Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

70
BOLI INFECŢIOASE CU BOLI INFECŢIOASE CU POARTA DE INTRARE POARTA DE INTRARE RESPIRATORIE RESPIRATORIE

Transcript of Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

Page 1: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

BOLI INFECŢIOASE CU BOLI INFECŢIOASE CU POARTA DE INTRARE POARTA DE INTRARE

RESPIRATORIERESPIRATORIE

Page 2: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

DEFINIDEFINIŢŢIEIESunt boli produse de mai multe virusuri cu tropism Sunt boli produse de mai multe virusuri cu tropism pentru arborele respirator, care produc tablouri clinice pentru arborele respirator, care produc tablouri clinice polimorfe, necaracteristice pentru tipul de virus cauzal şi polimorfe, necaracteristice pentru tipul de virus cauzal şi care se manifestă îndeosebi prin semne de inflamaţie care se manifestă îndeosebi prin semne de inflamaţie acută a diferitelor porţiuni ale aparatului respirator şi acută a diferitelor porţiuni ale aparatului respirator şi care pot da manifestări la distanţă. care pot da manifestări la distanţă. ImportanţăImportanţă

- incidenţă mare (80% din totalul infecţiilor respiratorii); - incidenţă mare (80% din totalul infecţiilor respiratorii); - - contagiozitate crescută (având deseori caracter contagiozitate crescută (având deseori caracter

epidemic); epidemic); - - diversitdiversitateate etiologică, ( > 200 serotipuri virale cu tropism etiologică, ( > 200 serotipuri virale cu tropism

respirator).respirator).

VIROZE RESPIRATORIIVIROZE RESPIRATORII

Page 3: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

Viroze ale căilor respiratorii superioare;Viroze ale căilor respiratorii superioare; Viroze ale căilor respiratorii mijlocii;Viroze ale căilor respiratorii mijlocii; Pneumonii interstiţiale virale;Pneumonii interstiţiale virale; Viroze cu manifestări generale şi Viroze cu manifestări generale şi

respiratorii. respiratorii.

Clasificare în funcţie de segmentul Clasificare în funcţie de segmentul respirator afectat:respirator afectat:

Page 4: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

Clasificarea virusurilor cu tropism respirator

FAMILIA GENUL

Virusuri cu tropism respirator exclusiv

MYXOVIRUSURIADENOVIRUSURIRHINOVIRUSURICORONAVIRUSURI

V. Gripale A, B, CV. paragripale tip 1,2,3,4V. sinciţial respirator

Virusuri cu tropism respirator facultativ

ENTEROVIRUSURI V. poliomielitice 1, 2, 3V. Coxsackie A,BV. Echo

Virusuri care afectează tractul respirator în cadrul altor boli infecţioase (cu transmitere aerogenă şi afectare respiratorie ca poartă de intrare şi loc de multiplicare primară)

MYXOVIRUSURI

HERPES VIRUSURI

TOGAVIRIDAE

V. rujeolicV. urlian

V. varicelozosterianV. citomegalicV. Ebstein Barr

V. rubeolic

Page 5: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PATOGENIEPATOGENIE

Virusul invadează celulele mucoasei respiratorii unde se Virusul invadează celulele mucoasei respiratorii unde se multiplică cu distrugerea acestora şi eliberarea virusurilor noi multiplică cu distrugerea acestora şi eliberarea virusurilor noi formate care vor invada alte celule. formate care vor invada alte celule. Se produce o propagare a infecţiei de la celulă la celulă cu Se produce o propagare a infecţiei de la celulă la celulă cu reacţie locală care se manifestă prin perioadă de incubaţie scurtă reacţie locală care se manifestă prin perioadă de incubaţie scurtă şi fenomene catarale intense. şi fenomene catarale intense. Apare hiperemie a epiteliului, edem şi hipersecreţie. Apare hiperemie a epiteliului, edem şi hipersecreţie. Fenomenele generale nu sunt prea intense, dar ele pot apare ca Fenomenele generale nu sunt prea intense, dar ele pot apare ca o consecinţă a difuzării de substanţe toxice rezultate şi a o consecinţă a difuzării de substanţe toxice rezultate şi a virusului. virusului.

Ex: virusurile gripale, paragripale, adenovirusuri, retrovirusuri, Ex: virusurile gripale, paragripale, adenovirusuri, retrovirusuri, rinovirusuri. rinovirusuri.

Virusul foloseşte mucoasa respiratorie drept poartă de intrare Virusul foloseşte mucoasa respiratorie drept poartă de intrare pătrunzând prin aceasta şi diseminează pe cale sanguină în tot pătrunzând prin aceasta şi diseminează pe cale sanguină în tot organismul provocând o boală generală. organismul provocând o boală generală. În cadrul acestei boli apar manifestări legate de poarta de intrare. În cadrul acestei boli apar manifestări legate de poarta de intrare.

Ex: virusurile herpetic, rujeolic, rubeolic, enterovirusuri. Ex: virusurile herpetic, rujeolic, rubeolic, enterovirusuri.

Page 6: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

EPIDEMIOLOGIEEPIDEMIOLOGIE

Sursa de infecţieSursa de infecţie este reprezentată de bolnav cu este reprezentată de bolnav cu manifestări clinice evidente sau inaparente. manifestări clinice evidente sau inaparente. TransmitereaTransmiterea se face prin picăturile Flügge, se face prin picăturile Flügge, favorizată de fenomenele catarale care creează favorizată de fenomenele catarale care creează un mediu infecţios în jurul sursei. un mediu infecţios în jurul sursei. Calea de pătrundereCalea de pătrundere este cea aeriană, dar este cea aeriană, dar nivelul poate să fie diferit. nivelul poate să fie diferit. Receptivitatea Receptivitatea este generală iar imunitatea este generală iar imunitatea slabă, specifică de tip şi de scurtă durată. slabă, specifică de tip şi de scurtă durată. Virozele respiratorii pot evolua sub formă de Virozele respiratorii pot evolua sub formă de cazuri sporadice, mici focare epidemice, cazuri sporadice, mici focare epidemice, epidemii limitate. epidemii limitate.

Page 7: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

CLINICA ŞI FORME CLINICECLINICA ŞI FORME CLINICE

Coriza acutăCoriza acută provocată în 50% din cazuri de rinovirusuri, adenovirusuri, provocată în 50% din cazuri de rinovirusuri, adenovirusuri, virusurile paragripale, virusul respirator sinciţial.virusurile paragripale, virusul respirator sinciţial. Clinic se manifestă cu Clinic se manifestă cu rinoree, strănut, congestia mucoasei, cu sau fără fenomene generale rinoree, strănut, congestia mucoasei, cu sau fără fenomene generale infecţioase. Se poate asocia cu conjunctivită sau faringită. infecţioase. Se poate asocia cu conjunctivită sau faringită. Faringita acutăFaringita acută prezintă senzaţie de uscăciune la nivelul faringelui, prezintă senzaţie de uscăciune la nivelul faringelui, congestie, picheteu hemoragic. congestie, picheteu hemoragic. Poate fi întâlnită în infecţia cu virusurile gripale, paragripale, adenovirusuri, Poate fi întâlnită în infecţia cu virusurile gripale, paragripale, adenovirusuri, rotavirusuri, herpesvirusuri.rotavirusuri, herpesvirusuri. Laringita acută obstructivă sau crupul viralLaringita acută obstructivă sau crupul viral se manifestă cu tuse, se manifestă cu tuse, dispnee, tiraj, cornaj, tuse lătrătoare. dispnee, tiraj, cornaj, tuse lătrătoare. Laringotraheita obstructivăLaringotraheita obstructivă se produce prin apariţia unor zone se produce prin apariţia unor zone ulceronecrotice la nivelul laringelui şi traheii, acoperite cu depozite purulente ulceronecrotice la nivelul laringelui şi traheii, acoperite cu depozite purulente şi manifestată prin dureri violente retrosternale cu caracter sufocant. şi manifestată prin dureri violente retrosternale cu caracter sufocant. Afecţiunea este cauzată de virusurile paragripale, v. gripal, v. respirator Afecţiunea este cauzată de virusurile paragripale, v. gripal, v. respirator sinciţial putând provoca chiar moartea prin sufocare la copilul mic. sinciţial putând provoca chiar moartea prin sufocare la copilul mic. Bronşita acutăBronşita acută cu tabloul clinic clasic al bronşitei sub formă de tuse seacă cu tabloul clinic clasic al bronşitei sub formă de tuse seacă la început, apoi productivă, raluri bronşice, dureri toracice, febră sau la început, apoi productivă, raluri bronşice, dureri toracice, febră sau subfebrilităţi. Agenţi determinanţi: v. gripal, v. paragripale, adenovirusurile, v. subfebrilităţi. Agenţi determinanţi: v. gripal, v. paragripale, adenovirusurile, v. rujeolic şi altele. rujeolic şi altele.

Page 8: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

Bronşiolita acutăBronşiolita acută se întâlneşte cu predilecţie la sugar şi copilul se întâlneşte cu predilecţie la sugar şi copilul mic. mic. Virusul afectează epiteliul bronşiolar, apărând următoarea Virusul afectează epiteliul bronşiolar, apărând următoarea simptomalogie:simptomalogie: tuse, polipnee, wheezing, raluri sibilante, febră tuse, polipnee, wheezing, raluri sibilante, febră inconstantă. inconstantă. Fac forme grave de boală prematurii, nou-născuţii cu Fac forme grave de boală prematurii, nou-născuţii cu cardiopatie congenitală,cardiopatie congenitală, copiii cu mucoviscidoză, bolnavii cu deficit copiii cu mucoviscidoză, bolnavii cu deficit imunitar congenital sau acut. imunitar congenital sau acut. La aceştia bronşiolita poate să fie la La aceştia bronşiolita poate să fie la originea unei detrese respiratorii grave. Tratamentul cuoriginea unei detrese respiratorii grave. Tratamentul cu Ribavirină Ribavirină este activ pe toate virusurile implicate în bronşiolitele viraleeste activ pe toate virusurile implicate în bronşiolitele virale (v. (v. sinciţial respirator, v. parainfluenzae 1, 2, 3, v. influenzae A, B, sinciţial respirator, v. parainfluenzae 1, 2, 3, v. influenzae A, B, adenovirusuri, rinovirusuri). Doza sub formă de pudră liofilizată în adenovirusuri, rinovirusuri). Doza sub formă de pudră liofilizată în aerosoli „in vitro” este activă la o concentraţie de 3-10 pg/ml. aerosoli „in vitro” este activă la o concentraţie de 3-10 pg/ml. Pneumonii cu aspect interstiţialPneumonii cu aspect interstiţial şi tablou clinic bine conturat pot fişi tablou clinic bine conturat pot fi produse de toate virusurile cu tropism respiratorproduse de toate virusurile cu tropism respirator. . Boli febrile de tip gripalBoli febrile de tip gripal cu sau fără exantem cu sau fără exantem manifestate prin manifestate prin febră de tip bifazic, mialgii, cefalee, manifestări respiratorii minore. febră de tip bifazic, mialgii, cefalee, manifestări respiratorii minore. Pot apare erupţii de tip rujeoliform, scarlatiniform, peteşiale, etc. Pot apare erupţii de tip rujeoliform, scarlatiniform, peteşiale, etc. Manifestări clinice extrarespiratoriiManifestări clinice extrarespiratorii: : meningite, encefalite, adenite meningite, encefalite, adenite mezenterice, nefrite, miocarditămezenterice, nefrite, miocardită. . În aceste cazuri simptomatologia clinică este dominată de suferinţa În aceste cazuri simptomatologia clinică este dominată de suferinţa organului în cauză care poate masca sau minimaliza manifestările organului în cauză care poate masca sau minimaliza manifestările respiratorii. respiratorii.

Page 9: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

DIAGNOSTICDIAGNOSTIC

Diagnosticul clinicDiagnosticul clinic al virozelor respiratorii este uşor de al virozelor respiratorii este uşor de pus, dar dificil de stabilit cel etiologic. Datele pus, dar dificil de stabilit cel etiologic. Datele epidemiologice, atunci când există sunt foarte utile şi epidemiologice, atunci când există sunt foarte utile şi permit chiar precizarea etiologică cu mare probabilitate. permit chiar precizarea etiologică cu mare probabilitate. Izolarea virusuluiIzolarea virusului în cauză din spălătura nazofaringiană în cauză din spălătura nazofaringiană sau din alte produse permite diagnosticul, dar nu cu sau din alte produse permite diagnosticul, dar nu cu certitudine. Se pot izola de la acelaşi bolnav concomitent certitudine. Se pot izola de la acelaşi bolnav concomitent mai multe tipuri de virus şi atunci este greu de precizat mai multe tipuri de virus şi atunci este greu de precizat virusul incriminat. virusul incriminat. Examenul serologicExamenul serologic este mai fidel pentru diagnostic. este mai fidel pentru diagnostic. Se pot folosi reacţii de aglutinare, hemaglutinoinhibare şi Se pot folosi reacţii de aglutinare, hemaglutinoinhibare şi tehnica anticorpilor fluorescenţi. tehnica anticorpilor fluorescenţi. Pentru Pentru diagnosticul etiologicdiagnosticul etiologic sunt necesare sunt necesare laboratoare bine dotate tehnic. laboratoare bine dotate tehnic.

Page 10: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

TRATAMENTTRATAMENT Nu dispunem de tratament specific. Nu dispunem de tratament specific. Pentru formele uşoare şi medii necomplicate tratamentul este simptomatic: Pentru formele uşoare şi medii necomplicate tratamentul este simptomatic: antipiretice, paracetamol, aspirină (de evitat la copii –sindrom Reye). antipiretice, paracetamol, aspirină (de evitat la copii –sindrom Reye). Pentru formele severe, sufocante, se recomandă terapia antiinflamatoare energică, Pentru formele severe, sufocante, se recomandă terapia antiinflamatoare energică, oxigenoterapie, umidificarea aerului inspirat corticoterapie – dexametazonă 2-4 mg oxigenoterapie, umidificarea aerului inspirat corticoterapie – dexametazonă 2-4 mg la 6 ore im sau p. o. în scopul scăderii edemului subglotic. Pentru bronşiolitele la 6 ore im sau p. o. în scopul scăderii edemului subglotic. Pentru bronşiolitele capilare – bronhodilatatoare, fluidifiante bronşice, kineziterapie. capilare – bronhodilatatoare, fluidifiante bronşice, kineziterapie. Suprainfecţiile bacteriene se tratează cu antibiotice: Suprainfecţiile bacteriene se tratează cu antibiotice:

Eritromicină 30 mg/kg. c/zi; Eritromicină 30 mg/kg. c/zi; Amoxicilină 2 g/zi; Amoxicilină 2 g/zi; Doxicilină 200 mg/zi; Doxicilină 200 mg/zi; Cefalosporine de generaţia I orale (cefadroxil 2 g/zi). Cefalosporine de generaţia I orale (cefadroxil 2 g/zi).

Bolnavilor cu afecţiuni cronice pulmonare li se recomandă Bolnavilor cu afecţiuni cronice pulmonare li se recomandă Augmentin 2 g/zi, Augmentin 2 g/zi, Amoxicilină, Amoxicilină, Cefalosporine de generaţia I sau II orale, Cefalosporine de generaţia I sau II orale, MMacrolide, acrolide, FFluorchinolone (ciprofloxacin), luorchinolone (ciprofloxacin), Cotrimoxazol. Cotrimoxazol. Tratamentul etiologicTratamentul etiologic: : RibavirinaRibavirina se administrează în bronşiolita capilară a se administrează în bronşiolita capilară a

sugarului. sugarului. În cazul incriminării virusurilor gripale sau paragripale se administrează În cazul incriminării virusurilor gripale sau paragripale se administrează Amantadina şi RibavirinaAmantadina şi Ribavirina profilactic. profilactic.

Page 11: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PROFILAXIAPROFILAXIA

Este foarte dificilă din cauza numărului Este foarte dificilă din cauza numărului mare de virusuri implicate în etiologia mare de virusuri implicate în etiologia virozelor, contagiozităţii ridicate şi virozelor, contagiozităţii ridicate şi răspunsului imun slab. răspunsului imun slab.

Se aplică mai mult măsuri de izolare Se aplică mai mult măsuri de izolare pentru limitarea extinderii. pentru limitarea extinderii.

Profilaxia specifică prin vaccinare nu este Profilaxia specifică prin vaccinare nu este rezolvată. rezolvată.

Page 12: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

GRIPAGRIPA

DEFINIŢIEDEFINIŢIE

Boală infecţioasă acută produsă de Boală infecţioasă acută produsă de virusurile gripale, având mare virusurile gripale, având mare contagiozitate şi difuzibilitate, caracterizată contagiozitate şi difuzibilitate, caracterizată clinic prin simptome generale intense, clinic prin simptome generale intense, manifestări respiratorii neobligatorii, manifestări respiratorii neobligatorii, posibilitatea de apariţie a complicaţiilor posibilitatea de apariţie a complicaţiilor sau de forme clinice severe. sau de forme clinice severe.

Page 13: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

ETIOLOGIEETIOLOGIEVirusurile gripale sunt virusuri ARN din familia Orthomyxoviridae. Virusurile gripale sunt virusuri ARN din familia Orthomyxoviridae. Acestea se prezintă sub formă de corpusculi sferici cu dimensiunea Acestea se prezintă sub formă de corpusculi sferici cu dimensiunea de 80-110 nm şi mai rar sub formă filamentoasă. Cresc pe oul de 80-110 nm şi mai rar sub formă filamentoasă. Cresc pe oul embrionat şi culturi celulare. Se cunosc 3 tipuri de virus gripal: embrionat şi culturi celulare. Se cunosc 3 tipuri de virus gripal:

tipul A (subtipurile A1, A2 sunt cele mai patogene şi responsabile de tipul A (subtipurile A1, A2 sunt cele mai patogene şi responsabile de cele mai mari epidemii). cele mai mari epidemii).

tipul B slab patogen. tipul B slab patogen. tipul C cel mai puţin patogen. tipul C cel mai puţin patogen.

Antigenitatea lor este diferită, deci nu imunizează reciproc. Antigenitatea lor este diferită, deci nu imunizează reciproc. Structura virusuluiStructura virusului: nucleocapsidă cu simetrie helicoidală şi : nucleocapsidă cu simetrie helicoidală şi anvelopă glicoproteică. Anvelopa are la suprafaţă numeroşi spiculi anvelopă glicoproteică. Anvelopa are la suprafaţă numeroşi spiculi sau “ţepi”, constituiţi din 2 glicoproteine diferite care sunt de fapt sau “ţepi”, constituiţi din 2 glicoproteine diferite care sunt de fapt cele 2 antigene de suprafaţă ale virusului gripal:cele 2 antigene de suprafaţă ale virusului gripal:

neuraminidazaneuraminidaza este o enzimă care asigură eliberarea virionilor din este o enzimă care asigură eliberarea virionilor din celulele infectate, asigurând infecţiozitatea virusului gripal.celulele infectate, asigurând infecţiozitatea virusului gripal.

hemaglutininahemaglutinina care permite ataşarea virusului gripal la receptorii care permite ataşarea virusului gripal la receptorii specifici de la suprafaţa celulelor mucoasei respiratorii. Având specifici de la suprafaţa celulelor mucoasei respiratorii. Având proprietăţi hemaglutinante asupra hematiilor unor specii de animale, proprietăţi hemaglutinante asupra hematiilor unor specii de animale, are importanţă în serodiagnostic (are importanţă în serodiagnostic (Reacţia HirstReacţia Hirst). ).

Page 14: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

În funcţie de tipul şi aranjarea antigenelor de suprafaţă, fiecare serotip are mai În funcţie de tipul şi aranjarea antigenelor de suprafaţă, fiecare serotip are mai multe subtipuri. Pentru tipul A exista 3 subtipuri H şi 2 subtipuri N. Pentru multe subtipuri. Pentru tipul A exista 3 subtipuri H şi 2 subtipuri N. Pentru fiecare subtip există mai multe variante antigenice. Denumirea tulpinilor de fiecare subtip există mai multe variante antigenice. Denumirea tulpinilor de virus gripal se face după:virus gripal se face după:

tipul antigenictipul antigenic originea geograficăoriginea geografică numărul de ordine al tulpiniinumărul de ordine al tulpinii anul primei izolărianul primei izolări simbolurile subtipurilor de H şi N. simbolurile subtipurilor de H şi N.

Principala caracteristică a virusurilor gripale este marea labilitate genetică Principala caracteristică a virusurilor gripale este marea labilitate genetică răspunzătoare de modificări genetice structurale şi de aranjarea antigenelor răspunzătoare de modificări genetice structurale şi de aranjarea antigenelor de suprafaţă rezultând noi subtipuri şi variante antigenice de virusuri gripale. de suprafaţă rezultând noi subtipuri şi variante antigenice de virusuri gripale. Există 2 tipuri de variaţii antigenice:Există 2 tipuri de variaţii antigenice:

majore (majore (antigenic shiftantigenic shift) ) soldate cu schimbarea antigenică bruscă şi completă soldate cu schimbarea antigenică bruscă şi completă a N şi H, rezultând noi subtipuri faţă de care populaţia este complet a N şi H, rezultând noi subtipuri faţă de care populaţia este complet neimunizată. Acestea apar la interval de 10-14 ani şi determină pandemii care neimunizată. Acestea apar la interval de 10-14 ani şi determină pandemii care debutează de obicei în Asia de Sud Est, de unde se extind rapid pe tot globul, debutează de obicei în Asia de Sud Est, de unde se extind rapid pe tot globul, afectând 50-70% din populaţie.afectând 50-70% din populaţie.

minore (minore (antigenic driftantigenic drift), ), soldate cu rearanjarea continuă a antigenelor de soldate cu rearanjarea continuă a antigenelor de suprafaţă şi apariţia unor noi configuraţii antigenice (variante antigenice) faţă suprafaţă şi apariţia unor noi configuraţii antigenice (variante antigenice) faţă de care populaţia poate fi parţial imunizată. Acestea apar la intervale de câţiva de care populaţia poate fi parţial imunizată. Acestea apar la intervale de câţiva ani determinând epidemii restrânse, cu caracter sezonier (iarna), care ani determinând epidemii restrânse, cu caracter sezonier (iarna), care afectează în special copii neimunizaţi. afectează în special copii neimunizaţi.

