librariaelevului.ro · Web viewAdina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Georgeta-Mihaela...

Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Georgeta-Mihaela Crivac,Claudia-Daniela Negriţoiu,Augustina Anghel, Nicoleta-Sonia Ionică, Elena-Otilia Țîroiu

GHIDUL CADRULUI DIDACTICCLASA a IV-a

Sugestii metodologice Documente curriculare Planificarea materiei Jocuri (Joc și mișcare)

Prezentul material este realizat în conformitate cu programa pentru clasa a IV-a,

APROBATĂ M.E.N. prin Ordin al ministrului Nr. 5003/ 02.12.2014

Editura Ars LibriDescrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiGRIGORE, ADINA Ghidul cadrului didactic : clasa a IV-a / Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Augustina Anghel, .... - Costeşti : Ars Libri, 2016 ISBN 978-606-36-0033-3

I. Ipate-Toma, CristinaII. Anghel, Augustina

37.015.3371.267

Certificat seria Q nr. 102ISO 9001: 2008

Copyright © Editura Ars Libri, 2016Tehnoredactare: Mariana Muscalu Corectură: autoarele

Comenzi:Editura Ars Libri, Costeşti, jud. Argeş

Tel./fax: 0248 546 357

E-mail: arslibri @yahoo.com www.edituraarslibri.ro

Tiparul executat la Tipografia Polichrom Industry 2006 Costeşti, jud. ArgeşCuvânt înainte

Moto:”Şcoala cea mai bună e aceea pe care o doreşte şi o iubeşte

mai mult şcolarul decât profesorul.”Nicolae Iorga

2

http://www.edituraarslibri.ro/

mailto:[email protected]

Prezentul ghid este destinat cadrelor didactice, dar și părinților elevilor de clasa a IV-a. Acesta se constituie într-un instrument de lucru orientativ privind planificarea și organizarea demersului didactic. Este structurat pe următoarele secțiuni:

Sugestii metodologice Planificarea materiei (anuală și integrată pe unități de conținut) Documente curriculare

Ghidul are rolul de a susține întocmirea documentelor specifice ale cadrului didactic și de a-l orienta pe acesta în utilizarea auxiliarelor didactice concepute de echipa de lucru a Editurii Ars Libri, și anume:

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ –sem. I și semestrul al II-lea- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Nicoleta-Sonia Ionică,

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Nicoleta-Sonia Ionică, Georgeta-Mihaela Crivac, Claudia Negriţoiu, Augustina Anghel

EXERCIȚII DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Nicoleta-Sonia Ionică

PE ARIPILE CUVINTELOR –caiet de lectură –autor: Adina Grigore ORTOGRAFIA ȘI PUNCTUAȚIA LA CLASELE PRIMARE ȘI GIMNAZIALE (aspecte

teoretice și aplicații practice care vizează ortogramele și semnele de punctuație, precum și compuneri gramaticale) –autor: Adina Grigore

TESTE DE EVALUARE (cu descriptori de performanță)- Limba și literatura română, Matematică, Științe ale naturii, Istorie, Geografie, Educație civică) - autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Claudia Negriţoiu, Augustina Anghel, Nicoleta-Sonia Ionică, Elena-Olivia Șerban

MATEMATICĂ - caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Augustina Anghel, Claudia Negriţoiu EXERCIŢII ŞI PROBLEME-culegere de matematică pentru clasa a IV-a – autori: Adina

Grigore, Ileana Tănase, Silvia Costache EDUCAȚIE CIVICĂ- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Georgeta-

Mihaela Crivac ȘTIINȚE ALE NATURII- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Claudia

Negrițoiu, Maria Raicu ISTORIE- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Maria Raicu, Claudia

Negrițoiu, Augustina Anghel GEOGRAFIE- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Claudia Negrițoiu,

Augustina Anghel, Maria Raicu MUZICĂ ȘI MIȘCARE (caiet de lucru și CD cu cântecele propuse în caiet) autori: Adina

Grigore, Cristina Ipate-Toma, Cornelia Ionescu ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE (conține mare parte din materialele necesare

realizării lucrărilor propuse) - autori: Adina Grigore, Georgeta-Mihaela Crivac, Claudia Negriţoiu, Augustina Anghel, Elena-Otilia Țîroiu, Cristina Ipate-Toma, Nicoleta-Sonia Ionică

LIMBA ENGLEZĂ (conține fișe de lucru și jetoanele necesare defășurării jocurilor didactice și posterelor propuse în auxiliar) -autor: Maria-Magdalena Nicolescu

LIMBA FRANCEZĂ (conține fișe de lucru și jetoanele necesare realizării posterelor propuse în auxiliar) -autori: Cristina Voican,Cristina Bolbose

LIMBA GERMANĂ (conține fișe de lucru și jetoanele necesare realizării posterelor propuse în auxiliar) -autori: Loredana Elena Istrate Anghel și Cristina Fușcel

Prin modul de organizare a conținuturilor pe teme săptămânale și printr-o abordare unitară, auxiliarele didactice pentru clasa a II-a se pot utiliza pentru toate manualele școlare alternative, având în vedere respectarea Curriculumului școlar și păstrarea continuității de la o clasă la alta.

3

Alte materiale didactice care vă stau la dispoziţie sunt: ”CUVINTE VRĂJITE” de Maria Raicu, volum de poezii tematice destinate copiilor și

cadrelor didactice CĂRȚI URIAȘE (40 x 30 cm) cu povești educative: Doctorul Aau, Elefantul Dodo,

Fluturașul Ovi, Lumea din vârful copacului, Panseluța Altfel, Piatra strălucitoare, Prințul întunericului, Uriașul și Pitica și colecția Cel mai... (Animale uriașe, Plante uriașe, Animale și plante mici, mici, mici..., Curiozități despre animale, Curiozități despre plante și În lumea misterelor-despre plante și animale)

CUTIUȚA CU JETOANE-512 jetoane (8 x 6 cm): litere, cifre, animale domestice, animale sălbatice, legume, fructe, flori, animale din alte zone, insecte, dinozauri, mjloace de transport, animale acvatice, animale de savană și pădure, animale polare și din deșert, personaje din povești, eroi de poveste, fluturi, păsări, pești, meserii, bancnote și monede)

Planșă ”Întâlnirea de dimineață” (cu jetoane și materiale de lucru) Planșe cu litere (48 planșe A4 cu litere de tipar și de mână) Planșe cu cifre (38 planșe A4 cu numerația 0-31, 0-100) Planșe educaționale tematice, dimensiune 50 x 70 cm, tipărite pe carton, plastifiate

(majoritatea conține și denumirile în limbile engleză, franceză și germană):Set 3 planşe: Antonime, OmonimeSet 4 planşe: Anotimpuri Set 4 planşe: Fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, vânt, curcubeu) Set 8 planşe: Tabla adunării 0-10, Tabla scăderii 0-10ALTE PLANȘE: Înmulțirea, Împărțirea, Semne grafice, Alfabetul, Lunile anului, Zilele

săptămânii, Programul zilnic al şcolarului, Calendarul zilelor de naştere, Figuri şi corpuri geometrice, Unităţi de măsură, Bunele maniere, Cele 5 simţuri, Regulile clasei, Corpul uman, Animale domestice, Animale sălbatice, Păsări, Insecte, Legume, Flori, Fructe, Meserii.

Auxiliarele didactice destinate elevilor clasei a IV-a sunt concepute conform programei în vigoare, aprobată de către M.E.N. prin Ordin al ministrului Nr. 5003/ 02.12.2014.

S-a avut în vedere elaborarea în manieră integrată și interdisciplinară, care să permită desfășurarea unor activități didactice de calitate.

Am propus ca suport de lucru sarcini variate, care vizează competențele cuprinse în Curriculum, oferindu-i cadrului didactic posibilitatea de a selecta sarcinile în funcție de particularitățile copiilor. Lucrările se constituie totodată și în instrument de evaluare inițială, continuă și finală.

Pregătirea pentru școală se devine astfel un joc prin care se oferă posibilitatea de a transmite propriile gânduri și de a stabili relații armonioase în cadrul colectivului de elevi.

AutoareleCUPRINS

Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar................................................................................................................ 6

Texte suport pentru Limba și literatura română 11

Planificarea anuală a materiei.................................................................................................................... 12

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ............................................................................................................. 12

MATEMATICA ……………………………….................................................................................................. 16

4

ȘTIINȚE ALE NATURII…………………………………………………………………………………………….. 18

ISTORIE....................................................................................................................................................... 20

GEOGRAFIE................................................................................................................................................ 22

EDUCAȚIE CIVICĂ…................................................................................................................................. 24

JOC ȘI MIȘCARE………………………………………………………………………………………………….. 25

Jocuri pentru Joc și mișcare…………………………………………………………................................... 27

MUZICĂ ȘI MIȘCARE…………………………………………………………………………………………….. 37

ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE................................................................................................ 39

LIMBA ENGLEZĂ........................................................................................................................................ 40

LIMBA FRANCEZĂ..................................................................................................................................... 41

LIMBA GERMANĂ………………………………………………………………………………………………….

Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământpentru învăţământul primar

I. DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. Prezenta metodologie reglementează aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar.Art. 2. În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni:

a) plan-cadru de învăţământ – document de politică educaţională care reflectă parcursul de învăţare pe care şcoala îl oferă copiilor pe durata unui nivel de învăţământ, precizând disciplinele obligatorii (trunchiul comun) studiate de elevi pe parcursul fiecărui an şcolar şi numărul de ore alocat acestora pe săptămână, precum şi numărul de ore care pot fi alocate disciplinelor opţionale (curriculum la decizia şcolii/CDS);

b) arie curriculară – grupaj de discipline şcolare care transpun didactic domenii înrudite din cunoaşterea umană. La nivelul proiectării programelor şcolare, gruparea pe arii curriculare favorizează coerenţa orizontală între discipline şi economia de timp şcolar prin transferurile conceptuale şi metodologice care se realizează între discipline înrudite;

5

c) trunchi comun – ofertă educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii care urmează acelaşi tip de program de formare;

d) CDS (curriculum la decizia şcolii) – ofertă educaţională propusă de şcoală, adecvată pe cât posibil specificului local, intereselor şi nevoilor elevilor;

e) plajă orară – număr variabil de ore pe săptămână alocat unei/unor discipline opţionale din planul-cadru de învăţământ, şcoala fiind cea care îl decide;

f) schemă orară – modalitate concretă prin care clasele şi şcolile îşi alcătuiesc programul, incluzând orele cuprinse în trunchiul comun şi orele stabilite pentru CDS; schemele orare ale claselor formează împreună schema orară a şcolii.

II. ELABORAREA PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL PRIMAR

Art. 3. Construcţia planului-cadru de învăţământ are în vedere realizarea dezideratelor profilului de formare al copilului care finalizează ciclul primar, profil determinat de domeniile de competenţe-cheie specificate în art. 68 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. În mod concret, până la finalul clasei a IV-a, se urmăreşte atingerea unui nivel de performanţă elementar în formarea următoarelor competenţe:1. Utilizarea modalităţilor de comunicare, în limba română, în limba maternă şi în cel puţin o limbă străină, într-o varietate de situaţii: 1.1. Utilizarea corectă a limbii române şi a limbajului însuşit la disciplinele studiate1.2. Operarea cu mesaje verbale şi nonverbale, accesibile vârstei, pentru a elabora şi transmite mesaje care exprimă idei, experienţe, sentimente1.3. Adaptarea propriei comunicări la contexte de viaţă din mediul cunoscut2. Utilizarea conceptelor, a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a instrumentelor tehnologice, în vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale:2.1. Utilizarea capacităţilor formate în scopul rezolvării de probleme simple, în contexte date 2.2. Folosirea unor raţionamente simple în vederea luării de decizii în contexte familiare2.3. Folosirea metodelor de investigare însuşite, pentru explorarea unor procese naturale şi sociale simple3. Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială:3.1. Cunoaşterea drepturilor şi responsabilităţilor copilului 3.2. Relaţionarea corectă cu persoanele cu care intră în contact şi asumarea unor roluri în contexte familiare3.3. Cooperarea în grupurile de apartenenţă şi acceptarea competiţiei3.4. Respectarea diversităţii întâlnite în contexte familiare; identificarea unor elemente relevante pentru identitatea proprie3.5. Prevenirea conflictelor prin manifestarea unui comportament bazat pe respect, toleranţă, grijă faţă de sine şi faţă de ceilalţi3.6. Folosirea noilor tehnologii de informare şi comunicare în contexte şcolare şi extraşcolare adaptate vârstei

4. Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii:4.1. Identificarea unor obiective de învăţare corespunzătoare atât propriilor interese şi aptitudini, cât şi influenţelor educative exercitate de şcoală şi familie4.2. Folosirea unor tehnici de muncă intelectuală care valorizează autonomia, disciplina şi perseverenţa, în scopul rezolvării de probleme în contexte familiare4.3. Exersarea responsabilităţii pentru propria învăţare4.4. Folosirea, la nivelul vârstei, a unor tehnici noi de informare şi comunicare4.5. Exersarea procedeelor şi a instrumentelor de creare a conţinutului informaţional în spaţiile virtuale, prin activităţi de învăţare specifice vârstei şi dezvoltării personale (de exemplu: constituirea portofoliilor de învăţare, portofolii artistice, elaborarea unor pagini personale sau de grup, wiki, bloguri etc.)5. Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele:5.1. Cunoaşterea unor valori referitoare la şcoală, familie şi mediul în care se dezvoltă şi exprimarea unor opinii asupra acestora 5.2. Exersarea unor comportamente moral-civice în contexte de viaţă din mediul cunoscut5.3. Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de alţii: stimă de sine, respect, încredere în forţele proprii, responsabilitate5.4. Recunoaşterea unui mediu potrivit pentru învăţare şi pentru viaţă 5.5. Manifestarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată pentru propria dezvoltare5.6. Manifestarea unor iniţiative pozitive în activităţile şcolare şi extraşcolare6. Manifestarea creativităţii şi a spiritului inovator:

6

6.1. Participarea la proiecte în contexte de viaţă din mediul cunoscut 6.2. Realizarea unor produse folosind tehnici de lucru noi 6.3. Folosirea cunoştinţelor obţinute pe mai multe căi pentru rezolvarea unor sarcini de lucru7. Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră:7.1. Utilizarea capacităţilor formate pentru rezolvarea unor situaţii-problemă din mediul cunoscut7.2. Analiza propriilor resurse pentru stabilirea traseului de dezvoltare personală7.3. Manifestarea disponibilităţii pentru noi eforturi fizice şi intelectuale7.4. Manifestarea disponibilităţii pentru valorificarea ofertelor de continuare a studiilorArt. 4. Planul-cadru de învăţământ stabileşte disciplinele studiate de elevi în ciclul primar, numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei discipline studiate în trunchiul comun, numărul total de ore pe săptămână în trunchiul comun, numărul de ore pe săptămână alocat CDS, precum şi numărul minim/maxim de ore pe săptămână.Art. 5. Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar operează cu următoarele arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi știinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Tehnologii, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Consiliere şi orientare.Art. 6. (1) Planul-cadru cuprinde o zonă comună pentru toţi elevii - Trunchiul comun. În orele de trunchi comun se va parcurge programa şcolară. Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, precizează la art. 66 al. (5), modul în care pot fi folosite orele alocate disciplinelor şcolare: ”programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoştintelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev.“(2) În oferta şcolii poate fi inclusă o oră reprezentând Curriculum la decizia şcolii, distribuită unei discipline opţionale. (3) Disciplina opţională va fi stabilită în urma procesului de consultare a elevilor şi a părinţilor.Art. 7. La fiecare disciplină prevăzută în planul-cadru, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă, la clasa pregătitoare şi clasa I, 30-35 minute din ora de curs, restul de timp fiind destinat unor activităţi liber-alese, recreative. La clasele a II-a, a III-a şi a IV-a, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 45 minute.

III. PROCEDURA DE APLICARE A PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Art. 9. Aplicarea planului-cadru de învăţământ în unităţile de învăţământ se realizează prin intermediul schemelor orare. Art. 10. Realizarea schemei orare porneşte de la tabelul care explicitează trunchiul comun. La acesta se adaugă, în funcţie de opţiuni, ora de CDS.Art. 11. (1) Pentru anul şcolar 2013-2014, schemele orare pentru clasa pregătitoare sunt definitivate de Consiliul de administraţie al scolii, la începutul lunii septembrie 2013, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale proprii şi a consultării cadrelor didactice şi a părinţilor elevilor.(2) Începând cu anul şcolar 2014-2015, schemele orare ale claselor din învăţămîntul primar vor fi realizate până la sfârşitul anului şcolar în curs şi se vor face actualizări, dacă este cazul, în primele 5 zile ale lunii septembrie din noul an şcolar.(3) Consiliile profesorale pot face propuneri de scheme orare Consiliului de administraţie, pe baza evaluării condiţiilor locale, a potenţialului şi intereselor elevilor.(4) Consultarea părinţilor poate fi făcută prin mai multe căi: completarea de către părinţi a unor chestionare, votul exprimat de părinţi în adunarea clasei sau a şcolii, învestirea de către părinţi a reprezentanţilor lor în Consiliul de administraţie cu puterea de a decide în numele lor etc. Fiecare Consiliu de administraţie îşi va alege propria cale de consultare a părinţilor elevilor.

ANEXA 1 la OMEN nr. 3371 din 12.03.2013

Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar

Arii Discipline ClasaP I II III IV

Limbă şi comunicare Limba şi literatura română1 5 7 6 5 5Limbă modernă 1 1 1 2 2

Matematică şi ştiinţe ale Matematică2 3 3 4 4 47

naturii 1 1Ştiinţe ale naturii 1 1 1

Om şi societateIstorie - - - - 1Geografie - - - - 1Educaţie civică - - - 1 1Religie 1 1 1 1 1

Educaţie fizică, sport şi sănătate

Educaţie fizică 2 2 2 2 2Joc şi mişcare - - - 1 1

Muzică şi mişcare 2 2 2 1 1

Arte

Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 2 2 1Tehnologii

Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -

Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22

1La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română. 2La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea mediului.

Anexa 7 la OMEN nr. 3371/12.03.2013Elaborarea Planului-cadru de învăţământ pentru ciclul primar

Până la finalul clasei a IV-a, se urmăreşte atingerea unui nivel de performanţă elementar în formarea următoarelor competenţe:

• Utilizarea modalităţilor de comunicare, în limba română, în limba maternă şi în cel puţin o limbă străină, într-o varietate de situaţii

• Utilizarea conceptelor, a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a instrumentelor tehnologice, în vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale

• Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială • Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii • Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele • Manifestarea creativităţii şi a spiritului inovator • Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră

Planul-cadru cuprinde: • Trunchiul comun (19 ore) • Fofertă educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii care urmează acelaşi tip de

program de formare) • Curriculumul la decizia şcolii (discipline opţionale: 0-1 ore) • Fofertă educaţională propusă de şcoală, adecvată pe cât posibil specificului local, intereselor şi

nevoilor elevilor • De urmărit:

• În orele de trunchi comun: • F se va parcurge programa şcolară (75% din nr. de ore alocate disciplinei sunt folosite pentru predare

și evaluare) • F se desfășoară activităţi de remediere/aprofundare/dezvoltare (25% din nr. de ore alocate disciplinei

sunt la dispoziţia cadrului didactic)

8

• La clasa pregătitoare și clasa I activităţile de predare-învăţare-evaluare trebuie să dureze 30-35 min.

Cadrul legal de organizare a Clasei pregătitoare:• Legea Educaţiei Naţionale • OMEN nr. 3434/25.03.2013

• Ordin pentru aprobarea Calendarului și a Metodologiei de înscriere a copiilor în învăţământul primar pentru anul școlar 2013-2014

• OMEN nr. 3371 din 12.03.2013 • Ordin privind aprobarea Planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar şi a

Metodologiei privind aplicarea Planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar • OMEN 3418 din 19.03.2013

• Ordin privind aprobarea programelor şcolare pentru învăţământul primar, clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

• OMECTS nr. 4925 din 8.09.2005 • Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Învăţământului Preuniversitar

L.E.N. Art 4: Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi aptitudini L.E.N. Art. 68 Curriculum naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de competenţă cheie care determină profilul de formare a elevului:

• a) Competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă • b) Competenţe de comunicare în limbi străine • c) Competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie • d) Competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere • e) Competenţe sociale şi civice • f) Competenţe antreprenoriale • g) Competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală • h) Competenţa de a învăţa să înveţi

Art. 68 (4) Curriculum pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea celor 8 competenţe cheie. Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Abordarea globală a dezvoltării copilului

• Dezvoltarea globală • Dezvoltarea • fizică şi a sănătăţii • Dezvoltarea limbajului • şi comunicării • Capacităţi şi atitudini în • învăţare • Dezvoltarea • socio-emoţională • Dezvoltarea cognitivă

Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani Domenii experienţiale: experienţe de învăţare în domenii de cunoaştere interdisciplinare

• Domeniile experienţiale • Domeniul limbă şi comunicare • Domeniul ştiinţe • Domeniul psiho-motric • Domeniul estetic şi creativ • Domeniul om şi societate

•

PROIECT INTERDISCIPLINARTema:

9

Discipline / arii curriculare:

Structura proiectului:

Competenţe ale învăţării integrate

-Cunoştinţe

-Capacitati instrumentale

-Atitudini si valori

4. Planificarea timpului:

Resurse: materiale: procedurale: forme de organizare:

. Proiectarea şi dirijarea activităţilor de învăţare

TEXTE SUPORT PENTRU DISCIPLINALIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Textele suport pentru ora de lectură se găsesc în auxiliarul Pe aripile cuvintelor- caiet de lectură pentru elevi (ediția a 4-a, revizuită și adăugită), Editura Ars Libri, Costești, 2016, autor Adina Grigore, după cum urmează:

Plouă!... de George Topîrceanu Nedespărțite!...de Emil Gârleanu Biblioteca lui Stardi de Edmondo de Amicis Legenda Mureșului și a Oltului Micul patriot padovan de Edmondo de Amicis Revedere de Mihai Eminescu Muma lui Ștefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu La colindat de Ion Creangă Bradul de Hans Christian Andersen Miezul iernei de Vasile Alecsandri Omul de zăpadă de Hans Christian Andersen Șezătoare literară Scrisoarea III de Mihai Eminescu Când stăpânul nu-I acasă de Emil Gârleanu O rază de Emil Gârleanu Vizită de Ioan Luca Caragiale Racul, broasca și o știucă de Alecu Donici Lupul și barza de La Fontaine Corbul și vulpea de La Fontaine Leul deghizat de George Topîrceanu Povestea anotimpului uitat de Jonathan Swift

10

Omul nu poate să facă, un lucru la toți să placă de Anton Pann La scăldat de Ion Creangă Cântărețul de Emil Gârleanu

Auxiliarul se poate utiliza în paralel cu caietul Limba și literatura română, care este structurat pe teme săptămânale specifice și culegerea Exerciții de limba și literatura română, pentru clasa a IV-a.

Textele propuse sunt selectate din literatura română și din cea universală, cu respectarea particularităților de vârstă ale elevilor, dar și cu recomandările de lectură adaptate programei școlare. Ele sunt însoţite de aplicaţii practice pentru elevi, care vizează competenţele specifice cuprinse în programa şcolară. Aplicațiile practice propuse variază de la simplu la complex, de la particular la general, de la clasic la modern prin cerințele interdisciplinare și transcurriculare pe care le adresează elevilor.

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ -Planificare anuală IVAria curriculară: Limbă și comunicareNumăr de ore: 5 ore/săptămână

Nr. crt.

Săptămâna

Tema Conținuturile Nr. ore

1. I

CLINCHET DE

TOAMNĂ - Recapitularea noţiunilor din clasa a

III-a

1.Prima zi de şcoală după Edmondo De Amicis Sunetul, litera, vocalele şi consoanele. Cuvântul. Despărţirea în silabe .Sensul cuvintelor. Ortografia şi punctuaţia 2. Comunicarea orală. Solicitarea şi oferirea de informaţii. Prezentarea unei persoane/ a unei cărţi. Cererea simplă familiară, cererea politicoasă 3. Substantivul 4. Statu-Palmă-Barbă-Cot după Fraţii Grimm.Textul literar narativ 5. Adjectivul. Descrierea. Fragmentul descriptiv Lectură: Plouă!... de George Topîrceanu

5

2 IICLINCHET

DE TOAMNĂ -

Recapitularea noţiunilor din clasa a

III-a

1. Pronumele 2. Octombrie de George Topîrceanu. Poezia 3. Verbul 4. Scrierea imaginativă - textul creativ.Textul de informare şi funcţional 5. EVALUARE INIŢIALĂ Lectură: Nedespărțite!...de Emil Gârleanu

5

3 III PAGINI ALESE

1. Lansare de carte 2. Cartea. Rolul ilustraţiilor 3. Scriem corect cel/ ce-l

Lectură: Biblioteca lui Stardi de Edmondo de Amicis

5

11

4 IV PAGINI ALESE

1. Iniţierea şi menţinerea unui schimb verbal. Reformularea unui mesaj în funcţie de particularităţile interlocutorului

2. Cuvântul. Despărţirea în silabe 3. Sensul cuvintelor. Cuvinte cu sens asemănător 4. Cuvinte cu sens opus

Lectură: Legenda Mureșului și a Oltului

5

5 V PAGINI ALESE

1. Guleraş Cenuşiu după Dimitri N. Mamin-Sibiriak 2. Textul literar narativ 3. Delimitarea textului în fragmente 4. Momentele textului literar narativ 5. Intonarea propoziţiilor. Semnele de punctuaţie

5

6 VI PAGINI ALESE

1. Felul propoziţiilor după scopul comunicării 2. Spaţiul, timpul şi personajele în textul narativ 3. Planul simplu de idei al textului narativ 4. Povestirea orală şi scrisă a unui fragment 5. Scriem corect cea/ ce-a

5

7 VII PAGINI ALESE

1. Un inventator român - Traian Vuia 2. Verbul.Numărul verbului 3. Persoana verbului 4. RECAPITULARE - Bogăţia şi veselia - adaptare după Petre

Ispirescu 5. EVALUARE - Fluieraşul de os - adaptare după Iulia Haşdeu

Lectură: Micul patriot padovan de Edmondo de Amicis

5

8 VIIIFILE DE ISTORIE

1. Scrisoarea III de Mihai Eminescu 2. Semnele de punctuaţie: ghilimelele, punctele de suspensie 3. Pronunţăm şi scriem corect 4. Timpul verbului 5. Scriem corect odată/ o dată

Lectură: Revedere de Mihai Eminescu

5

9 IX

FILE DE ISTORIE

1. Moş Ion Roată şi Vodă Cuza după Ion Creangă 2. Transformarea dialogului în povestire 3. Povestirea scrisă a unor fragmente 4. Povestirea scrisă a unui text de mică întindere după planul

simplu de idei

5

10 X FILE DE ISTORIE

1. Grupurile de sunete 2. Factorii care pot perturba comunicarea 3. Cuvinte cu aceeaşi formă şi sens diferit 4. Pronunţăm şi scriem corect

Lectură: Muma lui Ștefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu

5

11 XI FILE DE ISTORIE

1. Planul dezvoltat de idei 2. Părţile unui text creativ 3. RECAPITULARE - La Alba Iulia 4. Recapitulare-Proiect-Ziua Naţională a României5. EVALUARE - Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia - poveste populară

Lectură: La colindat de Ion Creangă

5

12 XII MAGIA IERNII

1. Moş Crăciun a fost răpit după Lyman Frank Baum 2. Povestirea scrisă a unui text de mică întindere după planul

dezvoltat de idei 3. Substantivul. Felul substantivelor 4. Pronunţăm şi scriem corect


5

12

13 XIII MAGIA IERNII

1. Înţelegerea în profunzime a mesajului textului. Asocierea elementelor textului cu experienţele proprii

2. Numărul substantivului 3. Genul substantivului 4. Textul funcţional. Invitaţia 5. Textul creativ după un plan de idei

Lectură: Bradul de Hans Christian Andersen

5

14 XIV MAGIA IERNII

1. Patinele de argint după Mary E. Mapes-Dodge 2. Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul 3. Poziţia adjectivului faţă de substantiv


5

15 XV MAGIA IERNII

1. Scriem corect sar/ s-ar 2. Înţelegerea în profunzime a mesajului textului. Extragerea unor

elemente semnificative din text pentru a susţine o opinie 3. Personajul literar 4. Descrierea de tip portret a unui personaj pe baza unui plan

simpluLectură: Miezul iernei de Vasile Alecsandri

5

16 XVI MAGIA IERNII

1. Descrierea de tip portret a persoanei proprii pe baza unui plan simplu

2. Oferirea de informaţii referitoare la universul şcolar şi extraşcolar

3. Planul simplu de oraş şi harta 4. Scriem corect numai/ nu mai

Lectură: Omul de zăpadă de Hans Christian Andersen

5

17 XVII MAGIA IERNII

1. RECAPITULARE - Povestea unui brad - adaptare după Hans Christian Andersen

2. EVALUARE - Un bulgăre de zăpadă după Edmondo De Amicis

3. Evaluarea portofoliului4. Șezătoare literară

5

18 XVIII UNIVERSUL COPILĂRIEI

1. Iarna pe uliţă de George Coşbuc 2. Poezia. Strofa. Versul 3. Înţelegerea mesajului poeziei 4. Formularea de concluzii simple pe baza unei poezii 5. Scriem corect mia/ mi-a

Lectură: Scrisoarea III de Mihai Eminescu

5

19 XIX UNIVERSUL COPILĂRIEI

1. Întâlnirea lui Tom cu prinţul - adaptare după Mark Twain 2. Dialogul în textul narativ 3. Formularea de întrebări şi răspunsuri 4. Formularea unor predicţii pe baza unor fragmente din text

Lectură: Când stăpânul nu-I acasă de Emil Gârleanu

5

20 XX UNIVERSUL COPILĂRIEI

1. Pronumele personal. Pronumele personal de politeţe 2. Numărul pronumelui 3. Persoana pronumelui 4. Genul pronumelui

Lectură: O rază de Emil Gârleanu

5

21 XXI UNIVERSUL COPILĂRIEI

1. Alte forme ale pronumelui personal 2. Textul creativ cu început sau sfârşit dat 3. Sensurile cuvintelor 4. Relatarea unei întâmplări după banda desenată

Lectură: Vizită de Ioan Luca Caragiale

5

22 XXII UNIVERSUL COPILĂRIEI

1. Scriem corect ai/ a-i 2. RECAPITULARE - D-l Goe... după Ion Luca Caragiale

5

13

3. EVALUARE - Frumuseţea Neagră după Anna SewellLectură: Vizită de Ioan Luca Caragiale

23 XXIII E PRIMĂVARĂ IAR!

1. Grădina Uriaşului - poveste populară 2. Cuvântul - parte de propoziţie 3. Predicatul exprimat prin verb 4. Sensurile neobişnuite ale cuvintelor

Lectură: Racul, broasca și o știucă de Alecu Donici

5

24 XXIV E PRIMĂVARĂ IAR!

1. Textul creativ în care se introduc expresii şi cuvinte de sprijin.

2. Subiectul. Subiectul exprimat prin substantiv 3. Subiectul exprimat prin pronume personal 4. Acordul subiectului cu predicatul

Lectură: Lupul și barza de La Fontaine

5

25 XXV E PRIMĂVARĂ IAR!

1. Propoziţia simplă. Părţile principale de propoziţie 2. Propoziţia dezvoltată. Părţile secundare de propoziţie 3. Scriem corect var/ v-ar 4. Organizatori grafici. Barza. 5. Extragerea unor elemente considerate importante dintr-un

text de informareLectură: Corbul și vulpea de La Fontaine

5

26 XXVI E PRIMĂVARĂ IAR!

1. Textul creativ cu titlu dat 2. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii unui text

informativ 3. Prezentarea unei activităţi 4. Povestirea scrisă a unei activităţi 5. Textul creativ în care se introduce dialogul

Lectură: Leul deghizat de George Topîrceanu

5

27 XXVII E PRIMĂVARĂ IAR!

1. Familia de cuvinte 2. RECAPITULARE - Concertul primăverii de George Coşbuc 3. EVALUARE - Povestea iepuraşului Peter după Helen

Beatrix PotterLectură: Povestea anotimpului uitat de Jonathan Swift

5

28 XXVIII DIN TAINELE NATURII

1. Lacrima unui fir de iarbă după George Mihail Zamfirescu 2. Relatarea orală şi scrisă a unei întâmplări imaginate pe baza

unor întrebări de sprijin 3. Felurile propoziţiilor după aspectul predicatului 4. Scriem corect întruna/ într-una

Lectură: Omul nu poate să facă, un lucru la toți să placă de Anton Pann

5

29 XXIX DIN TAINELE NATURII

1. Furtuna - fragment de Ştefan Octavian Iosif 2. Prezentarea unui proiect şi a rezultatelor acestuia 3. Textul creativ după un plan propriu de idei 4. Comunicarea nonverbală 5. Formularea de solicitări formale şi informale

Lectură: La scăldat de Ion Creangă

5

30 XXX DIN TAINELE NATURII

1. Povestea mărului - legendă 2. Proiectul de documentare 3. Afişul 4. Exprimarea propriilor opinii 5. Textul creativ liber


5

14

31 XXXI DIN TAINELE NATURII

1. Scriem corect mie/ mi-e 2. Cartea poştală 3. RECAPITULARE - Povestea anotimpului uitat după

Jonathan Swift 4. EVALUARE - Cioc! Cioc! Cioc! după Emil Gârleanu 5. ROADELE CUNOAŞTERII

Lectură: Concurs literar

5

32 XXXII ÎNTÂMPLRI DINTR-O VARĂ

1. La scăldat după Ion Creangă 2. Povestirea orală şi scrisă a unei întâmplări trăite 3. Scriem corect ceai/ ce-ai 4. Mesajul text 5. E-mailul

Lectură: Cântărețul de Emil Gârleanu

5

33 XXXIII ÎNTÂMPLRI DINTR-O VARĂ

1. RECAPITULARE - Merlin vrăjitorul - legendă britanică 2. RECAPITULARE - Stejarul şi trestia de La Fontaine 3. EVALUARE - Legenda Lebedei - legendă britanică

5

34 XXXIV ÎNTÂMPLRI DINTR-O VARĂ

1. EVALUARE - Jurnal de cititorȘezătoare literarăProiect

5

MATEMATICĂ - Planificare anualăAria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturiiNumăr de ore: 4 ore/săptămânăNr. crt.

