euinvat.bluepink.roeuinvat.bluepink.ro/wp-content/uploads/2011/09/relatii... · Web viewaceluiaşi...

16
Grupul Şcolar Tehnic Baia Mare Catedra de limba şi literatura română prof. Mărieş Adora Daniela Plan de lecţie Data: Clasa a IX-a A Unitatea de învăţare: Limbă şi comunicare; Capitolul: Relaţii semantice; Subiectul: Pleonasmul. Tautologia.Cacofonia. Paronimia; Titlul: „Evitarea pleonasmului, a tautologiei şi a cacofoniei. Evitarea greşelilor generate de confuzia paronimică”; Tipul lecţiei: de fixare; Scopul lecţiei: formarea deprinderilor de folosire corectă a limbii române; Competenţe generale: Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare; Competenţe specifice: recunoaşterea diverselor greşeli semantice; identificarea pleonasmului, a tautologiei şi a cacofoniei în diverse situaţii; corectarea unor enunţuri eronate; fixarea terminologiei specifice; Resurse: conţinut: conform programei; capacităţi de învăţare: bune; locul de desfăşurare: sala de clasă; Strategii didactice: Metode: conversaţia; exerciţiul; munca independentă; munca pe echipe; Mijloace: Manual; Fişe de exerciţii; Bibliografie: Mioara Avram, „Probleme ale exprimării corecte, Ed. Acad. RSR, Buc., 1987, Gh. Bulgăre, Limba română (Fonetică, lexic, morfologie, sintaxă, stilistică), Ed. Vox, 1995, N. Felecan, „Probleme de vocabular şi de exprimare corectă,” Ed. Vox, Buc., 1999,

Transcript of euinvat.bluepink.roeuinvat.bluepink.ro/wp-content/uploads/2011/09/relatii... · Web viewaceluiaşi...

Grupul Şcolar Tehnic Baia MareCatedra de limba şi literatura românăprof. Mărieş Adora Daniela

Plan de lecţie

Data:Clasa a IX-a AUnitatea de învăţare: Limbă şi comunicare;Capitolul: Relaţii semantice;Subiectul: Pleonasmul. Tautologia.Cacofonia. Paronimia;Titlul: „Evitarea pleonasmului, a tautologiei şi a cacofoniei. Evitarea greşelilor generate de confuzia paronimică”;Tipul lecţiei: de fixare;Scopul lecţiei: formarea deprinderilor de folosire corectă a limbii române;Competenţe generale: Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în diferite

situaţii de comunicare;Competenţe specifice: recunoaşterea diverselor greşeli semantice; identificarea pleonasmului, a tautologiei şi a cacofoniei în diverse situaţii; corectarea unor enunţuri eronate; fixarea terminologiei specifice;Resurse: conţinut: conform programei; capacităţi de învăţare: bune; locul de desfăşurare: sala de clasă;Strategii didactice: Metode: conversaţia; exerciţiul; munca independentă; munca pe echipe; Mijloace: Manual; Fişe de exerciţii; Bibliografie: Mioara Avram, „Probleme ale exprimării corecte, Ed. Acad. RSR, Buc., 1987, Gh. Bulgăre, Limba română (Fonetică, lexic, morfologie, sintaxă, stilistică), Ed. Vox, 1995, N. Felecan, „Probleme de vocabular şi de exprimare corectă,” Ed. Vox, Buc., 1999,

Scenariul didactic

1. Pregătirea clasei pentru oră ( pregătirea celor necesare, notarea absenţilor)( 2 min)

2. Verificarea temei pentru acasă şi a cunoştinţelor dobândite din lecţia anterioară. Elevii au

avut temă pentru acasă rezolvarea unor exerciţii legate de paronimie şi de atracţia

paronimică.(3 min)

3. Anunţarea lecţiei noi: În această oră ne propunem să fixăm prin exerciţii problemele de

limbă şi comunicare discutate în ultima perioadă, respectiv: Pleonasmul, Tautologia,

Cacofonia şi Paronimia.(1 min)

4. Enunţarea competenţelor specifice: Pe parcursul acestei ore elevii vor fi capabili să:

- recunoască diversele greşeli semantice;

- identifice pleonasmul, tautologia şi cacofonia;

- corecteze enunţuri eronate;

- însuşească terminologia.( 1 min)

5. Captarea atenţiei : Se va distribui elevilor fişa I care cuprinde aspecte teoretice ale

problemelor ce urmează a fi discutate. Se vor citi cele mai relevante aspecte.( 5 min)

6. Sarcini de învăţare:

a. se vor distribui grupelor fişele de lucru cu exerciţiile. Se vor rezolva şi discuta exerciţiile.

