Voluntariat pentru participare şcolară

36
TE IUBESC! BRAVO! TE IUBESC! A L I N A R E j o a c Ă S U R â S U R I p o v e Ş t i A l i n T ă r i I u b i r e c u v i n t e d e l a u d ă A F E C ţ I U N E Z â M B E T E S U R P R I Z E î M B R ă ţ I ş ă R I A T E N Ţ I E G R I J ă S ă R U T ă R I Î N G R I J I R E AJUTOR CAMPANIE PENTRU PARTICIPAREA ŞCOLARĂ Voluntariat pentru participare şcolară Ghid pentru şcoli şi Voluntari

Transcript of Voluntariat pentru participare şcolară

Page 1: Voluntariat pentru participare şcolară

TE IUBESC!

BRAVO!

TE

IUBESC!

ALI

NARE

jo

acĂ

S U R â S U R I

pove

Şti

AlinTări

Iubi

re

cuvi n t e de laudă

AFEC

ţIU

NE

Z

âMBETE

SU

RPR

IZE

îMBR

ăţ

Işă

RI

A T E NŢ

I E

GRIJ

ă

S

ăR

UT

ăR

I

ÎNGRIJIRE

AJUT

OR

TE IUBESC!

BRAVO!

TE

IUBESC!Arată-Mi că Mă

iubeşti,

Trimite-MĂ

la ŞcoalĂ!

CAMPANIE PENTRU PARTICIPAREA ŞCOLARĂ CAMPANIE PENTRU PARTICIPAREA ŞCOLARĂ

Voluntariat pentru

participare şcolară

Ghid pentru şcoli şi Voluntari

Page 2: Voluntariat pentru participare şcolară

TE IUBESC!

BRAVO!

BRAVO!

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiNICULESCU, MARA Voluntariat pentru participare şcolară: ghid pentru şcoli şi voluntari / Mara Niculescu, Andrei Popescu, Cristina Costea. – Bucureşti: UNICEF, Vanemonde, 2013 ISBN 978-973-1733-49-4I. Popescu, Andrei II. Costea, Cristina

37.068

Layout și DTP: Dan Glăvan

Editura VANEMONDE e-mail: [email protected]

ISBN 978-973-1733-49-4

Ghid elaborat în cadrul campaniei de participare școlară„Hai la Şcoală!” de către UNICEF și Mara Niculescu (coordonator), Andrei Popescu, Cristina Costea, Annemarie Fabian, Cătălina Marmureanu.

Foto: Cosmin Andrei; Mădălin Bosânceanu, Andrei Popescu, Cristina Costea, Maria Stoicoci, Daniel Ștefan Ciobanu, Andrada Lorena Papazian

Coordonator din partea UNICEF: Luminiţa Costache

Page 3: Voluntariat pentru participare şcolară

cuprinscapitolul 1.o idee care te poate implica şi pe tine

capitolul 2.iMpleMentarea proiectului - ce aM ÎnVĂŢat din eXperienŢa ultiMului an

capitolul 3. Ghidul Voluntarului

anexe

capitolul 4. Voluntarii – oameni dintre noi

pag. 5

pag. 7

pag. 15

pag. 26

pag. 23

TE IUBESC!

BRAVO!

BRAVO!

Page 4: Voluntariat pentru participare şcolară

4

capitolul 1o idee care te poate implica şi pe tine

În 2013, Ionuț Budişteanu, a câştigat

premiul I în valoare de 75,000 $ în cadrul

Intel International Science and Engineering

Fair pentru dezvoltarea unui model

economic de maşină care se conduce

singură. Tot în 2013, Mara Ioana Ieşeanu

din Roman a obținut o medalie de argint la

Olimpiada Internațională de Chimie.

Grafic 1: Rata de promovabilitate la bacalaureat 2002 - 2012

Grafic 2: Angajabilitatea tinerilor în funcţie de forma de învăţământ absolvită

1,1. provocareaÎn 2013 in România există însă 400.000 de

copiii de vârstă scolară care, spre deosebire de Maria sau Ionuț, fie au renunțat la studii, fie nu merg în mod frecvent la școală.

Conform statisticilor, în anul 2012, trei din cinci copii nu au putut finaliza ciclul de studii preuniversitar.

Cu o durată medie de frecventare a şcolii de 16.3 ani în sistemul educaţional românesc, un copil are 77% şanse de a finaliza ciclul obligatoriu de învățământ. La fel de îngrijorătoare sunt însă performanțele școlare, în contextul în care potrivit testelor internaționale, 40% dintre tinerii români cu vârsta de 15 ani pot fi încadrați în fenomenul de analfabetism funcțional.

Repercursiunile acestui fapt asupra unei populaţii cu un grad de educaţie scăzut sunt observabile direct pe piața muncii, unde tinerii care au absolvit doar formele primare de învăţământ au șansele cele mai mici să îşi găsească un loc de muncă (sub 55% dintre ei au un loc de muncă în prezent).

2001

87%

77% 84,60%

84,76%

79,60%

82,08%

78,26%

81,47%

69,30%

45,00%43,00%

100%

80%

60%

40%

20%

0%2004 2006 2008 20102003 2005 2007 2009 2011 2012

90%

54%51% 53%

63% 63% 64%

82% 82% 81%

50%

80%

40%

70%

30%

60%

20%

10%

0%2010 2011 2012

Învățământ Primar Învățământ Secundar Învățământ Terțiar

Page 5: Voluntariat pentru participare şcolară

5Forţa de muncă necalificată aflată în creştere, corelată cu îmbătrânirea populaţiei, vor duce la

o performanţă economică mai slabă a ţării pe termen mediu şi lung, într-un context economic global ce promovează societatea cunoașterii. Altfel spus, în viitorul apropiat vor exista din ce în ce mai multe locuri de muncă pentru tineri calificaţi, şi din ce în ce mai puţine oportunități profesionale pentru forţa de muncă necalificată, fapt care care va conduce la perpetuarea şi chiar adâncirea inegalităţilor sociale.

Acesta este contextul în care noi, voluntarii din campania Hai la Școală! ne-am propus să facem ceva pentru a contribui la combaterea abandonului și absenteismului școlar din România. Provocarea la care am încercat să răspundem a fost prelungirea timpului petrecut în şcoală a copiilor vulnerabili și creșterea performanțelor lor academice. Cu sprijinul UNICEF România şi prin intermediul campaniei Hai la Şcoală! ne-am concentrat eforturile şi resursele pentru combaterea abandonului şcolar.

1.2. propunerea noastrĂ

Acest ghid spune povestea unei iniţiative de voluntariat - Educaţie pentru toţi. Cu tine. - care a fost facilitată de campania de participare școlară a UNICEF Hai la Şcoală !. Paginile care urmează vor descrie parcursul pe care câţiva voluntari iniţial neconectaţi cu mediul educaţional sau cu domeniul non-profit l-au urmat pentru a dezvolta o idee promiţătoare într-un proiect care te poate implica şi pe tine.

Ghidul îşi propune să demonstreze faptul că a implementa un proiect educaţional cu impact nu intră exclusiv în domeniul profesioniştilor din educaţie, şi că, folosind expertiza, resursele şi contactele accesibile prin campania Hai la Şcoală!, este posibilă crearea unei iniţiative cu impact pozitiv în educaţie, folosind nimic mai mult decât determinare, răbdare, perseverenţă şi un strop de inventivitate.

Proiectul de voluntariat Educaţie pentru toţi. Cu tine. a început în primăvara anului 2012, în complementaritate cu campania naţională de prevenire a abandonului şcolar Hai la Şcoală!, dezvoltată de UNICEF România şi partenerii săi, în peste 200 de şcoli din România. Ideea iniţială de la care a pornit acest proiect a fost foarte simplă: oferirea de mentorat şi meditaţii gratuite la materii cheie acelor copii pentru care tuiţia privată nu este, în principiu, accesibilă. În prezent (Iunie 2013), programul include aproximativ 40 de voluntari care oferă meditaţii la peste 90 de copii în 2 şcoli din Bucureşti.

Educaţie pentru toti. Cu tine. a pornit din dorinţa de a susţine educaţia nonformală în școlile care se confruntă cu problema abandonului şcolar, de a creşte cu paşi mărunţi cunoştinţele aferente materiilor cheie ale unor copii predispuşi la a părăsi şcoala timpuriu, dar şi de a impulsiona încrederea lor în educaţie. Programul nu îşi propune să ofere un substitut al rolului pe care îl au profesorii şi educaţia formală din şcoli, ci reprezintă mai degrabă un ajutor suplimentar pentru elevii care au nevoie de îndrumare pentru a-şi continua parcursul şcolar. Activitatea voluntarilor reprezintă o suplimentare a eforturilor depuse de profesorii de la clasă, în strânsă coordonare cu aceştia şi sub atenta lor îndrumare.

Voluntarii care fac parte din acest program provin din medii non-conexe celui pedagogic, dar şi-au manifestat dorinţa de a oferi nu numai asistenţă şcolară, ci şi îndrumare, sprijin şi motivaţie unor copii care întâmpină dificultăţi la învăţătură.

Obiectivele pe care ni le-am propus în cadrul acestui proiect sunt următoarele:

Page 6: Voluntariat pentru participare şcolară

6 Creşterea promovabilităţii la examenele naţionale şi continuarea parcursului şcolar a copiilor după finalizarea ciclului gimnazial;

Asistarea copiilor în situaţii şcolare critice, atunci când aceștia au dificultăţi în promovarea claselor gimnaziale;

Îmbunătăţirea performanţei şcolare a copiilor cu rezultate modeste;

Oferirea unor modele de adulţi de succes copiilor implicaţi în program;

Oferirea unei oportunităţi de implicare în dezvoltarea comunităţii acelor tineri care sunt dispuşi să voluntarieze o parte din timpul lor liber;

Familiarizarea copiilor implicaţi în program cu ideea de voluntariat; cultivarea în rândul copiilor a unor valori precum toleranţa, onestitatea, incluziunea, responsabilitatea.