Săptămâna

TEMA Conținuturi Nr. ore

1. I EVALUARE INIŢIALĂ 1. Recapitulare 2. Evaluare initială

4

2. II NUMERELE NATURALE CUPRINSE ÎNTRE

0 – 1 000 000

1. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 (formare, citire, scriere)2. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 (formare, citire, scriere)3. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 (formare, citire, scriere)

4

3. III NUMERELE NATURALE CUPRINSE ÎNTRE

0 - 1 000 000

1. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 (comparare, ordonare)2. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 (comparare, ordonare)3. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 (comparare, ordonare)4. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 (rotunjiri)

4

4. IV NUMERELE NATURALE CUPRINSE ÎNTRE

0 – 1 000 000

1. Scrierea cu cifre romane2. Recapitulare3. Evaluare

4

5. V ADUNAREA ŞI SCĂDEREA NUMERELOR NATURALE ÎN

1.Adunarea numerelor naturale în concentrul 4

15

CONCENTRUL0 – 1 000 000

0 – 1 000 000, fără trecere peste ordin2. Proprietăți ale adunării (comutativitate,asociativitate, element neutru)3. Scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, fără trecere peste ordin

6. VI ADUNAREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL0 – 1 000 000

1. Adunarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, cu trecere peste ordin

4

7. VII SCĂDEREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL0 – 1 000 000

1. Scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, cu trecere peste ordin

4

8. VIII ADUNAREA ŞI SCĂDEREA NUMERELOR NATURALE ÎN

CONCENTRUL0 – 1 000 000

1. Aflarea termenului necunoscut2. Recapitulare3. Evaluare

4

9. IX ÎNMULŢIREA NUMERELOR NATURALE ÎN

CONCENTRUL 1 000 000

1. Înmulțirea unui număr cu 10, 100, 1 0002. Înmulțirea unui număr mai mic decât 1 000 000 cu un număr de o cifră3. Înmulțirea numerelor când factorii au cel mult trei cifre

4

10. X ÎNMULŢIREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL0 – 1 000 000

1. Proprietățile înmulțirii2. Recapitulare3. Evaluare

4

11. XI ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL0 – 1 000 000

1. Împărțirea unui număr la 10, 100, 1 0002. Împărțirea numerelor naturale mai mici decât 1 000 000 la un număr de o cifră (cu rest 0)3. Împărțirea numerelor naturale mai mici decât 1 000 000 la un număr de două cifre (cu rest 0)

4

12. XII ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL0 – 1 000 000

1. Împărțirea numerelor naturale mai mici decât 1 000 000 la un număr de o cifră (cu rest diferit de 0)2. Împărțirea numerelor naturale mai mici decât 1 000 000 la un număr de două cifre (cu rest diferit de 0)3. Aflarea numărului necunoscut

4

13. XIII RECAPITULARE 1. Recapitulare2. Evaluare

4

14. XIV ORDINEA EFECTUĂRII OPERAȚIILOR

1. Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor rotunde și pătrate

4

15. XV PROBLEME 1. Probleme care se rezolvă prin operații matematice cunoscute2. Metoda reprezentării grafice. Sumă și diferență3. Metoda reprezentării grafice. Sumă și raport4. Metoda reprezentării grafice. Diferență și raport

4

16. XVI PROBLEME 1. Metoda comparației2. Metoda mersului invers

4

17. XVII RECAPITULARE 1. Recapitulare2. Evaluare

4

18. XVIII FRACȚII 1. Fracții. Diviziuni ale unui întreg: sutime; reprezentări prin desene2. Fracții subunitare, echiunitare și supraunitare

4

16

3. Compararea și ordonarea fracțiilor19. XIX FRACȚII 1. Adunarea fracțiilor cu același numitor

2. Scăderea fracțiilor cu același numitor3. Scrierea Procentuală (25%, 50%, 75%)

4

20. XX FIGURI GEOMETRICE 1. Localizarea unor obiecte. Paralel. Perpendicular2. Coordonate într-o reprezentare grafică sub formă de rețea3. Hărţi

4

21. XXI FIGURI GEOMETRICE 1. Drepte perpendiculare, paralele2. Unghiuri drepte, ascuțite, obtuze3. Poligoane4. Pătratul

4

22. XXII FIGURI GEOMETRICE 1. Dreptunghi2. Rombul3. Paralelogramul4. Triunghiul

4

23. XXIII FIGURI GEOMETRICE

1. Cercul2. Axa de simetrie3. Perimetrul4. Aria unei suprafețe

4

24. XXIV CORPURI GEOMETRICE 1. Cubul2. Paralelipipedul3. Piramida4. Cilindrul

4

25. XXV CORPURI GEOMETRICE 1. Sfera2. Conul3. Volumul cubului și paralelipipedului

4

26. XXVI RECAPITULARE 1. Recapitulare2. Evaluare

4

27. XXVII UNITĂȚI DE MĂSURĂPENTRU LUNGIME

1. Metrul – multiplii și submultiplii2. Metrul –Transformări3. Instrumente de măsură4. Operații cu unități de măsură pentru lungime

4

28. XXVIII

UNITĂȚI DE MĂSURĂPENTRU VOLUMUL

LICHIDELOR

1. Litrul – multiplii și submultiplii2. Litrul – transformări3. Operații cu unități de măsură pentru volumul lichidelor

4

29. XXIX UNITĂȚI DE MĂSURĂPENTRU MASĂ

1. Kilogramul – multiplii și submultiplii2. Kilogramul – transformări3. Instrumente de măsură4. Operații cu unități de măsură pentru masă

4

30. XXX UNITĂȚI DE MĂSURĂPENTRU TIMP

1. Unități de măsură pentru timp 4

31. XXXI UNITĂȚI DE MĂSURĂMONETARE

1. Monede și bancnote: Leul și banul, Euro și eurocentul2. Schimburi monetare echivalente3. Exerciții aplicative

4

32. XXXII ORGANIZAREA ȘI REPREZENTAREA

DATELOR

1. Date din tabele: analiza datelor, interpretare2. Grafice cu bare și liniare 4

33. XXXIII

EXERCIȚII ȘI PROBLEME RECAPITULATIVE

1.Recapitulare finală4

17

34. XXXIV

EVALUARE 1. Recapitulare finală2. Evaluare finală

4

ȘTIINȚE ALE NATURII

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturiiNumăr de ore: 1 oră/săptămână

Nr. crt.

Săptămâna


1 I RECAPITULARE Recapitularea cunoștințelor din clasa a III-a

1

2 II EVALUARE INIȚIALĂ Evaluare 13 III CICLURI DE VIAȚĂ ÎN LUMEA VIE Părinți și urmași în lumea vie –

asemănări și deosebiri1

4 IV CICLURI DE VIAȚĂ ÎN LUMEA VIE Principalele etape din ciclul de viață al plantelor

1

5 V CICLURI DE VIAȚĂ ÎN LUMEA VIE Principalele etape din ciclul de viață al animalelor

1

6 VI RELAȚII DINTRE VIEȚUITOARE ȘI MEDIUL LOR DE VIAȚĂ

Adaptări ale plantelor la condiții de viață din diferite medii (pajiște, pădure,

râu, mare, deșert)

1

7 VII RELAȚII DINTRE VIEȚUITOARE ȘI MEDIUL LOR DE VIAȚĂ

Adaptări ale animalelor la condiții de viață din diferite medii (pajiște, pădure,


1

8 VIII RELAȚII DINTRE VIEȚUITOARE ȘI MEDIUL LOR DE VIAȚĂ

Relații de hrănire dintre viețuitoare (lanțuri trofice simple)

1

9 IX OMUL- MENȚINEREA STĂRII DE SĂNĂTATE

Dietă echilibrată. mișcare 1

10 X ȘTIINȚELE VIEȚII - RECAPITULARE Exerciții recdapitulative 111 XI PĂMÂNTUL ȘI SISTEMUL SOLAR Planetele Sistemului Solar. Mișcările

Pământului1

12 XII PĂMÂNTUL ȘI SISTEMUL SOLARSoarele - sursă de lumină și căldură

(Ciclul zi-noapte)

1

13 XIII PĂMÂNTUL ȘI SISTEMUL SOLAR Anotimpuri. Modificările vremii; 114 XIV PĂMÂNTUL ȘI SISTEMUL SOLAR Ritmuri cotidiene și anuale ale activității

viețuitoarelor1

15 XV RECAPITULARE Recapitulare 116 XVI EVALUARE SUMATIVĂ Evaluare sumativă 117 XVII JOCURI „ȘTIINȚIFICE” Exerciții joc

18 XVIII MĂRTURII ALE VIEȚII DIN TRECUT Fosilele 119 XIX INFLUENȚA OMULUI ASUPRA

MEDIULUI DE VIAȚĂDispariția speciilor (vânătoare, pescuit

excesiv)1

20 XX INFLUENȚA OMULUI ASUPRA MEDIULUI DE VIAȚĂ

Protejarea mediului 1

21 XXI CORPURI – PROPRIETĂȚI Plutirea corpurilor în apă 122 XXII CORPURI – PROPRIETĂȚI Proprietățile apei. Utilizări ale apei în

diferite stări de agregare1

23 XXIII SCHIMBĂRI ALE CARACTERISTICILOR CORPURILOR Amestecuri și separarea amestecurilor

1

18

ȘI MATERIALELOR 24 XXIV SCHIMBĂRI ALE

CARACTERISTICILOR CORPURILOR ȘI MATERIALELOR

Dizolvarea. Influența temperaturii asupra procesului de dizolvare

1

25 XXV SCHIMBĂRI ALE CARACTERISTICILOR CORPURILOR

ȘI MATERIALELOR

Ardere, ruginire, putrezire, alterare, coacere

1

26 XXVI ENERGIE, SURSE ȘI EFECTE Transferul de căldură între obiecte. Materiale conductoare și izolatoare de

căldură

1

27 XXVII CURENT ELECTRIC. LUMINĂ Lumină. Surse de lumină 1

28 XXVIII CURENT ELECTRIC. LUMINĂ Curent electric. Circuite electrice simple

1

29 XXIX CURENT ELECTRIC. LUMINĂ Fenomene comune care implică lumina (umbra, curcubeul, culorile,

vizibilitatea corpurilor)

1

30 XXX Recapitulare (semestrul II) Recapitulare 131 XXXI RECAPITULARE FINALĂ Sistematizarea cunoștințelor 132 XXXII RECAPITULARE FINALĂ Exerciții recapitulative 133 XXXIII EVALUARE FINALĂ Evaluare 134 XXXIV JOCURI „ȘTIINȚIFICE” Exerciții joc 1

ISTORIEAria curriculară: Om și societateNumăr de ore: 1 oră/săptămână

Nr. crt.

Săptămâna

Domeniul/Tema Conținuturile Nr. ore

1. I Trecutul și prezentul din jurul nostru Noțiuni introductive

Noțiuni introductive: trecut-prezent (mileniu, secol, deceniu, epocă istorică), spațiu istoric, surse istorice 1

2 II Trecutul și prezentul din jurul nostru Familia

Familia: trecutul familiei, sărbători de familie, timpul liber, activitățile cotidiene 1

3 III Trecutul și prezentul din jurul nostru Comunitatea locală și națională

Comunitatea locală și națională: teritoriu, locuințe și viață cotidiană, tradiții, sărbători, religie, monumente ale eroilor

1

4 IV Trecutul și prezentul din jurul nostru Comunitatea locală și națională:

Comunitatea locală și națională: Comunități ale minorităților pe teritoriul de azi al României

1

5 V Trecutul și prezentul din jurul nostru Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală

Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală 1

6 VI Trecutul și prezentul din jurul nostru Popoare de ieri și de astăzi

Popoare de ieri și de astăzi: localizare pe hartă, ocupații, tradiții, obiceiuri, sărbători 1

19

7 VII Trecutul și prezentul din jurul nostru Cunoașterea lumii prin călători

Cunoașterea lumii prin călători 1

8 VIII Trecutul și prezentul din jurul nostru

Recapitulare 1

9 IX Epoci, evenimente și personalități Antichitatea

Antichitatea - Legende și scrieri ale anticilor despre daci și romani

1

10 X Epoci, evenimente și personalități Evul Mediu

Evul Mediu - Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice –Gelu, Iancu de Hunedoara, Dragoș

1

11 XI Epoci, evenimente și personalități Evul Mediu

Evul Mediu - Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice –Basarab I, Mircea cel Bătrân

1

12 XII Epoci, evenimente și personalități Evul Mediu

Evul Mediu - Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice –Vlad Țepeș

1

13 XIII Epoci, evenimente și personalități Evul Mediu

Evul Mediu - Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice –Ștefan cel Mare

1

14 XIV Epoci, evenimente și personalități Evul Mediu

Evul Mediu - Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice –Mihai Viteazul

1

15 XV Recapitulare Recapitulare 116 XVI Evaluare sumativă Evaluare sumativă 1

17 XVII Istoria prin jocuri Istoria prin jocuri 118 XVIII Epoci, evenimente și

personalități Evul Mediu - Transilvania - spațiu multietnic. Sat și oraș în Transilvania medievală

1

19 XIX Epoci, evenimente și personalități

Evul Mediu - Istorici și cronicari despre personalități ale minorităților

1

20 XX Epoci, evenimente și personalități Epoca modernă

Epoca modernă - Al.I. Cuza și Unirea

1

21 XXI Epoci, evenimente și personalități Epoca modernă

Epoca modernă - Carol I și independența, Carol Davila

1

22 XXII Epoci, evenimente și personalități Epoca modernă

Epoca modernă - Eroi ai Primului Război Mondial

1

23 XXIII Epoci, evenimente și personalități Epoca modernă

Epoca modernă - Ferdinand și Marea Unire

1

24 XXIV Epoci, evenimente și personalități Epoca modernă

Epoca modernă - România la cumpăna dintre milenii

1

25. XXV Cultură și patrimoniu Locuri istorice din comunitate: mănăstiri, străzi și 120

Locuri istorice din comunitate

case istorice din comunitate, monumente ale eroilor, monumente reprezentative ale comunităților etnice din România

26 XXVI Cultură și patrimoniu Locuri cu importanță istorică pentru România

Locuri cu importanță istorică pentru România: - Așezări și construcții dacice, grecești si romane (orașele grecești de pe malul Mării Negre)

1

27 XXVII Cultură și patrimoniu Locuri cu importanță istorică pentru România

Locuri cu importanță istorică pentru România: - Castele și cetăți martore ale evenimentelor istorice

1

28 XXVIII Cultură și patrimoniu Locuri cu importanță istorică pentru România

Locuri cu importanță istorică pentru România: - Construcții religioase și ctitorii lor

1

29 XXIX Cultură și patrimoniu Monumente și locuri incluse în patrimoniul UNESCO

Monumente și locuri incluse în patrimoniul UNESCO

1

30 XXX Recapitulare Recapitulare 131 XXXI Evaluare sumativă Evaluare sumativă 1

32 XXXII Recapitulare finală Recapitulare finală 1

33 XXXIII Recapitulare finală Recapitulare finală 134 XXXIV Jocuri istorice Jocuri istorice 1

GEOGRAFIEAria curriculară: Om și societateNumăr de ore: 1 oră/săptămână

Nr. crt.

Săptămâna

Domeniul/Tema Conținuturile Nr. ore

1. I Elemente de geografie a orizontului local și apropiatOrizontul apropiat

Clasa, şcoala, cartierul, localitateaOrientarea şi distanţele în orizontul apropiat 1

2 II Elemente de geografie a orizontului local și apropiatOrizontul apropiat

Planul clasei, al locuinței, al școlii, al cartierului și al localității

1

3 III Elemente de geografie a orizontului local și apropiatOrizontul apropiat

Planul unei locuințe 1

4 IV Elemente de geografie a orizontului local și apropiatOrizontul local

Orizontul, linia orizontului, punctele cardinaleHărți ale orizontului local

1

5 V Elemente de geografie a orizontului local și apropiatCaracteristici generale observabile în orizontul local

Relief, hidrografie, vegetațiePopulație, așezări, activități ale oamenilor

1

6 VI Elemente de geografie a orizontului local și apropiatModificări observabile și repere de timp

Modificări observabile în realitatea înconjurătoareOra, ziua, săptămâna, anulCalendarul

1

7 VII Elemente de geografie a orizontului local și apropiatDe la orizontul local la țară

Localitatea natalăRegiunea înconjurătoareDe la orizontul local la regiune și țară

1

8 VIII Elemente de geografie a orizontului local și apropiat

Recapitulare 1

9 IX Elemente de geografie a orizontului local și apropiat

Evaluare sumativă 1

21

10 X Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie generalăLimite și vecini

Limite și vecini 1

11 XI Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie generalăRelieful: caracteristici generale și trepte de relief

Relieful: caracteristici generale și trepte de relief

1

12 XII Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie generalăClima, apele, vegetația, animalele și solurile

Clima, apele, vegetația, animalele și solurile

1

13 XIII Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie generalăLocuitorii și așezările omenești

Locuitorii și așezările omenești 1

14 XIV Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie generalăActivități economice

- Resurse și activități industriale - Principalele produse agricole

1

15 XV Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie generalăActivități economice

- Căi de comunicație 1

16 XVI Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie generală

Recapitulare 1

17 XVII Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie generală

Evaluare sumativăJocuri

1

18 XVIII Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie regionalăMarile unități geografice ale României – caracteristici generale (pe trepte de relief)

- Carpații 1

19 XIX Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie regionalăMarile unități geografice ale României – caracteristici generale (pe trepte de relief)

- Dealurile și podișurile 1

20 XX Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie regionalăMarile unități geografice ale României – caracteristici generale (pe trepte de relief)

- Câmpiile. Delta Dunării 1

21 XXI Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie regionalăCaracteristici geografice ale regiunii în care este situat orizontul local

- Elemente de prezentare ale unei regiuni (poziție, limite, caracteristici naturale, resurse și activități economice)

1

22 XXII Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie regionalăCaracteristici geografice ale regiunii în care este situat orizontul local

- Caracterizarea regiunii (sau a regiunilor) din jurul orizontului local

1

23 XXIII Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie regionalăOrganizarea administrativă a României

- Organizarea administrativă actuală 1

24 XXIV Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie regională Organizarea administrativă a României

- Orașul București – caracterizare geografică

1

22

25 XXV Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie regionalăOrganizarea administrativă a României

- Caracterizarea geografică a județului și a localității în care este situat orizontul local

1

26 XXVI Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie regională

Recapitulare 1

27 XXVII România în Europa și pe glob România în Europa

- Poziția geografică a României în Europa: limite și vecini - Țările vecine: denumire, capitală

1

28 XXVIII România în Europa și pe glob Europa – un continent al planetei

- Europa – scurtă caracterizare geografică - Europa și România – elemente comune

1

29 XXIX România în Europa și pe glob Europa – un continent al planetei

- Uniunea Europeană 1

30 XXX România în Europa și pe glob Terra – planeta noastră

- Caracteristici generale (formă, mărime, mișcări) - Continente și oceane

1

31 XXXI România în Europa și pe glob Terra – o planetă a sistemului solar

- Planiglobul – imaginea Terrei 1

32 XXXII RECAPITULARE FINALĂ RECAPITULARE FINALĂ 1 33 XXXIII EVALUARE FINALA. EVALUARE FINALA. 1 34 XXXIV JOCURI JOCURI 1

EDUCAȚIE CIVICĂ - Planificare anuală

Aria curriculară: Consiliere şi orientareNumăr de ore: 1 oră/săptămânăNr. crt.

Săptămâna


1 I Recapitularea cunoștințelor din clasa a III- a

1

2 II EVALUARE INIȚIALĂ 13 III LOCURI DE APARTENENȚĂ LOCALITATEA ȘI DOMICILIUL 14 IV LOCURI DE APARTENENȚĂ ȚARA NATALĂ. ÎNSEMNELE ȚĂRII 15 V LOCURI DE APARTENENȚĂ ROMÂNIA, MEMBRĂ A UNIUNII

EUROPENE1

6 VI LOCURI DE APARTENENȚĂ RECAPITULARE 17 VII LOCURI DE APARTENENȚĂ EVALUARE 18 VIII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI

OAMENI. VALORI MORALE (I)BINE – RĂU 1

9 IX RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (I)

ALTRUISM – EGOISM 1

10 X RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (I)

CINSTE – NECINSTE 1

11 XI RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (I)

RECAPITULARE 1

12 XII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (I)

EVALUARE 1

13 XIII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (II)

RESPECT – LIPSĂ DE RESPECT 1

14 XIV RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (II)

RESPONSABILITATE – LIPSĂ DE RESPONSABILITATE

1

15 XV RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (II)

SOLIDARITATE – LIPSA DE SOLIDARITATE

1

16 XVI RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (II)

RECAPITULARE 1

17 XVII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI EVALUARE 1

23

OAMENI. VALORI MORALE (II)18 XVIII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI

OAMENI. VALORI MORALE (III)NORME MORALE 1

19 XIX RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (III)

COMPORTAMENTUL ÎN FAMILIE 1

20 XX RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (III)

COMPORTAMENTUL ÎN ȘCOALĂ ȘI ÎN GRUPUL DE PRIETENI

1

21 XXI RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (III)

COMPORTAMENTUL ÎN LOCURI PUBLICE

1

22 XXII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (III)

RECAPITULARE 1

23 XXIII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (III)

EVALUARE 1

24 XXIV RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. COMPORTAMENTE MORAL CIVICE

COMPORTAMENTE PROSOCIALE 1

25 XXV RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. COMPORTAMENTE MORAL CIVICE

COMPORTAMENTE ANTISOCIALE 1

26 XXVI RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. COMPORTAMENTE MORAL CIVICE

RECAPITULARE 1

27 XXVII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. COMPORTAMENTE MORAL CIVICE

EVALUARE 1

28 XXVIII DREPTURILE UNIVERSALE ALE COPILULUI

DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE COPILULUI (I)

1

29 XXIX DREPTURILE UNIVERSALE ALE COPILULUI

DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE COPILULUI

1

30 XXX DREPTURILE UNIVERSALE ALE COPILULUI

RESPECTAREA ȘI ÎNCĂLCAREA DREPTURILOR COPILULUI

1

31 XXXI DREPTURILE UNIVERSALE ALE COPILULUI

RECAPITULARE 1

32 XXXII DREPTURILE UNIVERSALE ALE COPILULUI

EVALUARE 1

33 XXXIII DREPTURILE UNIVERSALE ALE COPILULUI

RECAPITULARE FINALĂ 1

34 XXXIV DREPTURILE UNIVERSALE ALE COPILULUI

EVALUARE FINALĂ 1

JOC ȘI MIȘCAREAria curriculară: Educație fizică, sport si sănătateNumăr de ore: 1 oră/ săptămânăNr. crt.

Săptămâna


1. I Jocuri de mișcare cuprinzând variante de mers, cu schimbări de direcție

JOC: Ștafete cu deplasări în diferite variante de mers 1

2 II Jocuri de mișcare cuprinzând variante de mers, cu schimbări de direcție

JOC: Ștafete cu deplasări în diferite variante de mers 1

3 III Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de alergare: - în zig-zag

JOC: Vizitiul și căluțul, Figurile geometrice

1

4 IV Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de alergare: - cu ocolire de obstacole

JOC: Troica, Semănatul și culesul cartofilor, Cursa vocalelor, Vizitiul și doi cai, , Calculatoarele)

1

5 V Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de alergare:

JOC: Vânătorul, vrabia și albina, Șoarecele și pisica 1

24

- cu trecere peste obstacole 6 VI Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând

variante de alergare: - cu transport, punere și culegere de obiecte

JOC: Poșta mergeDin cerc în cercNaveta spațială,

1

7 VII Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de sărituri cu desprindere de pe un picior și de pe ambele picioare; în lungime, înălțime și adâncime, cu coardă

JOC: Elasticul Șotronul,Cercurile zburătoare

1

8 VIII Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de sărituri cu desprindere de pe un picior și de pe ambele picioare; cu coardă

JOC: Ferește-ți picioareleBroscuțele sar în lacCercurile zburătoare

1

9 IX Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de aruncare și prindere: - aruncare azvârlită la distanță, la țintă și la partener

JOC: Suveica dublăFerește-ți capulMingea la căpitan,

1

10 X Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de aruncare și prindere: - aruncare împinsă cu două mâini de la piept

JOC: Vânătorii și rațele Între două focuri, 1

11 XI Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de aruncare și prindere: - prindere cu două mâini a obiectelor rostogolite - prindere cu două mâini a mingii transmise de un partener

JOC: Ciobanul își apără oileȚintașii iscusiți, Suveica încrucișată

1

12 XII Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete cuprinzând deprinderi motrice complexe (utilitar-aplicative): - tracțiune-împingere

JOC: DerdelușulAjută-te singur Lupta cocoșilor, Ancorăm corabia la mal

1

13 XIII Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete cuprinzând deprinderi motrice complexe (utilitar-aplicative): - cățărare-coborâre

JOC: Toboganul 1

14 XIV Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete cuprinzând deprinderi motrice complexe (utilitar-aplicative): - tracțiune -escaladare

JOC: AvionulTransportul rănituluiCobilița, Remorcarea

1

15 XV RECAPITULARE JOC: Vizitiul și doi caiȘarpele își prinde coadaCursa broscuțelor

1

16 XVI EVALUARE JOC: Naveta spațialăApărătorul cetății

1

17 XVII JOCURI LIBERE JOC: Ogarul și iepureleMingea prin tunel

1

18 XVIII Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea calităților motrice combinate: - viteza de deplasare în relație cu un partener

JOC: Vânătorul, vrabia și albinaAl treilea fuge

1

19 XIX Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea calităților motrice combinate: - forță dinamică a trunchiului și abdomenului

JOC: Nu te lăsa frateBanda rulantă Nu te lăsa frate - variantă

1

20 XX Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea calităților motrice combinate: - rezistența generală

JOC: Șoarecele isteț și pisica periculoasăȘotronul Vânătorii și rațele,

1

21 XXI Jocuri pentru coordonare oculo-motorie: - coordonare ochi – mână - coordonare ochi – picior

JOC: Ocupă loculPăsărelele intră-n cuibRecunoaște-ți vecinii Țintașii iscusiți,

1

22 XXII Jocuri pentru coordonare oculo-motorie: JOC: Poșta merge, Cercurile 125

- coordonare generală zburătoare Vânătorii și rațele, Între două focuri)

23 XXIII Jocuri de mișcare pentru dezvoltarea funcțiilor cardiace și respiratorii

JOC: Uliul și porumbeii 1

24 XXIV Jocuri de mișcare pentru dezvoltarea funcțiilor cardiace și respiratorii

JOC: Năvodul, Leapșa – pe ghemuite

1

25. XXV Jocuri de mișcare desfășurate în diferite anotimpuri, în aer liber

JOC: Derdelușul, Cărăușii 1

26. XXVI Jocuri de mișcare desfășurate în diferite anotimpuri, în aer liber

JOC: Țintașii iscusiți, Cursa pe numere

1

27. XXVII Jocuri de mișcare constituite spontan, în timpul liber, incluzând întrecerea între grupuri

JOC: Vânătorii și rațeleCiobanul își apără oile

1

28. XXVIII Jocuri de mișcare constituite spontan, în timpul liber, incluzând întrecerea între grupuri

JOC: Mingea la căpitan, Între două focuri

1

29. XXIX Jocuri de mișcare pentru timpul liber desfășurate în excursii, tabere, drumeții

JOC: BatistuțaVânătorul iscusit

1

30. XXX Jocuri de mișcare pentru timpul liber desfășurate în excursii, tabere, drumeții

JOC: Acul cu ațaSalut prietene

1

31. XXXI Ofertele școlilor și comunităților locale de practicare a activităților fizice (concursuri școlare – în școală, între școli; centre locale de inițiere în diferite sporturi, serbări sportive)

JOC: Calculatorul 1

32. XXXII Activități turistice JOC: Mingea pe podUnde-s doi puterea crește

1

33. XXXIII RECAPITULARE JOC: Coșulețul cu două toarteMingea prin tunel (variant)

1

34. XXXIV EVALUARE JOC: Crabii și crevețiiÎndemânaticii

1

1. „Acul cu ață” Elevii formează un cerc ținându-se de mâini. Dintr-un punct al cercului învățătoarea numește, în ordine, un grup de 5-6 copii, în care primul primește rolul de „ac” iar ceilalți 4-5 primesc împreună rolul de „ață”. Copiii cu rol de „ață” se prind cu ambele brațe de mijlocul celui din față. La semnalul învățătoarei, „acul și ața încep să coasă”, alergând șerpuit printre brațele copiilor din cerc. Când „coaserea” s-a terminat, „acul și ața” își reiau locul în cerc, următorii 5-6 copii preluând rolurile de „ac și ață”. Dacă „ața” se rupe în timpul deplasării, grupul respectiv de copii, reintră în cerc, sau se oprește, refăcând (reînnodând „ața” sau reintroducându-o în „ac”) formația de coasere. Jocul se poate desfășura și sub formă de întrecere, câștigând „acul și ața” care au realizat cel mai rapid coaserea obiectului stabilit.

2. „Salut prietene” Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Învățătoarea numește un copil care aleargă în jurul cercului și la un moment dat atinge cu mâna umărul unuia dintre copii, alergând în continuare. Copilul atins pe umăr, aleargă în sens invers și, când cei doi se întâlnesc, își dau mâna și rostesc o formulă de salut, în limba română sau în limba străină studiată. După aceea ambii copii își continuă alergarea, căutând să ajungă primul la locul rămas liber în cerc. Dacă cel care ajunge primul la locul rămas liber este copilul care a început jocul, schimbă rolul cu celălalt elev, care va continua jocul.

3. „Batistuța” (sau orice obiect care poate fi apucat cu o mână) Elevii formează un cerc, aflându-se cu fața spre interiorul acestuia și cu ambele mâini întinse în spate, cu palma spre exterior. Un copil, numit de învățătoare, având în mână obiectul care a dat denumirea jocului (castana, conul de brad, biluța etc.) aleargă în jurul cercului și la un moment dat, pune obiectul în mâna unui elev, continuându-și alergarea. Cel care a primit obiectul pornește în alergare în sens opus și încearcă, și el, să ajungă primul la locul liber. Dacă cel care a început jocul ajunge primul la locul liber, schimbă rolul cu celălalt copil. Dacă nu reușește să ajungă primul la locul liber, preia obiectul din nou și continuă jocul.

4. „Șoarecele și pisica” Elevii, primind rolul de „pisicuțe” se dispun într-un cerc cu fața spre interior. Un copil rămâne în afara cercului primind rolul de „șoricel”. „Șoricelul” aleargă în jurul cercului și, la un moment dat, atinge cu mâna o

26

„pisicuță”, continuând să alerge ca să-i ocupe locul „pisicuței” pe care a atins-o. „Pisicuța” atinsă de „șoricel” îl urmărește în alergare, căutând să-l prindă (atingă) înainte ca acesta să-i ia locul. Dacă l-a prins, „pisicuța” revine la locul său inițial, iar „șoricelul” continuă jocul. Dacă nu l-a prins, „pisicuța” devine „șoricel”.

5. „Șoarecele isteț și pisica periculoasă” Elevii formează un cerc ținându-se de mâini, cu excepția a doi copii care primesc rolurile de „șoricel” și, respectiv, „pisicuță”. Pe circumferința cercului se „deschid” patru portițe, prin desprinderea mâinilor a câte doi elevi. „Șoricelul” este introdus în cerc și i se spune că poate intra și ieși din cerc, atât prin portițe cât și prin „găurile” formate de brațele unite ale copiilor. „Pisica” rămâne în afara cercului și are voie să intre și să iasă din cerc, doar prin „portițe”. Jocul începe prin urmărirea „șoricelului” de către „pisică”, cu intenția de a-l prinde (atinge). Dacă „șoricelul” este prins, se pot inversa rolurile între cei doi copii sau se numește o altă pereche care să continue jocul. În sprijinul „pisicii” mai poate interveni și o a doua „pisică”.

6. „Al treilea fuge” sau „Prinde-l pe al treilea” Elevii se dispun pe două cercuri concentrice, formând perechi situate la două lungimi de brațe, una față de cealaltă. Doi copii, primind rolurile de urmărit și, respectiv, urmăritor rămân în afara cercurilor, la distanță de 2 m, unul față de celălalt. La semnal, cei doi aleargă în jurul cercurilor, urmăritorul încercând să-l prindă (atingă) pe urmărit, iar acesta poate scăpa de urmărire dacă se plasează în fața unei perechi din cercuri. În acel moment, perechea are în plus pe cel de-al treilea copil, care devine urmărit. Dacă urmăritorul reușește să-l prindă pe urmărit, înainte ca acesta să se atașeze la o pereche, cei doi elevi își inversează rolurile.

7. „Coșulețul cu două toarte” Elevii dispuși pe perechi, unul lângă altul, vor forma un coșuleț cu două toarte, având o mână pe șold iar cealaltă petrecută pe după brațul îndoit al partenerului. „Coșulețele” astfel formate se dispersează pe toată suprafața de joc. Selectând o pereche, învățătoarea va da unuia dintre copii rolul de urmărit, iar celuilalt rolul de urmăritor. Urmăritul aleargă printre „coșulețe” și pentru a nu fi prins de urmăritor se atașează la una din toartele unui „coșuleț”. În acel moment, „toarta” în plus (elevul) va deveni urmărit. Dacă urmăritorul reușește să-l prindă (atingă) pe urmărit, înainte ca acesta să se atașeze la un „coșuleț”, cei doi își inversează rolurile.

8. „Ogarul și iepurele” Elevii sunt dispersați pe întreaga suprafață de joc primind rolul de „copaci” care formează o „pădure”. Un copil numit de învățătoare primește rolul de „iepuraș”, care se deplasează prin pădure. La marginea „pădurii” apare „ogarul” unui vânător (un alt copil numit de învățătoare), care, văzând „iepurașul” țâșnește (aleargă) să-l prindă. „Iepurașul” speriat, aleargă printre copaci și ca să scape de „ogar” se așează în ghemuit în fața unui „copac”. În acel moment „copacul” devine „iepuraș” și este urmărit de „ogar”. Fostul „iepuraș” se ridică în picioare și devine „copac”. Când „ogarul” reușește să prindă „iepurașul”, cei doi își schimbă rolurile.

9. „Pescarul cu plasă” sau „Năvodul” Pe o suprafață delimitată care reprezintă „lacul”, elevii deveniți „peștișori” înoată (aleargă) liber. Un copil desemnat de învățătoare primește rolul de „pescar”, care aleargă încercând să prindă (atingă) un „peștișor”. „Peștișorul” prins îl ia de mână pe „pescar” și formează o „plasă” cu care aleargă să prindă alți „peștișori”. Jocul continuă până când este prins și ultimul „peștișor”. Dacă „plasa” se rupe, „peștișorul” prins în momentul acela este eliberat și plasa se reface. „Peștișorii” nu au voie să treacă printre brațele „plasei”. Ca recompensă, ultimul „peștișor” prins, devine „pescar”.

10. „Semănatul și culesul cartofilor” (sau orice „legumă” care poate fi transportată în alergarea de viteză) Elevii sunt organizați în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se plasează (trasează) trei/patru cercuri la distanță de 4-5m unul față de celălalt. La capătul traseului se așează un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnalul învățătoarei, primii copii din fiecare echipă ridică cele 3-4 „legume” așezate în fața lor și din alergare „seamănă” (pun) câte o „legumă” în fiecare cerc (găletușă), apoi ocolesc fanionul și revin la propria echipă, predând ștafeta (atingere cu palma) următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

11. „Vizitiul și căluțul” Se alcătuiesc 2/3 echipe formate din câte 8, 10 sau 12 elevi. Fiecare echipă se așează în coloană câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe, la distanță de 10/15/20m se plasează un reper care poate fi ocolit. Fiecare echipă primește un cerc sau o coardă. La semnalul de începere un elev din prima pereche se „înhamă” cu cercul sau coarda, iar celălalt apucă cu ambele mâini „hățurile”, respectiv

27

cercul sau capetele corzii, pornind în alergare până la reper, îl ocolesc și revin la propria echipă, predând cercul sau coarda următoarei perechi și deplasându-se la coada șirului. Câștigă echipa care reușește să revină prima în formația inițială. La reluarea jocului, rolurile se schimbă în cadrul fiecărei perechi.

12. „Vizitiul și doi cai” Acțiunea jocului este asemănătoare jocului descris anterior. Deosebirea constă în faptul că se alcătuiesc două echipe formate din 9 sau 12 elevi, fiecare echipă așezându-se în coloană câte trei. La semnal, doi copii din prima linie se „înhamă” cu câte un cerc sau coardă, iar cel de al treilea preia „hățurile” cu fiecare mână, pornind în cursă. O variantă, când se folosește cercul, este ca elevii cu rolul celor cei doi căluți să intre în același cerc.

13. „Carul roman” sau „Troica” Se alcătuiesc două echipe cuprinzând câte 12 elevi, dispuși în trei linii de câte 4 copii. În fața fiecărei echipe se așează câte două cercuri și două corzi, iar la distanță de 15-20m se plantează un reper care să poată fi ocolit. La semnalul de plecare, doi copii se „înhamă” cu corzile și apucă cu mâna dinspre interior marginea unui cerc. Al treilea copil, situat între cei doi, apucă cu fiecare mână cele două cercuri. Al patrulea copil apucă cu fiecare mână capetele corzilor „căluților” din lateral și „atelajul” pornește în cursă. Finalul cursei și desemnarea echipei câștigătoare sunt identice cu descrierile făcute la jocul anterior.

14. „Naveta spațială” Se alcătuiesc două/trei echipe situate, în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. La distanță de 10/15/20m se trasează în dreptul fiecărei echipe o zonă de 2/2m (sau se așează câte o saltea sau bancă) care vor reprezenta zonele de aterizare de pe satelitul/planeta în care vor fi transportați cosmonauții. Primul copil din fiecare echipă va primi câte un cerc, în care va intra trecându-l pe deasupra capului. La semnal, îl va introduce și pe primul coechipier în cerc și împreună vor alerga până la zona de aterizare, unde „cosmonautul” transportat va fi debarcat. „Naveta” se reîntoarce pe „pământ” preluându-l pe următorul cosmonaut. Câștigă echipa care reușește să transporte prima toți membrii. La reluarea jocului, transportul se va realiza în sens opus, rolul de „navetă” revenind altui copil.

15. „Uliul și porumbeii” La cele două capete ale unui spațiu delimitat se trasează câte o zonă pentru refugiul „porumbeilor”. Elevii primesc rolul de „porumbei” și „zboară” liber în suprafața de joc dintre cele două spații de refugiu. Un copil, numit de învățătoare, va primi rolul de „uliu” și va fi plasat în afara spațiului de joc, la mijlocul acestuia. La avertizarea învățătoarei „uliul!”, „porumbeii” încearcă să ajungă într-unul din spațiile de refugiu, în timp ce „uliul” încearcă să prindă (atingă) un „porumbel”. „Porumbelul” prins schimbă rolul cu „uliul”. Dacă „uliul” nu prinde nici-un „porumbel”, acesta își reia locul pe marginea suprafeței de joc, iar învățătoarea dă semnalul „porumbeii” zboară!, după care la semnalul „uliul”, jocul continuă. Pentru a da mai multe șanse „uliului” se mai poate introduce, pe partea opusă a terenului, încă un „uliu”.

16. „Șarpele își prinde coada” Elevii formează un șir, ținându-se strâns unul de altul prin cuprinderea cu ambele brațe a mijlocului celui din față. La semnalul de începere a jocului, primul copil din față, urmat de cei din prima parte a coloanei, încearcă, prin mișcări stânga-dreapta, să atingă ultimul copil din coada șarpelui (coloanei). Acesta din urmă, împreună cu copiii care formează coada șarpelui se deplasează în sens opus „capului șarpelui”, încercând să evite prinderea (atingerea). Copilul atins, trece în fața coloanei devenind „capul șarpelui”.

17. „Ciobanul își apără oile” Elevii sunt împărțiți în două echipe, una dispusă în formația de cerc, cealaltă formând o coloană câte unul în mijlocul cercului, elevii fiind foarte apropiați unul de altul, cuprinzând cu ambele brațe, mijlocul coechipierului din față. Copiii de pe cerc sunt „lupii” și primesc o minge cu care să vâneze. Primul copil din șirul aflat în mijlocul cercului devine „cioban” și are rolul de a-și apăra „oițele” din spate, respingând mingea aruncată de „lupi”. „Lupii” prin pase succesive încearcă să lovească cu mingea ultima „oiță” din turmă, iar „oițele” se deplasează în funcție de minge, ascunzându-se după „cioban”. Jocul se desfășoară contratimp, echipele schimbându-și rolurile la fiecare trei minute. „Oița” lovită (numai de la mijloc în jos) trece în fața șirului și preia rolul de cioban. Câștigă echipa care în cele trei minute a reușit să „vâneze” cât mai multe „oițe”.