Fiecare grupă are câte o fişă ce conţine câte cinci tipuri de exerciţii diferite: Se vor rezolva

şi discuta simultan.(25 min)

b. se va distribui elevilor câte un chestionar ce conţine întrebări grilă- fişa a II-a. Se va

rezolva chestionarul individual. Se va discuta. ( 5 min)

7. Asigurarea performanţei: fişa a III -a conţine exerciţii ce se vor rezolva individual ( 5 min)

8. Asigurarea transferului şi a retenţiei: temă manual p. 167 exerciţii (1 min).

9. Aprecierea şi notarea elevilor activi.(2 min)

Exprimarea corectă şi nuanţată: evitarea erorilor semantice şi de expresie

Tipul de eroare semantică şi de expresie Definiţie. Caracteristici ExemplePleonasmul Reprezintă o eroare semantică,

repetarea inutilă a aceluiaşi conţinut prin mai multe cuvinte sau expresii învecinate în enunţ.Tipuri:a) pleonasme acceptate:

a)mujdei de usturoi, a cronometra timpul caligrafie frumoasă, muncă laborioasă, culesul recoltei,

b)pleonasme intolerabile:

b) lucru prevăzut în vederea...,placă comemorativă dezvelită în memoria...,a aniversa un număr de ani, a se bifurca în două, autobiografia mea, a convieţui laolaltă, a reveni iar/din nou

a prefera mai bine/mai mult, a urma în continuare, a coabita cu cineva, a se califica mai departe, contrabandă ilegală, convingere fermă, muşchi file, hemoragie de sânge, averse de ploaie, întregul mapamond, condiţii mai deosebite, noul neocomunism, a supraetaja peste, a se contrazice reciproc, a continua să persiste, mare magnat,/notorietate/dezastru/colos/geniu-gradele de comparaţie la adjective cum sunt:mort, colosal, ultim, remarcabil, principal, ulterior etc.-verbele a se limita, a se mărgini, a se mulţumi, a se reduce, a se resemna, a se restrânge, a se rezu-ma+numai, doar; -încă+mai„Angel radios!De când te-am văzut întâiaşi dată pentru prima oară, mi-am pierdut uzul raţiunii.”(O noapte furtunoasă)„Bărbatu- meu sufere groaznic de gelozie şi e în stare a fi capabil să te omoare.”(idem)

Tautologia În limbajul curent, repetarea aceluiaşi cuvânt sau a acele-iaşi expresii este o eroare se-mantică. Într-o operă literară sau în mesajele publicitare, tauto-logia este o figură de stil a repetiţiei, constând în repe-tarea aceluiaşi cuvânt cu altă funcţie sintactică.Tipuri:a)tautologii parţiale:

b)tautologii totale:

„Tu ...din tânăr precum eşti/Tot mereuîntinereşti”(M.Eminescu)

„Vom visa un vis ferice...”Cerem oricui respectarea cerinţelor.

