vrr4 DICTIONARRUS-ROMAT

Prof. dr. Gheorghe BOLOCANElena $ODOLESCU-SITVESTRU

Thtiana VOROMOVA

Editia a II-4 revizutl 9i adiugitd

dr. Alina CIOBANU-TOFANdr. Aliona ZGARDAN-CRUDU

Nicolae PLACINTA, Horia ZAVA

Coordonatorul editiei dr. A. ZGARDAN-CRUDU

EdituraARC

EdituraGUNIVAS

2002

PYCCKO-PYMbIHCKI4VICIIOBAPbIIpoS. A-p leopre EO/IOKAH

EreHa IIIOAO IIECKY - CLIIIBECTPYTarrsna BOPOHIIOBA

Vls Eatrue 2 - o e, ucup aarleHHoe I,I AonorIHeH Hoe

rp Anvma TIOEAHY-TOOAH,

u-p An€na 3IAPAAH-KPYAYHzrozae nngqI,{HT3, Xopn.a 3ABA

fIoA o6rqet pegarquefi A-pa A. 3|APAAH-KPyAy

I,Is[arearcrnoARC

DI

€yHgEarenrcrso

GUNIVAS

tsEditura

ARC

ltrIfri,:uft'

RUSProf. dr.

Elena

Edifa a

dr.dr. Ali

Nicolae

Coordonatorul

2002

la editia a II-a a Dictionarului rus:romatl

Dicpionarul rus-rotndn apare in editie revizutl Ei adiugitd, cu re$pectareaprincipiilor lexicografice adoptate la prima edftie,

Diclionarul confine ctca 78 000 de cuvinte-tidu gi circa 150 000 de definitiilexicografice.

Lexicul general al limbilor rusd gi romini,s-atmbogtrlit foarte multh ultimeledecenii. Un mare,numir de cuvinte cu circulalie restrinsi, consid.erate ptnd nudemrilt ca apa4inhd unor sfere tehnico-9tiin1ifice, au deptrSit lirnitele domerriilorde origine gi au intrat in cimpul larg interdisciplinar. Totodati, fondul lexical debazA al limbii ruse,s-a extins considerabil in urrna imprumuturilor gia capacitaliifireqti de derivare a limbii.

&e procesutr elaboririi prezentei editrii, a fost revizuit confinutul dictrionarului,eliminindu-se cuvintele mai pulin utilizate in prezent, dar pistrindu-se un numirconsiderabil de istorisme, arhaisure Ei regionalisme, ceea ce va permite utilizareadiclionarului ca instrument de lucru atit la bctura textelor conternporane, clt gi atextelor mai vechi.

Lucrarea a,fost cornpletati cu noi cuvinte, incet{lenite in limba rustr literari peparcutstil trlfimilor ani; cu termeni din domeniul religiei medicinei,populare,astrologiei etc. Diclionarul conline elemente lexicale din toate straturile funcfional-stilistice gi istorico-etimologice ale limbii ruse contemporane. Principiul de bazdal elabordrii prezentei edifi se rezuml la selectarea cuvintelor in funcfie de frecventautilizdrii lor tn texte literare 9i de popularizare a qtiintrei, publicistice qi in vorbireacolocviale.

Realizarea sintagma:tic{ a elernentelor lexicale este ilustrati in loculiuni, expresiiftazeologice, proverbe, zicillori etc, Menlitrnile lexicografice indici domeniile deutilizare a cuvintelor, circulafia lor in spatiu gi in tirnp, straturile qi stilurilefunclional-stilistice din care fac parte.

Latraducerea cuvintelor din limba rusl tur lirnba roraini a fost urmat principiulcongruenfei; fiind date traduceri nu explicalii, cu erceplia cazurilor in care limbarominl nu dispune de echivalente lexicale corespunzitoare.

Ca giinprima edigie,oatenfie deosebitl s-a acordatunor problerne de grarnaticI,cum ar fi rec;iunea verbelor gi aspectul verbal.

Artorii diclionanrlui vor fi recunoscitori,tuturor celor care,.v'or binevoi'a leface cunoscute observaliile qi sugestiile Ior in vederea unei viitoare edilii.

IIPEIHCIIOBI4EKo BTopoMy r.rBAaHr{Io Pyccro-pyruruHcKoro cnoBap fr.

Bo nropou r43la:r.:r.v Pyccrco-pyuatHcKo?o cilo6apfl, nePecMorPeHHoM ,{

AorronHeHHoM, coxpaHeubl .IleKcuKorpa$vuecxue IpIIHIIHIbI, noroxeHHble B

ocHoBy nePBoro r,rs[aHrla,

C,roaapr coAepxur oxorlo 78 000 3arrlaBublx cILoB u oKo.IIo 150 000

aerorxorp a$prirecKl,rx onpege.rreuufi .

Olwuir cnoBapHbu,I cocraB pyccKoro la PyMbIHcKoro .rI3bIKoB 3Harrl'Ire,[buo

o6orarurcg 3a noc,'IeAHI.{e aecflTanervr.g. Eolruroe Kor&rqecrBo clon, ynotpe6-IrfrBuruxcg' [o HeAaBHHx rrop B HayrrHo-TexnltrlecKofi c0epe, BbIIu/Io 3a PaMK]r

KoHKperHoro yuorpe6renus r{ fiepeluro B rul,IpoKoe MexorPacrleBoe uo;re- B roxe BpeMq, ocHosHoIZ cocraB pyccKoro s3blKa 3HaqI{Te/IbHo pacurfipfincfr' B

pe3ynbrare 3ar4McrBoBaHfi.a I,IHofi3bIqHbIX CTIOB, a raKxe Peanvsa\ur4 ecrecr-

BeHHbrx AepI,rBaIII{oHHrrx cuoco6nocrerl .ssrrra.B npoqecce pa6orur HaA AaHHbrM r{gAaHHeM, 6r,rro uepecuorpeuo nc€

coAepxaHr.re c/IoB aP.E, H3 KoTopo ro 6rtnv ucxtttoqe HbI M anoyuotp e6lxevrrecerOAH.rI C/IOBa, B TO xe BpeMrI COXpaHeHbI LICTOPUSMbI, apxar4sMbr uperlroHaul?I3Mbr, rrTo no3BorIPIT I4CnO.rIb3OBaTb CnOBapb npu rrTeHrIH He ro.rlbKo

coBpeMeuubrx reKcroB, Ho Lr upoI,I3BeAeHIrIl KrIaccHKoB pyccxotl nllTeparyPbl.

Cnoeapr 6rrn gouo.rrneH c/IoBaMrr, BorueArullMll B pyccKriT rurrepatypur,ulqsblK B TerleHue nocneAHl,Ix gec'{:rune'ruit H o3HaqaIoUlIMLI TePMlrHbl u pealfi4u

nonstr.ntnrU cSep, caaeauHblx c Perurrllefi, HapOguoli preAraUranOrl' acrpolrorlreft

z Ap. B Cnonape colepxllTcrl neKcI4Ka Bcex crvrlrt4cruqecKl'rx firlacroB r'r

nr{reparypubrx xanpoB, B Koropblx Sprxquonnpyer coBPeMennurl pyccxuli.serK. ocHoBIrbIM KPI,ITePUeM BKnIOqeHr{fl c/IoBa B cnoBapb flBrlqercg ero

ucno.Ilb3oBaHHe B TeKcraxxyAoxecrBeHHoli nilTeparyFbt14 Haf{Ho-flonyrl.spHblx

uspawuir, n ny6ruqucruxe u ycrnott pevu.