18. „Apărătorul cetății” Elevii sunt dispuși într-un cerc, în interiorul căruia se „construiește” o cetate (2-3 mingi medicinale suprapuse; un recipient de plastic de 5 litri; capra de gimnastică etc.). Un elev primește rolul de apărător al

28

cetății, având voie să respingă mingea aruncată de cei de pe cerc, atât cu brațele cât și cu picioarele. Dacă cetatea este atinsă, elevul care a reușit aruncarea devine apărătorul cetății, iar celălalt îi ia locul în cerc.

19. „Vânătorii și rațele” Elevii se constituie în două echipe, una de „vânători” și cealaltă „de rațe”. Pe suprafața de joc se trasează un dreptunghi/pătrat sau cerc, în interiorul cărora se plasează „rațele”. „Vânătorii” se dispun în exteriorul figurii trasate pe sol și încearcă să „vâneze” (să atingă de la mijloc în jos) câte o rățușcă, cu o minge pe care o pasează între ei. Se joacă contratimp, fiecare echipă, fiind pe rând, timp de trei minute „vânători”. Câștigă echipa care „vânează” cele mai multe rățuște în timp de 3 minute.

20. „Între două focuri” Pe suprafața de joc se trasează un dreptunghi despărțit în două zone printr-o linie de centru. Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispunându-se cu jumătate din efectiv înapoia uneia din liniile de fund ale dreptunghiului, iar cealaltă jumătate se dispune, în linie, în jumătatea dreptunghiului opusă liniei proprii de fund. Prin tragere la sorți se acordă o minge uneia dintre echipe care, la semnalul de începere a jocului, o pasează între cele două linii (focuri) încercând să surprindă și să atingă cu mingea unul dintre componenții echipei adverse aflat între liniile proprii. Fiecare atingere cu mingea a unui adversar aduce echipei un punct. Când mingea iese în afara terenului de joc, ea va fi repusă în joc de către echipa adversă. După o repriză de 3 minute, echipele schimbă pozițiile liniilor, cei din centru trecând înapoia liniilor de fund. Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte.

21. „Cursa pe numere” Elevii sunt împărțiți pe 2-3 echipe, fiecare echipă așezându-se în coloană câte unul înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe, la distanță de 10-15-20m se așează un reper care să poată fi ocolit. Copiii din fiecare echipă numără în continuare, fiecare component reținând numărul care îi aparține. Când învățătoarea va pronunța sau va arăta o cifră, copiii cu numărul respectiv pornesc în cursă, ocolesc fanionul și revin la locul lor. Copilul care ajunge primul la locul său aduce un punct echipei sale. Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte.

22. „Calculatoarele” Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior. Diferența dintre aceste două jocuri constă în faptul că cifra la care un elev pornește în cursă derivă din rezultatul unei operații matematice pe care o pronunță sau o afișează învățătoarea, calculul fiind realizat de către fiecare elev (ex. 2+3; 9-7; 4x2; 27:9 etc.). Se vor folosi operațiile pe care le-au însușit elevii. Echipa câștigătoare se stabilește ca la jocul anterior.

23. „Cursa vocalelor” Clasa se împarte în 3-4 echipe a câte șapte elevi, fiecare echipă așezându-se în coloană câte unul înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe pe o distanță de 10-15-20m se amplasează 3-4 repere dispuse în zigzag și un fanion la capătul traseului, care să poată fi ocolit. Sub îndrumarea învățătoarei, copiii din fiecare echipă, primesc în ordine, denumirea vocalelor (a, ă, e, i, î, o ,u). La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei vocale, elevul care o reprezintă pornește în cursă, șerpuiește printre repere, ocolește fanionul și revine la locul pe care l-a ocupat în echipa sa. Copilul care ocupă primul locul său din echipă, aduce un punct echipei sale.

24. „Crabii și creveții” Elevii sunt organizați în două echipe, dispuse în linie, deoparte și de alta a unei linii de centru, la distanță de un metru între ele. Înapoia fiecărei echipe, la distanță de 3-4m, se trasează o linie „de scăpare”. Fiecare dintre cele două echipe primește denumirea uneia dintre viețuitoarele din titlul jocului. Așezați față în față în diferite poziții (stând, pe genunchi, așezat, ghemuit) la auzul pronunțării de către învățătoare a unuia dintre numele din titlul jocului, componenții echipei numite încearcă să-i prindă (atingă) pe componenții echipei adverse, care, la rândul lor, încearcă să treacă, fără a fi prinși, de linia de scăpare. După fiecare secvență jucată se numără elevii prinși de către o echipă. Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de adversari prinși. Pronunția învățătoarei trebuie să aibă o fază pregătitoare (crrr) și o fază executorie (eveții). Din când în când se verifică și orientarea atenției copiilor pronunțându-se un cuvânt care nu trebuie să producă efectul stabilit.(ex. crrr-etă!; crrr-eion; crrr-avată etc.)

25. „Păsărelele intră-n cuib” Elevii sunt grupați câte trei, doi dintre ei apucându-se de mâini formează „cuibul” iar al treilea intră în cuib, devenind „păsărică”. „Cuiburile” sunt răspândite pe toată suprafața de joc. Învățătoarea numește doi elevi care devin „păsărele fără cuib”.

29

La semnalul învățătoarei „păsărelele zboară”, copiii aflați în cuiburi, ies din acestea și aleargă simulând zborul păsărelelor. La semnalul „Păsărelele intră în cuib”, toate păsărelele, inclusiv cei doi fără cuib, caută să intre cât mai repede într-un cuib, altul, decât cel din care au plecat. Pentru că s-au orientat și mișcat mai încet, vor rămâne din nou, alte două păsărele fără cuib. După 3-4 repetări ale jocului, păsărelele vor schimba rolurile cu câte unul dintre copiii care au format cuiburile.

26. „Îndemânaticii” Clasa se împarte în trei echipe, dispuse pe șiruri, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se amplasează două cercuri, la distanță de 5m față de linia de plecare și între ele, traseul terminându-se la 15-20m, cu un reper care poate fi ocolit. La semnalul de plecare, primii copii din fiecare echipă pornesc în alergare, ajung la primul cerc, îl apucă, îl trec pe deasupra capului și-l scot pe sub picioare, aleargă în continuare, intră în al doilea cerc și îl scot pe deasupra capului, după care ocolesc reperul de la capătul parcursului și revin la propria echipă, predând ștafeta următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

27. „Ferește-ți capul” Se constituie trei echipe egale numeric, dispuse în șiruri înapoia unei linii. La distanță de 1 metru de această linie se trasează o linie paralelă, înapoia căreia fiecare echipă își trimite un reprezentant care primește o minge. La semnalul de începere a jocului, elevul cu mingea o pasează primului coechipier, care o prinde, o repasează înapoi și se ghemuiește. Pasatorul transmite mingea următorului coechipier, care o prinde, o repasează și se ghemuiește, ș.a.m.d. Când mingea ajunge la ultimul elev din echipă, acesta aleargă cu ea la linia de pasare, timp în care fostul pasator se așează în fața echipei sale, ceilalți coechipieri făcând un pas înapoi. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.28. „Mingea prin tunel” Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior, cu deosebirea că elevii din fiecare echipă adoptă poziția stând depărtat. La semnal, copilul de la linia de pasare, lansează mingea, rostogolind-o pe sol (podea) prin tunelul format de picioarele depărtate ale coechipierilor. Ultimul elev din echipă prinde mingea, aleargă cu ea la linia de lansare, timp în care fostul lansator se postează în depărtat în fața echipei, ceilalți copii făcând un pas înapoi. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

29. „Mingea prin tunel” (variantă) Organizarea clasei pentru joc este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu deosebirea că nu se mai trasează linia de pasare/lansare. La semnal, primii copii din fiecare echipă, care posedă câte o minge, o transmit printre picioare, din mână în mână, următorului copil. Când mingea ajunge la ultimul copil (fără să atingă solul) acesta aleargă cu ea în fața echipei și o transmite în aceeași manieră mai departe. În același timp, toți componenții echipei fac un pas înapoi pentru a-i face loc celui cu mingea să se plaseze la intrarea în tunel. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

30. „Mingea pe pod” sau „Banda rulantă” Jocul se organizează și se desfășoară identic cu jocul descris anterior, numai că transmiterea mingii din mână în mână se realizează pe deasupra capului.

31. „Mingea șarpe” Organizarea și desfășurarea jocului se aseamănă cu cele descrise la jocul anterior, cu deosebirea că transmiterea mingiei se face cu două mâini prin răsucirea trunchiului. Dacă mingea se primește din partea dreaptă se va transmite prin partea stângă ș.a.m.d.

32. „Ferește-ți picioarele” Elevii sunt împărțiți în 2-3 echipe, dispuși în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare. Primul copil din fiecare echipă primește un baston pe care îl apucă cu o mână de unul din capete. La semnal, copilul cu bastonul se întoarce cu fața spre echipa sa și din alergare, cu celălalt capăt al bastonului atingând solul/podeaua, îl trece pe sub picioarele coechipierilor care sar pe verticală. Când purtătorul bastonului ajunge la capătul echipei sale, transmite bastonul din mână în mână până la copilul din fața echipei, care reia acțiunea. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

33. „Vânătorul iscusit”

30

Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe egale numeric, dispuse în linie înapoia unor linii paralele situate la 4-5m una față de cealaltă. La mijlocul distanței dintre linii se așează (trasează) un cerc în care se introduce un obiect care poate fi apucat cu o mână. Componenții celor două echipe numără în continuare, fiecare copil reținând-și numărul. Se formează astfel perechi de elevi din cele două echipe, purtând același număr. Jocul începe prin pronunțarea sau afișarea de către învățătoare a uneia din cifrele existente, la care cei doi elevi având numărul corespunzător cifrei strigate/arătate, se îndreaptă în viteză spre cerc, încercând să „vâneze” obiectul din interiorul acestuia și să ajungă neprins (atins) de adversar, înapoia liniei propriei echipe. Vânătorul care reușește să ajungă cu obiectul la propria echipă fără a fi prins sau reușește să-l prindă pe adversar înainte ca acesta să ajungă la echipa sa, câștigă un punct pentru echipa sa.

34. „Buchețelele” Elevii se deplasează liber (mergând, alergând) în spațiul de joc. Ei reprezintă florile din care trebuie formate buchetele. La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei cifre (din concentrul cunoscut de copii) aceștia se grupează în numărul corespunzător, în buchete (ținându-se de mâini; cuprinzându-se pe după umeri sau pe după mijloc). Copiii rămași în afara buchetelor vor auzi din partea tuturor colegilor strigarea: „Te-ai mișcat încet, nu ești în buchet. Grăbește-te!” Apoi jocul se reia prin desfacerea buchetelor.

35. „Cercurile zburătoare” Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare fiind dispusă în formația de cerc, cu fața spre interior. Fiecare echipă desemnează un elev care se situează în centrul cercului unde găsește o coardă lungă (frânghie) sau două corzi legate între ele, obligatoriu având la un capăt atașată o îngreuiere mică (minge de oină; recipient mic de plastic etc.). La semnal, copilul din centrul cercului apucă coarda de capătul liber și o învârte pe sub picioarele coechipierilor. Cercul (echipa) care stă mai mult în aer, câștigă un punct. Copilul care a fost atins de coardă și a întrerupt zborul echipei sale schimbă rolul cu elevul care învârte coarda. 36. „Mingea la căpitan” Se formează două echipe care se dispun pe două cercuri concentrice trasate pe sol/podea. Echipa situată pe cercul exterior își trimite „căpitanul” în mijlocul cercului interior. Echipa de pe cercul exterior, având o minge, încearcă să o transmită „căpitanului” lor printre brațele și picioarele elevilor din echipa adversă, situată pe cercul interior. Transmiterea mingii spre căpitan se va face fără a depăși înălțimea copiilor. Dacă mingea ajunge la „căpitan”, echipa realizează un punct, iar dacă mingea este transmisă înapoi de către „căpitan” se realizează încă un punct. Se joacă pe reprize de câte 3 minute, după fiecare repriză, echipele își schimbă rolurile.

37. „Figurile geometrice” Pe suprafața de joc se trasează câte două-trei dintre figurile geometrice însușite de elevi, încadrate într-un cerc. Din alergare liberă sau în coloană câte unul sau câte doi, la pronunțarea de către învățătoare a numelui unei figuri geometrice, copiii trebuie să se orienteze și să se plaseze corect în cercul corespunzător. Copiii care nu au recunoscut figura geometrică sau s-au plasat greșit vor fi corectați și îndrumați. O variantă și mai atractivă este aceea în care pe suprafața de joc se trasează mai multe figuri geometrice de același fel (4, 5, 6), fiind reprezentate toate figurile geometrice însușite. La comanda învățătoarei „Câte (cinci, patru sau șapte etc.) în triunghi!”, copiii trebuie să recunoască triunghiurile dar să se și grupeze conform comenzii.

38. „Recunoaște-ți vecinii” Din formația de adunare în linie pe un rând, în ordinea înălțimii, clasa se desparte în două echipe, separate de învățătoare care se situează în mijlocul formației de adunare. După atenționarea „Verificați-vă vecinii”, învățătoarea dă comanda de deplasare rapidă a tuturor copiilor către diferite direcții (la colțurile terenului/sălii, fuga marș!; sub panourile de baschet/în porțile de handbal, fuga marș!; la copacii din față, fuga marș!). După ce copiii s-au deplasat potrivit comenzii, după un moment de pauză, învățătoarea dă comanda de adunare în formația inițială. Echipa care se aliniază corect și cel mai rapid, câștigă întrecerea.

39. „Revenim rapid” Organizarea clasei este identică cu cea descrisă la jocul anterior. La comanda și semnul învățătoarei „Pas alergător (semn spre stânga și spre dreapta) marș!” cele două echipe pornesc în alergare pe direcția indicată, în coloană câte unul, îl ocolesc prin față pe ultimul copil din echipă și revin în formația inițială (linie). Echipa care revine prima, aliniată corect, câștigă un punct. La următoarea repetare a jocului, deplasarea echipelor se poate realiza prin spatele liniei.

40. „Șotronul”

31

Pe suprafața de joc se trasează 2-3 contururi, în funcție de numărul de echipe care se dorește a fi constituit (cercul este capul; un dreptunghi – gâtul; 4-6- dreptunghiuri suprapuse – trunchiul; câte 3 dreptunghiuri picioarele; câte 2 dreptunghiuri - brațele). Jocul constă în realizarea de către fiecare elev a unor variante de sărituri (cu desprindere și aterizare de pe și pe unul sau ambele picioare; în depărtat; din depărtat în apropiat; cu întoarcere de 900 - 1800) în funcție de modalitățile stabilite de învățătoare. Traseul săriturilor poate fi marcat prin cifre (și poate fi parcurs în ordine cronologică, în ordinea cifrelor pare sau impare) sau prin săgeți (linii, coturi, curbe). Întrecerea între echipe poate viza atât corectitudinea execuțiilor (se înregistrează numărul erorilor fiecărei echipe) cât și viteza cu care echipa a realizat, cu toți membrii săi, parcurgerea traseului respectiv.

41. „Din cerc în cerc” Clasa de elevi se împarte în două echipe, situate în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se trasează/montează 5 sau 8 cercuri, în formă de șah (2 cercuri paralele, un cerc în față și la mijlocul acestora, din nou 2 cercuri paralele, ș.a.m.d.). Distanța dintre marginile cercurilor variază în funcție de clasă, între 0,5-1,00 m. La semnalul învățătoarei și conform explicațiilor date, primii elevi de la fiecare echipă efectuează o săritură în depărtat în primele două cercuri, urmată de o săritură într-un picior în cel de al treilea cerc, urmată de o săritură în depărtat în cercurile 4 și 5, după care o săritură cu întoarcere de 1800 în cercul 3 și una în depărtat în cercurile 1 și 2. Apoi printr-o săritură peste linia de plecare se predă ștafeta următorului coechipier. Învățătoarea poate introduce în traseu și alte variante de sărituri. Câștigă echipa care parcurge corect traseul și ajunge prima în formația inițială.

42. „Broscuțele sar în lac” Elevii primesc rolul de „broscuță”, cu excepția unuia care primește rolul de „șarpe”. În jurul suprafeței de joc se amplasează bănci de gimnastică, capacele lăzii de gimnastică, saltele suprapuse, etc. În mijlocul suprafeței astfel delimitate se află „lacul”. Sub forma povestirii, „broscuțele” după ce s-au bălăcit în „lac” (aleargă, sar din ghemuit în ghemuit) ies din lac și se întind la soare (culcat facial sau dorsal) pe suprafețele înălțate, amplasate pe malul „lacului”. În jurul suprafeței de joc se târăște (plimbă) „șarpele”. La atenționarea învățătoarei „Șarpele!” acesta încearcă să prindă o „broscuță”, iar „broscuțele” se feresc de „șarpe” sărind în „lac”. Dacă o „broscuță” este prinsă (atinsă), elevul respectiv schimbă rolul cu „șarpele”. Dacă „șarpele” nu prinde nicio „broscuță” va continua să îndeplinească acest rol încă de 1 - 2 ori, după care va fi înlocuit cu un alt elev.

43. „Banda rulantă” Elevii sunt împărțiți în 2 – 3 echipe, situate înapoia unei linii de plecare. Copiii din fiecare echipă adoptă poziția culcat dorsal cu picioarele depărtate. Primii elevi din echipe (căpitanii) au la nivelul tălpilor o minge medicinală (sau un obiect care poate fi apucat cu două mâini) pe care, la comanda „Start!”, prin ridicarea trunchiului o apucă și o ridică deasupra capului, după care revine în poziția culcat dorsal, transmițând mingea (obiectul) următorului coechipier. Când mingea (obiectul) ajunge la ultimul elev din echipă, acesta se deplasează cu ea în fața echipei, așezându-se în poziția culcat dorsal și continuând jocul. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

44. „Transportul bușteanului” Efectivul clasei se împarte în două echipe, în fața cărora se așează câte două saltele unite între ele. Componenții echipei adoptă poziția culcat dorsal cu brațele întinse în prelungirea corpului, situându-se unul lângă altul la distanță de 0,25m. Ultimul elev din echipă adoptă poziția culcat facial cu brațele întinse, situându-se peste corpurile partenerilor, îndeplinind rolul de „buștean”. La semnalul „Start!” membrii fiecărei echipe se întorc simultan către înainte, din culcat dorsal în culcat facial, printr-o rulare laterală, determinând avansarea „bușteanului”. Mișcarea se repetă cu repeziciune până când bușteanul este „transportat”. Ajuns la capăt, „bușteanul” se așează în poziția culcat dorsal în fața echipei, iar ultimul copil intră în rolul de „buștean”. Câștigă jocul echipa care revine prima în formația inițială.

45. „Transportul rănitului” Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispusă în coloană câte trei, înapoia unei linii de plecare/sosire. (Se redemonstrează modul în care cei doi elevi din marginile formației de trei, formează „scăunelul” și cum elevul din mijloc („rănitul”) stă pe „scăunel” și se ține cu mâinile pe după gâtul partenerilor). Toate formațiile de câte trei elevi formează „scăunelul” fiind pregătite să-și transporte „rănitul”. În fața ambelor echipe se așează la 10 – 15m un reper care poate fi ocolit. La comanda „Start!” primii trei copii din fiecare echipă pornesc în cursă, ocolesc reperul și revin la propria echipă, predând ștafeta următorilor trei coechipieri. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. Întrecerea se reia, minimum de trei ori, pentru a se schimba rolurile între elevii fiecărui grup de trei.

32

46. „Cărăușii” Se organizează 2-3 echipe, fiecare dispusă în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața, fiecărei echipe, la distanță de 10 -15m se așează un reper care poate fi ocolit. Fiecare echipă primește obiectul care trebuie transportat (minge umplută, recipienți de plastic umpluți) specificându-se procedeul de apucare/susținere și transport. La comanda „Start!”, primii copii din fiecare echipă preiau obiectul de jos, parcurg traseul, ocolesc reperul și revin la propria echipă, unde predau obiectul următorului coechipier și trec la coada șirului. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

47. „Cobilița” Clasa se organizează ca și la jocul descris anterior. Obiectul de transport îl reprezintă un baston care are atârnate la ambele capete câte un recipient de plastic cu toartă, umplut, cu capacitate de 1,5/2 litri. La comanda „Start!” primul copil din echipă, ajutat de cel de al doilea, așează bastonul sprijinit pe ambii umeri, înapoia gâtului, ținând cu mâinile toartele recipienților atârnați de baston și pornește în cursă. După ce ocolește reperul de la capătul traseului revine la echipă și predă „încărcătura” următorului coechipier. Echipa care revine prima în formația inițială câștigă întrecerea. Pentru a ușura sarcina de transport, recipienții pot fi legați de baston, înainte de începerea jocului. 48. „Unde-s doi puterea crește” Se constituie două echipe dispuse în coloană câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. La 10 – 15m de această linie, în fața fiecărei echipe se plasează un reper care poate fi ocolit. În fața fiecărei echipe se află un baston, în mijlocul căruia este atârnat un recipient de 5 litri. La semnal, prima pereche din fiecare echipă, apucă cu o mână catetele bastonului, ridică încărcătura și pornește în cursă. După ocolirea reperului, revin la propria echipă, predând bastonul cu „încărcătura” următoarei perechi și se așează la coada coloanei. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. O variantă atractivă de transportat în pereche, este aceea în care cu două bastoane sunt transportați doi recipienți atârnați în mijlocul acestora, elevii din pereche aflându-se unul înapoia celuilalt.

49. „Ajută-te singur” Clasa se organizează în două echipe, care se dispun în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se plasează două bănci de gimnastică, una în prelungirea celeilalte și un reper care poate fi ocolit, la distanță de 10 - 15m. La semnal, primii copii din fiecare echipă se culcă facial pe bancă și se deplasează pe suprafața acesteia prin tracțiuni/împingeri cu ajutorul brațelor sau/și al picioarelor, după care aleargă, ocolesc reperul de la capătul traseului și revin la propria echipă, predând ștafeta următorului coechipier. Învățătoarea va alterna variantele de tracțiune-împingere, de la o întrecere la alta. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

50. „Remorcarea” Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că primii doi copii din fiecare echipă primesc rolurile de „remorcă” și, respectiv „remorcat”. „Remorca” se situează în stând depărtat cu banca între picioare, iar „remorcatul” se culcă facial pe bancă, cu brațele întinse înainte. La semnal, „remorca” apucă palmele „remorcatului” și îl tractează până la capătul celor două bănci, după care ambii elevi, ținându-se de mână, aleargă până la reper, îl ocolesc și revin la propria echipă, predând ștafeta următorilor doi coechipieri. La reluarea jocului, se vor schimba rolurile în cadrul fiecărei perechi. „Remorca” poate realiza tracțiunea atât cu fața cât și cu spatele spre „remorcat”. În fiecare variantă, câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

51. „Avionul” Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispunându-se în coloană câte 3, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează 2 – 3 bănci de gimnastică, una în continuarea celeilalte. La semnal, unul din cei trei elevi din prima linie se așează în culcat facial la capătul băncii, cu brațele întinse înainte, iar ceilalți doi elevi, situați de o parte și de alta a băncii, îl tractează apucându-l de mâini. După parcurgerea traseului, revin în viteză la propria echipă și predau ștafeta următoarei linii de trei elevi. La următoarele reluări ale jocului, se schimbă rolurile în fiecare linie de câte trei copii. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

52. „Toboganul” Clasa se împarte în 2 – 3 echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire situată la 10m față de peretele sălii unde sunt montate scările fixe. În fața fiecărei echipe se agață de scara fixă o bancă de gimnastică în poziție oblică față de sol. La semnal, primii copii din fiecare echipă, aleargă, se cațără pe scara fixă pe lângă banca agățată, o încalecă și ținându-se cu mâinile de marginile băncii, alunecă pe șezut până ating solul cu picioarele. Apoi

33

se deplasează rapid și predă ștafeta următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

53. „Derdelușul” Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu deosebirea că în fața fiecărei echipe se plasează două bănci agățate de scara fixă, în poziția oblică față de sol. La semnal, primul copil din fiecare echipă se cațără pe banca înclinată, cu ajutorul brațelor și picioarelor, apoi încalecă cealaltă bancă și alunecă pe șezut până atinge solul, după care aleargă și predă ștafeta următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

54. „Cursa broscuțelor” Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe care se situează în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează două bănci de gimnastică, una în prelungirea celeilalte, iar la 10 – 15m de bănci se plasează un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnal, primul copil din fiecare echipă apucă marginile băncii cu mâinile și prin săltare vine în poziția sprijin ghemuit pe bancă, apoi mută brațele în față și trece în poziția sprijin depărtat cu picioarele pe sol. Mișcările se repetă alternativ până la capătul băncilor, după care elevul aleargă, ocolește fanionul și revine cât mai repede la echipa sa, predând ștafeta. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

55. „Cursa iepurașilor” Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior. Se deosebește doar acțiunea motrică, în care elevul situat lateral față de bancă, apucă marginile acesteia și prin săltare își trece picioarele de cealaltă parte a băncii. Apoi urmează mutarea către înainte a brațelor și trecerea picioarelor peste bancă. După ce s-au parcurs ambele bănci, elevul aleargă, ocolește fanionul și revine în viteză la propria echipă, predând ștafeta. 56. „La circ” Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe, situate în coloană câte unul. În fața fiecărei echipe se plasează câte 1 – 2 bănci de gimnastică, cu partea lată în sus. La semnal, copiii urcă pe bancă și se deplasează în echilibru în una dintre variantele comandate de învățătoare (cu purtare/depunere/ culegere de obiecte, cu pășire peste acestea, cu trecerea prin și peste obstacole, cu adoptarea a diferite poziții, deplasare laterală sau cu spatele spre direcția de înaintare etc.). Dacă nivelul de manifestare a echilibrului este corespunzător, se poate trece la deplasări pe banca situată cu partea îngustă în sus sau înclinată. Câștigă echipa care înregistrează cel mai mic număr de dezechilibrări.

57. „Lupta cocoșilor” Elevii sunt împărțiți pe perechi, alcătuite din copii de același sex și cu înălțimi și greutăți relativ egale. La semnal, timp de 30"/1', elevii, prin sărituri succesive într-un picior, cu brațele ridicate, cu palmele pe șold sau la spate, încearcă să-și dezechilibreze partenerul, împingându-l cu umărul. La epuizarea timpului stabilit, învățătoarea verifică frontal, prin ridicare de mână, care dintre copii au reușit să-și dezechilibreze partenerul de mai multe ori.

58. „Nu te lăsa, frate!” Elevii sunt organizați pe perechi, de același sex și relativ egali ca potențial fizic, situate între două linii paralele la distanță de 3m una față de cealaltă. Fiecare pereche primește un baston de gimnastică, pe care îl apucă (cu palmele intercalate) la mijloc și îl fixează între piepturile lor. La semnal, fiecare copil din pereche încearcă să-l împingă pe partenerul de joc, dincolo de linia din spatele acestuia. Jocul se desfășoară pe secvențe de 10" - 15" și continuă până când unul dintre componenții perechii reușește să-l împingă pe partener de 3 – 5 ori, aspect care se verifică frontal, ca și la jocul anterior.

59. „Nu te lăsa, frate!” (variantă) Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că cei care alcătuiesc perechea se așează pe podea, spate în spate, cu tălpile pe sol și genunchii îndoiți. Fiecare pereche primește un baston pe care îl fixează între ei, trecându-l printre brațe, cu coatele îndoite. La semnal, fără a se ridica, fiecare copil încearcă să-și împingă partenerul, prin forța picioarelor, peste linia din spatele acestuia. Stabilirea învingătorului se realizează frontal ca și la jocul anterior.

60. „Mingea călătoare” Se constituie trei echipe, fiecare elev din echipă situându-se în poziția așezat depărtat pe banca din fața echipei. Primii elevi din fiecare echipă primesc câte o minge (normală sau umplută) pe care, la semnal o transmite, cu două mâini pe deasupra capului următorului coechipier. Când mingea ajunge la ultimul elev din echipă, acesta se ridică, aleargă și se așează în depărtat pe bancă, în fața echipei, transmițând mingea

34

următorului coechipier. Între timp, ceilalți copii de pe bancă se deplasează către înapoi prin alunecare pe șezut, pentru a-i face loc celui care se va așeza în față. Transmiterea mingii, la următoarele reluări ale jocului se poate face prin lateral, stânga sau dreapta, ori șerpuit. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

61. „Ancorăm corabia la mal” Elevii sunt împărțiți în două echipe, dispuse în coloane (strânse) câte unul, aflate față în față la distanță de 1 – 1,5m, separate la mijlocul distanței de o linie trasată pe sol. Copiii ambelor echipe apucă cu palmele, o frânghie, egal repartizată ca lungime celor două echipe. La semnal, ambele echipe încearcă să deplaseze prin tracțiune, echipa adversă, peste linia de mijloc. Se joacă de 3, 5, 7 ori stabilindu-se echipa câștigătoare finală.

62. „Echipa de intervenție rapidă” Se constituie trei echipe, fiecare așezându-se lateral pe câte o bancă. La semnal, întreaga echipă se ridică în picioare și îl urmează în alergare pe primul elev, care ocolește banca și se reașează în lateral pe bancă. Echipa care revine prima în poziția inițială câștigă întrecerea. Pe parcursul întregii acțiuni se păstrează ordinea în formație.

63. „Echipa de intervenție rapidă” (variantă) Clasa este împărțită în trei echipe, membrii fiecăreia așezându-se (încălecând) banca. La semnal, întreaga echipă se ridică în picioare și își urmează „căpitanul”, care ocolește banca prin stânga sau prin dreapta (conform comenzii) și ajuns la capătul ei, se deplasează în depărtat (cu banca între picioare) așezându-se când ajunge la capătul din față al băncii. Toți membrii echipei execută aceeași acțiune. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

64. „Suveica simplă” Elevii clasei se împart în două echipe, fiecare dintre acestea divizându-se în două coloane câte unul, egale numeric, situate față în față, înapoia unor linii trasate la 2 – 3m, una față de cealaltă. Fiecare echipă deține o minge, pe care o țin „căpitanii” (aflați de aceeași parte). La semnal, „căpitanul” transmite (pasează, rostogolește) mingea coechipierului său din coloana din față și se deplasează la coada șirului. Elevul care a primit mingea, o transmite la rândul său coechipierului din față și se deplasează la coada coloanei proprii. Câștigă echipa al cărei „căpitan” ajunge primul în formația inițială. Pe tot parcursul acțiunilor, după ce elevul a transmis mingea și se deplasează spre capătul din spate al coloanei sale, ceilalți copii fac un pas înainte, pentru ca următorul „pasator” să ajungă la linia trasată pe sol.

65. „Suveica dublă” Clasa se organizează ca și la jocul anterior. Ca noutate apare faptul că după ce s-a transmis mingea coechipierului din coloana din față, „pasatorul” se deplasează la capătul din spate al coloanei din fața sa. Ca urmare elevii vor fi de câte două ori în coloanele inițiale. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

66. „Suveica încrucișată” Se utilizează aceeași organizare ca și la jocul anterior, numai că cele două coloane ale aceleiași echipe nu se mai așează față în față, ci în diagonală. Transmiterea mingii se face pe diagonală, având grijă ca mingea să nu se ciocnească de mingea echipei adverse. După pasă, executantul se va deplasa la coada șirului propriu. Când se dorește creșterea complexității, atât pasa cât și deplasarea la coloana opusă se fac pe diagonală. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. 67. „Automobilele” În spațiul de joc, elevii aleargă primind rolul de automobile. Într-un colț al spațiului de joc se marchează o zonă de 3 – 4 metri pătrați unde va funcționa „service”-ul, iar în alt colț se va marca o zonă unde va funcționa „spitalul de urgență”. Elevii primesc misiunea de a „conduce” cu prudență, să evite „accidentele” (ciocnirile) și să respecte culorile semaforului (arătate sau strigate). Înainte de începerea jocului, copiii vor pronunța în cor: la galben încetinim, la roșu ne oprim, la verde pornim (eventual cu cântec). La semnal, copiii pornesc „motoarele” și intră în circulație (aleargă) simulând zgomotul motoarelor. Învățătoarea, prin rostirea sau prin arătarea de cartonașe/stegulețe colorate, va alterna culorile „semaforului”, urmărind și corectând (după caz) reacțiile copiilor. „Automobilele” (copiii) care s-au ciocnit vor fi duși, unul la „service” și celălalt la „spital”. Jocul continuă până când în suprafața de joc rămân 6 – 8 „automobile” care vor fi declarate ca fiind cel mai bine conduse.

68. „Ursul doarme!”

35

Pe suprafață de joc se trasează un cerc mare, în afara căruia sunt situați elevii. În mijlocul cercului se trasează un cerc mic care va simula „bârlogul ursului”. Unul dintre copii va primi rolul de „urs” și va sta ghemuit în „bârlog”. Jocul începe prin apropierea copiilor de „bârlogul ursului” cântând: Ursul doarme, ursul doarme. Și pare lihnit de foame, Oare pe noi ne-a simțit, Fugiți, că s-a și trezit. Pe ultimul vers, „ursul” se scoală și încearcă să prindă (atingă) unul dintre copii, înainte ca acesta să iasă în afara cercului mare. Toți copiii aleargă încercând să scape de „urs”. Dacă un elev este prins, acesta va schimba rolul cu „ursul”. Dacă „ursul” nu prinde nici-un copil, va continua jocul îndeplinind încă o dată același rol.

69. „Vânătorul, vrabia și albina” Elevii clasei sunt dispuși într-un cerc, cu interval de două lungimi de brațe, între ei. Învățătoarea desemnează trei copii atribuindu-le rolurile de „vânător”, „vrabie” și „albină”, situându-i în afara cercului, la distanțe egale între ei. La semnalul de începere a jocului, cei trei copii pornesc în alergare, „vânătorul” încercând să prindă (atingă) „vrabia”, dar ferindu-se în același timp de „albină” care încearcă să-l „înțepe” (prindă).„Albina” fuge după „vânător” dar trebuie să se ferească de „vrabie” care vrea să o mănânce (prindă). Cei trei pot alerga atât în afara cercului cât și prin cerc, traversându-l. Copilul prins (atins) schimbă rolul cu un alt elev de pe cerc.

70. „Leapșa” Pe o suprafață de joc delimitată, copiii aleargă liber. Unul dintre copii primește rolul de prinzător. La începerea jocului, prinzătorul aleargă încercând „să dea leapșa” (să-l atingă) pe un copil. Elevul care a primit „leapșa” încearcă să o transmită mai departe, altui copil. 71. „Leapșa pe ghemuite” Organizarea este identică cu cea de la jocul descris anterior. Deosebirea constă în faptul că elevul urmărit poate scăpa de „purtătorul de leapșă” dacă se ghemuiește, caz în care prinzătorul aleargă după alt copil.

72. „Țintașii iscusiți” Clasa se împarte în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii trasată la 3m paralel cu peretele. La 0,5m distanță față de perete se amplasează două bănci de gimnastică unite cap la cap, paralele cu zidul. Căpitanii celor trei echipe primesc câte o minge umplută (săculeț cu nisip, recipient de plastic umplut), pe care, la semnalul de începere a jocului, o aruncă cu două mâini de jos, în spațiul dintre perete și bancă. Indiferent dacă a reușit sau nu să nimerească „ținta”, preia mingea și foarte repede o înmânează următorului coechipier. Câștigă echipa care a acumulat cel mai mare număr de „ținte” lovite.

73. „Mingea apel” Elevii sunt organizați în formația de cerc. Un copil numit de învățătoare, primește o minge și pătrunde în interiorul cercului. Din mers, aruncă mingea în sus și pronunța numele unui coleg/colegă. Copilul strigat iese repede din cerc, urmărește mingea și încearcă să o prindă. Dacă cel strigat pe nume a prins mingea, continuă jocul, locul său în cerc fiind luat de elevul care l-a strigat. Dacă cel strigat nu a reușit să prindă mingea, revine la locul său din cerc, jocul fiind continuat tot de elevul care a făcut „apelul”.

74. „Poșta merge” Elevii clasei se dispun în formație de cerc. Un copil numit de învățătoare primește rolul de „poștaș” și adoptă poziția sprijin ghemuit, în mijlocul cercului. „Poștașul” strigă: „Poșta merge de la Tudor la Felicia” (numele a doi copii aflați pe circumferința cercului). Copiii numiți încearcă, prin alergare, să schimbe locurile între ei. În același timp „poștașul” încearcă să ocupe unul din locurile celor doi. Dacă cei doi copii numiți au reușit să-și schimbe locurile, „poștașul” continuă jocul. Dacă „poștașul” a reușit să ocupe unul din locurile celor doi elevi numiți, elevul rămas fără loc, devine „poștaș” și continuă jocul.

