Grupa 2: Violenta domestica

Violena domestic

Violena Domestic-Concentrat pe Tratamentul Cuplurilor

Sandra M. Stith, Eric E. McCollum, Karen H. Rosen, Lisa D. Locke i Peter D. Goldberg

Violena n cuplu este un fenomen comun intlnit. Recent Departamentul de Justiia statisticilor a indicat c incidentele violente n cupluri sunt aproximativ 1 milion de cazuri pe an pentru femei i 150 de mii de cazuri pe an pentru brbai (Rennison i Welchans, 2000). n completarea multor consecine fizice evidente ale abuzului, cei care experimenteaz violena n cuplu sunt n tot att de mare msur deschii la problemele psihice, incluznd depresia, anxietatea i stri negative datorate stresului. Violena n cuplu, deasemenea a artat c are pe o perioad indelungat efecte emotionale negative i profunde i asupra comportamentului la copiii care sunt martori la violena domestic (Jaffe, Wolfe i Wilson, 1990). Copiii care observ violena ntre prinii lor au fost surprini s-i atace fraii, surorile i prinii, s comit crime violente n afara familiei i s-i atace partenerii intimi mai mult dect violena care au vzut-o la prinii lor. De asemenea copiii care fac parte dintr-o familie n care un partener este abuzat este mare probabilitatea ca i ei s fie lovii.

Din punct de vedere istoric, violena n cuplu a fost vzut ca un lucru privat, tabu, o problem de familie. Acum este vzut ca o problem a societii, deasemenea ca o crim care va fi pedepsit legal. Privind din aceast perspectiv a schimbat modul n care violena n cuplu este tratat n comunitate. Dac mai demult autoritile legale nu interveneau n problemele de familie private, ofensatorii acum adesea au parte de un mandat n inchisoare sau de un mandat cu tratament. Dou mesaje clare au reieit: agresorii trebuie inui sub control i victimele trebuie protejate. Bazat pe aceste 2 interese, programul tratament pentru violena n cuplu, a propus tratamente separate pentru femei i brbai. n vreme ce brbaii au fost identificai n mod frecvent ca atacatori i femeile n mod frecvent identificate ca victime, programul tratament pentru violena interpersonal a fost n general propus pentru brbai n grupuri, tratamentul fiind concentrat pe barbai. n timp ce au fost oferite grupurile suport pentru femeile victime, principalul tratament a fost concentrat pe barbaii atacatori.

Scopul acestui capitol este s propun terapeuilor raiune i metode de a considera alte abordri asupra tratamentelor, incluznd unirea cuplurilor n terapie pentru unii parteneri violeni. Este un consens cresctor n problema c atacatorii au nevoie de tratamente diferite. Tratamentul centrat pe cupluri (VDCTC) este limitat unui tip de ofensator-familia singurul ofensator-care cel mai probabil va beneficia din terapia cuplurilor. Tratamentul model descris n acest capitol a fost dezvoltat pentru a prezenta diversitatea indivizilor violeni i a dinamicii cuplurilor prezente n multe cazuri.

VDCTC este pentru grupurile specifice care sunt pe cale s modereze violena aprut i ambii parteneri vor s-i pun capt. Propunem strategii pentru descreterea riscului violenei, pentru a ne asigura c victimele pot vorbi cu sinceritate i pentru a ine sub control agresorii. Scopurile VDCTC sunt urmtoarele: primul obiectiv n munca cu cuplurile este de a opri violena de orice fel ntre parteneri. Al doilea obiectiv este de a ajuta cuplurile s-i mbunteasc calitatea relaiei lor, chiar dac stau mpreun sau separat. Chiar dac divoreaz multe cupluri vor trebui s munceasc mpreun ca parteneri i s aib o relaie mai puin conflictual din care vor beneficia att adulii ct i copiii. Noi nu vedem divorul ca un eec al programului, nici deasemenea un succes reuita partenerilor de a sta mpreun. Ci noi avem n vedere succesul prin eliminarea violenei. CONSECINELE REZULTATELOR

n ianuarie 1997, am primit fondul de la Institutul Naional de Sntate al Psihicului (INSP) pentru a dezvolta i a testa un program tratament manualizat pentru cupluri care aleg s stea mpreun pentru a modera violena abuzului domestic din partea brbatului. Comparm 3 tipuri de cupluri; cei care urmeaz tratamentul de cuplu individual, terapia multicuplurilor i un non tratament la grupul de control. Primele rezultate ale acestui proiect sunt ncurajatoare. Rata uzurii pentru condiiile tratamentului de cuplu au fost 27 procente mai jos gsite n alte studii de tratament ale violenei domestice (Edleson si Tolman, 1992). Rata recidivismului masculin al violenei la 6 luni dup tratament au fost semnificativ mai joase pentru multicuplurile (25 de procente) dect pentru grupurile comparabile (66 de procente). n contrast brbaii n condiiile de grup de cuplu individual nu au fost semnificant mai mici recidivnd (43 de procente) dect aceia din grupurile comparabile. Oricum satisfacia marital crete semnificativ i agresiunea i acceptarea marital a soiilor descrete semnificativ n paralel cu cei care particip la terapia de grup a multicuplurilor-dar nu cei care particip la cuplurile individuale de terapie sau ale grupurilor comparabile.

Dup 2 ani de experien de-a lungul grupurilor tratate (combinarea tratamentului grupurilor, ale cuplurilor individuale i multicuplurilor), doar o femeie a raportat c partenerul ei a fost violent n ultimele 6 luni i o rat de 6 procente recidivism. n contrast, jumtate din femeile din grupurile compabile care au fost contactate au raportat un incident violent urmtor (50 procente recidivism). Oricum bazndu-ne pe femei am reuit s contactm brbaii care au urmat tratamentul fiind mai puin probabil s recidiveze tratamentului n urmtorii 2 ani din grupurile comparabile.

VARIAII RAIONALE N TRATAMENT

Literatura descrie efecte negative ale unor brbai din grupurile de tratament potenialul pentru responsabilizarea negativ a brbailor i blamarea victimelor a fost deschis n literatura de specialitate (Edleson si Tolman, 1992). Cteodat membrii grupurilor i transmit atitudini negative despre femei sau implicit sau explicit foloase ale comportamentului abuziv al brbailor. n munca noastr cu cuplurile, femeile au raportat c nu este neobinuit pentru brbai s foloseasc tehnici cum ar fi: oprirea abuzului cnd femeile de asemenea nu au fost nvate despre aceast tehnic.

Mai departe problemele brbailor sunt introduse ntr-un grup heterogen (Stuart i Holtzworth-Munroe, 1995). Trei subtipuri ale problemelor au fost identificate-numai familia, marginalizata, iar in general violena, antisocial. Unii autori propun ca studiul tratamentelor al fiecrui subtip al violenei brbailor ar putea s mbunteasc tratamentul final. Stuart i Holtzworth-Munroe (1995) dau ipotezele c numai membrii familiei sunt pe cale a deveni mai putin violeni n grup i c violena lor poate fi asociat cu probleme precum insecuritatea ataamentului patern, abiliti sociale diferite i niveluri joase de impulsivitate. Mai departe dau ipoteza c acest tip de propunere poate fi cea mai apropiat de tratamentul cuplurilor.

n adugarea tratamentului subgrupurilor diferiilor atacatori este un motiv de a include parteneri femeile in tratament, chiar atunci cnd partenerul brbat este principalul agresor. Amndoi, femeia i brbatul sunt adesea violeni n relatii. Dac violena reciproc ia loc n relaie, tratarea brbailor i netratarea femeilor nu va opri violena. De fapt cercetrile arat c atunci cand un partener dependent de atacuri reuete s pun capt acestora i cellalt partener stopeaz atacurile (Feld i Strauss, 1989; Gelles i Strauss, 1988). Mai mult, n timp ce tratamentul brbailor n grup se adreseaz rolului brbailor, n violena domestic, tratamentul nu se adreseaz pentru a influena partenerii s ia decizia s rmn n relaie n ciuda violenei sau s menin o parte de violen. n final, multe femei care au fost abuzate rmn cu partenerii abuzivi sau se ntorc la acetia dup ce i-au prsit. Eund s ofere servicii ambelor pri ntr-o relaie poate dezavantaja femeia care hotrte s rmn. Unii furnizori de servicii sunt ngrijorai c oferind tratament unit poate sugera c ambii parteneri sunt n mod egal responsabili de abuz. De asemenea o serioas ngrijorare privind unirea n tratament este potenialul escalat pentru violen, crescnd pericolul numrului victimelor. n final cnd cuplurile sunt vzute mpreun abuzul expus poate fi mpotriva exprimrii directe din cauza fricii abuzatorului. n programul nostru aceste griji sunt transmise cu grij prin interviuri individuale, specific individului pretratamentului i de regul individual prin tratament. Evaluarea adecvat pentru unirea n tratament

Prezentarea deghizat

Dei violena ntre parteneri este o problem continu membrii familiei adesea ascund asta de terapeuii lor. O Leary, Vivian i Malone (1992) au gsit c numai 6 procente din femeile care caut consiliere indic c aportul lor n ceea ce privete violena marital a fost o problem important n relaiile lor. Oricum cnd sunt rugate s completeze un instrument standardizat 53 de procente indic c soii lor le-au atacat fizic. Clienii au motive variate pentru a nu raporta prezena violenei n relatiile lor. Ei nu vd violena principala problem care i-a adus la terapie. Le e ruine s admit c fac parte dintr-o relaie violent sau partenerul abuzat poate simi team din partea abuzatorului dac el sau ea vorbete cu terapeutul despre abuz. Fiecare client este diferit, avnd motivele lui sau ale ei de a nu raporta violena, dar fiecare terapeut lucrnd cu cuplurile cu probleme trebuie s poat s identifice aceste probleme comune.

Procedurile evalurii

Primul pas n identificarea partenerului violent este de a determina orice form de agresiune n relaia respectiv. Aceast evaluare trebuie s aib loc la fiecare cuplu care a fost consiliat i include interviuri orale i scrise. Este vital ca interviurile privind potenialul interpersonal al violenei s fie desfurat cu fiecare individ separat. Cnd fiecare partener este ntrebat n privat despre partenerul sau partenera violent clinicianul trebuie s fie n stare s evalueze povetile fiecrui partener i s extrag adevrurile din acestea. Fiecare partener trebuie s fie evaluat n ncperi diferite astfel nct el sau ea s raporteze realitatea experienei sale astfel nct rspunsul s nu-i fie influenat. Cel mai folosit instrument de evaluare este Scala Tacticilor Conflictuale (STC; vezi Strauss 1979 pentru un instrument actual) care conine 18 itemi i ntreab respondenii despre comportamentul fiecrui partener. Strauss, Hamby, Boney-McCoy i Sugarman (1996) au dezvoltat o versiune refcut a STC care conine 78 de itemi i este mult mai nelegtoare dect originalul STC n evaluarea abuzului psihic, fizic i sexual. Ambele forme ale STC sunt potrivite pentru atacatori i victime. ELIGIBILITATEA I CRITERIUL EXCLUSIV AL TRATAMENTULUI UNIRII

Terapeutii trebuie s cear ca ambii parteneri intervievai n privat voluntar s aleag s participe la un program tratament unit. Ambii parteneri trebuie s vrea s pun capt violenei n relaia lor i s doreasc s-i mbunteasc relaia.

Clienii care trebuie s fie exclui din tratamentul unit sunt cei care au folosit n repetate rnduri violena n relaii, incluznd: arme, violena rezultat din atacuri asuprea partenerului care au implicat spitalizarea sau violena care ar putea rezulta un asemenea accident. Am acceptat civa clieni care au experimentat violena sever mai mult de 2 ani n trecut i care cu succes au completat un program de intervenie cu nicio eviden de violen fiyic de la finalizarea programului. Deasemenea s-au exclus clienii care au un model de violen n afara casei (strini, prieteni etc) timp de 2 ani, problema curent cu alcool sau alte droguri, care nu vor s ndeprteze armele de la accesul lor imediat sau/i individual refuz s semneze un contract de non violen nainte s nceap tratamentul. Dac terapeuii decid s exlud clienii de la un program tratament este important s le recomande participarea ntr-un program pentru atacatori i victime.

