violenţa prezentare

7/21/2019 violenţa prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/violenta-prezentare 1/8

Oprea Ecaterina, masterandă, anul II,

Stat şi societate din perspectivă istorică

La violence dans les mondes grec et romain. Publications de la Sorbonne. Sous la direction de Jean-

Marie ertrand, !""#.

I. od$-abuse% t&e r&etoric o' ($bris in )esc&ines* )gainst +imarc&os. ic is&er./)bu0ul corporal% retorica ($bris-ului 1n cuv1ntarea lui Esc&ine 23mpotriva lui +imar&4.

5Esc&ine, n. 678 1.(r. 9 d. 6:; 1.(r., orator, om de stat elin, adversar al lui <emostene=

)utorul articolului anali0ea0ă cuv1ntarea lui Esc&ine, 23mpotriva lui +imarc&os4 56;>-6;# 1.

?&r= şi implicit utili0area termenului hybris şi a legii sale, graphe hybreos 51n legea )tticii, urmărire

penală pentru violen@a personală de orice tip. Orice pedeapsă poate 'i cerută pentru crimă, 1n ca0urieAtreme c&iar şi moartea=. 3n special cele două no@iuni sunt discutate 1n sec@iunile :#-:B, cu

eAplica@ia că acestea pot fi aplicate tipurilor variate de delicte sexuale între bărbaţi, 1mpotriva

cărora cuv1ntea0ă Esc&ine. ?uv1ntarea a avut loc sub procedura dokimasia rhetoron 5potrivirea unui

cetă@ean de a participa 1n via@a publică= , că +imarc&os nu este persoana potrivită să 'ie retor 1n

)tena, tocmai din cau0a delictelor seAuale de care era vinovat.

?uv1ntarea este o sursă primară pentru studierea termenului hybris 1n legea şi discursul grec,

pentru că se ocupă de problema &omoseAualilor şi este direc@ionată 1mpotriva &omoseAualită@ii.

)ceasta pre0intă atitudinile atenienilor 'a@ă de seAualitate şi de o'ense seAuale. +ema a mai 'ost

studiată de Cennet& <over, Deorge <evereuA, Mic&el oucault, Paul e$ne.

)utorul sublinia0ă că hybris nu este aceeaşi cu violen@a. 3n cuv1ntare, Esc&ine aplică termenul

pentru acte violente, puternice şi consensuale. +oate eAplica@iile implică maltratateaFabu0ul

corpului. Este aplicat mai des pentru o'ensele &omoseAuale, de care este acu0at +imarc&os. ?1nd

acesta săv1rşea acte consensuale seAuale cu bărba@i mai 1n v1rstă dec1t el, 1nsemna că el era victima

unui hybris. 3n două ca0uri el este numit un hybristes persistent% bătaia umilitoare asupra lui

Pittalaos, săv1rşită 1mpreună cu prietenii săi şi acte seAuale cu so@iile oamenilor liberi c1nd de@inea

o 'unc@ie 1n )ndros.

is&er porneşte de la ideea că hybris denotă toate tipurile de comportament insultător şi

umiliator, nu doar acelea care sunt violente sau sexuale, sau poate să denote o trăsătură de

caracter sau atitudine care conduc bărbaţii să acţioneze astfel . ?a şi acu0a@ie, comportamentul

&$bristic este vă0ut ca un comportament serios umiliator care pune în pericol onoarea şi integritatea personală a cetăţeanului , adică valorile de bază ale democraţiei . +imarc&os



1ntruc&ipea0ă &$bris con'orm lui Esc&ine, demonstrat 1n acte &omoseAuale, adulter &eteroseAual,

umilin@a violentă, care 1n mod normal 1l privau de a 'i un cetă@ean activ sau un repre0entant al

statului. 5p. >8=. <eci ele nu au 1n comun violen@a, ci abuzul faţă de corp.

Esc&ine stăruie ca legea graphe hybreos să-i proteGe0e pe băie@i care ar putea 'i impuşi să se

prostitue0e. 3n lege este subliniat 5sec@iunea :#= 2dacă cineva comite hybris 1mpotriva unui băiat,

bărbat sau 'emeie, 'ie liber sau sclav... bărbatul care 'oloseşte un băiat pentru 'olosin@a proprie

comite hybris 1mpotriva lui4.