75. „Infanteriștii” Clasa se împarte în două echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare situate la 15 – 20m de peretele pe care sunt amplasate scările fixe. În fața fiecărei echipe se așează: câte două saltele unite cap la cap, în mijlocul cărora se află un obstacol pe sub care se trece; o bancă dispusă longitudinal, un gărduleț; o bancă de gimnastică cu partea îngustă în sus. La semnal, primul copil din fiecare echipă pornește pe traseu, realizând o târâre joasă cu trecere pe sub obstacol, o deplasare prin tracțiune pe banca de gimnastică, sar peste gărduleț, se deplasează în echilibru

36

pe bancă, urcă pe o scară fixă și coboară pe cealaltă, după care aleargă și predă ștafeta următorului coechipier. Câștigă echipa care a încheiat prima parcurgerea traseului de către toți elevii.

76. „Ocupă locul” Aliniați pe o linie, elevii sunt atenționați să își verifice vecinul din partea dreaptă și din partea stângă. La semnal, elevii se deplasează pe direcțiile și către reperele indicate de profesor. La următorul semnal, se deplasează rapid în formația de linie, ocupându-și locul inițial. Câștigă elevii care și-au regăsit cel mai rapid locul.

MUZICĂ ȘI MIȘCARE -Planificare anuală

Aria curriculară: Educație fizică, sport si sănătate/ ArteNumăr de ore: 1 oră/ săptămână

Nr. crt.

Săptămâna


1. I CÂNTAREA VOCALĂ Recapitularea cunoștințelor din clasa a III-a 12 II CÂNTAREA VOCALĂ Cântare vocală, în colectiv, în grupuri, individual 13 III ELEMENTE

DE LIMBAJ MUZICALPortativul, cheia SOL, gama DO 1

4 IV ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL

Notele de la SOL (octava mică) la SOL2 1

5 V ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL

Ritmul –măsura de doi timpi, pătrimea, optimea, doimea

1

6 VI ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL

Ritmul –măsura de doi timpi, pătrimea, optimea, doimea 1

7 VII ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL

Pauza de un timp. Pauza de o jumătate de timp 1

8 VIII ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL

Măsura de trei timpi 1

9 IX ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL

Măsura de patru timpi. Nota întreagă 1

10 X ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL

Folclorul copiilor. Colinde. Genuri clasice. Genuri de divertisment 1

11 XI ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL

Recapitulare 1

12 XII ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL

Evaluare 1

13 XIII TIMBRUL ȘI DINAMICA Timbrul. Sunete din mediul înconjurător, sunete vocale, sunete instrumentale

1

14 XIV TIMBRUL ȘI DINAMICA Dinamica. Nuanțe 115 XV TIMBRUL ȘI DINAMICA Recapitulare 116 XVI TIMBRUL ȘI DINAMICA Evaluare 1

17 XVII TIMBRUL ȘI DINAMICA Jocuri muzicale 118 XVIII ELEMENTE

DE LIMBAJ MUZICALSemnele de repetiție 1

19 XIX ELEMENTEDE LIMBAJ MUZICAL

Repetiție și schimbare în linia melodică 1

20 XX ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL

Elemente de formă-strofa și refrenul. Repetiție și schimbare în text

1

21 XXI ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL

Legătura dintre text și melodie 1

22 XXII ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL

Alterații-diez, bemol, becar 1

23 XXIII ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL

Recapitulare 1

37

24 XXIV ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL

Evaluare 1

25. XXV CÂNTAREA INSTRUMENTALĂ

Percuția corporală diversă 1

26 XXVI CÂNTAREA INSTRUMENTALĂ

Orchestra de jucării muzicale. Instrumente muzicale. Cântarea cu acompaniament

1

27 XXVII CÂNTAREA INSTRUMENTALĂ

Recapitulare 1

28 XXVIII CÂNTAREA INSTRUMENTALĂ

Evaluare 1

29 XXIX MIȘCARE PE MUZICĂ Tactarea măsurii. Mișcări sugerate de ritm. Expresivitate, mișcări libere

1

30 XXX MIȘCARE PE MUZICĂ Dansuri populare 131 XXXI MIȘCARE PE MUZICĂ Dansuri de societate și moderne 1

32 XXXII MIȘCARE PE MUZICĂ Recapitulare 1

33 XXXIII MIȘCARE PE MUZICĂ Evaluare Jocuri

1

34 XXXIV MIȘCARE PE MUZICĂ Jocuri muzicale 1

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE –Planificare anuală

Aria curriculară: Arte/TehnologiiNumăr de ore: 1 oră/ săptămână

Nr. crt.

Săptămâna


1 I RECAPITULARE/EVALUARE INIŢIALĂ

1

2 II FANTEZII DE TOAMNĂ Simfonia punctelor (Punctul - element de limbaj plastic)

1

3 III FANTEZII DE TOAMNĂ Jocul liniilor (Linia - element de limbaj plastic) 14 IV FANTEZII DE TOAMNĂ Mesajul formei (Forma şi valoarea - elemente de

limbaj plastic)1

5 V FANTEZII DE TOAMNĂ Recapitulare. Evaluare 16 VI PICĂTURI DE CULOARE Dansul culorilor (Culori primare și culori binare) 17 VII PICĂTURI DE CULOARE Dialogul culorilor (Culori calde și culori reci) 18 VIII PICĂTURI DE CULOARE Armonie în culoare (Nuanţe şi tonuri) 19 IX PICĂTURI DE CULOARE Recapitulare. Evaluare 1

10 X MIRAJ DE IARNĂ La mulți ani, români! (Pictură pe suport textil) 111 XI MIRAJ DE IARNĂ Artă populară (Linia, punctul, forma - elemente

decorative)1

12 XII MIRAJ DE IARNĂ Clinchet de sărbătoare (Tehnica Kirigami) 113 XIII MIRAJ DE IARNĂ Recapitulare. Evaluare 114 XIV O LUME MINUNATĂ Lumea poveştilor (Scenariu prin schiţare) 115 XV-

XVIO LUME MINUNATĂ Personaje din poveşti (Confecţionare de costume

şi măşti)2

16 XVII O LUME MINUNATĂ Locuri dragi (Schiţare prin colaj) 117 XVIII O LUME MINUNATĂ Recapitulare. Evaluare 118 XIX MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE Artă şi îndemânare (Împletirea - tehnică de lucru) 119 XX MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE Zvon de primăvară (Modelare liberă - tehnică de 1

38

lucru)20 XXI MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE Jocul cu mărgele (Confecţionarea de obiecte

decorative)1

21 XXII-XXIII

MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE Talent şi dăruire (Pictură pe ceramică/ lemn/ sticlă)

2

22 XXIV MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE Albumul meu (Fotografia ca limbaj) 123 XXV MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE Recapitulare. Evaluare 1

24 XXVI CER ŞI PĂMÂNT Micul arhitect (Linia - ca intersecţie de planuri) 125 XXVII CER ŞI PĂMÂNT Glasul naturii (Macheta: forme, texturi - elemente

de limbaj plastic)1

26 XXVIII CER ŞI PĂMÂNT Paşte fericit! (Felicitarea) 127 XXIX CER ŞI PĂMÂNT Recapitulare. Evaluare 128 XXX FARMECUL COPILĂRIEI Ne jucăm (Jocuri şi jucării) 129 XXXI FARMECUL COPILĂRIEI Ne costumăm (Camuflajul) 130 XXXII FARMECUL COPILĂRIEI Micul scenograf (Miniscena. Decor scenografic) 131 XXXIII FARMECUL COPILĂRIEI Recapitulare. Evaluare 132 XXXIV RECAPITULARE. EVALUARE

FINALĂ1

LIMBA ENGLEZĂ -Planificare anuală

Aria curriculară: Limbă şi comunicareNumăr de ore: 2 ore/săptămână Întocmit: Prof. Maria-Magdalena Nicolescu

Nr. crt.

Week Topic Vocabulary Structures hours/ week

1 I, II WELCOME BACK TO SCHOOL!

Physical appearancePhysical descriptionsSchool objectsPets

Hi!I’m…I’ve got long hair.I like….There is…There are….Is there..?Are there..?

2

2 III, IV THE BIG ADVENTURE

ClothesDescribing objects

What do you wear…..?Do you wear….?Yes, I do. No, I don’t.What are you wearing now?I’m wearing…..

2

3 V, VI ALONG THE DRY DESERT

HabitatsPhysical appearancesMoral qualitiesSchool subjects

He’s taller than….Your suitcase is big, but my suitcaise is bigger.This is more beautiful than…

2

4 VII, VIII A SPECIAL DAY Physical appearancesAnimalsMeans of transport

What are they doing?They are….The robot is the most interesting.Tom is older than Tanya.Dan is the oldest.

2

5 IX, X, XI HAPPY MEMORIES Emotions and feelingsBuildingsDays of the weekCities

I was….I was afraid of…. We were….Were you….?There was…There were…

2

6 XII, XIII, XIV

NEW NEIGHBOURS School activitiesDays of the week Daily routineThe house

What did you do last winter?Did you….?Yes, I did.No, I didn’t.

2

39

Family membersSpare time activities

On Monday I….

7 XV, XVI REVISION 28 XVII EVALUATION 19 XVIII, XIX A FAMILY

WEEKEND !Food Animals

Did you…?Yes, I did.No, I didn’t.First I…., then I….., finally I…… .

2

10 XX, XXI TO THE COUNTRY AnimalsAnimal productsDaily routine

The cows give us…The hens give us….What did you do at the farm?What did you see at the farm?What did you do last weekend

2

11 XXII, XXIII, XXIV

ANIMALS IN DANGER

HabitatsAnimalsBirds

What do they eat?Why do they…..?Who do….?Where can you….?Where did you….?

2

12 XXV, XXVI FUN FOOD FOR PARTY

Shops, fruit, vegetablesFood

How much do we need?We need…..Where can you buy….?You can buy….. from…..There is too much….There are too many……

2

13 XXVII; XXVIII; XXIX

A DAY OUT HobbiesSports

What time….?How much….?Can I….?I can….He can…..Can he…?Yes, he can.No He can’t. Could he…?Yes, he could. No, he couldn’t.

2

14 XXX, XXXI KEEP THE PLANET CLEAN

PlanetGreen place

You must…You mustn’t…… Do you…?Does he…?This is…This isn’t….That is…That isn’t….These are… These aren’t….Those are…Those aren’t….

2

15 XXXII, XXXIII

REVISION 2

16 XXXIV EVALUATION 1

LIMBA FRANCEZĂ – Planificare anuală

Aria curriculară: Limbă şi comunicare Întocmit: prof. Cristina Voican, Cristina BolboseNumăr de ore: 2 ore/ săptămână

Unité Semaines Leçon Communication Lexique Heures

40

1. 1-3

Adieu, les vacances! Parler de ses vacances

Les prépositions à, à la, à l’, au, aux, enLes verbes auxiliaires avoir et être

(systématisation)

6

2. 4-6 À Paris Identifier les monuments de Paris

Le verbe allerLe pronom on, les prépositions à,

par, en6

3. 7-9Souvenirs de

vacancesÉcrire une lettre

Faire une invitation

Le lexique de la correspondance, les formules utiliséesLes verbes du premier groupe au présent de l’indicatif, forme affirmative et négative

6

4. 10-12Bon

anniversaire! Les nouvelles technologies

Le lexique dans la communication par le biais de la nouvelle technologieLes verbes du deuxième groupe

6

5. 13-15 Mes loisirsParler de ses activités

préféréesLes sports

Les saisons, les mois, exprimer le temps, l’heureLe verbe faire au présent de l’indicatif, forme affirmative et négative

6

6. 16-18L’école verte L’environnement,

l’écologie, les déchets, le recyclage

Les expressions avec avoir (avoir faim / soif / sommeil / chaud / froid)Les numéraux 0 - 60, L’interrogationLe verbe mettre au présent de l’indicatif

6

7. 19-21À l’école…

des animaux !

Les animaux de compagnie, la vie d’écolier

Les fournitures scolaires, les articles définis et indéfinis L’indicatif présent du verbe prendre, les verbes en –RE (dire, lire, écrire)

6

8. 22-24Policier ou médecin Les métiers

L’indicatif présent des verbes vouloir et pouvoirL’adjectif possessif (mon/ton/son, notre/votre/leur)

6

9. 25-27La fête de

PâquesParler de ses repas, de la

nourriture, le couvertL’indicatif présent du verbe voir, les verbes en –oir (savoir, devoir) 6

10. 28-30 Ma super journée

Parler de son emploi de temps

Présenter une journée d’écolier, les activités quotidiennesL’indicatif présent des verbes pronominaux

6

11. 31-33 J’adore faire des achats Décrire une personne

Les vêtements, jouer à / de …. L’indicatif présent du verbe venir 6

12. 34 Évaluation finale Tests de vérification Révision des connaissances

2

LIMBA GERMANĂ – Planificare anuală

Aria curriculară: Limbă şi comunicare Întocmit: prof. Cristina Fuscel, Anghel Istrate Loredana ElenaNumăr de ore: 2 ore/ săptămână

Thema

Woche Lektiom Kommunikation Lernwortschatz Stund

41

en

13. 1 Hallo! begrüßen und Begrüßungen

Guten Tag, meine Dame!Guten Abend!Gute Nacht

Wie geht es Ihnen 2

14. 2 Sich vorstellen !

Sich vorstellen / Kennenlernen machen

Das Verb heißen, der bestimmte Artikel 2

15. 3-4 Meine FamilieDie Familie/

Familiemitgliedern

FamiliemitgliedernDer unbestimmte Artikel 4

16. 5-6 E-mail Ein E-mail schreiben

Internet und ComputerDas Verb ,, sein ,,- Indikativ Präsens 4

17. 7 Informatik üben Email schreiben

Internet Das Verb ,, haben ,, - Indikativ

Präsens2

18. 8-9 Mein Haus Hausbeschreibung Nennen die Hauszimmer

Das Verb- Modalverb 3

19. 9-10 Die Stadt

Orte und Plätze in der Stadt

Sich orientieren, Informationnen geben/

bekommen

Plätze in der SatdtDie Zahlen von 0 bis 40

Possesivadjektiv 3

20. 11 Das Kaufhaus Einkaufen - KleidungenKleidungsstücke

Kleidungen - VorzügeDas Adjektiv 2

21. 12Mein erste

BriefEinen Brief schreibenEinladungen senden

FreundschaftbeziehungenUnterhaltung in der Familie 2

22. 13 Nikolaus Brief Eine Einladung bestätigenFreundschaftbeziehungen

Wie spät ist es2

23. 14Frohe

Weihnachten Zeit des Geschenke WeihnachtszeitLokalpräepositionen

2

24. 15-16Weihnachtsze

it feiern Essen und Trinken

Weihnachtszeit – Braüche und Traditionen 4

25. 17 Évaluation PrüfungenWiederholungen 2

26. 18-19 Mein Freund Die anderen beschreiben Physisches Porträt 4

27. 20-23

Deutschlands Hauptstadt -

BERLINSehenswürdigkeiten Berlin - Sehenswürdigkeiten

Das Verb ,, gehen ,,/ ,, fahren ,,8

28. 24-26 Die Schule Schulsachen SchulsachenImperativ 6

29. 27-29 Ostern Osternzeit Osternzeitessen und TrinkenZeitadverb 6

30. 30-32 Im ZooDie Zoo besuchen

Wlidtiere

Wildtiere,, Angst haben ,, 6

42

31. 33-34 Évaluation Prüfungen Wiederhulungen 4

43

Planificare pe unităţi de conţinut-clasa a IV-a

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Săptă-mâna

DOMENIUL TEMA Conţinuturile Compe

tenţe

Activităţi de învăţare Nr. ore

Resurse

I Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

CLINCHET DE


III-a

1. Prima zi de şcoală după Edmondo De Amicis

Sunetul, litera, vocalele şi consoanele. Cuvântul. Despărţirea în silabe .Sensul cuvintelor. Ortografia şi punctuaţia

2. Comunicarea orală. Solicitarea şi oferirea de informaţii. Prezentarea unei persoane/ a unei cărţi

Cererea simplă familiară, cererea politicoasă 3. Substantivul 4. Statu-Palmă-Barbă-Cot după Fraţii Grimm.Textul literar narativ 5. Adjectivul. Descrierea. Fragmentul descriptiv

Lectură: Plouă!... de George Topîrceanu

1.52.13.13.3

- activităţi de grup în care soluţionarea temei necesită angajarea verbală a tuturor membrilor - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.) - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele referitoare la anumite elemente din text- minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale textului - realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse criterii - rezolvarea unor controverse

5 a. materiale: fișa de lucru, caiet, planșe

a. b. procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, munca independentă

b. c. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală și scrisă

II Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

CLINCHET DE


III-a

1. Pronumele 2. Octombrie de George Topîrceanu. Poezia 3. Verbul 4. Scrierea imaginativă - textul creativ.Textul de informare şi funcţional 5. EVALUARE INIŢIALĂ

1.43.1

- concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini simple/ itemi cu alegere multiplă pornind de la textele audiate - vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte pentru copii - audierea unor scenete/ fragmente de teatru radiofonic pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe baza acestora - notarea unor elemente considerate importante dintr-un scurt text de informare audiat

5 a. materiale: planșe,imagini,fişa de lucru,caietb. procedurale: conversaţia, explicaţia, munca independentă, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: frontală individuală, evaluare orală

44

Lectură: Nedespărțite!...de Emil Gârleanu

- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele referitoare la anumite elemente din text

III Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul

PAGINI ALESE

4. Lansare de carte 5. Cartea. Rolul

ilustraţiilor 6. Scriem corect cel/ ce-l

Lectură: Biblioteca lui Stardi de Edmondo de Amicis

1.42.13.6

- concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini simple/ itemi cu alegere multiplă pornind de la textele audiate - vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte pentru copii - audierea unor scenete/ fragmente de teatru radiofonic pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe baza acestora - notarea unor elemente considerate importante dintr-un scurt text de informare audiat - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.) - întâlniri cu scriitori, iniţierea unei corespondenţe cu un scriitor - concursuri legate de conţinutul cărţilor citite

5 a. materiale: imagini, caiet, fişe de lucru b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, munca în echipă, problematizarea,joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală/pe echipe,evaluare orală şi scrisă

IV Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul

PAGINI ALESE

5. Iniţierea şi menţinerea unui schimb verbal. Reformularea unui mesaj în funcţie de particularităţile interlocutorului

6. Cuvântul. Despărţirea în silabe

7. Sensul cuvintelor. Cuvinte cu sens asemănător

8. Cuvinte cu sens opus Lectură: Biblioteca lui Stardi de Edmondo de Amicis

1.52.22.43.1

- jocuri pentru sesizarea semnificaţiei unor mesaje bruiate, trunchiate, articulate defectuos - activităţi de grup în care soluţionarea temei necesită angajarea verbală a tuturor membrilor- jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – eşti pe plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit furtuna, ce faceţi?”) - inventarea unui alt final la o poveste - minidezbateri/ controversa creativă - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele referitoare la anumite elemente din text

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală,individuală,evaluare orală, activitate în grup/în perechi

V Funcţii ale limbii (acte de

PAGINI ALESE

6. Guleraş Cenuşiu după Dimitri N. Mamin-

1.43.13.4

- notarea unor elemente considerate importante dintr-un scurt text de informare audiat

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini b. procedurale:

45

vorbire)

Textul

Sibiriak 7. Textul literar narativ 8. Delimitarea textului în

fragmente 9. Momentele textului

literar narativ 10. Intonarea propoziţiilor.

Semnele de punctuaţie Lectură: Legenda Mureșului și a Oltului

- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele referitoare la anumite elemente din text - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor

conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală/pe echipe,evaluare orală şi scrisă

VI Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul

PAGINI ALESE

6. Felul propoziţiilor după scopul comunicării

7. Spaţiul, timpul şi personajele în textul narativ

8. Planul simplu de idei al textului narativ

9. Povestirea orală şi scrisă a unui fragment

10. Scriem corect cea/ ce-a Lectură: Legenda Mureșului și a Oltului

2.22.43.5

- jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – eşti pe plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit furtuna, ce faceţi?”) - inventarea unui alt final la o poveste - imaginarea unei continuări a unei scene de poveste - jocuri care se bazează pe întrebări reciproce - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc roluri şi derularea activităţilor - minidezbateri/ controversa creativă - realizarea de proiecte integrate care vizează legăturile dintre lumea reală şi cea imaginară prezentată în textele citite- observarea dezacordului şi a altor abateri

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală/pe echipe,evaluare orală şi scrisă

VII Textul

Variabilitatea limbii şi a comunicării în contexte diferite

PAGINI ALESE

6. Un inventator român - Traian Vuia

7. Verbul.Numărul verbului

8. Persoana verbului 9. RECAPITULARE -

Bogăţia şi veselia - adaptare după Petre Ispirescu

10. EVALUARE - Fluieraşul de os - adaptare după Iulia Haşdeu

3.13.44.3

- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele referitoare la anumite elemente din text - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor - expoziţie de portrete (colaj/ foto/desen şi descriere verbală)

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală/pe echipe,evaluare orală şi scrisă

46

Lectură: Micul patriot padovan de Edmondo de Amicis

VIII Textul


FILE DE ISTORIE

6. Scrisoarea III de Mihai Eminescu

7. Semnele de punctuaţie: ghilimelele, punctele de suspensie

8. Pronunţăm şi scriem corect

9. Timpul verbului 10. Scriem corect odată/ o

dată Lectură: Revedere de Mihai Eminescu

3.54.1

- observarea dezacordului şi a altor abateri - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate - discutarea greşelilor de ortografie - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă


IX Textul FILE DE ISTORIE

5. Moş Ion Roată şi Vodă Cuza după Ion Creangă

6. Transformarea dialogului în povestire

7. Povestirea scrisă a unor fragmente

8. Povestirea scrisă a unui text de mică întindere după planul simplu de idei

3.13.44.1

- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele referitoare la anumite elemente din text - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini cu diverse obiecte, mini-cărticele, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

X Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul

FILE DE ISTORIE

5. Grupurile de sunete 6. Factorii care pot

perturba comunicarea 7. Cuvinte cu aceeaşi

formă şi sens diferit 8. Pronunţăm şi scriem

corect Lectură: Muma lui Ștefan cel Mare de Dimitrie

1.53.54.1

- jocuri pentru sesizarea semnificaţiei unor mesaje bruiate, trunchiate, articulate defectuos - activităţi de grup în care soluţionarea temei necesită angajarea verbală a tuturor membrilor- observarea dezacordului şi a altor abateri - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate - discutarea greşelilor de ortografie

5 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,imagini b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în

47

Bolintineanu - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă

grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XI Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul

FILE DE ISTORIE

6. Planul dezvoltat de idei 7. Părţile unui text creativ 8. RECAPITULARE - La

Alba Iulia 9. Recapitulare-Proiect-

Ziua Naţională a României

10. EVALUARE - Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia - poveste populară

1.11.42.12.3

- formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente de text audiate - concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini simple/ itemi cu alegere multiplă pornind de la textele audiate - vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte pentru copii - audierea unor scenete/ fragmente de teatru radiofonic pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe baza acestora - notarea unor elemente considerate importante dintr-un scurt text de informare audiat- participarea la joc de rol pentru a intra în pielea personajului; aprecierea interpretării după criterii convenite - discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza iniţială şi la final - discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării unor proiecte/ teme - concurs de prezentări orale pe o temă anunţată cu juriu dintre elevii clasei - prezentarea în ordine logică, cronologică a unor imagini care corespund momentelor unei întâmplări

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XII Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul

MAGIA IERNII

5. Moş Crăciun a fost răpit după Lyman Frank Baum

6. Povestirea scrisă a unui text de mică întindere după planul dezvoltat de idei

7. Substantivul. Felul substantivelor

8. Pronunţăm şi scriem corect


3.43.54.1

- folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor - observarea dezacordului şi a altor abateri - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate - discutarea greşelilor de ortografie - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini cu diverse obiecte, planşeb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XIII Funcţii ale limbii (acte de

MAGIA IERNII

6. Înţelegerea în profunzime a mesajului

3.33.44.2

- minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale textului - realizarea de liste cu aspecte semnificative

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru, imagini diverse, b. procedurale:

48

vorbire)

Textul

textului. Asocierea elementelor textului cu experienţele proprii

7. Numărul substantivului 8. Genul substantivului 9. Textul funcţional.

Invitaţia10. Textul creativ după un

plan de idei Lectură: Bradul de Hans Christian Andersen

descoperite în texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse criterii - rezolvarea unor controverse- folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor - comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o diversitate de subiecte prin email (întrebări legate de teme, de modul de rezolvare a unui exerciţiu etc.) - scrierea unei invitaţii la o zi de naştere, la un film, la un picnic etc.

conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, jocul c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe, evaluare orală şi scrisă

XIVTextul

MAGIA IERNII

4. Patinele de argint după Mary E. Mapes-Dodge

5. Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul

6. Poziţia adjectivului faţă de substantiv


2.43.13.4

- jocuri care se bazează pe întrebări reciproce - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc roluri şi derularea activităţilor - minidezbateri/ controversa creativă - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele referitoare la anumite elemente din text - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru, imagini diverse, imagini, planşă b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XV Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul

MAGIA IERNII

5. Scriem corect sar/ s-ar 6. Înţelegerea în

profunzime a mesajului textului. Extragerea unor elemente semnificative din text pentru a susţine o opinie

7. Personajul literar 8. Descrierea de tip

portret a unui personaj pe baza unui plan simplu

Lectură: Miezul iernei de

2.13.44.14.3

- discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.) - realizarea unui portret al personajului folosind diferite modalităţi de exprimare: desen/colaj, ritm/melodie, pantomimă etc.; verbalizarea şi comentarea acestei descrieri de către cel care a realizat-o sau de către un coleg - participarea la joc de rol pentru a intra în pielea personajului; aprecierea interpretării după criterii convenite - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru, planşă, imagini diverseb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

49

Vasile Alecsandri - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate - discutarea greşelilor de ortografie - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă - prezentarea unui personaj de poveste/ film/ serial pentru copii - scrierea unui text scurt pentru a se prezenta cuiva necunoscut (unui prieten prin corespondenţă la primul mesaj, de exemplu )

XVI Funcţii ale limbii (acte de vorbire) Textul

MAGIA IERNII

5. Descrierea de tip portret a persoanei proprii pe baza unui plan simplu

6. Oferirea de informaţii referitoare la universul şcolar şi extraşcolar

7. Planul simplu de oraş şi harta

8. Scriem corect numai/ nu mai

Lectură: Omul de zăpadă de Hans Christian Andersen

3.23.64.1

- realizarea de proiecte integrate care vizează legăturile dintre lumea reală şi cea imaginară prezentată în textele citite - realizarea de postere/ organizatori grafici pentru a indica relaţia dintre text (literar sau de informare) şi experienţele proprii - proiecte de documentare la diverse discipline şcolare sau în vederea unor activităţi extraşcolare - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate - discutarea greşelilor de ortografie - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă

5 a. materiale: : caiet, fişe de lucru, imagini diverse, planşe b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, jocul c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XVII Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul

MAGIA IERNII

5. RECAPITULARE - Povestea unui brad - adaptare după Hans Christian Andersen

6. EVALUARE - Un bulgăre de zăpadă după Edmondo De Amicis

7. Evaluarea portofoliului8. Șezătoare literară

2.32.43.14.5

- discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza iniţială şi la final - jocuri care se bazează pe întrebări reciproce - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc roluri şi derularea activităţilor - minidezbateri/ controversa creativă- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele referitoare la anumite elemente din text - realizarea unei cărţi uriaşe pentru colegii de la clasa pregătitoare pe o temă propusă de cei mici/ de profesori sau de clasă - realizarea de afişe pentru promovarea unor evenimente din şcoală;

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru, imagini b. procedurale: conversaţia, explicaţia,, exerciţiul, munca independentă,c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XVIII Funcţii ale limbii

UNIVERSUL COPILĂRIEI

1. Iarna pe uliţă de George Coşbuc

- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,planşe, imagini

50

(acte de vorbire)

Textul

2. Poezia. Strofa. Versul 3. Înţelegerea mesajului

poeziei 4. Formularea de

concluzii simple pe baza unei poezii

5. Scriem corect mia/ mi-a

Lectură: Scrisoarea III de Mihai Eminescu

3.13.44.1

- realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele referitoare la anumite elemente din text - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate - discutarea greşelilor de ortografie - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă

b. procedurale: conversaţia, explicaţia,, exerciţiul, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XIX Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul


1. Întâlnirea lui Tom cu prinţul - adaptare după Mark Twain

2. Dialogul în textul narativ

3. Formularea de întrebări şi răspunsuri

4. Formularea unor predicţii pe baza unor fragmente din text

Lectură: Când stăpânul nu-I acasă de Emil Gârleanu

3.13.44.3

- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele referitoare la anumite elemente din text - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor - expoziţie de portrete (colaj/ foto/desen şi descriere verbală) - proiect „Căutăm familie iubitoare – descrierea unor animale de companie fără stăpân”

5 a. materiale: : caiet, fişe de lucru, planşă , imagini diverse, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, jocul c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XX Textul UNIVERSUL COPILĂRIEI

5. Pronumele personal. Pronumele personal de politeţe

6. Numărul pronumelui 7. Persoana pronumelui 8. Genul pronumelui Lectură: O rază de Emil Gârleanu

1.34.1

- observarea dezacordului sau a altor abateri - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate - discutarea greşelilor de ortografie - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru, , imagini diverse, poveşti audio, lecturi ilustrate, planşă b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXI Funcţii ale limbii (acte de

UNIVER SUL COPILĂRI

5. Alte forme ale pronumelui personal

6. Textul creativ cu

1.42.24.4

- vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte pentru copii - audierea unor scenete/ fragmente de teatru

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru imagini diverse, b. procedurale:

51

vorbire)

Textul

EI început sau sfârşit dat 7. Sensurile cuvintelor 8. Relatarea unei

întâmplări după banda desenată


radiofonic pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe baza acestora - notarea unor elemente considerate importante dintr-un scurt text de informare audiat- inventarea unui alt final la o poveste - imaginarea unei continuări a unei scene de poveste - relatarea unor întâmplări având ca suport banda desenată - exerciţiu de imaginaţie: ne imaginăm ... (de exemplu, „Intrăm în podul unei case: Ce auzim? Ce mirosim? Ce vedem?”)- realizarea unei benzi, îmbinând desenul cu mesajele scrise (individual/ în perechi/ în grup) - antrenamente de scriere creativă în grup (avansare de idei, selectare de idei, construirea firului narativ, revenire asupra textului)

conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXII Funcţii ale limbii (acte de vorbire) Textul


4. Scriem corect ai/ a-i 5. RECAPITULARE - D-l

Goe... după Ion Luca Caragiale

6. EVALUARE - Frumuseţea Neagră după Anna Sewell


2.12.44.1

- discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.) - realizarea unui portret al personajului folosind diferite modalităţi de exprimare: desen/colaj, ritm/melodie, pantomimă etc.; verbalizarea şi comentarea acestei descrieri de către cel care a realizat-o sau de către un coleg - participarea la joc de rol pentru a intra în pielea personajului; aprecierea interpretării după criterii convenite - jocuri care se bazează pe întrebări reciproce - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc roluri şi derularea activităţilor - minidezbateri/ controversa creativă - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate - discutarea greşelilor de ortografie - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru, imagini diverse, planşe cu medii de viaţăb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXIIITextul

E PRIMĂVAR

5. Grădina Uriaşului - poveste populară

1.24.1

- intuirea sensului unui cuvânt dintr-o secvenţă de emisiune audio/ video (Discovery,

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru, poveşti audio

52


Ă IAR! 6. Cuvântul - parte de propoziţie

7. Predicatul exprimat prin verb

8. Sensurile neobişnuite ale cuvintelor

Lectură: Racul, broasca și o știucă de Alecu Donici

National Geographic) - explicarea sensului cuvântului pornind de la context - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate - discutarea greşelilor de ortografie - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă

b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXIVTextul Variabilitatea limbii şi a comunicării în contexte diferite

E PRIMĂVARĂ IAR!

5. Textul creativ în care se introduc expresii şi cuvinte de sprijin

6. Subiectul. Subiectul exprimat prin substantiv

7. Subiectul exprimat prin pronume personal

8. Acordul subiectului cu predicatul

Lectură: Lupul și barza de La Fontaine

3.43.54.1

- folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor - observarea dezacordului şi a altor abateri - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate - discutarea greşelilor de ortografie - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru, ,imagini diverse b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXV Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul


E PRIMĂVARĂ IAR!

6. Propoziţia simplă. Părţile principale de propoziţie

7. Propoziţia dezvoltată. Părţile secundare de propoziţie

8. Scriem corect var/ v-ar 9. Organizatori grafici.

Barza. 10. Extragerea unor

elemente considerate importante dintr-un text de informare

Lectură: Corbul și vulpea de La Fontaine

3.33.4

- minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale textului - realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse criterii - rezolvarea unor controverse - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor - transferarea informaţiilor din text într-un tabel şi dintr-un tabel într-un text

5 a. materiale: : caiet, fişe de lucru, imagini diverse b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXVIFuncţii ale

E PRIMĂVAR

6. Textul creativ cu titlu dat

1.13.1

- formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente de text audiate

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru, imagini diverse,

53

limbii (acte de vorbire) Textul

Ă IAR! 7. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii unui text informativ

8. Prezentarea unei activităţi

9. Povestirea scrisă a unei activităţi

10. Textul creativ în care se introduce dialogul

Lectură: Leul deghizat de George Topîrceanu

3.3 - oferirea de concluzii simple pornind de la scurtmetraje animate- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele referitoare la anumite elemente din text - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale textului - realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse criterii - rezolvarea unor controverse

procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXVIIFuncţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul

E PRIMĂVARĂ IAR!

4. Familia de cuvinte 5. RECAPITULARE -

Concertul primăverii de George Coşbuc

6. EVALUARE - Povestea iepuraşului Peter după Helen Beatrix Potter

Lectură: Povestea anotimpului uitat de Jonathan Swift

1.12.43.1

- formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente de text audiate - oferirea de concluzii simple pornind de la scurtmetraje animate / fragmente de desene animate- jocuri care se bazează pe întrebări reciproce - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc roluri şi derularea activităţilor - minidezbateri/ controversa creativă - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele referitoare la anumite elemente din text

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru, planşă magini diverse, imagini cu lecturi, reguli de ocrotire a naturii, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXVIIIFuncţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul

Variabilitatea limbii şi a comunicării în contexte

DIN TAINELE NATURII

5. Lacrima unui fir de iarbă după George Mihail Zamfirescu

6. Relatarea orală şi scrisă a unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin

7. Felurile propoziţiilor după aspectul predicatului

8. Scriem corect întruna/

2.23.54.1

- jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – eşti pe plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit furtuna, ce faceţi?”) - inventarea unui alt final la o poveste - imaginarea unei continuări a unei scene de poveste - relatarea unor întâmplări având ca suport banda desenată - exerciţiu de imaginaţie: ne imaginăm ... (de exemplu, „Intrăm în podul unei case: Ce auzim? Ce mirosim? Ce vedem?”)- observarea dezacordului şi a altor abateri - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate

5 a. materiale: : caiet, fişe de lucru, , imagini diverse,b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

54

diferite într-unaLectură: Omul nu poate să facă, un lucru la toți să placă de Anton Pann

- discutarea greşelilor de ortografie - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă

XXIX Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul

DIN TAINELE NATURII

6. Furtuna - fragment de Ştefan Octavian Iosif

7. Prezentarea unui proiect şi a rezultatelor acestuia

8. Textul creativ după un plan propriu de idei

9. Comunicarea nonverbală

10. Formularea de solicitări formale şi informale


2.33.33.64.2

- discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza iniţială şi la final - discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării unor proiecte/ teme - prezentarea în ordine logică, cronologică a unor imagini care corespund momentelor unei întâmplări - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale textului - realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse criterii proiecte de documentare la diverse discipline şcolare sau în vederea unor activităţi extraşcolare- scrierea unei invitaţii la o zi de naştere, la un film, la un picnic etc.

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru, planşă imagini diverse, imagini cu lecturi, colaje din desene,simboluri, cuvinte, planşă, reguli de comunicare eficientă, civilizată, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXX Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul

DIN TAINELE NATURII

6. Povestea mărului - legendă

7. Proiectul de documentare

8. Afişul 9. Exprimarea propriilor

opinii 10. Textul creativ liberLectură: La scăldat de Ion Creangă

2.33.64.5

- discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza iniţială şi la final - discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării unor proiecte/ teme - proiecte de documentare la diverse discipline şcolare sau în vederea unor activităţi extraşcolare (de exemplu, excursii, concursuri, serbări) - realizarea de afişe pentru promovarea unor evenimente din şcoală; concurs de afişe

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru, planşă imagini diverse, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXXI Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul

DIN TAINELE NATURII

6. Scriem corect mie/ mi-e

7. Cartea poştală 8. RECAPITULARE -

Povestea anotimpului uitat după Jonathan

3.33.64.2

- minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale textului - realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse criterii - rezolvarea unor controverse - concursuri legate de conţinutul cărţilor citite

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru, planşă b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a

55

Swift 9. EVALUARE - Cioc!