Page 15: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

EPIDEMIOLOGIEEPIDEMIOLOGIEBoala evoluează epidemic sau pandemic. Boala evoluează epidemic sau pandemic. S-a apreciat că S-a apreciat că micile epidemii de gripă se întâlnesc la 2-3 animicile epidemii de gripă se întâlnesc la 2-3 ani, iar , iar pandemiile la 30-pandemiile la 30-50 ani50 ani. Virusul A constituie tulpina generatoare de epidemii sau pandemii. . Virusul A constituie tulpina generatoare de epidemii sau pandemii. Izvorul de infecţieIzvorul de infecţie în gripă este reprezentat de în gripă este reprezentat de omul bolnav cu forme tipice sau omul bolnav cu forme tipice sau atipice sau chiar inaparenteatipice sau chiar inaparente. Datorită multiplicării extrem de rapide a virusului în . Datorită multiplicării extrem de rapide a virusului în mucoasa respiratorie şi eliminării sale prin secreţiile nazobronşice, bolnavul devine mucoasa respiratorie şi eliminării sale prin secreţiile nazobronşice, bolnavul devine contagios din ultima zi a perioadei de incubaţie şi contagiozitatea scade brusc după contagios din ultima zi a perioadei de incubaţie şi contagiozitatea scade brusc după 3 zile de boală. 3 zile de boală. Calea de transmitereCalea de transmitere este este directă, aerogenă prin picăturile Fluggedirectă, aerogenă prin picăturile Flugge şi unde şi unde intervenţia terţelor persoane nu poate fi exclusă şi calea intervenţia terţelor persoane nu poate fi exclusă şi calea indirectă complexă prin indirectă complexă prin intermediul obiectelor contaminateintermediul obiectelor contaminate. . Receptivitatea în gripăReceptivitatea în gripă este este generală datorită contagiozităţii mari de peste 90%;generală datorită contagiozităţii mari de peste 90%; aproape toate persoanele contaminate fac boala. Aceasta evoluează în funcţie de aproape toate persoanele contaminate fac boala. Aceasta evoluează în funcţie de statusul imunitar al organismului, de virulenţa tulpinii şi rezistenţa organismului. statusul imunitar al organismului, de virulenţa tulpinii şi rezistenţa organismului. Indiferent de forma de boală, Indiferent de forma de boală, imunitatea post infecţioasă este durabilă dar imunitatea post infecţioasă este durabilă dar incompletăincompletă, fiind specifică faţă de subtipul cauzator. , fiind specifică faţă de subtipul cauzator. Receptivitatea colectivă a copiilor nou-născuţi din mame care nu au făcut anterior Receptivitatea colectivă a copiilor nou-născuţi din mame care nu au făcut anterior boala, sau copii care nu au fost atinşi de ultimele epidemii, este destul de ridicată şi boala, sau copii care nu au fost atinşi de ultimele epidemii, este destul de ridicată şi ei constituie primul eşalon de îmbolnăviri a noului val.ei constituie primul eşalon de îmbolnăviri a noului val.Factorii naturali au o influenţă redusăFactorii naturali au o influenţă redusă asupra procesului epidemiologic al gripei. Ea asupra procesului epidemiologic al gripei. Ea poate lua un caracter epidemic sau pandemic în orice anotimp. poate lua un caracter epidemic sau pandemic în orice anotimp. Factorii socialiFactorii sociali prin supraaglomerare în spaţii închise, mijloace de comunicaţie în prin supraaglomerare în spaţii închise, mijloace de comunicaţie în comun, permit comun, permit expansiunea îmbolnăvirilorexpansiunea îmbolnăvirilor, iar subalimentaţia, surmenajul , iar subalimentaţia, surmenajul facilitează facilitează apariţia boliiapariţia bolii. .

Page 16: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PATOGENIEPATOGENIEVirusul pătrunde în organism pe cale aeriană şi se localizează la nivelul celulelor Virusul pătrunde în organism pe cale aeriană şi se localizează la nivelul celulelor epiteliale ale mucoasei respiratorii. Fixarea la acest nivel este favorizată de antigenele epiteliale ale mucoasei respiratorii. Fixarea la acest nivel este favorizată de antigenele sale de suprafaţă: hemaglutinina şi neuraminidaza. sale de suprafaţă: hemaglutinina şi neuraminidaza. Devenit intracelular, virusul se dezvoltă la periferie imediat în interiorul membranei Devenit intracelular, virusul se dezvoltă la periferie imediat în interiorul membranei citoplasmatice. citoplasmatice. La terminarea ciclului genetic, virionul părăseşte celula gazdă şi invadează celulele La terminarea ciclului genetic, virionul părăseşte celula gazdă şi invadează celulele vecine. vecine. Extinderea invadării provoacă leziuni celulare necrotice cu hiperemia întregii mucoase, Extinderea invadării provoacă leziuni celulare necrotice cu hiperemia întregii mucoase, invazia de celule leucocitare, edem şi hipersecreţie. Aceste modificări produc invazia de celule leucocitare, edem şi hipersecreţie. Aceste modificări produc fenomenele catarale ale mucoasei respiratorii. fenomenele catarale ale mucoasei respiratorii. Prezenţa imunoglobulinelor A de la o infecţie gripală anterioară împiedică extinderea Prezenţa imunoglobulinelor A de la o infecţie gripală anterioară împiedică extinderea infecţiei. infecţiei. De la acest nivel virusul trece în sânge fixându-se de hematii, provocând o viremie de De la acest nivel virusul trece în sânge fixându-se de hematii, provocând o viremie de scurtă durată şi putându-se localiza în alte organe ca meninge, miocard, muşchi, etc. scurtă durată şi putându-se localiza în alte organe ca meninge, miocard, muşchi, etc. Datorită necrozei celulare, anumiţi componenţi ai acesteia trec în circulaţie şi împreună Datorită necrozei celulare, anumiţi componenţi ai acesteia trec în circulaţie şi împreună cu antigenul “V” acţionează toxic asupra unor organe sensibile: sistem nervos, ficat, cu antigenul “V” acţionează toxic asupra unor organe sensibile: sistem nervos, ficat, miocard, rinichi, suprarenale şi îndeosebi la nivelul capilarelor unde determină miocard, rinichi, suprarenale şi îndeosebi la nivelul capilarelor unde determină fenomene de capilarită toxică. fenomene de capilarită toxică. Datorită acţiunii toxice apar fenomene de intoxicaţie generală manifestată clinic prin Datorită acţiunii toxice apar fenomene de intoxicaţie generală manifestată clinic prin febră, cefalee, astenie, dureri musculare. Febra este un fenomen de apărare şi ea este febră, cefalee, astenie, dureri musculare. Febra este un fenomen de apărare şi ea este consecinţa fagocitării virusului care provoacă apariţia unui factor umoral care consecinţa fagocitării virusului care provoacă apariţia unui factor umoral care acţionează asupra centrului termoreglator. Sub influenţa febrei se produce o secreţie acţionează asupra centrului termoreglator. Sub influenţa febrei se produce o secreţie sporită de interferon care asigură protecţia celulelor neatinse de virus. sporită de interferon care asigură protecţia celulelor neatinse de virus.

Page 17: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

TABLOUL CLINICTABLOUL CLINIC IncubaţiaIncubaţia este scurtă, de1-3 zile. Începutul este brusc, uneori chiar brutal, cu febră, este scurtă, de1-3 zile. Începutul este brusc, uneori chiar brutal, cu febră,

frison şi alterarea rapidă a stării generale. Bolnavul este astenic, acuză cefalee intensă frison şi alterarea rapidă a stării generale. Bolnavul este astenic, acuză cefalee intensă cu localizarea predilect supraorbitară, mialgii, rahialgii îndeosebi lombare care îl obligă cu localizarea predilect supraorbitară, mialgii, rahialgii îndeosebi lombare care îl obligă să stea în pat. Uneori bolnavii pot prezenta epistaxis, iar copiii - convulsii. Pot apare să stea în pat. Uneori bolnavii pot prezenta epistaxis, iar copiii - convulsii. Pot apare tulburări digestive constând în inapetenţă, greţuri, vărsături. tulburări digestive constând în inapetenţă, greţuri, vărsături.

În În perioada de stareperioada de stare simptomele de început se intensifică, constatându-se o simptomele de început se intensifică, constatându-se o discordanţă între semnele subiective foarte intense şi cele obiective extrem de sărace. discordanţă între semnele subiective foarte intense şi cele obiective extrem de sărace. Această perioadă este dominată de semnele generale cu caracter toxic şi mai puţin de Această perioadă este dominată de semnele generale cu caracter toxic şi mai puţin de simptomele respiratorii care pot fi discrete. simptomele respiratorii care pot fi discrete. FebraFebra ridicată se menţine 3-5 zile după care scade în crizis sau lisis scurtă durată. ridicată se menţine 3-5 zile după care scade în crizis sau lisis scurtă durată. Persistenţa febrei peste 6 zile denotă apariţia unei complicaţii. Curba febrilă poate fi Persistenţa febrei peste 6 zile denotă apariţia unei complicaţii. Curba febrilă poate fi difazică în “V” sau “W”. După cel de al doilea puseu, febra scade definitiv sau pot difazică în “V” sau “W”. După cel de al doilea puseu, febra scade definitiv sau pot persista subfebrilităţi mai mult timp. persista subfebrilităţi mai mult timp. Faciesul bolnavului este vultuosFaciesul bolnavului este vultuos, conjunctivele injectate, ochii lăcrimează, pe , conjunctivele injectate, ochii lăcrimează, pe tegumente pot să apară uneori erupţii sub forma unui rash pasager şi herpes labial. tegumente pot să apară uneori erupţii sub forma unui rash pasager şi herpes labial. Bolnavul prezintă o Bolnavul prezintă o hiperestezie cutanatăhiperestezie cutanată care se accentuează la atingere. care se accentuează la atingere. Cefaleea este puternicăCefaleea este puternică, se accentuează la mişcarea capului menţinându-se , se accentuează la mişcarea capului menţinându-se localizarea supraorbitară. localizarea supraorbitară. Foarte caracteristice pentru gripă sunt Foarte caracteristice pentru gripă sunt durerile în globii ocularidurerile în globii oculari, accentuate la , accentuate la presiunea şi mişcarea acestora. Mialgiile predomină la nivelul cefei şi musculaturii presiunea şi mişcarea acestora. Mialgiile predomină la nivelul cefei şi musculaturii coloanei dorso-lombare. coloanei dorso-lombare. Datorită mialgiilor bolnavul are Datorită mialgiilor bolnavul are senzaţia de zdrobire muscularăsenzaţia de zdrobire musculară, fenomen cunoscut , fenomen cunoscut sub termenul de curbatură care determină bolnavul sa stea cât mai mult la pat. sub termenul de curbatură care determină bolnavul sa stea cât mai mult la pat. Tulburările neuro-psihiceTulburările neuro-psihice constau în somnolenţă sau insomnie, uneori în apatie, constau în somnolenţă sau insomnie, uneori în apatie, obnubilare, stare confuzivă, delir. obnubilare, stare confuzivă, delir.

Page 18: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

Manifestările respiratorii sunt prezente în majoritatea cazurilor dar ele pot să Manifestările respiratorii sunt prezente în majoritatea cazurilor dar ele pot să lipsească.lipsească. Cea mai comună manifestare este Cea mai comună manifestare este catarul nazalcatarul nazal sub formă de sub formă de coriză cu strănuturicoriză cu strănuturi repetate, secreţie abundentă, la început seroasă şi apoi purulentă. Catarul nazal se repetate, secreţie abundentă, la început seroasă şi apoi purulentă. Catarul nazal se poate asocia cu fenomene conjunctivale şi congestie intensă a mucoasei faringiene poate asocia cu fenomene conjunctivale şi congestie intensă a mucoasei faringiene cu aspect de bandă de la o amigdală la alta. cu aspect de bandă de la o amigdală la alta. Laringo-traheo-bronşitaLaringo-traheo-bronşita se exteriorizează prin senzaţia de uscăciune a gâtului, se exteriorizează prin senzaţia de uscăciune a gâtului, voce ştearsă, răguşeală până la afonie. Bolnavul poate acuza dureri retrosternale voce ştearsă, răguşeală până la afonie. Bolnavul poate acuza dureri retrosternale foarte supărătoare, tuse seacă chinuitoare, mai rar raluri bronşice şi dureri toracice foarte supărătoare, tuse seacă chinuitoare, mai rar raluri bronşice şi dureri toracice difuze. difuze. Simptomele cardiovasculareSimptomele cardiovasculare sunt produse de către acţiunea toxică a virusului şi se sunt produse de către acţiunea toxică a virusului şi se manifestă prin puls labil, scăderea tensiunii arteriale, zgomote cardiace surde, cu manifestă prin puls labil, scăderea tensiunii arteriale, zgomote cardiace surde, cu tulburări de ritm. Hipotensiunea se poate însoţi de un sindrom capilar şi tendinţa la tulburări de ritm. Hipotensiunea se poate însoţi de un sindrom capilar şi tendinţa la colaps. colaps. Tulburările digestiveTulburările digestive sunt prezente sub formă de inapetenţă sau chiar anorexie, sunt prezente sub formă de inapetenţă sau chiar anorexie, greţuri, vărsături, limbă uscată, saburală, dureri abdominale, tulburări de tranzit greţuri, vărsături, limbă uscată, saburală, dureri abdominale, tulburări de tranzit intestinal. Ficatul poate fi uşor mărit, cu alterarea testelor funcţionale, intestinal. Ficatul poate fi uşor mărit, cu alterarea testelor funcţionale, urobilinogenurie. Renal se poate constata oligurie cu albuminurie şi chiar hematurie. urobilinogenurie. Renal se poate constata oligurie cu albuminurie şi chiar hematurie. Se mai întâlnesc Se mai întâlnesc manifestări hemoragicemanifestări hemoragice sub formă de epistaxis, spută sub formă de epistaxis, spută sanghinolentă, menstruaţii prelungite, erupţii peteşiale. sanghinolentă, menstruaţii prelungite, erupţii peteşiale. Modificările sanguineModificările sanguine constau în leucopenie cu limfocitoză şi scăderea eozinofilelor. constau în leucopenie cu limfocitoză şi scăderea eozinofilelor. În caz de complicaţii apare leucocitoză cu neutrofilie. Numărul trombocitelor scade, În caz de complicaţii apare leucocitoză cu neutrofilie. Numărul trombocitelor scade, iar V.S.H. este normal sau puţin accelerat. iar V.S.H. este normal sau puţin accelerat.

Perioada de defervescenţăPerioada de defervescenţă se instalează după 3-5 zile în cazurile necomplicate, se instalează după 3-5 zile în cazurile necomplicate, prin scăderea febrei şi transpiraţii. Convalescenţa este scurtă dar se poate prelungi prin scăderea febrei şi transpiraţii. Convalescenţa este scurtă dar se poate prelungi îndeosebi la vârstnici cu astenie, subfebrilităţi, stare de depresie sau iritabilitate, puls îndeosebi la vârstnici cu astenie, subfebrilităţi, stare de depresie sau iritabilitate, puls labil, hipotensiune, tuse. Se menţine starea de anergie favorizând apariţia labil, hipotensiune, tuse. Se menţine starea de anergie favorizând apariţia complicaţiilor. Recidivele pot să apară în primele 6 luni dar sunt rare fiind cauzate de complicaţiilor. Recidivele pot să apară în primele 6 luni dar sunt rare fiind cauzate de un alt tip de virus. un alt tip de virus.

Page 19: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

FORME CLINICE ÎN GRIPĂFORME CLINICE ÎN GRIPĂÎn gripa comună nu se deosebesc forme clinice după tipul de virus În gripa comună nu se deosebesc forme clinice după tipul de virus cauzal, dar în epidemii pot predomina anumite forme după cauzal, dar în epidemii pot predomina anumite forme după intensitatea fenomenelor şi dominarea lor. intensitatea fenomenelor şi dominarea lor.

După gravitate, pot fi forme După gravitate, pot fi forme uşoare, benigne, fruste, ambulatoriiuşoare, benigne, fruste, ambulatorii şi chiar şi chiar inaparenteinaparente, forma , forma comunăcomună şi forme şi forme grave hipertoxicegrave hipertoxice, , malignemaligne cu procent crescut de letalitate. cu procent crescut de letalitate.

Forma Forma malignămalignă este rară, deseori mortală. Ea apare mai ales la este rară, deseori mortală. Ea apare mai ales la vârstele extreme, gravide, bolnavi cu B.P.C.O. , cardiaci, etilici, vârstele extreme, gravide, bolnavi cu B.P.C.O. , cardiaci, etilici, fumători, diabetici, cirotici, dar şi la tineri fără deficit imun. După un fumători, diabetici, cirotici, dar şi la tineri fără deficit imun. După un debut aparent banal apare rapid o insuficienţă respiratorie acută debut aparent banal apare rapid o insuficienţă respiratorie acută datorată unui edem pulmonar lezional, însoţită deseori de datorată unui edem pulmonar lezional, însoţită deseori de manifestări extrapulmonare gripale: miocardită, pericardită, hepatită, manifestări extrapulmonare gripale: miocardită, pericardită, hepatită, meningoencefalită, insuficienţă renală acută. Evoluţia este severă, meningoencefalită, insuficienţă renală acută. Evoluţia este severă, de obicei letală printr-o hipoxemie refractară, în ciuda instituirii unei de obicei letală printr-o hipoxemie refractară, în ciuda instituirii unei respiraţii asistate. Bolnavii care supravieţuiesc rămân cu sechele respiraţii asistate. Bolnavii care supravieţuiesc rămân cu sechele respiratorii importante (fibroză pulmonară difuză). respiratorii importante (fibroză pulmonară difuză).

Page 20: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

COMPLICAŢIICOMPLICAŢIIComplicaţii la nivelul Complicaţii la nivelul aparatului respiratoraparatului respirator::

laringotraheita obstructivă edematoasălaringotraheita obstructivă edematoasă sau sau pseudocruppseudocrup cu caracter sufocant, sau cu caracter sufocant, sau laringita ulceroasălaringita ulceroasă – crupul gripal care necesită în 1/3 din cazuri traheostomie. – crupul gripal care necesită în 1/3 din cazuri traheostomie.

bronşiolita capilarăbronşiolita capilară apare mai ales la copii, putând provoca moarte. apare mai ales la copii, putând provoca moarte. bronhopneumonia severăbronhopneumonia severă cu caracter edematos şi hemoragic care apare la vârstnici cu caracter edematos şi hemoragic care apare la vârstnici

cu BPOC sau la cardiaci şi gravide. cu BPOC sau la cardiaci şi gravide. Complicaţii cardiovasculareComplicaţii cardiovasculare: se pot prezenta ca o : se pot prezenta ca o miocardită gravămiocardită gravă, , pericardităpericardită, , colapscolaps prin decompensare cardiacă. prin decompensare cardiacă. Complicaţii neurologiceComplicaţii neurologice: : meningitemeningite, , meningoencefalitemeningoencefalite, , mielitemielite, , poliradiculonevritepoliradiculonevrite, , având mecanism imun. având mecanism imun. Complicaţii renaleComplicaţii renale: : insuficienţă renală acutăinsuficienţă renală acută. . Complicaţii hepaticeComplicaţii hepatice: : citolizăcitoliză. . RabdomiolizăRabdomioliză la copil. la copil. Complicaţii prin suprainfecţii bacterieneComplicaţii prin suprainfecţii bacteriene: reprezintă principalul factor de gravitate la : reprezintă principalul factor de gravitate la bătrâni şi copii. Virusul gripal favorizează suprainfecţia bacteriană prin leziunile bătrâni şi copii. Virusul gripal favorizează suprainfecţia bacteriană prin leziunile mucoasei respiratorii, scăderea chimiotactismului pentru celulele fagocitare, alterarea mucoasei respiratorii, scăderea chimiotactismului pentru celulele fagocitare, alterarea funcţiilor limfocitelor T helper. Bacteriile frecvent implicate sunt: H. influenzae, funcţiilor limfocitelor T helper. Bacteriile frecvent implicate sunt: H. influenzae, pneumococ, stafilococ. Apariţia complicaţiilor este suspectată atunci când febra pneumococ, stafilococ. Apariţia complicaţiilor este suspectată atunci când febra persistă mai mult de 5-7 zile; secreţiile devin purulente; apare leucocitoză cu neutrofilie. persistă mai mult de 5-7 zile; secreţiile devin purulente; apare leucocitoză cu neutrofilie. Pot apare otite, sinuzite, laringite, angine, pneumonii şi bronhopneumonii bacteriene de Pot apare otite, sinuzite, laringite, angine, pneumonii şi bronhopneumonii bacteriene de obicei stafilococice. obicei stafilococice. Complicaţii induse de tratamentComplicaţii induse de tratament: : sindromul Reyesindromul Reye Virusul este teratogenVirusul este teratogen, gravidele infectate putând suferi , gravidele infectate putând suferi avorturi spontaneavorturi spontane sau poate sau poate determinadetermina malformaţii fetalemalformaţii fetale. .

Page 21: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

DIAGNOSTICDIAGNOSTICCriteriul epidemiologic în sezonul rece când se declară epidemie de gripă. Criteriul epidemiologic în sezonul rece când se declară epidemie de gripă.

Ex. radiologic în formele comune relevă aspect normal sau de pneumonie Ex. radiologic în formele comune relevă aspect normal sau de pneumonie interstiţială. În formele severe: infiltrate micronodulare sau în bandă, interstiţială. În formele severe: infiltrate micronodulare sau în bandă, opacităţi sistematizate, aspect de edem pulmonar (bronhopneumonie opacităţi sistematizate, aspect de edem pulmonar (bronhopneumonie edematoasă rapid extensivă). edematoasă rapid extensivă).

Biologic: leucopenie cu neutropenie şi limfomonocitoză; uneori chiar în Biologic: leucopenie cu neutropenie şi limfomonocitoză; uneori chiar în absenţa unei suprainfecţii bacteriene, apare o leucocitoză cu polinucleoză.absenţa unei suprainfecţii bacteriene, apare o leucocitoză cu polinucleoză.

Diagnosticul de certitudine în perioadele dintre epidemii şi în formele Diagnosticul de certitudine în perioadele dintre epidemii şi în formele atipice se bazează pe reacţii serologice.atipice se bazează pe reacţii serologice. RFCRFC care utilizează antigen nucleocapsidic iar anticorpii decelaţi nu intervin care utilizează antigen nucleocapsidic iar anticorpii decelaţi nu intervin în imunitatea antigripală postinfecţioasă sau postvaccinare. în imunitatea antigripală postinfecţioasă sau postvaccinare. Reacţia HirstReacţia Hirst de hemaglutinoinhibare care utilizează hemaglutinina iar de hemaglutinoinhibare care utilizează hemaglutinina iar anticorpii decelaţi sunt protectori asigurând imunitatea după boală sau după anticorpii decelaţi sunt protectori asigurând imunitatea după boală sau după vaccin. vaccin. Evidenţierea prin Evidenţierea prin imunofluorescenţă indirectăimunofluorescenţă indirectă a virusului gripal în a virusului gripal în secreţiile nazale în primele trei zile de boală asigură un diagnostic rapid. secreţiile nazale în primele trei zile de boală asigură un diagnostic rapid. Rinocitodiagnosticul KoleaditkaiaRinocitodiagnosticul Koleaditkaia: se realizează prin recoltarea de : se realizează prin recoltarea de amprente de pe mucoasa inferioară a nasului şi colorarea acestora cu amprente de pe mucoasa inferioară a nasului şi colorarea acestora cu acridin oranj. În cazul gripei se evidenţiază leziuni la nivelul epiteliului acridin oranj. În cazul gripei se evidenţiază leziuni la nivelul epiteliului cilindric şi incluzii intracelulare colorate în roşu. cilindric şi incluzii intracelulare colorate în roşu.