Pedeapsa pentru &$bris 1mpotriva sclavilor era moartea. 3n ce priveşte pedeapsa pentru

seducerea băie@ilor, nu sunt cunoscute ca0uri de pedepsire.

)utorul men@ionea0ă două teAte% :. Symposion, Plato, c1nd Pausanias 1şi eAplică pre'erin@a

pentru dragostea dintre băie@ii mai mari şi cei mai mici, dar a'irmă că trebuie să 'ie o lege care ar

trebui să prevină o ast'el de dragoste. !. Henop&on, Symposion, Socrate caracteri0ea0ă un seducător

de băie@i, 'iind opus unui amant adevărat, pentru că se g1ndeşte la binele propriu, dar nu la ruşinea

băiatului şi că 'amilia lui se va 1ndepărta de el.

Protec@ia acordată tinerilor era mai degrabă o problemă de principiu, nu de practică. Procesul de

Gudecată ar 'i crescut ruşinea 'amiliei.

Esc&ine sublinia0ă paradoAul că sclavii tot sunt considera@i victime ale hybris-ului. Probabilaceştia meritau să 'ie proteGa@i de această 'ormă de abu0 corporal, pentru a arăta că hybris era un

delict grav. Or se adăugau şi sclavii pentru a sublinia ac@iunile ruşinoase ale lui +imarc&os.

)ici hybris 1nseamnă contactul neapărat cu un corp. ?uv1ntul soma utili0at pentru cei care 1şi

v1nd corpul sau ca individ, via@ă, adică integritate minte-corp. 2Legile proteGea0ă corpurile celor

care trăiesc 1ntr-o democra@ie4 p.B6

naliza corpurilor . Esc&ine mai 'ace şi o anali0ă a corpurilor cetă@enilor, atle@ilor, iar a lui+imarc&os este pre0entat ca un corp ur1t, din cau0a delictelor sale. +oate corpurile anali0ate sunt

bărbăteşti. Ele sunt comparate, 1n opo0i@ie cu cele ale oamenilor decen@i. +imarc&os a apărut cu un

corp de0gustător din cau0a băuturii şi a practicilor &omoseAuale. is&er consideră că acest accent se

'ăcea pentru că cultura ateniană era 'ascinată şi obsedată de corpuri bărbăteşti goale, 1n special ale

băie@ilor şi tinerilor, dar probabil erau convinşti de necesitatea corpurilor antrenate 1n scop militar,

dar şi competi@iile atletice se 'ăceau cu scopul admirării tinerilor. <eci aspectul 'rumos era apreciat.

is&er sublinia0ă că nu toate actele &omoseAuale sunt condamnate, ci acelea care presupuneauaspectul comercial. 5p. 7:=.



)st'el trebuie de introdus termenul hetairesis sau porneia, adică acordul de a 'ace servicii

seAuale 1n sc&imbul de a 'i 1ntre@inut, sau de a avea bani pentru a 'inan@a alte plăceri. +imarc&os nu

este pre0entat ca un kinaidos, bărbat cu 1n'ă@işare e'eminată. 3nsă el accepta &$bris 1mpotriva sa.

Prostitu@ia 1n r1ndul tinerilor era destul de răsp1ndită, după cum este scris 1n )risto'an, !lutus% 2ce

cer aceşti băie@ii buni de la bărba@i boga@i% unii cer un cal bun, al@ii c1ini buni de v1nătoare, 1nsă nu bani4, ast'el 1şi păstrau reputa@ia 5dialog=.

Lu1nd 1n considera@ie toate ac@iunile lui +imarc&os, el nu poate avea o po0i@ie publică, pentru a

controla morala 1n şcoli, palaistrai şi g$mnasia, şi că politicienii trebuie să o'ere cel mai bun

eAemplu. Mai t1r0iu aceste practici de inter0icere au continuat, 1n anii 66", re'orma ephebeia.

?ondamnarea hybris putea servi la regenerarea culturii ateniene, a sistemului educa@ional,

institu@iilor legale şi politice, ast'el de eAemple ne'aste ca +imarc&os trebuind să 'ie lic&idate.

Putem sublinia că acest articol demonstrea0ă c1t de important era aspectul seAualită@ii 1n )tena

antică şi că demnitarii publici, societatea aveau repulsie 'a@ă de orice 'ormă de &$bris pentru că

ducea la distrugerea moralei cetă@ii şi evident la decăderea ei.