Cioc! Cioc! după Emil Gârleanu

10. ROADELE CUNOAŞTERII

Lectură: Concurs literar

-completarea corectă a datelor destinatarului pe un plic/ pe o carte poştală, precum şi în format digital

colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXXIIFuncţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul

ÎNTÂMPLĂRI DINTR-O VARĂ

6. La scăldat după Ion Creangă

7. Povestirea orală şi scrisă a unei întâmplări trăite

8. Scriem corect ceai/ ce-ai

9. Mesajul text 10. E-mailul Lectură: Cântărețul de Emil Gârleanu

2.13.54.2

- discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.) - observarea dezacordului şi a altor abateri - comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o diversitate de subiecte prin email (întrebări legate de teme, de modul de rezolvare a unui exerciţiu etc.)

5 a. materiale:caiet, fişe de lucru, planşe cb. procedurale:, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXXIII Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul


4. RECAPITULARE - Merlin vrăjitorul - legendă britanică

5. RECAPITULARE - Stejarul şi trestia de La Fontaine

6. EVALUARE - Legenda Lebedei - legendă britanică

3.64.4

- întâlniri cu scriitori, iniţierea unei corespondenţe cu un scriitor - concursuri legate de conţinutul cărţilor citite - relatări în scris pe baza întrebărilor: cine, ce, cum, unde, de ce a făcut...? - realizarea unui jurnal de lectură care să conţină elementele cheie de prezentare a unei cărţi citite şi/ sau desene care să ilustreze ceea ce îşi imaginează

5 a. materiale: caiet, fişe de lucru, planşe diverseb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXXIV Funcţii ale limbii (acte de vorbire)

Textul


1. EVALUARE - Jurnal de cititor

Șezătoare literarăProiect

1.42.32.53.24.2

-concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini simple/ itemi cu alegere multiplă pornind de la textele audiate - notarea unor elemente considerate importante dintr-un scurt text de informare audiat - discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării unor proiecte/ teme - promovarea unei idei/ a unor produse - realizarea de proiecte integrate care vizează legăturile dintre lumea reală şi cea imaginară prezentată în textele citite

5 a. materiale: teste, fişeb. procedurale: munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

56

- realizarea de postere/ organizatori grafici pentru a indica relaţia dintre text (literar sau de informare) şi experienţele proprii- comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o diversitate de subiecte prin email (întrebări legate de teme, de modul de rezolvare a unui exerciţiu etc.)

MATEMATICĂ

Săptămâna

Domeniul Tema Conţinuturi Compe-tenţe

Activităţi de învăţare Nr.ore

Resurse

I NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE

EVALUARE INIŢIALĂ

1. Recapitulare2. Evaluare initială

Recapitularea şi evaluarea competenţelor dobândite în clasa a III-a

4 a.materiale: caiet, fişe de lucru, fişe de lucru, fişe de evaluareb.procedurale:conversaţia, explicaţia, exerciţiulc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individuală (proba orală şi scrisă)

II NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE

NUMERELE NATURALE CUPRINSE

ÎNTRE0 – 1 000 000

1. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 (formare, citire, scriere)2. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 (formare, citire, scriere)3. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 (formare, citire, scriere)

1.11.22.1

- identificarea unor corespondenţe între două mulţimi de numere, în situaţii practice- descrierea unei reguli pornind de la un şir dat- scrierea cu cifre / litere a unor numere din intervalul 0 – 1 000 000- citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1 000 000- identificarea cifrelor unităţilor/ zecilor / sutelor / miilor / zecilor de mii/sutelor de mii dintr-un număr- compunerea şi descompunerea numerelor din/în sute de mii, zeci de mii, mii, sute, zeci şi unităţi- numărare cu pas dat, în ordine crescătoare şi

4 a.materiale: caiet, fişe de lucru, planşe, rechiziteb.procedurale: conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentă c.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individuală

57

descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului (de la ... până la ..., mai mic decât ... dar mai mare decât ...)- generarea de numere mai mici decât 1 000 000, care îndeplinesc condiţii date

activitate în echipe

III NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE


ÎNTRE0 – 1 000 000

1. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 (comparare, ordonare2. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 (comparare, ordonare)3. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 (comparare, ordonare)4. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 (rotunjiri)

1.11.22.22.3

- identificarea unor corespondenţe între două mulţimi de numere, în situaţii practice- descrierea unei reguli pornind de la un şir dat- compararea unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000 utilizând algoritmul de comparare- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând semnele <, >, =- precizarea succesorului şi/sau a predecesorului unui număr- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000- rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci de mii/sute de mii a unor valori numerice (preţuri, distanţe etc.)- determinarea unor numere care să respecte condiţii date ( mai mic decât ..., mai mare sau egal cu ... etc.)

4 a.materiale: caiet, fişe de lucrub.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

IV NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE


ÎNTRE0 – 1 000 000

1. Scrierea cu cifre romane2. Recapitulare3. Evaluare

1.11.22.12.22.3

- identificarea unor corespondenţe între două mulţimi de numere, în situaţii practice- descrierea unei reguli pornind de la un şir dat- scrierea cu cifre / litere a unor numere din intervalul 0 – 1 000 000- citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1 000 000- identificarea cifrelor unităţilor/ zecilor / sutelor / miilor / zecilor de mii/sutelor de mii dintr-un număr- compunerea şi descompunerea numerelor din/în sute de mii, zeci de mii, mii, sute, zeci şi unităţi- numărare cu pas dat, în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului (de la ... până la ..., mai mic decât ... dar mai mare decât ...)- generarea de numere mai mici decât 1 000 000, care îndeplinesc condiţii date- formarea, scrierea şi citirea numerelor folosind cifrele romane


58

- transcrierea cu cifre romane a unor numere scrise cu cifre arabe- utilizarea cifrelor romane în situaţii uzuale (de exemplu, scrierea cu cifre romane a unor numerale ordinale)- compararea unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000 utilizând algoritmul de comparare- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând semnele <, >, =- precizarea succesorului şi/sau a predecesorului unui număr- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000- rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci de mii/sute de mii a unor valori numerice (preţuri, distanţe etc.)- determinarea unor numere care să respecte condiţii date ( mai mic decât ..., mai mare sau egal cu ... etc.)

V NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE

ADUNAREA ŞI SCĂDEREA

NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL0 – 1 000 000

1. Adunarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, fără trecere peste ordin2. Proprietăți ale adunării (comutativitate,asociativitate, element neutru)3. Scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, fără trecere peste ordin

2.45.1

- compunerea şi descompunerea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând adunarea şi scăderea, cu trecere și fără trecere peste ordin- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din concentrul 0 – 1 000 000- efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și cu trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând algoritmi de calcul, descompuneri numerice şi proprietăţile operaţiilor- efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de scădere- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule (comutativitate, asociativitate, element neutru)- estimarea rezultatului unui calcul din concentrul 0 – 1 000 000, fără efectuarea lui- utilizarea calculatorului pentru rezolvarea de adunări şi scăderi sau pentru verificarea unor rezultate- folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietăţile operaţiilor, grupări şi descompuneri de numere etc.)- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii


59

care sugerează operaţiiVI NUMERE ŞI

OPERAŢII CU NUMERE

ADUNAREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL0 – 1 000 000

1. Adunarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, cu trecere peste ordin

2.45.1

- compunerea şi descompunerea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând adunarea şi scăderea, cu trecere și fără trecere peste ordin- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din concentrul 0 – 1 000 000- efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și cu trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând algoritmi de calcul, descompuneri numerice şi proprietăţile operaţiilor- efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de scădere- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule (comutativitate, asociativitate, element neutru)- estimarea rezultatului unui calcul din concentrul 0 – 1 000 000, fără efectuarea lui- utilizarea calculatorului pentru rezolvarea de adunări şi scăderi sau pentru verificarea unor rezultate- folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietăţile operaţiilor, grupări şi descompuneri de numere etc.)- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii

4 a.materiale: aiet, fişe de lucru, b.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

VII NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE

SCĂDEREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL0 – 1 000 000

1. Scăderea numerelor naturale în concentrul 0 –1 000 000, cu trecere peste ordin

2.45.1

- compunerea şi descompunerea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând adunarea şi scăderea, cu trecere și fără trecere peste ordin- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din concentrul 0 – 1 000 000- efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și cu trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând algoritmi de calcul, descompuneri numerice şi proprietăţile operaţiilor- efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de scădere- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule (comutativitate, asociativitate, element neutru)- estimarea rezultatului unui calcul din concentrul 0 – 1 000 000, fără efectuarea lui

4 a.materiale: caiet, fişe de lucru, b.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

60

- utilizarea calculatorului pentru rezolvarea de adunări şi scăderi sau pentru verificarea unor rezultate- folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietăţile operaţiilor, grupări şi descompuneri de numere etc.)- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii

VIII NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE

ADUNAREA ŞI SCĂDEREA

NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL0 – 1 000 000

1. Aflarea termenului necunoscut2. Recapitulare3. Evaluare

1.25.1

- utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: pentru calculul perimetrului, pentru determinarea unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică)- aflarea unui termen necunoscut, folosind diverse metode


IX NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE

ÎNMULŢIREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL0 – 1 000 000

1. Înmulțirea unui număr cu 10, 100, 10002. Înmulțirea unui număr mai mic decât 1 000 000 cu un număr de o cifră3. Înmulțirea numerelor când factorii au cel mult trei cifre

1.12.55.1

- identificarea unor procedee de lucru care pot fi utilizate şi în alte situaţii- efectuarea de înmulţiri cu 10, 100, 1 000- efectuarea de înmulţiri în care factorii au cel mult trei cifre- efectuarea de înmulţiri a unui număr mai mic decât 1 000 000 cu un număr format cu o cifră- efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000, în scris- scrierea unui număr ca produs de doi sau mai mulţi factori- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află dublul, triplul etc.”- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii

4 a.materiale:caiet, fişe de lucru,tabla înmulţiriib.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în grup

X NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE

ÎNMULŢIREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL0 – 1 000 000

1. Proprietățile înmulțirii2. Recapitulare3. Evaluare

1.11.22.42.55.1

- identificarea unor procedee de lucru care pot fi utilizate şi în alte situaţii- efectuarea de înmulţiri cu 10, 100, 1 000- efectuarea de înmulţiri în care factorii au cel mult trei cifre

4 a.materiale:caiet, fişe de lucru, tabla înmulţiriib.procedurale:conversaţia,explicaţia,

61

- efectuarea de înmulţiri a unui număr mai mic decât 1 000 000 cu un număr format cu o cifră- efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000, în scris- scrierea unui număr ca produs de doi sau mai mulţi factori- estimarea ordinului de mărime a rezultatului unui calcul, fără efectuarea acestuia (de exemplu,19x27 va fi mai mic decât 20 x30=600)- utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: pentru calculul perimetrului, pentru determinarea unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică)- aflarea unui termen necunoscut, folosind diverse metode- utilizarea calculatorului pentru verificarea unor operaţii de înmulţire - efectuarea probei unei operaţii de înmulţire- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ sfertul/, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.”- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii

demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XI NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE

ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL0 – 1 000 000

1. Împărțirea unui număr la 10, 100, 1 0002. Împărțirea numerelor naturale mai mici decât 1 000 000 la un număr de o cifră (cu rest 0)3. Împărțirea numerelor naturale mai mici decât 1 000 000 la un număr de două cifre (cu rest 0)

2.55.1

- efectuarea de împărţiri la 10, 100, 1 000- efectuarea de împărţiri la numere de o cifră sau două cifre în concentrul0 - 1 000 000- utilizarea calculatorului pentru verificarea unor operaţii de împărţire- efectuarea probei unei operaţii de împărţire- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.”- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ sfertul/ trei sferturi, zecimea, sutimea etc.”

4 a.materiale:caiet, fişe de lucru, tabla împarțiriib.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XII NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE

ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR NATURALE ÎN CONCENTRUL0 – 1 000 000

1. Împărțirea numerelor naturale mai mici decât 1 000 000 la un număr de o cifră (cu rest diferit de 0)2. Împărțirea numerelor naturale mai mici decât 1 000 000 la un număr de

2.55.1

- efectuarea de împărţiri la 10, 100, 1 000- efectuarea de împărţiri la numere de o cifră sau două cifre în concentrul0 - 1 000 000- utilizarea calculatorului pentru verificarea unor operaţii de împărţire- efectuarea probei unei operaţii de împărţire

4 a.materiale: caiet, fişe de lucrub.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire,

62

două cifre (cu rest diferit de 0)3. Aflarea numărului necunoscut

- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ sfertul/ trei sferturi, zecimea, sutimea etc.”- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii

problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XIII NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE

RECAPITULARE 1. Recapitulare2. Evaluare

1.11.22.55.1

- identificarea unor corespondenţe între două mulţimi de numere, în situaţii practice- descrierea unei reguli pornind de la un şir dat- identificarea unor procedee de lucru care pot fi utilizate şi în alte situaţii- utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: pentru calculul perimetrului, pentru determinarea unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică)- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.”- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii

4 a.materiale: caiet, fişe de lucru, fişe de evaluareb.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XIV NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE

ORDINEA EFECTUĂRII

OPERAȚIILOR

1. Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor rotunde și pătrate

2.55.1

- rezolvarea de exerciţii cu operaţiile cunoscute, respectând ordinea efectuării operaţiilor şi semnificaţia parantezelor (numai paranteze rotunde şi pătrate)- identificarea rolului parantezelor rotunde şi a celor pătrate asupra rezultatului final al unui exerciţiu- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii

4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,b.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XV NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE

PROBLEME 1. Probleme care se rezolvă prin operații matematice cunoscute 2. Metoda reprezentării grafice. Sumă și diferență3. Metoda reprezentării grafice. Sumă și raport4. Metoda reprezentării

2.55.15.3

- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite; metoda reprezentării grafice, metoda comparaţiei, metoda mersului invers- identificarea rolului parantezelor rotunde şi a celor pătrate asupra rezultatului final al unui exerciţiu- transformarea unei probleme rezolvate prin

4 a.materiale: caiet, fişe de lucrub.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca

63

grafice. Diferență și raport schimbarea numerelor sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.- transformarea problemelor prin schimbarea operaţiilor aritmetice- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.)- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri, numere sau reprezentări grafice- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/desen sau cu o expresie numerică dată- organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau într-o reprezentare grafică in scopul compunerii sau rezolvării de probleme- rezolvarea de probleme prin mai multe metode- identificarea unor situaţii concrete care se pot transpune în limbaj matematic- verificarea rezultatelor obţinute în urma rezolvării unei probleme

independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XVI NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE

PROBLEME 1. Metoda comparației2. Metoda mersului invers

2.55.15.3

- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite; metoda reprezentării grafice, metoda comparaţiei, metoda mersului invers- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea numerelor sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.- transformarea problemelor prin schimbarea operaţiilor aritmetice- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice,

4 a.materiale: caiet, fişe de lucrub.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individuală

64

tabele- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile problemelor care sugerează operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.)- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri, numere sau reprezentări grafice- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/desen sau cu o expresie numerică dată- organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau într-o reprezentare grafică in scopul compunerii sau rezolvării de probleme- rezolvarea de probleme prin mai multe metode- identificarea unor situaţii concrete care se pot transpune în limbaj matematic- verificarea rezultatelor obţinute în urma rezolvării unei probleme

activitate în echipe

XVII NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE


1.12.55.15.3

- identificarea unor corespondenţe între două mulţimi de numere, în situaţii practice- descrierea unei reguli pornind de la un şir dat- identificarea unor procedee de lucru care pot fi utilizate şi în alte situaţii- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea numerelor sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.- transformarea problemelor prin schimbarea operaţiilor aritmetice- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii

4 a.materiale: caiet, fişe de lucru, fişe de evaluare, b.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individuală(probă orală, probă scrisă)

XVIII NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE

FRACȚII 1. Fracții. Diviziuni ale unui întreg: sutime; reprezentări prin desene

2.12.22.3

- identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor- citirea şi scrierea fracţiilor subunitare,

4 a.materiale: caiete, fişe de lucrub.procedurale:

65

2. Fracții subunitare, echiunitare și supraunitare3. Compararea și ordonarea fracțiilor

2.45.1

supraunitare şi a celor echiunitare, în situații familiare sau în reprezentări- determinarea unei fracţii când numărătorul şi/sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii- reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând desene, haşuri, decupaje etc., pornind de la experienţa cotidiană- scrierea unor fracţii pornind de la situații familiare- compararea unor fracţii cu întregul, în situaţii familiare- compararea a două fracţii cu acelaşi numitor sau cu acelaşi numărător, pornind de la obiecte sau de la reprezentări grafice- ordonarea unor fracţii folosind exemple din viața cotidiană sau reprezentări grafice- intuirea echivalenței unei fracţii cu o sumă sau cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi numitor, cu ajutorul unor reprezentări grafice sau exemple familiar- folosirea fracţiilor în contexte familiar

conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XIX NUMERE ŞI OPERAŢII CU NUMERE

FRACȚII 1. Adunarea fracțiilor cu același numitor2. Scăderea fracțiilor cu același numitor3. Scrierea Procentuală (25%, 50%, 75%)

2.12.45.1

- scrierea procentuală (numai 25%, 50%, 75%), cu suport intuitiv- marcarea pe o axă a unor părţi dintr-un întreg, pornind de la experienţe familiare elevilor- marcarea, prin pliere, a 1/2, respectiv 1/4; 3/4; 0,50; 0,25; 50%; 25%; 75% din suprafaţa unei figuri geometrice, cu ajutorul unor exerciții practice- intuirea echivalenței unei fracţii cu o sumă sau cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi numitor, cu ajutorul unor reprezentări grafice sau exemple familiare- jocuri de rol: la cumpărături (utilizarea numerelor cu virgulă şi a procentelor)- folosirea fracţiilor în contexte familiar- identificarea şi utilizarea terminologiei sau a unor simboluri matematice în situaţii cotidiene (de exemplu, utilizarea procentelor)


XX ELEMENTE INTUITIVE DE GEOMETRIE

FIGURI GEOMETRICE

1. Localizarea unor obiecte. Paralel. Perpendicular2. Coordonate într-o reprezentare grafică sub

1.23.1

- realizarea unor modele repetitive cu obiecte date- construirea de regularităţi simple cu simboluri, numere, figuri, corpuri geometrice, respectând una sau mai multe reguli diferite

4 a.materiale: caiet, fişe de lucrub.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,

66

formă de rețea3. Hărţi

- descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte (paralel, perpendicular)- identificarea structurii unui ansamblu de obiecte spaţiale din perspective diferite- vizualizare pe internet a unor planuri şi hărţi (de exemplu, de a localiza şcoala în comunitate, de a vizualiza cel mai scurt traseu între două locuri)- reprezentarea, sub forma unor desene sau planuri, a unor trasee reale sau imaginare; joc de rol- utilizarea unei reprezentări simple pentru orientare în spaţiu, în condiţii familiare

exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, c.forme de organizare a colectivului:problematizarea, munca independentă, activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XXI ELEMENTE INTUITIVE DE GEOMETRIE

FIGURI GEOMETRICE

1. Drepte perpendiculare, paralele2. Unghiuri drepte, ascuțite, obtuze3. Poligoane4. Pătratul

1.23.13.2

- realizarea unor modele repetitive cu obiecte date- construirea de regularităţi simple cu simboluri, numere, figuri, corpuri geometrice, respectând una sau mai multe reguli diferite- descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte (paralel, perpendicular)- identificarea structurii unui ansamblu de obiecte spaţiale din perspective diferite- identificarea şi denumirea figurilor plane- identificarea elementelor componente ale unei figuri plane: unghi, latură, vârf- identificarea numărului de forme geometrice plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică „fragmentată”- identificarea unor segmente de dreaptă perpendiculare, paralele


XXII ELEMENTE INTUITIVE DE GEOMETRIE

FIGURI GEOMETRICE

1. Dreptunghi2. Rombul3. Paralelogramul4. Triunghiul

1.23.2

- realizarea unor modele repetitive cu obiecte date- construirea de regularităţi simple cu simboluri, numere, figuri, corpuri geometrice, respectând una sau mai multe reguli diferite- identificarea şi denumirea figurilor plane- identificarea elementelor componente ale unei figuri plane: unghi, latură, vârf- identificarea numărului de forme geometrice plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică „fragmentată”- identificarea unor segmente de dreaptă perpendiculare, paralele


67

XXIII ELEMENTE INTUITIVE DE GEOMETRIE

FIGURI GEOMETRICE

1. Cercul2. Axa de simetrie3. Perimetrul4. Aria unei suprafețe

1.23.24.1

- construirea de regularităţi simple cu simboluri, numere, figuri, corpuri geometrice, respectând una sau mai multe reguli diferite- utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: pentru calculul perimetrului, pentru determinarea unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică)- identificarea şi denumirea figurilor plane- identificarea elementelor componente ale unei figuri plane: unghi, latură, vârf- identificarea numărului de forme geometrice plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică „fragmentată”- identificarea unor segmente de dreaptă perpendiculare, paralele- stabilirea axelor de simetrie ale unor figuri geometrice prin diferite modalităţi (pliere, desen)- completarea desenului unei figuri geometrice după o axă de simetrie- estimarea mărimii unor suprafeţe desenate pe o reţea, utilizând ca unitate de măsură pătratul cu latura de 1 cm- determinarea de suprafeţe (din reprezentări, folosind ca unitate de măsură pătratul cu latura de 1 cm)

4 a.materiale: caiet, fişe de lucru, figuri geometriceb.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XXIV ELEMENTE INTUITIVE DE GEOMETRIE

CORPURI GEOMETRICE

1. Cubul2. Paralelipipedul3. Piramida4. Cilindrul

1.23.13.2

- realizarea unor modele repetitive cu obiecte date- construirea de regularităţi simple cu simboluri, numere, figuri, corpuri geometrice, respectând una sau mai multe reguli diferite- jocuri de construcţii a unor ansambluri de obiecte cu forme geometrice, cu respectarea unor cerinţe (de exemplu: deasupra cubului să fie un cilindru, iar în stânga cubului, să fie un con)- identificarea unor segmente de dreaptă perpendiculare, paralele- recunoaşterea în situaţii familiare/în reprezentări a unor obiecte cu formă geometrică (cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă, con)

4 a.materiale: caiet, fişe de lucru, planşe,figuri geometriceb.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XXV ELEMENTE INTUITIVE DE

CORPURI GEOMETRICE

1. Sfera2. Conul

1.23.1

- realizarea unor modele repetitive cu obiecte date

4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,

68

GEOMETRIE 3. Volumul cubului și paralelipipedului

3.24.1

- construirea de regularităţi simple cu simboluri, numere, figuri, corpuri geometrice, respectând una sau mai multe reguli diferite- jocuri de construcţii a unor ansambluri de obiecte cu forme geometrice, cu respectarea unor cerinţe (de exemplu: deasupra cubului să fie un cilindru, iar în stânga cubului, să fie un con)- recunoaşterea în situaţii familiare/în reprezentări a unor obiecte cu formă geometrică (cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă, con)- compararea volumelor unor corpuri geometrice (cub, paralelipiped) folosind ca unitate de măsură cubul cu latura de 1 cm- determinarea de volume (pentru cub şi paralelipiped, din reprezentări, folosind cubul cu latura 1 cm)

corpuri geometriceb.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentă dec.forme organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XXVI ELEMENTE INTUITIVE DE GEOMETRIE


1.22.12.22.32.43.13.24.15.1

- construirea de regularităţi simple cu simboluri, numere, figuri, corpuri geometrice, respectând una sau mai multe reguli diferite- realizarea unor modele repetitive cu obiecte date- identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor- citirea şi scrierea fracţiilor subunitare, supraunitare şi a celor echiunitare, în situații familiare sau în reprezentări- determinarea unei fracţii când numărătorul şi/sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii- reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând desene, haşuri, decupaje etc., pornind de la experienţa cotidiană- scrierea unor fracţii pornind de la situații familiare- scrierea procentuală (numai 25%, 50%, 75%), cu suport intuitiv- marcarea pe o axă a unor părţi dintr-un întreg, pornind de la experienţe familiare elevilor- marcarea, prin pliere, a 1/2, respectiv 1/4; 3/4; 0,50; 0,25; 50%; 25%; 75% din suprafaţa unei figuri geometrice, cu ajutorul unor exerciții practice- jocuri de rol: la cumpărături (utilizarea numerelor cu virgulă şi a procentelor)

4 a.materiale: caiet, fişe de lucru, fişe de evaluare, b.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individuală(probă orală, probă scrisă

69

- compararea unor fracţii cu întregul, în situaţii familiare- compararea a două fracţii cu acelaşi numitor sau cu acelaşi numărător, pornind de la obiecte sau de la reprezentări grafice- identificarea şi denumirea figurilor plane- recunoaşterea în situaţii familiare/în reprezentări a unor obiecte cu formă geometrică (cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă, con)- identificarea unor segmente de dreaptă perpendiculare, paralele- stabilirea axelor de simetrie ale unor figuri geometrice prin diferite modalităţi (pliere, desen)- estimarea mărimii unor suprafeţe desenate pe o reţea, utilizând ca unitate de măsură pătratul cu latura de 1 cm- determinarea de suprafeţe (din reprezentări, folosind ca unitate de măsură pătratul cu latura de 1 cm)- determinarea de volume (pentru cub şi paralelipiped, din reprezentări, folosind cubul cu latura 1 cm)

XXVII UNITĂŢI ŞI INSTRUMENTE DE MĂSURĂ

UNITĂȚI DE MĂSURĂPENTRU LUNGIME

1. Metrul – multiplii și submultiplii2. Metrul –Transformări3. Instrumente de măsură4. Operații cu unități de măsură pentru lungime

4.14.25.1

- selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea unor măsurători în cadrul unor investigaţii- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură standard în limita operaţiilor studiate- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru lungime, masă, capacitate (volum), unităţi monetare- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi practice/ experimentale- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi de măsură standard (inclusiv cu transformări)- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii- analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute din rezolvarea unor probleme practice, cu referire la unităţile de măsură studiate

4 a.materiale: caiet, fişe de lucru, planşe, instrumente de măsură pentru lungimeb.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XXVIII UNITĂŢI ŞI INSTRUMENTE DE MĂSURĂ

UNITĂȚI DE MĂSURĂPENTRU

1. Litrul – multiplii și submultiplii2. Litrul – transformări 3.

4.14.25.1

- selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea unor măsurători în cadrul unor investigaţii

4 a.materiale: caiet, fişe de lucru, planşeb.procedurale:

70

VOLUMUL LICHIDELOR

Operații cu unități de măsură pentru volumul lichidelor

- analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute din rezolvarea unor probleme practice, cu referire la unităţile de măsură studiate- compararea capacităţilor (volumelor) unor vase în situaţii practice/experimentale- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură standard în limita operaţiilor studiate- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru lungime, masă, capacitate (volum), unităţi monetare- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi practice/ experimentale- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi de măsură standard (inclusiv cu transformări)- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii

conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XXIX UNITĂŢI ŞI INSTRUMENTE DE MĂSURĂ

UNITĂȚI DE MĂSURĂ

PENTRU MASĂ

1. Kilogramul – multiplii și submultiplii2. Kilogramul – transformări3. Instrumente de măsură4. Operații cu unități de măsură pentru masă

4.14.25.1

- selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea unor măsurători în cadrul unor investigaţii- analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute din rezolvarea unor probleme practice, cu referire la unităţile de măsură studiate- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură standard în limita operaţiilor studiate- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru lungime, masă, capacitate (volum), unităţi monetare- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi practice/ experimentale- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi de măsură standard (inclusiv cu transformări)- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii

4 a.materiale: caiet, fişe de lucru, planşe, instrumente de măsură pentru masăb.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XXX UNITĂŢI ŞI INSTRUMENTE DE MĂSURĂ


PENTRU TIMP

1. Unități de măsură pentru timp

4.14.25.1

- selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea unor măsurători în cadrul unor investigaţii- analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute din rezolvarea unor probleme practice, cu

4 a.materiale: caiet, fişe de lucru, ceas, planşeb.procedurale:conversaţia,explicaţia,

71

referire la unităţile de măsură studiate- ordonarea unor evenimente istorice sau personale în funcţie de succesiunea derulării lor în timp şi completarea unei axe a timpului- identificarea unei date sau calcularea unui interval temporal folosind un calendar (de exemplu, identificarea unei zile de sâmbătă care cade într-o zi de 13; calcularea numărului de zile dintre 23 februarie şi 25 aprilie etc.)- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură standard în limita operaţiilor studiate- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru lungime, masă, capacitate (volum), unităţi monetare- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi practice/ experimentale- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi de măsură standard (inclusiv cu transformări)

demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XXXI UNITĂŢI ŞI INSTRUMENTE DE MĂSURĂ


MONETARE

1. Monede și bancnote: Leul și banul, Euro și eurocentul2. Schimburi monetare echivalente3. Exerciții aplicative

4.14.25.1

- selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea unor măsurători în cadrul unor investigaţii- compararea unor sume de bani compuse din monede şi bancnote diferite; jocuri de utilizare a banilor- analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute din rezolvarea unor probleme practice, cu referire la unităţile de măsură studiate- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură standard în limita operaţiilor studiate- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru lungime, masă, capacitate (volum), unităţi monetare- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi practice/ experimentale- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi de măsură standard (inclusiv cu transformări)- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii

4 a.materiale: caiet, fişe de lucru, monede, bancnoteb.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizareac.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XXXII ORGANIZAREA ȘI REPREZENTAREA DATELOR

ORGANIZAREA ȘI REPREZENTAREA DATELOR

1. Date din tabele: analiza datelor, interpretare2. Grafice cu bare și liniare

3.14.25.15.2

- identificarea obiectelor folosind simbolurile dintr-o reprezentare- realizarea şi completarea unor tabele respectând instrucţiuni în care se folosesc cuvintele „rând” şi „coloană”

4 a.materiale: caiet, fişe de lucrub.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,

72

- stabilirea coordonatelor unui obiect (dintr-o reprezentare de tip reţea)- selectarea şi gruparea unor simboluri /numere/ figuri geometrice/ corpuri geometrice după mai multe criterii date- interpretarea datelor prin compararea numerelor implicate, prin stabilirea de asemănări şi deosebiri, prin extragerea unor informaţii semnificative etc.- gruparea corpurilor dintr-un mediu după diferite criterii şi înregistrarea concluziilor într-o diagramă, grafic sau table- extragerea şi sortarea de numere dintr-un tabel, pe baza unor criterii date- înregistrarea observaţiilor din investigaţii în tabele- realizarea unor grafice pe baza unor informaţii date/culese- identificarea datelor din reprezentări grafice (cu bare sau liniare)- ordonarea unor evenimente/obiecte din cotidian după anumite scale (de exemplu după intensitate, frecvenţă, dimensiuni, preferinţe etc.)- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii

exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

XXXIII EXERCIȚII ȘI PROBLEME

RECAPITULATIVE

1. Recapitulare finală 1.11.22.12.22.32.42.53.13.24.14.25.15.25.3

- descrierea unei reguli pornind de la un şir dat- utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: pentru calculul perimetrului, pentru determinarea unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică)- scrierea cu cifre / litere a unor numere din intervalul 0 – 1 000 000- numărare cu pas dat, în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului (de la ... până la ..., mai mic decât ... dar mai mare decât ...)- transcrierea cu cifre romane a unor numere scrise cu cifre arabe- identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor- citirea şi scrierea fracţiilor subunitare, supraunitare şi a celor echiunitare, în situații familiare sau în reprezentări- reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând

4 a.materiale: caiet, fişe de lucrub.procedurale:conversaţia,explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, jocul didactic, munca independentăc.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individualăactivitate în echipe

73

desene, haşuri, decupaje etc., pornind de la experienţa cotidiană- scrierea procentuală (numai 25%, 50%, 75%), cu suport intuitiv- marcarea pe o axă a unor părţi dintr-un întreg, pornind de la experienţe familiare elevilor- compararea unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000 utilizând algoritmul de comparare- compararea a două fracţii cu acelaşi numitor sau cu acelaşi numărător, pornind de la obiecte sau de la reprezentări grafice- precizarea succesorului şi/sau a predecesorului unui număr- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000- rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci de mii/sute de mii a unor valori numerice (preţuri, distanţe etc.)- ordonarea unor fracţii folosind exemple din viața cotidiană sau reprezentări grafice- compunerea şi descompunerea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând adunarea şi scăderea, cu trecere și fără trecere peste ordin- efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și cu trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând algoritmi de calcul- efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de scădere- folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietăţile operaţiilor, grupări şi descompuneri de numere etc.)- efectuarea de înmulţiri şi împărţiri cu 10, 100, 1 000- efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000, în scris- efectuarea de împărţiri la numere de o cifră sau două cifre în concentrul0 - 1 000 000- utilizarea calculatorului pentru verificarea unor operaţii de înmulţire şi împărţire- efectuarea probei unei operaţii de înmulţire/împărţire

74

- rezolvarea de exerciţii cu operaţiile cunoscute, respectând ordinea efectuării operaţiilor şi semnificaţia parantezelor (numai paranteze rotunde şi pătrate)- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite; metoda reprezentării grafice, metoda comparaţiei, metoda mersului invers- descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte (paralel, perpendicular)- stabilirea coordonatelor unui obiect (dintr-o reprezentare de tip reţea)- identificarea şi denumirea figurilor plane- identificarea elementelor componente ale unei figuri plane: unghi, latură, vârf- identificarea numărului de forme geometrice plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică „fragmentată”- identificarea unor segmente de dreaptă perpendiculare, paralele- stabilirea axelor de simetrie ale unor figuri geometrice prin diferite modalităţi (pliere, desen)- estimarea mărimii unor suprafeţe desenate pe o reţea, utilizând ca unitate de măsură pătratul cu latura de 1 cm- completarea desenului unei figuri geometrice după o axă de simetrie- compararea volumelor unor corpuri geometrice (cub, paralelipiped) folosind ca unitate de măsură cubul cu latura de 1 cm- transformarea rezultatelor unor măsurători, folosind operațiilor cunoscute- compararea unor sume de bani compuse din monede şi bancnote diferite; jocuri de utilizare a banilor- determinarea de suprafeţe (din reprezentări, folosind ca unitate de măsură pătratul cu latura de 1 cm)- determinarea de volume (pentru cub şi paralelipiped, din reprezentări, folosind cubul cu latura 1 cm)- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură standard în limita operaţiilor studiate- efectuarea unor calcule folosind unităţi de

75

măsură pentru lungime, masă, capacitate (volum), unităţi monetare- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi practice/ experimentale- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi de măsură standard (inclusiv cu transformări)- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.”- folosirea fracţiilor în contexte familiare- aflarea unui termen necunoscut- transformarea problemelor prin schimbarea operaţiilor aritmetice- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii care sugerează operaţii.- realizarea unor grafice pe baza unor informaţii date/culese- identificarea datelor din reprezentări grafice (cu bare sau liniare)- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri, numere sau reprezentări grafice- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/desen sau cu o expresie numerică dată- rezolvarea de probleme prin mai multe metode- verificarea rezultatelor obţinute în urma rezolvării unei probleme

XXXIV RECAPITULARE/ EVALUARE

1. Recapitulare finală2. Evaluare finală

1.11.22.12.22.32.42.53.13.24.14.25.15.25.3

- compararea unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000 utilizând algoritmul de comparare- efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de scădere- folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietăţile operaţiilor, grupări şi descompuneri de numere etc.)- efectuarea de înmulţiri şi împărţiri cu 10, 100, 1 000- efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000, în scris- efectuarea de împărţiri la numere de o cifră sau două cifre în concentrul0 - 1 000 000- utilizarea calculatorului pentru verificarea unor

4 a.materiale: fişe de evaluareb.procedurale:conversaţia,explicaţia, exerciţiul, c.forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individuală(Probă orală. Probă scrisă)

76

operaţii de înmulţire şi împărţire- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură standard în limita operaţiilor studiate- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru lungime, masă, capacitate (volum), unităţi monetare- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi practice/ experimentale- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi de măsură standard (inclusiv cu transformări)- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.”

