune brun (stratele 1, 2, 3 şi 4) care au fost exploatate în trecut.

În unele locuri stratul de bază apare la suprafaţă. Peste aceste depozite, care formează din punct de vedere geotehnic „roca de

bază”, s-au depus în pleistocen şi cuaternar aluviunile Someşului şi afuenţilor, precum şi deluviile de pantă şi depozitele conurilor de dejecţie ale torenţilor şi văilor care coboară din dealuri, care împreună formează „depozitele acoperitoare”

În zonele de luncă „depozitele acoperitoare“, aluvionare au grosimi mari şi conţin foarte frecvent lentile de mâl, argile şi prafuri cu consistenţă reduse, sau de nisip şi praf cu grad de îndesare mic. Aceste strate apar la adâncimi foarte variabile (uneori la suprafaţă, alteori la adâncimi de peste 3 m.).

În zonele de versanţi, unde predomină formaţiuni acoperitoare deluviale argiloase-prăfoase, în care datorită pantei, uneori foarte mari, sau altor cauze (supraumezire), există risc moderat, sau mare la procese de alunecare.

Versanţii cu risc actual moderat la procese de alunecare sunt afectaţi de alunecări stabilizate, care ocupă treimea inferioară sau cel mult jumătatea inferioară a versantului. Fenomenul de instabilitate caracteristic este curgerea lentă. Vegetaţia este predominant de fâneaţă şi livezi, dar anumite areale pot fi ocupate de culturi agricole.

Versanţii cu risc actual mare la procese de alunecare sunt caracterizaţi printr-o dinamică mare a proceselor de alunecare, determinate în primul rând de valorile mari ale declivităţii. În majoritatea cazurilor se manifestă şi procesele de eroziune la baza versantului precum şi ravenele, care pot afecta mai mult decât jumătatea suprafeţei alunecate.

Art. 82 Hidrografia regiunii

Cursul principal de apă este râul Someş, care în zona oraşului Jibou primeşte patru afluenţi de stânga: Pârâul Almaşului la est de Var, Pârâul Agrijului la limita sudică a oraşului, Pârâul Apa Sărată (zis şi Firizei) care traversează centrul oraşului şi Pârâul Şoimuş care curge la limita nordică a oraşului.

Regimul hidrologic se caracterizează prin ape mari de scurtă durată, cu creșteri de debite mai ales la sfârșitul iernii și începutul primăverii (datorită topirii stratului de zăpadă, asociat cu căderi de precipitaţii), dar și în timpul viiturilor de vară (determinate de căderi de precipitaţii bogate într-un timp relativ scurt).

În sectoarele lipsite de vegetaţie forestieră, unde gradul de folosinţă a terenurilor este mai ridicat, capacitatea de stocare a apei este redusă și au loc creșteri rapide de nivel și chiar viituri (în cazul unor averse puternice), resimţite pe afluenţi ai Someşului.

Orașul Jibou se găseşte în partea mijlocie a cursului Someşului, într-o zonă de subsidenţă locală, care a determinat un fenomen unic pe teritoriul judetului Salaj. Convergenta unor râuri, (Almașul, Agrijul, Apa Sărată şi valea Roşie) constituie unul din factorii care au favorizat formarea și dezvoltarea orașului.

În 1970 o parte a oraşului a fost inundată de apele Someşului şi a văii Apa Sărată. În anii următori au fost luate măsuri pentru combaterea inundaţiilor Someşului, astfel că s-au produs inundaţii numai datorită văii Apa Sărată. Ulterior şi această vale a fost regularizată.

La inundaţiile din anul 1970, în 13 mai, pe râul Someş, la staţia hidrometrică Răstoci, s-a inregistrat nivelul maxim istoric de 1123 cm, debitul corespunzător nivelului fiind de cca 28 ori mai mare decât cel multianual, înregistrându-se inundaţii catastrofale pe Someş (şi Apa Sărată).