CunrarMarr.IecKafl pearI,I3aIII,Ifi [eKcl,tqecKrrx orIeMeHToB rrnruocrPr4pyercfl

crroBocoqera :ar4sMvt, Qp aseozoruvecrnuu o6oporaMl,I, noc/IoBlrIIaMI'I' [oroBop -

xauu. .IlercltqecKue [oMerbl o6ogna.ralor coepy ynorPe6neHrlfl. cIroB, vrx

c'tvurwcTilI{ecKue I{ BpeMeHHbIe PaMK}r.Kar lr s flepBoM vrgilanvru, oco6oe BHrrMaHHe 6rrno yAeaeuo HeKoroPbIM

[po6rreMaM rpaMMarr{Kl,r, KaK rrlaro.rlbHoe y[paB/IeHve 14r7ratolrbnrrtt rng.Auropu croeapf, 3apaHee nplrsHarenbHbl BceM, KTo floxe/Iaer BblcKa3arb cBor'I

3 aMeqaHH.rr r.r Ao[onHeH[rI Ans nocrleAyloulero nepel,I3ilallus'

UTILIZAI

Cuvintele-titlu sint asezaE IFiecare cuvint-titlu este otfo

aceasti reguld fac omonimelegrrintr-un singur articol.

Semnul - (cratima) sen'e5tc Fcuvtntului, inlocuiad cu+iindici formele lui grama" Isau diatezi verbale):

Apa[r -& m. ...Jrorudrr, -dto, -deua ob-uo.no.r6finrre, -otx pl- --

In cazul in care, la urrllin temd, cratima inlocrrirltsupusiL modificirii:

aaroroszrrt -qll.to, -qtau.

uor6q, -aqd m. ...uo;ro4ritr, -otrcy, -odiu

In asemenea situalii, pcrcuvintului, dupi cratimi r

Semnul - (tilda) inlo cuieSte orrbat in articolul lexicogra&inaintea barei din cuvintul-t

Cuvintul-titlu folosit h,reia in intregime daci d 1cuvintele mai mici de trei I46ponr ada. ... - nomeetrasdrrce, rcatty co, x.dtuenreqx/ufi adi. ... -uttey... Hy, crcopdu ...

Laomonimele morfd6ow:n/oirl. adi.... . -da

xpyr/ofi l. adi.... IL -t

150 000

yuorpe6.aIxrMKr4

uorre. BroB

ecTecT-

BCe

IPLITBMbI rIE lrorrbKo

nwaJ[Jtut

f,tr:lcToB ,rpyccKi4rZ

ero

troroBoP-clroB, UX

EeKOTOpbTM

BI{N.

uTrrrzAREA DICTIONART.ILUT

Cuvintele-titlu slnt a$ezate in ordine strict alfabetici.Fiecare cuviat titlu este obiectul unui articol lexicografic separat, e:rceplie de la

aceastlreguldfac,ornonimele gramaticale care vor fi tratate,ln majoritatea cazurilor,intr-un singur articol

Semnul - (cratima) serve$te pentru a restabili corect formele gramaticale ale. cuvlntului, inlocuind cuvlntul-titlu sau tema cuvlntului-titlu atunci ctnd se

indictr formele lui gramaticale (de genitiv singular sau plural, de tirngi, persoanlsau diateztr verball):

Aparr, :a rn. ...roudtt, -d.ro, -deuto ob. ip[. acuz. ...Mo.no.rdfixbre, -otx pl. ... . .l

In cazul iu,care, la unele forme gramaticale,,cuvintele prezintd modifictrriln temi, cratimA lnlocuieqte partea const4nti, iar dup[ €a se noteaztr secvenlasupusl modificdrii:

saror6surrt -*./Lto, -auu,tb ab. pt. ...uor6q, -a4d. m. ...tuouo4firu, -ottcg, -odilruo ab. ipf. acuz. ...

In asemenea situalii, pentru a facilita stabilirea formei gramaticale corecte a

cuvintului, dup{ cratimd se reia litera comuntr din cuvintul-titlu.

Semnul - (tilila) tnlocuiegte .cuvintul-titlu ln lntregime, ctnd acesta apare neschim-bat in articolul lexicografic, sau nurpai acea parte,a cuvtntului, gare se 4fltrtnaintea barei din cuvlntul-titlu: -

Cuvlntul-titlu folosit in cadrul sintagmelor oferite ca ilustrare a sensului se

reia in lntregime dactr el prezinti *odifi.eri de accent sau ortografice. Lacuvintele mai miti de trei litere tilda nu be foloSeEte

AepoM ada. ... - nomeplno ap(nn ...Kasirrce, rcatrlco, rcdweuocn ob. ipf . ... ou rcdruemcn gnnotn ...nemdqx/nfi adi. ...-oe ntd.mrc ... I' l

fry... Hg, crcopCil ...

La omonimele morfologice, tilda indicd valoarea de substantiv a cuvtntului:

fuaD;n/6irl. adj. ... . -6fi, -deo m.... III. -6e, -6fi. f . ...Apyr/6fi l. adi.... II. -6fi, -deo m. ...

Semnul / (bara) separdpartea constanti a cuvintului-titlu de partea care se modificein funcfie de context:

rtaucr/r;.ir. adi . ... -an ndq6e ...

xarus/e, -tfi t'. sg. ... etirutuarca no -d ...ronrri/rr, -nwg, -nmiwa ab. ipf . ... tldrwna -m ...

Bara se folosegte gi pentru a marca valoarea morfologici diferitl a cuvintelor:

nyrr,q6rcqluftcsl part. prez. act. ...11. adi . ...lll, -*titct, -ezocn m. ...

upraes:riroq/sitl. part. prez. act. ...II. -ufi, -ezo m. ...

Bara a fost folositi gi in vederea reducerii spaliului grafic, pentru a ardta cd,

intr-un context, cuvintul (sau grupul de cuvinte) dupi care este ea a$ezatd poate

fi inlocuit cu cel pe care il precedl.Baru oblici, a$adar, prezintd 9i relaliile de

sinonimie intre cuvinte:

sr66nTbcn, -6tuoco, -6uuocn ub. ipf .... a nutri sentimente de dugmdnie

/ de urd. /de rdutate ...

eaonrrxdrr, -aru, -aeuo ob. ipf .... a-i purta urd / picd..., a fi veninos

/ ostil ...xprrn6, -d n. ... a-qi lua zborul / avintul ...

Semnul ' (accentul) se folosegte numai in textul rusesc la cuvintele-titlu, lalogoformele de imperfectiv gi perfectiv ale verbelor, prezentate intre paranteze,

gi la cuvintele ce formeazd contexte ilustrative pentru cuvintele-titlu:

nro66fi adj. ...- qen1it ...

noirxr,rnars, -&to, -aetub ab.pf . ... (ipf .grcuruamu) ...

Cuvintele rusegti cu doui accente (de tipul 4oror<ip, ycyri6fitrca) le

au notate pe amindoui.

intre paranteze rotunde (...) sint date:

a) cuvinte sau grupuri de cuvinte scrise cu litere drepte, care pot fi incluse

in traducere, constituind elemente facultative ale acesteia:

lg.6tasarf a, -br [. ...(camerl de) baie ...uenoacf4nwia adj .... care nu e de resortul (cuiva);

b) cuvinte scrise cu caractere de tipar cursive cu valoare de explicalii, mentri-

uni stilistice qi de utilizare (aferente textelor in ambele limbi), sinonime ruse$ti

careprecizeazi sensurile cuvintelor polisemantice sau compliniri care nu intriin traduceri, avind rolul si explice, si ilustreze sau sd precizeze traducerea:

uepipx, -a m. (Ois.)

narept6rr, -aepv{, -edpmuutoaumo) ...

o6piurnrsc flt - tuA cb, -ututubc flcuiva (despre nenorociri, griji

ab.pf. ... (naruomamb) ...; (npo6ypa-

ab. pt.... a se abate, a cidea asupra

etc.);

c) formele de perfectiv sau isauucdtu, -nuulg, -nuuleutt t

noue66rr, -nd6uo, -te6tetu

O mo nimele sint tratate, de regula, in Ia$ezale la "umirul" cuvintului{i

uon6.ruuqatr-bl f....uon<i.rHlrua2, -d [. .-.

veuol, -d n. ...ver<i2, -d n. ...

