Vintila Densitatea Lemnului de Fag

73
CERCETARI ASUPRADENSITATII, CONTRAGERII $I UMIDITATII LEIINULUI Dtr FAG, PRECUM $I ASUPRAFORIf.A,TIIINII II{IMII RO$II LA ACEASTA SPECIE . de Dr. E. VINTILA Ing. subinspector silvic I. Introducere. -II. Mersul Cercetlrilor: 1. Materialul lemnos lolosit. 2. Td,ierea rondelelor si scoaterea probelor. 3. Determinarea umiditilii lemnului. 4. Determinarea volumului probelor de lernn. 6. Deferminarea contragerii lemnului. 6. Stabilirea cantit[lii tle aer existent in lemnul verale. III. Rezultatele cercetlrilor: 1. Densitatea lemnului de lag: .4/ Varialia densitdfii (R) a lemnului yre direc{ia longitudinald a arbo- relui. ; BJ Yarialia densit[lii (R) a lemnu]ui pe tlireclia transversa]i, a arborelui : C,) Curbe de frecven{i ;i valoarea mijlocie a densiti,{ii lemnului de tag. 2. Contragerea lemnului tle fag. 3- Repartitia apei Ei aorului in lcmnul verde de fag: -4l Reparti{ia pc direclia transversald, a tmnchiului : B/ Iiepartilia pe profilul longitudinal a, arborelrri. 4. Umiditatea lennului in raport cu greutater absolut uscnf[ /(iu r). ' 5. Forrnaliunea inimii ro;ii la {ag: -4,) Generalita{i; B,) Inirna roqie la arborii cercetafi. 6. Formaliunea inimii rogii la fag, din punct dc vedero forestier. I. II{TRODUCERE Cercetdrile de fa!i, au fost efectuate in decursul anilor 1941 $i 1942. Ele au avut de scops5, stabileasch, 0 prim[ orientare asupra insugirilor technologice ale lemnului de lag din lara noastr[ gi totdeodath, sApunl baza unui inceput de cercetare in problema inimii rogii. 7'D

Transcript of Vintila Densitatea Lemnului de Fag

Page 1: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

CERCETARI ASUPRA DENSITATII, CONTRAGERII$I UMIDITATII LEIINULUI Dtr FAG, PRECUM $I

ASUPRA FORIf.A,TIIINII II{IMII RO$IILA ACEASTA SPECIE

. de Dr. E. VINTILAIng. subinspector silvic

I. Introducere.

-II. Mersul Cercetlrilor:1. Materialul lemnos lolosit.2. Td,ierea rondelelor si scoaterea probelor.3. Determinarea umiditilii lemnului.4. Determinarea volumului probelor de lernn.6. Deferminarea contragerii lemnului.6. Stabilirea cantit[lii tle aer existent in lemnul verale.

III. Rezultatele cercetlrilor:1. Densitatea lemnului de lag:

.4/ Varialia densitdfii (R) a lemnului yre direc{ia longitudinald a arbo-relui. ;

BJ Yarialia densit[lii (R) a lemnu]ui pe tlireclia transversa]i, a arborelui :

C,) Curbe de frecven{i ;i valoarea mijlocie a densiti,{ii lemnului de tag.2. Contragerea lemnului tle fag.3- Repartitia apei Ei aorului in lcmnul verde de fag:

-4l Reparti{ia pc direclia transversald, a tmnchiului :B/ Iiepartilia pe profilul longitudinal a, arborelrri.

4. Umiditatea lennului in raport cu greutater absolut uscnf[ /(i u r).' 5. Forrnaliunea inimii ro;ii la {ag:

-4,) Generalita{i;B,) Inirna roqie la arborii cercetafi.

6. Formaliunea inimii rogii la fag, din punct dc vedero forestier.

I. II{TRODUCERE

Cercetdrile de fa!i, au fost efectuate in decursul anilor 1941 $i 1942.Ele au avut de scop s5, stabileasch, 0 prim[ orientare asupra insugirilortechnologice ale lemnului de lag din lara noastr[ gi totdeodath, sA punlbaza unui inceput de cercetare in problema inimii rogii.

7'D

Page 2: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

Lemnul de fag constitue pentru lara noastr[,, lipsiti din ce in ce

mai muit de stejar, speranla de m6,ine ca material de lucru. Importanla

lemnului de fag este qi mai mare dat fiind cil are insuryiri prelioase,

care-l fae apt pentru fcarte multe qi variate utilizflri, precum 9i datoritil

faptului cd, ocupi, o suprafa!5, atdt de mare in comparalie cu cele-

lalte specii.Preocuparea de cd,petenie este de a produce in viitor c0t mai mult

lemn de calitate superioar5, in pldurile noastre de fag gi cu cflt maipulini, inimi, ropie. Inima rogie constitue un inconvenient pentru rnulte

din intrebuinld,rile lemnului de fag, deoarece intre altele' nu poate fi

impregnatd,.Cu primele rezultate oblinute pe baza acestor cerceth,ri, am scris

un articol in limba german5,, care urma sH, apard, in revista Holz als

Roh-und -Werkstoff,

ca ocazia comemori,rii profesorului R. Trendelen-burg 1). Din cauza bombardamentelor din anul 1943, n'a putut apareatunci gi n'a mai ap[rut nici ulterior.

Lucrarea a fost completati gi l5rgiti,, d6,nd posibilitatea de a fi

cunoscute rezultatele la care am ajuns pe baza acestor cercet5,ri. Ele pot

fi folosite ca punete de plecare pentru eventuale alte cercetd,ri in aceastl

direclie.IJn cuvfl,nt de mullumire adresez pe aceast6, cale Societ[lii forestiere

Lomap-Moroeni, pentru inlesnirile pe care mi le-a acordat la lucrdrilede teren de pe Valea Ialomicioarei de Est, precum gi Societh{ii Mundusgi Borlova-Armeniq, pentru acelea de pe Valea Sebegului.

II. }TERSUL CERCETARILOR

7. Materiahtl lemnos folosit

Pentru cercetd,rile de fa{5, au fost folosi}i 8 fagi (Fagus silv;r,tica L)provenind din urm[toarele arborete:

a) TJn arboret pur de fag, de pe Valea,Ialomicioarei de Est, situatIa cca 800 m altitudine. Din acest arboret, in vdrsti, de aproximativ200 de ani, cei mai mulli dintre arborii b[trflni fuseserl extraqi cu 50'de ani inainte, r[,mflnAnd numai puline exemplare bfltrdne dintre careface parte gi fagul nr. 1. Acesta crescuse pe nn versant cu expozi{iesud-estic5,.

r') Rei,nhard Trendelenbu.rg.' Ein Beitrag zur Geschichte der biologischen Holz'forschung. Holz als R,oh-und Werkstotf, caietul 3, Martic 1943, pag. ?3.