PRETRATEMANTUL DE GRUP DE GEN

- inainte de a inta in tratamentul de cuplu individual si multicuplu, membrii cuplului sunt inclusi intr-un pretratament in grupuri de gen

- Acest pretratament cuprinde 6 saptamani de managementul furiei

- Cuplurile sunt separate in cele 2 grupe in functie de gen femei barbati. Din interviurile cu femeile a rezultat faptul ca ele se simt incurajate daca participa in cadrul acestui grup cu alte femei, inaintea tratamentului de cuplu.

- Fiecare grup are 2 facilitatori : 1 barbat si o femeie

- Fiecare sesiune saptamanala dureaza 2 ore

- Ambelor grupuri li se prezinta acelasi set de informatie, si facilitatorii celor 2 grupuri comunica mereu asupra agendei, problemelor discutate si nevoilor de siguranta

- sunt grupuri psihoeducationale, interactive, cu discutii de grup

-agenda cuprinde topicuri specifice cplurilor care experimenteaza violenta domestica usoara moderata

- fiecare participant primeste un exemplar din On the level: Foundations for violencefree living (David Matthews, 1995)

- facilitatorii sunt formati pe baza ghidului de acelasi autor Foundations for violence-free living:A step-by-step guide to facilitating mens domestic abuse groups

Structura programului de 6 saptamani: - saptamana 1: introducere, scopurile grupului, linii generale ale grupului, reguli si principii (ex. - fiecare individ este responsabil pentru comportamentul sau, violenta de orice fel nu este acceptata), exercitii de prezentare a participantilor, definitia violentei domestice si a furiei, tipuri de abuz, caracteristicile unui abuzator, modelul abuzului/ciclul violentei. in aceasta sedinta are rol de introducere in violenta domestica si cunoasterea participantilor la grup. Participantii sunt introdusi intr-un ritual de cunoastere se face prin autoprezentari si interviuri de cunoastere in cate 2 pe baza unei grile interviu de 4 intrebari, urmand ca apoi fiecare sa-si prezinte partenerul. Intrebarile urmaresc punctele tari si solutii. (ce speri sa castigi in urma celor 6 saptamani? Spune un punct tare al tau)

- saptamana 2: tipuri de abuz: fizic, emotional, sexual, verbal, intimidare, privilegiul barbatului, izolarea sociala, consideratii religioase, abuzul copilului, chestiuni legate de putere si control

- saptamana 3: strategii de control, time-out, planuri pentru asigurarea sigurantei, tipuri de control, roata puterii si a controlului, roata egalitatii, planificarea time-out, planificarea sigurantei. - Siguranta participantilor este prioritara. Fiecare cuplu trebuie sa semneze un contract de nonviolenta, inainte de a incepe orice tratament. Daca apare o problema legata de siguranta, grupul reia tematica si analizeaza uneori aceasta poate dura intreaga sesiune, se personalizeaza tematica si exercitiile, invatarea deprinderilor cat mai mult

- saptamana 4: semne de crestere a tensiunii (escalation signals), semne de crestere a tensiunii in conflict/stiluri de raspuns, scala de crestere a tensiunii, cresterea tensiunii in conflict, stiluri de conflict, stiluri de raspuns. Se invata tehnici de reducere a tensiunii. Constientizarea propriului comportament este un alt scop al grupului. Pe masura ce individul devine mai constient de comportamentul sau, este mai capabil sa faca planuri de raspuns, strategii de schimbare. Se pune accentul pe constientizarea, monitorizarea, planificarea propriului comportament si nu cel al partenerului.

- saptamana 5 abuzul de droguri si alcool, legatura consum de drog/alcool si furie/violenta domestica, definirea problemei de consum, monitorizarea consumului in viata mea, planificarea viitorului. Multe cupluri cu violenta domestica se contrunta si cu probleme de abuz de substante. Interviul motivational, abordare nonconfruntationala functioneaza cel mai bine. O abordarea de confruntare s-a ibservat ca duce la cresterea consumului, in schimb prin interviul motivational duce la scaderea consumului si initierea unui tratament in acest scop. Dupa prezentarea legaturii consum-violenta, printr-un exercitiu structurat, fiecare membru evalueaza avantajele/dezavantajele consumului in viata si relatiile lor. In acest moment nu se face interventie pe aceasta parte, dar participantii sunt rugati sa noteze ce schimbari ar face in urmatoarele 6 luni in legatura cu consumul de substante. Acetse planuri se sigileaza in plicuri si li se returneaza participantilor la sfarsitul celor 18 saptamani de tratament, necitite fiind de facilitatori.

- saptamana 6 strategii de rezolvarea a conflictului, deprinderi de rezolvarea a conflictelor si responsabilizare, cum sa devin responsabil pentru actiunile mele. Grupul ofera sprijin si printr-un forum menit sa creasca confortul de a discuta/se deschide in legatura cu violenta din relatiile lor, se face tototada un screening pt includerea in programul de convietuire de 12 saptamani daca e cazul cuplurile sunt excluse din program: care nu-si asuma resaponsabilitatea pentru actiunile lor (agresorul), sau care nu pot lucra impreuna pentru a sfarsi violenta si a-si imbunatati relatia.

- dinamica fiecarui grup de gen, se dezvolta in timp aceasta dinamica intareste grupul. La inceput, participantii sunt reuniti de situatii similare, pe masura ce se cunosc dezvolta incredere si incep sa se provoace. Provocarea are un efect de compilare, deoarece toti membrii vin cu situatii similare, si-au castigat respectul, au dezvoltat camaraderie. Membrii grupului devin capabili sa poatre discutii deschise, sa se incurajeze pentru a deveni responsabili.

- Aceasta dinamica a grupului asigura baza pentru provocarile in cuplurile individuale sau tratamentul multicuplu din cele 12 saptamani viitoare.

TRATAMENTUL DE CUPLU INDIVIDUAL SAU MULTICUPLU

Baze teoretice pentru tratamentul de cuplu (conjoint treatment)

Wile (1993) pentru a explica cum folosesc terapeutii modelele teoretice face diferenta intre imaginea primara si imaginea secundara a terapeutului. Imagine/Abordare primara = constalatia presupunerilor si abordarilor care ne ghideaza munca in majoritatea timpului. Reprezinta perspectivele noastre preferate asupra oamenilor, natura problemelor, setul de tehnici care decurg din ele.

Imaginea/Abordare secundara = reprezinta presupunerile si abordarile la care facem apel cand suntem constransi in folosirea imaginilor primare. Astfel cand un terapeut care in mod general prefera o abordare colaborativa si nondirectiva ca si imagine primara, poate apela la o abordare durectiva si autoritara cand furia din cadrul unui cuplu interfereaza si face imposibila abordarea primara, colaborativa. Imaginile/Abordarile secundare sunt utilizate doar pana cand constrangerea este rezolvata, punct in care terapeutul se va intoarce la abordarea primara colaborativa, in exemplul nostru.

In DVFCT imaginea primara este data de terapia de scurta durata focusata pe solutii (Solution Focused Brief Therapy SFBT) a lui de Shazer si Berg.

Cand apar contrsngerile in principal amenintarea reaparitiei violentei - facem apel la un set de instrumente auxiliare care permit rezolvarea constrangerii si revenim apoi la SFBT.

Solution-Focused Brief Therapy (SFBT)the Primary Picture

Vorbim de 5 componente care stau la baza muncii de unificare (conjoint work) cu cuplurile violente ele sunt derivate din definitia SFBT dezvoltata de Asociatia SFBT.

a) Pozitia de apreciere/aprobare

Este o credinta de baza si o postura de orientare in interactiunile cu clientii

Se bazeaza pe presupozitia ca oamenii aduc cu ei in terapie nu doar probleme ci si diferit competente, resurse, puncte tari aceste arii de competenta sunt adesea nerecunoscute de catre clienti, mai mult multi furnizori de servicii in acest domeniu lucreaza doar pe probleme si etichete generale, gen agresor sau victima ceea ce nu lasa loc de alte interpretari

Utilizarea prepupozitiei punctelor tari ca o lentila, terapeutii trebuie sa observe, puna intrebari si sa adune date pentru a incepe sa dezvolte o imagine care include ariile de succes si competenta care se intampla deja in viata clientilor

Terapeutii trebuie sa reflecte aceasta viziune asupra clientilor intr-un limbaj familiar si credibil. Aceasta componenta este una cheie in SFBT

b) Descrierea solutiilor

Propune, in opozitie cu abordarile care se focuseaza f mul pe detaliile problemei, descrierea cat mai detaliata a situatiilor in cae problema nu se manifesta

Deseori scopurile cuplurilor in tratament sunt vagi sa fim fericiti impreuna, sa ne intelegem, in schimb ce problemele sunt specifice si dezvoltate cand vorbim despre problemele financiare, se infurie si pleaca. Daca merg dupa el si incerc sa termin conversatia se infurie si mai tare si atunci incearca sa ma loveasca. Daca nu merg dupa el, nu mai discutam problema

Se urmareste crearea unei imagini cat mai detaliate a rezultatelor dorite.

i. Avantaje: clientii au o imagine concreta a scopului comun urmarit

ii. Stiu care sunt pasii intermediari de facut

iii. Le permite sa observe modalitatea in care parti din rezultatul dorit exista deja in vietile lor aceasta le da speranta si ii incurajeaza

iv. Terapeutul identifica ariile de competenta din cuplu si le incurajeaza ceea ce este nou in cuplurile de acest gen

c) Schimbarea descrierilor statice cu cele dinamice A treia dimensiune proclama faptul ca viata este un proces constant de schimbare desi in descrierile noastre apare deseori ca fiind static Se urmareste a-i ajuta pe clienti sa schimbe descrierile statice suntem nefericiti cu altele mai fluide unerori ne intelegem chiar bine, alteori ne certam acestea reflecta realitatea si creeaza o cale de a aborda competentele care exista in viata lor

Observand ca exista deja in viata lor arii de solutii ii ajuta pe clienti si terapeut sa aiba speranta si sa construiasca pachete de solutii pe baza celor deja existente da un sentiment mai bun decat a sti ca solutiile trebuie acum create de la zero. d) Scopurile clientilor structureaza tratamentul structurarea tratamentului pe baza scopurilor clientilor - reprezintaun aspect in particular important pentru cuplurile violente deoarece de-a lungul timpului le-au fost impuse o serie de scopuri pana sa ajunga in terapie

i. Sistemul legal ii impune agresorului managementul furiei

ii. Programul de interventie ii impune agresorului incetarea folosirii privilegiului masculin (male privilege)

iii. Grupul de suport al victimei ii poate impune acesteia parasirea agresorului

Nici unul dintre aceste scopuri nu sunt rele sau inadecvate cu necesitate, cu toate acestea, cand sunt impuse din afara, fara consmitamantul clientilor, sunt greu de acceptat

Intr-un program pt ajutorarea acestei categorii de clienti, terapeutul trebuie sa inceapa prin a afla la ce scopuri doreste cuplul sa lucreze, si sa structureze terapia pe baza lor. Un criteriu de incluziune ar fi ca ambii parteneri pledeaza pentru incetarea violentei in relatia lor si doresc sa ramana impreuna terapeutii pot lucra cu scopuri care nu se focuseaza in mod necesar asupra violentei in sine.

e) Cai multiple spre o solutie In contract cu abordarile care fixeaza o serie de pasi fixi de urmat pentru rezolvarea problemelor, SFBT adopta o abirdare mai flexibila

In aceasta abordare sunt diferite cai/drumuri care conduc spre o solutie, si niciuna nu trebuie respinsa deoarece nu se incadreaza in viziunea terapeutului de solutie corecta.