Sensurile cuvintelor polisemanticc Iruo46.rr, -u t.l. ...2. ...3. ---1qrr:ra4€m, -u [. L ... 2. .--

Cu cifre latine sint marcate sensura

rosu6mno I. pred. imperc- --

uircanrurrft l. part. prez. pa

Expresiile frazeolo gice, lo cuSiunila ptde context ilustraliv au fost gn1

raq.A€/rv, -nttcg, -ndiuto oksdna/sfi adi . ...- -nn .uuc,

kaducerile apropiate ca sens s^rnt dprin punct gi virguli:

6eesax6nnufi. adj . nelegrarbitrar...rouuaur6nKa, -u I potdoamni de companie ...

Cind o sintagmi are mai qseparate prin punct qi virgult

'1

er;tcor/i, -t [. ... rcoaandflaposturi de comandi ...

no4crieutb, -6,0a, -euuo dcuiva; b) (fig.) a lace un rI

Cuvintele care denumesc tt

romana, sint transliterate cu crexplicate in romana:

a64pyra, -u [. ... zadruga (tde sud).llacilx, -a m. iasah (tn PusA

acuvintdor:

aar&aca,{ezatePoatet' rdaliilede

&dugminie

'o- I fi veninos

crrvintele-titlir, lahtreparanteze,

rcr) le

3ilepot fi incluse

r-plicatii,rnenti-rinonime rusegtiiri care nu intrdtraducerea:

(npo69pa-

a cidea asupra

c) formele de perfectiv sau imperfectiv a1e verbelor: l

aarrucirq -nuutg, -niarcwo ab. pf . (ip[. sanlcorcamo) ...xo:re66rr, -ad6.rtro, -td6tean ub. ipf . (pf . norcane1dmb) ...

Arnonimelesinttratate,de regulflin articot separate, fiind marcate prin cifre arabe,a$ezate la "umirul" cuvintului-titlu:

xo.n6.uru4al, -ot [.uonri.rrr,rqa', -at [.qan6t, -d n.qrlad2, -d n.

Ir;fis;rrikcuvintelor polisemantice sint marcate cu cifre arabe:

mogf,^nr, .u f .L ...2. ...3. .-.4. ... 5. ...qlrr.aAdab, -u l. L ... 2- .-.

Cu cifte latine sintmarcate sensurile gramaticale ale cuvintelor-titlu:

sosrf,{iil(Ho l. pred. impers. ...11. ada. ...lll. cua. modal ...xtrc-nrnarrfi l. part. prez. pas. ...11. adj. ...

otogice, loa.ttiunib, proverbek Si alte imbinerj de cuvinte cu valoarede comsJ( ilustraliv au fost grupate la sffrqitul articolului, dupd sem4ul e:rar46/run, -amg, -ndtiuto ab. ipf .... .> - e 66a a Ii cu ochii in pat.ru ...sanla/uit edi. ...+ -flr lvtbtcnb gind ascuns.

T?aducerileapropiat€ ca sens sint desp6rfite prin virgula, iar cele mai depirtate -prin punct 9i virguli:

6essax6uHrrfi adj. nelegal, ilegal, ilicit, contrar legii; samavolnic,arbitrar...romnanr6nrtz.l -u /. ..,, parteneri, camaradl, tovarigi, domnigoari /doamni de companie ...

Cind o sintagmi are rnai multe sensuri, acestea se lndici prin a) ...; b) ...,separate prin punct qi virguld:

swcor/i+ -t* f . ... rcondrudnaLe. aucdmut. a) inaltlmi dorninante; b, (tig.)posturi de comandi ...

uoAcrisurb, -Brlta, -6uub ob.pf. ... - ndmrcy rcou1]-rt- a) a pune piedicicuiva; b) (tL7.) u face un riu cuiva, a-i face una gi buni.

Cuvintele care denumesc realeme specific rusegti, ftrd corespondente inromane, sint transliterate cu caractere cursive qi apoi, de reguli, intre paranteze,

explicate in rom0ni:

s64pyra, -u [. ... zadruga (comunitate patriarhald de f amilie la sl&uiide sud).rcd:r., -d rn. iasak (in Rusia: impozit tn naturd).

lll0

in cazurile cind cuvintul rusesc se folosegte numai intr-o anumiti imbinarede cuvinte, invariabili, se de indicalia (tn expr.):

6urr6u ada. (?n expr.) - ua6ilmod. in{esat, ticsit, supraincdrcat ...

uerpri.recx/lairi adj. (in expr.) -an rcttiea registru de stare civild; -oeceuddmetacmeo act / certtlicat de nagtere.

Indicaliile stilistice, de domeniu gi cele gramaticale, care preceda traducere4se referd Ia termenul sau Ia textul rusesc. Cele postpuse traducerii precizeazA

sfera sau limitele stilistice de utilizare a termenului romanesc.

Substantivul.Lasubstantive se indicdgenul:m. = masculin;l = feminin; n. = neutru:

6esxa.rinr,ret -fl n. ...reptlur4, -a m. ...oprauus6qu/2, -u [. ...

Substantivele care pot fi gi de gen masculin, 9i de gen feminin, primesc

indicalia m. 9i f.ua3riaa, -ot m. Si [. ...

nenoc64a, -ot m. $ [. ...

Atunci cind in dreptul substantilrrlui se de numai termina{ia de genitiv,lnseamni ci in declinarea lui nu intervin abateri de la regulile generale. Daciinsi in flexiunea unui substantiv intervin abateri sau modificlri de accent, se

noteaze in intregime formele aberante 9i deplasirile accentului:

xoriiuox, -HKq m.; pl. rcomlma, rcomfi.m ...

Substantivele din categoria singularia tantum sint insolite de indicalia sg.,

iar cele din categoria pluralia tantum poartd indicatria pl.:ro.noson6rue, -ux pl. ...

nAefinocrr, -u f . sg. ...

Sigla sg. saup/., datd imediat dupi cifra care numeroteazi sensul, indici faptulci, in acest caz, substantil,ul se utilizeazi numai la singular sau numai la plural:

4eum6uue, -n n. l. sg. ... 3. sg. ... 4. sg. ... 5. sg. ...MoBr, -a (-il m. ... 4. pl. creier (ca t'el de mtrucqre).

Substantivele care se uttlizeazA preponderent la plural sint lnregistrate indiclionar la forma de nominativ plural, specificindu-se 9i forma de singular,dupi care se indici genul:

adrenru, -ruorc pl.; sg. aatteruorc, -HKa m. ...Numele de popoare, de nalionalitiJi sau numele locuitorilor din diverse

regiuni sint date, de regule, la plural:

rpyer.iurr, epysun pl. ...ruop4eriurr, -oe pl. ...cu6upflx, -a m. ...

Adjectittele sint inregistrate la form

nesi'rufi adi' "'MaJrococrorire.nrnrrfi adj-

Gradele de comparalie alecorpul articolului de diclionrt

La numeralele cardinale sc

cazul, formele neregulate sau d

rpu, mpEx, mp1.ru, mpex$.,rrpr.rn64qars, -u num. catl

Verbele sint inregistrate la infinithindicativului prezent la verbdcperfective:

no4o6pdrs, nodSep!, noddpaccpe4or6qlrBarbcs, -a&

Daci verbul nu se utilizen,rforma persoanei a III-a:

saqundrrcs, -aemca ab. iprounrirrcs, -imcn ab. ip[-yrepfrrca, -iemcn ab. pt-

La verbele impersonale rpersoanei a III-a:

4ox<4rirs, dotrcdim ub. ip[.Hauopourfirs, ruano p o wint

Recliunea verbelor ruse$ti r

precizindu-se prepozifile cu cr

acestea:

xon6rr2, rcotth, rc1rcwo ol(p[. sarcofimb)... 3. (pt. acn{rattcr, -atocb, -aeu&Jsa * acuz. ...