„Dealu-i deal şi valea-i vale,/Mândra-i mândră până moare...”(text folcloric)„Ce e val ca valul trece”(M. Eminescu)„Femeia, tot femeie, zise Lăpuşneanul zâm- bind”(C. Negruzzi)„Eu îs bun, cât îs bun, dar şi când m-a scoate cineva din răbdare... ”(I. Creangă);„Să vă fie casa casă, / Să vă fie masa masă.” (Pluguşorul); „Unde sapă sapa locul/ Sare din pământ norocul”(T. Arghezi);Casa casei tale.(slogan publicitar);„De glumeţ, glumeţ era moş Nechifor, nu-i vorbă.;„Codrule, codruţule”*efect expresiv: un bărbat e un bărbat, nu-i frumos ce-i frumos, legea e lege, ştiu eu ce ştiu, vorba-i vorbă, zâna zânelor, frumoasa frumoaselor, „Frate, frate, dar brânza e pe bani!”, Nu tot omu-i om; Copilu-i copil.; Vara trece ea cum trece.; A mers el cât a mers. „Vorbeşte ca să vorbească”

Cacofonia Este o îmbinare de sunete identice cu efect acustic ne-plăcut (în silaba finală a unui cuvânt şi în silaba iniţială a celui imediat următor) sau trezind asociaţii nedorite şi care trebuie evitată în vorbire

cacofonii tolerate:*Ion Luca Caragiale.;tactica cavalerească, Banca

Te-am întrebat dacă cartea este a ei.Las la latitudinea ta rezolvarea problemei.„...o soţietate fără prinţipuri, va să zică că nu le a-re!...”(Zaharia Trahanache)Tânărul îi explică că a fost obligat să procedeze aşa. Această întâmplare i-o povesti Nelu lui Lucian.Niciun gest nu e mai generos decât să sădeşti un pom la marginea drumului. L-am ajutat pe Mircea ca coleg. Intrarea la lac

Comercială,biserica catolică

Paronimia-atracţia paronimică

Eroarea semantică se produce atunci când un paronim, mai cunoscut şi mai utilizat de vorbitori, îl substituie pe cel mai puţin cunoscut şi mai puţin utilizat.Cauze: -structura paronimelor;-necunoaşterea exactă nici a sensului lor, nici a etimoa- nelor;

a investi (a folosi o sumă de bani) a învesti (a împuternici) a colabora (a conlucra) a corobora (a consolida, a sprijini) a (se) enerva (a se înfuria) a inerva (a forma, anatomic, reţeaua de nervi) ori (conjuncţie disjunctivă; sau, fie) or (franţuzism, conjuncţie adversativă;dar, însă

Trăieşte pe speţele părinţilor săi.Era un ecologist inveterat.Neavând suficienţi bani pentru excursia în Belgia, a rămas acasă în mod fortuit.Întâlnirea lor s-a produs într-o conjectură favorabilă.Am ascultat un adagiu bine interpretat.Cenzura folosită după primele patru silabe contribuie la ritmicitatea versului.În urma unei conjecturi favorabile, am ajuns patron. Adunarea constituentă şi-a realizat dezideratele.Mihai a avut un deferent cu Marcel.Este totală lipsă de echitaţie în lumea asta!Poliţaiul Pristanda era scrofulos la datorie.În vorbirea curentă utilizăm stilul familiar/familial.Tânărul era un emigrant/imigrant din Chile.Îl enervează/inervează comportamentul său.Omul de afaceri şi-a apropiat/ apropriat terenurile învecinate.Ministrul a fost învestit/investit în funcţie de cu-rând.Comunicarea/comunicaţia a fost întreruptă brusc.

Grupa I : Pleonasmul:

APLICAŢII :

1. Extrageţi din enunţurile de mai jos expresiile pleonastice:

Profesorul a repetat din nou întrebarea, pentru că răspunsul elevului schiţa doar sumar tematica

propusă.

În scurta alocuţiune rostită în faţa absolvenţilor,directorul a inclus un exemplu pilduitor de

comportament.

Au convieţuit laolaltă multă vreme şi s-au întrajutorat reciproc.

A continuat să persiste să facă contrabandă ilegală.

Prietenul meu a ajuns un mare magnat.