Page 22: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

TRATAMENTTRATAMENTÎn formele simple, benigne sunt suficiente câteva măsuri terapeutice În formele simple, benigne sunt suficiente câteva măsuri terapeutice simple, în formele complicate şi cele maligne terapia este mai complexă, simple, în formele complicate şi cele maligne terapia este mai complexă, individualizată, necesitând internarea. individualizată, necesitând internarea.

Formele simpleFormele simple se tratează la domiciliu cu se tratează la domiciliu cu repaus la patrepaus la pat, iniţial, apoi în , iniţial, apoi în cameră cu cameră cu respectarearespectarea normelor de igienănormelor de igienă pentru prevenirea pentru prevenirea suprainfecţiilor. Repausul va fi menţinut pe perioada febrilă, însoţit de suprainfecţiilor. Repausul va fi menţinut pe perioada febrilă, însoţit de regim alimentarregim alimentar cu aport de lichide sucuri de fructe, compoturi care pe cu aport de lichide sucuri de fructe, compoturi care pe lângă aportul caloric va combate deshidratarea, perturbările lângă aportul caloric va combate deshidratarea, perturbările hidroelectrolitice şi acidobazice care se produc în perioada febrilă. În hidroelectrolitice şi acidobazice care se produc în perioada febrilă. În afebrilitate se ajunge rapid la un regim alimentar normal. afebrilitate se ajunge rapid la un regim alimentar normal.

Tratamentul simptomatic constă în administrarea de Tratamentul simptomatic constă în administrarea de medicaţie medicaţie antialgică, antiinflamatorie,antialgică, antiinflamatorie, antiemeticăantiemetică. Febra se combate doar în . Febra se combate doar în cazurile în care există un factor nociv suplimentar, în caz de convulsii cazurile în care există un factor nociv suplimentar, în caz de convulsii febrile şi la bătrânii care suferă unele alterări ale senzoriului, până la febrile şi la bătrânii care suferă unele alterări ale senzoriului, până la comă în condiţii febrile. comă în condiţii febrile.

Formele severe se spitalizeazăFormele severe se spitalizează, beneficiind de , beneficiind de terapie complexă terapie complexă antiinflamatorie, oxigen, susţinere cardio-circulatorie şi chiar antiinflamatorie, oxigen, susţinere cardio-circulatorie şi chiar antibiotice pentru combaterea suprainfecţiilor bacterieneantibiotice pentru combaterea suprainfecţiilor bacteriene. Cu toate . Cu toate aceste măsuri, decesele sunt posibile în epidemii, mai ales în rândul aceste măsuri, decesele sunt posibile în epidemii, mai ales în rândul pacienţilor cu bronhopatii cronice, cardiaci, vârstnici. pacienţilor cu bronhopatii cronice, cardiaci, vârstnici.

Page 23: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PROFILAXIEPROFILAXIE

Prevenirea gripei este dificilă şi a antrenat eforturi deosebite pe plan Prevenirea gripei este dificilă şi a antrenat eforturi deosebite pe plan mondial. Gripa se afla în planul de supraveghere OMS prin mondial. Gripa se afla în planul de supraveghere OMS prin efectuarea de efectuarea de serograme periodice în masa populaţionalăserograme periodice în masa populaţională care care au drept scop atenţionarea lumii medicale asupra iminenţei au drept scop atenţionarea lumii medicale asupra iminenţei dezvoltării unei epidemii. dezvoltării unei epidemii.

VaccinareaVaccinarea care se practică cel mai frecvent este cea cu virus care se practică cel mai frecvent este cea cu virus omorât care se adresează persoanelor cu risc vital (bătrâni, bolnavi omorât care se adresează persoanelor cu risc vital (bătrâni, bolnavi cronici, cu boli debilizante, etc.). Avantajul acestui vaccin este că cronici, cu boli debilizante, etc.). Avantajul acestui vaccin este că are în componenţă mai multe virusuri dominante în perioada are în componenţă mai multe virusuri dominante în perioada epidemică, faptul că imunitatea apărută după administrare are o epidemică, faptul că imunitatea apărută după administrare are o durată mai mare de 1-2 ani. În viitor se lucrează la un vaccin durată mai mare de 1-2 ani. În viitor se lucrează la un vaccin recombinant care să cuprindă numai fracţiunile antigenice de recombinant care să cuprindă numai fracţiunile antigenice de suprafaţă – hemaglutinina şi neuraminidaza – în speranţa unei suprafaţă – hemaglutinina şi neuraminidaza – în speranţa unei variabilităţi reduse şi imunitate durabilă. variabilităţi reduse şi imunitate durabilă.

ChimioprofilaxiaChimioprofilaxia constă în administrarea de Amantadina sau constă în administrarea de Amantadina sau Rimantadina în doza de 100 –200 mg/zi pe toată durata de risc Rimantadina în doza de 100 –200 mg/zi pe toată durata de risc epidemică. epidemică.

Page 24: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PNEUMONIILEPNEUMONIILE

DEFINITIEDEFINITIEPneumoniile sunt infecţii ale parenchimului pulmonar cu localizare alveolară sau Pneumoniile sunt infecţii ale parenchimului pulmonar cu localizare alveolară sau interstiţială, cu prinderea frecventă a arborelui bronşic, cauzată de numeroşi interstiţială, cu prinderea frecventă a arborelui bronşic, cauzată de numeroşi agenţi etiologici şi manifestate clinic prin fenomene locale şi generale. agenţi etiologici şi manifestate clinic prin fenomene locale şi generale.

Pneumoniile sunt dintre cele mai frecvente boli interesând toate vârstele. Pneumoniile sunt dintre cele mai frecvente boli interesând toate vârstele. Deşi, în general, au o evoluţie benignă, dacă nu se intervine la timp cu terapia, Deşi, în general, au o evoluţie benignă, dacă nu se intervine la timp cu terapia, ele generează un indice crescut de letalitate la cele două extreme ale vieţii (copil ele generează un indice crescut de letalitate la cele două extreme ale vieţii (copil şi bătrân). şi bătrân). Pneumoniile de origine infecţioasă trebuiesc diferenţiate de pneumoniile Pneumoniile de origine infecţioasă trebuiesc diferenţiate de pneumoniile neinfecţioase: lipoidice, colagenozice, pneumoconioze, procese kariochinetice, neinfecţioase: lipoidice, colagenozice, pneumoconioze, procese kariochinetice, etc. etc. În ultimile decenii, profilul etiologic al pneumoniilor s-a modificat; pneumoniile În ultimile decenii, profilul etiologic al pneumoniilor s-a modificat; pneumoniile nebacteriene virale, mai puţin cu micoplasme, au o incidenţa crescută comparativ nebacteriene virale, mai puţin cu micoplasme, au o incidenţa crescută comparativ cu pneumoniile bacteriene. cu pneumoniile bacteriene. Incidenţa pneumococului în etiologia acestora a scăzut de la 75%-90% la 15%, Incidenţa pneumococului în etiologia acestora a scăzut de la 75%-90% la 15%, cu implicarea bacililor gram negativi: Klebsiela 23%, Ps. aeruginosa 31%, cu implicarea bacililor gram negativi: Klebsiela 23%, Ps. aeruginosa 31%, Stafilococcus aureus 33% în etiologia pneumoniilor nosocomiale. Stafilococcus aureus 33% în etiologia pneumoniilor nosocomiale.

Page 25: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

Clasificarea pneumoniilorClasificarea pneumoniilor

După momentul apariţiei:După momentul apariţiei: primare primare – în care manifestarea pneumonică este unică şi de sine stătătoare ca – în care manifestarea pneumonică este unică şi de sine stătătoare ca

singura manifestare a bolii singura manifestare a bolii secundaresecundare - când procesul pneumonic apare în contextul altei boli, cel mai adesea - când procesul pneumonic apare în contextul altei boli, cel mai adesea

ca o complicaţie. ca o complicaţie. După criteriul anatomo – radiologicDupă criteriul anatomo – radiologic există patru entităţi:există patru entităţi:

Pneumonii acute alveolarePneumonii acute alveolare sau sau lobare–segmentarelobare–segmentare, caracterizate printr-o , caracterizate printr-o imagine radiologică de opacitate omogenă bine delimitată la un lob sau segment imagine radiologică de opacitate omogenă bine delimitată la un lob sau segment pulmonar. pulmonar.

Bronhopneumonii Bronhopneumonii sau sau pneumonii lobare multiplepneumonii lobare multiple sau sau confluenteconfluente caracterizate caracterizate radiologic prin apariţia de opacitaţi nodulare, delimitate sau confluente, diseminate radiologic prin apariţia de opacitaţi nodulare, delimitate sau confluente, diseminate în mai mulţi lobi pulmonari, uni sau bilateral, uneori cu tendinţă la abcedare şi în mai mulţi lobi pulmonari, uni sau bilateral, uneori cu tendinţă la abcedare şi necroză. necroză.

Pneumonii acute interstiţialePneumonii acute interstiţiale cu opacitaţi reticulare hilio-bazale în mătură. cu opacitaţi reticulare hilio-bazale în mătură. Pneumonii mixtePneumonii mixte – în care, iniţial, apare o afectare interstiţială la care se adaugă – în care, iniţial, apare o afectare interstiţială la care se adaugă

ulterior cea alveolară prin suprainfecţie bacteriană. ulterior cea alveolară prin suprainfecţie bacteriană. Criteriul etiologic de clasificareCriteriul etiologic de clasificare este cel mai raţional şi ştiinţific, căci el permite o este cel mai raţional şi ştiinţific, căci el permite o terapie adecvată, dar este foarte dificil de aplicat, necesitând laborator specializat terapie adecvată, dar este foarte dificil de aplicat, necesitând laborator specializat cu tehnici moderne de identificare a agentului patogen. Estimativ, etiologia actuală cu tehnici moderne de identificare a agentului patogen. Estimativ, etiologia actuală a pneumoniilor bacteriene comunitare şi nosocomiale se prezintă astfel:a pneumoniilor bacteriene comunitare şi nosocomiale se prezintă astfel:

Page 26: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

ETIOLOGIA PNEUMONIILOR LA ETIOLOGIA PNEUMONIILOR LA IMUNODEPRIMAŢIIMUNODEPRIMAŢIPNEUMOCISTIS CARINIPNEUMOCISTIS CARINICYTOMEGALOVIRUSCYTOMEGALOVIRUSASPERGILUSASPERGILUSCRYPTOCOCCUSCRYPTOCOCCUSCANDIDACANDIDANOCARDIANOCARDIAZYGOMYCESZYGOMYCESMYCOBACTERIAMYCOBACTERIA

PNEUMONIILE ÎN CONTEXTUL UNOR BOLI PNEUMONIILE ÎN CONTEXTUL UNOR BOLI INFECŢIOASEINFECŢIOASE::

ANTRAXANTRAXBRUCELABRUCELAMELIOIDOZAMELIOIDOZAPESTAPESTATULAREMIA TULAREMIA PSITACOZAPSITACOZALEPTOSPIROZALEPTOSPIROZAFEBRA QFEBRA Q

Etiologia pneumoniilor comunitareEtiologia pneumoniilor comunitareStr. PneumoniaeStr. PneumoniaeH. InfluenzaeH. InfluenzaeM. CattarhalisM. CattarhalisBacili Gram negativiBacili Gram negativiAnaerobiAnaerobiLegionella spp. Legionella spp. MycoplasmaMycoplasmaChlamydiaChlamydiaStaphylococcus aureusStaphylococcus aureusPneumocistis cariniiPneumocistis carinii

EEtiologiatiologia P Pneumoniilor nosocomialeneumoniilor nosocomialeKlebsiellaKlebsiellaPseudomonas aeruginosaPseudomonas aeruginosaStaphylococcus aureus Staphylococcus aureus EEscherichiascherichia colicoliEnterobacterEnterobacterEEnterococcusnterococcusPProteusroteus PProvidenciarovidenciaSSerratiaerratiaStr. PneumoniaeStr. PneumoniaeAAnaerobinaerobiLLegionellaegionella

Page 27: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

FUNGIFUNGICANDIDA sp. CANDIDA sp. ASPERGILLUSASPERGILLUSPNEUMOCISTIS CARINIIPNEUMOCISTIS CARINII

METAZOAREMETAZOAREASCARIS LUMBRICOIDES ASCARIS LUMBRICOIDES SRONGILOIDES STERCORALISSRONGILOIDES STERCORALIS

ETIOLOGIA VIRALĂ A ETIOLOGIA VIRALĂ A PNEUMONIILORPNEUMONIILOR::VIRUSUL SINCIŢIAL VIRUSUL SINCIŢIAL RESPIRATORRESPIRATORVIRUSURILE PARAGRIPALEVIRUSURILE PARAGRIPALEVIRUSURILE GRIPALE A,B,CVIRUSURILE GRIPALE A,B,CADENOVIRUSURI (tip 4, 7)ADENOVIRUSURI (tip 4, 7)ENTEROVIRUSURIENTEROVIRUSURIVIRUSUL RUJEOLICVIRUSUL RUJEOLICVIRUSUL VARICELO VIRUSUL VARICELO ZOSTERIANZOSTERIANVIRUSUL HERPES SIMPLEXVIRUSUL HERPES SIMPLEXVIRUSUL CITOMEGALICVIRUSUL CITOMEGALIC

INFRABACTERII INTRACELULAREINFRABACTERII INTRACELULAREMICOPLASMA PNEUMONIAEMICOPLASMA PNEUMONIAECHLAMYDIA PSITTACICHLAMYDIA PSITTACICHLAMYDIA PNEUMONIAE CHLAMYDIA PNEUMONIAE (TWAR)(TWAR)COXIELLA BURNETTICOXIELLA BURNETTI

Page 28: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

Algoritm de diagnostic pe criterii clinice

Simptomatologie Bacteriană Virală/atipică

Debut Brusc Gradat

Frisoane Comun Neobişnuit

Febră Crescută Moderată

Tuse Productivă Uscată / paroxistică

Spută Purulentă Mucoidă

Durere pleuretică Comună Neobişnuită

Coloraţie Gram Microorganism, Mononucleare

Leucocite Crescute Normale

Rx. Condensare focală Aspect de infiltrat difuz interstiţial

Page 29: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

Etiologia formelor atipice de pneumonie

Criterii clinice Criterii epidemiologice

Virusuri: infuenza, para-influenza, VSR, CMV, Hantavirusuri

Cefalee, greaţă, mialgii, artralgii, tuse uscată Evoluţie sezonieră, extin-dere epidemică

Mycoplasma Adult tânăr, astenie. Mialgii, cefa-lee, greaţă, tuse paroxistică uscată, durere substernală, Rx. :infiltraţii pulmonare interstiţiale

Clamidia Pneumonie Tuse de durată, bronhospasm, fără dureri toracice, Rx: infiltrate bila-terale

Legionella Evoluează la organisme cu imuno-supresie sub formă de pneumonie severă cu bronhospasm fără durere toracică, Rx: infiltrat bilateral

Mici focare epidemice

Anaerobi Boala evoluează insidios cu afectare lobară; pe organisme cu afecţiuni psihice

Pneumucistis Imunosupresie, HIVDispnee, cianoză, tahipnee fără tuse, Rx: infiltrate pulmonare

Tuberculoza Contact TBC cunoscut, febră, transpiraţie nocturnă, pierdere în greutate, tuse cu hemoptizie, afectare lobară superioară cu/fără leziuni cavitarePPD +

Fungi tradiţionali: Blastomyces, Coccidioides, HistoplasmaFungi oportunisti: Aspergillus, Candida, Cryptococcus, Zygomycetes

Debut insidios cu febră, tuseOrganisme cu imunosupresie, evo-luează cu febră, dispnee; Rx: infil-trate progresive şi abcese, adeno-patie hilară

Page 30: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂPNEUMONIA PNEUMOCOCICĂEste prototipul pneumoniei bacteriene. Este prototipul pneumoniei bacteriene. Subiectiv, boala Subiectiv, boala debutează brutaldebutează brutal cu cu febră, frison, junghi toracicfebră, frison, junghi toracic, tuse cu , tuse cu expectoraţie muco-purulentă. expectoraţie muco-purulentă. Obiectiv, Obiectiv, sindrom de condensare cu suflu tubar şi matitate reduse ca intensitatesindrom de condensare cu suflu tubar şi matitate reduse ca intensitate. . Radiologic, aspect de Radiologic, aspect de pneumonie lobară sau bronhopneumoniepneumonie lobară sau bronhopneumonie, predominent a , predominent a lobilor inferiori. lobilor inferiori. Evoluţia sub tratament cu antibiotice este favorabilă dacă nu apar complicaţii care Evoluţia sub tratament cu antibiotice este favorabilă dacă nu apar complicaţii care pot fi:pot fi:

pleuro-pulmonarepleuro-pulmonare: pleurezie serofibrinoasă sau purulentă, abces pulmonar, : pleurezie serofibrinoasă sau purulentă, abces pulmonar, pericardită, sindrom de detresă respiratorie acută a adultului. pericardită, sindrom de detresă respiratorie acută a adultului.

complicaţii la distanţăcomplicaţii la distanţă: artrită, endocardită, meningită. La splenectomizaţi pot : artrită, endocardită, meningită. La splenectomizaţi pot apare forme septicemice cu şoc, purpură necrotică, C.I.V.D., deoarece splina are apare forme septicemice cu şoc, purpură necrotică, C.I.V.D., deoarece splina are rol esenţial în fagocitarea pneumococilor încapsulaţi pătrunşi în torentul circulator. rol esenţial în fagocitarea pneumococilor încapsulaţi pătrunşi în torentul circulator.

BRONHOPNEUMONIA STAFILOCOCICĂ BRONHOPNEUMONIA STAFILOCOCICĂ Prezintă o incidenţă în creştere, mai ales cea cu staficococ de spital. Poate apare Prezintă o incidenţă în creştere, mai ales cea cu staficococ de spital. Poate apare primar primar sau sau secundarsecundar în cursul epidemiilor de gripă, în septicemii, suprainfecţii în în cursul epidemiilor de gripă, în septicemii, suprainfecţii în rujeolă, tuse convulsivă. Afectează mai ales copiii şi bătrânii. rujeolă, tuse convulsivă. Afectează mai ales copiii şi bătrânii. Clinic poate fi bănuită în prezenţa Clinic poate fi bănuită în prezenţa dispneei intense cu cianozădispneei intense cu cianoză în disproporţie cu în disproporţie cu semnele stetacustice moderatesemnele stetacustice moderate, tendinţă rapidă de formare a , tendinţă rapidă de formare a emfizemului toracicemfizemului toracic şi chiar şi chiar pneumotoraxpneumotorax. . Ex. radiologic este sugestiv constând în evidenţierea Ex. radiologic este sugestiv constând în evidenţierea bulelor emfizematoasebulelor emfizematoase intrapulmonare intrapulmonare şi mai ales şi mai ales subpleuralesubpleurale sau de sau de opacităţi nodulare multiple cuopacităţi nodulare multiple cu tendinţă la abcedare şi confluaretendinţă la abcedare şi confluare, diseminate în mai mulţi lobi pulmonari. , diseminate în mai mulţi lobi pulmonari. Complicaţiile cele mai frecvente: Complicaţiile cele mai frecvente: piopneumotoraxpiopneumotorax, , abcese pulmonareabcese pulmonare; ; extrapulmonare: extrapulmonare: endocardite, meningite, osteomielite, şoc septic.endocardite, meningite, osteomielite, şoc septic.

Page 31: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PNEUMONIA CU KLEBSIELLA PNEUMONIA CU KLEBSIELLA Este nosocomială afectând bolnavii cu boli cronice respiratorii, cardiaci, Este nosocomială afectând bolnavii cu boli cronice respiratorii, cardiaci, cirotici, alcoolici. cirotici, alcoolici. Germenele fiind un saprofit al căilor respiratorii superioare, el poate ajunge Germenele fiind un saprofit al căilor respiratorii superioare, el poate ajunge în parenhimul pulmonar prin aspirare din căile respiratorii superioare, în în parenhimul pulmonar prin aspirare din căile respiratorii superioare, în special la bătrâni şi bolnavi taraţi. special la bătrâni şi bolnavi taraţi. Tabloul clinic este grav, bolnavul prezentând junghi toracic, tuse cu spută Tabloul clinic este grav, bolnavul prezentând junghi toracic, tuse cu spută gelatinoasă muco-purulentă sau hemoptoică, fenomene nervoase, agitaţie, gelatinoasă muco-purulentă sau hemoptoică, fenomene nervoase, agitaţie, stare de prostraţie, uneori şoc septic şi insuficienţă respiratorie acută. stare de prostraţie, uneori şoc septic şi insuficienţă respiratorie acută. Ex. radiologic evidenţiază de obicei o Ex. radiologic evidenţiază de obicei o opacitate intensă de lob superioropacitate intensă de lob superior – – bloc negru pneumonic, cu tendinţă la abcedare şi necroză. bloc negru pneumonic, cu tendinţă la abcedare şi necroză. Evolutiv, are tendinţă de cronicizare cu formare de focare supurative Evolutiv, are tendinţă de cronicizare cu formare de focare supurative abcedate, instalare de emfizem şi de bilateralizare. În formele cronice abcedate, instalare de emfizem şi de bilateralizare. În formele cronice tabloul clinic şi radiologic este asemănător cu cel al tuberculozei.tabloul clinic şi radiologic este asemănător cu cel al tuberculozei.

PNEUMONIA CU PS. AERUGINOSA (PIOCIANIC)PNEUMONIA CU PS. AERUGINOSA (PIOCIANIC) Este o formă gravă de pneumonie care apare îndeosebi la bolnavii cu Este o formă gravă de pneumonie care apare îndeosebi la bolnavii cu traheostomie. traheostomie. Se poate bănui după aspectul verzui al puroiului din secreţiile pulmonare. Se poate bănui după aspectul verzui al puroiului din secreţiile pulmonare. Letalitatea este crescută. Letalitatea este crescută.