6

Page 7: Voluntariat pentru participare şcolară

7

2.1. echipaProiectul nu poate funcţiona

fără o echipă minimală. În funcţie de ambiţiile şi disponibilitatea de timp a membrilor echipei, numărul de oameni implicaţi poate varia semnificativ. Însă, indiferent de numărul oamenilor implicaţi sau de timpul dedicat per persoană, următoarele roluri trebuie să fie acoperite:

capitolul 2iMpleMentarea proiectului - ce aM ÎnVĂŢat din eXperienŢa ultiMului an

Acest capitol este destinat celor pasionați de educație şi dornici să construiască proiecte de voluntariat, dar şi şcolilor şi voluntarilor. În urma experienței ultimului an şi jumătate, am încercat să sintetizăm ingredientele necesare pentru a porni un astfel de proiect de voluntariat şi să împărtăşim lecțiile învățate pe parcurs, precum şi instrumentele care au funcționat cu succes în cazul nostru.

persoana de contact cu UNICEF/ISE şi alţi parteneri;

persoana de contact cu şcolile;

responsabil pentru performanţa fiecărei şcoli (preferabil un om/şcoală) - această persoană se ocupă cu monitorizarea nevoilor voluntarilor, profesorilor şi copiilor dintr-o şcoală, sesizează disfunctionalităţi, păstrează contactul cu profesorii implicaţi şi cu voluntarii;

recrutare voluntari - această persoană trebuie să identifice canale pentru recrutarea voluntarilor (mai multe informaţii mai jos, la subcapitolul Identificarea voluntarilor), să centralizeze aplicaţii, să citească CV-uri şi să intervieveze potenţiali voluntari;

programe pentru voluntari - această persoană trebuie să conceapă şi să organizeze evenimente pentru voluntari şi copii - de la teambuilding-uri şi training-uri cu voluntarii până la activităţi extracuriculare pentru copii şi voluntari;

evaluare şi raportare - această persoană trebuie să conceapă modalităţi de evaluare adecvate pentru elevi şi voluntari pe parcursul desfăşurării programului, dar mai ales la finalul anului şcolar.

2.2. identificarea şcolilor

Premisa de la care am plecat a fost aceea că ajutorul nedorit este în primul rând nefolositor şi în al doilea rând neapreciat. Poate cel mai important factor pentru succesul unui astfel de proiect este gasirea unor parteneri doritori, disponibili, convinşi şi angajați în efortul comun care urmează să fie depus. Oricât de frustrant ar părea şi indiferent cât de mare este necesitatea identificată la nivelul beneficiarilor direcţi - copiii, obţinerea unui rezultat pozitiv sustenabil este foarte dificil fără un mediu cooperant, direct şi prietenos. Identificarea şcolilor potrivite,

Page 8: Voluntariat pentru participare şcolară

stabilirea unor aşteptări realiste din partea ambilor parteneri şi a unei etici de lucru stabile creează premisele necesare pentru o relaţie funcţională şi rezultate pe termen mediu şi lung.

Din acest punct de vedere, campania Hai la Şcoală! prezintă un dublu avantaj. În primul rând, capitalizând expertiza în lucrul cu copiii, UNICEF facilitează identificarea celui mai adecvat public ţintă - şcolile cu copii aflati la risc de abandon şcolar. În al doilea rând, programul Hai la Şcoală! identifică acei parteneri care sunt în principiu deschişi sa colaboreze în iniţiative extracuriculare, formează directori de şcoală şi profesori favorabili proiectelor extraşcolare şi creează un mediu propice dezvoltării proiectelor de voluntariat.

Cu toate acestea, disponibilitatea imediată a şcolilor de a se alătura unui astfel de proiect nu trebuie luată ca atare. Participarea în proiectul de meditaţii prin voluntariat presupune o sustinere şi implicare constantă din partea şcolii pe întreg parcurs al anului şcolar. Resursele pe care şcoala le poate oferi sunt de neînlocuit, începând cu timpul profesorilor - care funcţionează ca mediatori între copii şi voluntari, până la resursele materiale de tipul sălilor de clasă sau rechizitelor şcolare.

Mai jos am alcătuit un mic sumar al reperelor util de luat în considerare pentru maximizarea şanselor unei relaţii fructuoase cu o şcoală. Lista este derivată din experienţa noastră persoanală şi criteriile identificate nu au pretenţia de a fi exhaustive.

RePeRe În definiRea ReLaţiei Cu şCoaLa1) există cerere?

• există copii dispuşi să participe la orele suplimentare de meditaţii?

• părinţii sunt dispuşi să accepte intervenţia în educaţia copiilor a unor persoane diferite de cadrele didactice?

2) există disponibilitate şi responsabilitate?

• şcoala a înteles şi este convinsă de natura benevolă şi caritabilă a acestui proiect?

• există înțelegere a actului de voluntariat - cu avantajele şi dezavantajele pe care acesta le presupune (de exemplu costuri minime, predictabilitate redusă)?

• există persoane din cadrul scolii care sunt dispuse să participe în mod activ la organizarea şi mentenanţa acestui proiect?

• există timp din partea conducerii şcolii pentru implicarea în acest proiect - directorul de şcoală va impulsiona derularea mai departe a proiectului pe termen lung?

• şcoala este dispusă la un parteneriat pe termen lung (întregul an şcolar)?

3) există resurse?

• profesori coordonatori - preferabil profesorii de la clasă, care predau materia respectivă (ei ajută cu informaţii specifice despre materie, programa şcolară, asistă la formarea grupelor, facilitează uneori comunicarea dintre voluntari, organizatori şi copii, oferă sfaturi şi feedback voluntarilor);

• spaţiu fizic pentru ţinerea cursurilor - săli de clasă libere, cu infrastructura necesară pentru predare - materiale de scris, tablă, etc.

• materiale de bază pentru predare - manuale şcolare (de exemplu, manuale împrumutate de la biblioteca şcolii);

• opţional - materiale suplimentare pentru predare - culegeri, materiale pentru exerciții şi activităţi educative (pentru ca bugetul proiectului să rămână cât mai mic, este ideală

8

Page 9: Voluntariat pentru participare şcolară

9găsirea de soluţii inventive împreună cu şcoala şi partenerii pentru a procura toate aceste resurse cu costuri minime, dacă nu chiar gratuit)

4) există flexibilitate?

• voluntarii vor fi cel mai probabil tineri cu un loc de muncă stabil sau studenţi cu un program variabil; de aceea, este nevoie de flexibilitate şi adaptabilitate atât din partea copiilor - să revină la școală pentru meditaţii seara, cât şi din partea scolii - să permită accesul în sălile de clasă după închiderea programului, poate inclusiv în weekend.

2.3. identificarea voluntarilor

Recrutarea unor voluntari adecvaţi acestei activităţi este o etapă decisivă pentru funcţionarea programului. Nu există nicio altă sursă de motivare şi impulsionare a rezultatelor pe care aceştia le au decât motivarea şi satisfacţia personală pe care le obţin din această activitate. Lucrul cu copiii este dificil, uneori frustrant, iar rezultatele sunt observabile, de obicei, târziu. Acestea sunt considerente pe care voluntarii trebuie să le cunoască, să le înţeleaga şi să le accepte. Programul acesta nu presupune o curriculă şi o metodologie prestabilita, iar voluntarii sunt arhitecţii propriilor ore de meditaţii. Este de aceea foarte important să selectăm voluntari care rezonează cu valorile acestui proiect, şi care vor avea o influenţă benefică asupra copiilor cu care vor lucra.

PRofiLuL VoLunTaRuLui: Considerente de luat în calcul la recrutarea voluntarilor:1) Rezonanţa cu valorile noastre. Rolul voluntarilor nu este de a suplini profesorul de la clasă, ci

acela de a încuraja şi asista în măsura posibilului parcursul şcolar al unui grup de copii, de a cultiva ambițiile fiecăruia dintre acestia, de a le acorda sprijin şi încurajare oricând este posibil. Voluntarii joacă rolul unui frate/soră mai mare, a unui mentor. De aceea, este important ca fiecare voluntar să împărtășească valorile inițativei: incluziune, non-discriminare, egalitate şi respect mutual.

2) disponibilitate. Frecvența este foarte importantă pentru menținerea unei grupe pe parcursul unui întreg an de școală. Am observat că, în general, copiii tind să abandoneze acele echipe în care programul orelor de meditaţii este fluctuant. Mai mult, progresul grupei este foarte dificil de măsurat în lipsa unui program bine stabilit. Grupele care schimbă voluntarii tind să abandoneze mai devreme proiectul. De aceea, este foarte important ca voluntarii selectați să fie disponibili pentru a face parte din acest proiect pe o perioadă medie sau chiar lungă de timp. Este preferabil ca voluntarii să aibă un program relativ predictibil şi să poată cultiva o rutină a întâlnirilor cu copiii.

3) Motivare, inventivitate şi răbdare. Prin natura de voluntariat a acestui program, meditatorii trebuie să fie foarte motivați şi să rezoneze puternic cu ideea proiectului, pentru că, pe parcursul anului şcolar aceasta va fi sursa lor principală de motivație. Satisfacția personală derivată din lucrul cu copiii este cel mai puternic stimulent în acest proiect. Deoarece nu putem exercita niciun fel de presiune - mai ales instituțională, de tipul notelor - asupra copiilor, se va întampla ca unele ore să nu se desfășoare în mod ideal - copiii probabil nu vor veni la toate orele, nu îşi vor face toate temele, nu vor fi atenți tot timpul. Dar acest proiect funcționează pe baza constanței şi a răbdării voluntarului. Răbdarea şi motivarea lui sunt esențiale pentru obținerea unor rezultate sesizabile. În plus, lucrul cu copiii necesită inventivitate pentru a găsi probleme interesante şi explicații inteligibile şi memorabile.

Page 10: Voluntariat pentru participare şcolară

4) Profil profesional şi educaţie. În anul şcolar 2012-2013, am colaborat cu peste 30 de voluntari cu vârste între 20 şi 30 de ani, studenţi, tineri absolvenți, tineri profesioniști, dintr-o arie vastă de domenii profesionale de la IT, consultanță, avocatură, organizații internaţionale , sectorul energetic, imobiliare și cu un profil academic la fel de variat. Întrucât am avut nevoie cu preponderență de meditatori la matematică, am adaptat clasa şi nivelul elevilor cu abilitățile voluntarului la această materie, însă nimeni nu a avut dificultăți, deoarece nevoile majorității elevilor se situau la un nivel elementar. Toți voluntarii noștri, însă, sunt absolvenți de studii superioare, cu un parcurs academic şi rezultate bune, cu o carieră de succes şi sunt gata să se ofere drept model copiilor din fața lor.