10

oumitilmbinare

supralnctrrcat ...de stare civild: -oe

lredtrtraducerea,

n =neutru:

ftminin, primesc

de genitiv,

*tnerale. Dactri de accent, se

& indicagia sg.,

faptulnmaihplural:

fithregisffate lnde singular,

din diverse

1l

Adjectivele sint inregistrate la forma de nominativ singular masculin:

nesliur.rfi adi. ...

uarococrorire;rrnrrfi adi . ...

Gradele de comparalie ale adjectivelor" sau ale adverbelor sint incluse incorpul articolului de diclionar numai atunci cind se formeaztr neregulat.

La numeralele cardinale se indici desinenfa genitivului gi, atunci cind este

cazul, forrnele neregulate sau shimbdrile de accent:

rpa, mpix; mpdu, mpenrt; o,mpdx num. card. ...rpnni4qarb, -u num. card. ...

Verbele sint inregistrate la infinitiv. Urmeazd formele de persoana I-a qi a II-a ale

indicativului prezent Ia verbele imperfective sau ale viitorului simplu la verbele

perfective:

uo4o6pdm, nod6epg, nod6epEuto ub.pf . ...paccpe4orolrr{Barbcs, -atocb, -aeutbcfl. ob. ifi. .,.

Daci verbul nu se utilizeazi lapersoanele I-a qi a II-4 se lnregistreazd numaiforma persoanei a III-a:

sa.rux6rrcs, -demcn ab. ipf . ...ro.nnrimcs, -ilmca ob. ip[, ...

yrepfrrce, -fiemcn ub. pf . ...

La verbele impersonale se face menfiunea impers. qi se noteaztr formapersoanei a III-a:

4orx4rirr, dotcdim ab. ip[. impers. ...

nauopourrirrb, Hanopowilm ob. pf. impers. ...

Rectriunea verbelor rusegti este indicatd pentru fiecare din sensurile tratate,precizindu-se prepoziliile cu care se utilizeazi $i cazurile glnpaticale cerute de

acestea:

Kor6rr2, rconb, rcLnewo ab. ip[. acuz. t (pf. mom. Ko/LbHgmo)...2.(p[. sarcoa1mo)...3. (pf. mom. rconoru1imo)...

crirarucf,, -atucb, -aeutbcfl. ab. ip[. (pi[. nocedmamocn) rc * dat. sauaa I acuz. ...

at n. sunetul Si litera <a,>; om a do a de la a la a6,acri*t -a m. (chim.) abasind.zet; de la alfa la omega; rcmo crcasda a, d6,t- a66Ar, -a m. abate.wencxasdmou6cine azisasdzicSgi b. a66arirca,-oLf.abatesr (starelauneimdnds-a2 conj . l. iar, dar, 9i; on nodxan, a a ocma,tcn tiri catolice di maici) .

el a plecat, iar eu am rdmas., nuuti nepdn, a ue a66drcruo, -a n. abalie.xapaadawbu scrie cu tocul, dar nu cu creio- aiwcd;rs, -u f. (geol.) abisal.nul; a rcarc eed soeljm? 9i cum il cheaml?; umo a66perraaripa ,loL f . l. abreviere. 2. prescur-moL ceeddnn dd,,taeua? a saempa? ce faci tare, compus abreviat.astrzi? dar miine? 2- ci, insd; npudg aac ila- a66peeuAr\ns,-u f. (linga.) abreviere, iorma-eecmumo ue sdsmpa, a nocaesdempa voiveni re a unui cuvint din abrevieri.si r.i vid nu miine, ci poimiine. 3. totuqi, cu a64onex, -a m. (anat.) abdomen.:cate acestea, dar; xomi nne u xopowi sdeca, a64our,rxd;ruuufi adj. (anat.) abdominal.a uddo yxodima degi mi simt bine aici, totugi a64fmop, -a m. (anat.) (muschi) abductor.:rebuie si plec. 4. ia, iati;a umo maL deaa- a64jrqur, -u f. (fiziol.) abduc{ie.:uo?-acilompbualau4gcemai faci?-mi a6eppfu4n1-u'/. ibera{ie; - cedma abera{ia::t pe stradS; + a nomong, a c,cddoaametono \uminii; (tiziol.) ceepuaecrcan - aberalie sfe_de aceea; a ilueuno anume; a mo, a He mo ricd; (astr.) clmoanan - abera{ie diurnr.aitiel, cici altfei, dar, sau; a. mo dar, totugi; a6ljrq,-a f. aiineat; paragrai; c adeoeo -adinndsdno ywd mgdd udmil, a mo noiddn! e alineat.:::-ziu se mai mergem acolo, totugi sd mergem! a6raoreu6s, -a n. (biot.) abiogenezl.itit.to 6tt 6oadmo, a udpmu naidgmca lac sd a6aor6nnrrri adj. abiogen..:e. ci broaqte se aduni. a6uot, -a (biol.)'ubior{.a3 interj. l. ah!; vai!; aoleu! 2. a, aha, vasizicl; a6uorp64un, -u [, (ned..) abiotroiie.:, max 1mo eat 6t;mu! aha, dumneata erai! 3. a6uccd;rrnufi adj. (geot.) abisal,ei bine; a, 6oLta ue 6ottd! ei bine, fie ce-o-fi! 4. a6uccrinra, -u 1. (temeie) abisinianl.='' sj. a, nu'aeed! ei 9i, ce are af,ace?; a, ng md6n! a6rccfncrnfi ad j. abisinian, etiopian, din:a_ lasd-ml!;-ia d5-mi pace! Abisinia, din Etiopia.a. partic. (fam.) t. ha?; cum?; poftim?; ce-ai a6xccrinqrr, -tqea pl.; sg. -HeL(,-u4a m. abisi-zis?: noiiddu eyaima, a2 mergem la plimbare, nieni, etiopieni.ce zici? 2. m5, mii, bre; Andpdi, a, Arudpdfi! a6urypxeu.r, -a rz. absolvent (al liceului),A::drei, m5i Andreil candidat (la admitere).a6ax<fp, -a m. abajur.. a6.raxrfpoudrb, -pArc,-pyetut ub. pf . si ipta6ds,-a m. (ist.) abaz (ueche monedd de argint). ( bot.) a attoi.a6ittut, -u f . (med.) abazie. a6raxrxponna, -u [. (bot.) artoire (prin ap-a6ix, -a m. l. (mat.) abac; numlrdtoare. 2. ropiere).(arhit.) abaci. a6.neflie, _a m. (tinga.) ablativ; _ BpdileHua6ixat, -u f . a..a66x. ablativul temporal; - dcmo ablativul locativ.a6dxa2, -u f . (bot.) abaca, fibre de Manila. a6tir1ua, -u f . (geot., med.) abla\iune.a6d.xcxa.nrnufi a.dj. (med.) abaxial. a6oraqlronrisi, -o m. sg. (ist.) aboliJio-a6an46n, -a m. (ec.) abandon, abandonare; nism.man6trenaaii - abandon vamal. a6o.nrquon*crt -a m. sg. (lsl.) a6s1111.r1r1.

r1i

a6oHeueut 2322

a6oHenr6nr, -a m. L abonament;: ceepx -apeste limita stabilitl. 2. imprumul, sali ori sec'

ii. d. i*pru*rt al cSrtiloi (intr-o bibliotecr).a6ox6nr, -a m. abonat.a6on6nn*rfi adi. L de abonat. 2. de abona-

ment.a6onenrcxsi adi. a. a6oudutr.stir.a6ouriposaru, -py,o,'pgewb ab. pf . si ipf .

acuz. Gno.) a abona; - adxg e medmpe a liabonat la teatru Pentru o lojl.a6onripoearrcr- -pA,ocb, -pgewocn ab. pf.