2. Transcrieţi replicile personajelor şi subliniaţi pleonasmele:

(I. L. Caragiale „ O noapte furtunoasă”) (I. L. Caragiale „O

scrisoare pierdută”)

3.Explicaţi de ce construcţiile de mai jos sunt considerate pleonastice: perspective de viitor; conducere managerială; cel mai optim;

protagonist principal; prognoze pentru viitor; foarte infimă;

4. Creaţi 5 enunţuri în care să folosiţi construcţii pleonastice.

5. Presa audio-vizuală, din grabă ori neatenţie, poate răspândi exprimări

pleonastice, nesesizate de publicul neinformat. Explică ce este eronat în

exemplele de mai jos: privatizarea marilor mamuţi industriali;

înalţi prelaţi bisericeşti;

privind retrospectiv în urmă;

Grupa a II-a :Tautologia

APLICAŢII:

1. Extrageţi din enunţurile de mai jos expresiile tautologice:Capra tot capră, a ros toate frunzele lăstarului.De muncit muncesc, dar nu prea am spor.Joaca e joacă şi munca e muncă.Frate, frate, dar pita-i cu bani bărbate.De citit aş citi, numai să-mi împrumuţi şi mie cartea.

2. Citiţi replicile personajelor din imagini şi observaţi repetiţiile, răspundeţi la

întrebările de mai jos:

(I.L. Caragiale „Conu Leonida faţă cu reacţiunea”)

a. Ce funcţie sintactică îndeplinesc ambii termeni ai repetiţiei din prima replică?b.Ce stare psihică a vorbitorului exprimă această repetiţie?c.Obsevaţi repetiţia din a doua replică şi identificaţi valoarea sintactică a fiecărui termen.d.Care din replici are valoare tautologică?3.Explică valorile expresive ale tautologiei în enunţurile de mai jos:Un Cezanne* e un Cezanne.

Şcoala nu e glumă, şcoala e şcoală.

...astfel calomniatorul ar fi fost învins, pe nedrept, dar ar fi fost învins .(B. Delavrancea)

4. Creaţi 5 enunţuri care să conţină expresii tautologice.

5. Precizaţi felul fiecărei propoziţii din structurile tautologice de mai jos:Ce-i frumos e frumos şi place şi lui Dumnezeu.

În excursie a fost cum a fost.

În timpul şcolii am făcut ce-am făcut şi mi-am făcut o bibliotecă.

Vorbeşte ca să vorbească, fără niciun rost.

* Paul Cezanne ( 1839 1906) pictor impresionist francez, precursor al picturii moderne

Grupa a III-a : Cacofonia

APLICAŢII:

1. Extrageţi din enunţurile de mai jos construcţiile cacofonice:În şcoala sa s-a desfăşurat concursul-

Nu ştiu dacă au venit sau s-au despărţit.

S-au întâlnit deoarece cei de acolo i-au chemat.

Am mers la Laura unde va veni şi Marica care îi este colegă.

Era atât de flămând încât mânca ca un lup.

2. Reformulaţi enunţurile de mai sus folosind mijloacele de evitare a

cacofoniei.

3. Explicaţi de ce construcţiile de mai jos sunt considerate cacofonice:După partida de fotbal mergem la un suc.

Un local al unei universităţi nu poate fi în starea asta de murdărie!

Am precizat că cine nu participă la protest rîmâne la serviciu!

N-au decât să-mi zică cum le place!

4. Creaţi 5 enunţuri în care să folosiţi cacofonii.

5. Precizează procedeele folosite pentru evitarea cacofoniei în enunţurile de

mai jos:E albastru ca cerul./ E albastru asemeni cerului.

Explică cauzele care au determinat această situaţie./Explică, pe scurt, cauzele care au

determinat această situaţie.

Vă văd de multă vreme, însă să nu credeţi că vă aprob în ceea ce faceţi./ V-am văzut de

multă vreme, dar nu să nu credeţi că vă aprob în ceea ce faceţi.

Grupa a IV-a : Paronimia. Atracţia paronimică

APLICAŢII:

1.Explicaţi următoarele perechi de paronime:a evalua-a evolua;

original-originar;

prescris-proscris;

virtuos-virtuoz;

prinos-prisos;

2.Identificaţi cuvintele folosite greşit în replicile personajelor de mai jos:

( I.L.Caragiale „Conu Leonida faţă cu reacţiunea”)

a.Explicaţi în ce constă greşeala.

b.Corectaţi enunţurile personajelor.