10Exemplu: Avem o sfoară lungă cât circumferinţa Pământului. O prelungim cu un metru și o înfășurăm din nou în jurul Pământului. Întrebarea este dacă ar putea o pisică să treacă pe sub sfoara noastră cu doar un metru mai lungă. Răspunsul este că da, se poate ca o pisică sa treacă pe sub sfoara noastră, dar trebuie ca tu să demonstrezi de ce.

Paşii pe care i-am urmărit au fost următorii:

Am lansat un apel pentru identificarea de voluntari folosind canalele de mai sus;

Selectăm CV-urile interesante;

Organizăm unul/două interviuri sub forma unor discuţii informale cu persoanele preselectate.

De unde recrutăm voluntari?

Facebook - pagina Educaţie pentru toţi. Cu tine.

Gala Societăţii Civile - Bursa de voluntariat; TimeBank; ONG-uri mari care lucrează cu voluntari; Asociaţii şi grupuri de voluntari - asociaţii de studenţi, Rotaract, Lions, LSRS;

Companii cu programe de CSR rezonante cu acest proiect prieteni, recomandările prietenilor, recomandările voluntarilor; companiile la care lucrează voluntarii.

Care sunt paşii recrutării?

Responsabilul cu identificarea voluntarilor trebuie să testeze în principal disponibilitatea aplicantului de a participa la acest proiect într-o manieră constantă şi susţinută. Echipa noastră nu a inclus un recrutator expert, iar proiectul a evoluat foarte bine chiar şi în aceste condiţii: numărul voluntarilor a crescut de la 10 la aproximativ 40 în decursul unui semestru.

Page 11: Voluntariat pentru participare şcolară

2.4. realizarea grupelor şi conectarea voluntarilor cu copiii

Din experienţa anului şcolar 2012-2013 am constatat că formatul cel mai bun pentru organizarea orelor de meditaţii este în grupuri de 4/5 copii aflaţi la un nivel similar la materia respectivă. În general, după primele săptămâni, cel puţin un copil abandonează grupul/nu vine la nicio întâlnire, aşadar grupurile iniţiale pot fi chiar şi de 6 copii.

Este important ca grupul să fie alcătuit din copii cu un nivel similar de cunoştinţe la materia respectivă. Diferenţele între nivelul copiilor chiar şi aceeaşi grupă sunt inevitabile şi chiar benefice, cu condiţia ca ele să nu fie prea mari. În caz contrar, după o perioadă, fie cei slabi, fie cei avansaţi vor abandona. Pentru cei mai slabi va fi dificil să ţină pasul cu explicaţiile oferite, iar pentru cei mai avansaţi, ora va fi plictisitoare şi vor încerca să îndrepte atenţia voluntarului asupra lor.

De aceea, în cazul orelor de matematică, am elaborat împreună cu profesoarele de matematică, câte un test pentru fiecare clasă din ciclul V-VIII, test pe care l-am aplicat înainte de începerea programului. Este foarte important ca înainte de test copii să fie convinşi că acesta este un exerciţiu în afara programului formal de şcoală, fără repercusiuni asupra mediilor/notelor lor de la clasă. Noi am încercat un sistem de notare în care nu există maxim, care să nu corespundă cu notele de la şcoală, iar la finalul testului copiii au primit bomboane. Testul nu trebuie să fie foarte lung, iar copiii trebuie supravegheaţi cu atenţie, pentru că tind să copieze, indiferent de cât de convingător este mesajul ca acest exerciţiu nu va avea nicio influenţă asupra notelor de la clasă. În caz contrari, testul devine irelevant, iar grupele alcătuite vor fi asimetrice. (exemplul de test pentru matematică în anexa 1).

Am încercat să alcătuim grupe cât mai variate, cu elevi din clase diferite, care nu se cunoşteau foarte bine în prealabil. În felul acesta, primele ore sunt mai uşor de gestionat pentru voluntar, copiii sunt mai atenţi şi receptivi, iar pe termen lung îşi vor face prieteni noi.

Flexibilitate - grupele se vor schimba pe parcursul anului şcolar

Cel mai probabil, câţiva dintre copiii şi voluntarii înscriși inițial în proiect vor abandona proiectul în primele luni. Pentru a optimiza resursele folosite şi pentru a oferi posibilitatea de a participa la program şi altor copii care nu se înscriseseră în prima fază, grupele trebuie reorganizate periodic (în principiu reorganizarea are loc după primul semestru, sau după vacanțe mai mari). Pentru a putea planifica aceasta reorganizare este nevoie de o evidență a grupelor (voluntari şi copii) şi a prezențelor la școală. Grupele foarte mici vor fuziona în măsura posibilului (nu trebuie ignorat criteriul nivelului la materia respectivă) şi se vor crea grupe noi pentru voluntarii liberi.

Cum am făcut noi?

Pentru înregistrarea prezenţelor am folosit Google Documents şi am creat o listă cu toate grupele şi voluntarii aferenţi, document editabil de toţi voluntarii activi. În listă, voluntarii trebuiau să treacă la finalul fiecărei săptămâni prezenţa la oră. Pe parcursul anului, responsabilul relaţiei cu voluntarii trebuie să monitorizeze înscrierea prezenţelor şi să îi menţină implicaţi în acest exerciţiu de monitorizare. Am folosit, de asemenea, această listă pentru recompensarea copiilor perseverenţi: i-am selectat pe cei care urmau să beneficieze de diverse cadouri/ să fie implicaţi în diverse activităţi - pentru monitorizarea activităţii voluntarilor, pentru statistici intermediare referitoare la progresul proiectului.

11

Page 12: Voluntariat pentru participare şcolară

Cine poate veni la meditaţii?

Oricine îşi doreşte poate veni la meditaţii. Am evitat să lucrăm numai cu copii cu situaţii materiale/sociale mai puţin bune şi să îi ignorăm pe copiii mai instăriţi, proveniţi din familii bune, care aveau parte de îngrijire şi suport susţinut de acasă. Am încercat să evităm segregarea între copii pe criterii financiare şi de etnie şi să cultivăm un mediu de lucru favorabil diversității şi egalităţii de șanse. În plus, am încercat

2.5. păstrarea unui contact constant cu voluntarii, mediul şcolar şi copiii

Pe măsură ce proiectul se extinde, numărul copiilor şi al voluntarilor din proiect creşte, iar relaţionarea directă şi constantă cu toţi cei implicaţi devine din ce în ce mai dificilă. În urma experienţei noastre, a reieşit faptul că păstrarea unui contact permanent cu voluntarii, copiii şi profesorii şi crearea unei comunităţi active în jurul acestui proiect sunt elemente importante pentru continuitatea iniţiativei pe întregul parcurs al unui an şcolar. Voluntarii vor întampina diverse dificultăţi în lucrul cu grupele lor, cu care, cel mai probabil, şi ceilalţi se confruntă. Iar din experienţa noastră, cel mai facil şi de efect mod de a găsi soluţii la aceste probleme este dezbaterea lor în rândul voluntarilor.

În acest context, şi pentru că am încercat să recompensăm întru câtva eforturile depuse de voluntari, am început să testăm ideea unui program de formare pentru aceştia, pe teme selectate de ei, dar cu aplicaţii în interacţiunea lor cu copiii. În măsura disponibilităţii trainerilor pe care i-am cooptat, toate activităţile din proiect s-au bazat exclusiv pe voluntariat şi donaţii. Ideea a funcţionat şi am descoperit că o periodicitate mai mare a acestor formări cu voluntarii ar fi generat o prezenţă din ce în ce mai bună. În plus, am organizat activităţi de teambuilding pentru a crea relaţii directe între voluntari şi pentru a impulsiona dezvoltarea unei comunităţi active în jurul proiectului.

Pentru o mai bună înţelegere a mediului în care învaţă şi trăiesc copiii, precum şi pentru a facilita accesul la expertiza profesorilor de la oră, voluntarii au dorit facilitarea unui contact direct cu instructorii de la clasă/diriginţii copiilor din program. De aceea, am invitat şi am încercat să îi integrăm pe cât posibil pe profesori în activităţile organizate pentru voluntari.

De asemenea, am constatat că a fost apreciată ideea activităţilor comune cu voluntarii

12

să evităm formarea unor grupe unisex. Echipele au fost create aproape exclusiv pe baza rezultatelor la testul iniţial şi urmărind recomandările profesorilor vis-a-vis de nivelul copiilor la materia respectivă.

Page 13: Voluntariat pentru participare şcolară

13şi copiii din proiect. Activităţi de acest tip creează un spaţiu informal de interacţiune între voluntari şi grupele lor şi normalizeaza relaţiile între ei.

aCTiViTăţi În afaRa oReLoR de MediTaţii:1. Activităţi cu voluntarii:

Traininguri;

Teambuilding;

Ieşiri informale

2. Activităţi cu copiii:

Ateliere la şcoală - atelier de desen, atelier de teatru;

Activităţi în afara școlii a unei grupe cu voluntarul ei – vizită la muzeu, job shadowing day;

Activităţi în afara școlii în grup cu însoţitori şcolari şi voluntari: atelierul de pictat globuri, vizită la Terra Park şi la film.

3. Activităţi cu profesorii:

Participare la activităţile pentru voluntari (trebuie luat în calcul faptul că, din păcate, este dificilă găsirea unei date amiabile pentru toată lumea); Întâlniri/ conversaţii telefonice regulate cu voluntarii pentru monitorizarea evoluţiei copiilor la ore; Întâlniri / conversaţii regulate cu organizatorii pentru a discuta progresul programului, pentru a planifica ajustări, pentru a adăuga grupe noi, etc.

2.6. evaluare

Pentru a monitoriza progresele înregistrate de proiect, de voluntari şi de copiii, pentru a asigura folosirea eficientă a resurselor disponibile şi pentru a facilita un dialog constructiv pentru depăşirea obstacolelor, am implementat pe parcursul ultimului an un număr de instrumente de evaluare. Am considerat că acest exerciţiu este absolut necesar şi că instrumentele pe care le-am folosit au oferit un minimul necesar pentru monitorizarea şi evaluarea proiectului.

inSTRuMenTe de MoniToRizaRe şi eVaLuaRe:1. Aplicabile elevilor

formulare de evaluare periodică (lunare) pentru profesori şi părinţi, în care am înregistrat prezenţa la orele de meditaţii, activitatea la oră, efectuarea temelor şi activităţile extracurriculare efectuate pentru fiecare grupă;

Page 14: Voluntariat pentru participare şcolară

test la finalul anului şcolar pentru evaluarea progresului la materia de meditaţii;

formular de feedback, aplicat minim o dată per semestru.