Page 32: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PNEUMONIA CU H. INFLUENZAEPNEUMONIA CU H. INFLUENZAE

Agentul cauzal este un Agentul cauzal este un cocobacil gram negativcocobacil gram negativ întâlnit alături de alţi întâlnit alături de alţi germeni (pneumococ, streptococ, etc.) în secreţiile bronşice din germeni (pneumococ, streptococ, etc.) în secreţiile bronşice din bronhopatiile cronice. Apare în bronhopatiile cronice. Apare în condiţii de scădere a rezistenţeicondiţii de scădere a rezistenţei (vârstă înaintată, alcoolism, viroze premergătoare). (vârstă înaintată, alcoolism, viroze premergătoare). Clinic este Clinic este asemănătoare cu celelalte pneumoniiasemănătoare cu celelalte pneumonii, manifestându-se , manifestându-se prin dureri toracice bilaterale, tuse rebelă cu expectoraţie redusă prin dureri toracice bilaterale, tuse rebelă cu expectoraţie redusă iniţial, apoi mucopurulentă, hemoptoică, dispnee, cianoză, febră cu iniţial, apoi mucopurulentă, hemoptoică, dispnee, cianoză, febră cu oscilaţii neregulate. Debutul poate fi acut sau insidios. Semnele oscilaţii neregulate. Debutul poate fi acut sau insidios. Semnele obiective sunt discrete: obiective sunt discrete: submatitate, discretă accentuare a vibraţiilor submatitate, discretă accentuare a vibraţiilor vocale şi focare diseminate de raluri subcrepitante. vocale şi focare diseminate de raluri subcrepitante. Examenul radiologic evidenţiază Examenul radiologic evidenţiază multiple opacităţi mici, rotunde, multiple opacităţi mici, rotunde, diseminate în ambii plămânidiseminate în ambii plămâni. . Din punct de vedere clinic şi radiologic, pneumonia cu Haemophilus Din punct de vedere clinic şi radiologic, pneumonia cu Haemophilus nu poate fi diferenţiată de alte pneumonii iar nu poate fi diferenţiată de alte pneumonii iar prezenţa germenului în prezenţa germenului în spută nu este suficientă pentru diagnostic. Doar decelarea spută nu este suficientă pentru diagnostic. Doar decelarea germenului în hemoculturi sau exsudatul pleural este semnificativă.germenului în hemoculturi sau exsudatul pleural este semnificativă. Evoluţia, de obicei favorabilă, este grevată de Evoluţia, de obicei favorabilă, este grevată de complicaţii mai ales la complicaţii mai ales la copii (laringo-traheite cu evoluţie severă, pleurezii, meningite iar copii (laringo-traheite cu evoluţie severă, pleurezii, meningite iar uneori induce bronşiectazieuneori induce bronşiectazie. .

Page 33: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

Pneumonii determinate de alţi germeni gram negativiPneumonii determinate de alţi germeni gram negativi: : Proteus, Proteus, E. coli, SeratiaE. coli, Seratia marcescensmarcescens

În special la bolnavii supuşi tratamentelor prelungite cu corticoizi, În special la bolnavii supuşi tratamentelor prelungite cu corticoizi, imunosupresive, antibiotice. Oaspeţi obişnuiţi ai tractului digestiv, în imunosupresive, antibiotice. Oaspeţi obişnuiţi ai tractului digestiv, în condiţiile unor tratamente prelungite cu antibiotice, la persoane cu condiţiile unor tratamente prelungite cu antibiotice, la persoane cu rezistenţă scăzută îşi măresc virulenţa, invadează plămânul inducând rezistenţă scăzută îşi măresc virulenţa, invadează plămânul inducând condensări pneumonice. condensări pneumonice. Deseori, afecţiunea pulmonară este determinată de inhalarea Deseori, afecţiunea pulmonară este determinată de inhalarea germenului (Pseudomonas, Serratia) din aparate de aerosoli, truse de germenului (Pseudomonas, Serratia) din aparate de aerosoli, truse de anestezie reanimare. anestezie reanimare. Simptomatologia şi semnele sunt cele ale unei pneumonii dar cu unele Simptomatologia şi semnele sunt cele ale unei pneumonii dar cu unele elemente particulare: stare foarte gravă cu letalitate mare, de peste elemente particulare: stare foarte gravă cu letalitate mare, de peste 50%, spute care mimează hemoptizia (în pneumoniile cu Seratia 50%, spute care mimează hemoptizia (în pneumoniile cu Seratia marcescens sputa este roşie din cauza pigmentului bacterian). marcescens sputa este roşie din cauza pigmentului bacterian). Diagnosticul etiologic este dificil întrucât simpla izolare a germenului din Diagnosticul etiologic este dificil întrucât simpla izolare a germenului din spută nu este semnificativă, deosebit de utilă este însă izolarea spută nu este semnificativă, deosebit de utilă este însă izolarea germenului în sânge sau revărsat pleural. germenului în sânge sau revărsat pleural. Pneumoniile de origine cărbunoasă, tularemică, pestoasă, cu germeni Pneumoniile de origine cărbunoasă, tularemică, pestoasă, cu germeni anaerobi fiind întotdeauna grave se vor trata în mod complex şi masiv anaerobi fiind întotdeauna grave se vor trata în mod complex şi masiv ca forme severe ale bolii respective. ca forme severe ale bolii respective.

Page 34: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PNEUMONIILOR VIRALEPNEUMONIILOR VIRALE

Pneumoniile virale se produc prin afectarea plămânului de către numeroase Pneumoniile virale se produc prin afectarea plămânului de către numeroase virusuri cu tropism respirator. virusuri cu tropism respirator. Ele pot fi primare dar mai ales secundare, apărând în cadrul altor boli produse de Ele pot fi primare dar mai ales secundare, apărând în cadrul altor boli produse de aceste virusuri. aceste virusuri. Aceste pneumonii au câteva caracteristici care le deosebesc de cele bacteriene. Aceste pneumonii au câteva caracteristici care le deosebesc de cele bacteriene. Debutul în majoritatea cazurilor este insidios, cu semne de afectare generală şi Debutul în majoritatea cazurilor este insidios, cu semne de afectare generală şi manifestări respiratorii obişnuite. manifestări respiratorii obişnuite. Există o Există o discordanţă între semnele fizice pulmonare care sunt minime şi discordanţă între semnele fizice pulmonare care sunt minime şi sindromul funcţional respirator care poate fi intenssindromul funcţional respirator care poate fi intens. Numeroase îmbolnăviri pot să . Numeroase îmbolnăviri pot să evolueze sub clinic fiind o surpriză radiologică, aceasta evidenţiind semne de evolueze sub clinic fiind o surpriză radiologică, aceasta evidenţiind semne de pneumonie interstiţială. pneumonie interstiţială. Perioada prodomală durează 2-3 zile, cu fenomene catarale ale căilor respiratorii Perioada prodomală durează 2-3 zile, cu fenomene catarale ale căilor respiratorii (coriză, laringită, traheită, bronşită), febră şi sindrom funcţional respirator. (coriză, laringită, traheită, bronşită), febră şi sindrom funcţional respirator. În perioada de stare febra este de 38-40 grade C, mialgii, stare de curbatură, În perioada de stare febra este de 38-40 grade C, mialgii, stare de curbatură, tuse seacă chinuitoare, dureri retrosternale şi toracice, greutate în respiraţie fără tuse seacă chinuitoare, dureri retrosternale şi toracice, greutate în respiraţie fără ca bolnavul să devină dispneic sau cianotic. ca bolnavul să devină dispneic sau cianotic. La examenul obiectiv se constată murmur vezicular înăsprit, raluri discrete La examenul obiectiv se constată murmur vezicular înăsprit, raluri discrete predominent la baze, stare generală alterată. predominent la baze, stare generală alterată. Examenul radiologic relevă accentuarea desenului pulmonar cu infiltraţii Examenul radiologic relevă accentuarea desenului pulmonar cu infiltraţii perialveolare plecând din hil spre baze. perialveolare plecând din hil spre baze. Durata febrei şi a simptomelor este de 7-14 zile dar imaginea radiologică poate Durata febrei şi a simptomelor este de 7-14 zile dar imaginea radiologică poate persista timp mai îndelungat. persista timp mai îndelungat.

Page 35: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PNEUMONIA CU MYCOPLASMEPNEUMONIA CU MYCOPLASME

Această pneumonie se caracterizează clinic prin semne de infecţie generală, tulburări respiratorii şi imagine Această pneumonie se caracterizează clinic prin semne de infecţie generală, tulburări respiratorii şi imagine radiologică de pneumonie interstiţială. Frecvenţa ei este apreciată la 50% din etiologia pneumoniilor radiologică de pneumonie interstiţială. Frecvenţa ei este apreciată la 50% din etiologia pneumoniilor interstiţiale. interstiţiale. Agentul cauzal este Mycoplasma pneumoniae. Agentul cauzal este Mycoplasma pneumoniae. Tabloul clinicTabloul clinic: un număr restrâns de bolnavi prezintă manifestări clinice, : un număr restrâns de bolnavi prezintă manifestări clinice, majoritatea evoluând asimptomaticmajoritatea evoluând asimptomatic, , uneori cu prezenţa de timpanită buloasă sau hemoragică, aceasta putând sugera etiologia mycoplasmică. uneori cu prezenţa de timpanită buloasă sau hemoragică, aceasta putând sugera etiologia mycoplasmică. Perioada de incubaţiePerioada de incubaţie este de 1-5 săptămâni după care boala începe insidios cu febra moderată, frisonete, este de 1-5 săptămâni după care boala începe insidios cu febra moderată, frisonete, astenie, cefaleeastenie, cefalee. Fenomenele respiratorii sunt reprezentate de disfagie, congestie nazofaringiană, coriză, . Fenomenele respiratorii sunt reprezentate de disfagie, congestie nazofaringiană, coriză, tuse iniţial seacă apoi productivă cu expectoraţie mucoasă sau mucopurulentă. Mialgiile şi artralgiile sunt tuse iniţial seacă apoi productivă cu expectoraţie mucoasă sau mucopurulentă. Mialgiile şi artralgiile sunt frecvente. În perioada de stare febra este ridicată 39-40 grade C. frecvente. În perioada de stare febra este ridicată 39-40 grade C. În În perioada de stare tusea se accentuează, expectoraţia poate deveni muco-purulentă cu striuri perioada de stare tusea se accentuează, expectoraţia poate deveni muco-purulentă cu striuri sanghinolentesanghinolente. La examenul obiectiv se constată . La examenul obiectiv se constată congestia feţei, sindrom funcţional respiratorcongestia feţei, sindrom funcţional respirator moderat în moderat în contrast cu semnele subiectivecontrast cu semnele subiective. . Examenul radiologic evidenţiază Examenul radiologic evidenţiază infiltraţii sub formă de benzi opace, difuz conturate ce pleacăinfiltraţii sub formă de benzi opace, difuz conturate ce pleacă din hil spre din hil spre periferieperiferie care afectează predominent care afectează predominent lobii inferiorilobii inferiori. Rareori apar opacităţi lobare sau segmentare, revărsat . Rareori apar opacităţi lobare sau segmentare, revărsat pleural. pleural. Complicaţii:Complicaţii:

pleuro pulmonare: SDRA, pleurezii serofibrinoase. pleuro pulmonare: SDRA, pleurezii serofibrinoase. extrapulmonare: extrapulmonare:

- hematologice (anemii hemolitice, datorate aglutininelor la rece, purpura trombocitopenică); - hematologice (anemii hemolitice, datorate aglutininelor la rece, purpura trombocitopenică); – neurologice (meningite, encefalite, mielite transverse, neuropatii periferice); neurologice (meningite, encefalite, mielite transverse, neuropatii periferice); – cutanate (eritem polimorf până la sindrom Stevens Johnson, eritem nodos, erupţii variate); cutanate (eritem polimorf până la sindrom Stevens Johnson, eritem nodos, erupţii variate); – cardiace (mio sau pericardite), cardiace (mio sau pericardite), – artrite; artrite; – renale (glomerulonefrite); renale (glomerulonefrite); – digestive (hepatite, pancreatite); digestive (hepatite, pancreatite); – sindrom febril prelungit cu sau fără adeno-hepatosplenomegalie. sindrom febril prelungit cu sau fără adeno-hepatosplenomegalie.

Page 36: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PNEUMONII CU CHLAMYDIIPNEUMONII CU CHLAMYDII

Chlamydiile sunt microorganisme intracelulare care posedă perete propriu şi care se Chlamydiile sunt microorganisme intracelulare care posedă perete propriu şi care se situează la graniţa dintre bacterii şi virusuri. Ele sunt împărţite în trei specii: Ch. trahomatis - situează la graniţa dintre bacterii şi virusuri. Ele sunt împărţite în trei specii: Ch. trahomatis - agentul etiologic al trahomului şi al unor afecţiuni veneriene: granulomatoza veneriană, agentul etiologic al trahomului şi al unor afecţiuni veneriene: granulomatoza veneriană, uretrite, rectite; Ch. Psittaci şi Ch. Pneumoniae (tulpina TWAR) care produc pneumonii uretrite, rectite; Ch. Psittaci şi Ch. Pneumoniae (tulpina TWAR) care produc pneumonii interstiţiale şi infecţii ale CRS. interstiţiale şi infecţii ale CRS.

PSITTACOZAPSITTACOZA este o zoonoză care afectează persoanele care vin în contact cu păsări exotice este o zoonoză care afectează persoanele care vin în contact cu păsări exotice (papagali, canari). (papagali, canari).

ORNITOZAORNITOZA are ca rezervor de infecţie păsările domestice (raţe, curcani, porumbei, găini). are ca rezervor de infecţie păsările domestice (raţe, curcani, porumbei, găini).

Ch. PneumoniaeCh. Pneumoniae se transmite interuman pe cale aeriană. se transmite interuman pe cale aeriană.

Afectarea acută respiratorie poate fi subclinică sau sub formă de pneumonie gravă. Afectarea acută respiratorie poate fi subclinică sau sub formă de pneumonie gravă. S-au descris şi manifestări oto-rino-laringologice: faringite, otite, sinuzite) conjunctivite, S-au descris şi manifestări oto-rino-laringologice: faringite, otite, sinuzite) conjunctivite, atingeri cardiovasculare (endocardite, miocardite, coronarite, infarct) şi eritem nodos. atingeri cardiovasculare (endocardite, miocardite, coronarite, infarct) şi eritem nodos. Pneumoniile reprezintă 10% din afecţiunile patologice datorate acestui germene. Acestea Pneumoniile reprezintă 10% din afecţiunile patologice datorate acestui germene. Acestea evoluează ca formă clinică de evoluează ca formă clinică de pneumonie atipicăpneumonie atipică cu cu febră moderată bifazică în trei sau febră moderată bifazică în trei sau patru săptămâni la care se adaugă raluri bronşice iar radiologic prin apariţia unui infiltrat patru săptămâni la care se adaugă raluri bronşice iar radiologic prin apariţia unui infiltrat pulmonar uni sau bilateral predominent hilar şi bazalpulmonar uni sau bilateral predominent hilar şi bazal. . Recent mai mulţi autori pun accent pe Recent mai mulţi autori pun accent pe legătura întrelegătura între infecţia cu Ch. pneumoniae şi infecţia cu Ch. pneumoniae şi atingerea cardiovasculară sub formă de coronarită şi miocardităatingerea cardiovasculară sub formă de coronarită şi miocardită. . Infecţia cronică cu Ch.Infecţia cronică cu Ch. pneumoniaepneumoniae cu persistenţa la un cu persistenţa la un titru elevat al anticorpilor anti Ch. Pneumoniaetitru elevat al anticorpilor anti Ch. Pneumoniae şi prezenţa şi prezenţa de de complexecomplexe imuneimune specifice sunt specifice sunt factori de risc agravant pentru coronarităfactori de risc agravant pentru coronarită. . Ch pneumoniae este implicată în procent de Ch pneumoniae este implicată în procent de 6-12% în etiologia pneumoniilor comunitare6-12% în etiologia pneumoniilor comunitare. . Frecvenţa creşte cu vârsta, aceasta fiind dovedită de prezenţa titrului de anticorpi: 5% la Frecvenţa creşte cu vârsta, aceasta fiind dovedită de prezenţa titrului de anticorpi: 5% la copii; 50% la adulţi. copii; 50% la adulţi. Boala are incidenţă crescută în ţările reci nordice în comparaţie cu ţările tropicale. Boala are incidenţă crescută în ţările reci nordice în comparaţie cu ţările tropicale.

Page 37: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

DIAGNOSTICDIAGNOSTIC

Diagnosticul pneumoniilor primare parcurge două etape:Diagnosticul pneumoniilor primare parcurge două etape:

diagnosticul de boală cu localizare, întindere, tipul clinic. diagnosticul de boală cu localizare, întindere, tipul clinic. diagnosticul etiologic; acest diagnostic se asociază cu investigaţii uzuale de diagnosticul etiologic; acest diagnostic se asociază cu investigaţii uzuale de

laborator (hematologic şi bacteriologic) inclusiv radiologic.laborator (hematologic şi bacteriologic) inclusiv radiologic.

Diagnosticul bacteriologic nu poate fi concludent în marea majoritate a Diagnosticul bacteriologic nu poate fi concludent în marea majoritate a pneumoniilor datorită următoarelor cauze:pneumoniilor datorită următoarelor cauze:

absenţa sputei la unii pacienţiabsenţa sputei la unii pacienţi colectare inadecvată a secreţiilorcolectare inadecvată a secreţiilor terapie antibiotică anterioarăterapie antibiotică anterioară suprainfecţie bacterianăsuprainfecţie bacteriană colonizare orală alterată în boală (ex. Candida)colonizare orală alterată în boală (ex. Candida) floră orofaringiană diversă care poate contamina sputa incorect recoltată. floră orofaringiană diversă care poate contamina sputa incorect recoltată.

Page 38: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

ALGORITM DE DIAGNOSTIC - PNEUMONII ALGORITM DE DIAGNOSTIC - PNEUMONII COMUNITARECOMUNITARE

Ex. spută (frotiu coloraţia Gram) pune diagnosticul dacă predomină un morfotip de germeni. Ex. spută (frotiu coloraţia Gram) pune diagnosticul dacă predomină un morfotip de germeni. Hemoculturi; culturi din lichidul pleural. Hemoculturi; culturi din lichidul pleural. HemoculturileHemoculturile::

DezavantajDezavantaj: rata de pozitivare 5-35%; cost ridicat. : rata de pozitivare 5-35%; cost ridicat. AvantajAvantaj: pozitivitatea pune diagnosticul cu certitudine. : pozitivitatea pune diagnosticul cu certitudine.

Ex. serologic. Ex. serologic. BronhoscopiaBronhoscopia rareori necesară în pneumoniile comunitare: se poate încerca în infecţiile severe care rareori necesară în pneumoniile comunitare: se poate încerca în infecţiile severe care nu răspund la tratament. nu răspund la tratament. Alte metode: Alte metode: reacţii serologicereacţii serologice pentru diagnosticul pneumoniilor cauzate de: Legionella, Chlamidia, pentru diagnosticul pneumoniilor cauzate de: Legionella, Chlamidia, mycoplasme, virusuri (influentza, parainfluentza, VRS), fungi: Histoplasma, Coccidioidomicoza. mycoplasme, virusuri (influentza, parainfluentza, VRS), fungi: Histoplasma, Coccidioidomicoza. PCRPCR (proceduri de amplificare) - nu sunt obişnuit folosite datorită varietăţii crescute de germeni (proceduri de amplificare) - nu sunt obişnuit folosite datorită varietăţii crescute de germeni patogeni şi a costului ridicat. patogeni şi a costului ridicat.

ALGORITM DE DIAGNOSTIC - PNEUMONII ALGORITM DE DIAGNOSTIC - PNEUMONII NOSOCOMIALENOSOCOMIALE

Se adaugă la investigaţiile anterioare:Se adaugă la investigaţiile anterioare: culturi din spută pentru încercarea de identificare a agentului patogen. culturi din spută pentru încercarea de identificare a agentului patogen. efectuarea antibiogramei pe tulpina izolată. efectuarea antibiogramei pe tulpina izolată.

Page 39: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PNEUMONIA LA PACIENŢII DEPENDENŢI DE VENTILAŢIE ASISTATĂPNEUMONIA LA PACIENŢII DEPENDENŢI DE VENTILAŢIE ASISTATĂ

culturi din spută. culturi din spută. aspiraţie traheală. aspiraţie traheală. bronhoscopie cu efectuarea de culturi pentru identificarea agenţilor bronhoscopie cu efectuarea de culturi pentru identificarea agenţilor patogeni şi efectuarea antibiogramei. patogeni şi efectuarea antibiogramei.

PNEUMONII LA PACIENŢII IMUNOCOMPROMIŞI, NEUTROPENICIPNEUMONII LA PACIENŢII IMUNOCOMPROMIŞI, NEUTROPENICI

Radiologic aspect de boală focală - se administrează tratament empiric Radiologic aspect de boală focală - se administrează tratament empiric pentru boală bacteriană. Bronhoscopie în caz de insucces trapeutic. pentru boală bacteriană. Bronhoscopie în caz de insucces trapeutic. Radiologic aspect de infiltrat difuz - bronhoscopie cu efectuarea de Radiologic aspect de infiltrat difuz - bronhoscopie cu efectuarea de culturi speciale pentru fungi, pneumocistis, virusuri. culturi speciale pentru fungi, pneumocistis, virusuri.

PNEUMONII LA PACIENŢII CU HIV PNEUMONII LA PACIENŢII CU HIV

Radiologic aspect de boală focală - se practică tratament empiric Radiologic aspect de boală focală - se practică tratament empiric antibacterian. Bronhoscopie în caz de eşec terapeutic. antibacterian. Bronhoscopie în caz de eşec terapeutic. Radiologic aspect de infiltrat difuz - se practică tratament empiric pentru Radiologic aspect de infiltrat difuz - se practică tratament empiric pentru pneumonia cu pneumocistis carinii. Bronhoscopie în caz de eşec pneumonia cu pneumocistis carinii. Bronhoscopie în caz de eşec terapeutic. terapeutic. Radiologic aspect de infiltraţii nodulare - se practică bronhoscopia. Radiologic aspect de infiltraţii nodulare - se practică bronhoscopia.

Page 40: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

TRATAMENTUL PNEUMONIILORTRATAMENTUL PNEUMONIILOR

Terapia va cuprinde măsuri etiologic patogenice, Terapia va cuprinde măsuri etiologic patogenice, simptomatice şi igienodietetice. simptomatice şi igienodietetice. Terapia etiologicăTerapia etiologică: alegerea antibioticelor trebuie să se : alegerea antibioticelor trebuie să se facă pe criterii orientative: facă pe criterii orientative:

aspect radiologic (pneumonie virală, bacteriană), aspect radiologic (pneumonie virală, bacteriană), vârstă, vârstă, stare fiziologică, stare fiziologică, boli asociate, boli asociate, context epidemiologic. context epidemiologic.