Uneori impunerea unei cai spre o solutie nu e doar inadecvata, poate fi si daunatoare de ex exista date care sugereaza ca interogarea/povestirea dupa o experienta traumatica poate cauza din nou trauma daca persoana nu simte/crede ca aceasta va fi folositoare (Rose, Bisson, Wessely, 2004)

E important sa ii ajutam pe clienti sa-si dezvolte si ajusteze caile lor spre solutie, bazati pe amplificarea partilor de solutie care exista deja

Sumarizand:

- tehnicile SFBT sunt verbale si cognitive.

- Tintesc sa foloseasca limbajul cu grija, sa schimbe modul de gandire, sa schimbe comportamente, focusandu-se pe prezent si, in mod special, pe viitor. (- acestea sunt in contrast cu abordarile care au ca si scop scoaterea la iveala si rezolvarea conflictelor emotionale sau schimbarea modului de intelegere si percepere a experientelor din trecut)

- Terapeutii abordeaza clientii plecand de la prezumtia ca exista in viata lor surse de competenta si puncte tari care vor servi ca si baza pentru solutii.

Aceasta abordare ajuta clientii sa-si dezvolte o imagine a viitorului fara problema, sa-si puna intrebari si sa formuleze raspunsuri intr-un mod care genereaza descrieri mai complexe si fluide ale vietii, decat statice, uni-dimensionale.

Trecerea la imaginea secundara

Imaginea secundara de tratament intra in scena cand apar contrangerile care impiedica terapeutul sa continue cu orientarea SFBT.

Contrangerea primara in munca cu cuplurile violente o reprezinta recaderile, sau riscul de recadere la violenta. O alta contrangere este data de faptul ca victimile violentei sunt incapabile deseori sa treaca la identificarea solutiilor pana cand nu simt/sunt convinse ca partenerul intelege adancimea suferintei pe care a cauzat-o prin violenta.

Uneori insa, terapeutii trebuie sa devina mai directivi si instructivi decat in abordarea SFBT, pentru a se asigura ca participantii la terapie sunt in siguranta si inteleg.

STRUCTURA TRATAMENTULUI CENTRAT PE CUPLU

Minimalizarea riscurilor

Sigurana este principala problem a terapeutului, care trebuie s minimalizeze riscurile pentru ambii parteneri. Terapia de cuplu nu se potrivete fiecrui cuplu, chiar i n cazurile n care amndoi spun c vor terapie de cuplu.

n afar de includerea sau excluderea criteriilor, structura fiecrei sesiuni d ocazii la alte defense. n programul nostru fiecare sesiune se ncepe i se termin cu o ntlnire individual cu fiecare dintre parteneri. Acesta d ocazia de a vorbi personal despre ntmplrile sptmnii trecute nainte de edin i de a relata la sfritul edinei, asigurndu-ne c nici unul dintre parteneri nu pleac furios i nu exist pericolul de a deveni violent.

Prima sesiune comun

Tratamentul poate fi oferit pentru un singur cuplu sau un grup de cupluri. Este indicat n oricare dintre cazuri invitarea unui coterapeut. Folosirea coterapeutului permite fiecrui membru a cuplului s se vad individual, fr a avea nevoie s atepte, fiindc terapeutul vorbete cu partenerul/partenera. Un coterapeut poate s ia un cuplu sau un individ din grup s-i dea munc particular, dac este nevoie. Prima sesiune ar trebui nceput prin ntlnirea coterapeutului cu cuplul sau cu grupul de cupluri. Coterapeutul primete cuplurile, se prezint i face o recapitulare a formei edinelor. Coterapeutul trebuie s ocoleasc punctele dificile cnd ncep prile comune ale programului. n prima faz unul dintre terapeui lucreaz cu brbat/brbai, cellalt terapeut lucreaz cu femeia/femeile, fr ca acetia s aib oportunitatea de a cunoate pe cellalt terapeut. Dac membri cuplului se vd ca membrii al unui grup cu mai multe cupluri, terapeutul dezvolt rolurile de grup, care poate conine teme ca: informaiile care sunt mprite n grup sunt confideniale; fiecare vorbete pentru sine, nu n numele partenerului; grupul ncepe la aceeai timp; nimeni nu poate fi constrns s vorbeasc, dac se simte incomfortabil; nimeni nu poate participa la grup sub infleuna alcoolului sau drogurilor. Terapeutul trebuie s explice c la nceputul i la sfritul fiecrei edine vor fii conversaii particulare cu fiecare membru al grupului. Dup accea terapeutul care nu s-a ntlnit cu brbai o s se prezinte pentru ei, i terapeutul care nu s-a ntlnit cu femei o s se prezinte pentru ele.

ntlnirea cu partenera/grupul de femei

Cnd terapeutul ntlnete pe grupul de femei, trebuie s-i dea ocazia de a-i mprti gndurile despre edina comun i s ntrebe ce vor ele. El amintete femeilor despre planul de siguran despre care au vorbit n grupul de femei, i le ncurajeaz s-l foloseasc dac este nevoie. Cteodat este necesar s avertizm femeile c dei consilierea de cuplu poate fi eficient n oprirea violenei i poate ajuta cuplurile s se descurce mai bine, acesta nu este o cur sigur, un leac. Ele nc trebuie s fie pregtite s ia msuri pentru a asigura sigurana lor cu cele mai bune abiliti proprii. n prima sesiune terapeutul ntreab femeile dac ele se simt n siguran cnd se discut teme sensibile n timpul edinelor, sau dac se tem de programa terapeutic. Terapeutul ntreab despre abuzuri existente n relaie i despre orice semn care d speran. Aceste informaii vor fi folosite n planificarea edinelor urmtoare. La final terapeutul i laud pentru colaborarea i participarea n program, i pentru decizia lor s fac ceea ce i st n putin pentru ca relaia lor (dac vor rmne n relaie) s fie una sntoas, suportiv i nonviolent.

Dificulti n relaia de cuplu

ntlnirea partenerului/ grupului de brbai

Terapeutul ntlnete pe grupul de brbai prima oar. Trebuie s le primeasc i s-i lase s mprteasc gndurile despre terapie i s pun ntrebri. Brbaii trebuie s fie ludai pentru participare la terapie i pentru colaborarea n a se ocupa cu violen. Sunt ntrebai ce spun despre ei - pot s fac fa violenei i s participe la un program terapeutic care este conceput pentru a opri violena i a ntri relaia. Un client brbat cnd era ntrebat de ctre un cercettor de proiect despre experiena lui n program, vorbea n special despre recunoaterea lui c a fost apreciat i ludat de terapeut pentru participare lui n program. mi plcea recunoaterea lui, cnd ne spunea tiu c trebuia s avei mult curaj pentru a v prezenta aici. Apreciez asta....apreciez recunoaterea lui, pentru c asta a fost. i ia mult timp s te duci acolo i s vorbeti cu necunoscui despre problemele tale. Brbaii sunt ntrebai despre fricile lor n legtur cu terapia de cuplu, abuzuri existente i despre semne care dau speran. Informaiile respective vor ghida terapeutul n programarea edinelor viitoare.

nregistrarea terapeuilor

Dup ntlnirea separat a grupelor de femei sau brbai, terapeuii trebuie s se ntlneasc pentru planificarea scurt a sesiunii. Dac au aflat despre violen existent sau dac ceva i-a trezit interesul, ei pot s revizuiasc planul edinei comune.

ntlnire comun

Ambii terapeui trebuie s cunoasc cuplul (sau grupul de cupluri) i n restul edinelor, la cele mai multe edine s participe la proces, s ajute clienii s se gndeasc la punctele forte i resursele pe care aduc ei n sesiune. Coninutul acestei ntlniri va include instruciile despre time-out negociat, i recunoaterea schimbrilor nainte de sesiune.

Time-out negociat

Dei time-out-ul este o component comun a multor programe de intervenie, feedbackul pe care am primit din partea victimelor i agresorilor, sugereaz ca time-outul nvat tradiional este deseori ineficient sau i mai ru, poate fi folosit ca un fel de control. De aceea noi am dezvoltat un time-out negociat, o variant a tradiionalului instrument pentru decelerarea comportamentului, care prezentm la parteneri concureni. (Rosen, Matheson, Stith, McCollum, & Locke, 2003). Esenialul time-outului negociat seamn foarte mult cu time-outul tradiional. Acesta include: recunoaterea semnelor interne nainte de pornirea furiei, deciderea c este nevoie de time-out, prsirea zonei de siguran nainte de pornirea furiei, folosirea unui gest de comun acord, cum ar fi simbolul T i verbalizarea ntr-un ton calm M duc s iau un time-out., pentru ntiinarea partenerului/ partenerei, separarea ntr-un loc de comun acord, participarea n activiti calmante i reluarea discuiei dup ce s-a linitit. Diferena de cheie este c partenerii realizeaz mpreun un plan cu ajutorul terapeutului i prsesc edina cu nelegerea concret, cum i cnd vor folosi time-outul. Procesul de negociere ia o parte important din prima sau a doua ntlnire cu cuplul.

Ambii parteneri trebuie s fie motivai pentru a folosi aceast tehnic, pentru c muli clieni, de obicei femeile, nu vor s foloseasc time-outul. Terapeutul i poate motiva clienii prin nceperea unor discuii despre cum este folosit acum time-outul n relaie, ntrebnd pe ambii despre propriile ngrijorri n legtur cu procedura. A asculta ngrijorrile i afirmaiile lor despre cum fac eforturi pentru folosirea tehnicii, de obicei scade rezistena. Terapeutul trebuie s explice c ei vor nva folosirea tehnicii astfel s fie comod pentru amndoi, i ntr-un fel n care ei vor fi capabili s participe la procesul de rezolvare a propriilor probleme. Cuplului este cerut s lase din ngrijorri i s ncerce tehnica. Sunt asigurai, c n cazul n care nu sunt mulumii de rezultatele primelor ncercri, tehnica va fi revizuit pn ce vor fi amndoi mulumii. Dup explicarea procesului, terapeutul ntreab partenerii de unde tiu ei c partenerul/partenera a devenit furios/furioas, i care sunt semnele care indic efortul lui/ei pentru a trata un conflict care a devenit neproductiv i periculos. Terapeutul este foarte activ n procesul de negociere, asigurndu-se c fiecare dintre parteneri este ascultat i contribuie la procesul de luarea deciziei. Cuplurile sunt ncurajate s practice tehnica n sesiuni i ntre sesiuni, sesiunile urmtoare fiind folosite pentru a repeta i a revizui procesul, dac trebuie. Ne-am gndit c prin aceast tehnic planul fiecrei persoane va fi urmat cu o probabilitate mai mare, dnd o putere mai mare i femeilor, care pn acum s-au simit lsate afar din proces, i aduce la cunotina cuplului, c oricare cuplu poate s aib abiliti de negociere mai bune.

Recunoaterea schimbrilor dinaintea sesiunii O intervenie specific urmrete: participarea, sublinierea punctelor tari, terapia este centrat mai ales pe soluii i nu pe probleme, recunoate schimbrile dinaintea edinelor (Weiner-Davis, de Shazer, and Gingerich, 1987). Se bazeaz pe asumpia Schimbarea se ntmpl n totdeauna, i aceast parte a terapiei s-a terminat dup ce s-a produs schimbarea. Pentru a face asta, terapeutul ntreab clienii ce s-a schimbat dup ce au fost inclui n grupul pe sexe, i s anticipeze i s ntrebe despre schimbrile care s-au produs, cnd au aflat c o s nceap consilierea de cuplu. Dac terapeutul nu ntreab despre schimbri, de multe ori clienii sau terapeutul nu le obsearv. O metod de a ntreba este urmtoarea: tiu c suntei doar la nceputul de a lucra mpreun n terapia de cuplu, ns cercetrile arat c deja n prima perioad se observ schimbri pozitive n relaie. Terapeutul de multe ori nu tie de aceste schimbri, pentru c uit s ntrebe. Bineneles este foarte important pentru noi s dicutm despre probleme, dar a vrea totui s ncep prin a ntreba ce schimbri pozitive ai remarcat n relaia voastr de cnd ai nceput s lucrai separat pe problem? ntrebarea nu este creat doar pentru a cataloga schimbrile. Dac cleintul recunoate schimbrile, terapeutul poate s fac comentarii pe baza acestora. De exemplu: tii, cnd te ascult vorbind despre schimbrile pozitive, m convinge c tu vei putea rezolva aceast problem.Spune-mi te rog ce vrei s fie diferit, i dac eti dispus s faci un efort pentru schimbare.