2. Aplicabile voluntarilor

formulare de feedback, aplicate minim o dată pe semestru;

3. Aplicabile profesorilor

formulare de feedback sau interviuri structurate, aplicate/dezvoltate minim o dată pe semestru.

Pentru exerciţiul de evaluare de la finalul anului şcolar 2012-2013, echipa Educaţie pentru toti. Cu tine. a primit sprijinul unei companii specializate în domeniul cercetării. (Modelele de chestionar folosite cu această ocazie se găsesc în anexa 2)

14

Experiența noastră - primii paşi pe scurt

1. Recomandarea din partea UNICEF/ISE a unei şcoli;2. Vizita (ideal cu un reprezentant UNICEF/ISE) la şcoala respectivă, o primă discuţie cu directorul şcolii despre conceptul proiectului, aşteptări, resurse, disponibilităţi;

* directorul testează disponibilitatea copiilor pentru a participa la proiect;3. A doua vizită la şcoală - contact cu profesorul/profesorii de specialitate care vor ajuta la formarea grupelor, la testarea iniţială a copiilor şi care vor sprijini voluntarii cu informaţii specifice despre programa materiei pe care o predau;

*agrearea unei modalităţi de comunicare cu profesorii pentru stabilirea grupelor; *stabilirea grupelor pe clasă şi nivel de aptitudini, în funcţie de disponibilitatea voluntarilor şi programul de şcoală al copiilor.

4. Începerea meditaţiilor - în conformitate cu orarul stabilit al grupelor. Primul contact dintre voluntari şi copii este mediat de echipă de proiect, însă voluntarii şi copiii trebuie să ajungă cât mai rapid să funcţioneze independent.

Page 15: Voluntariat pentru participare şcolară

3.1. profilul voluntarului

Pe parcursul anului petrecut în cele două şcoli selectate prin intermediul platformei Hai la Şcoală!, am lucrat cu voluntari dintr-o paletă de industrii foarte largă, cu o pregătire academică şi profesională foarte variată, de vârste diferite şi cu pasiuni si preocupări diferite. Nu a contat locul de muncă de unde veneam seara la meditaţii, ci entuziasmul, inventivitatea, motivaţia şi mai ales seriozitatea cu care tratăm această experienţă. Însă, trecând peste toate diferenţele dintre voluntari, au existat un număr de trăsături comune, o serie de valori, principii, deprinderi, la care toţi voluntarii noştri – toţi cei care colaborat pe termen lung în proiect – au aderat în mod natural.

Acesta este profilul robot al voluntarului implicat în programul Educaţie pentru toţi:

este interesat de educaţie şi i se pare importantă îmbunătăţirea performanţei şcolare a copiilor cu perspective academice slabe;

este consecvent, credibil şi arată angajament (în caz contrar, copiii nu vor mai veni la ore);

este ferm, se impune în faţa copiilor, impune reguli, pe care în primul rând le respectă el însuşi;

este respectuos, tratează copiii că pe niste oameni responsabili şi le câştigă respectul;

este deschis, oferă reciprocitate, este disponibil pentru nevoile copiilor, este prietenos şi

15capitolul 3Ghidul Voluntarului

iubitor;

este adaptabil la nevoile fiecărui copil, are răbdare să cunoască fiecare copil, căci sunt toţi diferiţi;

îi pasă şi se preocupă de starea fiecărui copil din faţa sa;

este inventiv şi versatil - tocmai pentru că fecare copil este unic, nu există soluţii universale de interacţiune cu ei;

aderă la valorile proiectului: incluziune, non-discriminare, respect, perseverenţă.

Page 16: Voluntariat pentru participare şcolară

163.2. rolul voluntarului raportat

la copiii şi profesori

Într-o sesiune de două ore de meditaţii pe săptămână, voluntarii nu pot şi nu trebuie să îşi asume rolul de profesor. Interacţiunea lor cu copiii este mai informală, cu componente de educaţie non-formală şi este menită să asiste copilul respectiv la a asimila mai bine, sau a înţelege mai bine materia predată la şcoală.

Pe plan academic, voluntarul vine în completarea profesorului de la oră, complementând eforturile acestuia. Voluntarii îşi asumă mai degrabă rolul unui frate/soră mai mare, care poate asista copiii la teme, care poate discuta deschis cu ei despre dezvoltarea lor personală şi la care copiii se pot raporta ca la un exemplu.

Pe plan academic, profesorii vor putea asocia prezența voluntarilor cu un ajutor suplimentar oferit în special pentru copiii cu performanţe reduse. Profesorul va avea posibilitatea să ghideze interacţiunea academică a voluntarilor cu copiii din grupă. Este important, de aceea, ca voluntarul să înţeleagă, să accepte şi să îşi asume faptul ca profesorul este autoritatea în domeniul pedagogic, ca el detine know-how-ul cel mai vast şi că, pentru a avea rezultate tangibile cu grupa de copiii, cultivarea unei relaţii constante şi preferabil directe este foarte importantă. În economia materiei predate, voluntarul are rolul unui seminarist, respectiv acela de a insista asupra aspectelor predate la curs și de a îi ajuta pe copii să lămurească zonele problematice ale materiei.

Cum ne sincronizăm cu profesorul de la clasă?

Din experienţa noastră a reieşit faptul că este important ca profesorii şi voluntarii să aibă un dialog în ceea ce priveşte materia predată. Ideal, voluntarilor ar trebui să li se ofere posibilitatea de a se întâlni cu profesorii de la clasă pentru a discuta situaţia fiecărui copil în parte. Având în vedere faptul că orele de meditaţii sunt organizate în general după terminarea programului şcolar, s-ar putea ca întâlnirile directe să fie dificil de organizat, cel puţin cu o frecvenţă ridicată. O soluţie alternativă este folosirea unor formulare pentru înregistrarea progresului fiecărui copil. Acest instrument trebuie să fie folosit în acelaşi timp de voluntari şi de profesori şi să constituie o formulă de dialog. Formularul poate să fie nominal, pentru fiecare elev în parte şi trebuie să conţină informaţii referitoare la:

ce s-a lucrat la ora de meditaţii; care au fost dificultăţile, unde ar fi bine să mai insistăm; ce s-a lucrat la orele de matematică de la clasă pe parcursul săptămânii; ce noţiuni nu s-au înţeles foarte bine la clasă; exerciţii recomandate.

Pentru operaţionalizarea acestui instrument, se pot folosi căsuţele de corespondenţă ale profesorilor de la şcoală şi se poate amenaja un mic spaţiu de depozitare a materialelor didactice/resurselor folosite de voluntari într-un spaţiu păzit din şcoală sau poate fi transmis prin e-mail între profesor și voluntari.

de ce este bine să ne sincronizăm cu profesorul de la oră?

în acest fel putem insista pe ceea ce nu s-a înţeles la oră, profesorul de la clasă neavând timp să interacţioneze cu toţi copiii în acelaşi timp;

repetăm şi consolidăm informaţia deja predată, construim cunoștințe împreună cu profesorul;

Page 17: Voluntariat pentru participare şcolară

17 rezolvăm exercitiile urmărind aceeaşi metodă ca cea predată de profesor pentru a exista o continuitate între orele de la școala şi meditaţii; aprofundăm algoritmi de rezolvare și nu încurajăm învățarea pe dinafară a exercițiilor; corelăm lumea abstractă a matematicii cu probleme din viața reală: transpunem algoritmii în probleme pe care copiii le pot înțelege și invers – transpunem în algoritmi probleme reale; dacă predăm înaintea profesorului, copilul nu va mai fi atent la oră, există riscul unei înţelegeri superficiale;

În concordanță cu materia predată la clasă, am descoperit și alte instrumente utile, precum: culegeri recomandate de profesor sau exerciții identificate pe site-ul edu.ro ; concursuri constructive între copiii, cu premii simbolice menite să îi stimuleze și nu să creeze diferențe între ei. fișele unde se înregistrează progresul fiecărui elev; întâlniri cu profesorul și/sau părintele pentru a monitoriza progresul fiecărui elev.

3.3. angajament, resurse, metode de predare

La ce mă angajez?

Succesul unei grupe depinde în foarte mare măsură de calitatea angajamentului voluntarului şi al copiilor. O grupă unde voluntarul vine sporadic se va dizolva rapid. Copii nu vor mai veni nici ei, iar sansele sunt că nu vor mai avea încredere nici într-un voluntar nou. La fel, când copiii nu participă la şedinţele de meditaţii, voluntarii trebuie să regândească programele de meditaţii pentru a putea păstra unitatea în cadrul grupei în ceea ce priveşte nivelul de cunoştinţe acumulate şi planul de predare săptămânal.

Atunci când un voluntar este selectat să intre în program, recrutatorii se bazează pe capacitatea sa de a-şi autoevalua disponibilitatea şi gradul de angajament pe care acesta este dispus să le dedice proiectului. Este important ca fiecare voluntar să conştientizeze că, în ciuda dorinţei sincere de a ajuta, neanalizând realist disponibilitatea sa, poate produce daune semnificative proiectului.

Orele de meditaţie necesită, în medie, o disponibilitate de minimum 5 ore în fiecare săptămână, incluzând transportul, ora de meditaţii şi pregătirea fiecărei şedinţe, inclusiv corectarea temelor. Trebuie considerate, de asemenea, activităţile în afara predării de tipul trainigurilor, întâlnirilor formale şi informale ale voluntarilor cu organizatorii/profesorii etc.

Page 18: Voluntariat pentru participare şcolară

Şi acestea sunt o parte componentă foarte importantă a programului. Lucrul cu copiii este o activitate dificilă, activitatea de tutorat presupune nenumărate dificultăţi, diferite de la un grup la altul de copiii. Materialele de pregătire şi instrucţiunile organizatorilor nu vor fi niciodată de ajuns pentru găsirea de soluţii pentru îmbunătăţirea performanţei voluntarului la ora de meditaţii. Voluntarii se confruntă cu probleme similare, iar noi am observant că interacţiunea dintre ei este cel mai eficace instrument pentru generarea de idei şi soluţii. De aceea, voluntarii trebuie să participle la cât mai multe dintre activităţile de training şi socializare puse la dispoziţie de organizatori.