Alegerea antibioticului: se preferă preparatele Alegerea antibioticului: se preferă preparatele bactericidebactericide cu o bună penetrare în parenchimul cu o bună penetrare în parenchimul pulmonar. pulmonar.

Page 41: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

Germenul propus

Vârsta pacientului

AntibioticulDurata terapiei

Calea

Necunoscut Sugari şiCopii < 5 ani

Copii mari

Adulţi

Bătrâni

AugmentinCefalosporina

Eritromicina

Amoxicilina

EritromicinaCefalosporina IITetraciclinaEritromicinaAugmentinPeni şi gentaAmpi şi GentaAugmentinAmpi şi GentaCefalosp. II sau III

8-10 zileidem

idem

7-10 zile

7-14 zile7-10 zile10-14 zile10-14 zileidem14 sau >idemidem

Iv sau poIdem

Po

Po

PoPo sau iv/imPoIdemPo sau iv/imIvIv/imIvIdemIdem

Page 42: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PneumococBacili gramNeg. Flora asociatăPneumonie mixtă

Sugari şiCopii miciCopii mariAdulţiBătrâniToateAdulţiToateCopii < 8 aniTineri şi adulţiBătrâni

PenicilinaAmoxicilinaEritromicinaPenicilinaEritromicinaPenicilinaEritromicinaTetraciclinaPeni şi GentaAugmentinAugmentinşi GentaCefalosp. II sau IIISau Cloramfenicolsau CiprofloxacinAugmentin şi GentaCefalops. II sau IIICiprofloxacinaEritromicinaCloramfenicolIdemSau TetraciclineCloramfenicolCiprofloxacina

8-10 zileidemidemidemidemidemidemidemidemidem10-14 zileidemidemidem14-21 zileidemidem8-10 zileidemidemidem10 –14 zileidem

IvPo sau imPoIvPoImPoPoImImImPo sau imPoPoImPo sau imPo sau imPoPoIdemIdemIdemIdem

Page 43: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

DIFTERIADIFTERIADEFINIŢIEDEFINIŢIE

Boală infecţioasă şi contagioasă acută provocată de bacilul difteric, care Boală infecţioasă şi contagioasă acută provocată de bacilul difteric, care secretă o exotoxină puternică, caracterizându–se clinic prin manifestări secretă o exotoxină puternică, caracterizându–se clinic prin manifestări locale la poarta de intrare cu formarea de false membrane şi fenomene locale la poarta de intrare cu formarea de false membrane şi fenomene toxice generale. toxice generale.

ETIOLOGIEETIOLOGIECorynebacterium diphteriaeCorynebacterium diphteriae este un este un bacil aerob gram pozitiv, lung de 2-4 bacil aerob gram pozitiv, lung de 2-4 microni, cu capete îngroşate, ca o măciucă, unde se pun în evidenţă microni, cu capete îngroşate, ca o măciucă, unde se pun în evidenţă granulaţii metacromatice Babeş-Ernst. granulaţii metacromatice Babeş-Ernst. Dispoziţia bacililor este caracteristică, în Dispoziţia bacililor este caracteristică, în formă de litere chinezeştiformă de litere chinezeşti; sunt ; sunt imobili, nu au capsulă, nu fac spori. imobili, nu au capsulă, nu fac spori. Pentru cultură se utilizează medii selective: Pentru cultură se utilizează medii selective: LöfflerLöffler (ser coagulat de bou), (ser coagulat de bou), mediul Gundel-Tietzmediul Gundel-Tietz (sânge, telurit de potasiu, cisteină), (sânge, telurit de potasiu, cisteină), mediul Claubergmediul Clauberg, , TinsdalTinsdal, mai ales , mai ales mediul de îmbogăţire O. C. S. T.mediul de îmbogăţire O. C. S. T. (ou-cisteina-ser-telurit). (ou-cisteina-ser-telurit). După caracterele de cultură biochimice se diferenţiază trei tipuri de bacili După caracterele de cultură biochimice se diferenţiază trei tipuri de bacili difterici: difterici: gravis gravis (13 subtipuri), (13 subtipuri), intermediusintermedius (4 subtipuri) şi (4 subtipuri) şi mitismitis (40 subtipuri). (40 subtipuri). Cele mai grave epidemii sunt atribuite tipului gravis. Astăzi sunt întâlnite Cele mai grave epidemii sunt atribuite tipului gravis. Astăzi sunt întâlnite tulpini atipice ce apar mai frecvent în populaţia vaccinată. tulpini atipice ce apar mai frecvent în populaţia vaccinată. Exotoxina bacililor difterici este Exotoxina bacililor difterici este solubilă, filtrabilă, difuzibilăsolubilă, filtrabilă, difuzibilă, proprietăţi care îi , proprietăţi care îi deosebeşte de pseudodifterici. deosebeşte de pseudodifterici. Exotoxina acţionează asupra celulelor Exotoxina acţionează asupra celulelor sensibile printr-o blocare ireversibilă a sintezei proteinelor, de aici rezultând sensibile printr-o blocare ireversibilă a sintezei proteinelor, de aici rezultând manifestările toxice degenerative din miocard, rinichi, ficat, sistemul nervosmanifestările toxice degenerative din miocard, rinichi, ficat, sistemul nervos . .

Page 44: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion
Page 45: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

EPIDEMIOLOGIEEPIDEMIOLOGIEBoala este răspândită pe tot globul, dar incidenţa este în scădere Boala este răspândită pe tot globul, dar incidenţa este în scădere datorită măsurilor de profilaxie aplicate. În ultimii ani se semnalează datorită măsurilor de profilaxie aplicate. În ultimii ani se semnalează apariţia a numeroase cazuri în Republica Moldova, consecinţă a apariţia a numeroase cazuri în Republica Moldova, consecinţă a deprecierii socio-economice pe fondul unor “goluri “ în imunizarea în deprecierii socio-economice pe fondul unor “goluri “ în imunizarea în masă. masă.

Sursa de infecţie este omul bolnav sau purtător, aceştia fiind cei mai Sursa de infecţie este omul bolnav sau purtător, aceştia fiind cei mai periculoşi, fiind necunoscuţi, fără simptomatologie. Calea de transmitere periculoşi, fiind necunoscuţi, fără simptomatologie. Calea de transmitere este directă (picăturile Flügge), indirect prin obiecte proaspăt este directă (picăturile Flügge), indirect prin obiecte proaspăt contaminate cu secreţii nazo-faringiene sau cu praf. contaminate cu secreţii nazo-faringiene sau cu praf.

Poarta de intrare în organism poate fi multiplă: mucoasa bucofaringiană, Poarta de intrare în organism poate fi multiplă: mucoasa bucofaringiană, laringiană, nazală, conjunctivală, genitală, anală, auriculară sau plăgi laringiană, nazală, conjunctivală, genitală, anală, auriculară sau plăgi tegumentare accidentale sau chirurgicale. tegumentare accidentale sau chirurgicale.

Receptivitatea este generală, dar apariţia bolii este condiţionată de Receptivitatea este generală, dar apariţia bolii este condiţionată de rezistenţa organismului, vârsta imunizării. Testarea imunităţii sau rezistenţa organismului, vârsta imunizării. Testarea imunităţii sau receptivităţii se determină prin intradermoreacţia Schick. Titrul minim receptivităţii se determină prin intradermoreacţia Schick. Titrul minim protector este de 0,03UAI/ml. protector este de 0,03UAI/ml.

Page 46: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

Interpretarea testului Schick

Tipul de reacţie cutanată

Rezultatul

Interpretare

Testul SchikTestul de control

Pozitiv la 4-5 zile+ -

Receptivitate

Negativ- -

Imunitate

Pozitiv la 1-2 zile(dispare in 2-3 zile) + +

Imunitate(pseudoreacţie

pozitivă)

Page 47: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PATOGENIEPATOGENIEOdată pătrunşi în organism, bacilii difterici rămân cantonaţi la nivelul Odată pătrunşi în organism, bacilii difterici rămân cantonaţi la nivelul porţii de intrare. Neavând putere invazivă nu trec în circulaţie decât porţii de intrare. Neavând putere invazivă nu trec în circulaţie decât excepţional. excepţional. La poarta de intrare ei se multiplică, excretă exotoxina care difuzează La poarta de intrare ei se multiplică, excretă exotoxina care difuzează pe cale sanguină în tot organismul, fiind responsabilă de pe cale sanguină în tot organismul, fiind responsabilă de simptomatologia clinică. simptomatologia clinică. Local produce un proces de inflamaţie a mucoasei, cu necroza Local produce un proces de inflamaţie a mucoasei, cu necroza epiteliului, alterarea pereţilor vasculari producându-se un edem local, epiteliului, alterarea pereţilor vasculari producându-se un edem local, exsudat fibrinos care se constituie sub forma unor false membrane de exsudat fibrinos care se constituie sub forma unor false membrane de culoare alb-cenuşie sau brun-hemoragice. culoare alb-cenuşie sau brun-hemoragice. Exotoxina difterică are afinitate pentru cord, rinichi, ţesutul nervos, Exotoxina difterică are afinitate pentru cord, rinichi, ţesutul nervos, producând fenomene de degenerescenţa pe aceste organe. producând fenomene de degenerescenţa pe aceste organe. Toxina difterică se fixează foarte rapid pe celule, rezultând un complex Toxina difterică se fixează foarte rapid pe celule, rezultând un complex ireversibil care nu mai poate fi neutralizat cu anatoxina din serul ireversibil care nu mai poate fi neutralizat cu anatoxina din serul antidifteric. Prin antidifteric. Prin fragmentul B,fragmentul B, toxina se fixează de receptorii de toxina se fixează de receptorii de membrană ai celulelor, iar membrană ai celulelor, iar fragmentul Afragmentul A penetrează celula şi catalizează penetrează celula şi catalizează specific inhibiţia ARN-transpecific inhibiţia ARN-transslocazei, enzimă prezentă doar în celula locazei, enzimă prezentă doar în celula gazdă nu în bacterii. Consecinţa este gazdă nu în bacterii. Consecinţa este blocarea imediată a sintezelor blocarea imediată a sintezelor proteiceproteice. .

Page 48: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

TABLOUL CLINICTABLOUL CLINICPerioada de incubaţie este scurtă de 1-5 zile, după care apar primele simptome în funcţie de Perioada de incubaţie este scurtă de 1-5 zile, după care apar primele simptome în funcţie de localizarea anatomică a porţii de intrare şi intensitatea procesului toxic. localizarea anatomică a porţii de intrare şi intensitatea procesului toxic. După localizarea anatomică se deosebeşte: După localizarea anatomică se deosebeşte: difteria faringiană sau angina difterică, difteria difteria faringiană sau angina difterică, difteria laringiană laringiană sausau crupul difteric, alte localizări extra-faringo-laringiene crupul difteric, alte localizări extra-faringo-laringiene (nazală, conjunctivală, (nazală, conjunctivală, otică, vulvo-vaginală, endocardică, cutanată). otică, vulvo-vaginală, endocardică, cutanată).

Difteria faringianăDifteria faringiană se prezintă sub 3 aspecte: se prezintă sub 3 aspecte: Angina difterică comunăAngina difterică comună are perioada de incubaţie de 3-4 zile, după care boala începe are perioada de incubaţie de 3-4 zile, după care boala începe

insidios, cu insidios, cu febră moderată, astenie, disfagie uşoară, hiperemie faringianăfebră moderată, astenie, disfagie uşoară, hiperemie faringiană de nuanţă închisă de nuanţă închisă care care evoluează rapid căpătând tentă de exsudat opalin apoi de false membrane alb sidefiievoluează rapid căpătând tentă de exsudat opalin apoi de false membrane alb sidefii , , constant constant aderente care depăşesc amigdalele cuprinzând stâlpii amigdalieni inclusiv luetaaderente care depăşesc amigdalele cuprinzând stâlpii amigdalieni inclusiv lueta. . Acest exsudat se Acest exsudat se detaşează greudetaşează greu, fiind aderent de straturile subiacente, , fiind aderent de straturile subiacente, lasă o suprafaţă lasă o suprafaţă sângerândăsângerândă, , refăcându-se rapidrefăcându-se rapid. Angina se însoţeşte de . Angina se însoţeşte de edem faringian intensedem faringian intens; ; ganglionii ganglionii limfatici regionali sunt măriţi de volumlimfatici regionali sunt măriţi de volum. Clinic apar semne de toxemie: astenie, paloare, buze . Clinic apar semne de toxemie: astenie, paloare, buze livide, tahicardie, puls slab, hipotensiune arterială. livide, tahicardie, puls slab, hipotensiune arterială.

Angina difterică malignăAngina difterică malignă poate să fie primară sau secundară unei difterii comune. Atunci poate să fie primară sau secundară unei difterii comune. Atunci când când este primară incubaţia este mai scurtă, de 1-2 zile, fiind produsă de bacili foarte este primară incubaţia este mai scurtă, de 1-2 zile, fiind produsă de bacili foarte toxigenitoxigeni. Debutul este brusc, cu . Debutul este brusc, cu fenomene toxice de la început, falsele membrane au o fenomene toxice de la început, falsele membrane au o culoare brun-cenuşie datorită hemoragiilorculoare brun-cenuşie datorită hemoragiilor. . Ele tapetează întregul istm faringian întinzându-Ele tapetează întregul istm faringian întinzându-se la mucoasa jugală, limbă, lueta fiind complet învelită, trec spre cavum, laringe producând se la mucoasa jugală, limbă, lueta fiind complet învelită, trec spre cavum, laringe producând fenomene de obstrucţiefenomene de obstrucţie. Toxemia poate da fenomene de insuficienţă cardio-circulatorie. . Toxemia poate da fenomene de insuficienţă cardio-circulatorie. Pot Pot apare hemoragii cutanate, mucoase prin capilarită toxicăapare hemoragii cutanate, mucoase prin capilarită toxică. .

Angina difterică atipicăAngina difterică atipică apare apare la vaccinaţila vaccinaţi fără rapelfără rapel sau datorită unor sau datorită unor tulpini cu toxigenitate tulpini cu toxigenitate redusăredusă. Angina poate să fie . Angina poate să fie roşie sau lacunarăroşie sau lacunară, , pultacee fără ca falsele membrane să aibă pultacee fără ca falsele membrane să aibă caracterul clasiccaracterul clasic. . Semnele toxice sunt mult mai reduse, în schimb, complicaţiile au aceeaşi Semnele toxice sunt mult mai reduse, în schimb, complicaţiile au aceeaşi incidenţă ca în difteria clasicăincidenţă ca în difteria clasică. Vaccinarea a redus mult incidenţa difteriei, dar ea nu asigură . Vaccinarea a redus mult incidenţa difteriei, dar ea nu asigură o protecţie absolută putând apare la 10% dintre vaccinaţi, îmbrăcând aspect foarte polimorf o protecţie absolută putând apare la 10% dintre vaccinaţi, îmbrăcând aspect foarte polimorf care ridică probleme de diagnostic. care ridică probleme de diagnostic. Datorită atipiei cazurile se internează tardiv sau se Datorită atipiei cazurile se internează tardiv sau se depistează după apariţia complicaţiilor după o angină nediagnosticată şi netratată. depistează după apariţia complicaţiilor după o angină nediagnosticată şi netratată.

Page 49: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

Difteria laringianăDifteria laringianăRReprezintă 20-30 % din totalul cazurilor de difterie. Ea poate fi primară ca localizare izolată eprezintă 20-30 % din totalul cazurilor de difterie. Ea poate fi primară ca localizare izolată a difteriei sau secundară, prin extinderea anginei difterice. a difteriei sau secundară, prin extinderea anginei difterice. Tabloul clinic este de Tabloul clinic este de laringită obstructivă, rapid progresivă, la care se adaugă semnele de laringită obstructivă, rapid progresivă, la care se adaugă semnele de toxemie diftericătoxemie difterică. Iniţial se manifestă cu disfonie, febră, tuse spastică şi evoluează treptat . Iniţial se manifestă cu disfonie, febră, tuse spastică şi evoluează treptat până la afonie. până la afonie. Laringoscopia pune în evidenţă false membrane aşezate pe mucoasa epiglotei, glotei, Laringoscopia pune în evidenţă false membrane aşezate pe mucoasa epiglotei, glotei, corzilor vocale care sunt tumefiate. corzilor vocale care sunt tumefiate. Treptat se intră în faza dispneică: apare Treptat se intră în faza dispneică: apare stridor sau cornaj, tiraj, dispnee cu polipnee, stridor sau cornaj, tiraj, dispnee cu polipnee, accese paroxistice de sufocaţieaccese paroxistice de sufocaţie. Dacă nu se intervine prompt terapeutic, se ajunge la faza . Dacă nu se intervine prompt terapeutic, se ajunge la faza terminala (asfixică) cu cianoză, agitaţie urmată de somnolenţă, puls slab, neregulat, terminala (asfixică) cu cianoză, agitaţie urmată de somnolenţă, puls slab, neregulat, extremităţi reci, comă, tulburări respiratorii urmate de exitus. extremităţi reci, comă, tulburări respiratorii urmate de exitus.

Difteria nazalăDifteria nazalăSSe manifestă cu apariţia unui e manifestă cu apariţia unui exsudat seros ce se transformă în serosanghinolent cu exsudat seros ce se transformă în serosanghinolent cu apariţia de cruste hemoragice şi false membraneapariţia de cruste hemoragice şi false membrane. Se observă . Se observă leziuni erozive ale narinei şi leziuni erozive ale narinei şi ale tegumentului învecinatale tegumentului învecinat. Netratată, difteria nazală conduce la complicaţii. . Netratată, difteria nazală conduce la complicaţii.

Alte localizăriAlte localizări rar întâlnite: rar întâlnite: Difteria conjunctivalăDifteria conjunctivală se manifestă cu se manifestă cu edem conjunctival şi palpebral, hiperemie şi edem conjunctival şi palpebral, hiperemie şi

formare de false membraneformare de false membrane. . Difteria otică, anală şi vulvovaginalăDifteria otică, anală şi vulvovaginală: apar foarte rar, manifestându-se prin : apar foarte rar, manifestându-se prin prezenţa de prezenţa de

exsudat purulent, secreţie sanghinolentă, ulceraţii false membrane la nivelul mucoaselorexsudat purulent, secreţie sanghinolentă, ulceraţii false membrane la nivelul mucoaselor respective. respective.

Difteria cutanatăDifteria cutanată apare pe o leziune traumatică, eczemă, psoriazis. Pe acestea apar apare pe o leziune traumatică, eczemă, psoriazis. Pe acestea apar ulceraţii profunde cu cruste, edem, cianoză sau exsudat cu conţinut purulent care prinde ulceraţii profunde cu cruste, edem, cianoză sau exsudat cu conţinut purulent care prinde de obicei membrelede obicei membrele. .

Endocardita diftericăEndocardita difterică este citată la etilicii cronici, drogaţi, având punct de plecare difteria este citată la etilicii cronici, drogaţi, având punct de plecare difteria cutanată. Se pare că este dată de suşe non toxigene de bacil difteric. Letalitatea este de cutanată. Se pare că este dată de suşe non toxigene de bacil difteric. Letalitatea este de aproximativ 30%. În această formă de difterie, izolarea bacilului difteric se face din aproximativ 30%. În această formă de difterie, izolarea bacilului difteric se face din hemoculturi, lichid sinovial, abcese profunde. hemoculturi, lichid sinovial, abcese profunde.

Page 50: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

COMPLICAŢIICOMPLICAŢII

Acestea se datorează toxinei difterice sau suprainfecţiilor bacteriene. Acestea se datorează toxinei difterice sau suprainfecţiilor bacteriene. Complicaţiile toxice cardio-vasculare pot fi precoce şi tardive. Complicaţiile toxice cardio-vasculare pot fi precoce şi tardive. Miocardita precoce Miocardita precoce apare în primele 10 zile de boală şi se manifestă prin tahicardie, tulburări de ritm, apare în primele 10 zile de boală şi se manifestă prin tahicardie, tulburări de ritm, insuficienţă circulatorie cu moarte fulgerătoare prin stop cardiacinsuficienţă circulatorie cu moarte fulgerătoare prin stop cardiac. . Miocardita tardivă poate apare în a 2-3-a săptămână de boală, manifestându-se Miocardita tardivă poate apare în a 2-3-a săptămână de boală, manifestându-se prin paloare, hipotensiune arterială, chiar colaps, puls slab, filiform, insuficienţă prin paloare, hipotensiune arterială, chiar colaps, puls slab, filiform, insuficienţă cardiacă globală, tulburări de ritm, modificări E.K.Gcardiacă globală, tulburări de ritm, modificări E.K.G. Evoluţia poate fi spre diverse . Evoluţia poate fi spre diverse forme de forme de insuficienţă circulatorie rezistentă la tonice cardiaceinsuficienţă circulatorie rezistentă la tonice cardiace, chiar la exitus. , chiar la exitus. Complicaţii toxice nervoase cu afectarea de nervi cranieni. Afectarea perechilor Complicaţii toxice nervoase cu afectarea de nervi cranieni. Afectarea perechilor IX şi X apare între a 2-3a săptămână, manifestându-se prin voce nazonată, IX şi X apare între a 2-3a săptămână, manifestându-se prin voce nazonată, refluxul lichidelor pe nas, paralizii ale musculaturii faringiene, laringiene, refluxul lichidelor pe nas, paralizii ale musculaturii faringiene, laringiene, respiratorii, se manifestă prin dificultăţi la înghiţit, sufocare, paraliziile oculare respiratorii, se manifestă prin dificultăţi la înghiţit, sufocare, paraliziile oculare manifestate prin paralizia acomodaţiei, ambliopie, miopie, dar cu păstrarea manifestate prin paralizia acomodaţiei, ambliopie, miopie, dar cu păstrarea reflexului fotomotor prin interesarea muşchiului ciliarreflexului fotomotor prin interesarea muşchiului ciliar. Afectarea nervilor . Afectarea nervilor oculomotor comun sau externoculomotor comun sau extern determină determină ptoză palpebrală, strabismptoză palpebrală, strabism. . Nevrite periferice cu instalarea de paralizii pot apare după 6-10 săptămâni, Nevrite periferice cu instalarea de paralizii pot apare după 6-10 săptămâni, caracterizate prin impotenţă funcţională cu caracterizate prin impotenţă funcţională cu abolirea R.O.Tabolirea R.O.T., tulburări de ., tulburări de sensibilitate. sensibilitate. Complicaţii toxice pot apare la nivelul rinichiului, manifestate prin albuminurie, Complicaţii toxice pot apare la nivelul rinichiului, manifestate prin albuminurie, edeme.edeme.Complicaţii prin suprainfecţie bacteriană apar sub formă de Complicaţii prin suprainfecţie bacteriană apar sub formă de stomatită, otită medie stomatită, otită medie supurată, pneumonii, bronhopneumonii cauzate de stafilococ, streptococsupurată, pneumonii, bronhopneumonii cauzate de stafilococ, streptococ sau alţi sau alţi germeni germeni

Page 51: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

DIAGNOSTIC POZITIV ŞI DIFERENŢIALDIAGNOSTIC POZITIV ŞI DIFERENŢIALSuspiciunea clinică este obligatoriu să fie confirmată prin teste specifice de laborator, Suspiciunea clinică este obligatoriu să fie confirmată prin teste specifice de laborator, frotiurile din exsudatele nazofaringiene colorate Gram, albastru de metilen, coloraţia Del frotiurile din exsudatele nazofaringiene colorate Gram, albastru de metilen, coloraţia Del Vechio punând în evidenţă bacilul difteric Vechio punând în evidenţă bacilul difteric Gram pozitiv cu corpusculi metacromatici Babeş-Gram pozitiv cu corpusculi metacromatici Babeş-ErnstErnst. Bacilii sunt dispuşi sub formă de litere chinezeşti. Culturile pe mediile Löffler, . Bacilii sunt dispuşi sub formă de litere chinezeşti. Culturile pe mediile Löffler, Gundel-Tietz apreciază caracterele culturale şi servesc drept sursă de germeni pentru Gundel-Tietz apreciază caracterele culturale şi servesc drept sursă de germeni pentru cercetarea toxinogenezei. Mediul de îmbogăţire O.C.S.T. este folosit iniţial, după care se cercetarea toxinogenezei. Mediul de îmbogăţire O.C.S.T. este folosit iniţial, după care se fac treceri pe mediile selective. fac treceri pe mediile selective.