Terapeutul evidentiaza schimbarile, felicita clientul si ii constientizeaza cu privire la rolul jucat in schimbarea realizata. Atunci cand clientii nu pot identifica schimbarea, terapeutul poate intreba cum au facut fata unei situatii atat de dificile. Aceasta le ofera clientilor posibilitatea sa vorbeasca despre punctele lor forte fara a fi dezaprobati de terapeut.Intalnirea dupa sedinta cu fiecare dintre parteneri:La sfarsitul fiecarei intalniri un terapeut barbat ar trebui sa se intalneasca cu clientul barbat sau cu grupul de barbate, iar o femeie terapeut ar trebui sa se intalneasca cu clienta sau cu grupul de femei, pentru a se asigura ca fiecare dintre ei este pregatit sa paraseasca sedinta. Acesta va fi de\ asemenea un timp in care clientii vor constientiza orice sentimente legate de furie. Exemple de intrebari care pot fi adresate sunt urmatoarele: Cum reusesti sa te calmezi in majoritatea cazurilor atunci cand esti suparat pe partenerul tau? Care sunt semnele care-ti spun ca nervozitatea ta este sub control? Ce te-ar face sa te simti comfortabil in legatura cu ceea ce simti acum? Clientii pot fi sfatuiti sa nu mai discute despre aspectele atinse in terapie pana la urmatoarea sedinta sau cel putin pana peste o zi sau doua. In locul discutiei ei vor fi rugati sa completeze un chestionar cu privire la gradul de utilitate al sedintei si sentimente imediate de siguranta. Intrebari cu patru variante de raspuns dezvaluie gradul in care clientul crede ca el sau partenerul sau vor fi abuzivi din punct de vedere fizic sau psihic in saptamana ce urmeaza. In cazul in care unul dintre parteneri isi exprima teama cu privire la faptul ca abuzul fizic sau psihic va aparea, atunci terapeutul discuta situatia mai detaliat cu acel client. Daca le este frica de faptul ca se afla intr-un pericol imediat atunci terapeutl poate sugera ca partenerii sa plece separate, in cazul acesta primul fiind partenerul caruia ii este frica pentru siguranta lui. Clientii pot avea nevoie sa-si puna in aplicare planul pentru siguranta sis a nu se intoarca acasa pana cand partenerul care se simte amenintat nu s-a linistit. In cazul in care frica nu se refera la situatia imediata, partenerilor li se poate aduce aminte de contractul pentru indepartarea abuzului si folosirea pauzelor. In plus, planul pentru siguranta al femeii poate fi revizuit cu ea si orice alte resuse aditionale de care ar putea avea nevoie ii pot fi sugerate (adaposturi, politie, etc.). In cazul in care vreunuia dintre parteneri ii este frica pentru siguranta sa si la sfarsitul sedintei, terapeutii se consulta intre ei si fac un plan cu privire la managementul riscului inainte de plecarea clientilor.Repararea/Discutiile TROUBLESHOOTING dup prima sesiune

MINIMALIZAREA VIOLENEI N CUPLU

-este important ca fiecare partener -s recunoasc abuzul verbal i fizic -s tie c nu trebuie s triasc n violen

-este benefic dac obiceiul violent este minimalizat mai ales pentru terapeut care l poate clasifica ca i comportament violent sau abuziv EX: dac clientul minimalizeaz abuzul T: -Fiindc tiu ct de mult ii la ea, trebuie s fie nspimnttor s realizezi ct de mult ai fcut-o s sufere, sau s tii c ai fi putut s o faci s sufere.

-S ajui clienii s recunoasc violenele aprute n viaa lor este un prim pas n a-i ajuta s scape de violen. Aceast munc se face de obicei separat, deci nici un partener nu se ruineaz, n faa celuilalt.

STRATEGII UTILIZATE CONSECUTIV IN EDINE

-Dezvoltarea unei viziuni despre o relaie sntoas i fr violen, aceasta presupune dezvluirea clienilor despre schimbrile pe care trebuie s le fac n relaie i mult atenie fa de greelile din trecut.

-Sunt o mulime de ci prin care clienii s-i dezvolte viziunea pentru o relaie fr violen. -cel mai benefic este sfatul unei a treia persoane, aceasta fiind terapeutul care de obicei pune urmtoarele ntrebri:

Cnd te gndeti la o relaie sntoas care sunt ideile de baz?

Ce fel de csnicie vrei s ai cu partenera ta?

Muli dintre clieni ar spune S FIU FERICIT-

-Folosirea acestei metode poate de asemenea s anticipeze dac viziunea clientului este spre o relaie sntoas fr violen.

-Terapeutul poate adresa urmtoarele ntrebri:

-Ce modificari ai dori s facei pentru nceput?

-Dup ce progresul a fost fcut, ce se va ntmpla?

-Partenerii violeni ar putea s promit de multe ori nainte c nu vor mai fi violeni, dar victimele pot fi nc ngrijorate.

-Este foarte important ca ambi parteneri s recunoasc c a spune adevrul este un proces i ngrijorarea este normal.

-Terapeutul poate ntreba:

-Care vor fi semnele care o vor convinge pe partenera ta c violena nu va mai aprea?

-Cnd te vei simi n siguran?

-Dezvluind adevrul i restabilind sigurana, sunt cheile componente n a face dorina cuplurilor realizat.

NVAREA I PRACTICAREA ABILITILOR DE COMUNICARE:

-Deseori partenerii nu mai comunic ntre ei, cnd acest lucru se ntmpl terapeutul ar trebui s fac dou sau trei edine de comunicare. Partenerii vor alege o problem i vor discuta despre aceasta mpreun. -ntr-o edin de grup membrii i terapeutul va trebui s realizeze feedback-ul bazat pe perspectiva lor despre mesajul trimis i rspunsul primit. -n edinele individuale terapeutul d feedback-ul cu sfaturi din experiena proprie. ABORDAREA DURERII SI A FURIEI DIN PERSPECTICA TERAPIEI CENRATE PE SOLUTII

-n munca cu cuplurile care au avut parte de violen domestica s-a descoperit c multe victime au avut o perioad grea, considernd viitorul o rezolvare sau posibilitatea ca cellalt partener s se schimbe.

-Abordarea emotiilor negative, poate, la prima vedere, parea ca o dilema din perspectiva SFBT, tinand cont de faptul ca modelul se focuseaza pe viitor, exceptiile de la problema, ariile de competenta si puncte tari din viata clientului.

-Shazer i Isebaert (2003 ) a scris o carte despre importana comunicrii despre probleme. Doar pentru c suntem concentrai pe soluii nu nseamn c neglijm problemele fr a le asculta. Terapeutul risc ca clienii s se simt nenelei i neglijai, de aceea este necesar ca victima s descrie furia rezultat ca urmare a abuzului dei ambi parteneri sunt nemulumii, de obicei agresiunile asupra femeilor difer de agresiunile pe care le sufer brbaii. Adesea discuiile femeilor nu vor fi o descriere despre fapte, experiene prin care a trecut ci o viziune asupra efectelor pe care acestea le-a provocat, aceasta poate fi o experien dificil pentru brbai, i terapeutul trebuie s-i ofere sprijin dac este prea emoionat n timpul prezentrii facuta de partenera, el trebuie s fie pregtit s asculte i s neleag ceea ce va spune, fr s nege impactul aciunilor sale sau s se apere pentru ceea ce a fcut, urmnd aceti pai este de asemenea foarte important s ne asigurm c brbatul nu i ascunde furia fa de ceea ce spune partenera, acest lucru ar duce la distrugerea relaiei mai trziu. -Este de asemenea vital s-l ajute pe brbat s treac peste faptul c a rnit persoana pe care trebuie s o iubeasc, pe msur ce femeia este convins c partenerul a neles efectele actelor sale ,terapeutul poate s orienteze cuplul asupra unei viziuni spre viitor. ntrebrile care fac aceast trecere sunt: -Ce l vedei pe partener fcnd n urmtoarea sptmn?

-Credei c acum realizeaz efectele abuzului pe care le-ai suferit?

Dac partenerul continu s munceasc n a nelege efectele pe care violena le-a avut asupra ta, cum crezi c va fi relaia peste ase luni? Ce schimbri pozitive vor mai fi?

-Cnd aceste ntrebri ncep s ajute cuplul, s defineasc elurile pe care le vor avea n via, oricum incearcand s porneti aceast discuie nainte ca furia s devin neleas va avea ca efect doar distragerea de la tratament.

Problematica recderilor

n timp ce procesul de identificare i de ntrire a aspectelor relaiilor care nu in de violen sunt obiective ale clienilor susinute n mod direct, temporar rentoarcerea la problemele de comportament nsoesc tendina general de ameliorare a problemelor. Terapeutul va fi pregtit s-i ajute pe clieni n lupta cu recderea i i va ajuta pe acetia s nu considere recderea drept o catastrof. Exist dou tipuri de recdere: una se refer la ntoarcerea la comportamentul de cuplu problematic care nu include ns violena, iar cealalt se refer la revenirea la violen. Dac cuplul raporteaz ntoarcerea la patternul de comportament problematic dar nonviolent, terapeutul trebuie s evalueze mai nti reacia clienilor fa de recdere i s empatizeze cu ei, validndu-le descurajarea dac aceasta este proeminent. n timp ce terapeutul poate vedea recderea ca fiind temporal i normal, acest lucru poate fi descurajator pentru clieni, care vd recderea ca pe o confirmare a faptului c nu exist speran ca ei s se schimbe. Cuplul folosete adesea limbajul de genul totul sau nimic pentru a descrie recurena problemelor. De exemplu, cuplul poate spune c a a avut un week-end ru i c nimic nu a mers bine. Totui, cnd terapeutul le cere exemple concrete de comportament despre ceea ce s-a ntmplat, descoper c acetia aduc argumente cu privire la modul n care n timpul celor ase zile ale sptmnii clienii s-au preocupat de rezolvarea coflictelor dintre ei folosind metode sntoase, fapt care poate s aduc o schimbare pozitiv n cuplu dac ei lupt zilnic n acest mod cu recderea. Este important s se evidenieze perioadele lungi de succese pe care le-au avut clienii i s se normalizeze problemele cu privire la recdere. Discuiile despre aceste aspecte l pot ajuta pe terapeut s vad ct de realiste sunt obiectivele pe care cuplul i le-a stabilit. De exemplu dac cuplul consider c succesul nseamn ca ntre ei s nu existe niciun fel de conflict, terapeutul trebuie s discute cu ei despre faptul c ntr-o relaie conflictele sunt inevitabile i s scoat n eviden faptul c cel mai important aspect este n acest sens cum s se fac managementul conflictului. n cele din urm, ntrebrile cu privire la schimbare sunt eseniale. De exemplu, terapeutul poate s-i ntrebe pe clieni cum le-a trecut sptmna, fcnd referire i la recdere, comparnd unde se aflau la nceputul terapiei cu unde se afl acum. O alt abordare a recderii este aceea prin care terapeutul i ntreab pe clieni cum anume au putut s prentmpine recderea n timpul sptmnii i cum anume au reuit s evite certurile pe parcursul sptmnii. De asemenea, terapeutul i ntreab i cum anume au reuit s nu implice violena n conflictul lor. n cele din urm cuplul poate fi ntrebat ce anume a nvat din aceast recdere i ce i va ajuta s fac fa unor situaii de acest fel n viitor. Cnd violena face parte din recdere, sau unul dintre parteneri este ameninat cu violena n timpul recderii, terapeutul va adopta o poziie diferit. Sigurana devine prioritar n acest caz. Este bine s discutm cu fiecare partener n parte i apoi s sumarizm cele discutate cu un coterapeut pentru a decide dac poate avea loc o edin comun. Procedura de asigurare a siguranei descris mai sus, poate fi folosit pentru fiecare partener n mod individual. Violena nu va putea fi niciodat minimalizat. Terapeuii vor trebui s revad i s refac planul de time-out pe care cuplul l urmeaz. Rezolvarea problemelor din timpul procesului terapeutic