Aşteptări şi motivaţii

De ce facem un gest caritabil? De ce facem acest gest caritabil? Trebuie să avem un răspus clar şi confortabil la aceste întrebări, pe care să ni-l asumăm pe deplin înainte de a începe lucrul cu copiii. Munca de voluntariat prin natura sa poate fi frustrantă, beneficiarii cărora le punem la dispoziţie resursele noastre se prea poate să nu aprecieze întotdeauna munca noastră în felul la care ne aşteptăm. De aceea, ca voluntar, trebuie să ne asumăm faptul că facem voluntariat pentru că ne dorim rezultate şi nu pentru că ne dorim validare şi recunoştinţă. Din experienţa anului trecut, am observant că, cel puţin la început, copiii nu vor arăta recunoştinţă, vor avea tendinţa să trateze fără seriozitate acest proiect. Schimbarea acestei atitudini stă aproape exclusiv în mâna voluntarului.

Orice copil poate să înveţe, orice copil poate fi responsabilizat şi aproape orice copil poate fi atent şi receptiv. Aceasta este provocarea pe care ne-o asumăm ca voluntari: să facem tot ce ne stă în putinţă ca în timpul celor două ore din fiecare săptămână să reuşim să îi sprijinim pe copii, să le captăm atenţia şi să folosim în mod cât mai eficient resursele pe care le avem la dispoziţie. Încercarea este foarte dificilă şi trebuie ca voluntarii să îşi ajusteze aşteptările în conformitate. Prin natura sa, proiectul acesta nu poate avea un succes de 100%. În 2012-2013 peste 30% dintre copii au părăsit programul înaintea de finalul anului şcolar. Nu toţi copiii au performat în cel mai bun mod în care ar fi putut, nu toţi copiii şi-au făcut temele, au existat copiii care nu anunţau că nu pot sosi la meditaţii, au existat cazuri în care voluntarul a ajuns singur la şcoală, fără grupă. Trebuie să acceptăm faptul că un astfel de proiect de voluntariat se va confrunta cu probleme de acest tip, iar voluntarii trebuie să realizeze că munca lor nu va fi întotdeauna răsplătită sau apreciată în mod corespunzător, desigur acest fapt neimplicând asumpţia că nu ar trebui să îi responsabilizăm pe copii şi să le arătăm faptul că acţiunile lor nu sunt lipsite de consecinţe. O motivaţie fermă poate ajuta, însă, pentru a trece peste aceste dificultăți.

Ce trebuie să predăm la oră?

Fiecare copil este diferit, iar unul dintre punctele forte ale ideii acestui proiect este că voluntarul este pus faţă în faţă cu un grup foarte restrâns de copiii, lucru care îi dă posibilitatea să interacţioneze direct cu fiecare dintre ei. Cum fiecare copil este diferit, faptul de a avea timpul necesar pentru a interacţiona cu fiecare în parte şi de a calibra ora de meditaţii pe nivelul şi interesul fiecăruia este un mare beneficiu. Deşi voluntarul este încurajat să găsească cele mai inventive şi personalizate metode de interacţiune cu fiecare copil, este important ca orele de predare să respecte câteva reguli. Este indicat ca voluntarul să:

urmărească materia şcolară- dacă parcurgem materia mai rapid decât profesorul sau dacă trecem la subiecte încă neabordate, copilul nu va mai fi atent la ora de clasă;

evite să facă tema pentru școală;

18

Page 19: Voluntariat pentru participare şcolară

19 menţină contactul cu profesorii copiilor din grupe şi să vadă unde sunt punctele pe care trebuie să insiste;

completeze o fişa (prezenţă, ce s-a lucrat la oră, unde au fost dificultăţile întâmpinate de elevi etc.) pentru profesor care la rândul său trebuie să completeze cu observaţiile făcute la oră;

discute la fiecare două săptămâni cu profesorul de la clasă despre performanţa fiecărui copil;

participe la cât mai multe dintre sesiunile de pregătire şi sesiunile comune cu profesorii.

Câteva instrumente şi metode care au funcţionat în ultimul an:

exemple accesibile copiilor, din viaţa lor, pentru a explica concepte abstracte;

toti copiii participă în acelaşi timp la oră, toată lumea trebuie să fie atentă şi angajată în fiecare moment - punem întrebări prin sondaj, căutăm privirea copiilor, vorbim cu ei, iar dacă practicăm mersul la tablă, toţi copiii trebuie să fie implicaţi;

copiii au fost puşi în postura profesorului şi au fost punctaţi pentru prezentarea unui concept celorlalți din grupă;

am încurajat copiii să îşi dea explicaţii unii altora;

voluntarii au combinat orele de meditaţii cu discuţii personale şi activităţi extracuriculare, pentru a-i răsplăti pe copii şi pentru a le creşte încrederea în ei;

am organizat concursuri cu premii modice, fără valoare materială (bomboane, un pix colorat, etc);

i-am recunoscut pe cei mai harnici, am făcut clasamente pe baza prezenţei la ore şi a consecvenţei temelor realizate corect;

am fost disponibili oricând pentru copii la telefon pentru asistenţă la şcoală sau în alte probleme;

am sancţionat comportamente neadecvate şi ostentative, nu am tolerat violenţa de orice fel în clasă;

am oferit copiilor activităţi extracuriculare de grup (de exemplu o lecţie de improvizaţie/lecţie de desenat), în care este ideal să participe şi voluntarii.

Cum motivăm copiii să performeze pe cât pot de bine?

Recompense la finalul anului școlar/semestrului. Inițiativa trebuie să pornească de la echipa de management a proiectului, care trebuie să găsească sponsorizările necesare pentru astfel de activități, dar este foarte important ca voluntarii să participe atunci când pot la activitățile extra-curiculare pentru a-și consolida relația cu grupa. Recompensa trebuie meritată, încercăm să stimulăm performanța școlară, de aceea îi voi recompensa numai pe acei copii care și-au dat silința pe parcursul anului școlar (nu conicid neapărat cu cei cu notele cele mai mari) și care au avut un comportament corespunzător. Exemple de recompense: vizită la film, vizită la parcul de distracții, excursie organizată în grup.

Concursuri, provocări, topuri. O parte din voluntarii Educaţie pentru toţi. Cu tine. au folosit un sistem de punctare pentru notarea participării fiecărui copil din grupă la oră care ținea cont de prezență, temă, participarea la oră. Sistemul acesta fost folosit la finalul anului școlar pentru alegerea copiilor care urmau să primească un bilet pentru vizita la Terra Park.

Page 20: Voluntariat pentru participare şcolară

20 Mici recompense pe parcursul orelor de meditaţii pentru rezultate bune susţinute.Câțiva dintre voluntarii Educaţie pentru toţi. Cu tine. au oferit copiilor din grupa lor mici recompense de tipul vizitelor la muzeu, un prânz cu pizza, o întâlnire la înghețată. Poate funcționa foarte bine corelarea micilor recompense cu rezultatele/punctajele/scorurile despre care vorbeam mai sus. Punctele se pot transforma în mici cadouri de tipul: dulciuri, mici jucării, mici rechizite, tricou/șapcă Educaţie pentru toţi, etc.

Este important să nu oferim recompense scumpe, copiii vin din familii cu situații materiale diferite, iar pentru cei cu venituri foarte joase un cadou cu o valoare material mare poate fi stânjenitor. În plus, cadourile trebuie să rămână un factor motivator secundar.

Dificultăţi uzuale în interacţiunea cu grupa la orele de meditaţii:

După un an de lucru cu copiii de la şcolile Ferdinand şi Uruguay din Bucureşti au apărut o serie de dificultăţi cu care voluntarii se confruntau în mod frecvent. Nu am găsit soluţii universal aplicabile pentru aceste situații şi în continuare credem că dialogul şi schimbul de experienţă dintre voluntari sunt cele mai bune intrumente pentru găsirea de metode noi în interacţiunea cu grupa şi cu fiecare copil individual.

Lipsa de angajament din partea copiilor – prezenţă fluctuantă la orele de pregătire, ignorarea temelor pentru acasă; Neatenţie la ora de meditaţie – copiii se joacă în timpul orelor, discută între ei, perturbă ora pentru cei care vor să fie atenţi; Copiii nu tratează cu seriozitate programul, aduc colegi şi prieteni la şedinţa de meditaţii care nu sunt atenţi şi perturbă ora.

După cum am menționat mai devreme, nu am găsit soluţii standard pentru aceste probleme, dar am constat că o relaţie bună cu un copil de orice vârstă din ciclul V-VIII se bazează pe reciprocitate, respect mutual şi responsabilizare. Am căutat întotdeauna să îi responsabilizăm pe copiii cu care am lucrat şi să îi tratăm ca pe nişte adulţi.

Despre atitudine şi limita dintre educaţia formală şi cea non-formală

După cum am mai spus, punctul de plecare în acest proiect a fost ideea că voluntarii nu sunt profesori şi că valoarea adăugată în interaţiunea lor cu copiii vine din posibilitatea cultivării unei relaţii mai informale, în afara sistemului instituţional educaţional, în care să existe spatiul şi pentru discuții şi activități de educaţie non-formală. Cu toate acestea, copiii vor fi tentați să trateze cu mai puţină seriozitate orele de meditaţii cu voluntarii, percepând această relaţie ca lipsită de consecinţe.

Copiii se joacă cu telefonulÎn timpul meditaţiilor copiii se pot plictisi și pot găsi metode alternative de a își petrece timpul.

Am observat că una dintre cele mai frecvente astfel de metode este jucatul cu telefonul sau

trimisul de mesaje către prieteni. Din discuţiile cu voluntarii, cel mai eficient mod de a opri acest

comportament, și care să nu reprezinte o abordare punitivă, este integrarea activă a copilului

în discuţie. Trecerea de la universul propriu la cel comun trebuie făcută prin recunoașterea

activităţii de care acesta este captivat și incercarea de corelare a acesteia cu activitatea din

clasă. Atenţie, însă, copilului nu trebuie săi se permită să distragă atenţia și celorlalţi elevi

pentru prea mult timp pentru a nu pierde concentrarea intregii grupe. Dacă comportamentul

persistă, copilul trebuie integrat activ în activitatea din clasă (ieșit la tablă).