ȘTIINȚE ALE NATURII

Săptă-mâna

DOME-NIUL

TEMA Conţinuturile Compe-

tenţe


Resurse

I Științele vieții RECAPITULARE RecapitulareRecapitularea competenţelor dobândite în clasa a III-a

a. materiale: fiŞa de lucru, caiet, planŞe

c. b. procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, munca independentă

d. c. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală Şi scrisă

II Științele vieții EVALUARE INIŢIALĂ

Evaluare Evaluarea competenţelor dobândite în clasa a III-a a. materiale: imagini,fişa de lucru,caietb. procedurale: conversaţia, explicaţia, munca independentă, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: frontală individuală, evaluare orală

III Științele vieții CICLURI DE VIAȚĂ ÎN LUMEA

VIE

Părinți și urmași în lumea vie – asemănări și

deosebiri

1.11.2

- recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, fenomene, procese pornind de la prezentarea unor scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor de viață la unele organisme)- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în

a. materiale: imagini caiet, fişe de lucru b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, munca în echipă, problematizarea,joculc. forme de organizare a

77

diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce căldură sau curent electric, transparența corpurilor)- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)

colectivului: frontală, activitate individuală/pe echipe,evaluare orală şi scrisă

IV Științele vieții CICLURI DE VIAȚĂ ÎN LUMEA

VIE

Principalele etape din ciclul de viață

al plantelor

1.11.22.12.12.22.32.42.5

- recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, fenomene, procese pornind de la prezentarea unor scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor de viață la unele organisme)- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce căldură sau curent electric, transparența corpurilor)- construirea punctului de plecare al investigației proprii/ identificarea unei probleme, prin formularea unor întrebări (de exemplu: „Ce se ascunde în sămânța unei plante?”)- stabilirea etapelor investigației proprii- identificarea metodelor de lucru (de exemplu: observarea unor semințe puse la încolțit)- stabilirea resurselor necesare (de exemplu: 10 semințe de fasole sau alte plante, vase, vată, apă)- implicarea în alegerea modalităților de lucru (individual/ în grup)- asumarea unor roluri și responsabilități în cadrul echipelor (de exemplu: grupe diferite de elevi pot utiliza semințe ale unor plante diferite)- realizarea unor estimări, predicții privind rezultatele investigației proprii (de exemplu: se vor produce/ nu se vor produce transformări ale semințelor, din semințe vor apărea direct plante mature/ care vor trece prin diferite stadii)- parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu: plasarea semințelor pe vată menținută umedă în vase ținute la căldură și lumină)- realizarea de observații periodice asupra aspectului investigat (de exemplu: observarea îmbibării cu apă a semințelor, a crăpării tegumentului, a apariției noii plante)- realizarea de măsurători periodice asupra aspectului investigat (de exemplu: măsurarea ritmului de creștere

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală,individuală,evaluare orală, activitate în grup/în perechi

78

al noilor plante, numărarea semințelor care au încolțit și care nu au încolțit)- completarea periodică a unor fișe de observații cu informații despre fenomene și procese din mediul înconjurător (de exemplu: descrierea periodică a modificărilor observate la fiecare sămânță pusă la încolțit și la noile plante formate)- organizarea datelor obținute din investigații în tabele, grafice, diagrame (de exemplu: realizarea de tabele cu modificările observate la semințe în fiecare zi, grafice cu ritmul de creștere zilnică a fiecărei plante, diagrame cu procentul semințelor care au încolțit)- realizarea unor scheme care rezumă unele fenomene și procese din natură (de exemplu: notarea schematică a principalelor etape observate din viața unei plante „sămânță→încolțire→ plantulă (plantă imatură) →plantă→sămânță”)- realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe care să ilustreze aspecte ale investigației realizate (de exemplu: desenarea, fotografierea diferitelor etape ale încolțirii semințelor)- selectarea observațiilor esențiale din datele înregistrate (de exemplu: după câte zile au apărut părțile componente ale noii plante, ce s-a întâmplat cu părțile vechi ale seminței)- interpretarea unor date din tabele, grafice, diagrame (de exemplu: părțile componente ale plantei apar pe rând, ritmul de creștere al plantulei este mare, numai o parte din semințe încolțesc)- compararea estimărilor și a predicțiilor inițiale cu rezultatele obținute (de exemplu: compararea estimărilor inițiale cu rezultatele care arată că semințele se transformă, că apar diferite stadii ale unei plante)- formularea de concluzii (de exemplu: din semințe se dezvoltă o nouă plantă, care trece apoi prin diferite etape de viață)- formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de clasă- promovarea rezultatelor investigației proprii cu ajutorul unor mijloace diverse (de exemplu: fotografii, desene, afișe, colaje, pliante, broșuri, machete, articole în reviste școlare, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii)- prezentarea rezultatelor și a concluziilor investigațiilor efectuate în cadrul unor activități tematice organizate la nivelul clasei sau al școlii (de exemplu: „Ziua micului cercetător”, „Târgul proiectelor științelor naturii”, „Și eu

79

sunt inventator”)V Științele vieții CICLURI DE

VIAȚĂ ÎN LUMEA VIE

Principalele etape din ciclul de viață

al animalelor

1.11.2

- recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, fenomene, procese pornind de la prezentarea unor scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor de viață la unele organisme)- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce căldură sau curent electric, transparența corpurilor)- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)


VI Științele vieții RELAȚII DINTRE VIEȚUITOARE ȘI MEDIUL LOR DE

VIAȚĂ

Adaptări ale plantelor la

condiții de viață din diferite medii (pajiște, pădure,


1.12.1

- utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor dintre componentele unui sistem (de exemplu: utilizarea unor planșe, diapozitive reprezentând diverse medii de viață pentru observarea relațiilor dintre condițiile oferite de acestea și aspectul viețuitoarelor)- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață


VII Științele vieții RELAȚII DINTRE VIEȚUITOARE ȘI MEDIUL LOR DE

VIAȚĂ

Adaptări ale animalelor la

condiții de viață din diferite medii (pajiște, pădure,


1.12.1

- utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor dintre componentele unui sistem (de exemplu: utilizarea unor planșe, diapozitive reprezentând diverse medii de viață pentru observarea relațiilor dintre condițiile oferite de acestea și aspectul viețuitoarelor) - clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață


VIII Științele vieții RELAȚII DINTRE VIEȚUITOARE ȘI MEDIUL LOR DE

VIAȚĂ

Relații de hrănire dintre viețuitoare

(lanțuri trofice simple)

1.12.1

- observarea dirijată a unor scheme simple, desene pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple, schema unui circuit electric)- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin

80

procese după anumite criterii- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață

descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală/pe echipe,evaluare orală şi scrisă

IX Științele vieții OMUL- MENȚINEREA

STĂRII DE SĂNĂTATE

Dietă echilibrată. mișcare

2.13.1

- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte, vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu: consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării)- extragerea unor informații utile despre alimente prin exerciții de citire a unor etichete ale produselor alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui aliment)- utilizarea unor criterii pentru identificarea unor alimente sănătoase (de exemplu: prospețimea, conținutul, proveniența, modul de depozitare)- realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și efortului depus interpretând modele de piramide alimentare- identificarea unor reguli de igienă prin discuții, simulări (de exemplu: igienă alimentară, necesitatea aerisirii camerei, necesitatea activităților sportive)


X Științele vieții ȘTIINȚELE VIEȚII RECAPITULARE/

EVALAURE

Exerciții recapitulative

Evaluare

1.11.23.1

- recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, fenomene, procese pornind de la prezentarea unor scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor de viață la unele organisme)- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce căldură sau curent electric, transparența corpurilor)- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)- observarea dirijată a unor scheme simple, desene pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple, schema unui circuit electric)- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte, vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu: consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării)

1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,imagini b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

81

- extragerea unor informații utile despre alimente prin exerciții de citire a unor etichete ale produselor alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui aliment)- utilizarea unor criterii pentru identificarea unor alimente sănătoase (de exemplu: prospețimea, conținutul, proveniența, modul de depozitare)- realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și efortului depus interpretând modele de piramide alimentare- identificarea unor reguli de igienă prin discuții, simulări (de exemplu: igienă alimentară, necesitatea aerisirii camerei, necesitatea activităților sportive)

XI Științele pământului PĂMÂNTUL ȘI

SISTEMUL SOLAR

Planetele Sistemului Solar.

Mișcările Pământului

1.11.2

- observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor Sistemului Solar)- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii


XII Științele pământului PĂMÂNTUL ȘI

SISTEMUL SOLAR

Soarele - sursă de lumină și

căldură (Ciclul zi-noapte)

1.11.22.5

- observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor Sistemului Solar)- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de alternanța noapte - zi, de anotimpuri)- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii - clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese - formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de clasă


XIII Științele pământului PĂMÂNTUL ȘI

SISTEMUL SOLAR

Anotimpuri. Modificările

vremii;

1.11.2

- observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor Sistemului Solar)- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu:

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, imagini diverse, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, jocul

82

explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de alternanța noapte - zi, de anotimpuri)- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii - clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese

c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe, evaluare orală şi scrisă

XIV Științele pământului PĂMÂNTUL ȘI

SISTEMUL SOLAR

Ritmuri cotidiene și anuale ale

activității viețuitoarelor

1.11.2

- observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor Sistemului Solar)- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de alternanța noapte - zi, de anotimpuri)- utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor dintre componentele unui sistem (de exemplu: utilizarea unor planșe, diapozitive reprezentând diverse medii de viață pentru observarea relațiilor dintre condițiile oferite de acestea și aspectul viețuitoarelor)- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii - clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese


XV Științele pământului RECAPITULARE Recapitulare 1.1

1.22.5

- observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor Sistemului Solar)- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de alternanța noapte - zi, de anotimpuri)- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii - clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese- formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de clasă


XVI Științele EVALUARE Evaluare 1.1 - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,

83

pământului SUMATIVĂ sumativă 1.2 cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii - clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese

imagini diverse, planşe b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, jocul c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XVII Științele pământului JOCURI

„ȘTIINȚIFICE”

Exerciții joc 1.11.22.5

- recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, fenomene, procese pornind de la prezentarea unor scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor povești sau povestiri - clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață- formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de clasă- promovarea


XVIII Științele pământului MĂRTURII ALE

VIEȚII DIN TRECUT

Fosilele 1.11.2

- observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor jocuri de rol -discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării lor prin prisma unor fapte științifice- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criteriiclasificarea unor corpuri, fenomene/ procese

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,planşe, imagini b. procedurale: conversaţia, explicaţia,, exerciţiul, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XIX Științele pământului INFLUENȚA

OMULUI ASUPRA MEDIULUI DE

VIAȚĂ

Dispariția speciilor

(vânătoare, pescuit excesiv)

1.11.23.2

- exersarea unor deprinderi de utilizare rațională a unor resurse (de exemplu: înscenări cu situații în care un copil nu oprește apa la robinet când periază dinții, nu stinge lumina când părăsește camera)- realizarea unor proiecte ce oferă soluții la diverse probleme din mediul apropiat (de exemplu: îmbunătățirea aspectului unui mediu neospitalier prin decorarea cu tipuri de plante rezistente în acele condiții sau neutralizarea anumitor poluanți prin absorbția lor de către unele plante)

1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru, planşă , imagini diverse, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, jocul c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe

84

- amenajarea și întreținerea spațiului verde al școlii, îngrijirea plantelor/ animalelor din colțul viu al clasei, realizarea și îngrijirea unui acvariu/ terariu, îngrijirea animalelor domestice/ de companie- selectarea unor materiale și realizarea unor activități casnice în modalități care să protejeze mediul (de exemplu: colectarea selectivă a deșeurilor)- implicarea în acțiuni de protecție a mediului (de exemplu, de igienizare a unui spațiu școlar sau perișcolar după utilizarea acestuia de către copii)- observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor jocuri de rol - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criteriiclasificarea unor corpuri, fenomene/ procese

echipe,evaluare orală şi scrisă

XX Științele pământului INFLUENȚA

OMULUI ASUPRA MEDIULUI DE

VIAȚĂ

Protejarea mediului

1.13.2

- exersarea unor deprinderi de utilizare rațională a unor resurse (de exemplu: înscenări cu situații în care un copil nu oprește apa la robinet când periază dinții, nu stinge lumina când părăsește camera)- realizarea unor proiecte ce oferă soluții la diverse probleme din mediul apropiat (de exemplu: îmbunătățirea aspectului unui mediu neospitalier prin decorarea cu tipuri de plante rezistente în acele condiții sau neutralizarea anumitor poluanți prin absorbția lor de către unele plante)- amenajarea și întreținerea spațiului verde al școlii, îngrijirea plantelor/ animalelor din colțul viu al clasei, realizarea și îngrijirea unui acvariu/ terariu, îngrijirea animalelor domestice/ de companie- selectarea unor materiale și realizarea unor activități casnice în modalități care să protejeze mediul (de exemplu: colectarea selectivă a deșeurilor)- observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor jocuri de rol - implicarea în acțiuni de protecție a mediului (de exemplu, de igienizare a unui spațiu școlar sau perișcolar după utilizarea acestuia de către copii)


XXI Științele fizicii CORPURI –

PROPRIETĂȚI

Plutirea corpurilor în apă

1.11.2

- observarea unor fenomene și procese prin efectuarea unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru imagini diverse, b. procedurale: conversaţia,

85

în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a influenței temperaturii, demonstrarea transferului de căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice simple, evidențierea unor fenomene optice)- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce căldură sau curent electric, transparența corpurilor)- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)- observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor jocuri de rol

explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXII Științele fizicii CORPURI –

PROPRIETĂȚI

Proprietățile apei.Utilizări ale apei

în diferite stări de agregare

1.12.5

- observarea unor fenomene și procese prin efectuarea unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a influenței temperaturii, demonstrarea transferului de căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice simple, evidențierea unor fenomene optice)- formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de clasă


XXIII Științele fizicii SCHIMBĂRI ALE

CARACTERISTICILOR

CORPURILOR ȘI MATERIALELOR

Amestecuri și separarea

amestecurilor

1.12.5

- observarea unor fenomene și procese prin efectuarea unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a influenței temperaturii, demonstrarea transferului de căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice simple, evidențierea unor fenomene optice)- formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de clasă

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, poveşti audiob. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXIV Științele fizicii SCHIMBĂRI ALE

CARACTERISTICILOR

Dizolvarea. Influența

temperaturii asupra procesului

1.11.2

- observarea unor fenomene și procese prin efectuarea unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, ,imagini diverse b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,

86


de dizolvare și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a influenței temperaturii, demonstrarea transferului de căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice simple, evidențierea unor fenomene optice)- selectarea unor corpuri/ materiale cu proprietăți potrivite utilizării în scopuri precizate (de exemplu: în gospodărie, în construcții)

problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXV Științele fizicii SCHIMBĂRI ALE

CARACTERISTICILOR


Ardere, ruginire, putrezire,

alterare, coacere

1.11.2

- observarea unor fenomene și procese prin efectuarea unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a influenței temperaturii, demonstrarea transferului de căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice simple, evidențierea unor fenomene optice)- selectarea unor corpuri/ materiale cu proprietăți potrivite utilizării în scopuri precizate (de exemplu: în gospodărie, în construcții)


XXVI Științele fizicii ENERGIE,

SURSE ȘI EFECTE

Transferul de căldură între

obiecte. Materiale conductoare și izolatoare de

căldură

1.11.2

- observarea unor fenomene și procese prin efectuarea unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a influenței temperaturii, demonstrarea transferului de căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice simple, evidențierea unor fenomene optice)- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce căldură sau curent electric, transparența corpurilor)- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de exemplu: clasificarea materialelor după gradul de conducere a căldurii sau a curentului electric, după transparență)- selectarea unor corpuri/ materiale cu proprietăți potrivite utilizării în scopuri precizate (de exemplu: în gospodărie, în construcții)

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, imagini diverse, procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

87

XXVII Științele fizicii CURENT

ELECTRIC. LUMINĂ

Lumină. Surse de lumină

1.11.2

- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce căldură sau curent electric, transparența corpurilor)- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de exemplu: clasificarea materialelor după gradul de conducere a căldurii sau a curentului electric, după transparență)


XXVIII Științele fizicii CURENT

ELECTRIC. LUMINĂ

Curent electric. Circuite electrice

simple

1.11.2

- observarea dirijată a unor scheme simple, desene pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple, schema unui circuit electric)- observarea unor fenomene și procese prin efectuarea unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a influenței temperaturii, demonstrarea transferului de căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice simple, evidențierea unor fenomene optice)- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce căldură sau curent electric, transparența corpurilor)- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de exemplu: clasificarea materialelor după gradul de conducere a căldurii sau a curentului electric, după transparență)


XXIX Științele fizicii CURENT

ELECTRIC. LUMINĂ

Fenomene comune care

implică lumina (umbra,

curcubeul, culorile,

vizibilitatea corpurilor)

1.11.2

- observarea unor fenomene și procese prin efectuarea unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a influenței temperaturii, demonstrarea transferului de căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice simple, evidențierea unor fenomene optice)- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce


88

căldură sau curent electric, transparența corpurilor)- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de exemplu: clasificarea materialelor după gradul de conducere a căldurii sau a curentului electric, după transparență)

XXX Științele fizicii Recapitulare

(semestrul II)

1.11.22.53.2

- observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor Sistemului Solar)- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de alternanța noapte - zi, de anotimpuri)- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii - clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese - formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de clasă


XXXI Științele fizicii RECAPITULARE

FINALĂ

Sistematizarea cunoștințelor

1.11.22.12.23.2


1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, planşă b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXXII Științele fizicii RECAPITULARE

FINALĂ

Exerciții recapitulative

1.11.22.12.23.13.2

- recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, fenomene, procese pornind de la prezentarea unor scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor de viață la unele organisme)- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce

1 a. materiale:caiet, fişe de lucru, planşe cb. procedurale:, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe

89

căldură sau curent electric, transparența corpurilor)- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)- observarea dirijată a unor scheme simple, desene pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple, schema unui circuit electric)- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte, vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu: consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării)- extragerea unor informații utile despre alimente prin exerciții de citire a unor etichete ale produselor alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui aliment)- utilizarea unor criterii pentru identificarea unor alimente sănătoase (de exemplu: prospețimea, conținutul, proveniența, modul de depozitare)- realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și efortului depus interpretând modele de piramide alimentare- identificarea unor reguli de igienă prin discuții, simulări (de exemplu: igienă alimentară, necesitatea aerisirii camerei, necesitatea activităților sportive)


XXXIII Științele fizicii EVALUARE

FINALĂ

Evaluare 1.11.23.2



XXXIV Științele fizicii JOCURI

„ȘTIINȚIFICE”

Exerciții joc 1.11.22.5

- recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, fenomene, procese pornind de la prezentarea unor scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor povești sau povestiri- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese

1 a. materiale: teste, fişeb. procedurale: munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate

90

- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite criterii- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în diferite etape de viață- formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de clasă

individuală, în grup/ pe echipe


ISTORIE Săptă-mâna

DOMENIUL

TEMA Conţinuturile Compe-tenţe


Resurse

I Trecutul și prezentul din jurul nostru

Noțiuni introductive

Noțiuni introductive: trecut-prezent (mileniu, secol, deceniu, epocă istorică), spațiu istoric, surse istorice

1.32.1

- studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt menționate date, perioade de timp și nume de locuri - realizarea unor hărți/organizatori grafici care exemplifică măsurarea timpului în istorie (deceniu, secol, mileniu) - realizarea unei „istorii a măsurării timpului” pe baza informațiilor selectate din enciclopedii tipărite sau online - valorificarea informațiilor dobândite prin vizite la muzee, case memoriale, situri arheologice- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale, biblioteci)

1 a. materiale: fișa de lucru, caiet, planșe, harta

e. b. procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, munca independentă

f. c. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală și scrisă

91

II Trecutul și prezentul din jurul nostru

Familia Familia: trecutul familiei, sărbători de familie, timpul liber, activitățile cotidiene

1.11.34.2

- alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se reprezinte evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria localității natale - alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind o schemă dată - alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul comunității - prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei sau a comunității- realizarea unui jurnal al familiei care să conțină date și locuri importante, ordonate cronologic - formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică - citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate - extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric

1 a. materiale: imagini,fişa de lucru,caietb. procedurale: conversaţia, explicaţia, munca independentă, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: frontală individuală, evaluare orală

III Trecutul și prezentul din jurul nostru

Comunitatea locală și națională

Comunitatea locală și națională: teritoriu, locuințe și viață cotidiană, tradiții, sărbători, religie, monumente ale eroilor

1.11.22.3

- alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se reprezinte evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria localității natale - alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul comunității - prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei sau a comunității -descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, locuințe, obiceiuri) - realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, școala, locuri cunoscute/ îndrăgite - realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor, arhitectura locuințelor

1 a. materiale: imagini caiet, fişe de lucru b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, munca în echipă, problematizarea,joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală/pe echipe,evaluare orală şi scrisă

IV Trecutul și prezentul din jurul nostru

Comunitatea locală și națională:

Comunitatea locală și națională: Comunități ale minorităților

1.11.22.3

- alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se reprezinte evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria localității natale - alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul comunității

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini, hartă b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea

92

pe teritoriul de azi al României

- prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei sau a comunității -descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, locuințe, obiceiuri) - realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, școala, locuri cunoscute/ îndrăgite - realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor, arhitectura locuințelor

prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală,individuală,evaluare orală, activitate în grup/în perechi

V Trecutul și prezentul din jurul nostru

Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală

Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală

1.11.22.3

- alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se reprezinte evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria localității natale - alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind o schemă dată - alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul comunității - prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei sau a comunității - citirea și discutarea unor biografii ale unor personalități din diferite domenii (istoric, literar, artistic etc.), ținând cont de încadrarea în timp - precizarea evenimentelor dintr-un text citit /audiat folosind expresii precum: la început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la urmă în final/în același timp etc. - aranjarea unei succesiuni de enunțuri după ordinea logică de desfășurare a evenimentelor și în funcție de factorul timp -descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, locuințe, obiceiuri) - prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului - realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, școala, locuri cunoscute/ îndrăgite - realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini , hartăb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală/pe echipe,evaluare orală şi scrisă

93

arată felul în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor, arhitectura locuințelor

VI Trecutul și prezentul din jurul nostru

Popoare de ieri și de astăzi

Popoare de ieri și de astăzi: localizare pe hartă, ocupații, tradiții, obiceiuri, sărbători

1.21.34.1

- localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță istorică - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de geografie umană) - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, locuințe, obiceiuri) - valorificarea informațiilor dobândite prin vizite la muzee, case memoriale, situri arheologice -formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică - citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate - extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric - lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, în perechi


VII Trecutul și prezentul din jurul nostru

Cunoașterea lumii prin călători

Cunoașterea lumii prin călători

2.14.1

-căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale, biblioteci) - citirea și comentarea unor imagini/fotografii - formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică - citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate - extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric - lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, în perechi - prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici


94

- realizarea unor discuții în grup despre fapte/evenimente/personalități istorice - exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente istorice prezentate/cunoscute - realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei personalități istorice/numele unui eveniment istoric - realizarea și prezentarea unor proiecte tematice

VIII Trecutul și prezentul din jurul nostru

Recapitulare 1.12.1

- alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se reprezinte evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria localității natale - alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind o schemă dată - alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul comunității - prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei sau a comunității - citirea și discutarea unor biografii ale unor personalități din diferite domenii (istoric, literar, artistic etc.), ținând cont de încadrarea în timp

- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale, biblioteci) - citirea și comentarea unor imagini/fotografii - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală


IX Epoci, evenimente și personalități

Antichitatea Antichitatea - Legende și scrieri ale anticilor despre daci și romani

1.22.23.2

-familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de geografie umană) - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, locuințe, obiceiuri) -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau apropiat - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un eveniment istoric

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini cu diverse obiecte, mini-cărticele, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe

95

- formularea unor predicții asupra firului narativ al unor legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate istorică - povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii învățați - povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la timpuri potrivite - repovestirea unor legende și povestiri istorice - realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment istoric


X Epoci, evenimente și personalități

Evul Mediu Evul Mediu - Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice –Gelu, Iancu de Hunedoara, Dragoș

1.22.23.2

-familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de geografie umană) - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, locuințe, obiceiuri) -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau apropiat - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un eveniment istoric - formularea unor predicții asupra firului narativ al unor legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate istorică - povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii învățați - povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la timpuri potrivite - repovestirea unor legende și povestiri istorice - realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment istoric


XI Epoci, evenimente și personalități

Evul Mediu Evul Mediu - Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și

1.22.23.2

-familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de geografie umană) - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, locuințe, obiceiuri)

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a

96

istorice –Basarab I, Mircea cel Bătrân

-discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau apropiat - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un eveniment istoric - formularea unor predicții asupra firului narativ al unor legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate istorică - povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii învățați - povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la timpuri potrivite - repovestirea unor legende și povestiri istorice - realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment istoric


XII Epoci, evenimente și personalități

Evul Mediu Evul Mediu - Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice –Vlad Țepeș

1.22.23.2



XIII Epoci, evenimente și personalități

Evul Mediu Evul Mediu - Figuri legendare de voievozi, domnitori și

1.22.23.2

-familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de geografie umană) - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală sau din alte

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, imagini diverse, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea

97

conducători locali în opere literare și istorice –Ștefan cel Mare

regiuni - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, locuințe, obiceiuri) -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau apropiat - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un eveniment istoric - formularea unor predicții asupra firului narativ al unor legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate istorică - povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii învățați - povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la timpuri potrivite - repovestirea unor legende și povestiri istorice - realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment istoric

prin descoperire, munca independentă, jocul c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe, evaluare orală şi scrisă

XIV Epoci, evenimente și personalități

Evul Mediu Evul Mediu - Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice –Mihai Viteazul

1.22.23.2



XV Epoci, eveniment

Recapitulare Recapitulare 1.22.2

-familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relief, reprezentări convenționale

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, planşă, imagini

98

e și personalități

3.24.3

pentru peisajul antropic și de geografie umană) - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, locuințe, obiceiuri) -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau apropiat - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un eveniment istoric - formularea unor predicții asupra firului narativ al unor legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate istorică - povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii învățați - povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la timpuri potrivite - repovestirea unor legende și povestiri istorice - realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment istoric - participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuție informații sau exprimându-și propria părere despre evenimente și personalități istorice - formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele discutate - selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea alegerii făcute - concursuri pe teme istorice tip „Cine știe câștigă”, la nivelul clasei sau între clase - realizarea unei mape a clasei „Știați că?”, fiecare elev având posibilitatea să completeze cu informații pe care le consideră relevante pentru subiecte discutate sau descoperite pe parcursul cercetărilor personale

diverseb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XVI Epoci, evenimente și personalități

Evaluare sumativă

Evaluare sumativă

1.24.3

-localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță istorică - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de geografie umană) - participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuție informații sau exprimându-și propria părere despre evenimente și personalități istorice - formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la

1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru, imagini diverse, planşe b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, jocul c. forme de organizare a

99

faptele discutate - selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea alegerii făcute - concursuri pe teme istorice tip „Cine știe câștigă”, la nivelul clasei sau între clase - realizarea unei mape a clasei „Știați că?”, fiecare elev având posibilitatea să completeze cu informații pe care le consideră relevante pentru subiecte discutate sau descoperite pe parcursul cercetărilor personale


XVII Epoci, evenimente și personalități

Istoria prin jocuri

Istoria prin jocuri

2.34,3

- prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice - formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele discutate - selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea alegerii făcute - concursuri pe teme istorice tip „Cine știe câștigă”, la nivelul clasei sau între clase - realizarea unei mape a clasei „Știați că?”, fiecare elev având posibilitatea să completeze cu informații pe care le consideră relevante pentru subiecte discutate sau descoperite pe parcursul cercetărilor personale - realizarea pe grupe a unor postere/afișe pentru comemorarea/sărbătorirea unor evenimente/personalități - proiectarea și realizarea unui colț muzeistic al clasei și utilizarea obiectelor colecționate în diferite ocazii - realizarea și prezentarea unor jurnale de călătorie


XVIII Epoci, evenimente și personalități

Evul Mediu Evul Mediu - Transilvania - spațiu multietnic. Sat și oraș în Transilvania medievală

1.22.34.1

- localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță istorică - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de geografie umană) - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente


100

- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice - prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului - formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică - citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate - extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric - lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, în perechi

XIX Epoci, evenimente și personalități

Evul Mediu Evul Mediu

- Istorici și cronicari despre personalități ale minorităților

2.14.1

- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale, biblioteci) - citirea și comentarea unor imagini/fotografii - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală -citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate - extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric - lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, în perechi


XX Epoci, evenimente și personalități

Epoca modernă

Epoca modernă - Al.I. Cuza și Unirea

2.34.1

- prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice - prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care un loc s-a

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, , imagini diverse, poveşti audio, lecturi ilustrate, planşă b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a

101

schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului - formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică - citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate - extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric - lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, în perechi - prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici - realizarea unor discuții în grup despre fapte/evenimente/personalități istorice - exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente istorice prezentate/cunoscute - realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei personalități istorice/numele unui eveniment istoric - realizarea și prezentarea unor proiecte tematice


XXI Epoci, evenimente și personalități

Epoca modernă

Epoca modernă - Carol I și independența, Carol Davila

2.34.1

- prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice - prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului - formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică - citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate - extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric - lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, în perechi - prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici - realizarea unor discuții în grup despre

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru imagini diverse, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

102

fapte/evenimente/personalități istorice - exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente istorice prezentate/cunoscute - realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei personalități istorice/numele unui eveniment istoric - realizarea și prezentarea unor proiecte tematice

XXII Epoci, evenimente și personalități

Epoca modernă

Epoca modernă - Eroi ai Primului Război Mondial

2.34.1

- prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice - prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului - formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică - citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate - extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric - lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, în perechi - prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici - realizarea unor discuții în grup despre fapte/evenimente/personalități istorice - exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente istorice prezentate/cunoscute - realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei personalități istorice/numele unui eveniment istoric - realizarea și prezentarea unor proiecte tematice


XXIII Epoci, evenimente și personalități

Epoca modernă

Epoca modernă - Ferdinand și Marea Unire

2.34.1

- prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, poveşti audiob. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca

103

- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice - prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului - formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică - citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate - extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric - lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, în perechi - prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici - realizarea unor discuții în grup despre fapte/evenimente/personalități istorice - exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente istorice prezentate/cunoscute - realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei personalități istorice/numele unui eveniment istoric - realizarea și prezentarea unor proiecte tematice

independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXIV Epoci, evenimente și personalități

Epoca modernă

Epoca modernă - România la cumpăna dintre milenii

2.34.3

- prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice -participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuție informații sau exprimându-și propria părere despre evenimente și personalități istorice - formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele discutate - selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea alegerii făcute


XXV Cultură și patrimoniu

Locuri istorice din comunitat

Locuri istorice din comunitate: mănăstiri,

1.22.12.3

- localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță istorică - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relief, reprezentări convenționale

1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru, imagini diverse b. procedurale: conversaţia, explicaţia,

104

e străzi și case istorice din comunitate, monumente ale eroilor, monumente reprezentative ale comunităților etnice din România

pentru peisajul antropic și de geografie umană) - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, locuințe, obiceiuri) - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale, biblioteci) - citirea și comentarea unor imagini/fotografii - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice - prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului - realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, școala, locuri cunoscute/ îndrăgite - realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor, arhitectura locuințelor

demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXVI Cultură și patrimoniu

Locuri cu importanță istorică pentru România

Locuri cu importanță istorică pentru România: - Așezări și construcții dacice, grecești si romane (orașele grecești de pe malul Mării Negre)

1.22.12.3

- localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță istorică - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de geografie umană) - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, locuințe, obiceiuri) - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale, biblioteci)


105

- citirea și comentarea unor imagini/fotografii - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice - prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului - realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, școala, locuri cunoscute/ îndrăgite - realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor, arhitectura locuințelor

XXVII Cultură și patrimoniu


Locuri cu importanță istorică pentru România: - Castele și cetăți martore ale evenimentelor istorice

1.22.12.3

- localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță istorică - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de geografie umană) - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, locuințe, obiceiuri) - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale, biblioteci) - citirea și comentarea unor imagini/fotografii - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice - prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului - realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, școala, locuri cunoscute/ îndrăgite


106

- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor, arhitectura locuințelor

XXVIII Cultură și patrimoniu


Locuri cu importanță istorică pentru România: - Construcții religioase și ctitorii lor

1.22.12.3

- localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță istorică - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de geografie umană) - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, locuințe, obiceiuri) - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale, biblioteci) - citirea și comentarea unor imagini/fotografii - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice - prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului - realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, școala, locuri cunoscute/ îndrăgite - realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor, arhitectura locuințelor


XXIX Cultură și patrimoniu



2.12.34.3

- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, planşă imagini diverse, imagini cu lecturi, colaje din desene,simboluri, cuvinte, planşă, reguli de comunicare eficientă, civilizată, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,

107

perioade de timp/ momente istorice - prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului -solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă

problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXX Cultură și patrimoniu

Recapitulare Recapitulare 2.12.34.3

- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice - prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului -solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă


XXXI Cultură și patrimoniu

Evaluare sumativă

Evaluare sumativă

2.34.3

- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice - prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului -solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă


XXXII Recapitulare finală

Recapitulare finală

1.12.34.3

- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente

1 a. materiale:caiet, fişe de lucru, planşe cb. procedurale:, conversaţia, explicaţia, demonstraţia,

108

- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice - prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului -solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă

exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXXIII Recapitulare finală

Recapitulare finală

1.12.34.3

- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice - prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului -solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă- realizarea pe grupe a unor postere/afișe pentru comemorarea/sărbătorirea unor evenimente/personalități - proiectarea și realizarea unui colț muzeistic al clasei și utilizarea obiectelor colecționate în diferite ocazii - realizarea și prezentarea unor jurnale de călătorie


XXXIV Cultură și patrimoniu

Jocuri istorice

Jocuri istorice

1.14.24.3

- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente istorice - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente istorice


109

- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului -solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă- realizarea pe grupe a unor postere/afișe pentru comemorarea/sărbătorirea unor evenimente/personalități - proiectarea și realizarea unui colț muzeistic al clasei și utilizarea obiectelor colecționate în diferite ocazii - realizarea și prezentarea unor jurnale de călătorie


GEOGRAFIE Săptă-mâna

DOMENIUL

TEMA Conţinuturile Compe-tenţe


Resurse

I Elemente de geografie a orizontului local și apropiat

Orizontul apropiat

Clasa, şcoala, cartierul, localitateaOrientarea şi distanţele în orizontul apropiat

1.12.12.33.2

-recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în texte din manual/ texte complementare - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un mesaj oral - măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas etc., exprimate în unități standard și nonstandard) - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din experiențialul cotidian - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare - citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local,

1 a. materiale: fișa de lucru, caiet, planșe, harta

g. b. procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, munca independentă

h. c. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală și scrisă

110

localității și regiunii - utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, ale țării, ale Europei și ale lumii - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și semnul convențional corespunzător - realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și a semnelor convenționale

II Elemente de geografie a orizontului local și apropiat

Orizontul apropiat

Planul clasei, al locuinței, al școlii, al cartierului și al localității

2.13.13.4

- măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas etc., exprimate în unități standard și nonstandard) - utilizarea scării de proporție - realizarea unor planuri simple ale clasei și ale școlii, utilizând forme geometrice simple - calcularea unor arii ale figurilor geometrice care au corespondent în realitate - calcularea unor distanțe pe hărți la scări diferite - identificarea poziției obiectelor pe planul clasei, planul școlii și al localității - realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii înconjurătoare - explicarea unor elemente redate în forme grafice - construirea planului clasei, al școlii și al cartierului


III Elemente de geografie a orizontului local și apropiat

Orizontul apropiat

Planul unei locuințe 2.13.13.4

- măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas etc., exprimate în unități standard și nonstandard) - utilizarea scării de proporție - realizarea unor planuri simple ale clasei și ale școlii, utilizând forme geometrice simple - calcularea unor arii ale figurilor geometrice care au corespondent în realitate - calcularea unor distanțe pe hărți la scări diferite - identificarea poziției obiectelor pe planul clasei, planul școlii și al localității - realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii înconjurătoare - explicarea unor elemente redate în forme grafice - construirea planului clasei, al școlii și al cartierului - localizarea unor elemente pe hărți de contur, la

1 a. materiale: imagini caiet, fişe de lucru b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia,exerciţiul, munca în echipă, problematizarea,joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală/pe echipe,evaluare orală şi scrisă

111

diferite scări IV Elemente de

geografie a orizontului local și apropiat

Orizontul local

Orizontul, linia orizontului, punctele cardinaleHărți ale orizontului local

2.13.13.2

- măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas etc., exprimate în unități standard și nonstandard) - utilizarea scării de proporție - exprimarea poziției obiectelor identificate, cu ajutorul punctelor cardinale sau prin raportare reciprocă - citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și regiunii - utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, ale țării, ale Europei și ale lumii - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și semnul convențional corespunzător - realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și a semnelor convenționale

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini, hartă b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală,individuală,evaluare orală, activitate în grup/în perechi

V Elemente de geografie a orizontului local și apropiat

Caracteristici generale observabile în orizontul local

Relief, hidrografie, vegetațiePopulație, așezări, activități ale oamenilor

3.24.14.3

- citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și regiunii - utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, ale țării, ale Europei și ale lumii - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și semnul convențional corespunzător - realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și a semnelor convenționale - explorarea unor surse de informare noi și alternative pentru lărgirea orizontului de cunoaștere - prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități umane etc.) - afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană


VI Elemente de geografie a orizontului local și

Modificări observabile și

Modificări observabile în realitatea

2.24.1

- aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene din realitatea observată - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea înconjurătoare (anotimpuri, evoluția

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini b. procedurale: conversaţia, explicaţia,

112

apropiat repere de timp

înconjurătoareOra, ziua, săptămâna, anulCalendarul

vegetației etc.) - corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute de timp (o zi, o săptămână, o lună, un an) - explorarea unor surse de informare noi și alternative pentru lărgirea orizontului de cunoaștere

demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală/pe echipe,evaluare orală şi scrisă