Ha + acuz. (tna.) a se abona la, a lace un

abonament la.

a6opAdrr, -a m. (\rut., rzar.) abordare, abordaj;

$emb H.a - a aborda (o navl), a lua la abordaj.

a6op4iixrxufi adj. (mar.) de abordaj.

a6opnr6n, -a m. autohton, indigen, aborigen,

bdstinas.a6opr, -a m. avorl, chiuretaj.a6opriipufi, -n m. (med.) avortariu.a6oprfrurrfi adi. avortiv.a6oprfiponars, -pgn, -pgeab ab. pf. 9i ipf. a

face un avort.a6pasris, -a n. (tehn.) abraziv, material ab-

raziv.a6pasrienui adi. (tehn.) abraziv, de glefuit.

a1pitt:rre, -u f . L (geol., med.) abraziune.2.(med.) chiurelaj.a6para4i6pa, -or [. sg. abracadabra.

a6pdr, -a i. (*t.) abiec (rdzboinic oset).a1puricrc, -a m. L cais (depee o). Z caisl htaod).a6purocnrrfi adi. tt. a6pnx6cosbrfi'a6prr6cos/brfi adj. de cais, de caisl;'arc nil'cmt,n frunze de cais; -oe eapdnoe dulceatd de

caise.a6prrorrin, -a m. abricofin5. lichior de caise.

d6pnc, -a rn. contur, schill.a6conr, -a m. absinl ftduturd).a6centerisu, -a m. sg. absenteism.

a6cenrerict, -a rz. absenteist.

aficrtEa, -ar f. (arhit.) absidl-a6co.n(rr, -a n. (fil.) absolut.a6corrorasequr., -u t. (lior.) absolutizare.

a6co;rrorfiau, -a m. sg. absolutism.a6coarorricr, -a rn. absolutist.a6courorricrcrnfi adi. absolutist.a6co.nrirrHo ada. absolut,?n mod absolut; Snzo

- ueeoendtttuo este cu totul imposibil.

a6co.n(rrnocrr, -u f.sg. caracter absolut.

a6co.r6rn/ufi adj. L absohst neconditionat.

2. complet, desivirsit; - noxdit linigte absoluti;-oe 6oaowuucmad majoritate absolutd: (mat.)

-as eetu,+und mlrime absolutd; (fiz.) - rymzero absolut; (fiz.) -an mennepamypa tem-peraturd absolutd; (nuz.) - cagst auz mtzicalabsolut; -an uondpxun monarhie absoluti;-oe neadxttecmso ignoran{5 crasl.

a6cop6eur, -a m. absorbenl.

a6cOp6ep, -a m. (chim.) vas de absorblie:

absorber; coloanl de absorb{ie.

a6cop6fiponarb, -PUrc, -pgeuta ab. pf.si ipf'acuz. a absorbi.a6cop6ripyrcu1ufi ad i. absorbant.

a6cop6un6nnufi adi. de / pentru absorbfie'

a6c6p6unn, -u [.sg. absorbtie; - ca€ma ab-

sorbtia luminii; o1ndnuan - absorb{ie metabolicl'

a6crnn6nqr.rg, -a /. abstinen{d'

a6crparfporalailet -fl n. abstractizare; ab-

strac{ie.a6crparripoea rb, -pAn, -pyewo ab. pt. Ei ipt'acuz. a abstracliza, a abstrage, a face abstracJie'

a6crparIi p5nou1ufi ad i. abstractizant.

.6.rpa*t*to.tb, -u t ;C. caracter abstract (al

unei notiuni).a6ctEirru/tIfi adi. abstract; -ue noHlmufl no'

{iuni ibstractel 'an tdrccurca vocabular abstract'

a6crpax{uonli sutt -a m. abstrac{ionism (ca-

rent artistic).a6crparqnonfi crt -a tn. abstrac{ionist.

a6crparquoulicrcrrfi adi' abstrac{ionist.

a6crpexqne, -u f. abstracfizare; abstractie'

a6cfp,q, -a rz. absurditate, absurd; doeecmil

do :i a aiunge la absurd, a reduce Ia absurd'

a6cypl*sM,--a m. (arte) absurdism (curent

artistic).a6cypnficr, -a rn. absurdist.a6cypAricrcrnfi ad1. absurdist

a6cyptxo . adtt. in mod absurd. . pred. e

absurd.a6cyp4uocrt, -u f. sg.absurditale, caracter

absurd (al unei noliuni).a6cfp4nrul adi. absurd.a6cq6cc, -a m. abces; ntTweqtatit - flegmon

muscular.a6cqricca, -at [. (nat.) abscisl; - Kpuso/Lu-

nd(tuat abscis| curbilinie; ' npnnoaundinaaabscisd rectilinie.a6y:lirtt, -u [. sg. (med.) abulie.

a6x6sra, -u f. abhaz6.

a6xiiecxufi adi. de abhaz, abhaz, din Abhazia'

a6xderr, -o, pi.; tE. 4eq, -sqa m. abhazi (lo'cuitori ai Abhaziei).66lf conj. numai; me6d ' nozgaflmo, a o de'

atix mor ue dgnaewo tu te plimbi numai, iar Ia

treburi nu te gindegti.

ardrucr, -am. (ec.) girant.asaH66r, -a m. (constr.) avantbec.

aBaurapl.t -a m. avangard[; a -e In avangardl'

aramapArianr, -o m. avangardism.

aBaHrapAlicr, -a rrr. avangardist.

aeanrdpnn/ufi a'di. de avangardd; -ate 6oulupte

de avangardi; - ompld detalament de avangardS'

aBaH3er, -a m. aYansall.aBaHKeMepa, -aL [. (fiz') anticamertr.

aearudxla, -a f. vestibul al une: lt{aaBaH[6pr, -a m. avanPort.arannocr, -4 m. avanpost. Posi

-rdarann1rc6rt, -o m. (constr., mts.) Fdaeanp6fi4, -a m. (nao.) radi erledqa&iJE,q-a rn. L avans, acont, anri:1i: ct- a justifica avansul; - do pac*Eaa tadecontare; ddnetraofi - avans il bdpdaanatil - avans in naturit.L p!. (ftsuri; ddaamo rcong-t. -aL a face c.rin Iarancriporanne, -n n. avanszre (fia aaansa bani).aBaHcripoBarb, -pyn, -pgewt $. 1lacuz, a avansa (o sumi de ba:.:l: - qlmue a da un avans unei inirep:rnfulaxincoe/Erfi adj. de acont. de arqda,au avansuri, sume avansate.

asdHcolr ada. l. ca avans, cu tirlo Ino/tyqilmb - a primi cu titlu de ar:c I

anticipat, dinainte, cu anticipatie: ua pltrti cu anticiPafie.anaucq6na, -al f. avanscentr.

asaHrdxnrrfi adj. (tna.) incinlltqtor, fermecltor.ar;anariop/a, -at f. aventurS: ntciltlll.a se lansa intr-o aventurS, a se a\tfrnaa - aventurl militard.aBaHTropIi3M, -a m. sg. sDin: ie ilaBaHTropIiH, -a m, (miner.) atz,d,aBaHTropricr, -o n. aventur':e:. '

aBaHTropncrri.r ecx/ufi ad i. ce arrilturos; -a.a noJwmuKa politici aretfiraeaxrropacr*urtsrfi ad i. e. .tlatlt.recnnfi.aranrrirpurrfi adf. de ave::ui. rraventurier; - pot'td.H roman cie aval

ardpeu, -pqa m. a. aBiiPtlELaeapfifinocrs, -u f. sE. irecvenP r

numlrul total de avarii.aeapfifiarrfi adj. l. de avarie- 2 arezerve; - sanac rezen', peitr! (extreme gravitate.araprifiulnx, -a m. (tam.) L :r.:{f,ralii. 2. muncitor care provoaci strtscauza neglijentei.asilpuf t, -u [. l. avarie, ar.'a:e:e. {pantr; accident, eveniment (ru::er)- ae$ec; <> nomepndmo -rc a) a awr Imotor); b) (flg.) a suferi un es.c-anaprifira, -u [. ([am.) autoiiod Ilui de depanare.aBaprifiHo-cnaciireatsui adi- Ide avarie, al serviciului de sa]zrc-aBepKa, -u f. avarl.aoiipcrrfi a:di. de avari. al arzrih.aaepqbr, -es pl.; sg. -peu, -p/a al

ob. pf.9i ipf.