1

Page 21: Voluntariat pentru participare şcolară

21Copiii se joacă între ei (se înghiontesc și distrag atenţia întregii grupe)Similar situaţiei cu telefonul, cei responsabili pentru deranjarea întregii ore trebuie angrenaţi activ in discuţie în așa fel încât să pună capăt comportamentului de acest tip. Desigur, mutarea în bănci separate, sau demarea unui concurs spontan la care fiecare trebuie să se concentreze individual ajută. Trebuie să fie clar pentru toţi copiii din grupă că nu este tolerabilă întreuperea orei. Nu este o idee rea să căutăm susţinerea celorlalţi copii pentru recăpătarea atenţiei celui care perturbă ora. Copiii trebuie trataţi cu consecvenţă.

2

Copiii nu își fac temele

O temă recurentă la orele de meditaţii este ”nu mi-am făcut tema pentru astăzi”.

Soluţia nu este universal valabilă, însă un sistem de recompensare pentru temele făcute îi

poate stimula pe copii să încerce să își rezolve tema. Discuţiile în care voluntarul le explică

despre angajamentul pe care amândoi și-l iau in acest proces sunt de asemenea eficiente, însă

nu dau rezultate de fiecare dată. Copii trebuie să înveţe să își asume responsabilitatea pentru

lucrurile pe care le fac, sau în cazul de faţă nu le fac, și să suporte consecinţele faptelor lor, care

în unele cazuri pot ajunge la excluderea din grupă.

3

Copiii vin sporadic la meditaţii și nu îl anunţă pe voluntar atunci când lipsescLipsa la ore nu poate fi tolerată fără o motivaţie deoarece poate duce la crearea de diferenţe între cei care vin în mod regulat și cei care vin sporadic. Copiilor trebuie să li se explice despre angajamentul reciproc pe care și-l asumă și să li se reamintească beneficiile venitului la meditaţii. Sprijinul părinţilor este instrumental pentru asigurarea frecvenţei la oră – în cazul copiilor mici, părinţii îi însoţesc, de obicei, la școală, iar în cazul copiilor mari, părinţii îi încurajează să frecventeze orele de meditaţii.

4

Voluntarii nu pot da note şi nu pot sancţiona un comportament delăsător cu metodele accesibile unui profesor. Este, de aceea, foarte important ca voluntarul să se impună în faţa copiilor din grupa sa, să le impună respectul şi să păstreze instrumente de recompensare şi de sancţionare cunoscute de copii. În acelaşi timp, comportamentul său nu poate fi prea dur, deoarece în această situaţie copiii vor abandona treptat grupa. Iată câteva repere care ne pot ajuta în abordarea acestei dileme:

încercăm pe cât posibil să delimităm ora de meditaţii de discuţiile personale;

încercăm să menţinem activităţile de educaţie formală în clasă şi cele non-formale în afara clasei, sau măcar în afara orei de meditaţii;

putem păstra un ton cald, dar putem balansa prin vestimentaţia mai austeră;

cultivăm respectul reciproc, între voluntar şi copii;

copiii trebuie să se simtă protejaţi, abuzurile, violenţa, atitudinile răutăcioase nu sunt tolerabile.

Page 22: Voluntariat pentru participare şcolară

223.4. prima zi de meditaţii

Pregătirea înainte de începerea meditaţiilor

Voluntarulului îi este alocată o grupă cu care să facă meditaţii, formată din 3-5 copii maxim. Grupele au fost alcătuite cu ajutorul profesorilor şi în urma testelor de verificare a cunoştinţelor, astfel încât să avem o grupă unitară atât din punct de vedere al nivelului de pregătire cât şi a complementarităţii caracterelor copiilor.

Voluntarul discută cu profesorii pentru a înţelege profilul copiilor cu care urmează să înceapă meditaţiile, are datele de contact ale acestora şi primeşte testele de plasare în grupe pentru a analiza greşelile făcute şi a intui posibilele dificultăţi pe care copiii le întâmpină (neatenţie la calcule, neinţelegerea anumitor metode de rezolvare a problemelor sau înţelegerea lor parţială în funcţie de cât de departe a fost dusă rezolvarea, nu s-au rezolvat problemele de algebră sau cele de geometrie, unde trebuie insistat cu copiii etc.)

În această etapă, voluntarul încearcă să pornească pregătit, cu o imagine de ansamblu asupra grupei cu care va începe să lucreze.

Prima zi de meditaţii

Prima zi de meditaţii este dedicată cunoaşterii elevilor din grupa de meditaţii, evaluării nivelului de cunoştinţe al acestora, prezentarea planului de lucru şi al sistemului de punctare de către voluntar.

Voluntarul se prezintă şi de regulă povesteşte copiilor câteva impresii legate de traseul academic pe care l-a urmat până în momentul angajării, subliniind importanţa educaţiei pentru a obţine un post de lucru la care în general copiii cred că este imposibil să aibă acces. Prin exemplu personal şi purtând o discuţie deschisă cu copiii, voluntarul trebuie să câştige curiozitatea copiilor din grupa sa pentru a îi motiva să participe şi la următoarele întâlniri. Prima întâlnire este foarte importantă, de asemenea, pentru stabilirea unui ”contract” între voluntari și copiii, prin care se stabilesc angajamentele pe care și le asumă atât copiii cât și voluntarul.

Prima zi de meditații reprezintă oportunitatea voluntarului de a prezenta modul de desfășurare a orelor:

Stabilirea metodelor de contact ( voluntarul poate face schimb de numere de telefon cu copiii, sau de comun accord pot găsi metoda optimă pentru a comunica – Facebook, mail etc.)

Stabilirea instrumentelor necesare pentru desfășurarea orei:

• Caiet de meditații dedicat

• Culegeri și alte surse de exerciții

Stabilirea programului de intâlniri și durata ședințelor

Stabilirea unui sistem de punctare (fie în cadrul orei, fie unul general aplicabil tuturor grupelor) și a beneficiilor obținute în urma unei performanțe satisfăcătoare.

Voluntarul si copiii pot încerca şi rezolvarea unor seturi de exerciţii pentru a permite copiilor să ia un prim contact cu metodele de predare, iar voluntarul va avea ocazia să estimeze nivelul fiecărui copil din grupă. Se poate folosi, de exemplu testul de plasament.

Pentru următoarea sesiune de meditaţii, voluntarul va lua, în mod ideal, contact cu profesorul pentru a identifica lecția curentă și a pregăti setul de exerciții ce urmează a fi lucrat cu proxima întâlnire.

Page 23: Voluntariat pentru participare şcolară

23capitolul 4 Voluntarii – oameni dintre noi

De ce să fiu voluntar?

Înveți lucruri noi.

Cunoști alte persoane.

Te ajută să te dezvolți din punct de vedere

intelectual şi emoțional.

Poți sprijini oameni aflați în situații dificile.

Îți dezvolți spiritul de echipă

Poți face o diferență pozitivă.

Participi la crearea unui viitor frumos

pentru fiecare dintre noi

Am devenit voluntari ca răspuns la nevoia profundă de sprijin pe care am observat-o în rândul copiilor defavorizaţi. Am cunoscut un grup mare de copii cu diverse probleme sociale în anul 2008. Nu am putut rămâne indiferenţi și luat hotărârea de a le oferi ajutorul nostru, în 2010. Am devenit voluntari. Prin participarea la programe de voluntariat și prin crearea unor noi programe pentru voluntari și copii, am descoperit că putem face mai mult.

Nu ne-am oprit, iar în 2013, ONG-ul pe care l-am creat în sprijinul copiilor și tinerilor are peste 40 de prieteni voluntari, care își doresc să facă o schimbare pozitivă pentru copii. Noi lucrăm în sistem de unu-la-unu (un copil-un voluntar). Am observat dorinţa copiilor de a fi mai mult decât societatea le spune că pot fi. Cele mai importante resurse cu care îi “înarmăm” pentru viitor sunt motivaţia de a deveni cineva și încrederea în forţele proprii. În calitate de voluntari, cel mai emoţionant aspect a fost să vedem cât de mare este nevoia copiilor de se simţi apreciaţi, valorizaţi, că fac parte dintr-un grup, că nu sunt singuri. Într-adevăr, a fi voluntar înseamnă să trăiești experienţe unice, multă bucurie, și cel mai important, să știi că ai lăsat ceva bun în urma ta.

Andrei și Cristina

Am lucrat în acest proiect în primul rând ca voluntar la ore de aproape doi ani. În tot acest timp, nu am fost profesoară de matematică și îmi pare destul de probabil ca nici nu voi ajunge vreodata. Vreau doar să îi ajut pe acești copii – desigur acolo unde sunt capabilă – la școală, să le fiu un partener de discuţii, un adult prietenos, care îi motivează să își dorească un pic mai mult de la ei înșiși. După mai bine de un an, mă bucur să îi văd mai deschiși, mai încrezători, mai inspiraţi să devină niște oameni mari independenţi și pasionaţi de ceea ce fac.

Mara

Uite, eşti un “om mare” şi sunt sigur că te mai gândeşti la copilărie dar crezi că te mai poţi înţelege cu nişte puşti din clasa a cincea? Crezi că mai poţi vorbi pe limba lor şi mai ales, pe un subiect care nu-i fascinează atât de tare dar de care au toată nevoia la care te poţi gândi ? Ei bine, află că poţi face asta şi-ţi va plăcea mult şi te vei găsi aducându-ţi aminte vrute şi nevrute şi inventând de toate pentru a aduce sens chestiei asteia abstracte ce-o ştim drept matematică. Eu trăiesc lucrul ăsta de un an și jumătate şi abia aştept să reîncepem!”

Cosmin

Page 24: Voluntariat pentru participare şcolară

A fost o experienţă nouă. Nu credeam că pot ajuta pe cineva să reușească în ceva în care nici eu nu excelez, însă dorinţa de a-i determina pe elevi să înveţe m-a ambiţionat să caut soluţii pentru a-i ajuta.

Daniel

24

În loc de încheiere ...

Fiecare dintre noi poate fi voluntar. Gândeşte-te numai cum s-ar putea schimba lumea dacă toţi oamenii ar alege să participe la crearea

unei societăţi mai bune pentru fiecare dintre noi.

Alege să faci o diferență! Fii VoluntAr!

Consider că voluntariatul este cea mai bună cale prin care eu pot da o mână de ajutor celor care au nevoie. Recunoștinţa pe care o simţi când știi că ai ajutat pe cineva, este mai importantă decât orice.