VII Elemente de geografie a orizontului local și apropiat

De la orizontul local la țară

Localitatea natalăRegiunea înconjurătoareDe la orizontul local la regiune și țară

2.34.1

- identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din experiențialul cotidian - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare - utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg) - raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume


VIII Elemente de geografie a orizontului local și apropiat

Elemente de geografie a orizontului local și apropiat

Recapitulare 2.22.34.1

- aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene din realitatea observată - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) - corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute de timp (o zi, o săptămână, o lună, un an) - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din experiențialul cotidian - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare - utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg) - raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume


113

IX Elemente de geografie a orizontului local și apropiat

Elemente de geografie a orizontului local și apropiat

Evaluare sumativă 2.22.34.1

- aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene din realitatea observată - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) - corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute de timp (o zi, o săptămână, o lună, un an) - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din experiențialul cotidian - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare - utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg) - raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume


X Elemente de geografie a României

Elemente de geografie generală

Limite și vecini

Limite și vecini 2.33.13.3

- utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg) - identificarea poziției unor elemente naturale și socio-economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob - exprimarea poziției obiectelor identificate, cu ajutorul punctelor cardinale sau prin raportare reciprocă - precizarea poziției țării pe hărți ale Europei și ale lumii - identificarea poziției țărilor vecine, pe hărți diferite - identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite


XI Elemente de geografie a României




2.33.4

- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare - realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii înconjurătoare - explicarea unor elemente redate în forme grafice

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală,

114

- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări

activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XII Elemente de geografie a României


Clima, apele, vegetația, animalele și solurile

Clima, apele, vegetația, animalele și solurile 2.33.4

- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare - realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii înconjurătoare - explicarea unor elemente redate în forme grafice - localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări


XIII Elemente de geografie a României


Locuitorii și așezările omenești

Locuitorii și așezările omenești

2.33.13.34.3

- identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din experiențialul cotidian - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare - identificarea unor elemente naturale și socio-economice reprezentate pe un suport cartografic - identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite - prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități umane etc.) - afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, imagini diverse, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, jocul c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe, evaluare orală şi scrisă

XIV Elemente de geografie a României


Activități economice

- Resurse și activități industriale - Principalele produse agricole

2.33.13.34.3

- identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din experiențialul cotidian - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare - identificarea unor elemente naturale și socio-economice reprezentate pe un suport cartografic

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, imagini diverse, imagini, planşă b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală,

115

- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite - prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități umane etc.) - afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană

activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XV Elemente de geografie a României


Activități economice

- Căi de comunicație

2.33.13.34.3

- identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din experiențialul cotidian - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare - identificarea unor elemente naturale și socio-economice reprezentate pe un suport cartografic - identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite - prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități umane etc.) - afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană


XVI Elemente de geografie a României


Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie generală


- citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și semnul convențional corespunzător - realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și a semnelor convenționale - identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite - prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități umane etc.) - afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană


XVII Elemente de geografie a României

Elemente de geografie a

Evaluare sumativăJocuri

3.13.24.3

- identificarea unor elemente naturale și socio-economice reprezentate pe un suport cartografic - citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local,

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, imagini b. procedurale: conversaţia, explicaţia,,

116


RomânieiElemente de geografie generală

localității și regiunii - utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, ale țării, ale Europei și ale lumii - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și semnul convențional corespunzător - realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și a semnelor convenționale - prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități umane etc.) - afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană

exerciţiul, munca independentă,c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XVIII Elemente de geografie a României

Elemente de geografie regională

Marile unități geografice ale României – caracteristici generale (pe trepte de relief)

- Carpații 1.12.23.2

- recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în texte din manual/ texte complementare - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un mesaj oral - gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite scări (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu anumite criterii indicate - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și semnul convențional corespunzător - realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și a semnelor convenționale


XIX Elemente de geografie a României



- Dealurile și podișurile

1.12.23.2



117

XX Elemente de geografie a României



- Câmpiile. Delta Dunării

1.12.23.2



XXI Elemente de geografie a României


Caracteristici geografice ale regiunii în care este situat orizontul local

- Elemente de prezentare ale unei regiuni (poziție, limite, caracteristici naturale, resurse și activități economice)

1.12.23.2


1 a. materiale: caiet, fişe de lucru imagini diverse, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXII Elemente de geografie a României


Caracteristici geografice ale regiunii în care este situat orizontul local

- Caracterizarea regiunii (sau a regiunilor) din jurul orizontului local

2.22.34.1

- descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene din realitatea observată - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite


118

- precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare

XXIII Elemente de geografie a României


Organizarea administrativă a României

- Organizarea administrativă actuală

2.22.33.1

- descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene din realitatea observată - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, poveşti audiob. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXIV Elemente de geografie a României


Organizarea administrativă a României

- Orașul București – caracterizare geografică

2.22.33.13.3

- descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene din realitatea observată - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite


XXV Elemente de geografie a României

Elemente de

Organizarea administrativă a

- Caracterizarea geografică a județului și a localității în care este situat

2.22.33.13.3

- descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite categorii, pe baza unor criterii

1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru, imagini diverse b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,

119

geografie regională

României

orizontul local specifice - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene din realitatea observată - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite

problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXVI Elemente de geografie a României


Elemente de geografie a RomânieiElemente de geografie regională

Recapitulare 2.33.3

- identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din experiențialul cotidian - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare - utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg) - identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite


XXVII România în Europa și pe glob

România în Europa

- Poziția geografică a României în Europa: limite și vecini - Țările vecine: denumire, capitală

2.22.33.13.3

- descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene din realitatea observată - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite


120

- precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite

XXVIII România în Europa și pe glob

Europa – un continent al planetei

- Europa – scurtă caracterizare geografică - Europa și România – elemente comune

2.22.33.13.3

- descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene din realitatea observată - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite


XXIX România în Europa și pe glob

Europa – un continent al planetei

- Uniunea Europeană

1.22.23.1

- redarea, în formulări proprii, a semnificației termenilor identificați în manual/texte complementare/denumiți de profesor - utilizarea termenilor geografici de bază în enunțuri proprii referitoare la elemente observate - definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază învățați - gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite scări (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu anumite criterii indicate - identificarea poziției unor elemente naturale și socio-economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob


XXX România în Europa și pe glob

Terra – planeta noastră

- Caracteristici generale (formă, mărime, mișcări)

1.32.23.3

- reformularea unor texte, cu păstrarea sensului termenilor învățați - elaborarea unui text pe baza unei realități studiate

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, planşă imagini diverse, b. procedurale:

121

- Continente și oceane

sau a unei imagini, după un model dat - elaborarea unui text pe baza unei structuri date, folosind corect termenii corespunzători - gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite scări (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu anumite criterii indicate - precizarea poziției țării pe hărți ale Europei și ale lumii - identificarea poziției țărilor vecine, pe hărți diferite - identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite

conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXXI România în Europa și pe glob

Terra – o planetă a sistemului solar

- Planiglobul – imaginea Terrei

3.13.34.1

- identificarea poziției unor elemente naturale și socio-economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob - precizarea poziției țării pe hărți ale Europei și ale lumii - raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume


XXXII România în Europa și pe glob

RECAPITULARE FINALĂ

RECAPITULARE FINALĂ

1.33.14.2

- reformularea unor texte, cu păstrarea sensului termenilor învățați - elaborarea unui text pe baza unei realități studiate sau a unei imagini, după un model dat - elaborarea unui text pe baza unei structuri date, folosind corect termenii corespunzători - identificarea poziției unor elemente naturale și socio-economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități umane etc.) - afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană


XXXIII RECAPITULARE FINALĂ

EVALUARE FINALA.

EVALUARE FINALA.

3.24.24.3

- citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și regiunii - utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, ale țării, ale Europei și ale lumii - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, planşe diverseb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învă

122

specifice (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și semnul convențional corespunzător - realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și a semnelor convenționale - înțelegerea necesității protecției mediului de viață - participarea la activități de conservare a mediului - formarea unei atitudini civice referitoare la cunoașterea, conservarea și protecția mediului - prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități umane etc.) - afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană

ţarea prin descoperire, munca independentă joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXXIV EVALUARE FINALA.

JOCURI JOCURI 3.44.1

- realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii înconjurătoare - explicarea unor elemente redate în forme grafice - construirea planului clasei, al școlii și al cartierului - localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări - explorarea unor surse de informare noi și alternative pentru lărgirea orizontului de cunoaștere - raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume



EDUCAȚIE CIVICĂ Săptă-mâna

DOMENIUL

TEMA Conţinuturi Come- tenţe


Resurse

123

I Persoana

Raporturile noastre cu lucrurile și ființele

Recapitularea cunoștințelor din clasa a III- a

1.32.1

- utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme morale- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale copiilor și ale adulților) - exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune - exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață) - identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)

1 a. materiale: fișa de lucru, caiet, planșe b. procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală și scrisă

II Persoana Raporturile noastre cu lucrurile și ființele

EVALUARE INIȚIALĂ

1.32.1

- utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme morale- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale copiilor și ale adulților) - exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune - exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață) - identificarea de către elevi, în contexte dilematice


III Persoana LOCURI DE APARTENENȚĂ

LOCALITATEA ȘI

DOMICILIUL

1.11.22.2

- exerciții de prezentare a localității și a domiciliului - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în care locuiește acesta, ale spațiului

1 a. materiale: imagini caiet, fişe de lucru b. procedurale: conversaţia, explicaţia,

124

european - realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente sărbătorite la nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia Munților”, „Ziua Națională a României”, „Ziua Europei”)- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale - exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii Europene - lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă manifestări ale dragostei față de țară - vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice țărilor membre ale Uniunii Europene- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri publice)

demonstraţia,exerciţiul, munca în echipă, problematizarea,joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală/pe echipe,evaluare orală şi scrisă

IV Persoana LOCURI DE APARTENENȚĂ

ȚARA NATALĂ.

ÎNSEMNELE ȚĂRII

1.11.23.3

- exerciții de prezentare a localității și a domiciliului - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în care locuiește acesta, ale spațiului european - realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente sărbătorite la nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia Munților”, „Ziua Națională a României”, „Ziua Europei”)- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale - exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii Europene - lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă manifestări ale dragostei față de țară - vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice țărilor membre ale Uniunii Europene- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în proiecte, pe diferite teme cu conținut moral-civic

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini, hartă b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală,individuală,evaluare orală, activitate în grup/în perechi

125

- participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului înconjurător apropiat, cunoașterea monumentelor din România incluse în patrimoniul mondial UNESCO)

V Persoana LOCURI DE APARTENENȚĂ

ROMÂNIA, MEMBRĂ A UNIUNII EUROPEN

E

1.11.23.3

- exerciții de prezentare a localității și a domiciliului - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în care locuiește acesta, ale spațiului european - realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente sărbătorite la nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia Munților”, „Ziua Națională a României”, „Ziua Europei”)- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale - exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii Europene - lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă manifestări ale dragostei față de țară - vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice țărilor membre ale Uniunii Europene- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în proiecte, pe diferite teme cu conținut moral-civic - participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului înconjurător apropiat, cunoașterea monumentelor din România incluse în patrimoniul mondial UNESCO)


VI Persoana LOCURI DE APARTENENȚĂ

RECAPITULARE

1.11.23.3

- exerciții de prezentare a localității și a domiciliului - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în care locuiește acesta, ale spațiului european - realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente sărbătorite la nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia Munților”, „Ziua Națională a României”, „Ziua Europei”)- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale


126

- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii Europene - lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă manifestări ale dragostei față de țară - vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice țărilor membre ale Uniunii Europene- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în proiecte, pe diferite teme cu conținut moral-civic - participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului înconjurător apropiat, cunoașterea monumentelor din România incluse în patrimoniul mondial UNESCO)

VII Persoana LOCURI DE APARTENENȚĂ

EVALUARE

1.11.2

- exerciții de prezentare a localității și a domiciliului - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în care locuiește acesta, ale spațiului european - realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente sărbătorite la nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia Munților”, „Ziua Națională a României”, „Ziua Europei”)- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale - exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii Europene - lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă manifestări ale dragostei față de țară - vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice țărilor membre ale Uniunii Europene


VIII Raporturile noastre cu lucrurile și ființele

RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (I)

BINE – RĂU

1.32.1

- utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme morale- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale copiilor și ale adulților) - exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune - exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule,

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,imagini b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală/pe echipe,evaluare

127

desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață) - identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)

orală şi scrisă

IX Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


ALTRUISM – EGOISM

1.32.1



X Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


CINSTE – NECINSTE

1.32.1



128


XI Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


RECAPITULARE

1.32.1



XII Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


EVALUARE

1.32.1



129


XIII Raporturile noastre cu lucrurile și ființele

RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (II)

RESPECT – LIPSĂ

DE RESPECT

1.32.12.2

- utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme morale- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale copiilor și ale adulților) - exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune - exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață) - identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”) - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri publice)

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, imagini diverse, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, jocul c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe, evaluare orală şi scrisă

XIV Raporturile noastre

RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI

RESPONSABILITATE

1.32.12.2

- utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme morale

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, imagini diverse, imagini, planşă

130

cu lucrurile și ființele

OAMENI. VALORI MORALE (II)

– LIPSĂ DE

RESPONSABILITATE

- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale copiilor și ale adulților) - exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune - exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață) - identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”) - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri publice)

b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XV Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


SOLIDARITATE –

LIPSA DE SOLIDARIT

ATE

1.32.12.2

- utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme morale- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale copiilor și ale adulților) - exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune - exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din


131

povești, cazuri prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață) - identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”) - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri publice)

XVI Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


RECAPITULARE

1.32.12.2

- utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme morale- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale copiilor și ale adulților) - exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune - exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață) - identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”) - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-


132

civice în contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri publice)

XVII Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


EVALUARE

1.32.12.2

- utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme morale- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale copiilor și ale adulților) - exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune - exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață) - identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”) - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri publice)


XVIII Raporturile noastre cu lucrurile și ființele

RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (III)

NORME MORALE

2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri publice)


XIX Raporturi RAPORTURIL COMPORT 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral- 1 a. materiale: : caiet, fişe de

133

le noastre cu lucrurile și ființele

E NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. VALORI MORALE (III)

AMENTUL ÎN FAMILIE

3.1 civice în familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri publice) - rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în diferite contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în clasă, școală, comunitate) - simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada de Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în perioada de pregătire pentru olimpiadă) - participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale

lucru, planşă , imagini diverse, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, jocul c. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XX Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


COMPORTAMENTUL

ÎN ȘCOALĂ ȘI

ÎN GRUPUL

DE PRIETENI

2.23.1

- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri publice) - rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în diferite contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în clasă, școală, comunitate) - simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada de Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în perioada de pregătire pentru olimpiadă) - participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale


XXI Raporturile noastre cu

RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI.

COMPORTAMENTUL ÎN LOCURI PUBLICE

2.23.1

- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru imagini diverse, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia,

134

lucrurile și ființele

VALORI MORALE (III)

- exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri publice) - rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în diferite contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în clasă, școală, comunitate) - simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada de Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în perioada de pregătire pentru olimpiadă) - participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale

exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXII Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


RECAPITULARE

2.23.1

- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri publice) - rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în diferite contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în clasă, școală, comunitate) - simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada de Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în perioada de pregătire pentru olimpiadă) - participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale


XXIII Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


EVALUARE

2.23.1

- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, poveşti audiob. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a

135

civice în contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri publice) - rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în diferite contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în clasă, școală, comunitate) - simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada de Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în perioada de pregătire pentru olimpiadă) - participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale


XXIV Raporturile noastre cu lucrurile și ființele

RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. COMPORTAMENTE MORAL CIVICE

COMPORTAMENTE

PROSOCIALE

2.3 - exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, a unor comportamente prosociale/antisociale - finalizarea unor povestiri orale cu început dat, prin care să se pună în evidență comportamente bazate, de exemplu, pe ajutorare, cooperare, toleranță - exerciții de manifestare a acordului față de comportamente bazate pe ajutorare, cooperare, toleranță și a dezacordului față de comportamente conflictuale, agresive - exprimarea/argumentarea preferinței pentru adoptarea unui anumit comportament în situații date (răspunzând la întrebarea „Ce faci dacă …?”) și de autoevaluare a comportamentului propriu (răspunzând la întrebarea: „Am procedat bine?”)


XXV Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


COMPORTAMENTE ANTISOCI

ALE



XXVI Raporturi RAPORTURIL RECAPITU 2.3 - exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte 1 a. materiale: caiet, fişe de

136

le noastre cu lucrurile și ființele

E NOASTRE CU CEILALȚI OAMENI. COMPORTAMENTE MORAL CIVICE

LARE de viață, a unor comportamente prosociale/antisociale - finalizarea unor povestiri orale cu început dat, prin care să se pună în evidență comportamente bazate, de exemplu, pe ajutorare, cooperare, toleranță - exerciții de manifestare a acordului față de comportamente bazate pe ajutorare, cooperare, toleranță și a dezacordului față de comportamente conflictuale, agresive - exprimarea/argumentarea preferinței pentru adoptarea unui anumit comportament în situații date (răspunzând la întrebarea „Ce faci dacă …?”) și de autoevaluare a comportamentului propriu (răspunzând la întrebarea: „Am procedat bine?”)

lucru, imagini diverse, procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, învăţarea prin descoperire, munca independentăc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXVII Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


EVALUARE



XXVIII Raporturile noastre cu lucrurile și ființele

DREPTURILE UNIVERSALE ALE COPILULUI

DREPTURILE ȘI

ÎNDATORIRILE

COPILULUI (I)

2.43.2

- exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, texte sau în cazuri date - recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații de respectare/încălcare a drepturilor copilului - studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din încălcarea drepturilor copiilor - activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, prezentarea unei pantomime, jocuri de rol)- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și exprimarea opiniilor personale - simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de


137

exemplu, a șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de școală) - simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu local al copiilor

XXIX Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


DREPTURILE ȘI

ÎNDATORIRILE

COPILULUI

2.43.2

- exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, texte sau în cazuri date - recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații de respectare/încălcare a drepturilor copilului - studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din încălcarea drepturilor copiilor - activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, prezentarea unei pantomime, jocuri de rol)- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și exprimarea opiniilor personale - simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de școală) - simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu local al copiilor


XXX Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


RESPECTAREA ȘI

ÎNCĂLCAREA

DREPTURILOR

COPILULUI

2.43.2



138

XXXI Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


RECAPITULARE

2.43.2



XXXII Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


EVALUARE

2.43.2



XXXIII Raporturile noastre cu


RECAPITULARE

FINALĂ

2.43.2

- exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, texte sau în cazuri date - recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor

1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, planşe diverseb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea,

139

lucrurile și ființele

situații de respectare/încălcare a drepturilor copilului - studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din încălcarea drepturilor copiilor - activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, prezentarea unei pantomime, jocuri de rol)- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și exprimarea opiniilor personale - simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de școală) - simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu local al copiilor

învăţarea prin descoperire, munca independentă joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, activitate individuală, în grup/ pe echipe,evaluare orală şi scrisă

XXXIV Raporturile noastre cu lucrurile și ființele


EVALUARE FINALĂ

2.43.23.3

- exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, texte sau în cazuri date - recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații de respectare/încălcare a drepturilor copilului - studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din încălcarea drepturilor copiilor - activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, prezentarea unei pantomime, jocuri de rol)- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și exprimarea opiniilor personale - simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de școală) - simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu local al copiilor- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în proiecte, pe diferite teme cu conținut moral-civic - participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului înconjurător apropiat, cunoașterea monumentelor din România incluse în patrimoniul mondial UNESCO)


140

JOC ȘI MIȘCARE

Săptămâna

Domeniul Tema Conţinuturile Competenţe


Resurse

I Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare cuprinzând variante de mers, cu schimbări de direcție

JOC: Ștafete cu deplasări în diferite variante de mers

1.11.22.12.2

- parcurgerea de trasee aplicative amenajate în săli și în aer liber - participarea la ștafete și jocuri de mișcare integrate în activitățile ludice școlare și posibil a fi utilizate în activitățile extrașcolare -acționarea în jocuri de mișcare cu manevrarea de obiecte, cu forme și dimensiuni diferite, sub formă de întrecere, între echipe, cu efective variate - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor

1 a. materiale: obiecte b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

II Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare cuprinzând variante de mers, cu schimbări de direcție

JOC: Ștafete cu deplasări în diferite variante de mers

1.11.22.12.2

-participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de locomoție - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de manipulare -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în cadrul unui grup - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate între echipe, sub formă de întrecere - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu

1 a. materiale: obiecte b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

141

- analiza randamentului echipelor III Capacitate

psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de alergare: - în zig-zag

JOC: Vizitiul și căluțul, Figurile geometrice

1.12.12.2

-participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de locomoție - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de manipulare - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor

1 a. materiale: mingib. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

IV Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de alergare: - cu ocolire de obstacole

JOC: Troica, Semănatul și culesul cartofilor, Cursa vocalelor, Vizitiul și doi cai, Calculatoarele

1.12.12.2

îndeplinirea adecvată a rolurilor de conducere/subordonare în cadrul activităților de joc și mișcare - participarea la repartizarea rolurilor în cadrul grupurilor - participarea la constituirea echipelor -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de locomoție - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de manipulare - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor

1 a. materiale: obiecte, mingi b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

V Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de alergare: - cu trecere peste obstacole

JOC: Vânătorul, vrabia și albina, Șoarecele și pisica

1.12.12.2

-participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de locomoție - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de manipulare - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în

1 a. materiale: obiecte, mingi b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a

142

activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor

colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

VI Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de alergare: - cu transport, punere și culegere de obiecte

JOC: Poșta mergeDin cerc în cercNaveta spațială

1.11.22.12.2

-participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de locomoție - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de manipulare -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în cadrul unui grup - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate între echipe, sub formă de întrecere - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor

1 a. materiale: obiecte, mingi b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

VII Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de sărituri cu desprindere de pe un picior și de pe ambele picioare; în lungime, înălțime și adâncime, cu coardă

JOC: Elasticul ȘotronulCercurile zburătoare

1.12.12.2


1 a. materiale: coardab. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

VIII Capacitate psiho –

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând

JOC: Ferește-ți picioarele

1.12.1

-participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de locomoție

1 a. materiale: coarda

143

motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

variante de sărituri cu desprindere de pe un picior și de pe ambele picioare; cu coardă

Broscuțele sar în lacCercurile zburătoare

2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de manipulare - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor

b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

IX Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de aruncare și prindere: - aruncare azvârlită la distanță, la țintă și la partener

JOC: Suveica dublăFerește-ți capulMingea la căpitan,

1.11.22.12.2

organizarea de jocuri de mișcare cu efective și reguli diferite (simplificate, adaptate, crescute ca dificultate) - organizarea de jocuri de mișcare în condiții variabile - adaptarea unor jocuri însușite la condițiile unor activități extracurriculare - acceptări și acordări de revanșe la jocurile desfășurate sub formă de întrecere -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în cadrul unui grup - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate între echipe, sub formă de întrecere - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor

1 a. materiale: mingi b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

X Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de aruncare și prindere: - aruncare împinsă cu două mâini de la piept

JOC: Vânătorii și rațele Între două focuri,

1.11.22.12.2

- organizarea de jocuri de mișcare cu efective și reguli diferite (simplificate, adaptate, crescute ca dificultate) - organizarea de jocuri de mișcare în condiții variabile - adaptarea unor jocuri însușite la condițiile unor activități extracurriculare

1 a. materiale: mingib. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a

144

- acceptări și acordări de revanșe la jocurile desfășurate sub formă de întrecere -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în cadrul unui grup - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate între echipe, sub formă de întrecere - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor


XI Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de aruncare și prindere: - prindere cu două mâini a obiectelor rostogolite - prindere cu două mâini a mingii transmise de un partener

JOC: Ciobanul își apără oileȚintașii iscusiți Suveica încrucișată

1.11.22.12.2


1 a. materiale: mingib. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

XII Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete cuprinzând deprinderi motrice complexe (utilitar-aplicative): - tracțiune-împingere

JOC: DerdelușulAjută-te singur Lupta cocoșilor Ancorăm corabia la mal

1.11.22.12.2

-participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de locomoție - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de manipulare -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în cadrul unui grup - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea

1 a. materiale: obiecte, mingib. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a

145

obiectelor, desfășurate între echipe, sub formă de întrecere - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor


XIII Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete cuprinzând deprinderi motrice complexe (utilitar-aplicative): - cățărare-coborâre

JOC: Toboganul 1.12.12.2


1 a. materiale: scări fixeb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

XIV Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete cuprinzând deprinderi motrice complexe (utilitar-aplicative): - tracțiune -escaladare

JOC: AvionulTransportul rănituluiCobilița Remorcarea

1.12.12.2


1 a. materiale: obiecte, mingib. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

XV Capacitate RECAPITULARE JOC: Vizitiul și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor 1 a. materiale:

146

psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

doi caiȘarpele își prinde coadaCursa broscuțelor

1.22.12.2

deprinderi de locomoție - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de manipulare -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în cadrul unui grup - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate între echipe, sub formă de întrecere - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor

obiecte, mingi, cordab. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

XVI Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

EVALUARE JOC: Naveta spațialăApărătorul cetății

1.11.22.12.2


1 a. materiale: obiecte, mingi, coardab. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

XVII Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

JOCURI LIBERE JOC: Ogarul și iepureleMingea prin tunel

- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea

1 a. materiale: obiecte, mingi, coardab. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a

147

echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor


XVIII Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea calităților motrice combinate: - viteza de deplasare în relație cu un partener

JOC: Vânătorul vrabia și albinaAl treilea fuge

1.12.12.2


1 a. materiale: scări fixeb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

XIX Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea calităților motrice combinate: - forță dinamică a trunchiului și abdomenului

JOC: Nu te lăsa frateBanda rulantă Nu te lăsa frate - variantă

1.12.12.2


1 a. materiale: scări fixe b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

XX Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea calităților motrice combinate: - rezistența generală

JOC: Șoarecele isteț și pisica periculoasăȘotronul Vânătorii și rațele,

1.12.12.2

-participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de locomoție - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de manipulare - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea

1 a. materiale: b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

148

echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor

XXI Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri pentru coordonare oculo-motorie: - coordonare ochi – mână - coordonare ochi – picior

JOC: Ocupă loculPăsărelele intră-n cuibRecunoaște-ți vecinii Țintașii iscusiți

1.32.12.2

participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare - participarea la jocuri de orientare în spațiu - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor

1 a. materiale: b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

XXII Capacitate psiho – motricăDeprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri pentru coordonare oculo-motorie: - coordonare generală

JOC: Poșta merge, Cercurile zburătoare Vânătorii și rațele, Între două focuri

1.32.12.2


1 a. materiale: casetofon, cd-uri, laptopul, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

XXIII Stil de viață activ Deprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare pentru dezvoltarea funcțiilor cardiace și respiratorii

JOC: Uliul și porumbeii

1.32.12.2

participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare - participarea la jocuri de orientare în spațiu - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor

1 a. materiale: obiecte, mingi, scări fxeb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

149

- autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor

XXIV Stil de viață activ Deprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare pentru dezvoltarea funcțiilor cardiace și respiratorii

JOC: Năvodul, Leapșa – pe ghemuite

1.32.12.2

participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare - participarea la jocuri de orientare în spațiu

1 a. materiale: obiecte, mingi, scări fxeb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

XXV Stil de viață activ Deprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare desfășurate în diferite anotimpuri, în aer liber

JOC: DerdelușulCărăușii

1.32.12.2


1 a. materiale: obiecte, mingi, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

XXVI Stil de viață activ Deprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare desfășurate în diferite anotimpuri, în aer liber

JOC: Țintașii iscusiți, Cursa pe numere

1.32.12.2


1 a. materiale: obiecte, mingi,b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

XXVII Stil de viață activ Deprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare constituite spontan, în timpul liber, incluzând întrecerea între grupuri

JOC: Vânătorii și rațeleCiobanul își apără oile

1.32.12.2

participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare - participarea la jocuri de orientare în spațiu - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în

1 a. materiale: obiecte, mingi,b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a

150

activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor


XXVIII

Stil de viață activ Deprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare constituite spontan, în timpul liber, incluzând întrecerea între grupuri

JOC: Mingea la căpitan,

Între două focuri

1.32.12.2



XXIX Stil de viață activ Deprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare pentru timpul liber desfășurate în excursii, tabere, drumeții

JOC: BatistuțaVânătorul iscusit

1.32.12.2



XXX Stil de viață activ Deprinderi de comunicare și lucru în echipă

Jocuri de mișcare pentru timpul liber desfășurate în excursii, tabere, drumeții

JOC: Acul cu ațaSalut prietene

1.32.12.2

-acționarea în jocuri de mișcare pentru consolidarea achizițiilor dobândite în cadrul celorlalte discipline de studiu - practicarea jocurilor de mișcare în programul proiectelor de grup desfășurate extracurricular (serbări tematice, expediții, tabere etc.)


151

XXXI Stil de viață activ Deprinderi de comunicare și lucru în echipă

Ofertele școlilor și comunităților locale de practicare a activităților fizice (concursuri școlare – în școală, între școli; centre locale de inițiere în diferite sporturi, serbări sportive)

JOC: Calculatorul

1.32.12.2

-participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare - participarea la jocuri de orientare în spațiu - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor

1 a. materiale: casetofon, cd-uri, laptopul, obiecte, mingi,b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

XXXII Stil de viață activ Deprinderi de comunicare și lucru în echipă

Activități turistice JOC: Mingea pe podUnde-s doi puterea crește

1.32.12.2



XXXIII

Stil de viață activ Deprinderi de comunicare și lucru în echipă

RECAPITULARE JOC: Coșulețul cu două toarteMingea prin tunel (variant)

1.32.12.2



XXXIV

Stil de viață activ Deprinderi de

EVALUARE JOC: Crabii și crevețiiÎndemânaticii

1.32.12.2

participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare - participarea la jocuri de orientare în spațiu

1 a. materiale: casetofon, cd-uri, laptopul, obiecte, mingi,b. procedurale:

152

comunicare și lucru în echipă

- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de joc și mișcare - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de joc și mișcare -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor - felicitarea coechipierilor/adversarilor - autoanaliza randamentului propriu - analiza randamentului echipelor

conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală


MUZICĂ ȘI MIȘCARE

Săptămâna

Domeniul Tema Conţinuturile Competenţe


Resurse

I Cântarea vocală CÂNTAREA

VOCALĂ

Recapitularea cunoștințelor din clasa a III-a

1.12.13.1

-audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice şi timbrale - vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney – Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau pe internet) - exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate -audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pause- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de dans


II Cântarea vocală CÂNTAREA

VOCALĂ

Cântare vocală, în colectiv, în grupuri, individual

1.22.13.3

-audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pause- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive

1 a. materiale: casetofon, cd-uri, laptopul, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul

153

datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente muzicale, percuţie corporală - realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date - improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat

c. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

III Elemente de limbaj muzical

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL

Portativul, cheia SOL, gama DO

1.11.2

- audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice şi timbrale- audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie (de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii - exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, optime) - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise - jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi mici)


IV Elemente de limbaj muzical


Notele de la SOL (octava mică) la SOL2

1.11.2

- audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice şi timbrale- audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie (de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii - exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori


154

de note (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, optime) - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise - jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi mici)

V Elemente de limbaj muzical



1.22.23.2

- audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie (de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii - exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, optime) - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise - jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi mici)- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori - exersarea scrierii unor melodii simple, deja cunoscute -jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide, binare/ternare, individuale/colective


VI Elemente de limbaj muzical



1.22.23.2

- audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie (de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii - exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, optime) - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise - jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi mici)


155

- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori - exersarea scrierii unor melodii simple, deja cunoscute -jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide, binare/ternare, individuale/colective

VII Elemente de limbaj muzical


Pauza de un timp. Pauza de o jumătate de timp

1.22.12.2

- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, optime) - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise - jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi mici)- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori - exersarea scrierii unor melodii simple, deja cunoscute


VIII Elemente de limbaj muzical


Măsura de trei timpi 1.22.12.2

- audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie (de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii - exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, optime) - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise - jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi mici)- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori


IX Elemente Măsura de patru 1.2 - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor 1 a. materiale:

156

de limbaj muzical


timpi. Nota întreagă 2.12.2

cântece simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie (de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii - exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, optime) - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise - jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi mici)- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori

casetofon, cd-uri, laptopul, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

X Elemente de limbaj muzical


Folclorul copiilor. Colinde. Genuri clasice. Genuri de divertisment

1.12.13.1

- audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice şi timbrale - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau pe internet) - exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente muzicale, percuţie corporală - realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete -stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte fragmente muzicale contrastante


XI Elemente de limbaj ELEMENTE

Recapitulare 1.22.1

- audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură

1 a. materiale: casetofon, cd-uri, laptopul,

157

muzical DE LIMBAJ MUZICAL

3.2 (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice şi timbrale - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau pe internet) - exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente muzicale, percuţie corporală - realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete - jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide, binare/ternare, individuale/colective

b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, evaluare orală

XII Elemente de limbaj muzical


Evaluare1.22.1

- audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice şi timbrale - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau pe internet) - exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente muzicale, percuţie corporală - realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete


XIII Elemente de limbaj Muzical

Cântare instrument

TIMBRUL ȘI DINAMICA

Timbrul. Sunete din mediul înconjurător, sunete vocale, sunete instrumentale

2.13.1

- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea


158

ală mişcărilor (cântarea melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente muzicale, percuţie corporală - realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete - jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de dans - jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului) - stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte fragmente muzicale contrastante


XIV Elemente de limbaj muzical


Dinamica. Nuanțe 2.13.1

- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente muzicale, percuţie corporală - realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete - jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de dans - jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului) - stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte fragmente muzicale contrastante


XV Elemente de limbaj muzical


Recapitulare2.13.1

- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale,

1 a. materiale: casetofon, cd-uri, laptopul, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală,

159

instrumente muzicale, percuţie corporală - realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete - jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de dans - jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului) - stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte fragmente muzicale contrastante

evaluare orală

XVI Elemente de limbaj muzical


Evaluare 2.13.1

- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente muzicale, percuţie corporală - realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete - jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de dans - jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului) - stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte fragmente muzicale contrastante


XVII Elemente de limbaj muzical

Cântare instrumentală


Jocuri muzicale 1.32.13.13.3

- exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente muzicale, percuţie corporală -jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de dans


160

- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului) -improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date - improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat - generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare (acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile proprii, sau create de colegi - exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o stare emoţională, impresie etc

XVIII Elemente de limbaj muzical


Semnele de repetiție

1.32.2

- exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori


XIX Elemente de limbaj muzical


Repetiție și schimbare în linia melodică

1.32.2



XX Elemente de limbaj muzical


Elemente de formă-strofa și refrenul. Repetiție și schimbare în text

1.32.2



XXI Elemente de limbaj muzical

ELEMENTE DE LIMBAJ

Legătura dintre text și melodie

1.32.2

- exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece

1 a. materiale: casetofon, cd-uri, laptopul, b. procedurale:

161

MUZICAL - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori


XXII Elemente de limbaj muzical


Alterații-diez, bemol, becar

1.32.2



XXIII Elemente de limbaj muzical


Recapitulare 1.32.2



XXIV Elemente de limbaj muzical


Evaluare 1.32.2



XXV Cântare instrumentală

CÂNTAREA INSTRUME

NTALĂ

Percuția corporală diversă

1.12.13.1

- audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice şi timbrale - vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney – Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau pe internet)

1 a. materiale: casetofon, cd-uri, laptopul, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, joculc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală,

162

- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate - interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente muzicale, percuţie corporală - realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete - jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului) - stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu, Carnavalul animalelor de C. Saint Saens)

evaluare orală

XXVI Cântare instrumentală

CÂNTAREA INSTRUME

NTALĂ

Orchestra de jucării muzicale. Instrumente muzicale. Cântarea cu acompaniament

2.13.3

- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente muzicale, percuţie corporal- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date - improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat - generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare (acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile proprii, sau create de colegi - exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o stare emoţională, impresie etc. - crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe informatice - dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii


XXVII Cântare instrumentală

CÂNTAREA INSTRUME

NTALĂ


- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale,


163

instrumente muzicale, percuţie corporal- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date - improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat - generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare (acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile proprii, sau create de colegi - exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o stare emoţională, impresie etc. - crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe informatice - jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de dans - jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)


XXVIII

Cântare instrumentală

CÂNTAREA INSTRUME

NTALĂ

Evaluare 2.13.13.3

- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente muzicale, percuţie corporal- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date - improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat - generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare (acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile proprii, sau create de colegi - exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o stare emoţională, impresie etc. - crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe informatice - dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de dans - jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)