Agresorul primar poate fi frustrat de lipsa de ncredere a partenerului

Agresorul primar poate fi frustrat c partenerul/a lui nu are nc ncredere c schimbarea se va produce. Clienii care au fost abuzai fizic vor fi ncurajai s evite ncrederea prematur n schimbarea partenerului n ceea ce privete violena. Agresorul primar trebuie s-i aminteasc c dei este normal s doreasc s obin repede iertarea din partea partenerului, este sarcina lui s demonstreze pe termen lung c s-a schimbat nainte s atepte ca partenerul s aib ncredere n el. Muli brbai din programul nostru de tratament cred c ntruct au nvat s-i controleze furia i au devenit nonvioleni, prin anumite metode de management al furiei, partenerele lor ar trebui s aib ncredere n ei. Totui, ntruct ncrederea nu vine adesea n mod uor, dezamgirea poate duce la mai mult furie i resentimente din partea ambilor parteneri. Terapeuii trebuie s normalizeze ambele tentine: i pe aceea de rectigare rapid a ncrederii i pe aceea de a ajunge la frustrare; ei vor sublinia c schimbarea pe termen lung este fundamentul unei relaii de cuplu puternice. Brbatul va fi ncurajat s empatizeze cu experiena partenerei sale. Terapeutul ntreab: Ce crezi c o face pe Jane s-i fie aa de greu s aib ncredere n tine de data asta? I se spune c nu merge metoda de a-i cere partenerei s manifeste ncredere prematur : Cum poi tu s-i ari ei c eti pregtit s te schimbi? sau o ntreab pe partener: Crezi c Jack nelege de ce i este aa de greu s ai ncredere n el? Cuplul decide s se separe Uneori, dei iniial terapia de cuplu pare s ajute la pstrarea relaiei, partenerii pot decide c schimbarea este prea lent sau c el sau ea nu vor fi niciodat n siguran dac violena se va repeta. Aceste cupluri pot fi ncurajate s continue procesul de consiliere cu privire la separare, mai ales dac n acest caz sunt implicai i copii. Totui dac ei decid s ntrerup relaia, pot fi nvai cum s se susin ]n acomodarea cu noua situaie. Unul dintre parteneri pleac de la o edin

Unul dintre parteneri poate pleca furios n mijlocul edinei. n acest caz terapeutul i va explica c un astfel de comportament nu este cea mai bun metod de a face time-out , i nu face dect s escaladeze conflictul i s menin violena. Partenerul care a rmas n camera de edin va fi ajutat s se simt n siguran i s nvee cum s-i rspund partenerului. Dac partenerul rmas la edin e femeie i-i este fric pentru sigurana sa, atunci terapeutul o va ajuta s-i fac un plan cu privire la sigurana sa. I se va spune c schimbarea presupune suiuri i coboruri. Terapeutul va contacta i partenerul care a plecat de la edin nainte de urmtoarea ntlnire pentru a-l ncuraja s se prezinte la urmtoarea edin. Perioada de lun de miere

Cuplul pare a fi n perioada de lun de miere cnd reexperieniaz apropierea considernd c nu o s se mai ntmple nimic greit. Desigur, acesta este un lucru bun. Terapeuii le vor explica cum au fcut aceast schimbare important i vor verifica cu ambii parteneri individual pentru a se asigura c ambii vd schimbarea. Se va discuta i problema recderii. Terapeuii le vor spune c schimbarea uneori presupune doi pai nainte i unul napoi. i c nu este deloc neobinuit ca ei s experienieze perioade de dizarmonie i frustrare , ns este important s previn apariia acestor perioade. Este bine s se discute ce ar nsemna pentru ei un pas napoi, s dea un exemplu n acest sens, cum pot s-i in furia sub control. Dac cuplul este descurajat c a aprut o ceart, terapeuii le amintesc partenerilor c acest aspect este normal i face parte din proces. Terminarea

edina final poate fi o celebrare. O tehnic care poate fi folositoare este s-i cerem fiecrui cuplu s scrie scrisoare despre ei nii i despre partenerul lor despre cum au rezolvat problema i au rmas implicai n relaia de cuplu. Scrisoarea poate fi pus ntr-un plic i apoi este dat terapeutului care le va trimite un mail n urmtoarele 6 luni pentru a le reaminti de angajamentul pe care ei l-au fcut n terapie. Un alt ritual care se folosete pentru terapia de grup, presupune c terapeutul le cere membrilor grupului s se pregteasc dinainte pentru edina final gndindu-se cum a fost relaia lor cnd au venit pentru prima dat n grup; ce a fost bine pentru ei, pentru cuplu, pentru familie i ce ar vrea s foloseqasc din aceast experien n viitor. Cuplurile i mprtesc gndurile cu privire la schimbare n cadrul terapiei de grup i acest exerciiu adesea ntrete sperana acestora. Alumni Group/ Desfurarea tratamentului de cuplu

n mod clar nu toate problemele de cuplu care sunt aduse n terapie vor fi rezolvate n 12 sptmni de edine comune. Alumni Group este un grup format din mai multe cupluri care se ntlnesc la 2-3 sptmni i se preteaz la cuplurile care au terminat programul de suport de 18 sptmni. Grupul este deschis cuplurilor care au urmat tratament indiviadual sau de grup i este/ se organizeaz pe o durat nelimitat. Cuplurile pot intra n grup oricnd i pot prsi grupul cnd ele consider c este potrivit s fac acest lucru. Alumni group se concentreaz pe ajutorul dat cuplurilor pentru ca acestea s continue s foloseasc deprinderile nvate n timpul tratamentului intensiv pe care l-au urmat. Cuplurile nou-intrate n grup nva de la cele mai vechi , iar cele mai vechi mprtesc i astfel i consolideaz aspectele nvate pe parcursul celor 18 sptmni de terapie. Studiu de caz

Mark n vrst de 40 de ani i Lucia de 27 de ani au fost propui de sistemul de instan pentru terapie. n timpul unei altercaii Lucia a devenit furioas, Mark a ncercat s o mpiedice dar n cele din urm a decis s cheme poliia.Astfel, Lucia a fost arestat i eliberat dup cteve ore. Mark este de origine din Caucaz, a terminat colegiul i este caracterizat ca fiind un om timid, prietenos i linitit. Lucia este de origine brazilian i a terminat liceul. i ea este caracterizat ca fiind o persoan linitit, prietenoas i sincer. Ei nu au folosit droguri i alcool, acestea nu erau considerate o problem n relaia lor.

Mark i Lucia au fost cstorii timp de 6 ani i au avut 3 copii mici : de 1 an, 3 ani, 5 ani.Mark a lucrat cu norm ntreag n armat, iar Lucia a rmas acas i a crescut copiii. S-a ncercat a se gsi o soluie la furia i violena lor. n ciuda luptelor lor foarte intense, n timpul sesiunilor amndoi erau preocupai profund pentru cellalt i pentru ceea ce au fcut n cadrul cstoriei. Cuplul a completat CTS2 i a furnizat informaii importante cu privire la relaia lor i modul n care violena i afecteaz. Mark a identificat 5 incidente n care el a ipat, mpins sau a plmuit partenerul ca urmare a conflictului. El a identificat 6 incidente n care a strigat, mpins sau a plmuit-o. Lucia a identificat 31 de incidente n care ea a ipat, a aruncat obiecte, l-a mpins, l-a plmuit, l-a sufocat sau l-a trntit n perete.Ea a raportat 13 incidente n care el a insultat-o, i-a rsucit braul, a mpins-o sau a trntit-o n perete.Amndoi au raportat c au fcut ceva mpotiva partenerului n urma cruia partenerul a avut nevoie de ngrijire medical, de urgen o singur dat. Mark si-a exprimat nevoia de a nelege ce se petrece cu soia lui cnd a fost furioas i a vrut s afle cum s comunice mai bine cu ea.

El i-a exprimat unele rezerve cu privire la faptul de a fi ntr-un grup multicouple. Se simea incomod s vorbeasc despre problemele lui n faa altora. I-a fost fric s se afle c el ar putea fi cauza problemelor. Lucia si-a exprimar dorina de a nva cum s se ocupe de furia ei i i-a dorit ca soului ei s nu-i mai fie fric de ea; ea a vrut ca Mark s spun ceea ce gndete i s nu i mai fac griji att de mult.

Mark i Lucia a fost unul dintre 3 cupluri care a completat 18 sptmni de grup care au fost alocate. Ambii, Mark i Lucia au participat la 6 genderspecific sesiuni de Anger Management. n ciuda dificultilor ( team, timiditate dat de strini, ruine fa de comportamentul lor violent), att Mark i Lucia erau participani activi n cadrul grupurilor specifice. Ambii au identificat i au neles contribuia lor personal n cadrul violenei din cas. Couple Relationship Difficulties Deschiderea lor fa de proces a fost de ajutor pentru alii, n grupuri, i a servit drept un catalizator pentru auto-reflecie, limitnd n acelai timp vina partenerului pentru furia lui. Lucia a avut probleme de nelegere a planului de siguran, deoarece ei nu i-a fost fric de Mark i nu dorea s apeleze la 911 dup ce a fost arestat. Ea a exprimat ngrijorare cu privire la tratarea ei de ctre poliie i la aspectul ei n instana viitoare. n cele din urm ea a fost de acord pentru a acontacta o sor care locuia n apropiere i s ia n considerare c 911 e o opiune n cazul n care violena reapare. n timpul acestor sedine ea a continuat s-i exprime frica de capacitatea ei de a controla furia . Pe durata a 6 sptmni de grup specific, att Mark i Lucia discutau posibilitatea ca Lucia poate fi deprimat i poate sufer de sindromul premenstrual ( PMS). Terapeutul a ncurajat-o s consulte un medic. Dup consultarea unui medic Lucia s-a decis s nu ia nicio medicaie, din moment ce cuplul a fost interesat de a avea un alt copil. Pn la sfritul a 6 sptmni pentru grupul de femei, Lucia a crezut c este capabil s identifice furia mai devreme i c a fost capabil s ia msuri pentru a o atenua n cele mai multe cazuri.Ea a gsit time-out perioade de ajutor, dar a recunoscut c un timp a fost foarte greu atunci cnd Mark a fost numit time-out.

Mark i Lucia nu au participat la prima sptmn din cele 12 sptmni a grupurilor de cuplu.Terapeuii au contactat cuplul i au fost informai c reticena cuplului de a veni la grup a fost cauzat de apariia Luciei n instan; ea s-a simit ruinat pentru c a trebuit s apar n instan i furioas pentru c i-a trdat partenerul sunnd la poliie.Mark s-a simit vinovat i responsabil pentru furia Luciei.