II. Emma J. Sta''ord, 2emesis, ($bris and iolence4.2emesis, ($bris şi iolen@ă4

3n Drecia antică, emesis era o 0ei@ă, personi'icarea unei abstracte "ustiţii, furii îndreptăţite

sau indignări. )utoarea eAplorea0ă di'erite comportamente care ar tre0i 'uria lui emesis şi

modalită@ile de eAprimare ale acestei 'urii, care varia0ă de la retragere liniştită p1nă la pedepsirea

o'ensatorului şi pedeapsa violentă.

<esigur unul din obiectivele lui emesis este cercetarea hybris-ului, intens discutat de ic is&er.

ei@a are un sanctuar la &amnous, )ttica. Ea este deseori asociată cu hybris, 1n principal tipurile

violente. 3n perioada elenistică şi romană se de0voltă o iconogra'ie care eAprimă caracterul ei de a

pedepsi arogan@a şi eAcesele 1n cuvinte şi 'apte. ?el mai adesea aceasta este repre0entată ca

ac@ion1nd cu 'or@ă brutală.

#emesis arhaică şi idos. 5)idos-0ei@ă greacă a ruşinii, modestiei şi umilin@ei= u avem

repre0entări ale lui emesis 1n arta ar&aică. 3n literatură aceasta apare la (esiod şi epica post-

(omerică. 3n $eogonie ea este unul din copiii op@ii, descrisă ca o nenorocire pentru muritori. 3n

%unci şi &ile este descris tipul de comportament căruia i se opune emesis. )ceasta 1mpreună cu

)idos se depărtea0ă de de0onoare, hybris şi inGusti@ie ale perioadei de 'ier. Oamenii argintului şi

bron0ului au comis hybris, dar 1n perioada de 'ier acesta devenit endemic. La (omer cele două



concepte sunt asociate cu apărătorii rela@iilor corecte 1ntre oameni şi a limitelor comportamentului

eAcesiv.

Mitologic, 1ntr-un alt 'ragment din 'ypria, citat 1n )t&enaios, emesis 'uge de eus pentru

că el o caută pentru a-i 'i amantă, pentru a o viola. Ea se trans'ormă 1n di'erite animale pentru a

scăpa de eus. )ceasta 1nsă este obiectul violului divin. Ea este descrisă ca av1nd nemesis şi aidos,

adică emo@ia pe care ea o personi'ică 5ruşine, indignare=. iolul divin duce la naşterea Elenei.

#emesis (hamnousiană şi )ybris persan. Pseudo-Eratostene dă detalii ale metamor'o0ei lui

emesis. eus ar 'i urmat metamor'o0ele ei, s-a trans'ormat 1ntr-o lebădă şi s-a aşe0at 1n

&amnous, 1n )ttica, unde a violat-o. )ceasta a scos un ou din care s-a născut Elena.

)ceasta este legenda apari@iei sanctuarului la &amnous, iar emesis este personi'icarea

indignării îndreptăţite. 3nc&inarea la sanctuar poate 'i trasată ar&eologic către secolul I 1. ?&r. ?el

mai timpuriu dintre temple datea0ă din Gurul anului #"", probabil dedicat lui +&emis, dar şi lui

emesis. Sanctuarul a su'erit de pe urma inva0iilor persane din ;8"-;7", dar apoi a c1ştigat 1n

prosperitate, 'ăc1ndu-se un nou templu a lui emesis 1n Gurul anului ;6", construit l1ngă micul

templu a lui +&emis. oul templu a 'ost 1n0estrat cu o statuie. )şa cum este descris de Pausanias%

pu@in mai departe de mare este sanctuarul dedicat lui emesis, cea mai implacabilă dintre 0ei@e 1ntre

oameni &$bristici. 3n bătălia de la Marat&on, P&eidias a 'ăcut o statuie a acesteia, dintr-un bloc de

marmură de 'apt adus de persani pentru a 'ace un tro'eu al victoriei. Statuia este un simbol al pedepsirii violen@ei şi de0onoarei, 1n ca0ul dat săv1rşit de persani 1mpotriva grecilor.

Simbolic, răpirea Elenei de Paris din casa ei este primul eAemplu de &$bris barbar.