76

Page 3: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

La cca 500 m dep5,rtare de fagul nr. 1 s'a doborit fagul nr. 2, crescutpe un versant nord-estic, in care arboretul era foarfe tare r6rit. Arbo-rele se gd,sea intr'o stare rea de vegetaJie.

b) Un arboret pur de fag din p[durea Groppoare]e, situat pe ValeaTeleajenului, la cca 1.200 m altitudine, a cdrui"vflrstd, era de aproxi-mativ 250 ani. Arboret inchis, cu arbori mari gi frumo,si, din cari s'audoborit fagii nr. 3, 4 gi 5. PA-durea se gisea pentru Prima oarEin exploatare. La acegti arboris'au fd,sut numai mi,surltori deinimd roqie.

c) Un arboret pur de fagde pe Valea Sebequiui - p[-durea Borlova - Armeniq - lacca 1100 m altitudine. Din acestarboret, in vA,rst5, de 170-200ani, situat pe un versant ves-tic Ai sud-vestic, s'au doborita,rborii nr. 6, ? gi 8. Arboretulnu fusese exploatat niciodat5'( f ig .1 ) .

Primele dou5, arborete suntsituate in zona Carpalilor Meri-dionali, cu o climE, in generalaspr5,, totugi mai dulce ca cea carepredomin5, in Carpa{ii de Est.

Cel de al treilea este situatin zona muntoa'sH a, Ranatului,regiune in care fagul ocup6 60o/odin suprafala ph,durii, qi in care elvegetalie 1).

La alegerea arborilor pentru cercet[ri s'au c5,utat arbori de diferitegrosimi gi cu coronamente de mbrimi variate. S'a linut seama dease-menea qi de expozilia arboretului.

Inainte de a dobori arborii s'a trasat po trunchiu cu o grif[ dirt-cliunea Nordului, spre a putea ounoagte orientarea fa,t[ de punotelecardinale, in func{ie do care s'au ficut determinirile gi m5sur[torile.

r) Dup6 Petcul gi Crel,oiu s'ar gisi aci qi varietatoa moosiaca (Fagus moe'siaca).

Arboret de fag de pe ValeaSobegului (Banat).

se gS,segte in zona sa optiml de

odt t

Page 4: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

CA

|€

s

-. .s': rB

*1 '3F ' s:i .c€-i '8, \1 . 5

i E, l

k tz . ^. a . B

F Xo iH O

< 6F . i

t

u1

5 r r -

FS$K A C S; ! . e

6\

EE H: S;nEs E FEE Ee g € s* i . E !

.\3.E #E o . C' 4 X SEa s,= .s rrQ

L

E H A tE8_ S $F * e R

; < 6 \ *

i :ss\ r 3\ , \

-s SC G

sf Ff

€r*

aA

:Btr.F

<63

N

Xlq'

k

Hz

ad I c.i

< i t o ) t a o

6!

Fa

B

r

U2

o od 6 3

> . 9d h

o

' r

I

oa

N

o

,c6

6n

)<B

h

It

Page 5: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

Arborii nr. 1 gi 2 au fost doborifi in luna Septembrie (1g41), fagiinr. 3, 4 pi 5 in luna August (1942), iar nr. 6, 7 gi 8 in Decembrie (1ga2).Date mai ambnun{ite asupra arborilor se gdsesc in tabloul nr. 1.

2'. Tdierea rondelelor,gi scoaterea probelor

Dupb doborirea arborilor, trunchiurile air fost sec{ionate la anumitedistanJe, variabile dupd caz, sco!6,ndu-se rondele.

Distanlele la care s'au fh,cut aceste seclioniri se vfld din profilelelongitudinale alo arborilor, ard,tate in fig. 2?, 28 qi 29.

Rondelele au fost insemnate cu numd,rul de ordine al arborelui gicu numdrul curent al rondelei, pentru ca sd, se poat6 stabili pozilia torin trunchin. La anumi{i arbori, cum este fagul nr. 1 pi 2, au fost scoasede fiecare dat[ cdte 2 rondele perechi, in punctele unde s,au fi,cut sec-tiondri. o serie din aceste rondele a servit pentru scoatbrea proborornecesare determinirii umiditdlii lemnului verde, operaliune care s'afi,cut pe loc, in pidure, iar cealalt[ serie s'a trimis la laborator pentrucelelalte determindri gi md,surd,tori. Scoaterea probelor pentru deter-minarea umiditb{ii s'a desfI,gurat astfel: imediat dupd, retezarea uneirondele se trasa cu un creion chimic un diametru pe direclia Nord-Sudgi unul pe direclia E-V, gi se conturau probele care trebuiau scoase.Aceste probe erau scoase 0u ajutorul unor d[l{i bine ascufite, prindespicare, opera$iunea care se efectuiazi, relativ upor la fag. Probele,care aveau o 15,!ime de circa 4 cm, se succedau pe cele patru direcliuniale razelor, dela periferie spre centrul rondelei, primind in afara num6-rului de ordine al arborelui gi al rondelei gi un num5,r care aratd, poziliaprobei in rondeli. Aceeagi metodd, a fost folositb pi cu prilejul unei eer-cetS,ri anterioare asupra umiditd,Jii lemnului de stcjar (Vintild, 1g43) undeea este pe larg descrisd. CflntH*irea acestor probe s'a ficut instr pe locin pI,dure, nu la laborator, Pentru aceasta s'a transportat la loculcercet5,rilor o balantE, demontabild,, care s'a instalat in cantonul cel maiapropiat. Probele se scoteau la locul doboririi arborelui, se puneauintr'un vas acoperit gi se transportau in incd,perea unde se fi,cea cd,ntd-rirea. Toate operatiunile, incepflnd. ou retezarea rondelelor gi sfdrqindcu cdntlrirea probelor la balanlX, se fbceau cu mare rcpeziciune gi cutoatc precauliunile necesare spre a nu se produce pierderi de umezeald,prin uscare.

La desenarea probelor s'a avut in vedere ca, zona de alburl sh fieluatl totdeauna separat de inima ropie. Probele nu au avut un numirdeterminat dc inele anuale, acestea fiind in general greu de numXratin pfi,dure. Din aceastl cauzb s'a ch,utat sd, se ia probe cu aproximativ

79

Page 6: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

: . ., .. .r..: l : r ' .r ' :r, ' , j . .r

F,g. 2. - Fagul Nr

K*ffigi,.