./ pentru absorbfie.- cedma ab-

- &orbtie metabolictr.

ebstractizare; ab-

ob. pf. si ipf.a face abstrac{ie.

ceracter abstract (al

+unnxfi.munnorocabular abstract.

&ractionism (ca-

&tractionist.abslraclionist.

abstrac{ie.ats;urd;' doeecmil

a Educe Ia absurd.Jqxdism (curent

caracter

- flegmon

KpuSortu-- npntoaunCilnaa

*ulie.

&luz, din Abhazia.

-tp m. abhazi (lo-

-wg.almo,aode-plimbi numai, iar la

avantbeca -e in avangardtr.

-oe 6oiluptede avangardd.

anticamertr.

23 aBl,,ap,,.Ertcr

rlanr6xra, -u l. vestibul al unei loje.alan[6pr, -a m. avanport.aras[6crr -a rn. avanpost, post fnaintat..aannpo6Kn -o m. (constr., ma.g.) proiect-pilot.ararpdfi.q, -a m. (nao.) radtr exterioartr.rDeHg -a m. L avans, acont, arvuntr; onpasdd.mb- a justifica avansul; - do pacaEma avans spredecontare; dCnemnwtt - avans in bani; uamg-pd.tttnoti - avans ln naturtr. 2. pl. (fig.) avan-slti; dhmma xon!-a. -ot a face cuiva avansuri.

'raHcfrtrxiBaHllq -r n. avansare (acfiunea dea aoansa bani).rEancfpoBarbi -pgto, -pgewb ob. p[.9i ipf.acuz. a avansa (o sumE de bani); - npednpu-ilmue a da un avans unei intreprinderi.erdxcos/rrfi adi. deacont; de avans; -we st;t-da.rz avansUri, sume avansate.rrencoil ada. L ca avans, cu titlu de avans;nolgqrtmb - a primi cu titlu de ayans.2. (fig.)anticipat, dinainte, cu anticipafie; rummilmo -r pltrti cu anticipatie.uaxcrl6Ha, -al f. avanscenS.rranr{xrnufi adi. Qno.) incintitor, atrtrgtr-tor, fermecdtor.rrannbp/a, -ar f. aventur5; ngcmdmoca e -ota se lansa lntro aventuri, a se averltutai BoeH-xcr - aventurl militartr.lraxTropri3u, -a m. sg. spirit de aventurtr.lrarrroprin, -a m. (miner.) avanturin.ataHTropfrcr, -a z. aventurier.tErTropncrrtqer;rlnfi adj. de aventurtr, aven-trros; -a* nonlmuxa politic, aventuroase.rtasrroplicTriqllafi ad j. u. aranrropucrri-*crnfi.tarrrbpnrrfi adf. de aventuri, aventuros,rventurier; - pond.u roinan de aventuri.rl{g-a m. a. aailpl.I.bt.[dpeq, -p4a m. a. aBapqhr.erap*frnocrrt -u f. sg.frecventa avariilor,mrmtrrul total de avarii.rrapt'ninrrfi adj. L de avarie.2. avariat. & derezervtr; - aandc rezervtr pentru cazuri.deextremi gravitate.erap*fiquK, -a n. (fan) L maistru de repa-rafii. 2 muncitor care provoactr strictrciuni dincauza neglijenfei.t*pn/r, -u f . L avarie, avariere, strictrciune,panl; accident, eveniment (rutier). 2. insucces,csec; - nomepndmb -n al a avea o panl (lamotor); b) (fis) a suferi un esec.erapfira, -u t. (lan.) automobil al serviciu-Lri de depanarelrep*fino-cnacirenrnrrfi adj. d.e salvare,de avarie, al serviciului de salvare..ripra,'& f. avard.erdpcrrrri adi. de attari, al avarilor.

aBrlirp, -d m. augur.eBrycr, -a m. august (luna),arrycrdfiur/rfi'adj. august (titlu); -af, oc6-6a persoanl augustl.drrycrorcxrfi adi. de / din august.aaenrb /. indecl. ma$strali, bulevard.aB6pc, -4 n. avers (la monede, nedalii).aBnadesq -ot f. bazl aerian6; nopcrcdn - bazlaeriantr maritimd.arna6enarix, -a m. benzinl de avion.arna6u;r61 -a m. bilet / tichet de avion,awa6i5u6a, -ar /. bombtr de avion.arraropnetixr, -a n. (nil.) orizont artificial(giroscopic), giroorizont.aruarpiuna, -at f. (mil.) grup de aviatie,grup aeronautic.aB[aAecdHT, -a rn. desant aerian.aixaAecenTnrrlrt -a m. ostag paragutat, para-gutist, ostag al trupelor aeropurtate.aBraxecenrrrrlifi adi. (tn expr.) - omplddetagament de paragutigti, unitate para$utatd,detagament paragutat.aR;giallgrrtsus., -u f. hil.) divizie de aviatie.arxaaar64, -a m. uzind de avioane.arxaseen6, -d n. (mil.) patrule de avioane.aBnaKoBc4rjh(Topt -a m. constructor de avi-oane..aurarprr.r6, -d n. (mil.) ariptr (de aviatie).drilaminne, -a l. linie aerianA; en{mpeunaa- Iiriie aeriantr internd; nercdgruap6dtan - linieaeriantr internafionaltr.araa*arncrp6;rr, -r l. linie aerianl magistraltr.aB[aMeTKa, -u [. a. asuaaoceq.asnaMafri -a n. (aa.) far de navigafie aerian{.aBxauexenxrq -a n, mecanic de avion.aBnailroAenrioM, -a m. sg. aeromodelism.arnauole,rricrr''-a rn. aeromodelist.annanrog6rE -a f. aeromodel.asraruoA6rsuufi adj. de aeromodelism; -rcpgttcdr cerc de aerornodelism.aruanor6p, -a m. motor de avion.arnaxecliqrfi ad.j. portavion.aBHaH6ceq, -crqa m. (nao.) portavion.arraorpiA, -a /r?. detagament de aviafie.aBxa[6pK, -a m. parc de avioane.auranarpf,nE -n m. patrulA aeriand.aBr{arroApasAeJrfiflile. -n n. ho) subunitatede aviatie.aBnanoKprir[rKa, -r f. anveloptr pentru rofi deavion.alran6.n, -d m. regiment de avia{ie.aenan6ur/a, -ar l. pogtl aeriantr -or7 par avion.aBnanpoMr;rnJrexHocrr, -u t. sg. industriede avioane, aeronautictr.aBnapa66rrtnrt -a n. lucrltor al unei intre-prinderi / unittrti de aviatie.aBxapaAricr, -a rn. radiotelegrafist de aviafie.