Andrada

Adevărul este că ne-a adus pe toţi împreună: voluntari și copii. Noi, voluntarii, am descoperit o personalitate diferită dincolo de fiecare pereche de ochi rotunzi și timizi. Am descoperit copii sociabili, inteligenţi, jucăuși, copii plini de viaţă și plini de dragoste de oferit. Iar eu cred că ar trebui să le oferim și noi dragoste lor. Eu cred că fiecare copil ar trebui iubit, ajutat și protejat. Nu neapărat pentru că ‘fiecare copil reprezintă viitorul’, dar, mai presus de orice, pentru că fiecare copil are dreptul de a fi copil. Iar toţi copiii ar trebui să fie fericiţi…”

Maria

Page 25: Voluntariat pentru participare şcolară

25

Acest ghid a fost elaborat cu sprijinul voluntarilor implicați în Campania UNICEF Hai la Școală! și reflectă experiențele practice pe care voluntarii din București,

sub coordonarea Marei Niculescu le-au derulat la Școala Ferdinand din București în anul școlar 2012-2013.

La acest ghid a contribuit totodată o echipă de voluntari entuziaști din Constanța,sub coordonarea lui Andrei Popescu și Cristina Costea.

Campania de participare școlară Hai la Școală! urmărește prevenirea abandonului și absenteismului școlar și este derulată la nivel național de către Reprezentanța

UNICEF în România, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, Institutul de Științe ale Educației, Fundația HOLT, C.R.I.P.S și Agenția de Dezvoltare

Comunitară Împreună.

Page 26: Voluntariat pentru participare şcolară

26anexa 1clasa a 6-a

Inima unui om bate de 72 de ori pe minut. Ție de câte ori ți-a bătut inima în ultima oră? De 420.000 de ori De 42.000 de ori De 4.320 de ori De 420 de ori

Anul trecut, de Crăciun erau -10 grade Celsius de dimineață în București. La ora 2 după-amiază erau 2 grade Celsius. Cu câte grade era mai cald după-amiază față de dimineață?

8° Celsius 12° Celsius -12° Celsius 14° Celsius

Ulan Bator este capitala Mongoliei, o țara în Asia de Nord. Acest oraș se găsețte în Deșertul Gobi, unde iarna este foarte frig. Crăciunul trecut, de dimineață era -32 de grade Celsius, iar la prânz temperatura de afară era de -14 grade Celsius. Care a fost diferența de temperatură Crăciunul trecut în Ulaanbator, între dimineață și prânz?

-18 ° Celsius 18 ° Celsius 46 ° Celsius -46 ° Celsius

Pregătind o poză pentru a o înrăma, o lipim pe o coală de carton negru ca în poza de mai jos. Ce suprafață de carton negru a rămas neacoperită de poză?

165 cm2 500 cm2 1900 cm2 2700 cm2

clasa a 5-a Săptămâna trecută am fost în vacanță la

munte și am făcut o drumeție. Am pornit de la Gara Bușteni, care se află la 833 m altitudine și am urcat pe Valea Jepilor până la Cabana Caraiman, la 2025 m altitudine. Câți metri am urcat?

Hașurați 5/8 dintre pătrațele de mai jos.

Completează mașina numerelor, ca în exemplu.

Exemplu. Completează pătrăţelele goale!

4 +3 7

x2

14

42

x2

x2

+3

+3

Page 27: Voluntariat pentru participare şcolară

27clasa a 7-a

Acesta este colierul pe care i l-am făcut cadou prietenei mele de ziua ei. Contine 4 mărgele – 1 neagră și 3 albe. Raportul dintre mărgelele albe și cele negre este deci de 3:1.

Câte bile negre trebuie să mai adaug astfel încât raportul dintre mărgelele negre și cele albe să fie 3:1?0 8 6 3

Deșerturile sunt printre formele de relief cu cele mai mari variații de temperatură între zi și noapte. Deșertul Sahara se află în Africa, este cel mai fierbinte deșert din lume și al treilea ca mărime după Antarctica și Desertul Arctic. La ora 1 de dimineață pot fi -1.5 grade Celsius. La ora 1 la prânz pot fi cu 38 de grade Celsius mai mult, iar la 6 după-amiază temperatura poate scădea din nou cu 10 grade Celsius. În acest scenariu, care este temperatura la ora 6 după-amiază?

29.5° Celsius 26.5° Celsius 27.5° Celsius 28.5° Celsius

Unui profesor îi ia 20 de minute să corecteze fiecare test al fiecărui copil de clasa a 7-a. Astăzi se anunță o zi foarte aglomerată – copiii de la a 7-a C, care sunt 18 în clasă, au dat test la mate. Profesorul începe să le corecteze lucrările la ora 12:15. La ce oră va termina de notat toate lucrările celor de la a 7-a C?

Raportul dintre unghiurile x:y:z din figura alăturată este 3:2:1. Ce măsura au cele 3 unghiuri?

X=...... Y=...... Z=......

clasa a 8-a Merg reluate întrebările 1,2 și 4 de la clasa a 7-a.

Parisul este capitala Franței și unul dintre cele mai vizitate orașe ale lumii. Încercînd să ne dăm seama unde sunt patru dintre cele mai cunoscute clădiri ale Parisului, am desenat schema de mai jos. Clădirile de mai jos se numesc:

A – Catedrala Sacre Coeur, care arată ca un tort giganticB – Catedrala Notre Dame, unde locuia cocoșatul din povesteC – Turnul Eiffel, simbolul FranțeiD – Arcul de Triumf – și noi avem unul în Bucuresti.

Pe acest desen, punctul A, care reprezintă Catedrala Sacre Coeur are coordonatele (3,6). Notăm această clădire în felul următor: A(3,6)

1. După modelul de mai sus, scrieti coordonatele punctelor B, C, DB(.. , ..) C(.. , ..) D(.. , ..)2. Dacă am merge in linie dreaptă de la punctul B (Notre Dame) până la punctul C (Tour Eiffel),

ce distanță am parcurge?

x

y

z

d

d

a

12

10

8

6

4

2

0

-2

-8 20-6 4-4 6-2 8 10

B

C

Page 28: Voluntariat pentru participare şcolară

28 Ioana este elevă la liceu și primește o bursă de merit,

care se oferă tuturor copiilor cu media peste 9. Anul acesta a fost mai dificil, dar Ioana este determinată să câștige bursa din nou, pentru că vrea să își cumpere un joc nou pentru clacultor care doar ce a apărut. Notele ei sunt urmatoarele:

Ce notă minimă trebuie să ia la Chimie, ultima materie a cestui an școlar, pentru a-și păstra bursa?

Mate 8.5

Desen 9

Engleză 8.5

Fizică 9

a) nu mai poate obține bursa anul acesta, trebuie să aștepte anul viitor;b) 9c) 9.5d) 10

Seara trecută ne-am jucat Alhambra, un joc în care folosim o punga cu cartonase colorate în următoarele culori – roșu, galben, verde, alb, albastru în următoarele proporții: 1/6 sunt verzi, 1/12 sunt galbene, 1/2 sunt albe, 1/8 sunt albastre, 1/8 sunt roșii. Nu mă uit în pungă și trag o carte aleatoriu. Cel mai probabil voi trage o carte...................

Roșie Albă Verde

Page 29: Voluntariat pentru participare şcolară

29anexa 2chestionar pentru voluntarii ept

a. despre adeziunea la program

1. Cum ai aflat de noi?a. prieteni/colegib. Grupul de pe Facebookc. grupuri de voluntariat (care?)d. altele (care?)

2. Când ai intrat în program? a. primăvara 2012b. toamna 2012c primăvara 2013Cât timp ai fost activ?................................. (luni)

3. de ce ai devenit voluntar pentru epT? evaluează următoarele afirmații pe o scară de la 1(dezacord total) la 5 (acord total)

a. Vreau să fac parte dintr-un program de voluntariat pentru că: a. Vreau să cunosc oameni noib. Vreau să îmi petrec timpul într-un mod constructivc. Sunt interesat de problema educației în Româniad. Îmi place să lucrez cu copiie. Vreau să învăt ceva util pentru mine personal/profesional din programul de voluntariat

B Timp dedicat voluntariatuluia. Vreau să petrec între 1-3 orep e săptămână în cadrul unui program de voluntariatb. Vreau să petrec între 3-5 ore pe săptămână într-un progam de voluntariatc. Vreau să petrec mai mult de 5 ore pe săptămână într-un program de voluntariat

................................................

B. despre practica la ore1. Câți copii ai în grup si în ce clasă sunt? Câți au fost la început?…..............

2. Cum ții legătura cu copiii?a. prin unul dintre organizatorib. prin părințic. direct pe telefond. pe Facebook/maile. prin școalăf. altfel..................

3. Cu ce frecvență organizezi orele de meditatii?a,. o dată pe săptămânăb. de două ori pe săptămânăc. o dată la două săptămânid. discutăm puncual când e nevoie de meditațiie. altfel

4. Cât durează ședințele de meditații?a. o orăb. 1.5 orec. 2 ored. mai puțin de o oră

5. Cum este structurată ședința de meditații ? evaluează următoarele afirmații pe o scară de la 1(dezacord total) la 5 (acord total)a. La meditații urmăresc un program strict pe care l-am stabilit la începutul anului b. La meditații lucrăm problemele pe care le aduc copiii în săptămâna resprectivăc. La meditații lucrăm temele pentru școalăd. La meditații urmăresc programa școlară (merg în paralel cu ce fac la clasă)e. La meditații folosesc o culegere pe care am cumpărat-o să lucrez cu copiiif. La meditații lucrez după manualul de la clasăg. La meditații folosesc culegerile copiilorh. La meditații dau teme pentru ședința următoare

Page 30: Voluntariat pentru participare şcolară

305. ai avut copii care au abandonat grupa? a. da b. nuDaca da, care crezi că au fost motivele? a. copiii nu sunt interesați de matematicăb. copiii nu pot ajunge la meditație datorită programului c. copiii nu înțelegd. alt motiv: ….......................

6. Spune-ne două dificultăți pe care le-ai întâmpinat în lucrul cu copiii. evaluează următoarele afirmații pe o scară de la 1(dezacord total) la 5 (acord total)a. Copiii nu sunt interesați de matematicăb. Copiii nu sunt interesați de performanța școlară în generalc. Copiii nu sunt respectuoși la ora de meditațied. Copiii fac gălăgie la ora de meditațiee. Copiii stau pe telefon la ora de meditațief. Copiii nu își fac temele pentru ora de meditațieg Copiii nu mai vin la ora de meditație fără să anunțe

7. Vrei să ne dai un exemplu de bună practica de predare, pe care ai recomanda-o și altor voluntari?........................

c. despre interacŢiunea cu copiii în afara clasei1. ai interacționat cu copiii din grupa ta și dincolo de materia de școală? a. dab. nu

2. ai făcut activități cu copii în afara orelor de clasă?a. da. excelent! Spune-ne unde...................................b. nu.