Angina difterică intră în diagnostic diferenţial cu anginele de altă etiologie: Angina difterică intră în diagnostic diferenţial cu anginele de altă etiologie: streptococică, streptococică, stafilococică, angina Plaut-Vincent, ulceronecrotică, angina Henoch din mononucleoza stafilococică, angina Plaut-Vincent, ulceronecrotică, angina Henoch din mononucleoza infecţioasă, sifilisul secundar, angina din boli de sânge, leucemii, anginele micotice, infecţioasă, sifilisul secundar, angina din boli de sânge, leucemii, anginele micotice, agranulocitoză, aspectul după tonsilectomie, leziuni faringiene cu substanţe caustice. agranulocitoză, aspectul după tonsilectomie, leziuni faringiene cu substanţe caustice.

Crupul laringian va fi diferenţiat de Crupul laringian va fi diferenţiat de laringitele obstructive virale, epiglotita acută, crupul laringitele obstructive virale, epiglotita acută, crupul spasmodic pe teren alergic, stridulus laringian congenital, edem glotic alergic, corpii străini spasmodic pe teren alergic, stridulus laringian congenital, edem glotic alergic, corpii străini intralaringieni, tumorile mediastinaleintralaringieni, tumorile mediastinale. .

PROGNOSTIC PROGNOSTIC

Acesta depinde de forma clinică, tipul de bacil difteric, localizare, mai ales de Acesta depinde de forma clinică, tipul de bacil difteric, localizare, mai ales de precocitatea instituirii tratamentului. precocitatea instituirii tratamentului. Astăzi prognosticul este rezervat în difteria malignă şi crup. Astăzi prognosticul este rezervat în difteria malignă şi crup. Introducerea tardivă a seroterapiei poate de asemenea agrava evoluţia bolii. Introducerea tardivă a seroterapiei poate de asemenea agrava evoluţia bolii.

Page 52: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

TRATAMENTTRATAMENTInternarea este obligatorie în condiţii de izolareInternarea este obligatorie în condiţii de izolare. . Seroterapia trebuie aplicată cât mai precoce, chiar la suspiciunea clinică, datele de Seroterapia trebuie aplicată cât mai precoce, chiar la suspiciunea clinică, datele de laborator aducând confirmarea ulterioară. laborator aducând confirmarea ulterioară. Serul antidifteric reprezintă medicaţia care neutralizează toxina liberă circulantă şi Serul antidifteric reprezintă medicaţia care neutralizează toxina liberă circulantă şi toxina în curs de fixare pe celule, neavând acţiune pe toxina fixată pe celulele toxina în curs de fixare pe celule, neavând acţiune pe toxina fixată pe celulele sensibile. Aplicarea serului în primele 1-3 zile de la debutul bolii este eficientă; sensibile. Aplicarea serului în primele 1-3 zile de la debutul bolii este eficientă; aplicat tardiv 4-7 zile, eficienţa este scăzută. Doza de ser variază în funcţie de forma aplicat tardiv 4-7 zile, eficienţa este scăzută. Doza de ser variază în funcţie de forma clinică, greutate corporală, vârstă astfel: clinică, greutate corporală, vârstă astfel: difteria nazală - 10.000-20.000 u.i. difteria nazală - 10.000-20.000 u.i. intramuscularintramuscular, , difteria tonsilară - 15.000-25.000 u.i. im sau i.vdifteria tonsilară - 15.000-25.000 u.i. im sau i.v ., ., difteria faringiană difteria faringiană (laringiană) – 20.000-40.000 u.i. im sau i.v(laringiană) – 20.000-40.000 u.i. im sau i.v ., ., tipuri combinate sau diagnostic tardiv - tipuri combinate sau diagnostic tardiv - 40.000-60.000 u.i., i.v. 40.000-60.000 u.i., i.v. Tratament antimicrobian utilizat pentru sterilizarea organismului de bacilul Tratament antimicrobian utilizat pentru sterilizarea organismului de bacilul diftericdifteric. . Antibioticul cel mai indicat este Antibioticul cel mai indicat este Eritromicina în doză de 30-40 mg/kg corp Eritromicina în doză de 30-40 mg/kg corp timp de 7-10 ziletimp de 7-10 zile. Mai pot fi folosite: . Mai pot fi folosite: Penicilină G în doze de 50.000-100.000 u.i. /kg Penicilină G în doze de 50.000-100.000 u.i. /kg corp/zi, Lincomicină, Clindamicină, Tetraciclinăcorp/zi, Lincomicină, Clindamicină, Tetraciclină. . În formele hipertoxice se utilizează corticoterapia i.v. (H.H.C, dexametazonă, În formele hipertoxice se utilizează corticoterapia i.v. (H.H.C, dexametazonă, metilprednisolon, soluţii de glucoză), iar starea de şoc se tratează cu noradrenalină, metilprednisolon, soluţii de glucoză), iar starea de şoc se tratează cu noradrenalină, dextran, albumină umană. Durata tratamentului este în funcţie de evoluţia clinică. dextran, albumină umană. Durata tratamentului este în funcţie de evoluţia clinică. În difteria laringiană conduita terapeutică constă în administrarea serului antidifteric + În difteria laringiană conduita terapeutică constă în administrarea serului antidifteric + antibiotic + tratament fiziopatogenic (traheostomie, oxigenoterapie). antibiotic + tratament fiziopatogenic (traheostomie, oxigenoterapie). Recuperarea paraliziilor este stimulată de administrarea susţinută cu vitaminele din Recuperarea paraliziilor este stimulată de administrarea susţinută cu vitaminele din grupul B: B1, B6, B12. grupul B: B1, B6, B12. Complicaţiile cardiovasculare sunt rezistente la cardiotonice, beneficiază de diuretice Complicaţiile cardiovasculare sunt rezistente la cardiotonice, beneficiază de diuretice pentru scăderea presarcinii, coronarodilatatoare oxigen, repaus absolut la pat, pentru scăderea presarcinii, coronarodilatatoare oxigen, repaus absolut la pat, inhibitori ai canalelor de Ca, echilibrare hidroelectrolitică. inhibitori ai canalelor de Ca, echilibrare hidroelectrolitică.

Page 53: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PROFILAXIEPROFILAXIEProfilaxia se realizează prin Profilaxia se realizează prin imunizare activă cu anatoxină difterică, ce conferă o imunizare activă cu anatoxină difterică, ce conferă o imunitate antitoxică până la 90% din populaţia receptivăimunitate antitoxică până la 90% din populaţia receptivă. Prin programul naţional . Prin programul naţional de profilaxie s-a propus ca obiectiv de morbiditate eliminarea cazurilor indigene de profilaxie s-a propus ca obiectiv de morbiditate eliminarea cazurilor indigene până în anul 2000, aceasta obţinându-se prin ţinte operaţionale: vaccinare 95% până în anul 2000, aceasta obţinându-se prin ţinte operaţionale: vaccinare 95% DTP cu DTP cu patru doze până la vârsta de 2 anipatru doze până la vârsta de 2 ani, revaccinare DT 95% la vârsta şcolară. , revaccinare DT 95% la vârsta şcolară. În ţara noastră, vaccinarea antidifterică se practică obligatoriu începând de la În ţara noastră, vaccinarea antidifterică se practică obligatoriu începând de la 3-9 3-9 luni cu trivaccin DTP, la interval de 30 zileluni cu trivaccin DTP, la interval de 30 zile. Revaccinările se fac în următorul ritm: . Revaccinările se fac în următorul ritm: R1 după 6-9 luni de la vaccinareR1 după 6-9 luni de la vaccinare, , R2 după 18-24 luniR2 după 18-24 luni, cu trivaccin; , cu trivaccin; R3 se face la R3 se face la vârsta de 6-7 ani cu bivaccinvârsta de 6-7 ani cu bivaccin, , R4 se face la vârsta de 13-14 ani cu bivaccinR4 se face la vârsta de 13-14 ani cu bivaccin (DT). (DT). Imunizarea după această schemă produce o protecţie exprimată prin titruri mari Imunizarea după această schemă produce o protecţie exprimată prin titruri mari de antitoxină (1-4 UAI/ml) şi conversia reacţiei Schick în 97% din cazuri. de antitoxină (1-4 UAI/ml) şi conversia reacţiei Schick în 97% din cazuri. Datorită Datorită protecţiei relativ scurte în absenţa rapelurilor anterioare, prin decizia M. S. din protecţiei relativ scurte în absenţa rapelurilor anterioare, prin decizia M. S. din anul 1995, s-au introdus, cu obligativitate rapelurile cu 0.5 ml dT la toţi pacienţii anul 1995, s-au introdus, cu obligativitate rapelurile cu 0.5 ml dT la toţi pacienţii peste 18 ani cu ocazia profilaxiei antitetanice postaccident, preparatul dT peste 18 ani cu ocazia profilaxiei antitetanice postaccident, preparatul dT (bianatoxina difterotetanică) înlocuind preparatul ATPA. (bianatoxina difterotetanică) înlocuind preparatul ATPA. La apariţia unui caz de boală măsurile sunt specifice şi nespecifice, urmărind ca în La apariţia unui caz de boală măsurile sunt specifice şi nespecifice, urmărind ca în focarul în care a fost depistat cazul să se ia imediat următoarele măsuri: focarul în care a fost depistat cazul să se ia imediat următoarele măsuri:

izolarea în spital a bolnavilorizolarea în spital a bolnavilor, , dezinfecţie terminalădezinfecţie terminală, , supravegherea zilnică a supravegherea zilnică a contacţilorcontacţilor, , internarea celor suspecţi de la primele semne de boalăinternarea celor suspecţi de la primele semne de boală. Unii autori . Unii autori recomandă de la început o recomandă de la început o chimioprofilaxie la contacţii apropiaţi cu Eritromicinăchimioprofilaxie la contacţii apropiaţi cu Eritromicină sau Penicilină timp de 7 zile. sau Penicilină timp de 7 zile.

cercetarea stării de portaj a membrilor colectivităţiicercetarea stării de portaj a membrilor colectivităţii. Cei depistaţi vor fi internaţi şi . Cei depistaţi vor fi internaţi şi sterilizaţi obligatoriu cu antibiotice, cu control bacteriologic al eficienţei. sterilizaţi obligatoriu cu antibiotice, cu control bacteriologic al eficienţei.

cercetarea stării de receptivitate în colectivitatea în cauzăcercetarea stării de receptivitate în colectivitatea în cauză. În funcţie de rezultat şi . În funcţie de rezultat şi de evoluţia epidemiei, se poate recurge la revaccinarea populaţiei din acea de evoluţia epidemiei, se poate recurge la revaccinarea populaţiei din acea colectivitate. colectivitate.

Page 54: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

TUSEA CONVULSIVĂTUSEA CONVULSIVĂDEFINIŢIEDEFINIŢIEBoală infecţioasă şi contagioasă care afectează predilect prima vârsta, provocată de Boală infecţioasă şi contagioasă care afectează predilect prima vârsta, provocată de germeni din genul Bordetella pertusis şi parapertusis, caracterizată printr-o evoluţie germeni din genul Bordetella pertusis şi parapertusis, caracterizată printr-o evoluţie autolimitantă cu accese paroxistice de tuse spasmodică, precedate de o inspiraţie autolimitantă cu accese paroxistice de tuse spasmodică, precedate de o inspiraţie zgomotoasă. zgomotoasă. ETIOLOGIEETIOLOGIEAgenţii patogeni sunt cocobacili gram negativi din genul “Bordetella”: specia pertusis Agenţii patogeni sunt cocobacili gram negativi din genul “Bordetella”: specia pertusis responsabilă în 95% din cazuri, specia parapertusis în 5-15% din cazuri. Cele două specii responsabilă în 95% din cazuri, specia parapertusis în 5-15% din cazuri. Cele două specii au caractere culturale şi antigenice diferite, nu produc imunitate încrucişată, iar au caractere culturale şi antigenice diferite, nu produc imunitate încrucişată, iar patogenitatea este diferită. patogenitatea este diferită. Bordetela pertusis este un germen strict aerob, imobil, cu dispoziţie unică sau în perechi, Bordetela pertusis este un germen strict aerob, imobil, cu dispoziţie unică sau în perechi, uneori încapsulat şi prevăzut cu pili cu rol în adezivitatea faţă de celulele epiteliului ciliat uneori încapsulat şi prevăzut cu pili cu rol în adezivitatea faţă de celulele epiteliului ciliat respirator. Creşte greu pe mediul Bordet-Gengou (agar, sânge, cartof, glicerină) la care se respirator. Creşte greu pe mediul Bordet-Gengou (agar, sânge, cartof, glicerină) la care se adaugă Penicilina pentru a inhiba creşterea altor germeni. Coloniile proaspăt cultivate sunt adaugă Penicilina pentru a inhiba creşterea altor germeni. Coloniile proaspăt cultivate sunt de forma “s”, virulente, toxigene şi antigenice. Aceste colonii de fază I prin pasaje repetate de forma “s”, virulente, toxigene şi antigenice. Aceste colonii de fază I prin pasaje repetate trec în faza II, III şi IV, transformându-se în colonii ‘’R’’ netoxice, nevirulente şi fără trec în faza II, III şi IV, transformându-se în colonii ‘’R’’ netoxice, nevirulente şi fără antigenitate antigenitate ((numai germenii de fază I asigură transmisibilitatea bolii şi servesc la numai germenii de fază I asigură transmisibilitatea bolii şi servesc la prepararea vaccinului eficaceprepararea vaccinului eficace)). . Germenele conţine un antigen somatic “O’’, comun tuturor tipurilor şi unul capsular ’’K’’, Germenele conţine un antigen somatic “O’’, comun tuturor tipurilor şi unul capsular ’’K’’, specific de tip (sunt descrise 8 tipuri) – are capacitate de toxigeneză, dispunând de o specific de tip (sunt descrise 8 tipuri) – are capacitate de toxigeneză, dispunând de o endotoxină termostabilă şi neurotoxică, puternic antigenică şi cu rol în imunitate. endotoxină termostabilă şi neurotoxică, puternic antigenică şi cu rol în imunitate. Cocobacilul determină formarea în organism de anticorpi specifici ca aglutinine, Cocobacilul determină formarea în organism de anticorpi specifici ca aglutinine, hemaglutinine, anticorpi fixatori de complement, etc. hemaglutinine, anticorpi fixatori de complement, etc.

Page 55: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

EPIDEMIOLOGIEEPIDEMIOLOGIE

Boală răspândită pe tot globul, mai ales în zonele temperate, se prezintă sub formă Boală răspândită pe tot globul, mai ales în zonele temperate, se prezintă sub formă endemoepidemicăendemoepidemică care apare predilect în lunile de primăvară - vară, afectând cel mai care apare predilect în lunile de primăvară - vară, afectând cel mai frecvent vârsta 2-4 ani. frecvent vârsta 2-4 ani. Izvorul de infecţie este reprezentat de omul bolnav cu forme clinice, tipice şi atipice. Izvorul de infecţie este reprezentat de omul bolnav cu forme clinice, tipice şi atipice. Receptivitatea este generală, încă de la naştere, deoarece transmiterea anticorpilor Receptivitatea este generală, încă de la naştere, deoarece transmiterea anticorpilor de la mamă la făt protejază în parte nou născutul şi copilul mic (20% pot dezvolta de la mamă la făt protejază în parte nou născutul şi copilul mic (20% pot dezvolta boala înaintea vârstei de un an). boala înaintea vârstei de un an). Poarta de intrare – respiratorie. Poarta de intrare – respiratorie. Calea de transmitere – directă, necesitând contact strâns, prin picăturile de salivă. Calea de transmitere – directă, necesitând contact strâns, prin picăturile de salivă. Contagiozitatea este maximă Contagiozitatea este maximă în perioada catarală şi în primele 2-3 săptămâni ale în perioada catarală şi în primele 2-3 săptămâni ale fazei convulsive a boliifazei convulsive a bolii. . IIn ţările industrializate unde se practică imunizarea corectă n ţările industrializate unde se practică imunizarea corectă (Franţa, S.U.A.) s-au descris cazuri de boală la adulţi cu antecedente vaccinale. (Franţa, S.U.A.) s-au descris cazuri de boală la adulţi cu antecedente vaccinale. Aceştia pot prezenta forme atipice de boală care pot fi surse de infecţie, depistarea Aceştia pot prezenta forme atipice de boală care pot fi surse de infecţie, depistarea lor făcându-se prin metode serologice moderne. În aceste cazuri există posibilitatea lor făcându-se prin metode serologice moderne. În aceste cazuri există posibilitatea contaminării părinţilor de la copii. Aceasta s-ar explica prin pierderea progresivă în contaminării părinţilor de la copii. Aceasta s-ar explica prin pierderea progresivă în cursul timpului a imunităţii post vaccinale în absenţa rapelurilor şi prin absenţa cursul timpului a imunităţii post vaccinale în absenţa rapelurilor şi prin absenţa redeşteptării imunităţii naturale prin diminuarea frecvenţei infecţiilor. redeşteptării imunităţii naturale prin diminuarea frecvenţei infecţiilor. Morbiditatea prin tuse convulsivă este în scădere datorită imunizării. Morbiditatea prin tuse convulsivă este în scădere datorită imunizării. Obiectiv de morbiditate pentru ţara noastră Obiectiv de morbiditate pentru ţara noastră a fosta fost reducerea incidenţei prin tuse reducerea incidenţei prin tuse convulsivă la sub un caz la 10.000 de locuitori până în anul 2000convulsivă la sub un caz la 10.000 de locuitori până în anul 2000. Acest obiectiv se . Acest obiectiv se poate înfăptui printr-o acoperire vaccinală de 95% cu 4 doze DTP până la vârsta de 2 poate înfăptui printr-o acoperire vaccinală de 95% cu 4 doze DTP până la vârsta de 2 ani şi revaccinare D.T.P. la vârsta de 3 ani. ani şi revaccinare D.T.P. la vârsta de 3 ani.

Page 56: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PATOGENIEPATOGENIEBordetella pertussis pătrunde în organism prin mucoasa tractului respirator la nivelul laringelui, Bordetella pertussis pătrunde în organism prin mucoasa tractului respirator la nivelul laringelui, traheei, bifurcaţiei acesteia şi bronşiilor. Germenii nu au putere invazivă pentru că nu trec în circulaţia traheei, bifurcaţiei acesteia şi bronşiilor. Germenii nu au putere invazivă pentru că nu trec în circulaţia generală sanguină. generală sanguină. Multiplicarea germenilor are loc la poarta de intrareMultiplicarea germenilor are loc la poarta de intrare , de aici se , de aici se eliberează toxina care generează o eliberează toxina care generează o reacţie inflamatorie constând în congestie şi infiltraţii cu limfocite şi polimorfonuclearereacţie inflamatorie constând în congestie şi infiltraţii cu limfocite şi polimorfonucleare . . Hipersecreţia Hipersecreţia de mucus aderent, leucocitele şi bacilii obstruează bronhiilede mucus aderent, leucocitele şi bacilii obstruează bronhiile . Infiltraţiile leucocitare se pot prelungi . Infiltraţiile leucocitare se pot prelungi până la plămân producând fenomene de pneumonie interstiţială vizibilă radiologic sub formă de până la plămân producând fenomene de pneumonie interstiţială vizibilă radiologic sub formă de triunghi cu vârful în hil şi baza pe diafragm. triunghi cu vârful în hil şi baza pe diafragm. Prin obstruarea bronşiolelor cu mucus se produc focare de atelectazie şi emfizem. Prin invadarea Prin obstruarea bronşiolelor cu mucus se produc focare de atelectazie şi emfizem. Prin invadarea germenilor microbieni apare exsudatul alveolar cu instalarea bronhopneumoniei. germenilor microbieni apare exsudatul alveolar cu instalarea bronhopneumoniei. Toxina bacteriană are efect necrozant asupra epiteliului şi produce un focar de excitaţie a Toxina bacteriană are efect necrozant asupra epiteliului şi produce un focar de excitaţie a terminaţiilor nervoase determinând accesul de tuse. Excitaţia nervoasă se produce direct de către terminaţiilor nervoase determinând accesul de tuse. Excitaţia nervoasă se produce direct de către toxină dar şi de produşi de degradare: histamina, serotonina prin declanşarea unui proces de toxină dar şi de produşi de degradare: histamina, serotonina prin declanşarea unui proces de anafilaxie cu hiper leucocitoză şi limfocitoză. anafilaxie cu hiper leucocitoză şi limfocitoză. Hemaglutinina filamentoasăHemaglutinina filamentoasă are rol major în aderenţa la are rol major în aderenţa la mucoasa respiratorie, este imunogenă determinând apariţia de anticorpi protectori. mucoasa respiratorie, este imunogenă determinând apariţia de anticorpi protectori. Citotoxina Citotoxina trahealătraheală determină efecte citopatogene specifice la nivelul mucoasei respiratorii. Aceasta este determină efecte citopatogene specifice la nivelul mucoasei respiratorii. Aceasta este identică structural cu neurotransmiţătorul implicat în producerea undelor lente de somn fiind probabil identică structural cu neurotransmiţătorul implicat în producerea undelor lente de somn fiind probabil responsabilă de somnolenţa din cursul bolii şi cea care urmează vaccinării pertussis. responsabilă de somnolenţa din cursul bolii şi cea care urmează vaccinării pertussis. Hiperexcitaţia Hiperexcitaţia centrului respirator pneumotaxiccentrului respirator pneumotaxic creează un focar dominant nervos, tusea devenind neuro-psihogenă creează un focar dominant nervos, tusea devenind neuro-psihogenă după stingerea stimulului iniţial. Acest caracter dominant face ca centrii respiratori să răspundă la după stingerea stimulului iniţial. Acest caracter dominant face ca centrii respiratori să răspundă la excitaţii diverse – vizuale, auditive, emoţionale. Starea de excitaţie se menţine o perioadă lungă, excitaţii diverse – vizuale, auditive, emoţionale. Starea de excitaţie se menţine o perioadă lungă, copilul prezentând tusea caracteristică chiar cu ocazia unor infecţii rino faringiene sau bronşite copilul prezentând tusea caracteristică chiar cu ocazia unor infecţii rino faringiene sau bronşite banale. banale. Starea de hiperexcitabilitateStarea de hiperexcitabilitate a centrilor respiratori, datorită iritaţiei vagale senzitive, este a centrilor respiratori, datorită iritaţiei vagale senzitive, este urmată în formele grave sau tratate cu sedative în cantitate mare de o fază de hipoexcitabilitateurmată în formele grave sau tratate cu sedative în cantitate mare de o fază de hipoexcitabilitate cu cu epuizare funcţională şi apariţia epuizare funcţională şi apariţia respiraţiei de tip preagonic denumită gasprespiraţiei de tip preagonic denumită gasp. Aceste forme nu cedează . Aceste forme nu cedează decât la oxigenoterapie şi respiraţie asistată. decât la oxigenoterapie şi respiraţie asistată. În patogenia encefalitei pertusis intervin mai mulţi factori: hipoxia provocată de accesele de tuse cu În patogenia encefalitei pertusis intervin mai mulţi factori: hipoxia provocată de accesele de tuse cu apnee, leziunile vasculare cu microhemoragii determinate de toxină şi un proces de sensibilizare apnee, leziunile vasculare cu microhemoragii determinate de toxină şi un proces de sensibilizare alergic sunt principalele elemente care generează congestie intensă, edem, hemoragii punctiforme în alergic sunt principalele elemente care generează congestie intensă, edem, hemoragii punctiforme în substanţa cerebrală şi meninge. Consecinţa acestor modificări este apariţia de procese degenerative substanţa cerebrală şi meninge. Consecinţa acestor modificări este apariţia de procese degenerative şi în final distrugerea celulelor nervoase. şi în final distrugerea celulelor nervoase.