Mark i Lucia au observat alte cupluri folosind abilitile de comunicare noi ( cum ar fi I declaraii sau de a asculta reflectorizante), pentru a-i exprima nevoile i frustrrile lor fr a deraia de la obiectivele lor. Dup mai multe edine, Lucia i Mark au fost n msur s descrie viziunea lor pentru relaia lor. Lucia a descris modul ct de des s-a simit protejat i ngrijit de Mark; ea a simit c el a fost un tat grozav pentru copiii lor, iar ea a fost foarte atras de el. Mark a exprimat o dragoste profund i de atracie pentru Lucia; a simit faptul c ea a fost o soie i mam foarte sensibil. Ambii au declarat c au dorit s aib mai multe din aceste sentimente bune n cstoria lor. Cuplul a fost dispus s discute incidentele specifice. Mark ar fi de acord s fac o activitate cu Lucia i copiii lor, apoi,s-a rzgndit brusc. Aciunile lui Mark au declanat furia Luciei, aceasta avnd senzaia de abandon.

Domestic Violence-Focused Couples Treatment

Ea a recunoscut c aceste modele familiale din copilrie, cu un tat alcoolic, pe care ea l-a iubit foarte mult, dar care era imprevizibil i disprea adeseori din viaa ei pentru cteve zile.Cuplul a identificat cnd situaiile asemntoare au fost rezolvate fr conflicte serioase i ce anume a fcut fiecare diferit n acele timpuri. Aceste sedine au fost semnificative pentru Mark, deoarece el a fost n msur s identifice modul n care aciunile sale au avut impact asupra Luciei, din moment ce el nu a fost contient c a fost lipsit de respect i c acest lucru a declanat o furie foarte mare n Lucia.El a fcut doar ce a vrut. Lucia a fost n msur s vad c teama pe care o tria, o nelegea i o exprima n sentimentele ei a fost necesar pentru a evita crearea unor resentimente i c n cele din urm a dus la senzaia de subcontrol.

Cuplurile au fost ajutate s identifice modelele lor de abuz psihologic i au fost ncurajate s identifice momentele n care acestea au fost n msur s se ocupe de dezacordurile lor ntr-un mod pozitiv. Cele mai multe dintre cupluri au avut tendina de a se concentra pe un moment n timpul sptmnii atunci cnd lucrurile au mers prost. Prin discuii de grup, cuplurile au nceput s recunoasc faptul c n mai multe zile n cursul sptmnii acestea au fost n msur s se ocupe de conflictele de zi cu zi i de stres foarte bine. Mark i Lucia au avut nevoie de mai mult practic cu comunicarea n jurul problemelor reale de via pe care le experimentau din moment ce acestea nc se confruntau cu ele i uneori au fost reticeni n folosirea time-out-ului.

Lucia i-a exprimat dorina ca Mark s discute deschis cu ea i s se simt mai intim cu el. Amndoi au vorbit despre distanare i au urmrit modul n care conflictele lor se aseamn cu conflictele din familiile lor de origine. Aceste sesiuni au coincis cu vizitele fcute de amndoi mamelor lor. Lucia a descris tensiunile i distana dintre ei i cum s-a simit abandonat de ctre Mark. n timpul acestor sedine Lucia a avut reacii de la furie la tristee, iar Mark de la evitare la frustare, i era dificil s-i exprime afeciunea i dragostea pentru Lucia. n cursul sptmnilor viitoare cuplul a continuat s aib conflicte emoionale ncrcate dar au fost capabili s treac peste ele. Lucia a identificat ceea ce ar dori Mark s fac pentru ea, iar Mark a fcut efortul pentru a obine ceea ce i dorea Lucia. Lucia nu a observat ns c n timp ce Mark fcea toate acestea pentru ea se simea foarte frustrat. n timpul acestor sesiuni alte cupluri au fost n msur s contribuie la aceast discuie. Mark s-a asociat cu ceilali membrii de sex masculin ai grupului pentru a identifica ceea ce a vrut Lucia. Couple Relationship Difficulties

Toat lumea a recunoscut c Lucia a avut de-a face cu dificulti culturale i lingvistice mai mult fa de conflictele cu care toate cuplurile se confrunt. Aceast schimbare a fcut-o pe Lucia s se apropie de Mark i s continue s lucreze n afara grupului. n timpul sesiunii finale Mark i Lucia au raportat c s-au simit fericii n urma eforturilor pe care le-a fcut fiecare pentru a menine furia la nivelurile pe care o pot controla. Lucia a spus c a avut motive ntemeiate pentru suprarea ei i c Mark i-a fost de folos, ascultnd-o i ncercnd s neleag ceea ce ea i spunea lui. Ei au anunat c s-au mutat din cauza serviciului lui Mark i c amndoi erau fericii datorit acestei mutri. Atunci cnd au completat din nou CTS2 n timpul edinei finale Mark a raportat c fiecare a ipat la cellalt o dat n timpul celor 18 sptmni de tratament. Lucia a raportat c amndoi s-au insultat de 3 ori. Ea a aruncat cu lucruri spre el de 2 ori, iar el a aruncat cu lucruri spre ea o dat. Ea a distrus un lucru de-al lui i amndoi au strigat ctre cellalt o dat. Amndoi au returnat i au completat un numr de pai din cadrul unor teste timp de 3 luni dup ncheierea tratamentului.La acel timp amndoi au raportat c nu au avut loc incidente de violen fizic pe parcursul acelor 3 luni.

TERAPIA DE CUPLU SI AGRESIUNEA FIZICAK. Daniel OLearyDin cauza preocuparii majore pentru protectia copilului multe state au cerut celor care lucreaza cu copiii sa identifice si sa raporteze abuzurile in randul copiilor.Problema raportarii abuzului psihic intre parteneri este inca dezbatuta din cauza felului in care este facut acest raport care poate pune femeia intr-o situatie mai mare de risc decat daca nu raporteaza.Femeia,numita victima trebuie sa aiba puterea sa decida daca raporteaza o asemenea agresiune.Uneori problema unui raport al abuzului fizic si nevoia protectiei femeii in urma agresiunii de acest tip pare intr-o mare masura irelevanta in munca de zi cu zi a terapeutilor.In acest capitol se urmareste informarea terapeutilor cum ca agresivitatea fizica in relatii si in comunitate si mai ales a cuplurilor care vin in terapie maritala.Mai mult decat atat ei trebuie sa cunoasca tipuri de interventii care sunt utile pentru acesti clienti.Este important sa tinem cont de feministele si organizatiile incepatoare care au trezit interesul publicului pentru problema violentei domestice in timp ce terapeutii o ignorau (Schecter, 1982).Ba mai mult terapeutii au suparat gruparile feministe intrebandu-se de ce femeile abuzate stau.Unii au caracterizat femeile abuzate ca fiind masochiste (Hilberman, 1980).Terapeutii au fost fortati de miscarea feminista sa accepte agresiunea fizica ca pe o problema.Ani de-a lungul aceasta a fost cauzata de un factor major: o societate patriarhala care a invatat barbatul sa abuzeze de putere si te tactici de control asupra femeii.Barbatii au fost vazuti ca persoane care abuzeaza si femeile ca victime.La randul ei aceasta viziune conducea la respingerea terapiei de cuplu ca interventie acceptata pentru partenerii care au probleme de agresivitate in cuplu.Astfel in acest capitol avem dovada contextului istoric pentru starea actuala a tratamentului cuplurilor in a caror relatie exista agresivitate psihica.De ce terapeutii au ignorat aceasta problema?Cu cateva notabile exceptii terapeutii au ignorat problema agresiunii fizice din cuplu si familie pentru ca nu o puteau evalua si trata.(1970).Am simtit la fel in 1978 cand un absolvent mi-a cerut sa il supervizez in lucrarea lui de dizertatie in tratarea femeilor abuzate.I-am spus lui Alan Rosenbaum ca nu stiu nimic despre asta dar ca as fi bucuroasa sa invat alaturi de el si i-am sugerat sa incepem prin a stabili prin comparatie cum barbatii agresivi fizic intr-o relatie difera de cei care nu sunt agresivi fizic.Rosenbaum a intampinat o problema legata de agresiunea fizica cand consilia o femeie in Long Island,o femeie care si a parasit sotul pentru ca o agresa fizic.Intr-una din zilele cand nu era la clinica,Rosenbaum a fost amenintat de sotul femeii cu un cutit.Din acel moment Rosembaum a devenit mai interesat de problema IPV(Parteneri Intimi Violenti)mai mult decat mine.In lucrarea de dizertatie a folosit trei grupuri pentru comparatie: (a) barbati cu discordanta maritala si agresivi fizic,(b) barbati cu discordanta maritala dar neagresivi si (c) cei fericiti si cu casnicii fara probleme.APLICATII IN TERAPIA DE CUPLU (Rosenbaum & OLeary, 1981)S-a descoperit astfel ca barbatul agresiv fizic comparat cu celelalte doua tipuri din grupurile evaluate , este cel mai putin asertiv ,cel care abuzeaza cel mai frecvent de copii sau este alcoolic.Problema agresiunii fizice in relatiile dintre parteneri nu a fost recunoscuta de terapeutii de familie din anii 1970 pana la inceputul anilor 1980.Si cand am inceput University Marital Clinic la Stony Brook in 1980 nu a fost tratata in mod particular problema agresiunii fizice.Am rugat-o pe Susan Geiss sa-mi numeasca un esantion cu problemele cel mai des intalnitela clinica de terapeutii maritali.Problema agresiunii maritale a fost mentionata doar in 12% din cupluri.Cea mai comuna problema era cea a lipsei de comunicare(84%) din cazuri,espectante nerealiste ale sotilor(56%),lipsa sentimentului de iubiere(55%),lipsa afectiunii(55%).In 1997 Whisman, Dixon si Johnson au venit cu o replica la studiul lui Geiss si OLeary (1981) luand ca esantion membrii Family Therapy Division of the American Psychological Association si membrii din American Association of Marriage and Family Therapists (AAMFT).Au folosit aceasi lista cu probleme maritale ca si Geiss si OLeary, pentru a putea evalua stabilitatea prezentei acestor probleme in cuplu.Numarul mediu de ani in practica terpiei maritale este 18 asadar esantionul in mod sigur a reprezentat terapeuti maritali experimentati. Corelatia intre ordinea rangului (nivelurilor) de prezentare a problemelor in cele 2 studii a fost 95 indicand o remarcabila stabilitate a prezentei problemelor pe o perioada de peste 15 ani.Comunicarea (87%),lupta pentru dominanta(62%),expectante irealiste intre soti (50%),sex(47%) au fost cele mai frecvente probleme.Agresiunea fizica a fost evidentiata de asemenea doar in 12% din cazuri ca si in studiul Geiss si OLeary.In ambele studii terapeutii au considerat problema abuzului o problema foarte greu de tratat. Pe scurt,bazandu-ne pe rapoartele terapeutilor despre clientii lor, problema agresiunii este cel mai putin frecvent raportata ca majora de clientii care vin sa ceara ajutor.Dar daca clientii sunt intrebati in mod specific despre agresivitate?Conform unsor studii anteriaore ale lui Geiss si OLeary (1981) si Whisman (1997) abuzul fizic nu este o problema des intalnita in cupluri. Se poate spune ca femeile si barbatii ce apeleaza la terapia de cuplu nu considera abuzul fizic o problema.De mentionat faptul ca este o mare diferenta intre abuz si agresiune. De fapt agresiunea fizica poate exista intr-un cuplu ce apeleaza la terapie insa abuzul fizic poate fi omis in a fi prezentat deoarce atat femeile cat si barbatii nu percep agresiunea ca si un abuz.Incepand cu 1992 cand a inceput sa creasca interesul in anliza abuzului fizic al femeilor si barbatilor ce au apelat la terapia de cuplu li s-a cerut sa enumere principalele 5 probleme din viata lor de cuplu:1. Lipsa comunicarii2. Lipsa dragostei si a grijii unu fata de celalalt3. Diferentele intre modalitatile de a creste copii Doar un procent de 6% dintre femeie a specificat problema abuzului fizic.O alta metoda de evaluare a problemelor in cuplu este Conflict Tactics Scale (CTS; Straus, 1979, care printre altele contine si o lista de comportamente agresive cum ar fi: a impinge, a strange, a plesni, a lovi , a bate. Spre surprindere, rezultatul examinarii spunea ca 53% dintre cei examinati atat femei cat si barbati au mentionat ca sotia sau sotul a recurs la cel putin una din agresiunile mentionate anterior. In urma unei analize complexe a rezultatelor 63% dintre cei intervievati au raportat o agresiune din partea barbatului asupra femeii.25% din acest grup de intervievati au relatat mai multe cazuri de agresiune din partea barbatului asupra femeii. Ideea este ca la o analiza obiectiva a statisticilor doar 2 treimi au relatat despre agresiunea fizica si foarte putini au considerat acest lucru o problema. In incercarea de a angaja in studii subiectii non violenti si neagresivi ca si cercetare in analiza violentei in cuplu Holtzworth-Munroe et al. (1992) au observat ca subiectii au relatat despre violenta mai multe decat au anticipat.In 5 studii diferite in care subiectii au fost recutati din anunturile din ziar pana la jumatate dintre ei au relatat despre existenta violentei in relatia lor. Amy Holtzworth- Munroe (2000) a oferit un conext istoric acestei cercetari in memoria lui Neil Jacobson. Ea relateaza ca a avut un soc sa observe ca jumatate din cei ce apelau la terapia de cuplu au relatat abuzul fizic al barbatului asupra femeii. A continuat afirmand ca Jacoboson nu a cosiderat nicioadata tema violentei barbatului. Din fericire Jacobson a inceput sa analizeze ulterior si aceasta ptoblema. Cascardi, Langhinrichsen, and Vivian (1992) ntr-un studiu asupra a 93 de cupluri (efectuat la University Marital Clinic Stony Brook) au evaluat prevalena i impactul asupra sntii corelate cu agresiunea marital; Concluzia lor: 71% dintre participani au recunoscut cel puin un act de agresiune fizic n ultimii ani, dintre acestea 86% au fost agesiuni reciproce, ns urmrile au fost mai marcante la femei, acestea decurgnd adeseori n depresie;