::i,::i::ll:.:ral'ii

\f.ii

Fig. 3. - Fagul Nr. 1, rondela II (1,60'n dela sol).

Page 7: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

Fig. 1. -- Fagul Nr. 1. rontlela III (9,90 rn delr sol).

1. rondela IV (6,40 m dela sol)

Page 8: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

aceeasi lungime pe direc{ia radiali, in func{ie, bineinleles, de lalimca

inimii rogii sau de alte eventuale neregularitifi de creptere sau de con-

formare a rondelei. La alte specii forestiere, inelele anuale fiind mai

ugor vizibile, numdrarea inelelor se poate face repede gi deci so pot

scoate probe cu acela;i numflr de inele anuale, ceea ce prezint[ un avan-

taj in valorificarea rezultatelor. In cazul de fa![ operaliunea ar fi durat

prea mult, ceea ce ar fi avut ca urmare pierderi de umezealb, prin eva-

porarea apei din rondelH,.cea de a doua serie de rondele, scoasi exact la aceleagi in6l{imi din

trunchiu, a servit la facerea mfi,surltorilor de inimd, ropie, la numirarea

inelelor anuale gi md,surarea diametrelor necesare intocmirii profilelor

longitudinale. Aceste rondele au fost in parte qi fotogra,fiate spre a putea

ayea o imagine a inimii rogii pe secliunile transversale ale trunchiului"

La unii arbori, rondelele acestea au {ost debitate gi ele in probe, pentru

determinarea densitfilii gi contragerii lemnului. Schema scoaterii acestor

probe, care au dimensiunile de 2x2x3 cm (dimensiunea cea mare

iiind paraleld, cu tibrele), se poate vedea din unele fotografii ale rondelelor

(fig. nr. 2.,.'1). Ele se succed in mod regulat din centrul rondelei spre

periferie, alburnul fiind deasemenea luat separat de inima rogie, ca gi in

cazul precedent. In fotografia nr. 10 este ardtat cum s'au scos aceste

probe. Toate acesto opera{iuni s'au efectuat la lobarator, cu ajutorul

uneltelor de care dispune atelierul de confeclionat probe.

La arbotii la care s'au ftreut numai determin5,ri de umiditate, sau

numai determinSri de densitate 9i contrageri, nu s'a luat decd,t o sin-

gurE serie de rondelc, din care s'au confeclionat probele respective.La unii din arborii cercetali s'au fflcut numai nrisurS,tori de inimi,

rogie, in care caz nu s'a mai confeclionat niciun fel cle probe. Mdsur6-

torile s'au efectuat direct pe sec{iunile transvcrsale ale arborilor in

p5dure, rezultatele fiind trecute intr'un carnet. cu ajutorul acestordate s'au desenat profilele longitudinale ale arborilor, pe care se poate

vedea cum variazil lfitimea inimii rogii.

3. Determinarea umid'itdlii lemnul'ui

Aga cum s'a ar5,tat mai inainte, probele care au servit la determi-

narea umidit[lii au fost debitate in p[dure, imediat dupl doborirea

arborelgi. cfi,nt[rirea acestora s'a f[cut cu o llalan{fi, semi-automati,,previzut[ cu anrortizare cu ulei, care permite o ca,ntfirire relativ repede-

!'racliunile de gram se puteau citi pe un cadran. Precizia c6nt6ririi

era cle 0,5 gr, suficientd fa{d de nrX,rimea probelor.

82

Page 9: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

Fig. 6. .' Fagul Nr. 2. rondela II (2,00 m ilela sol).

I'ig. 7. - Fagul Nr. 2, rondela V (9,60 m dela sol),

8:J

Page 10: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

' l l ' . l l l ' : ' . : l ' : ' . ' ' . . . . . . . l ' , . : : ' , . : ' l , . . '

Fagul Nr. 5, rotdela II i (?,00 rn dela sol).

Fic. 9. Fagul Nr:. 8. rontlela III (2,90 n dela sol).

Page 11: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

La determin5,rile de pe Valea Ialomicioarei de ltrst, balanla a fostinstalatd, intr'un canton de cale feratd, ingusti, care se afla in imediataapropiere de locul unde au fost dobori{i arborii.

La cercetdrile dela Borlova-fumeniq, care s'au flcut in timpritriernei, probele s'au scos din rondele in pd,dure gi s'au transportat orlistan![ considerabili, pind,la casa de add,post in care s'au fd,cnt c6nth.ririle. Spre a evita pierderile de greutate prin evaporare, tot timpultransportului ele au fost linute intr'un vas acoperit. Temperatnraaerului fiind in acelagi timp destul de seoborit[,, probele nu au purursi se usuce. Pentru cA,ntH,rire se aduceau in inch,pere un numdr rcstr.6,nsde Fohe, care sr) lineau la fel aeoperite, pflnd la efectuarea cAnti'iririi,tlup[ caro se introduceau a]tele gi a;a mai departc.

La efectuarca acestor cd,ntiriri nu au fost intrebuintate vase tlcsticl5, incirise - aga denumite fiole de cdntilrire - in cir,re sil, fie puselrrotrcle in timpul cfi,ntX,ririi. Operaliunea aceasta ar fi fost anevoioasl,necesitflnd o cflntirire prealabili a vasului qi un calcul in plus pentruoblincrea greutdlii nete a probei. Ea nici nu ela necesard, deoarececdntrririlc se efectuau destul de repede gi precizia acestor c&ntdriri --fati de posibilitdlile balanlei, gi de mirimea probelor ---nu reclamaaceastd, rnisur6.

Cea dc a doua cdntbrire a probelor, dup[ uscare, s'a f5,cut ]a laborator.Pentru aceasta probele au fost transportate la Bucurepti gi au fost linutein etuve de uscare la 1050C, pflni ce au ajuns si, aibd, greutatea con-stant5. Pentru aceasta s'au folosit cunoscutele etuve electrice Heraeus,cu reglare autornatti de temperatur5,. Probele, trvfl,nd dirnensiuni relativmari (circa ? cnr pe direclia paraleld, cu fibrele), au trebuit sL stea B-4zile in etuvi,, pfln[ Ia. uscarea, lor conipletir. Dup[ rdcirea probelor, cares'a fi,cut in exicatotlre cu elorurd, de calciq, ele au fost c6,ntirito cLraceeagi balan![, ca la inceput. Difcreula dintre cele doui cAntlriri aleprobeior repreziuti, cantitatea de ap[ allatd in probele ile lemn in mo-mentul doboririi arborilor. Aceastd cantitate d.e apd s'a exprimat indouil feluri:

fl] dupl fornrula , ==q--9. 100, in care <r(Jr estc grcutateirg

lernnului vcrtle, qi < g r grentatea lui dupd, uscarc.Q - q

[2] duph, formula n . 100, in carc rV , este yolumul

probei de lemn ln stare verde. Iliferenla G -- g poate fi considerati, incazul de fa![,, egal5, rsi cu volumul apei (in cm3), aflat in proba de lemnv etdc.