Page 57: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

CLINICACLINICAIncubaţiaIncubaţia este de 7-14 zile, maxim 21zile. este de 7-14 zile, maxim 21zile. DebutulDebutul bolii este bolii este insidios şi se manifestă prin fenomene catarale nespecificeinsidios şi se manifestă prin fenomene catarale nespecifice. Această perioadă catarală . Această perioadă catarală durează 1-2 săptămâni; bolnavul prezintădurează 1-2 săptămâni; bolnavul prezintă:: coriză, strănut, tuse uscată necaracteristică, lăcrimare, eventual coriză, strănut, tuse uscată necaracteristică, lăcrimare, eventual subfebrilităţisubfebrilităţi. Copilul este neliniştit, iritabil, cu stare de indispoziţie şi inapetenţă. La examenul obiectiv se pot . Copilul este neliniştit, iritabil, cu stare de indispoziţie şi inapetenţă. La examenul obiectiv se pot depista raluri bronşice. La copiii mici debutul poate fi brusc sub formă de crup, cu dispnee intensă şi stridor depista raluri bronşice. La copiii mici debutul poate fi brusc sub formă de crup, cu dispnee intensă şi stridor care cedează în câteva zile după care persistă o răguşeală şi tuse spastică. Treptat tusea, care la început care cedează în câteva zile după care persistă o răguşeală şi tuse spastică. Treptat tusea, care la început era seacă, devine mai frecventă, predominant nocturnă şi capătă caracter umed. Expectoraţia este era seacă, devine mai frecventă, predominant nocturnă şi capătă caracter umed. Expectoraţia este mucoasă, filantă, transparentă, asemănătoare albuşului de ou aerat. Tusea este emetizantă fără să fie mucoasă, filantă, transparentă, asemănătoare albuşului de ou aerat. Tusea este emetizantă fără să fie chintoasă. Febra ridicată denotă apariţia unei complicaţii. chintoasă. Febra ridicată denotă apariţia unei complicaţii. Perioada de starePerioada de stare sau convulsivă se instalează în mod treptat prin sau convulsivă se instalează în mod treptat prin apariţia acceselor de tuse paroxisticeapariţia acceselor de tuse paroxistice. Ea . Ea durează 2-4 săptămâni sau chiar 8-10 săptămâni. În acest timp fenomenele catarale se reduc şi apoi dispar. durează 2-4 săptămâni sau chiar 8-10 săptămâni. În acest timp fenomenele catarale se reduc şi apoi dispar. Tusea necaracteristică din perioada de început se sistematizează prezentându-se sub forma de Tusea necaracteristică din perioada de început se sistematizează prezentându-se sub forma de accese accese declanşate de diverşi factorideclanşate de diverşi factori. Accesul de tuse este precedat de o. Accesul de tuse este precedat de o aură aură în care bolnavul are senzaţia unei în care bolnavul are senzaţia unei jene retrosternale, este neliniştit, anxios, îşi întrerupe joculjene retrosternale, este neliniştit, anxios, îşi întrerupe jocul . Numărul de accese pe 24 ore variază . Numărul de accese pe 24 ore variază de la de la câteva până la 30-40 sau chiar mai multecâteva până la 30-40 sau chiar mai multe. Accesul propriu-zis începe cu o . Accesul propriu-zis începe cu o inspiraţie mai amplă urmată rapid inspiraţie mai amplă urmată rapid de o serie de secuse de tuse spasticăde o serie de secuse de tuse spastică, după care , după care reproduce o inspiraţie profundă zgomotoasă denumită reproduce o inspiraţie profundă zgomotoasă denumită repriză repriză apoiapoi apare altă serie de sacade expiratorii apare altă serie de sacade expiratorii. Această succesiune se repetă de mai multe ori . Această succesiune se repetă de mai multe ori terminându-se cu terminându-se cu expectoraţia unei spute vâscoase, filante, sticloase, aerate sau pot apare vărsăturiexpectoraţia unei spute vâscoase, filante, sticloase, aerate sau pot apare vărsături . Un . Un acces poate cuprinde un număr de 5-20 sacade de tuse urmate de reprizele corespunzătoare. În timpul acces poate cuprinde un număr de 5-20 sacade de tuse urmate de reprizele corespunzătoare. În timpul accesului toracele este fix, imobil, faciesul congestionat, cianotic, ochii injectaţi cu hipersecreţie lacrimală, accesului toracele este fix, imobil, faciesul congestionat, cianotic, ochii injectaţi cu hipersecreţie lacrimală, limba este proiectată în afară putându-se produce ulceraţii sublinguale. Uneori, datorită efortului se pot limba este proiectată în afară putându-se produce ulceraţii sublinguale. Uneori, datorită efortului se pot produce produce emisie de urină sau scaun, prolaps rectal, creşterea presiunii venoase toracice, epistaxis, hemoragii emisie de urină sau scaun, prolaps rectal, creşterea presiunii venoase toracice, epistaxis, hemoragii subconjunctivale, edem palpebralsubconjunctivale, edem palpebral, etc. , etc. După accesul de tuse copilul este obosit, extenuat şi prin vărsăturile repetate se poate denutri. Faţa este După accesul de tuse copilul este obosit, extenuat şi prin vărsăturile repetate se poate denutri. Faţa este palidă, uneori este somnolent. Temperatura este normală, mai rar subfebrilităţi, cu o stare generală relativ palidă, uneori este somnolent. Temperatura este normală, mai rar subfebrilităţi, cu o stare generală relativ bună. La sugar şi nou născut repriza poate să lipsească sau întregul acces să fie înlocuit cu echivalenţe. bună. La sugar şi nou născut repriza poate să lipsească sau întregul acces să fie înlocuit cu echivalenţe. Bolnavul poate prezenta crize de apnee cu cianoză, spasme glotice, convulsii. În alte cazuri, tusea poate fi Bolnavul poate prezenta crize de apnee cu cianoză, spasme glotice, convulsii. În alte cazuri, tusea poate fi înlocuită cu crize de strănut paroxistic. înlocuită cu crize de strănut paroxistic. În stadiul de defervescenţă şi convalescenţă accesele devin mai rare, apoi dispar cu totul. Vărsăturile se mai În stadiul de defervescenţă şi convalescenţă accesele devin mai rare, apoi dispar cu totul. Vărsăturile se mai pot menţine un timp în mod reflex, apoi se ameliorează. Expectoraţia din perioada precedentă se transformă pot menţine un timp în mod reflex, apoi se ameliorează. Expectoraţia din perioada precedentă se transformă în mucopurulentă caracteristică bronşitelor, edemul palpebral se reduce, tegumentele se recolorează. în mucopurulentă caracteristică bronşitelor, edemul palpebral se reduce, tegumentele se recolorează. Această perioadă se extinde pe un interval de 2-4 săptămâni şi în timpul ei poate să apară o recrudescenţă Această perioadă se extinde pe un interval de 2-4 săptămâni şi în timpul ei poate să apară o recrudescenţă a acceselor de tuse datorită unor infecţii supraadăugate. a acceselor de tuse datorită unor infecţii supraadăugate. Vindecarea bolii se produce încet, după 6-8 săptămâni. Perioada de convalescenţă durează 4-12 săptămâni. Vindecarea bolii se produce încet, după 6-8 săptămâni. Perioada de convalescenţă durează 4-12 săptămâni.

Page 58: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

FORME CLINICEFORME CLINICETusea convulsivă la sugarTusea convulsivă la sugar - apar chinte asfixiante în care domină apneea prelungită - apar chinte asfixiante în care domină apneea prelungită cu cianoză, pierderi de cunoştinţă, uneori convulsii, cu lipsa reprizei spontane. Riscul cu cianoză, pierderi de cunoştinţă, uneori convulsii, cu lipsa reprizei spontane. Riscul letal este major în absenţa stimulării respiratorii imediate. Pot apare crize de apnee letal este major în absenţa stimulării respiratorii imediate. Pot apare crize de apnee sincopală cu oprirea respiratorie bruscă şi inopinată, fără tuse sau chintă ceea ce sincopală cu oprirea respiratorie bruscă şi inopinată, fără tuse sau chintă ceea ce impune spitalizare obligatorie şi supraveghere constantă. impune spitalizare obligatorie şi supraveghere constantă. Tusea convulsivă la adultTusea convulsivă la adult se prezintă rar sub forma sa clasică. Faza catarală puţin se prezintă rar sub forma sa clasică. Faza catarală puţin simptomatică şi scurtă şi faza de chinte se rezumă la tuse seacă, spasmodică, non simptomatică şi scurtă şi faza de chinte se rezumă la tuse seacă, spasmodică, non productivă, remarcabilă prin caracterul durabil mai mult de o lună. Chintele tipice productivă, remarcabilă prin caracterul durabil mai mult de o lună. Chintele tipice “cântec de cocoş”, hiperleucocitoză cu hiperlimfocitoză relativă caracteristică infecţiei “cântec de cocoş”, hiperleucocitoză cu hiperlimfocitoză relativă caracteristică infecţiei sunt absente. Tusea convulsivă trebuie bănuită la subiecţii tineri, elevi, studenţi din sunt absente. Tusea convulsivă trebuie bănuită la subiecţii tineri, elevi, studenţi din colectivităţi, campusuri universitare, licee care au unul din cele trei simptome: chinte, colectivităţi, campusuri universitare, licee care au unul din cele trei simptome: chinte, tuse lătrătoare, tuse emetizantă având o durată în medie de 30 zile. Tusea convulsivă tuse lătrătoare, tuse emetizantă având o durată în medie de 30 zile. Tusea convulsivă poate fi bănuită la persoanele care prezintă o tuse prelungită peste 14 zile indiferent poate fi bănuită la persoanele care prezintă o tuse prelungită peste 14 zile indiferent de vârsta sau statutul vaccinal. Dacă există o supoziţie de contagiozitate, în această de vârsta sau statutul vaccinal. Dacă există o supoziţie de contagiozitate, în această situaţie trebuie făcut diagnostic diferenţial cu tusea cronică a adultului sau bătrânului. situaţie trebuie făcut diagnostic diferenţial cu tusea cronică a adultului sau bătrânului. Tusea convulsivă la persoanele imunizate în antecedenteTusea convulsivă la persoanele imunizate în antecedente apare ca o simplă apare ca o simplă infecţie de căi respiratorii superioare sau ca bronşită acută. infecţie de căi respiratorii superioare sau ca bronşită acută. EvoluţiaEvoluţia severă cu complicaţii respiratorii severe severă cu complicaţii respiratorii severe - apnee sincopală, suprainfecţii - apnee sincopală, suprainfecţii pot apare la sugar. pot apare la sugar.

Page 59: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

COMPLICAŢIICOMPLICAŢII

Complicaţiile mecaniceComplicaţiile mecanice determinate de hipertensiunea determinate de hipertensiunea expiratorie toracică sunt legate de intensitatea efortului expiratorie toracică sunt legate de intensitatea efortului de tuse. Ele constau în ulceraţii ale frenului lingual, de tuse. Ele constau în ulceraţii ale frenului lingual, hemoragii conjunctivale, epistaxis, peteşii faciale, hernii, hemoragii conjunctivale, epistaxis, peteşii faciale, hernii, prolaps rectal, pneumotorax, emfizem mediastinal şi prolaps rectal, pneumotorax, emfizem mediastinal şi subcutanat, rupturi diafragmatice. subcutanat, rupturi diafragmatice. Complicaţii neurologiceComplicaţii neurologice apar mai frecvent la sugar, apar mai frecvent la sugar, sunt datorate acţiunii toxice, anoxică şi imunoalergică la sunt datorate acţiunii toxice, anoxică şi imunoalergică la nivelul vaselor. Manifestarea cea mai frecventă sunt nivelul vaselor. Manifestarea cea mai frecventă sunt convulsiile. Encefalita cu leziuni de focar este rară. convulsiile. Encefalita cu leziuni de focar este rară. Complicaţii infecţioaseComplicaţii infecţioase: pneumonia, suprainfecţii otice : pneumonia, suprainfecţii otice sinusale, bronhopneumonice. sinusale, bronhopneumonice.

Page 60: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

DIAGNOSTIC POZITIVDIAGNOSTIC POZITIV

Context epidemiologic. Context epidemiologic. Examenul radiologic evidenţiază umbre hilare de aspect triunghiular, hilofrenice Examenul radiologic evidenţiază umbre hilare de aspect triunghiular, hilofrenice (triunghiul Gottche), imagini reticulare în 40% din cazuri şi mai rar reacţii pleurale. (triunghiul Gottche), imagini reticulare în 40% din cazuri şi mai rar reacţii pleurale. Examene de laborator: leucocitoză cu limfocitoză, V.S.H. normală. Examene de laborator: leucocitoză cu limfocitoză, V.S.H. normală. SSe întâlneşte e întâlneşte hiperleucocitoză de 10. 000-20. 000 elemente /mm3, uneori chiar 60. 000 /mm3 cu hiperleucocitoză de 10. 000-20. 000 elemente /mm3, uneori chiar 60. 000 /mm3 cu limfocitoză de 60-90%. Hiperleucocitoza este produsă de un constituent celular limfocitoză de 60-90%. Hiperleucocitoza este produsă de un constituent celular bacterian care acţionează asupra ţesutului limfatic şi timusului. VSH este bacterian care acţionează asupra ţesutului limfatic şi timusului. VSH este nemodificată. nemodificată. Examen bacteriologic - izolarea germenului pe mediu Bordet-Gengou este dificilă din Examen bacteriologic - izolarea germenului pe mediu Bordet-Gengou este dificilă din cauza rezistenţei scăzute a germenului, existând posibilitatea de confuzie cu bacilul cauza rezistenţei scăzute a germenului, existând posibilitatea de confuzie cu bacilul Parapertussis. Cultura poate fi pozitivă în perioada catarală a bolii. Amplificarea Parapertussis. Cultura poate fi pozitivă în perioada catarală a bolii. Amplificarea genică prin PCR dă rezultatul rapid în trei zile. genică prin PCR dă rezultatul rapid în trei zile. Diagnostic serologicDiagnostic serologic: semicantitativ Western-Blot constă în punerea în evidenţă a : semicantitativ Western-Blot constă în punerea în evidenţă a anticorpilor specifici antitoxină pertusis, antihemaglutinină filamentoasă, anticorpilor specifici antitoxină pertusis, antihemaglutinină filamentoasă, antiadenilciclază. În practică sunt detectaţi anticorpii antiadenilciclază şi antitoxină antiadenilciclază. În practică sunt detectaţi anticorpii antiadenilciclază şi antitoxină pertusis. Creşterea anticorpilor după 3-4 săptămâni după debutul chintelor este pertusis. Creşterea anticorpilor după 3-4 săptămâni după debutul chintelor este semnificativă pentru diagnostic. semnificativă pentru diagnostic. EEG evidenţiază o activitate slabă şi disfuncţii encefalice. EEG evidenţiază o activitate slabă şi disfuncţii encefalice.

Page 61: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

DIAGNOSTICUL DIFERENTIALDIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

SSe face în perioada prodomală cu infecţiile acute de căi e face în perioada prodomală cu infecţiile acute de căi respiratorii superioare, rujeola în invazie, sindromul de respiratorii superioare, rujeola în invazie, sindromul de tuse convulsivă produs de Bordetella parapertussis sau tuse convulsivă produs de Bordetella parapertussis sau bronchiseptica, adenovirusuri, VRS, infecţii cu chlamidia bronchiseptica, adenovirusuri, VRS, infecţii cu chlamidia trachomatis la sugari manifestate prin tahipnee şi trachomatis la sugari manifestate prin tahipnee şi hipoxemie, raluri stetacustic şi eozinofilie în hemogramă. hipoxemie, raluri stetacustic şi eozinofilie în hemogramă. În diagnosticul diferenţial intră cauzele mecanice - În diagnosticul diferenţial intră cauzele mecanice - inhalarea de corpi străini, substanţe iritante. inhalarea de corpi străini, substanţe iritante. Tusea spastică poate fi diferenţiată de: spasmul glotic Tusea spastică poate fi diferenţiată de: spasmul glotic prin hipocalcemie, criza de astm bronşic alergic sau prin hipocalcemie, criza de astm bronşic alergic sau intricat, astmul cardiac nocturn la cardiaci cu intricat, astmul cardiac nocturn la cardiaci cu hipertensiune pulmonară. hipertensiune pulmonară.

Page 62: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

TRATAMENTTRATAMENTMăsuri terapeutice complexe:Măsuri terapeutice complexe:

igieno-dietetice: alimentaţie cu alimente uşor digerabile, de mare valoare nutritivă. igieno-dietetice: alimentaţie cu alimente uşor digerabile, de mare valoare nutritivă. simptomatic: sedare uşoară, antiemetice, antiinflamatorii. simptomatic: sedare uşoară, antiemetice, antiinflamatorii. etiologic: Eritromicină în doze de 30 mg/kg. corp; alternative Amoxicilină, Ampicilină sau etiologic: Eritromicină în doze de 30 mg/kg. corp; alternative Amoxicilină, Ampicilină sau

Cotrimoxazol în doze uzuale. Complicaţiile infecţioase necesită asocierea cu Aminoglicozide Cotrimoxazol în doze uzuale. Complicaţiile infecţioase necesită asocierea cu Aminoglicozide sau Cefalosporine. sau Cefalosporine.

în cazul insuficienţei respiratorii se asociază corticoterapia, gamaglobuline hiperimune în cazul insuficienţei respiratorii se asociază corticoterapia, gamaglobuline hiperimune specifice antipertusis, oxigen şi chiar monitorizare în serviciu de terapie intensivă. specifice antipertusis, oxigen şi chiar monitorizare în serviciu de terapie intensivă.

PROFILAXIEPROFILAXIE

Izolarea bolnavului la domiciliu sau în spital dacă s-a intervenit cu antibiotice durează o Izolarea bolnavului la domiciliu sau în spital dacă s-a intervenit cu antibiotice durează o săptămâna de la începutul acesteia. Profilaxia specifică se începe de la vârsta de 6 luni prin săptămâna de la începutul acesteia. Profilaxia specifică se începe de la vârsta de 6 luni prin vaccinul DTP a cărui eficienţă este relativ slabă. Schema de vaccinare constă din 3 inoculări la vaccinul DTP a cărui eficienţă este relativ slabă. Schema de vaccinare constă din 3 inoculări la interval de o lună cu 2 rapeluri după 6 luni şi 18 luni. În ţările avansate acest tip de vaccin a interval de o lună cu 2 rapeluri după 6 luni şi 18 luni. În ţările avansate acest tip de vaccin a fost abandonat introducându-se un nou vaccin “acelular“ care conţine fracţiuni antigenice din fost abandonat introducându-se un nou vaccin “acelular“ care conţine fracţiuni antigenice din structura bacteriei cum ar fi aglutinogene de suprafaţă, toxine purificate, fracţiunea 69 k a structura bacteriei cum ar fi aglutinogene de suprafaţă, toxine purificate, fracţiunea 69 k a membranei externe ce asigură adezivitatea bacteriei. Acest vaccin este bine tolerat şi mai membranei externe ce asigură adezivitatea bacteriei. Acest vaccin este bine tolerat şi mai imunogen. imunogen.

Page 63: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

INFECŢIA URLIANĂINFECŢIA URLIANĂ

DEFINIŢIEDEFINIŢIEInfecţia urliană este o boală contagioasă acută provocată de un virus cu Infecţia urliană este o boală contagioasă acută provocată de un virus cu tropism neuroglandular care se caracterizează clinic prin afectarea tropism neuroglandular care se caracterizează clinic prin afectarea glandelor salivare, în deosebi a celor parotide, a altor glande exocrine şi glandelor salivare, în deosebi a celor parotide, a altor glande exocrine şi a sistemului nervos. Importanţa bolii constă în frecvenţa sa destul de a sistemului nervos. Importanţa bolii constă în frecvenţa sa destul de ridicată şi cu apariţia de complicaţii, mai ales meningiene. ridicată şi cu apariţia de complicaţii, mai ales meningiene.