Prin executarea acumulărilor în bazinul superior al Someşului Mic (Cald), s-a eliminat riscul de repetare a pagubelor înregistrate în anul 1970, debitul din aval fiind controlat prin exploatarea coordonată a acumulărilor existente, de către Dispeceratul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa.

Pentru atenuarea viiturilor de pe valea Apa Sărată, la Cuceu s-a realizat un polder (acumulare nepermanentă în albia majoră a cursului de apă cu scopul reducerii vârfului viiturii), cu un volum de acumulare de 700.000m3, regularizări de maluri şi indiguiri pe o lungime de 5,2 km. Obiectivul realizat îndeplineşte funcţia de regulator de debite pe valea Apa Sărată.

Pe Someş şi afluenţi în zona Jiboului s-au executat îndiguiri şi regularizări de maluri pe 6,4 km. Aceste lucrări au condus la înlăturarea riscului de inundaţii în aval de acestea.

Cu toate acestea, în urma unor precipitaţii torenţiale abundente, unele străzi din oraş (str. Traian, str. Cloşca, partea joasă a str. Parcului, str. Stejarului sau str. Stadionului) sunt din când în când inundate, aşa cum a fost în iulie 2008, mai 2010, iunie 2013 şi mai 2015.

Art.83 Apa subterană

Zona de luncă şi de terasăApa subterană apare sub formă de pânze acvifere în acumulările aluvionare în

lungul teraselor, găsindu – se la adâncimi variabile între –1,50 – 5,00 m., având caracter ascensionar, nivelul stabilizându – se la – 0,50 – 2,00 m. sub cota terenului natural. Aceste diferenţe se datorează neuniformităţii depozitelor din punct de vedere litologic, formate din alternanţe de depozite permeabile şi impermeabile.

Din punct de vedere chimic apele subterane prezintă o agresivitate foarte variată, astfel la elaborarea studiilor geotehnice se impune executarea de analize chimice.

Odată cu dezvoltarea economico-socială a orașului Jibou, apele Someșului au devenit o sursă importantă pentru alimentarea cu apă a platformelor industriale din localitate. Frontul de captare al apei subterane de la Jibou asigură cerința de apă potabilă a orașului Jibou și împrejurimi și este constituită din 14 puţuri forate în lunca râului Someş.

Izvoarele minerale care se găsesc în partea sud-vestică a orașului, zona numită de localnici ca „Băile Jibou”, sunt amintite și în anul 1906 în Monografia Sălajului scrisă de Petry Mór. Apele sunt valorificate din vechime, ceva mai serios

din anul 1966, dar după 1990 dotările Băii Jibou au fost din ce în ce mai neglijate, iar în 2000 au fost închise. În anul 2004, Băile Curative de la Jibou au fost preluate de o persoană fizică, care a investit în reabilitarea pavilioanelor de tratament şi în construirea unei pensiuni.

Microstaţiunea balneară, este cunoscută pentru efectele terapeutice ale apelor sulfuroase, sulfate și clorurate în tratarea afecţiunilor hepato-biliare, gastro-intestinale şi reumatismale, pentru toate acestea având calităţi semnificative.

În localitatea Var, la baza versanţilor, sub pereţii de gresie apar mai multe izvoare cu apă foarte bună, apreciată de localnici )

Art.84 Zona de versanţiConfiguraţia morfologică şi litologică (lentile de nisip şi praf, diaclazarea şi

oglinzile de fricţiune) a versanţilor permit infiltrarea şi circularea apelor în teren, fără să se formeze o pânză freatică continuă, astfel nivelul apei în aceste zone este foarte variabil, sau lipseşte.

Existenţa fisurilor, a suprafeţelor de dislocare, precum şi a intercalaţiilor de praf şi de nisip favorizează migrarea apelor freatice în fântâni şi forajele adâncite în pamânturi, în marea lor majoritate, impermeabile.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ CONTRASEMNEAZĂCOMAN CRISTINA VERONICA SECRETAR GENERAL, OPRIȘ MARIA