*conografia elenistică şi romană. 3ncarnări vi0uale ale lui emesis nu eAistă 1nainte de primul secol

a. ?&r. Kn prototip poate servi statuiele de cult ale celor două emesis la Sm$rna. ?ultul dublu la

Sm$rna a 'ost probabil stabilit prin 'ondarea oraşului elenistic de diado&ii )ntigonos şi Lisima&,

deşi Pausanias atribuie 'ondarea 1nşuşi lui )leAandru. ?ele două apar pe monede din Sm$rna dinsecolul II-III p. ?&r. Kna cu bag&etăFbaston măsurător, alta cu căpăstru, şi sunt atributele constante

ale acesteia 1n arta perioadei omei imperiale. Simbolistica e cuprinsă 1n epigrama 2nu trebuie să

'acem nimic dincolo de măsură, şi nici să 'im ne1n'r1na@i 1n vorbă4. <e asemenea 0ei@a este

1mpotriva arogan@ei. emesis apare 1n elegia latină la ?atullus 2nu 'i m1ndru, alt'el vei 'i pedepsit

de emesis4. La Ovidiu este men@ionată 0ei@a care urăşte cuvintele arogante, mai este numită

&amnu0iana ră0bunătoare care pedepseşte pe drept 5$ristia=. Este asociată şi cu +ortuna, ca o 0ei@ă

care pedepseşte şi ea. oata poate 'i vă0ută 1n repre0entările lui emesis din secolul II e.n. şi mai

t1r0iu l1ngă bastonul măsurător şi căpăstru. 3n secolul II statuile ei erau la intrarea stadiumului din

Ol$mpia, iar mai t1r0iu 1n perioada romană era venerată de atle@i şi gladiatori. 3n imnurile or'ice



5către #emesis= ea apare 1ntre alte 0eită@i preocupate de soartă şi dreptate. Este arătată omniscien@a

ei 5vede şi aude tot, c&iar şi g1ndurile oamenilor=.

)lte două aspecte ale lui emesis din perioada omei imperiale sunt arătate 1n statuia lui

?$priot Salamis, găsită 1ntr-un gimnas$um, la s'1rşitul primului secol era noastră. Ea are aripi,

probabil ca şi a 0ei@ei ie sau că ea semni'ică ictorie pentru cei de partea c1ştigătoare. La

picioarele statuei stă un gri'on, o creatură 'antastică care de obicei are corpul unui leu şi cap de

pasăre. Laba st1ngă a lui stă pe o roată, şi el put1nd să arate 'unc@ia lui emesis de ră0bunător şi

Gudecător. oata de 'apt serveşte ca şi instrument de pedeapsă.

EAemplele mai t1r0ii sunt din +&essalonii, dintr-un relie'. Ea 1ncă este cu aripi şi roată cu care calcă

un t1năr, dar are 1n cealaltă m1nă are c1ntare, o balan@ă, eAplicată prin 'unc@ia ei de a 'ace dreptate.

)ceastă repre0entare are mai multă legătură cu simbolistica puterii imperiale, pentru că unelerepre0entări din secolele III-I o arată 1mbrăcată 1n uni'ormă militară.

emesis mai este repre0entată 1n *mn către #emesis din secolul II a lui Mesomedes% 'iică a

dreptă@ii, cea care loveşte 1n &$bris-ul muritorilor, 'ace ca cei cu m1ndrie să plece capul, 1i distruge

pe cei cu invidie, ictorie cu aripi, balan@ă a vie@ii. intele ei principale sunt m1ndria şi &$bris

5violul, inva0ie=.

O ultimă repre0entare este arătată 1n onnos, ionysiaka, unde nim'a )ura era invidioasă pe

'rumuse@ea lui )rtemis. emesis a pedepsit-o pe orgolioasa )ura, călc1nd-o cu roata dreptă@ii.

)utoarea a 'ăcut o incursiune reuşită 1n mitologia greacă, 'ăc1nd o legătură 1ntre &$bris şi

0eitatea responsabilă de a pedepsi pe cei care 1l săv1rşesc. <e asemenea ea se 1ndreaptă 1mpotriva

celor arogan@i, indivioşi, 'ără ruşine. Simbolistica repre0entărilor lui emesis arată 'unc@ia ei de

moderator a moralită@ii grecilor antici.

violenţa prezentare

Documents

Transcript of violenţa prezentare