DD

Page 12: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

tPrima formul6 este frecvent intrebuin{atd, in toate cercetirile dc

umiditate. Ea are a,vantajul cd, poate fi ugor oblinutd,, necesitdnd numai

doutr c6,nt[,r-,ri sur:rrsive ale probelor. Cea de a doua insd,, redflnd can-titatea dc apil ra['crtat6 la volumul de lemn verde, este folosith, indeosebi la calculul volumului de aer aflat in lemnul verde, aga cum'scva vedea mai departe. Pentru acest motiv este intrebuinlatd' in deosebila cercetdrile cu catacter biologic asupra lemnului. Pentru aplicarea eieste necesar s[ se determine ins[ qi volumul probelor de lemn in stareverde, operaliune in general mai dificil[, deoarece probele nu au o formd,geometric[ regulati.

4. Determinarea uolumului prohelor de lemn

Probele de lemn pentru umiditate, scoase in pldure, aga cum s'aar5,tat mai inaintc, prin despicarea rondelelor cu ajutorul unor dilli,nu au putut avea o formh geometric[ regulat5,. Pentru aflarea volumu-lui lor a fost necesar sb se apliee o metodd, bazatd, po principiul dislo-cuirii apei. In acest scop s'a amenajat o balan{i, in felul urmitor: I)eunul din talere s'a suspendat un ac, cu ajutorul unui dispozitiv specialde prindere gi sub el s'a aqezat un vas cu ap[. Proba de lemn se agald,de acest ac gi se atd,rnh apoi de taler. Aceastd, probE, se odnt[rea apoiodatb deasupra apei gi a doua oarh, scufundat5, complet in ap[. S'4,realizat astfel nn fel de balan{I hidrostaticE. Balan{a folosit5, a fosttle tipul aceleia descrise anterior, cu precizie insH, mai mare (0,02 gr).l)iferenla dintre cele douh, cd,;rthriri ale probeireprezintd, tocmaivolumulprobei, exprimat5, in cmt in cazul c0,nd cAnt5,ririle se'fXceatt in grame.

Pentru determinarea volumului probelor in starc verde, acestea, duplce au fost adusc dela pi,dure, au fost puse imediat in apd, gi linute timpdc cca IA zile. S'a urmirit sE, se obfini prin aceasta o imbibare c6,t maicompletf, a lemnului, pentru ca in timpul cd,ntd,ririi probelor in api,,acestea s5, nu rnai absoarbl ap[, ccea ce ar fi caazat 0 eroarc in detcrmi-narea volumului. La prima c0,ntdrire, fd,cutl deasupra apei, probele aufost qterse de apa liberb aflat[ pe probe, cu ajutorul unei cflrpe umedc.Probele in momentul acestei c6nt5,riri nu trebue sE, aibh, picbturi libercdc ap6 - in afar5, de apa de adeziune dela suprafa{d, - deoarece ele arinfluenla qreutatea probelor. Operaliunea de gtergere nu trebue insls5, provoace o uscare prea accentuati a probelor, ceea ce ar ciluzadeasemenea o eroare in aflarea grcut[lii. Spre a avea o orientare asupram5,surii in care trebue fircut5, aceastE, opera{ie, s'a f6,cut urmH,toareaexperien{X: S'a fasonat, din lcmnul de fag verde, un cub a cbrui volumsir poati fi cu precizie stabrlit prin misurare directi pi care a fost

86

Page 13: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

supus rqi unei determinXri de v0lum pe calea arh,tatd, mai sus, cu ajutorulbalan{ei hidrostatice. Operaliunea s'a tepetat de mai multe oriistabi-lindu-se cum trebuesc gterse probelo inainte de a efectua prima cAnti-rire, pentru ca eroarea sil fie cd,t mai mictr. S'a constatat astfcl ci, opc-ra{iunea trebue s[ fie flcut[ cu o cdrpti bine umezitd,, iar suprafalaprobclor si, rd,mflni dup[ gtergere, ceva mai umedi, dec6,t ar plrea necesar,droarece pA,nd, la terminarea cA,nt[ririi, probele mai pierd gi prin eva-porare o parte din apa aflatd, la suprafalE. Cel ce face cAntdririle ajungein cur6,nd la o indemdnare care ii asigurfl o suficienti precizie. Eroa.rcape care am constatat-o la determinarea volumelor, lu6,nd acesteprecauliuni, a avut in mod practic o valoare mijlocie de f 0,5)'1, dinvolumul probei. Aceastd eroare era cu atdt mai micd, cu cdt probeleerau mai mari.

Dupi, determinarea volumului probelor in stare verde acestea aufost uscate. Uscarea s'a fd,cut treptat: la inceput in aer liber spre a pierdecea mai mare parte din apa con,tinutd qi apoi in etuve electrice cu re-glare automat6 de temperaturd,, aga cum s'a arX,tat mai inainte. Inetuv6 s'a procedat la o urcare treptat[ de temperatur[, spre a evitacrlparea probelor. Dup[ uscare s'a determinat greutatea probelor absolutlrscate, care a servit la calcularea umiditE,tii relative a lemnului, duph,formulele ardtate in capitolul precedent. S'a procedat apoi la determi-narea volumului acestor probe qi in starea uscat6, cu ajutorul aceluiaqiprocedeu, bazat pe principiul lui Arhimede. In acest scop s'a ales unlichid care s[ nu provoace o umflare a lemnului pi care s[ indeplineasclqi celelalte condiliuni de lucru. S'a folosit petrolul obignuit, a,flat incomerJ, a cdrei densitate este de cca 0,810. Se putea intrebuinla in acestscop ,si benzina. Aceasta este insd, mai volatili gi cu o densitate mainric[, ceea ce face ca erorile s5, fie mai mari.