ETIOLOGIEETIOLOGIEAgentul patogen al bolii este virusul urlian care face parte din grupul Agentul patogen al bolii este virusul urlian care face parte din grupul Myxovirusurilor, familia Paramixovirusuri. Myxovirusurilor, familia Paramixovirusuri. Este un virus ARN situat central în spiralele helicoidale şi înveliş Este un virus ARN situat central în spiralele helicoidale şi înveliş lipoproteic. Nucleul central conţine un antigen “S”, iar învelişul unul “V”. lipoproteic. Nucleul central conţine un antigen “S”, iar învelişul unul “V”. Antigenul “S” este fixator de complement iar antigenul “V”, Antigenul “S” este fixator de complement iar antigenul “V”, hemaglutinina, hemolizina şi neuraminidaza sunt componente ale hemaglutinina, hemolizina şi neuraminidaza sunt componente ale învelişului viral. învelişului viral. Virusul poate fi izolat din salivă, LCR , sânge, lapte, urină. Virusul poate fi izolat din salivă, LCR , sânge, lapte, urină.

Page 64: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

EPIDEMIOLOGIEEPIDEMIOLOGIEInfecţia urliană este o boală contagioasă răspândită pe tot globul, Infecţia urliană este o boală contagioasă răspândită pe tot globul, manifestându-se sporadic, endemic, sau sub forma epidemică în manifestându-se sporadic, endemic, sau sub forma epidemică în colectivităţi de tineri. Vârsta cea mai afectată – adolescenţii şi tinerii. colectivităţi de tineri. Vârsta cea mai afectată – adolescenţii şi tinerii. Izvorul de infecţieIzvorul de infecţie este reprezentat numai de om, cu boala aparentă sau este reprezentat numai de om, cu boala aparentă sau inaparentă. Bolnavul elimină virusul prin salivă cu 6 zile înainte de apariţia inaparentă. Bolnavul elimină virusul prin salivă cu 6 zile înainte de apariţia bolii şi 9 zile de la declanşarea bolii. bolii şi 9 zile de la declanşarea bolii. Calea de transmitereCalea de transmitere este directă prin intermediul salivei sau aeriană prin este directă prin intermediul salivei sau aeriană prin picăturile Flügge. Transmiterea prin obiecte proaspăt contaminate este picăturile Flügge. Transmiterea prin obiecte proaspăt contaminate este posibilă. posibilă. Poarta de intrarePoarta de intrare este reprezentată de mucoasa respiratorie şi este reprezentată de mucoasa respiratorie şi conjunctivală. Acest mod de transmitere necesită un contact mai prelungit conjunctivală. Acest mod de transmitere necesită un contact mai prelungit şi repetat având un indice de contagiozitate de aproximativ 50-60%, mult şi repetat având un indice de contagiozitate de aproximativ 50-60%, mult mai mic decât alte boli cu transmitere similară - rujeola, varicela, gripa. mai mic decât alte boli cu transmitere similară - rujeola, varicela, gripa. Este posibil ca această stare de lucruri să fie doar aparentă, datorită Este posibil ca această stare de lucruri să fie doar aparentă, datorită numeroaselor infecţii inaparente clinicnumeroaselor infecţii inaparente clinic,, care rămân astfel nediagnosticate. care rămân astfel nediagnosticate. Indicele de contagiozitate corectat prin numărul cazurilor de infecţie Indicele de contagiozitate corectat prin numărul cazurilor de infecţie inaparentă se ridică la 70-80%. inaparentă se ridică la 70-80%.

Page 65: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

PATOGENIEPATOGENIEVirusul urlian are ca poartă de intrare Virusul urlian are ca poartă de intrare mucoasa respiratoriemucoasa respiratorie de unde de unde difuzează în difuzează în sângesânge, , localizându-se preferenţial în glandele salivare unde se înmulţeştelocalizându-se preferenţial în glandele salivare unde se înmulţeşte, apoi , apoi revine în circulaţie de unde afectează şi alte ţesuturi: testiculul, pancreasul, ţesutul revine în circulaţie de unde afectează şi alte ţesuturi: testiculul, pancreasul, ţesutul nervos.nervos. Deoarece virusul poate traversa placenta există Deoarece virusul poate traversa placenta există risc teratogenrisc teratogen mai ales în mai ales în primul trimestru de sarcină. Viremia este repetitivă în perioada de stare, determinând primul trimestru de sarcină. Viremia este repetitivă în perioada de stare, determinând noi croşete febrile odată cu apariţia altor determinări. Localizările extraparotidiene pot noi croşete febrile odată cu apariţia altor determinări. Localizările extraparotidiene pot evolua concomitent sau independent. evolua concomitent sau independent.

ANATOMIEANATOMIE PATOLOGICĂPATOLOGICĂSub influenţa multiplicării şi acţiunii virusului la nivelul organelor afectate apar Sub influenţa multiplicării şi acţiunii virusului la nivelul organelor afectate apar modificări nespecifice şi necaracteristice. modificări nespecifice şi necaracteristice. În ţesutul glandular se produce edem În ţesutul glandular se produce edem interstiţial, hemoragii punctiforme, infiltraţii limfocitare şi plasmocitare, alterarea interstiţial, hemoragii punctiforme, infiltraţii limfocitare şi plasmocitare, alterarea celulelor glandularecelulelor glandulare. Ca o consecinţă a acestor modificări se produce tumefierea . Ca o consecinţă a acestor modificări se produce tumefierea dureroasă, elastică, fără aspect inflamator şi tulburări funcţionale ale glandelor dureroasă, elastică, fără aspect inflamator şi tulburări funcţionale ale glandelor respective. În respective. În glandele salivare predomină modificările din ţesutul conjunctiv glandele salivare predomină modificările din ţesutul conjunctiv interstiţial, vasodilataţie, infiltraţii celulare masive de mononucleare în jurul vaselor şi interstiţial, vasodilataţie, infiltraţii celulare masive de mononucleare în jurul vaselor şi canalelor excretoarecanalelor excretoare. La nivelul . La nivelul testiculului se produce edem şi congestie, chiar mici testiculului se produce edem şi congestie, chiar mici hemoragii în ţesutul conjunctiv de susţinere, necroza celulelor epiteliale din tubii hemoragii în ţesutul conjunctiv de susţinere, necroza celulelor epiteliale din tubii seminiferi cu astuparea lumenului prin celulele seminale distruse şi leucociteseminiferi cu astuparea lumenului prin celulele seminale distruse şi leucocite. . Pancreasul este edemaţiat, cu congestie interstiţială şi chiar necroze ale celulelor Pancreasul este edemaţiat, cu congestie interstiţială şi chiar necroze ale celulelor acinoaseacinoase. În . În sistemul nervos se produc modificări importante atât în meninge cât şi în sistemul nervos se produc modificări importante atât în meninge cât şi în neuroni, predominând edemul, congestia, infiltraţiile şi fenomenele de neuroni, predominând edemul, congestia, infiltraţiile şi fenomenele de degenerescenţădegenerescenţă. .

Page 66: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

CLINICACLINICASimptomatologia bolii este dominată de localizările virusului, la care se adaugă semnele de infecţie generală. Simptomatologia bolii este dominată de localizările virusului, la care se adaugă semnele de infecţie generală. Se consideră localizarea parotidiană sau a altor glande salivare ca aspectul clasic al bolii, în timp ce restul Se consideră localizarea parotidiană sau a altor glande salivare ca aspectul clasic al bolii, în timp ce restul localizărilor sunt considerate complicaţii. localizărilor sunt considerate complicaţii. Incubaţia este de 18 zile cu limita extremă 12-24 zile. După această perioadă 50% din bolnavi evoluează Incubaţia este de 18 zile cu limita extremă 12-24 zile. După această perioadă 50% din bolnavi evoluează asimptomatic fiind diagnosticaţi prin izolarea virusului sau teste serologice de imunitate. Forma comună a asimptomatic fiind diagnosticaţi prin izolarea virusului sau teste serologice de imunitate. Forma comună a bolii se prezintă ca o parotidită acută uni sau bilaterală febrilă şi adesea asociată cu atingerea altor glande bolii se prezintă ca o parotidită acută uni sau bilaterală febrilă şi adesea asociată cu atingerea altor glande salivare. salivare. Perioada de debut este scurtă şi puţin brutală, marcată de febră moderată însoţită de astenie, cefalee, Perioada de debut este scurtă şi puţin brutală, marcată de febră moderată însoţită de astenie, cefalee, inapetenţă, disfagie, jenă la masticaţie. Uneori debutul poate fi mai brusc cu febră ridicată până la 39 grade inapetenţă, disfagie, jenă la masticaţie. Uneori debutul poate fi mai brusc cu febră ridicată până la 39 grade C, cefalee intensă, frisoane, angină roşie, vărsaturi, otalgii uni sau bilaterale. Debutul mai zgomotos, chiar cu C, cefalee intensă, frisoane, angină roşie, vărsaturi, otalgii uni sau bilaterale. Debutul mai zgomotos, chiar cu senzoriu obnubilat, se întâlneşte mai frecvent la adolescenţi şi adulţii tineri. Perioada de început durează 12-senzoriu obnubilat, se întâlneşte mai frecvent la adolescenţi şi adulţii tineri. Perioada de început durează 12-36 ore putând chiar lipsi şi prima manifestare să fie tumefierea parotidiană. 36 ore putând chiar lipsi şi prima manifestare să fie tumefierea parotidiană. Perioada de stare este dominată de semnele parotidiene, modificările din cavitatea bucală şi semnele Perioada de stare este dominată de semnele parotidiene, modificările din cavitatea bucală şi semnele generale. Glanda parotidă începe să se tumefieze, la început unilateral şi apoi devine bilateral. Datorită generale. Glanda parotidă începe să se tumefieze, la început unilateral şi apoi devine bilateral. Datorită tumefierii succesive există diferenţă de intensitate între cele doua glande. Uneori procesul poate să tumefierii succesive există diferenţă de intensitate între cele doua glande. Uneori procesul poate să intereseze o singură glandă, iar când este bilateral modifică fizionomia capului care ia aspectul de “pară”. intereseze o singură glandă, iar când este bilateral modifică fizionomia capului care ia aspectul de “pară”. Tumefierea interesează glanda în întregime şi ţesutul periglandular. Ea începe în porţiunea retromandibulară Tumefierea interesează glanda în întregime şi ţesutul periglandular. Ea începe în porţiunea retromandibulară continuând cu porţiunea anterioară, bombând în faţa urechii, ştergând unghiul mandibular şi ramura continuând cu porţiunea anterioară, bombând în faţa urechii, ştergând unghiul mandibular şi ramura ascendentă a acesteia. Tumefierea este însoţită de durere spontană care poate fi foarte vie, îndeosebi la ascendentă a acesteia. Tumefierea este însoţită de durere spontană care poate fi foarte vie, îndeosebi la adult, cu localizare înaintea conductului auditiv extern şi să iradieze spre gât. Ea provoacă jenă la masticaţie adult, cu localizare înaintea conductului auditiv extern şi să iradieze spre gât. Ea provoacă jenă la masticaţie şi chiar trismus, iar palparea punctelor Rillet (articulaţia temporo-mandibulară, gonionul şi apofiza mastoidă) şi chiar trismus, iar palparea punctelor Rillet (articulaţia temporo-mandibulară, gonionul şi apofiza mastoidă) accentuează această durere. La palpare lojile parotidiene au o accentuează această durere. La palpare lojile parotidiene au o consistenţă elastică şi sunt sensibileconsistenţă elastică şi sunt sensibile. . Tegumentele sunt destinse, lucioase dar fără modificări de culoareTegumentele sunt destinse, lucioase dar fără modificări de culoare. Atingerea altor glande salivare se poate . Atingerea altor glande salivare se poate face concomitent cu cea parotidiană sau independent de aceasta. Tumefacţia glandelor submaxilare şi face concomitent cu cea parotidiană sau independent de aceasta. Tumefacţia glandelor submaxilare şi sublinguale modifică fizionomia feţei realizând aspectul de ”sublinguale modifică fizionomia feţei realizând aspectul de ”bărbie suplimentarăbărbie suplimentară“. Datorită edemului regiunii “. Datorită edemului regiunii periglandulare se pot produce fenomene de compresiune mecanică neplăcute. Modificările din cavitatea periglandulare se pot produce fenomene de compresiune mecanică neplăcute. Modificările din cavitatea bucală constau dintr-o stomatită localizată în vecinătatea orificiului canalului Stenon. Orificiul este bucală constau dintr-o stomatită localizată în vecinătatea orificiului canalului Stenon. Orificiul este hiperemiat, roşu, edemaţiat, tumefiat, burjonat. Mucoasa bucală din jur este uşor congestionată mai ales la hiperemiat, roşu, edemaţiat, tumefiat, burjonat. Mucoasa bucală din jur este uşor congestionată mai ales la nivelul molarilor “enantemul urlian“. Limba este saburală, secreţia salivară diminuă, dând senzaţia de nivelul molarilor “enantemul urlian“. Limba este saburală, secreţia salivară diminuă, dând senzaţia de uscăciune, iar bolnavul exhală un miros fetid. Amigdalele şi faringele pot fi uşor hiperemiate luând aspectul uscăciune, iar bolnavul exhală un miros fetid. Amigdalele şi faringele pot fi uşor hiperemiate luând aspectul unei angine eritematoase. Febra poate persista 2-6 zile sau să lipsească total. Reapariţia febrei după o unei angine eritematoase. Febra poate persista 2-6 zile sau să lipsească total. Reapariţia febrei după o perioadă de defervescenţă indică o nouă localizare a infecţiei. perioadă de defervescenţă indică o nouă localizare a infecţiei.

Page 67: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

MANIFESTĂRI ALE INFECŢIEI URLIENEMANIFESTĂRI ALE INFECŢIEI URLIENE

Glandulare:Glandulare:sialită,sialită,orhită la vârsta între 14-29 ani având o frecvenţă de orhită la vârsta între 14-29 ani având o frecvenţă de circa 25% din cazuri,circa 25% din cazuri,epididimită în 85% din cazurile cu orhită,epididimită în 85% din cazurile cu orhită,ovarită la 5% din femeile la pubertate,ovarită la 5% din femeile la pubertate,pancreatită - până la 80%,pancreatită - până la 80%,prostatită,prostatită,veziculită seminală,veziculită seminală,bartolinită,bartolinită,mastită,mastită,dacriocistită,dacriocistită,tiroidită,tiroidită,tumefierea timusului. tumefierea timusului.

Infecţia urliană la gravide. Infecţia urliană la gravide. Virusul trece prin bariera placentară, apreciindu-se Virusul trece prin bariera placentară, apreciindu-se un risc de 20% pentru apariţia de malformaţii un risc de 20% pentru apariţia de malformaţii congenitale în primul trimestru de sarcină congenitale în primul trimestru de sarcină (fibroelastoza endocardică primară), risc de avort şi (fibroelastoza endocardică primară), risc de avort şi moarte fetală. moarte fetală.

Sistem nervos:Sistem nervos:pleiocitoză asimptomatică,pleiocitoză asimptomatică,meningoencefalită,meningoencefalită,encefalită,encefalită,nevrite de nervi cranieni: II, III, VI, VII, VIII,nevrite de nervi cranieni: II, III, VI, VII, VIII,polinevrite, mielite,polinevrite, mielite,Sindrom Guillaine Barre. Sindrom Guillaine Barre.

Alte manifestări:Alte manifestări:labirintită,labirintită,conjunctivită, keratită, uveită, retinită,conjunctivită, keratită, uveită, retinită,miocardită, pericardită,miocardită, pericardită,nefrită,nefrită,purpură trombocitopenică,purpură trombocitopenică,splenomegalie,splenomegalie,artrite,artrite,hepatită,hepatită,fibroelastoza endocardică. fibroelastoza endocardică.

Page 68: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

DIAGNOSTICUL POZITIVDIAGNOSTICUL POZITIV

Se pune pe date clinice coroborate cu date epidemiologice Se pune pe date clinice coroborate cu date epidemiologice şi ex. de laboratorşi ex. de laborator::

Număr de leucocite normal sau leucopenie. Număr de leucocite normal sau leucopenie. Leucocitoza cu neutrofilie poate anunţa o complicaţie şi se Leucocitoza cu neutrofilie poate anunţa o complicaţie şi se

poate întâlni în orhita urliană. poate întâlni în orhita urliană. Amilazemia şi amilazuria sunt crescute chiar dacă afectarea Amilazemia şi amilazuria sunt crescute chiar dacă afectarea

pancreatică nu are expresie clinică. pancreatică nu are expresie clinică. Testele serologice (RFC şi HAI) se folosesc în formele Testele serologice (RFC şi HAI) se folosesc în formele

atipice sau în cazul manifestărilor singulare. atipice sau în cazul manifestărilor singulare.

PROGNOSTICPROGNOSTIC

Prognosticul este bun. Pot exista cazuri mortale în mod Prognosticul este bun. Pot exista cazuri mortale în mod excepţional, prin encefalită. excepţional, prin encefalită. Pot rămâne sechele după orhita netratată (azoospermie uni Pot rămâne sechele după orhita netratată (azoospermie uni sau bilaterală) sau după meningoencefalită. sau bilaterală) sau după meningoencefalită.

Page 69: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

DIAGNOSTIC DIFERENTIALDIAGNOSTIC DIFERENTIALLLocalizarea parotidianăocalizarea parotidiană: :

parotidite septice (durere intensă, modificări locale ale tegumentului, fenomene parotidite septice (durere intensă, modificări locale ale tegumentului, fenomene septice generale şi scurgerea de puroi prin orificiul canalului Stenon). septice generale şi scurgerea de puroi prin orificiul canalului Stenon).

litiaza parotidiană prin obstrucţie produce tumefierea bruscă a glandei, este mai litiaza parotidiană prin obstrucţie produce tumefierea bruscă a glandei, este mai frecvent unilaterală, fără febră, durerile se exacerbează după masticaţie, iar frecvent unilaterală, fără febră, durerile se exacerbează după masticaţie, iar examenul radiologic poate evidenţia calculi. examenul radiologic poate evidenţia calculi.

emfizemul parotidian: apare la suflători (muzicanţi, sticlari). emfizemul parotidian: apare la suflători (muzicanţi, sticlari). hipertrofia parotidiană se întâlneşte în unele boli carenţiale, ciroze, intoxicaţii endo hipertrofia parotidiană se întâlneşte în unele boli carenţiale, ciroze, intoxicaţii endo

sau exogene (uremie, plumb, iod, mercur). sau exogene (uremie, plumb, iod, mercur). sindromul Sjogren, sindromul Mikulics. sindromul Sjogren, sindromul Mikulics. tumorile, adenoflegmoanele, artrita temporo-mandibulară, abcesul conductului tumorile, adenoflegmoanele, artrita temporo-mandibulară, abcesul conductului

auditiv, otite, trismus. auditiv, otite, trismus. abces dentar. abces dentar.

Orhita urlianăOrhita urliană pune probleme de diagnostic diferenţial cu pune probleme de diagnostic diferenţial cu orhiepididimita septică orhiepididimita septică gonococică, clamidiană, virală (Coxackie) sau cu germeni piogenigonococică, clamidiană, virală (Coxackie) sau cu germeni piogeni. În aceste . În aceste cazuri tumefacţia este foarte dureroasă, cu tegumentul supraiacent roşu şi cazuri tumefacţia este foarte dureroasă, cu tegumentul supraiacent roşu şi scurgere purulentă uretrală. Pot intra în discuţie scurgere purulentă uretrală. Pot intra în discuţie epididimitele cronice epididimitele cronice tuberculoase, luetice sau brucelozice, tumorile testiculare, varicocelul, hernia tuberculoase, luetice sau brucelozice, tumorile testiculare, varicocelul, hernia inghino-scrotală strangulatăinghino-scrotală strangulată..MeningitaMeningita trebuie diferenţiată de alte meningite virale sau de meningita trebuie diferenţiată de alte meningite virale sau de meningita tuberculoasă. tuberculoasă.

Page 70: Viroze,Gripa,Pneumonii, Difteria, Tuse Conv, Oreion

TRATAMENTTRATAMENTizolarea la domiciliu cu repaus, alimentaţie după toleranţa digestivă. izolarea la domiciliu cu repaus, alimentaţie după toleranţa digestivă. calmarea durerilor. calmarea durerilor. în cazul meningitei se indică o terapie antiinflamatorie mai puternică; se va recurge la în cazul meningitei se indică o terapie antiinflamatorie mai puternică; se va recurge la spitalizare şi corticoterapie în doze antiinflamatorii, pe o durată între 7 şi 14 zile (în funcţie de spitalizare şi corticoterapie în doze antiinflamatorii, pe o durată între 7 şi 14 zile (în funcţie de evoluţie). evoluţie). în cazul orhitei: se va combate energic inflamaţia prin măsuri locale (suspensor, cu rostul de a în cazul orhitei: se va combate energic inflamaţia prin măsuri locale (suspensor, cu rostul de a anula tracţiunea pe funicul şi staza venoasă secundară; aplicarea de gheaţă, cu rolul de a anula tracţiunea pe funicul şi staza venoasă secundară; aplicarea de gheaţă, cu rolul de a scădea necesarul de oxigen prin hipotermizare la nivelul epiteliului germinativ şi cu rol scădea necesarul de oxigen prin hipotermizare la nivelul epiteliului germinativ şi cu rol antiinflamator) şi generale (corticoterapie în doze antiinflamatorii, cât mai precoce şi pe o durată antiinflamator) şi generale (corticoterapie în doze antiinflamatorii, cât mai precoce şi pe o durată de 5-7 zile). de 5-7 zile).

PROFILAXIPROFILAXIEE

La noi în ţară sunt accesibile doar măsuri nespecifice (izolare, supravegherea contacţilor pe La noi în ţară sunt accesibile doar măsuri nespecifice (izolare, supravegherea contacţilor pe toată durata incubaţiei maxime, măsuri de igienă). toată durata incubaţiei maxime, măsuri de igienă). Profilaxia pasivă prin imunglobuline a contacţilor receptivi nu a fost satisfăcătoare. În multe ţări Profilaxia pasivă prin imunglobuline a contacţilor receptivi nu a fost satisfăcătoare. În multe ţări vest-europene, SUA, Japonia, etc., s-a introdus obligatoriu vaccinul antiurlian (vaccin cu virus vest-europene, SUA, Japonia, etc., s-a introdus obligatoriu vaccinul antiurlian (vaccin cu virus viu atenuat, administrat în asociere cu alte vaccinuri similare: antirujeolic, antiribeolic, eventual viu atenuat, administrat în asociere cu alte vaccinuri similare: antirujeolic, antiribeolic, eventual şi antipolio, pe cale parenterală im. sau sc. in jurul vârstei de un an). Se obţine o seroconversie şi antipolio, pe cale parenterală im. sau sc. in jurul vârstei de un an). Se obţine o seroconversie bună la peste 95% dintre cei vaccinaţi, cu eficienţă pe viaţă. bună la peste 95% dintre cei vaccinaţi, cu eficienţă pe viaţă.