3. Formulaţi câte o propoziţie cu următoarele paronime:lacună- lagună; stradă -estradă; a asculta- a ausculta;4.Creaţi perechea paronimică pentru următoarele cuvinte:alocuţiuneadagioarabescarbiralatlasbestiar5.Arătaţi prin subliniere, care e paronimul potrivit pentru următoarele combinaţii sintactice:bazin carbonier/carbonifer;reuniune familială/familiară;spectacol captivant/captivat;

fişa a II-a

Chestionar în vederea fixării problemelor teoretice-

1. Sunt cuvinte foarte asemănătoare ca formă sau aproape identice din punct de vedere

formal, însă deosebite în ceea ce priveşte sensul sau conţinutul lor semantic:

a.antonime

b.paronime

c..pleonasme

2.Este o repetiţie de tip special, constând în repetarea unei părţi de propoziţie sau a unei

propoziţii prin aceleaşi cuvinte, având acelaşi înţeles şi funcţii sintactice deosebite:

a. cacofonia

b. pleonasmul

c. tautologia

3. Este o greşeală ce apare frecvent în vorbire deoarece termenul cel mai cunoscut îl atrage pe

cel mai puţin cunoscut:

a. cacofonie

b. atracţie paronimică

c. repetiţie tautologică

4. Formarea gradelor de comparaţie la adjective sau la adverbe care exprimă prin propria

formă acele grade de comparaţie realizează un pleonasm de tip:

a. lexical

b. morfologic

c. sintactic

5. Îmbinarea neplăcută de sunete care produce un efect acustic neplăcut se numeşte:

a. paronimie

b.tautologie

c.cacofonie

6. Această relaţie semantică poate avea valori expresive:

a. tautologia

b.cacofonia

c.paronimia

7. Cacofonia poate fi evitată prin:

a.folosirea virgulei

b.schimbarea formelor flexionare ale cuvintelor

c.prin atracţia paronimică.

Fişa a III-a

Exerciţii.

1.Notaţi în spaţiile punctate formele adecvate ale paronimelor aflate în paranteze:

a. Deşi are numai doisprezece ani, este un...............................al pianului( virtuoz-virtuos).

b.Diferenţa de fus ............................ între aceste ţări este mare( oral-orar).

c.Ne-a ajutat, a fost mereu...............................cu noi(solitar-solidar).

d.Prietenul meu este...........................................din Iaşi( original-originar).

e.Nu........................................nimic în această afacere( investise-învestise).

f.S-a instituit un tribunal....................................................care a judecat cele petrecute pe

teren ( arbitral-arbitrar)

g.I-a aruncat o privire................................. care l-a intimidat( glaciară-glacială).

2.Găsiţi cinci perechi de paronime şi alcătuiţi propoziţii cu ele.

3. La care punct sunt corecte toate îmbinările de cuvinte?

a.evoluţie ascendentă, perspective de viitor, încă doarme, aversă de ploaie;

b.evoluţie mulţumitoare, perspective strălucite, încă doarme, aversă neaşteptată;

c.evoluţie progresivă, perspective viitoare, încă doarme, aversă neşteptată;

d. evoluţie ascendentă, perspective strălucite, încă mai doarme, aversă rapidă.

4. În enunţul:

Noi am convenit împreună să revenim iar la locul acela, unde ne-am simţit atât de bine şi

ne-am făcut planuri de viitor, există:

a. un pleonasm; b. două pleonasme; c. trei pleonasme.

5. Creaţi câte o expresie tautologică cu următoarele cuvinte: prietenia, afacerea, prostul, inima,

frate.

6. Evitaţi cacofoniile din enunţurile de mai jos:

a.Ca conducător al acestei clase, îmi exprim dezaprobarea faţă de aceste practici.

b. Morcovul ăsta e mai bun ca carnea.

c.Explică concepţia artistică a poetului.

d. Mi s-a comunicat că comisia a fost alcătuită.

e. Dacă cade acest guvern se vor organiza alegeri anticipate.

f. Cânta tare fără să ţină cont de ceilalţi. g.S-o socoti cu el când va avea vreme.