S'a lucrat cu aceeapi balanld, procedd,ndu-se la fel ca in cazil deter-min[rii yolumului ]cmnului yerde. fnainte de cfi,ntilrire probele au fost

linute in petrol timp indelungat spre a se imbiba cu acesta. Spre a gr5,bip[trunderea petrolului, vasul cu petrol gi probe a fost pus sub un elopotde sticlI din care s'a scos aerul cu o pomp[ de vid. Cfi,ntdlirile s'autl,cut cu aceleagi precautiuni sprc a ayea erori cA,t mai mici. Experienlacu un cub de lemn s'a repctat gi de data aceasta. Ltifcrcnla dintre ccledou5, c6,nti,riri, odati in aer ;i odatX in pctrol s'a impirlit apoi cu den-sitatea petrolului, oblinflndu-se volumul probelor de lemn in starecomplet uscat[.

Trebue menlionat c[ la acest procedeu, baza! pe dislocarea unuilichid. in care scop probele trebuesc cffntIrite odati, in aer 9i odath in

87

Page 14: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

lichid, probele nu trebue sd prezinte er[p6turi. In aceste cr[plturilichidul p[trunzdnd face ca la cff,ntdrire sil se adauge in greutate, falqi-ticflnri rezultatele. De;i uscarea probelor s'a fd,cut treptat, unele probe,in special dintre cele ce cuprindeau centrul rondelelor, au prezentatilselnenea cri,pd,turi radiale.

Procedeul folosit pentru determinarea volumului probelor in stareverde gi uscatd, descris mai sus, a fost folosit cu deplin sllcces gi la altecerceti,ri, cu probe foarte mici (Vintil[ 1939).

5. Determin area contrager ii lemn ului

Pentru a stabili contragorea lemnului pe cele trei direcliuni ana-tomice - tangenlial, radial gi longitudinal - s'au folosit probe de2 x 2 x 3 crn, care au fost scoase din rondelele gi restul materialului lern-nos adus la laborator. Probele au fost mlsurate cu qublere de precizie,pe cele 3 direcliuni ard,tate mai sus, atd,t in stare verde cAt ;i in stareeomplet uscatd,. Precizia mdsuritorilor a fost de 0,1 mm.

Contragerea dela starea verde la starea uscati s'a oblinut fi,cdnddiferenla dimensiunilor probelor in aceste dou[ st[,ri, $ raportdnd-o

la rlimensiunile in stare verde, dupd, formula: cr: '^3100

(<D,>D

reprezintd, dimensiunea probei in stare verde iar < d r dimensiunea ace-leiagi probe in stare uscat[).

Astfel s'a calculat contragerearadiali (a") ;i longitudinalI (a). Cu

;i contragerea in voluml):

pe direcliunea tangentialfl (ar),ajutorul acestor valori s'a oblinut

. xe - : d t f : r r f C l -

Probele au fost totodatd cflntdrite qicalculflndu-se valoarea densit5,lii lemnului

A"t . q.7

100

in stare absolut uscat[,< -R u. dup[ formula:

R: -Lv

1) Formula exactd, este

dp : o , tJ o ( r+ 6q -a t ' c t ' -aM' l -qd l + " l ' " ' ' r y .' 100 100 100 100 x 100

Ultimii trei termeni, avAnd o valoare foarte mio6, se renun!6 in mod practicla ei.

88

Page 15: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

in care < g r este greutatea probelor complet uscate (umiditatea lem-nului a: 0o/o), iar < 7,r volumul probelor in stare verde, sau la punctulde -qaturatie al fibrei.

6, Stabilirea cant'itd,lii d,e aer eristenr, 6n lem,nul uerde

Stahilirea cantiid{ii de aer existcnt in lemnul verde, ca gi aceea aapei, prezint5, o deosebit de mare importan!fl pentru cercet[,rile bioiogice

Fig. 10. -- Schema scoaterii probelor de lernn de 2 x 2 x 3 cm.

ale lemnului. Ea a {[cut posibild clarilicarea multora din problomelepuse in acest domeuiu, ca aceea a circulaliei apei in arbori (Hartig 1883)'a rezistenlei contra atacului lemnului verde de c[tre ciuperci (Miinch)'

a formaJ,iunii inimii ude dela brad (Michels 1941), ete.Volumul de api gi aer aflat in lemnul verde a fost determinat ln

lucrarea de fa![ pentru a servi Ia cercetarea formaliunii inimii ropiila fag. Determinarea cantitd,lii de ap6, raportatil,Ia volumul do lemn

89

Page 16: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

rerde, s'a f5,cut, aga cum s'a arf;,tat mai inainte, cu ajutorul probelorc6nt[ritc in p5,dure. Pentru a putea calcula volumul de aer pe care-lc,onlin aceste probe, raportat deasemenea la volumul de lemn verde, afost necesar sh, se cunoascl gi densitatea < E r a acestora. Ca"lculul eis'a fX,cut dup5, formula arb,tatl mai inainte, cunoscA,nd atd,t greutateaacestor probe in stare complet uscatd, cdt yi volumul lor verde. Densi-tatea < R tr, care reprezinth, in fond cantitatea de materie lemnoas*(lipsith, complet de ap6) existenth, in unitatea de volum verde (cmt),este frecvent folositS, in cercetIrile tehnologice ale lemnului 1).

Importan{a ei pentru cercetH,rile tehnologice ale lemnului a fostrelevat5, in Europa in deosebi de Tr6ndelenburg (193?), care a fdcutnumeroase asemenea determintrri la r5,ginoase.

Prin imptrr{irea densitEtii ( .E > cu greutatea specific5 a materieilemnoase complet uscat5, (considerath, fbr5, spalii goale), se oblinevolumul materiei lemnoase lipsite de pori gi complet uscattr, la anitateade volum verde. Pentru facerea acestui calcul, s'a considerat greutateaspecifici a rnateriei lemnoase egalh, cu 1,5 gr/cma (valoarea ei exact5,fiind J,46 sau 1,53) 2).

Volumul aerului existent in lemnul verde se ob,tine astfel: Se adunbvolumul de apd gi volumul de materie lemnoasi lipsitd de pori, aflatin lemnul verde, iar suma se scade din 100, obfindndu-se procentualvolumul aerului.

Yaloarea contragcrii in volum reprezintd aproximativ cantitateade apd care se glseqte in perelii celulari a).

Calculul contragerii in volum s'a putut deasemenea face, av6,nddeterminat, la aceste probe, atd,t volunul lemnului in stare verde o6,tgi in stare uscatd,.