lillitF -"

aBrrapa3B6A,Ka 2524

aBflapa3Bd,AlKa, -u f., recunoa$tere / cercetare'aerianI..aBnapeM6HTHrni adj., de reparalie a avioanelor.aaracaa6n, -a m. salon aeronautic.aguacnrrd.lrxufi ad j. de semnalizare pentruavioane.aenacoe4ar6uytet -n n. unitate de aviatie..arnacn6pr, -a rn. sport aviatic.aeuacrpo6nne, --e z. construcfie de avioane.aBnacrporiTen4 --r rz. constructor de avioane.aruacr6nra, -2. I iotografiere din avion.arnar6xarxa, -u t. sg. tehnicd aviatici.aexdrnna, -u f.sg. aviatic5.aenirop, -a m. aviator, pilot.ar,ul6ropcrnir adj. de aviator.aBEarpaHcnopr, -a rz. transport aerian, trans-port cu avionul.aeuarp6cca, -at f. ruld / cursd,,/ linie aeriani.aeuaqx6uuur, -a m. specialist in tehnica deavia{ie.aeuaqr6HHbrfi adj. de avialie, aeronautic.arlwitltl/.4 -u f . sg . avialie; cattumdpHan - aviatiesanitard; 6on6apdup6eoauan - aialie de bom-bardament; ucmpedime,oona, - aviatie de vine-toare; tumgpnoedn - avialie de asalt; epatrddnc-Kan - avialie civilA; eoduno-nopcxdn - avialienavald; parcemondcuan - avia{ie purtitoare deruchete; peaKffiilenat - avialie cu reaclie; BoeH-uan - avialie militard; pased1arcametouan -avia[ie de recunoa$tere; mpdHcnopmHaf, - aviatiede transport; deno -u ziua avialielaBnarrecrL, -u f. unitate de aviaiie.aouaurx6.na, -ar f. gcoali de aviafie, $coale depilotaj.aBnaecKaAprintz, -u f. escadril5 de aviafie.aBu€rx4 -u f. (tna.) avionettr, avion ugor.aBrtso n. indecl. (fin.) avizo.arnriuura, -u f .sg. (aa.) gtiin{a apticirii elec-tronicii in aviafie; ansamblul echipamentelorelectronice ale unui avion.aauraunn6s, -a m. avitaminozd.asrraMvH6guufi ad j. de avitaminozS.arnS6yaa, -or f. sg. (biol.) lumea plslrilor.zg,6 m. indecl. avos (monedd diaizionard tnAomen).aBoKeAo n. indecl. (bot.) t avocado (arbo-re) . 2. avocado ( fruct) .

aeou6rp, -a m. (el.) avometru.aBcrcb cua. modal poate, s-ar putea; - He onoa-dde.n poate nu ?ntirziem; e ua - la intimplare;la noroc, intr-un noroc; - He66cb, da xax-uu-6ydo cum o da Dumnezeu, de mintuialtr; --./tti6o cumva, intr-un [el oarecare.aa6crxa, -u f. (pop.) sacosd.aBp6;,., -a m. l. (mu.) rnunca in comun aintregului echipaj al vasului. 2. (fig.) muncade goc, muncd in asalt.

aBparl{Th -lto, -rluwb ob. ipf . a lucra in co-mun, a participa la munca de goc.

aBpenbHrrfi adj. de goc, de munci in comun.aBpeE, -a m. (bot.) veninariti; teKdpctnse\-uoit / anmdwnt til - avtdmeasd.aBlropa, -at f. aurorl.aecrpanrifixa, -z f. australiani.arcrpa;rrificrufi adj. australian, de ,/ dinAustralia.arcrpanrifolrrt -eB pl.; sg. a*cmpa"tueq, -ilrt-

4a m. auslralieni, Iocuitori ai Australiei.arcrpauonur6\ -a m. (paleo.) australopitec.aecrpfifiqrr, -ee pl.; sg. aacmpueq, -qa m.auslrieci, locuilori ai Austriei.aecrprifira, -u /. austriacS.eBcrpoiBenrep cxlafi ad j. (lsl.) austro-ungar,din Austro-Ungaria, al Austro-Ungariei.aeri:prr:fta,.u f sg. (ec.) autarhie.arro6dsa, -oL [. autobazd, unitate de exploa-tare auto.arro6uorpaQfs}!\ -a m. caracter autobio$a-fic; autobiografism.arro6uorpaQrtuecrwit adj. o. arro6uorpa-Qfivnsrfi.aero6uorpa$riuuocrq -u f. sg. caracter auto-biografic, caracter de autobiograiie.aero6norpaQri.rns,rfi ad j. autobiografic;- -pondn roman autobiografic.auro6norpiiSnx, -z f. autobiografie.arro6;rorapdropt -a m. dispozitiv de blocareautomatS-aaro6.roxnp6sra, -u f. (feroa.) bloc auto-mat, blocaj automat; blocare automati.arro6uorrpdrotawfi adj. ([eroo.) de blocautomat.arro6ponenrir, -d m. automobil blindat, ma-

sini blindatS.arr66yc, -a m. autobuz; ilaJlolumpdxttubLti -microbuz.arr66ycn/ufi adj. de autobuzi -oe coo6ui-nue cursd de autobuze.au,roeecdr, -da pl. basculd automati, cintarautomat.aeroeo4ondvra, -tz f. pompl automate de ape.aBToEoK3en, -a m. autogarA.aBToBbr[Ka, -u f. (tehn.) autoturn.asrord.uur, -u [. (biol.) autogamie.aBTorapexq -d m. garal de automobile.anror6u, -a m. sudutd / tdiere autogend.arroreu63, -a n. (biol.) autogenezi.aeroreu€rura, -u f. (biol.) autogeneticS.asror6xH/Erri a dj. Gehn.) autogen; -an c*dp-xa sudurl autogeni; (sport) -aa mpetup1e-rca antrenament autogen, autotrening.anroropo46x, -drcd m. teren amenajat pentruinstruirea automobiligtilor; autoscoali.arrorpao(rpa, -or f. autogravur5.

aaTorpeA, -a m. ora$ cu industn€ a{listici. ,:d

aar6rpaQ, -a m. aulograf. ,1

.ErorpaQrqecxtfi adj. de autogr{1graf.arrorpaQrivarri adj. u. aBrorpa{qaarorp:i$ae, -a f. autografie. .,|A

aBrorpefiAep, -a m. (tehn.) aulogrc&amoryx<ee6fi adf. referitor la mrjior{transport combinate (auto si hipodmpdflcnopm transport cu mijioace &,{fiune mecanicd gi animalS.

15

aBToA6no, -a n. automobilislici.aBToAnAaKTr.tecxufi ad j. de a.;:ofiHaBToAn36fir1 -a rn. design auto. .:,1

arro4ueiifinep, -a m. specialisl in miXarroqucn6rvepr -a 4. dispecer auio- .;(a-aro4opox<nrr, -a m. speciaiis: in kauto. 1

arro4opoxnrrfi adj. de autostra{d (aBroApe3riHa, -ot [. ([eroo.) autqireillzinl cu motor. {aBToApdM, -a rz. autodrom. iaBToAyaJbHErfi ad j. (mat.) aurocj'J .r

aBTorqip, -a m. autogy. r#aerosae64, -a m. uzind de auioi-ioirih- .s

aBTo3arrpeBKa, -a f. staiie de aiinrenqlie PECO, benzinlrie.aBTo3arrpSBtrIxK, -a m. autocisteini_ .3

aBTo3arpeBoq[dit adj. de / cu zIautomate. ..\

agrouxcn6mop, -a m. inspector aulo"ltor al poli{iei rutiere. r

asrouxcn6xr{ua, -a f. inspectorat atuagror.rn@r<l{nx, -u [. (ned.) autean{arrouuQopndTop, - a m. informator {aBTonpdur{q, -z f. autoironie. .\

aBroKap, -d m. (tehn.) (me.uxxo c,qsoil n,xam4op.ntoi) aulocar. IaBToKapanAeru, -d -m. (ino.) crelm tamoxacra46p, -a n. cascador auro- ;l

amoraracrpo$ar +r /. catastroE r-1aeroxesirns, .u, [. (bis.) autocciah- darror;rj5, -a m. club automobilistic- aarrox.nd.r, -a m. autoclavd; sterilizatc;,1aeroro;r6rua, -ol f. coloani de aut{coloand auto. :!

aBToroMMerrripuit, - n /rt. autoconr-aBroKoHcepBeHT, -a m. autoconseflr*ilBToKpeH, .a m. macara automobil5- 1

aarorpaHoBrqrtr<, -d. m. macaragiu (b dautomacara). iaBToKp6a, -a m. autocrat. i

arrorprrirrecxnfi ad j. autocrat. alrEde autocral.aBToKpeTuE, -u [.s9. autocralie. Iamorp6cc, -a ,,n. cursi automobilistid

24 aBroMopsri3M

aBrorpdA, -a m. oraS cu industrie automobi- aBroKoJre6eHHe, -fl n. (fiz.) autooscilatie..:slicd. asroxoae6d.retsurl,il adj. (llz.) de autoos-arrorpaQ, -a m. aulograf. cilaJie.aBrorpa+u.recxuir adj. de autograi, auto- aBro;r.t -a,az. uiei de automobil.g:a[. aBrordBKa, -u f. automagazin.

b :a ::i. a lucra in co-rrcz:a soc.