3. evaluează următoarele afirmații pe o scară de la 1(dezacord total) la 5 (acord total)a. Am interacționat ușor cu copiiib. Am avut discuții deschise cu copii și despre

teme în afara ariei curicularec. Copiii au fost receptivi/curioși să afle mai multe despre cariera și parcursul meud. Copiii au fost interesați să îi ajut si la alte materiie. Copiii mi-au povestit despre problemele lor personale

3. i-ai cunoscut pe părinții copiilor din grupa ta? a. da b. nu

4. Crezi că este utilă interacțiunea cu ei?a. da b. nu

d. despre interacŢiunea cu organizatorii1. ai participat la întâlnirile organizate pentru voluntari?• Întâlnirea cu UNICEF si Institutul de Științe al Educatiei @ Casa ONUa. da b. nu• Întâlnirea cu profesoarele de mate de la școală 64 @ sediul Colliersa. da b. nu• Introducere în coaching @ școala 64a. da b. nu• Training si activități de teambuilding cu Alina Andrei @ sediul Colliersa. da b. nu

2. Care au fost motivele pentru care nu ai participat la întâlnirile cu voluntarii?a. nu am avut timpb. nu mi s-a părut interesantă tema întâlniriic. nu cred că sunt utiled. …............

3. Pentru anul viitor mi-ar placea să avema. mai multe traininguri (pe următoarele subiecte .............................)b. mai multe întâlniri informale între membri;c. mai multe întâlniri cu școala/profesorii;d. mai multe evenimente cu copiii:

4. Ce resurse ți-au lipsit/crezi că te-ar fi ajutat pentru susținerea orelor?a. materiale didactice (manuale, culegeri);b. instrumente de scris/papetărie;

Page 31: Voluntariat pentru participare şcolară

31c. spațiu fizic pentru predat;d. altceva .........................

5. Care este instrumentul pe care l-ai folosit cel mai des pentru a comunica cu organizatorii și cu ceilalți voluntari?a. Facebook;b. Google Docs;c. Google Group;d. maile. telefon.

6. evaluează următoarele afirmații pe o scară de la 1(dezacord total) la 5 (acord total)a. Organizatorii au fost receptivi la nevoiele meleb. Comunicarea cu organizatorii a fost facilăc. Mi-a fost clar cine este persoana de contact pentru orice problemă pe care am avut-od. Am fost contactat în timp util când am solicitat cevae. Comunicarea cu școală a fost facilitată prin intermediul organizatorilor

f. Materialele pe care le-am primit au fost utileg. Nu am primit suficiente materialeh. Nu am primit suficiente informații cu privire la desfășurarea orei de meditațiii. Trainingurile la care am participat au fost utile în desfășurarea oreij. Trainingurile la care am participat au fost utile în viața mea personală/profesionalăk. Mai mi-ar placea să particip si anul următor în programl. Aș avea nevoie de mai multă susținere din partea organizatorilorm. Aș dori să cunosc si alți voluntari din acest program

e. pentru încheiere1. Spune-ne două lucruri care ți-au plăcut la acest proiect.…...............

2. ai dori să continui anul viitor? de ce?

Page 32: Voluntariat pentru participare şcolară

32

anexa 3chestionar pentru voluntarii ept

a. despre adeziunea la program

1. de când a intrat școala ta în program? Când ai început să te implici în proiect a. primăvara 2012b. toamna 2012c. primăvara 2013

2. de ce ai fost de acord cu implicarea în proiectul epT? a. Directorul școlii m-a însărcinat să participb. Am avut încredere în ideea proiectului pentru că era susținut de UNICEF România;c. Voluntarii m-au convins să particip;d. Copii de la clasa mea aveau nevoie de un astfel de program de asistență școlară suplimentară;e. ................................................

3. Cât timp ai dedicat acestui proiecta. De câteva ori pe săptămână, maximum 5 ore/săptămână;b. De câteva ori pe lună, maximum 10 ore/lună;c. De câteva ori pe semestru - nu știu câte ore să estimez;

4. Ce resurse ai dedicat acestui proiect?a. timp pentru selectat copii și alcătuit grupeleb. timp pentru discutat cu/consiliat voluntarii (inclusiv prin participarea la evenimente);c. timp pentru discutat cu părinții;d. materiale didactice pentru voluntari;e. altceva....................

B. eficacitatea programului1. Pe ce ar trebui să se concentreze munca voluntarilor?a. recuperarea unor cunoștințe din clase anterioare, la clasa nu avem timp să insistăm asupra unor noțiuni deja predate în anii anteriori;b. aprofundarea noțiunilor predate la clasă în acea saptămână, nu este suficient timpul de la clasă pentru explicații suplimentare necesare celor care nu au înțeles;c. recapitularea materiei recente;d. asistarea la teme;e. mentorat/activități extra-curiculare și mai putin pe materia în cauză.

2. Ce metodologie de predare crezi că a funcționat cel mai bine? (de la 1 la 5)a. lucrul după manual, urmând structura programei din anul respectiv, cu elemente de predare;b. lucrul după culegerea recomandată pentru clasa respectivă;c. lucrul după materiale diferite de cele folosite/recomandate la clasa sau acasă copiilor;d. meditațiile cu tematică neplanificată, în functie de întrebările ridicate de copii;e. lucrul după teme recomandate de profesorul de la clasă, din materia de la zi sau din anii anteriori;f. teme suplimentare pentru copii.

3. Care sunt cele mai importante trăsături ale unui voluntar pentru succesul grupului?a. constanța la oreb. răbdarea și perseverența

Page 33: Voluntariat pentru participare şcolară

c. abilitatea de a comunica direct cu copiiid. deschiderea față de copii, profesori și părinție. altele .............................

4a. Ții legătura cu voluntarii care predau la clasa ta? dacă da, cu ce frecvență comunici cu ei? de obicei cine inițiază contactul?..........................................................................4b. Ți se pare important ca voluntarii și organizatorii să păstreze legătura cu profesorii de specialitate/diriginții claselor cu care lucrează?

5. ai avut copii la clasă care au abandonat grupa? a. da b. nu

6. dacă da, care crezi că au fost motivele? a. copiii nu sunt interesați de matematicăb. copiii nu pot ajunge la meditație datorită programului c. copiii nu înțelegd. copiii nu au rezonat cu voluntarul.

7. Vrei să ne dai un exemplu de bună practică de predare, pe care ai recomanda-o și voluntarilor?...........................

Crezi că este utilă interacțiunea cu voluntarii?a. da b. nu

8. ai primit feedback de la copii și părinți cu privire proiect?

c. despre interacţiunea cu organizatorii

1. ai participat la întâlnirile organizate pentru voluntari și profesori?

• Întâlnirea cu uniCef și institutul de Științe al educației @ Casa onu

a. da b. nu• Întâlnirea la sediul Colliersa. da b. nu

2. Care au fost motivele pentru care nu ai participat la întâlnirile cu voluntarii?a. nu am avut timpb. nu mi s-a parut interesantă tema întâlniriic. nu cred că aceste întâniri sunt utiled. …............

3. Pentru anul viitor crezi ca ar fi util să dezvoltăm:a. un contact mai bun între profesori și voluntari și vice versa b. mai multe traininguri (pe următoarele subiecte……………………………………..)b. mai multe întâlniri informale intre membri;c. mai multe întâlniri cu țcoala/profesorii;d. mai multe evenimente cu copiii;e. vizite ale voluntarilor la orele de predare din timpul scolii.

4. Care este instrumentul pe care l-ai folosit cel mai des pentru a comunica cu organizatorii și voluntarii?a. FaceBook;b. Google Docs;c. Google Group;d. emaile. telefon.

5. evaluează pe o scară de la 1 (în foarte mică măsură) la 5 (în foarte mare măsură) următoarele afirmații:a. Organizatorii au fost receptivi la nevoile meleb. Comunicarea cu organizatorii a fost facilăc. Mi-a fost clar cine este persoana de contact pentru orice problemă pe care o amd. Contactul cu voluntarii a fost dificilh. Nu am primit suficiente informații cu privire la desfășurarea orei de meditațiii. Nu am fost suficient consultat/ă cu privire la metodologia/materialele de predare folosite de voluntari la orele de meditații.

33

Page 34: Voluntariat pentru participare şcolară

34j. Mi-ar plăcea să particip și anul următor în

program, cred că este un proiect important

pentru copii.

k. Aș avea nevoie de mai multă susținere din

partea organizatorilor

l. Aș dori să cunosc și mai mulți voluntari din

acest program

d. pentru încheiere

1. Spune-ne două lucruri care ți-au plăcut la acest proiect..................................

2. ai dori ca proiectul să continue și anul viitor? Te-ai implica și anul viitor?de ce?

Page 35: Voluntariat pentru participare şcolară

TE IUBESC!

BRAVO!

BRAVO!

noi am lansat o provocare

şi vĂ ÎncurajĂm.

soluŢiile şi entuziasmul

vĂ aparŢin!

Page 36: Voluntariat pentru participare şcolară

TE IUBESC!

BRAVO!

TE

IUBESC!

ALI

NARE

jo

acĂ

S U R â S U R I

pove

Şti

AlinTări

Iubi

re

cuvi n t e de laudă

AFEC

ţIU

NE

Z

âMBETES

UR

PRIZ

E

îMBR

ăţ

Işă

RI

A T E NŢ

I E

GRIJ

ă

S

ăR

UT

ăR

I

ÎNGRIJIRE

AJUT

OR

TE IUBESC!

BRAVO!

TE

IUBESC!Arată-Mi că Mă

iubeşti,

Trimite-MĂ

la ŞcoalĂ!

CAMPANIE PENTRU PARTICIPAREA ŞCOLARĂ CAMPANIE PENTRU PARTICIPAREA ŞCOLARĂEditura Vanemonde ISBN 978-973-1733-49-4

Lucrare tipărită în 2000 de exemplare cu sprijinul Reprezentanței UNICEF în România.