Volumul apei libere care existd in lemnul verde, s'a ob,tinut prinscd,derea volumului de ap6 legat6, din volumul total de ap5, aflat in

r) Ia este in mod curent folositd gi do americani pentru a exprima densitatealemnului. Hartig (1883) a utilizat-o de asemenea, denumind-o I cantitatea damaterie uscatS, Ia unitatea de volum verde r.

t) Greutatea speoificd, a materiei lemnoase este egali, la toate speciilo. ,gfanurEi Eansen (193?) au siabilit, cu ajutorul apei, valoarea de 1,53, iar cu Helium1,46 grlcmo. Slamrr (1938) a ar-atat ci, valoarea ile 1,53 nu poate fi lolosit6dectt pentru lemnul care a atins sau a depd,git punctul cle saturalio al fibrei.

s) Aceasti, apd, estc denumitl, qi api c legatS, n, spre deosebire de apa liberl,din caviti,tile interioare ale lemnului. Stamm (193b) a ar[tat cd,, in general, lacontragere se produce qi o ugoar6, creqtere a volumului porilor, care conduce Iao micgorare corespunzitoare a contragorii exterioaro a lemriului.

90

Page 17: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

lemn. Iar volumul porilor s'a oblinut mai departe fi,cAnd suma volu-mului de apb, IiberE, qi a volumului de aer aflat in lemnul verde. Apaliberh, aflat5 in ]emn s'a exprimat ,si in procente fa![ de volumul totalaI porilor.

0alculele ardtate mai sns, pentru detcrminarea volumului de aer,ap[ gi materie lemnoas[, raportat ]a unitatca de volum de lemn verde,s'au flcut la toate rondelele fagului nr. 1 gi numai la cfiteva din ron-delcle fagilor nr. 6, 7 gi 8. Rezuliateie oblinute pentru o parte din acesterondele, au fost date in tabloui nr. 5. Pentru a putea urmi,ri cuuqurinli, varialiunile acestor valori au fost intocmite cu ele diagramclenr. |i:...22.

III. REZULTATBLE CERCETARILORI. Densitatea lemnului d,e lag

A ) V a r i a { i a d e n s i t X t i i ( R ) a l e m n u l u i p e d i -r e o ! i a I o n g i t u d i n a l S , a a r b o r e 1 u i .

Pentru multe scopuri practice in materie de lemn, precum pi pentrucercetiri cn caracter gtiin{ific, in deosebi pentrn acelea care stabilesccantitatea de ap6, gi aer aflath, in lemnul verde, este nccesar cunoa;tcreadensit5,{ii lemnului, raportat[ Ia voluntul vcrde (R). AceastS, densitatc,spre deosebire de aceea carc se stabile,ste in raport cu volumul lemnuluicomplet uscat, gi pe care o notd,m in mod obignuit cu ( ro ,r, poate figi mai exact determinati,. Aceasta din cauz[ c[, volumul unei probedup6 uscare nu mai poate fi exact determinat prin mdsurare. Prohelede 2 x 2 X 3 cm, care au servit la determinarea densitIlii gi contra-gerii, au fost iasonate in stare verde qi prin mlsurarea lor s'a deter-minat volumul. Dupi uscare, probele suferS, o oaroeare dclorrnare-. contragerea, dupii cum gtim, se face inegal pe diferite direclii -

ceeace conduce la stabilirea unui t'olum mai pufin exact ca in cazulprecedcnt. In tabloul nr. 2 este arltatfl valoarea mijlocie a densitS,lir R r la fagul nr. 1 ;i 2 qi valoarea mijlocie a densitdlii < ro 'r oblinut5,prin calcul 1), cu ajutorul contragerii in volum au.

Varialiunile densitS,lii in lungul arborelui, dela bazX, spre vflrf, sepot urmdli pe diagrama nr. 11. Au fost intocmite cAte 3 curbe carereprezintH, varia{ia densitIlii lemnului la cca 2 cm, 4 cm gi 6 cmdepfirtare dela peiiferia trunchiului spre interior. Valorile folosite s'au

r) Formula folositd, este urm[toar ea: ro :- J-

166.lOU -ap

91

Page 18: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

TABLOUL Nr. 2-'ZAHLENTAtr'DL Nr. 2I)ensitatea lemnului B (g/cms) Valori mijlocii din 4 probe

Raumilichtezahl R (glcm') Mittelwerte aus tl Proben

ob,tinut f5,c6,nd media a si'fu 4 probe pentru fiecare rondeld,, corespun-zd,toarc celor 4 puncte cardinale.

Din mersul acestor curbe se pot face urm5,toarele constatd,ri: Den-sitatea lemnului scade foarte mult dela baza arborelui pdni, la circa2 m dela sol, iar dupb aceea mai moderat pfi,nd, la aproximativ 6 mdela bazd,. La fagul nr. 1, la care mersul curbelor este in gneral mairegulat, densitatea incepe s[ creasci dela circa I m dela sol, conti-nu0nd pdn[ Ia 21 m, unde se produca din nou o schimbare.

92

Rodela Nr.

(Sckeibe Nr.)

Fagul 1 (Buche 1)

InElfimeain trunchiu

(Hbhe int,Stamm) m

Distanla in cm dela, perileriespre centrul rondelei

(Abstand in an uon aussen nach inneni,n Qnerrichlung )

III

I I lIVv

VIVII

VIIIiXX

XIXI I

I .I I .

I I I .I V .v .

vI .VII .

VIII .IXx.

0,501,503,906,408,85

11,3014,2017,0019,3021,6022,6024,60

0,602,004,50?,009,60

72,7014,60r6,201?,6018,80

z

0,5510,5230,5150,6280,5190,b240,6330,5320,5440,5660,6630,570

0,6090,4990,4920,4980,4900,4940,5090,5040,4900,509

0,5390,5210,6180,6250,5180,5280,6360,6320,5580,6650,5580,559

0,6110,4980,4980,4910,4950,4800,4880,6060,6030,60?

0,5440,6300,5210,5320,6280,5340,5414,6520,56?0,5800,6630,5?3

0,5390,6210,5140,5040,61.10,5160,b270,5330,6270,612

I 6

Fagul 2 (Buche 2)

Page 19: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

La fagul nr. 2 rnersul curbelor este mai neregulat, totupi so noaterreclca ci densitatea cregte la fel in partea superioar5, a trunchiului,intr'o mEsur5 insl mai redusl dccAL ]a fagul nr. 1..

Densitatea lemnului ajunge in partea superioarE a trunchiului, latagul nr.1, la valori superioarc densitir,fi i dela baza arborclui, expli-

Z

0t,60 80

Fig. 11.