X- :: :.:nci in cOmun.e!:l:r: :e:,te KapcmseH-

/ zj:::aiian, de,/ din

; sg. :scn'Lpaaileq, -ii-::-::. :. -{rstraliei.

I : :. -.. ) australopitec.sg :.:npieq, -qa m.L::-.=.

tt:i ;:: ) austro-ungar,-{-s..:: -, ngariei.

{ l.-::.:nie.;a:i ::.::ate de exploa-

i --. :. aero6xorpa-

-.9 caracter auto-

- 5a:ie.eutobiografic; -

;::z:tiv de blocare

! t .':':r'.) bloc auto-h,icz:r a;tOmata.a - , .;erou.) de bloc

a-:::::':ii blindat, ma-

t:z:,u :-: :.; u mpd.lltnoLil -

! e::::lz: -oe coo6uld-!rsi-.: ariomatS, cintar

r*.::! a:tomatl de apd.

*-: , :::oturn.a t ;-::gamie.ra c::::omobile.i ' :i ::e autogenl.1 7 :-::genezd.,ftr. e.itogeneticS.,r1 , :..:ogen; -atcaap-I t3,:': : -an mpenupde-

3r::-:-lrening.r :er:: anenajat pentrualic::-:o5coali.d---. iiJla,

aerorpaQfvuuil ad j. a. aBTorpaQfqecKr.rrl.anrorpiQur, -u f. auiografie.aerorp6fi4ep, -a m. (tehn.) autogreder.aeroryrxea<fil ad7. reieritor la mijloacele de::ansport combinate (auto si hipomobil); -':oaHcnopm transport cu mijloace de trac-..::ne mecanici 5i animali.aero46.no, -a n. automobilisticS.aBToAHAaKTEqecxuir ad j. de autodidact.arro4uaifiu, -a rn. design auto.aero4xadfinep, -a n. specialist in design auto.aero4ucn6rrrepr -a rn. dispecer auto.anro4op<ix<nur.t -a m. specialist in drumuri

arro4op<ixurrfi ad j. de autostradi.aero4peerina, -at f. (ferou.) autodrezind, dre-:::a cu motor.aero4ponr, -a m. autodrom.asro4yd.nrurrfi adj. ( nat.) autodual.aBTox(rp, -a m. autogir.aerosaeo4, -a m. uzind de automobile.aBTosarpeBKa, -a f. sta{ie de alimentare, sta-:.: PECO, benzindrie.aBro3anpeB[{nr.t -a m. autocisternS.aBro3anprBo.{ut;fi adj. de / cu alimentare::iomat5.agrosHcn6xrop, -o ,n. inspector auto, inspec-::: a1 poli{iei rutiere.aBToHHcn6Kqua, -a f. inspectorat auto.arroan@xr4ue, -u f . (ned.) autocontaminare.aeronuSopruiTopt -a m. in[ormator automat.aeror-rpou*ra, -u f. autoironie.aBroKap, -a m. (tehn.) (metetttrca c eppo-: :! ntamQopuoit) autocar.aBToKapaHAeur , -a m. (tna.) creion automat.aeroxacxa46p, -a rn. cascador auto.aBToKaracrp6{a, -ol f. catastrofl auto.aBroKeQerus, -u f. (bis.) autocefalie.aeroxry6, -a m. club automobilistic.aBToKrdB, -a m. auloclavd; sterilizator.aBToKor6HHa, -ar f. coloani de automobile,:,rloan5 auto.aeroxorrMeuripufrt, -x m. autocomentariu.aBroKoHcepBrIJT, -a m. autoconservant.aBroKpS.E, -a m. macara automobili.aBroxpaHoBrrlix, -d m. macaragiu (la / pe o::iomacara).aeroxpir, -a m. autocrat-aBToKparri.recxait ad j. autocrat, autocratic,:? autocrat.aBroxparrc, -u f.sg. autocralie.aeronpocc, -a m. cursl automobilisticd.

an, onurorpiQrlx.,-u f . (tipogr.) autolitografie.agro.nro6rirsrs, --e m. gofer amator.aBToMara3riHr -a m.L aulomagazin.2. maga-zin ambulant.aBToMarHcrpell^\ -u f. autostrada.asroMarHzroaa, -ar f. casetofon pentru auto-mobil.aBToMap[p:i.T, -a m. rutd de autobuz.arrouaccax<ilp, -d l,n. automaseur.aBToMaT, -a m. l. magind automati, aparatautomat. 2. pistol automat, pugcd automatd. 3.(fig.) automat.aBToMarE36r{Ea, -u f. sg. automatizare.aBToMarr.r3ripoBartyrer - fl. n. automatizare.arroua, ua*pogannsrfi ad j. automatizat.aerouarr.rsripoRar\ -p7n, -pgewo ab. pf . gi

ipf. acuz. a automatiza.aBToMarE3ripoBarbcq, -pgtocb, -p!/ewbcnub. pf. Si ipf. a se automatiza, a deveni automat.aBToMarri3M, -a m. sg. automatism.aBToMiTrKa, -l f. automatici.aBroMarri.{ecK/ufi adj. L in regim automat,automat; -oe oplxue armi automatd. Z. (fig )maginal, incongtient, mecanic, automat; -oedeutrdnue migcare automate.aBToMarri.rHoc'rs, -u f . sg. automatism, ca-racter automat.aBToMar[.rnErit adj. o. asrorrarr.{ecrufi 2.asronr6rnrrft adj. aufomat, de automat.aBToMaTqBK, -a n. L muncitor care lucreazlla un aparat sau la o magind automatS. 2. (mil.)ostag inarmat cu pistol-automat, pistolar.anrouarurina, -ar f. automobii, autocamion.aBToMerpns, -z 1. autometrie.antouexdnnx, -a rn. mecanic auto.agrouo6r,urecrpo6Hue, -r n. sg. constructiede automobile, industrie de automobile.asroMo6rraecrporire.nrurrfi adf. de cons-truc{ie de automobile.asrolro6rnE:er{ur, -u f . motorizare.aerol{o6r,urrigMt -a m. sg. automobilism.asroN{o6r,urrcr, -a ne. automobilist.aerouo6*.rr, -.q m. automobil; 6ponup6eaa-nod - automobil blindat; zdnoquaLrt. - aulo-mobil de curse; epgsoa1fr - autocafiion;,xee-KoB6il - autoturism; cauumapuotil - ambu-lant5, automobil sanitar.aerorro6rim,H/uil adj. de automobil, auto-mobilistic; -an dopbza autostradA.ae, ouo4e.nrian, -a rz. automodeiism.aBToMoAdrE, -r.r f. automodel.arronrop$fisu, -a m. (mat.) automor[ism.

L-:. j

tL--_

a c:.'B-d.. _

i a-:-