Doss, Simpson, and Christensen (2004) au chestionat 147 de femei i brbai care aveau probleme de cuplu rugndu-i s noteze care sunt problemele care i-au adus la terapie. Femeile au enumerat probleme legate de comunicare, afeciune, separare sau divor iar brbaii divorul, afeciunea i mbuntirea relaiilor, ns doar 5% au motivat prin existena agresiunii fizice.

Murphy and OFarrell (1994) au fcut o cercetare pe 107 cupluri, 66% au recunoscut o violen fizic a brbailor asupra femeilor i au fost fcute recomandri de recuperare n urma consumului mare de alcool; ntr-un alt studiu (Straus, 1979) au fost evideniate n 54% dintre cazuri abuzuri fizice asupra femeilor;

La University of Maryland Marital and Family (2007) dintre cuplurile observate 46% dintre brbai i 43% dintre femei recunosc c n ultimul an i-au agresat partenerul, iar 48% brbai i 51% dintre femei au fost agresate; 13% dintre femei i 8% brbai recunosc c au fost abuzai fizic grav.

Din studiile amintite putem concluziona c aproximativ 50% dintre cuplurile care solicit consiliere se confrunt cu situaii de violen fizic (mpinsturi, palme, bti etc).

Au fost efectuate mai multe studii (n special dupa anii 80) pornind de la ntrebarea dac cuplurile cu vrsta cuprins ntre 20 35 de ani se confrunt cu mai multe situaii de agresiune fizic; Rezultatele susin ipoteza:

Cupluri sub 30 ani, 15% cazuri de agresivitate fizic;

Cupluri ntre 31 50 ani: 6%

Cupluri ntre 56 70 ani: 2%

Agresivitatea cea mai mare la brbai este ntre 20 24 ani (37%), odat cu naintarea n vrst aceasta scade, ntre 65 69 ani fiind 2%;

Politici i poziii mpotriva consilierii de cuplu: Exista multe state (n SUA 12) care sunt mpotriva terapiei de cuplu prefernd s promoveze o protecie feminist pornind de la premisa c brbaii sunt responsabili pentru violena domestic i implicarea lor n consiliere ar putea face ru victimelor;

Austin and Dankwort (1998) confirmnd orientarea feminist argumenteaz importana terapiei de cuplu susinnd c astfel agresiunea dup consiliere, atunci cnd cei doi parteneri rmn singuri e mai mic iar femeile astfel se pot vedea ca parte a problemei, cuplul fiind o diad iar agresiunea fizic e cauzat sau influienat de deficiena relaionrii; Exist o mare difern ntre cele dou tipuri de abordri (feminist / de cuplu), n consilierea de cuplu femeile nu se tem de partenerii lor, ambii parteneri fiind implicai;

De ce clienii nu vd agresiunea fizic ca fiind o problem major? (Arias & Pape, 2001) Agresiunea psihic este mult mai des invocat.

Ehrensaft and Vivian (1996) au aplicat un chestionar i au fcut interviu clinic la 130 cupluri cu probleme. Dei 60% au prezentat situaii de agresiune fizic, doar 10% o consider problem, rspunsurile variind astfel (indiferent de gen):

1. nu e o problem;

2. nu e o problem important sau frecvent;

3. e o problem secundar cauzat de o alt problem,

Pentru a fi considerate probleme, agresiunile fizice trebuiau s fie foarte grave; Pentru ei adevratele probleme erau: infidelitatea, problemele sexuale; separarea, divorul.

Geiss and OLeary (1981) au enumerat ca probleme frecvente recunoscute de cupluri: comunicare, afeciune, sex, ateptri nerealiste din partea partenerilor, iar Woodin (2007) fcnd o metaanaliz a 66 de studii (fcute asupra a 4613 cupluri) spune c cea mai mare cauz a distresului pare a fi negativismul. Femeile sunt mai negativiste iar brbaii mai reinui.

Evaluarea violenei fizice

Indiferent de conditiile specifice fiecarui stat si ale comisiilor de licentiere, pare a fi prudent si este etic sa se investigheze agresiunea asupra partenerilor.

n state precum Florida, care solicita practicienilor sa urmeze un curs de documentare in care le sunt prezentate probleme privind expunerea la violenta partenerului, sau California, unde recent s-a cresut la 15 ore pregatirea necesara privind evaluarea violentei partenerilor, pentru a avea dreptul de a participa la examenul pentru obtinerea licentei in psihologie.

Uneori nu este nevoie inceperea unei investigatii detaliate pentru orice fel de agresiune asupra partenerilor, deoarece majoritatea indivizilor nu sunt agresivi fizic. . Este important sa se cerceteze agresiunea in mod individual si nu intr-un interviu in comun a sotilor, deoarece femeilor ar putea sa le fie frica sa denunte o agresiune in prezenta sotului

In mod simplist se poate pune o intrebare la modul general, in forma scrisa sau verbala, intr-un interviu, astfel:

In decursul ultimului an, cand ati avut o neintelegere sau o cearta cu partenerul dumneavoastra, ati pornit vreun act de orice fel de agresiune fizica asupra partenerului, cum ar fi, imbrincirea, plamuirea, lovirea, baterea sau alte agresiuni de acest fel?

Daca raspunul individual este afirmativ, de asemnea este util sa se urmeze un interviu cu intrebari prin care sa se obtina contextul incidentului/incidentelor agresiv/e. In acest context partenerii ar trebui intrebati daca cineva a fost ranit, si ce rol a avut agresiunea

Evaluare relatiei si a casatoriei

I. Satisfacita casatoriei

Luand totul in considerare, per total cum evaluati nivelul de satisfactie al casatoriei dumneavoastra? Extrem de nefericit; foarte nefericit; nefericit; neutru; fericit; foarte fericit; extrem de fericit

II. Agresivitatea partenerului. Partner aggression

In decursul ultimului an, cand ati avut o nenintelegere sau o cearta cu partenerul dumneavoastra, ati pornit vre-un act de orice fel de agresiune fizica asupra partenerului, cum ar fi, imbrincirea, plamuirea, lovirea, baterea sau alte agresiuni de acest fel?

III. Capabilitatea de a va exprima opinia fara teama de represalii din partea partenerului

Luand totul in considerare, per total cum evaluati capabilitatea de a va exprima opinia fara teama de represalii din partea partenerului?

Extrem de incapabil; foarte incapabil; incapabil; neutru; capabil; foarte capabil; extrem de capabil

IV. Angajamentul fata de partener Per total, de la 1 la 100 (unde 100 este cel mai mare), cat de angajat sunteti sa ramaneti in casatoria dumneavoastra?

V. Angajamentul de a face schimbari in casnicie

Per total, de la 1 la 100 (unde 100 este cel mai mare), cat de angajat sunteti sa faceti schimbari in casnicia dumneavoastra in asa fel incat aceasta sa evolueze in bine?

Se pare ca exista o acceptare lenta dar crescatoare a terapiei maritale atat la barbatii cat si la femeile din relatiile carcterizate de agresine fizica, dar cu anumite conditii. Sunt sapte astfel de conditii identificate de catre Aldarondo and Mederos in cartea Programs for Men Who Batter, iar autorul sugereaza consilierea cuplului doar daca toate aceste conditii sunt indeplinite:

1. Partenerul abuzat a ales sa intre in consilierea de cuplu dupa ce a fost informat de toate celelate optiuni de interventie, inclusiv sustinerea prin grupurile pentru victimele abuzurilor si psihoterapia individuala de suport. 2. Agresiunea este limitata la cateva (nu mai mult de doua) incidente de violenta minora, cum ar fi pamuirea, imbranceala si retinere, fara contuzii si raniri.

3. Utilizarea abuzurilor psihice au fost ocazionale, slabe si nu au creat un climat constant de intimidare si de furie. Aceasta fereste de compromiterea terapiei cand efectul intimidarii puternice si abusul psihologic sunt inca prezente. 4. Nu exista riscul de a fi prezenti factori letali, chiar si in absenta abuzurilor fizice severe si a abuzurilor psihologice.

5. Indivizii recunosc si isi asuma responsabilitatea pentru comprtamentul abuziv. 6. Abuzatorul isi ia un angajament nestramutat sa se abtina de la violente si intimidari ulterioare. El intelege ca in acele moment se va simti provocat sau justificat sa isi abuzeze din nou partenerul ca raspuns la participarea la consilierea de cuplu, dimpotriva el va trebui sa demonstreze ca are un angajament in desfasurare si isi poate abtine sentimentele explozive, fara a invinovatii pe altii, astfel ca acestea nu ii vor furniza o justificare care sa il permita revenirea la comportamentul abuziv in timpul tratamentului.

7. Victima abuzului sa denunte intr-un interviu confidential (la care abuzatorul nu este de fata) faptul ca nu ii este frica sa vorbeasca cinstit in timpul terapiei si nu ii este frica de represaliile partenerului abuzator

Aceste conditii reflecta o vedere intima a violentei partenerilor care este comisa doar de catre barbat, un punct de vedere care nu are sustinere. O documentare mai ampla indica fatul ca si femeile isi agreseaza partenerii la fel de des ca si barbatii..

La fel de important este faptul ca agresiunea fizica reciproca, la nivele nonsevere, nu este asociata cu raniri si temeri. Majoritatea vasta a femeilor din comunitatile noastre, care au denuntat ca partenerii lor le-au agresat fizic nu au raportat raniri.

Mai exact, intr-o comunitatea mare, 3% dintre femeile si 0,4 % dintre barbatiii care au fost abuzati fizic de catre partenerii lor au fost nevoiti sa consulte un doctor pentru rani rezultate dintr-un incident violent. Mai mult, agresiunea barbatilor are un impact mai mare decat agresiunea femeilor.