0J00 Z0 +0 0tZ0 t0 6n ,10 ticnr Q6001ensttatea lernnulu ( R )

- Variafia densitl{ii lemnrtlui in lungul arbore]ui'

trlbil in parte prin mfirimea considerabild a cOronalnentului. La fagul

nr. 2, valorile dcnsitxlii in partea superioari, a, trunchiului nu au de-

p5git, cu o singuri exceplie, valorile avute la baza trunchiului'

Aceasta este in general varialia densitllii pe direclia longitudinal5,

a arborelui, pe o zond, de alburn de circa 6 cm 15,!ime dela periferia

irrrnchiului. Nu s'a putut urm[ri va.rialia 9i mai aproape de centrul

rondelQlor, deoarece probele mai spre interior au avut densit5,li nai

neregulate. Din acest motiv nici nu au mai fost trasate curbcle res-

pective.

9:i

Page 20: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

In general mersul acestor curbe gi,septe multfi asemlnare cu acelastabilit de Griissler (1939) la 4 fagi cresculi in regiunea nuntoas[ aBavariei. Se deosebeqte ins6 de rezultatele gisite de Schleicher (lggb),la care densitatea scade in mod continuu de sus in jos.

$i la alte rpecii de foioase densitatea prezintb o varialic asem6n[-toare. Astfel la anin - dup5, Raunecker (1940), pi la stejar, dup6Trendelenburg (1939), care a prelucrat valorile stabilite de Hartig(1888), densitatea lemnului scade aproape brusc dela tulpin5, in sus,in zona inferioari a trunchiului, pentru ca in partea superioaib s[ereasci, p6,nX, Ia coronament, intr'un mod instr, mai lent.

B ) V a r i a ! i a d e n s i t [ ! i i ( R ) a l e m n u l u i p e d i -r e c ! i a t r a n s v e r s a l i l a a r b o r e l u i .

Pentru a avea o imagine mai clard, asupra modului cum variazfldensitatea lemnului gi pe direcliunoa transversalb a arborelui, adicbdela centrul rondelelor spre periferie, B'a intocmit diagrama nr. 12, incare s'au trecut valorile dela 4 din rondelele fagului nr. 1. S,au luat2 rondele din partea inferioarx a trunchiului gi 2 din partea superioard,.Pe abscisa acestei diagrame sunt reprezentate diametrele rondelelor,iar pe ordonat5, densitatea.

Din mersul curbelor se vede cE, la rondela II gi \rI, corespunz[toareinil$imilor de 1,5 m gi 11,3 m dela sol, densitatea scatle, ln general,dela centrul rondelelor spre exterior. Hartig (1888) pi Grtissler (1ggg)t[cuserE, aceleagi constatiri gi in cercetdrile lor asupra densit[lii lem-nului de fag. Densitatea seade in cazul de fa!6 numai pf,,r[ la aproxi-mativ jumi,tatea razei rondelei, unde cregte din nou pfl,n[ aproape deperiferie (cu unele ueregularit[li), corcspunzand epocii in caro arbo-rele a avut mai multd, lumind, (ultimii b0 de ani).

La rondelele nr. IX pi X, corespunzd,toare in5lfimilor de 19,8b mgi 21,60 m, se constatd, cb, densitatea are valoarea cea mai ridicat*la aproximativ mijlocul distantelor ce unesc centrur rondelelor cuscoarfa. Dela acest punct ea scade atd,t spre centrul rondelelor cflt ,;ispre exterior.

Mersul acesta al densitd,lii lemnului pe direclie longitudinali qitransversalfi a arborelui, nu poate fi examinat mai precis fd,r[ a se {ineseama de relaliunile, destul de complexe, care exist[ intre crensitate,pe deoparte gi ldfimea inelului anual, propor{ia de vase pe cmz, desvol-tarea coronamentului gi a., pe de alta. Aceste relaliuni au fost eviden-{iate deja de Hartig (18B8), care a studiat mai ami,nun{it lemnul defag. In deosebi fa,gul crescut in pd,duriele necultivate dela munte,care, dupd ce a triit uneori mai multe dccenii in stare dominatd, gi a

94

Page 21: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

Q

0I(l

cd

d6tsq

cq'

d

qH

*

tr

rd

e

+?.6h6

It

6j

bb

h

N €\*

s*

S*SE

ai

Fs

** s"

-f

s

\a

=NRR\q ( ss' s'

r-

q)

FR=\

iI

eE.t -ciGS ss: \ '= '

: : '=5 ) :trs

Es'

::a

h-::'€

si\/ ' I

t.| "..

5- ' - . .sS,/

)j

' . . tt ' . . I ( (

\

\ :\ :! '- _ . . . 1

. . /

/ \

aE-- - R-\ . =

/ ' \\

\sNx

j \

\

I

t.N \tI

. )

II

(

I

95

tu/6 U) tnlnuaal ealerysua7

Page 22: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

fost pus deodatb in completd, lumin6, prezint6 prin aceasta deosebiriuari de megtere gi urmirirea acestor corelaliuni este pi mai grea. Lan-genkamp (1931) constatd cd, densitatea lemnului de fag prezintd ingeneral numeroase varialiuni neregulate in trunchiul arborelui, unfel dc centre de valoare maximl gi minim5, cari se succed la nici inter-vale, in mod cu tctul neregulat. Din aceast5, cauzi el este de p[rerecE la fag nici nu sc poate urm[ri cu uqurin!5, influenla pe care o exer-citE asupra densit5fii lemnului zona de vegetafie, stafiunea, sau ops-ratiunile culturale. O cauzX a acestei neregulariti,li in densitatea lem-nului de fag trebuegte gdsit[ qi in influenla cr[cilor groasg, creseutepe trunchi la diferite in5,l{imi, precum qi in forma{iunea lemnului detrac{iune, carc sc dresvoltd,, in anunite zone, sub influenla solicitH,rilorla care este supus arborcle, in decursul desvoltXrii lui.

fuii cu inele anuale regulate gi mbrunte, crescu{i in pldurile vir-gine dela munte, unde pot ajunge la dimensiuni mari, au un lemn -atnnci cflnd aeesta este inc6, s6n5,tos - bun pentru derulare qi carese prelucreazS, ugor. I)in contri,, arborii cu inele anuale late, crescu$ila altitudini mai mici, au un lemn mai dens gi mai greu de prelucratmanual. Hartig (1883) a ar5.tat in mod clar cH,la fag densitatea creqtecu lilimea inelului anual. Aceeagi constatare o face gi Griissler (1g3g)la fagii cercetali de cl. Odat5, cu densitatea cregte in general pi rezis-tenta lemnului. In cadrnl cercetflrilor de fa![ nu ne-am ocupat insdde aceastd chestiune.