XXIX Mişcare pe muzică

MIȘCARE PE MUZICĂ

Tactarea măsurii. Mișcări sugerate de ritm. Expresivitate,

1.13.13.3

- audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice şi timbrale

1 a. materiale: casetofon, cd-uri, laptopul, b. procedurale:

164

Elemente de limbaj muzical

mișcări libere - vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney – Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau pe internet) - exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate - jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de dans - jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului) - stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu, Carnavalul animalelor de C. Saint Saens) -generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare (acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile proprii, sau create de colegi - exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o stare emoţională, impresie etc. - crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe informatice - dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii


XXX Mişcare pe muzică

MIȘCARE PE MUZICĂ

Dansuri populare 1.13.23.3

- audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice şi timbrale - vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney – Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau pe internet) - exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate - dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală, pe perechi sau în grup -jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide, binare/ternare, individuale/colective - improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date - improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat - generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare (acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe


165

melodiile proprii, sau create de colegi - exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o stare emoţională, impresie etc. - crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe informatice - dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii

XXXI Mişcare pe muzică

MIȘCARE PE MUZICĂ

Dansuri de societate și moderne

1.13.23.3

- audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice şi timbrale - vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney – Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau pe internet) - exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate - dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală, pe perechi sau în grup -jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide, binare/ternare, individuale/colective - improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date - improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat - generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare (acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile proprii, sau create de colegi - exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o stare emoţională, impresie etc. - crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe informatice - dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii


XXXII Mişcare pe muzică

MIȘCARE PE MUZICĂ

Recapitulare1.13.23.3

- audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte dinamice şi timbrale - vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney – Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau pe internet) - exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate - dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală, pe perechi sau în grup


166

-jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide, binare/ternare, individuale/colective - improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date - improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat - generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare (acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile proprii, sau create de colegi - exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o stare emoţională, impresie etc. - crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe informatice - dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii

XXXIII

Elemente de limbaj muzical

Cântarea vocală

MIȘCARE PE MUZICĂ

Evaluare Jocuri

1.21.32.13.13.2

- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise - jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi mici) - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece - jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de dans - jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului) - stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu, Carnavalul animalelor de C. Saint Saens) jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide, binare/ternare, individuale/colective


XXXIV

Cântarea vocală

MIȘCARE PE MUZICĂ

Jocuri muzicale 1.21.32.13.13.23.3

- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise - jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi mici) - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece - jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de dans - jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor


167

pentru ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului) - stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu, Carnavalul animalelor de C. Saint Saens) jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide, binare/ternare, individuale/colective - improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date - improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat - generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare (acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile proprii, sau create de colegi - exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o stare emoţională, impresie etc. - crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe informatice

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE

Săptămâna

Domeniul Unitatea de învăţare

TemaConţinuturi/Tema

plastică Compe-

tenţeActivităţi de învăţare Nr.

oreResurse

IRECAPITULARE/EVALUARE INIȚIALĂ

Compoziție plastică

Recapitularea şi evaluarea competenţelor dobândite în clasa a III-a

1 a.materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice creioane colorate, creioane cerate,creioane,acuarele,guaşe, tempera, pensule b. procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

II DESENPICTURĂ

FANTEZII DE TOAMNĂ

Simfonia punctelor (Punctul - element de limbaj plastic)

1.22.12.2

- participarea la exerciții-joc de observare a diferitelor ipostaze ale punctului și liniei în compoziții plastice și în mediul înconjurător- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, pixuri cu gel de diferite culori,stilouri cu peniţe de dimensiuni diferite, creioane colorate, creioane cerate,creioane,acuarele,guaşe, tempera, pensule b. procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

168

- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj- realizarea de compoziții plastice având ca punct de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere- compunerea suprafeței sau spațiului plastic folosind descompunerea și recompunerea unor forme cunoscute- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice

c. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

III DESENPICTURĂ

FANTEZII DE TOAMNĂ

Jocul liniilor (Linia - element de limbaj plastic)

1.22.12.2

- participarea la exerciții-joc de observare a diferitelor ipostaze ale punctului și liniei în compoziții plastice și în mediul înconjurător- exerciții-joc de observare a elementelor din natură care pot fi sugerate prin linii: verticale, orizontale, oblice, groase, subțiri, curbe, frânte- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practic- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj- realizarea de compoziții plastice având ca punct de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere- compunerea suprafeței sau spațiului plastic folosind descompunerea și recompunerea unor forme cunoscute- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, pixuri cu gel de diferite culori,stilouri cu peniţe de dimensiuni diferite, creioane colorate, creioane cerate,creioane,acuarele,guaşe, tempera, pensuleb. procedurale conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiul, problematizareac. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

IV DESENPICTURĂ

FANTEZII DE TOAMNĂ

Mesajul formei (Forma şi valoarea - elemente de limbaj plastic)

1.11.22.12.2

- asumarea de roluri (ghid, arhitect, reporter) în scopul prezentării spațiului ambiental urban sau rural (de exemplu, a istoriei caselor/construcțiilor reprezentative)- vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, Muzeul Satului etc.- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, pixuri cu gel de diferite culori,stilouri cu peniţe de dimensiuni diferite, creioane colorate, creioane cerate,creioane,acuarele,guaşe,

169

dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practic- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj- realizarea de compoziții plastice având ca punct de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere

tempera, pensuleb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului:activitate frontală, activitate individuală

V DESENPICTURĂ

FANTEZII DE TOAMNĂ

Recapitulare. Evaluare

1.11.22.12.2

- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practic- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj- realizarea de compoziții plastice având ca punct de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere- compunerea suprafeței sau spațiului plastic folosind descompunerea și recompunerea unor forme cunoscute- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice,acuarele,guaşe, tempera, pensule, versurile poeziei Rapsodii de toamnă, George Topîrceanub. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

VI PICTURĂ PICĂTURI DE CULOARE

Dansul culorilor (Culori primare și culori binare)

1.22.12.2

- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj- realizarea de compoziții plastice având ca punct de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, acuarele,guaşe, tempera, pensuleb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

170

de grup- compunerea suprafeței sau spațiului plastic folosind descompunerea și recompunerea unor forme cunoscute- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice

VII PICTURĂ PICĂTURI DE CULOARE

Dialogul culorilor (Culori calde și culori reci)

1.22.12.2

- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj- realizarea de compoziții plastice având ca punct de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere- compunerea suprafeței sau spațiului plastic folosind descompunerea și recompunerea unor forme cunoscute- obținerea efectului sugestiv intenționat prin dominantă cromatică (zi însorită-zi ploioasă)- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, acuarele,guaşe, tempera, pensule b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

VIII PICTURĂ PICĂTURI DE CULOARE

Armonie în culoare (Nuanţe şi tonuri)

1.11.22.12.2

- asumarea de roluri (ghid, arhitect, reporter) în scopul prezentării spațiului ambiental urban sau rural (de exemplu, a istoriei caselor/construcțiilor reprezentative)- vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, Muzeul Satului etc.- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, pahar, acuarele, guaşe,tempera, pensule, foarfecăb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

171

- realizarea de compoziții plastice având ca punct de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere- compunerea suprafeței sau spațiului plastic folosind descompunerea și recompunerea unor forme cunoscute- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice

IX PICTURĂ PICĂTURI DE CULOARE


1.11.22.12.2

- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj- realizarea de compoziții plastice având ca punct de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere- compunerea suprafeței sau spațiului plastic folosind descompunerea și recompunerea unor forme cunoscute- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, pahar, acuarele, guaşe,tempera, pensule b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

X PICTURĂ MIRAJ DE IARNĂ

La mulți ani, români! (Pictură pe suport textil)

1.22.12.32.4

- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- extinderea ariei de valorificare a tehnicilor specifice în scopul amplificării potențialului lor creativ: colajul din texturi diferite; pictura pe suport ceramic; pictura pe sticlă; pictura pe suport textil, pictura pe lemn etc.- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice- realizarea de expoziții tematice pe baza tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami, Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb, obiecte modelate în lut sau pastă de

1 a.materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, marker, coloranți cu termofixare, șablon, tricou, material textil albb. procedurale: explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiul, problematizareac. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

172

modelaj, tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas personalizate etc.

XI DESENPICTURĂ

MIRAJ DE IARNĂ

Artă populară (Linia, punctul, forma - elemente decorative)

1.11.22.12.3

- asumarea de roluri (ghid, arhitect, reporter) în scopul prezentării spațiului ambiental urban sau rural (de exemplu, a istoriei caselor/construcțiilor reprezentative)- vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, Muzeul Satului etc.- identificarea unor elemente decorative în creații populare diverse- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practic- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice

1 a. materiale: : caietul de arte vizuale şi abilităţi practice creioane colorate, creioane cerate,creioane,șablonb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiul.c. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

XIIMACHETE ȘI MODELE

MIRAJ DE IARNĂ

Clinchet de sărbătoare (Tehnica Kirigami)

1.22.12.32.4

- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice- realizarea de expoziții tematice pe baza tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami, Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb, obiecte modelate în lut sau pastă de modelaj, tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas personalizate etc.

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, foarfecă, creion, lipicib. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

XIII DESEN MIRAJ DE Recapitulare. 1.1 - selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de 1 a. materiale: caietul de arte

173

PICTURĂ MACHETE ȘI MODELE

IARNĂ Evaluare

1.22.12.32.4

apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice- realizarea de expoziții tematice pe baza tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami, Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb, obiecte modelate în lut sau pastă de modelaj, tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas personalizate etc.

vizuale şi abilităţi practice, șablon, creioane colorate, creioane cerate,creioane,acuarele,guaşe, tempera, pensuleb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

XIV DESEN O LUME MINUNATĂ

Lumea poveştilor (Scenariu prin schiţare)

1.22.12.3

- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- realizarea de scenarii și derularea lor prin schițare sau fotografiere- crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice,creionb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

XV-XVI

MACHETE ȘI MODELE

O LUME MINUNATĂ

Personaje din poveşti (Confecţionare de costume şi măşti)

1.22.12.3

- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- schițarea și confecționarea unor măști cu teme din poezii, cântece, povestiri, festivaluri- schițarea și confecționarea costumelor pentru scenete și momente artistice

2 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, diferite bucăţi de material textil, acuarele, pensule, hârtie creponată, material textil, lipici, foarfecă, panglică îngustăb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

XVII DESEN O LUME Locuri dragi 1.1 - observarea spațiului ambiental urban/ rural pe baza 1 a. materiale: carton/polistiren,

174

MACHETE ȘI MODELE

MINUNATĂ (Schiţare prin colaj)

1.22.12.3

identificării unor similitudini între formele clădirilor și formele geometrice/formele naturale; formularea de răspunsuri la întrebări precum: „Observăm o anumită regulă în desenul fațadelor? Care ar fi aceasta? Cum am putea s-o descriem?”- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- extinderea ariei de valorificare a tehnicilor specifice în scopul amplificării potențialului lor creativ: colajul din texturi diferite; pictura pe suport ceramic; pictura pe sticlă; pictura pe suport textil, pictura pe lemn etc.- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- exerciții-joc de schițare prin colaj: orașul /satul /strada (de exemplu, observă clădirile, formele și detaliile lor, mărimea semnelor și a reclamelor, posibilitatea de a comunica cu oamenii și ce te atrage la acestea)- crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite

hârtie gumată, șabloane, foarfecă, lipici, creion, fire textile, paie, frunze uscate, hârtie ondulată, ziar, hârtie colorată, materiale textile, hârtie creponatăb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

XVIIIDESENMACHETE ȘI MODELE

O LUME MINUNATĂ


1.11.22.12.32.4

- realizarea de expoziții tematice pe baza tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami, Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb, obiecte modelate în lut sau pastă de modelaj, tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas personalizate etc.- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- extinderea ariei de valorificare a tehnicilor specifice în scopul amplificării potențialului lor creativ: colajul din texturi diferite; pictura pe suport ceramic; pictura pe sticlă; pictura pe suport textil, pictura pe lemn etc.

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, creion, fișă de evaluare, materiale textile, foarfece, lipici, hârtie coloratăb. procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului:activitate individuală

XIX MACHETE ȘI MODELE

MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE

Artă şi îndemânare (Împletirea - tehnică de lucru)

1.22.12.22.4

- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, pînuși de porumb/ fire textile, pahar, bandă adezivă, foarfece, lipicib. procedurale: conversaţia,

175

vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj- realizarea de compoziții plastice având ca punct de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice- realizarea de expoziții tematice pe baza tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami, Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb, obiecte modelate în lut sau pastă de modelaj, tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas personalizate etc.- confecționarea de bijuterii realizate manual folosind materiale accesibile

explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

XX MODELAJ MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE

Zvon de primăvară (Modelare liberă - tehnică de lucru)

1.22.12.22.4

- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practic- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj- realizarea de compoziții plastice având ca punct de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice- realizarea de expoziții tematice pe baza tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami, Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb, obiecte modelate în lut sau pastă de modelaj, tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas personalizate etc.

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, pastă de modelaj/lut/plastilină, planșetă, scobitoareb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

XXI MACHETE MĂIESTRIE ȘI Jocul cu mărgele 1.1 - vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, Muzeul 1 a. materiale: caietul de arte

176

ȘI MODELE CREAȚIE (Confecţionarea de

obiecte decorative)

1.22.12.4

Satului etc.- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice- decorarea unor materiale cu cusături și alte adaosuri (mărgele, paiete etc.)- realizarea de expoziții tematice pe baza tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami, Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb, obiecte modelate în lut sau pastă de modelaj, tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas personalizate etc.- confecționarea de bijuterii realizate manual folosind materiale accesibile

vizuale şi abilităţi practice, ac, ață, tricou, mărgele, paiete creionb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

XXII-XXIII

PICTURĂ MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE

Talent şi dăruire (Pictură pe ceramică/ lemn/ sticlă)

1.22.12.22.4

- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- extinderea ariei de valorificare a tehnicilor specifice în scopul amplificării potențialului lor creativ: colajul din texturi diferite; pictura pe suport ceramic; pictura pe sticlă; pictura pe suport textil, pictura pe lemn etc.- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj- realizarea de compoziții plastice având ca punct de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice

2 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, ghiveci de ceramică, guașe, tempera, pensule, obiecte de vestimentație (șapcă, tricou etc) nasturi, pahar, șablon, markerb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

177

- realizarea de expoziții tematice pe baza tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami, Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb, obiecte modelate în lut sau pastă de modelaj, tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas personalizate etc.

XXIV FOTO MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE

Albumul meu (Fotografia ca limbaj)

1.22.12.2

- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj- realizarea de compoziții plastice având ca punct de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, aparat foto, calculator, imprimantăb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiul.c. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

XXV

MODELAJPICTURĂMACHETE ȘI MODELEFOTO

MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE


1.11.22.12.22.4

- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- realizarea de expoziții tematice pe baza tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami, Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb, obiecte modelate în lut sau pastă de modelaj, tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas personalizate etc.

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, lucrările realizate în această uniatea tematicăb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

XXVI DESENMACHETE ȘI MODELE

CER ŞI PĂMÂNT Micul arhitect (Linia - ca intersecţie de planuri)

1.11.22.12.22.3

- observarea spațiului ambiental urban/ rural pe baza identificării unor similitudini între formele clădirilor și formele geometrice/formele naturale; formularea de răspunsuri la întrebări precum: „Observăm o anumită regulă în desenul fațadelor? Care ar fi aceasta? Cum am putea s-o descriem?”- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- exerciții-joc de observare a elementelor din natură care pot fi sugerate prin linii: verticale, orizontale, oblice, groase, subțiri, curbe, frânte- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, creioane, radierăb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

178

- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice- realizarea de desene cu aspecte ale mediului văzut din unghiuri diferite (de exemplu, un obiect văzut de sus/ jos, lateral stânga/dreapta, față/ spate)- crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite

XXVIIDESENMACHETE ȘI MODELE

CER ŞI PĂMÂNTGlasul naturii (Macheta: forme, texturi - elemente de limbaj plastic)

1.11.22.12.22.3

- observarea spațiului ambiental urban/ rural pe baza identificării unor similitudini între formele clădirilor și formele geometrice/formele naturale; formularea de răspunsuri la întrebări precum: „Observăm o anumită regulă în desenul fațadelor? Care ar fi aceasta? Cum am putea s-o descriem?”- vizionarea de filme având ca temă ambientul construit- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practic- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice- realizarea de machete (medii de viață, forme de relief, comunitatea locală etc.)- crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, șabloane,tempera,guaşe,pensule, creion, acuarele, foarfece, lipici, tub hârtie, materiale textile, polistiren, hârtie gumată, hârtie creponată, hârtie colorată, ziar, frunze uscate b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

XXVIII

DESENPICTURĂMACHETE ȘI MODELE

CER ŞI PĂMÂNT Paşte fericit!(Felicitarea)

2.12.22.3

- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, acuarele, guaşe, tempera, pensule, material textil, hârtie gumată, lipici, foarfece, paiet, mărgele, fire textile, hârtie coloratăb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiul

179

- crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite


XXIX

DESENPICTURĂMACHETE ȘI MODELE

CER ŞI PĂMÂNT Recapitulare. Evaluare

1.11.22.12.22.3

- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice- crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- observarea spațiului ambiental urban/ rural pe baza identificării unor similitudini între formele clădirilor și formele geometrice/formele naturale; formularea de răspunsuri la întrebări precum: „Observăm o anumită regulă în desenul fațadelor? Care ar fi aceasta? Cum am putea s-o descriem?”

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, imagine cu floarea-soarelui șablon,creioane colorate, creioane cerate, carioca, creion, hârtie colorată b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

XXXMACHETE ȘI MODELE

FARMECUL COPILĂRIEI

Ne jucăm (Jocuri şi jucării)

2.12.32.4.

- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practic- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite- realizarea unor jucării din diferite materiale/ deșeuri (de exemplu, robot, marionete etc.)- stabilirea, în echipă, a etapelor de lucru pentru realizarea unui produs finit

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice,guaşe, tempera, rolă hârtie,foarfece, creion, lipicib. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

XXXI MACHETE ȘI MODELE


Ne costumăm (Camuflajul)

1.12.12.32.4

- participarea la discuții pe tema comunicării prin limbaj vizual (de exemplu, analiza de portret - subiecte comune - tehnici și mijloace de expresie diferite)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- schițarea și confecționarea unor măști cu teme din poezii, cântece, povestiri, festivaluri- schițarea și confecționarea costumelor pentru scenete și momente artistice- realizarea de compoziții simple folosind aplicații

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, șabloane, acuarele, guaşe, tempera, pensulă, material textil, hârtie creponată, foarfecăb. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

180

informatice- jocuri de culoare pe bază de camuflaj (de exemplu, transformarea/ adaptarea unor costume care vor fi folosite la jocurile de mișcare ce necesită camuflaj etc.)- stabilirea, în echipă, a etapelor de lucru pentru realizarea unui produs finit

XXXIIMACHETE ȘI MODELE


Micul scenograf (Miniscena. Decor scenografic)

1.12.12.3

- participarea la discuții pe tema comunicării prin limbaj vizual (de exemplu, analiza de portret - subiecte comune - tehnici și mijloace de expresie diferite) - selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- realizarea unui decor scenografic (machetă) intenționat- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice- crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite- imaginarea și figurarea unui spațiu (de exemplu, o scenă de teatru în miniatură etc.)

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, cutie carton, șabloane, acuarele, tempera, guaşe, pensule, foarfece, lipici, b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

XXXIII

MACHETE ȘI MODELE



1.12.12.32.4

- participarea la discuții pe tema comunicării prin limbaj vizual (de exemplu, analiza de portret - subiecte comune - tehnici și mijloace de expresie diferite)- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practice- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și de grup- schițarea și confecționarea unor măști cu teme din poezii, cântece, povestiri, festivaluri- schițarea și confecționarea costumelor pentru scenete și momente artistice- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice- jocuri de culoare pe bază de camuflaj (de exemplu, transformarea/ adaptarea unor costume care vor fi folosite la jocurile de mișcare ce necesită camuflaj etc.)

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, materiale textile, foarfece, șabloane, ac, ată, fișă de lucrub. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiulc. forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate individuală

181

XXXIV

DESENPICTURĂMODELAJMACHETE ȘI MODELEFOTO

RECAPITULARE.EVALUARE FINALĂ

1.11.22.12.22.32.4

- stabilirea, în echipă, a etapelor de lucru pentru realizarea unui produs finit

1 a. materiale: caietul de arte vizuale şi abilităţi practice, lucrările realizate pe parcursul anului școlar, fișă de lucru, fișă de evaluare

b. procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observaţia, exerciţiul


LIMBA ENGLEZĂ

Săptă

mâna

Teme Vocabular Conţinuturi Compe

tenţe


Resurse

1,2 WELCOME BACK TO SCHOOL!

Physical appearancePhysical descriptionsSchool objectsPets

Hi!I’m…I’ve got long hair.I like….There is…There are….. Is there..?Are there..?

1.12.12.34.1

-oferirea răspunsului la salut:”Bună ziua”,”Bună”- răspuns la întrebări simple: „Câți ani are Tanya?” “Are ea parul lung?” ”Îi place lui Gupi să se joace?...”-dialoguri scurte între elevi pentru a afla cum arată, câți ani au, ce le place; -indicarea câtorva trăsături ale animalului de companies au ale animalului preferat;-recitarea unei poezii scurte:Just me;- redactarea unor mesaje simple;

2 a.materiale:caiet,jetoane cu diferite trăsături fizice; jetoane cu obiecte școlare;b.procedurale:metoda audio-linguală,exerciţiul,jocul didactic,metoda directă,munca independentăc:forme de organizare a colectivului:frontală,individuală

3,4 THE BIG ADVENTURE

ClothesDescribing objects

What do you wear…..?Do you wear….?Yes, I do. No, I don’t.What are you wearing now?I’m wearing…..

1.12.12.22.34.1

- repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte;-răspuns la întrebări :”Cu ce te îmbraci la școală?”“Cu ce ești îmbracat acum?”-participarea la jocuri de construire a unor mesaje;- redactarea unor mesaje simple;

2 a.materiale:caiet,jetoane cu diferite obiecte vestimentare;b.procedurale:metoda audio-linguală,exerciţiul,jocul didactic,metoda directă,munca independentăc:forme de organizare a colectivului:frontal,individuală

182

5,6 ALONG THE DRY DESERT

HabitatsPhysical appearancesMoral qualitiesSchool subjects

He’s taller than….Your suitcase is big, but my suitcaise is bigger.This is more beautiful than…

1.12.12.34.1

-prezentarea unei persoane folosind câteva detalii familiare :nume, gen, vârstă,trăsături;formularea unor întrebări simple şi răspunsuri la aceste întrebări referitoare la informația din text:” Unde este sticla de apă? Este în nisip.”-răspunsuri la întrebări cu alegere multiplă;-participarea la jocuri de comunicare-joc de rol;- redactarea unor mesaje scrise simple ;

2 a.materiale:caiet,b.procedurale:metoda audio-linguală,exerciţiul,joculdidactic,metoda directă,munca independent,proiectulc:forme de organizare a colectivului: frontală,individuală

7,8 A SPECIAL DAY

Physical appearancesAnimalsMeans of transport

What are they doing?They are….The robot is the most interesting.Tom is older than Tanya.Dan is the oldest.

1.12.12.34.1

- repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte;-recitarea unei poezii scurte-“Please, thank you and pardon me!”-redactarea unor mesaje scrise simple ;exemplu:”Tom is older than Tanya.”

2 a.materiale:caiet, jetoane cu animale, mijloace de transport, jucării;b.procedurale:metoda audio-linguală,exerciţiul,metoda directă,munca independentăc:forme de organizare a colectivului:frontal,individuală

9,10,11

HAPPY MEMORIES

Emotions and feelingsBuildingsDays of the weekCities

I was….I was afraid of…. We were….Were you….?There was…There were…..

1.12.12.32.44.1

-citirea unor mesaje scrise simple şi scurte cu accent pe cuvintele care exprimă poziţii(lângă,în faţa,în spatele, la stânga, la dreapta);-redactarea unor răspunsuri scurte: Da, am fost. Nu, nu am fost.-participarea la jocuri de comunicare prin cererea şi oferirea unor informaţii scurte şi simple referitoare la activități făcute în trecut-“Unde ai fost ieri? Unde ai fost vara trecută?”-recitarea unei poezii scurte-‘I was a happy baby!’-realizarea unui proiect cu amintiri din vacanță;

2 a.materiale:caiet, fotografii din vacanțe, foarfece, lipici;b.procedurale:metoda audio-linguală,exerciţiul,jocul didactic,metoda directă,munca independentăc:forme de organizare a colectivului:frontal,individuală

12,13, 14

NEW NEIGHBOURS

School activitiesDays of the week Daily routineThe houseFamily members

What did you do last winter?Did you….?Yes, I did.No, I didn’t.On Monday I….

3.1-participarea la jocuri de comunicare prin cererea şi oferirea unor informaţii scurte şi simple referitoare la activități făcute în trecut-“Ce ai făcut ieri? Ce ai făcut vara trecută?”

2 a.materiale:caiet,b.procedurale:,munca independent,exerciţiul,proiectulc:forme de organizare a colectivului:frontal,individuală

183

Spare time activities

-completarea de text lacunar cu cuvinte date;-răspunsuri la întrebări cu alegere multiplă;

15, 16

REVISION 1.12.12.32.44.1

-completarea de enunțuri lacunare;-răspunsuri la întrebari şi redactarea acestora;-citirea unui table și redactarea unor enunțuri referitoare la datele din acesta;-exerciții de ordonare a cuvintelor în enunțuri și redactarea crectă a acestora;- exerciţii de asociere a imaginilor cu mesajele transmise de acestea;- completarea unei pagini de jurnal;-cuvinte încrucișate;

2 a.materiale:caiet;b.procedurale:metoda audio-linguală,exerciţiul,metoda directă,munca independent,proiectulc:forme de organizare a colectivului:frontal,individuală

17 EVALUATION

1.12.12.32.44.1

-completarea de enunțuri lacunare;-răspunsuri la întrebari şi redactarea acestora;-citirea unui table și redactarea unor enunțuri referitoare la datele din acesta;-exerciții de ordonare a cuvintelor în enunțuri și redactarea crectă a acestora;- exerciţii de asociere a imaginilor cu mesajele transmise de acestea;

2 a.materiale:caiet,etichete,lipici,foarfeceb.procedurale:,munca independentă,exerciţiul,proiectulc:forme de organizare a colectivului:frontal,individuală

18, 19

A FAMILY WEEKEND

Food Animals

Did you…?Yes, I did.No, I didn’t.First I…., then I….., finally I…… .

1.12.12.34.1

-formularea unor întrebări simple şi răspunsuri la aceste întrebări ;exemplu” Ai fost la mare vara trecută? Da, am fost..”-redactarea unor mesaje scurte-răspunsuri la întrebări;-citirea unor mesaje scurte;- recitarea unei poezii –“A little bird”-completarea enunțurilor lacunare;

2 a.materiale:caietb.procedurale:metoda audio-linguală,exerciţiul,jocul didactic,metoda directă,munca independentăc:forme de organizare a colectivului:frontală,individuală

20, 21

TO THE COUNTRY

AnimalsAnimal productsDaily routine

The cows give us…The hens give us….What did you do at the farm?What did you see at the farm?What did you do last weekend?

1.11.32.12.22.34.1

-citirea si redactarea unor mesaje scurte;-corelarea mesajelor cu imaginile corespunzatoare acestora;-răspunsuri verbale şi redactarea acestora;

2 a.materiale:caiet,jetoane cu animale;b.procedurale:metoda audio-linguală,exerciţiul,jocul didactic,metoda directă,munca independentăc:forme de organizare a colectivului:frontal,individuală

22, 23, 24

ANIMALS IN DANGER

HabitatsAnimalsBirds

What do they eat?Why do they…..?Who do….?Where can you….?

1.11.32.12.3

-repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte;- formularea unor întrebări simple şi

2 a.materiale:caiet,creioane colorate,carioca,creion grafit, imagini cu animale pe cale de dispariție;

184

Where did you….? 4.1 răspunsuri la aceste întrebări pe baza informațiilor din text;- exerciții de realizare a corespondenței dintre anumite mesaje și imaginile corespunzătoare;-exerciții de completare a enunțurilor lacunare pe baza unor imagini;- proiect de realizare a unui afiș cu informații despre un animal aflat în ericol de dispariție;

b.procedurale:metoda audio-linguală,exerciţiul,metoda directă,munca independentăc:forme de organizare a colectivului:frontal,individuală

25, 26

FUN FOOD FOR PARTY

Shops, fruit, vegetablesFood

How much do we need?We need…..Where can you buy….?You can buy….. from…..There is too much….There are too many……

1.12.12.34.1

-repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte;- răspunsuri la întrebări cu alegere multiplă;-recitarea unei poezii-“Pizza is my favourite food!”

2 a.materiale:caiet,jetoane cu fructe, legume, tipuri de mâncareb.procedurale:metoda audio-linguală,exerciţiul,metoda directă,munca independentăc:forme de organizare a colectivului:frontal,individuală

27, 28, 29

A DAY OUT HobbiesSports

What time….?How much….?Can I….?I can….He can…..Can he…?Yes, he can.No He can’t. Could he…?Yes, he could. No, he couldn’t.

1.12.12.34.1

-redactarea unor enunțuri pe baza unor imagini:” El ;tie sa mearg[ pe role.Eu pot s[ merg cu skateboardul. El poate să alerge.-redactarea răspunsurilor la întrebări;-realizarea corespondenţei dintre imagini si mesaje scrise;- -jocuri de asociere a imaginilor cu mesajele transmise de acestea;

2 a.materiale:caiet,jetoane cu diferite sporturi;b.procedurale:metoda audio-linguală,exerciţiul,metoda directă,munca independent,jocul didacticc:forme de organizare a colectivului:frontal,individuală

30, 31

KEEP THE PLANET CLEAN

PlanetGreen place

You must…You mustn’t…… Do you…?\Does he…?This is…This isn’t….That is…That isn’t….These are… These aren’t….Those are…Those aren’t….

3.1 - exprimarea unor reguli folosind Must și mustn’t;--răspunsuri la întrebări pe baza imaginilor;-recitarea unei poezii scurte: ‘Mother Earth’;-realizarea unui afiş cu imagini şi etichete referitoare la protejarea planetei

2 a.materiale:caiet,etichete,lipici,foarfeceb.procedurale:,munca independent,exerciţiul,proiectulc:forme de organizare a colectivului:frontală,individuală

185

32, 33

REVISION 1.12.12.32.44.1

completarea de enunțuri lacunare;-schimbarea formei enunțurilor și redactarea acestora-exerciții de corespondență a întrebărilor cu răspunsurile corespunzătoare acestora-realizarea corespondenței imagine-mesaj și redactarea acestui mesaj-


34 EVALUATION

1.12.12.32.44.1

-completarea de enunțuri lacunare;-redactarea întrebărilor pe baza răspunsurior date-exerciții cu răspuns cu alegere multiplă


LIMBA FRANCEZĂ

Săptămâna

Unităţi de invăţare

Conţinuturi Vocabular Competenţe


Resurse

1-3 Adieu, les vacances!

Parler de ses vacances

Les prépositions à, à la, à l’, au, aux, enLes verbes auxiliaires avoir et être (systématisation)

1.11.22.13.2

Exerciţii de identificare și pronunție; Activitate ludică; Exerciții de completare; Exerciții de identificare; Exerciții de ordonare de elemente

6 a. materiale: caiet, imagini, fișeb. procedurale: metoda ludică, exerciţiul, dialogul dirijatc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală

4-6 À Paris Identifier les monuments de Paris

Le verbe allerLe pronom on, les prépositions à, par, en

1.11.22.23.1

Exerciţii de asociere și completare; Exerciții de identificare; Activitate ludică; Exerciţii de simulare; Reperarea etichetelor şi asocierea lor cu imaginea; Exerciții de tipul

6 a. materiale: caiet, imagini, fișe lucru, videoproiectorb. procedurale: exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul individualc. forme de organizare a colectivului:

186

adevărat/fals; Exerciții de ordonare de elemente

frontală, in perechi, individuală

7-9 Souvenirs de vacances

Écrire une lettreFaire une invitation

Le lexique de la correspondance, les formules utilisées Les verbes du premier groupe au présent de l’indicatif, forme affirmative et négative

1.12.12.23.14.1

Exerciții de tipul adevărat/fals Exerciții de completare a cuvintelor; Reperarea etichetelor şi asocierea lor cu imaginea; Exerciții de pronunție și identificare;

6 a. materiale: caiet, imagini, fișe b. procedurale: exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul individual, c. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, pe grupe

10-12

Bon anniversaire !

Les nouvelles technologies

Le lexique dans la communication par le biais de la nouvelle technologie Les verbes du deuxième groupe

1.11.22.14.1

Exerciţii de repetare după model; Exerciţii de simulare; Exerciții de identificare; Exerciții de completare; Activitate ludică; Exerciții de tipul adevarat/fals; Exerciții de ordonare de elemente

6 a. materiale: caiet, dictionar, fișeb. procedurale: metoda ludică, exerciţiul, dialogul dirijat, c. forme de organizare a colectivului: frontală, in perechi, individuală

13-15

Mes loisirs Parler de ses activités préféréesLes sports

Les saisons, les mois, exprimer le temps, l’heureLe verbe faire au présent de l’indicatif, forme affirmative et négative

1.11.22.13.14.1

Exerciţii de identificare prin asociere de imagini; Reperarea etichetelor și asocierea cu imaginea; Exerciţii cu alegere multipla; Exerciții de completare; Exerciții de tipul adevărat/fals

6 a.materiale: caiet, fișe, dictionarb. procedurale: metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat, c. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, colectivă

16-18

L’école verte L’environnement, l’écologie, les déchets, le recyclage

Les expressions avec avoir (avoir faim / soif / sommeil / chaud / froid)Les numéraux 0 - 60, L’interrogation Le verbe mettre au présent de l’indicatif

1.11.22.12.23.1

Exerciţii de simulare a unui dialog; Exerciții de tipul adevărat/fals; Exerciţii de identificare prin asociere de imagini; Reperarea etichetelor și asocierea cu imaginea;

6 a. materiale: caiet, imagini, fișe lucru, internet b. procedurale: metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul individualc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală

19-21

À l’école… des animaux !

Les animaux de compagnie, la vie d’écolier

Les fournitures scolaires, les articles définis et indéfinis L’indicatif présent du verbe prendre, les verbes en –RE (dire, lire, écrire)

1.11.33.22.14.1

Exerciţii cu alegere multiplă; Exerciţii de identificare prin asocierea imaginii cu cuvântul; Exerciții de completare; Exerciții de asociere;

6 a. materiale: caiet, imagini, fișe lucru b. procedurale: metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul individual, colectivc. forme de organizare a colectivului: frontală, colectivă, individuală

22-24

Policier ou médecin

Les métiers L’indicatif présent des verbes vouloir et pouvoir

1.11.2

Exerciţii de participare la expunerea proiectelor de grup

6 a. materiale: caiet, internet, fișe lucrub. procedurale:

187

L’adjectif possessif (mon/ton/son, notre/votre/leur)

2.12.23.1

care conţin etichete cu imagini și cuvintele corespunzătoare; Exerciții de completare a cuvintelor; Exerciții de pronunție;

exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul individualc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, colectivă

25-27

La fête de Pâques

Parler de ses repas, de la nourriture, le couvert

L’indicatif présent du verbe voir, les verbes en –oir (savoir, devoir)

1.11.22.14.1

Activitate ludică; Exerciţii de pronunţie; Exerciţii de identificare şi completare; Exerciții de ordonare de elemente

6 a. materiale: caiet, imagini, fișe lucru, internetb. procedurale: exerciţiul, dialogul dirijat, metoda audio – linguală c. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, pe grupe

28-30

Ma super journée

Parler de son emploi de temps

Présenter une journée d’écolier, les activités quotidiennesL’indicatif présent des verbes pronominaux

1.11.22.14.14.2

Exerciţii de pronunţie; Exerciții de identificare; Exerciții cu alegere multipla; Exerciţii de completare; Activitate ludică

6 a. materiale: caiet, fișe lucru, imagini b. procedurale: exerciţiul, dialogul dirijat, metoda ludicăc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, pe grupe

31-33

J’adore faire des achats

Décrire une personne

Les vêtements, jouer à / de …. L’indicatif présent du verbe venir

1.11.22.13.1

Reperarea etichetelor şi asocierea lor cu imaginea; Exerciţii de pronunţie; Exerciţii de identificare şi completare; Exerciții de tipul adevărat/fals; Exerciții de ordonare de elemente

6 a. materiale: caiet, internet, fișeb. procedurale: exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul individual, c. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală, pe grupe

34 Évaluation Tests de vérification

Révision des connaissances 1.11.22.13.14.1

Exerciții de recapitulare a cunostintelor

2 a. materiale: caiet, fișe lucru b. procedurale: exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul individualc. forme de organizare a colectivului: frontală, individuală

188

librariaelevului.ro · Web viewAdina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Georgeta-Mihaela...

Documents

Transcript of librariaelevului.ro · Web viewAdina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Georgeta-Mihaela...