Impactul major al agresivitatii barbatilor

Frica

Femeile abuzate prezint o teama fata de sotii lor semnificativ mai mare decat femeile care au doar conflicte in mariaj, dar nu sunt abuzate. Aprecierile femeilor in legatura cu frica resimtita anticipeaza mai bine violenta ulterioara din relatie decat setul de 25 de factori de risc descrisi in literatura. Astfel, temerile femeilor ar trebui sa fie luate in serios.

Actual, nici un instrument de evaluare standardizata nu masoara nivelul fricii de partener. Totusi a fost creata Scala Fricii de Partener care indica 3 factori interni consistenti. Scala masoara legatura dintre frica si variate forme de agresivitate (abuz fizic, sexual, emotional), precum si frica de a se exprima in fata partenerului. Scala Fricii de Partener este formata din 25 de itemi, se auto-administreaza si are o consistenta interna puternica (scala totala: 0,90; subscale: abuzul fizic/sexual=0,72; abuzul emotional=0,90; exprimare=0,92), precum si o buna validitate.

Vatamarile corporale

In comparatie cu barbatii, vatamarea corporala a femeilor are loc in special in perioada primelor intalniri, in cadrul comunitatii, precum si in mediul militar. De exemplu, intr-un studiu asupra unui esantion reprezentativ de cupluri tinere care nu prezentau diferente majore intre barbati si femei care erau implicati in agresiuni fizice, femeile au afirmat ca au avut nevoie de ingrijiri medicale mai degraba decat barbatii.

Constrangerea sexuala

Barbatii se angajeaza in mai multe constrangeri sexuale decat femeile. De exemplu, intr-un esantion reprezentativ de parinti a unor copii cu varste cuprinse intre 3 si 7 ani, s-a stabilit ca exista de 2 ori mai multe sanse ca comportamentele sexual abuzive ale barbatilor sa aiba loc decat comportamentele sexual abuzive la femei. In consecinta, violarea femeilor este mai comuna decat violul asupra barbatilor.

Uciderea partenerului

Datele indica faptul ca mai multe femei decat barbati sunt ucise de catre partener. De fapt, in 1998, in timp ce aproximativ 1317 femei au fost ucise de partenerii lor in Statele Unite, doar 512 barbati au fost ucisi de partenerele lor. Din fericire, numarul total a barbatilor si femeilor ucisi in fiecare an de catre partenerii lor este in scadere din 1976.

Efectele terapiei de cuplu in situatiile agresiunilor fizice

Continutul Terapiei de Cuplu

Interventiile cele mai eficace din cadrul terapiei de cuplu implica:

- monitorizarea gandurilor - utilizarea gandurilor calme pentru a reduce furia

- recunoasterea semnelor furiei

- restructurarea cognitiva - timeout-urile

- imbunatatirea comunicarii prin formarea abilitatilor interpersonale, utilizand parafrazarea si reflectarea. - rolurile de gen si folosirea eronata a controlului si puterii, in special de catre barbati

Cu toate ca majoritatea rezultatelor cercetarii au fost realizate pe grupuri formate din cupluri, aceasta nu este o conditie necesara; de fapt, se prefera sa se acorde atentie individuala acestora.

Obiectivele terapiei si mijloacele pentru atingerea lor

(1) reducerea agresivitatii psihice; (2) reducerea/eliminarea agresivitatii fizice; (3) inocularea sperantei pentru luarea angajamentului fata de relatie; (4) cresterea satisfactiei generale in relatie; (5) dezvoltarea sentimentelor pozitive/de iubire. Terapia de cuplu pentru cei care au fost implicati in relatii abuzive fizic nu este la fel cu terapia maritala generala. Necesitatea reducerii agresivitatii psihice in timpul si in afara sedintelor este cruciala. De fapt, nu este utila intalnirea cu cuplul pana cand amandoi pot sa-si controleze iesirile emotionale. Accentul este pus pe reducerea agresivitarii psihice deoarece s-a evidentiat faptul ca agresivitatea fizica este aproape intotdeauna precedata de agresivitate psihica.

Clientilor li se poate spune ca terapia de cuplu este de fapt un proces care ii poate ajuta numai cand ei sunt pregatiti sa discute despre probleme intr-o maniera civila; este vorba despre faptul ca persoanele trebuie sa lucreze pentru a intra in terapia de cuplu.

Furia este de obicei reflectata prin desconsiderarea sentimentelor sau ranirea datorita actiunilor celuilalt. Se recomanda verbalizarea acestei raniri mai degraba decat izbucnirea. In sfarsit, cei care simt ca o discutie cu partenerul este gata sa scape de sub control, ar trebui sa spuna ca vor relua discutia peste 24 de ore sau la urmatoarea sedinta de terapie.

Daca o actiune a partenerului, de exemplu o aventura extraconjugala sau folosirea in secret al banilor familiei a condus la neincredere, persoana care a fost implicata in aceste comportamente trebuie sa demonstreze prin intermediul comportamentelor de zi cu zi faptul ca nu se va mai intampla niciodata si ca ii pare rau cu adevarat ca l-a facut pe celalalt sa sufere, precum si sa isi asume intreaga responsabilitate pentru ce a facut.

Terapeutul poate acorda valoare credintei ca lucrurile pot sa se imbunatateasca si poate evidentia semnul pozitiv ca fiecare dintre cei doi doreste sa se dedice salvarii relatiei, iar daca ambii parteneri verbalizeaza dragostea pentru celalalt, atunci si acest fapt poate fi evidentiat. Se pot utiliza si exemple ale efectelor pozitive ale terapiei de cuplu pentru alti clienti care au fost intr-o relatie abuziva.

Nivelul general de satisfactie in relatie este usor de marit prin incurajarea clientilor in timpul sedintelor de a verbaliza caracteristicile si comportamentele pe care fiecare le respecta si ii place la celalalt. Fiecare trebuie sa arate respect fata de eforturile partenerului de zi cu zi pentru relatie si familie. Femeile care au grija de copii si nu lucreaza inafara casei, adesea nu simt ca sunt respectate de sotii lor pentru eforturile lor zilnice legate de ingrijirea copiilor, gatit si gospodarie. Sotii au adesea nevoie de incurajari speciale pentru a arata respect pentru ceea ce fac sotiile lor. Pe tot parcursul terapiei, este important sa ne focusam pe stabilirea legaturii terapeutice cu ambii parteneri. Intreruperea terapiei a fost unul dintre cele mai importante probleme asociate cu terapiile traditionale pentru barbatii implicati in relatii abuzive fizic. Multor barbati nu le place accentul pus pe abuzul de putere si control al barbatului. S-a demonstrat faptul ca formarea unei aliante pozitive intre parteneri este importanta pentru reducerea agresivitatii psihice a sotului asupra sotiei, la fel ca si agresivitatea fizica de nivel mediu si severa.

Terapeutul trebuie sa acorde o atentie sporita creerii legaturii cu partenerul de sex opus, deoarece clientii adesea presupun faptul ca terapeutul se va identifica cu clientul de acelasi sex. Cu toate acestea, ar trebui ca relatia in cuplu sa fie vazuta ca si client.

Cine este tinta interventiei?

Unora li se poate parea ca exista o tendinta naturala ca femeia sa fie victima din relatia caracterizata de agresivitate fizica si ca prima tinta a terapiei sa fie barbatul. Cu toate acestea, in marea majoritate a cazurilor, agresivitatea fizica din cupluri este reciproca (de exemplu, amandoi se angajeaza in agresivitate) si nu in auto-aparare.

Agresivitatea barbatului este cea care induce frica si vatamare si are de obicei un impact negativ mai mare, prin urmare trebuie sa se puna accentul pe faptul ca agresivitatea fizica trebuie oprita.

Studiu de caz initial

Cercetarea realizata de Lindquist, Telch, and Taylor (1983) a fost primul studiu publicat referitor la interventia asupra cuplurilor, creat pentru a reduce agresivitatea psihica si fizica la barbat. Studiul lor pilot evalua o interventie asupra unui grup format din cupluri cu 8 participanti. Rezultatele (bazate pe un foarte mic numar de participanti pana la sfarsitul terapiei si o rata a renuntarii de 40% ) au sugerat faptul ca cei care au participat pana la finalul terapiei au fost mai putin furiosi si mai putin gelosi si, la sfarsitul terapiei, nici una dintre femei nu au spus ca ar mai fi fost abuzata.

Evaluarea initiala comparativa

Shupe, Stacey, and Hazlewood (1987) au condus unul dintre cele mai mari studii care comparau cuplurile individuale, grupurile de cupluri si grupurile formate din participanti de acelasi sex (total N = 241). Deoarece doar un subesantion (148) de participanti (din 241) au putut fi contactati dupa terapie, concluziile trase referitoare la eficacitatea terapiei sunt neclare.

Mai specific, dintre cei 148 participanti care au fost contactati, 102 au terminat terapia si 42 erau dintre cei care au renuntat.

Interventiile au fost pentru problematica drogurilor si alcoolului si a neintelegerilor maritale continue. Participantii la cele 3 programe au demonstrat reduceri ale agresivitatii fizice.

Cuplurile individuale versus grupurile de cupluri

Harris, Savage, Jones si Brooke (1988) au comparat consilierea grupului de cupluri cu consilierea individuala a unui cuplu, cu scopul special de a reduce agresivitatea fizica si psihica. Programul de consiliere in grup a fost mai capabil sa retina sau/si sa atraga clientii (89% din cupluri din grup in comparatie cu 41% din cuplurile din consilierea individuala (sau cel putin unul dintre parteneri diadei)). Majoritatea cuplurilor au ramas impreuna, dar dintre cei care s-au despartit, 63% au spus ca au plecat datorita abuzului continuu.

Agresivitatea fizica s-a oprit in 54% dintre cazuri, si s-a redus in 14% din cazuri.

Grupurile cu membrii de acelasi sex sau grupurile formate din cupluri

Deschner si McNeil (1986) au comparat grupurile cu membrii de un anumit sex cu cele formate din cupluri. Ei au implicat persoane care au agresat, acordandu-le consiliere individuala pentru aproximativ jumatate dintre indivizii din ambele grupuri. In ambele interventii, controlul furiei a reprezentat un focus al tratamentului. Ei au avut 82 persoane care au terminat tratamentul si o rata a renuntarii de 39%. 6 - 8 luni mai tarziu, 85% din cei contactati (54% din membrii grupului) nu au mai recurs la violenta. Nu au existat diferente intre cele 2 tipuri de tratament, dar acest studiu este instructiv deoarece clinicienii au decis in mod clar faptul ca consilierea individuala este necesara pentru a ajuta terapia cuplurilor sau grupurilor de acelasi sex.

Rezultatele studiilor tratamentelor cu replicari sistematice

Exista 2 studii relativ mari create special pentru a reduce agresivitatea fizica, cu o interventie specifica pentru cupluri in comparatie cu o interventie specifica asupra grupurilor de acelasi sex. Astfel, comparatiile dintre cele doua metode de tratament implica evaluarea efectelor celor 2 tipuri diferite de abordari pentru a duce la reducerea/stoparea agresivitatii fizice atat la barbati cat si la femei. Deoarece tratamentele au fost dezvoltate cu colaborarea dr. Peter Neidig and dr. Daniel OLeary si dr. Steve Brannen, si deoarece interventiile au avut doar o acoperire partiala, compararea lor poate fi considerata o replicare sistematica.

Studiul 1) Brannen si Rubin (1996), care au avut primul studiu publicat, au fost de folos in special unor barbati trimisi in terapie de catre un judecator din Texas, dar sotiilor lor li s-a cerut sa participe si ele impreuna cu ei in terapie.

Terapia realizata cu ajutorul grupurilor de acelasi sex implica faptul ca barbatii mergeau cu grupul de barbati, in timp ce femeile lor mergeau cu grupurile de femei