C ) C u r l . l e d c f r e c v e n l d , ; i v a l o a r e a r n i j l o c i e i rd e n s i t X t i i l e m n u l u i d e f a g .

Cu va,lorile densitifii (R) stabilite la fagul nr_ 1 gi 2,, s'au intocmitcurbele de frecventi, cuprinse in diagrama nr. 13. S'a alcd,tuit cuprobele de alburn cd,te o eurb5, de frec.renld, pentru fiecare arboreseparat, iar cu cele de inimd, ro;ie, o curbi comund. Pe aceste diagrametlu fost trecute gi valorile mijlocii ale densiti,lilor. Din examinareaacestor surbe sc constatd, urmd,toarele:

Fagul nr. L are o densitate in general mai mare dec6t fagul nr. 2.Imprd,gtierea valorilor este aproape egali la cei doi fagi.

l)ensitatea mijlocie a lemnului de alburn este de_ 0,b36 la fagulnr. 1 qi 0.507 la fagul nr. 2.

lnima, rogie a ayut o densitate mijlocie, caleulat5, pentru ambiifagi la un loc, de 0,534, adicE, mai mare dec6,t a lemnului de alburna, fagului nr. 2 ,si aproape egalH, cu a fagului nr. 1. Luate separat, pro-bele clc duramen au fost in general mai grele decAt cele de alburn. Sialti cereetitori, ca Schwapach (189?-1898), Gr0ssler (1939), au ajuns

96

Page 23: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

la aceiagi constatare. Este astizi in general cunoscut c[ duramenul,fie el normal sau de provenienli patologic[, _ adicd, un duramenfalq - are de- regul5, o densitate mai mare decat alburnul aceluiagitrunchiu. Intrucdt insd,, gi firi, o duraminificare, p6r{ile dela mijlocale trunchiului sunt de sele mai multe ori mai grele decat pdrlile exte-rioare, se pune intrebarea: in ce mlsurr duraminificarea coniribue Iamlrirea acestei greutdli? chestiunea aceasta nu a putut fi cercetatdinsi, mai indeaproape aci.

Din valorile stabilite pentru cei doi fagi se constat5,, in comparallecu arborii studiali de Griissler, a ciror densitate a fost cuprinsfl,, ca

40

E

o

?

JO

I

2

t0

I

6

0/,a il ?t i, Q :i0 il t0 a0 90 0500 t0 20 fr t0 50 60

?

nI

4 9 0?Pnsttalpa lemnutu I R)

Fig. 13. - Densitatsa lemnului de fag. Curbe de frecvenf[.

valoare mijlocie, intre 0,532 gi 0,5?0, cii ace$tia au avut o densitatemai mic5,. Din cei patru fagi ai lui Grdssler, cel cu densitatea mai micd,avca aproximativ aceeaqi densitato ca cel mai greu dintre fagii noqtri,fagul nr. 1. Totugi, deosebirile de densitate intre fagii cercetali deGrtissler qi fagii nogtri, nu e$te mare. Trendelenburg (1ggg), compa-r.^,ntl rezultatcle difcrililor cercctXtori care s'au ocupat cu densitatealemnului de fag, a ajuns la concluzia ci la fag, spre deoscbire do llte

97

fagut I l/€loarcanl7de 0:il6' ? q f l .

lnnonsry Ft. f 2 0.$l

I ra1ut II lt3{y&.)

I

)(t ,II;t

, il\\ l r t++f+\ i i\ r l

\I

I

.+

I

Page 24: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

specii forestiere, nu ne putem aptepta la diferen{e prea mari de densi-

tate in functie de zona de vegetalie gi de staliune'

Cercetd,rile lui Mayer-Wegelin'$i Berkel (1940) asupra lui Fagus

orientalis Lipsky, ne dau posibilitatea de a compara rezultatele noastre

pi cu aceast6 varietate.Densitatea stabilitd, de acegtia la lemnul cle fag oriental, crescut

in regiunea Munlilor Pontici (Asia 1VIic6,), are urmatoarele valori:

0,493-0,531--'0,561, dintro care 0,531 pare s[ iie cea mijlocie' Com-

parand aceastil valoare cu aceea a fagilor din carpalii noqtri, constat[m

cI nu avem de aface deasemenea cu deosebiri ma'ri.

Nu avem date sufiecinte spre a putea realiza o perfect5, compara{ie,

din care cauz6 ccle constatate pot fi considerate numai ca o indica-

liune. Aceasta concord[, totugi gi cu cele stabilite ,5i de Hartig (1901),

care afirm[ cd, greutatea lemnului de fag este prea pulin influen{atd,

de clim[.

2. Contragerea lemnului de lag

Yalorile mijlocii ale contragerii lemnului pe cele trei direcJiuni

anatomice (a1, u, qi al), ca gi cea volumetrici (au), stabilite la fagul

nr. 1 gi 2, sunt ard'tate in tabloul nr. 3. Contragerile lemnului de alburn

sunt ard,tate separat la cei doi fagi, in timp ce la inima rogie s'a trecut

valoarea mijlocie corespunzi,toare ambilor arbori.Aqa cum se vede din acest tablou, contragerea inimii roqii este in

general mai mare dec6,t a alburnului. Deosebirile nu sunt ins[ prea mari"Oontrhgerea tangenjial[ a inimii ropii a fost intr'unul din cazuri, lafagul nr. 1, egal6 cu a alburnului, iar cea longitudinalfl mai micZr, dec6,ta alburnului la fagul nr. 2. Contragerea itr volum a fost ins6 la ambii

fagi, mai mare la inima rogie, docdt la alburn.Raportul dintre contragerea tangenfiald gi cea radiald, a fost cuprins

intre 1,83 gi 2,07.Meyer-Wegelin gi Berkel (1940) au g[sit la X'agus orientalis urm[-

toare lc cont rager i m i j loc i i : a r :10 ,5 ; ae : .5 ,0 ; a r :0 ,5 ;g i au :15 ,4(15,6). Aceste valori coincid aproape cu cele stabilite de noi.Consta-tarea aceasta ca gi eea athtath anterior, cn privire la densitatea lemnu-lui, ne face sb, presupunem cd, nu pot exista dcosebiri mari de insupiritehnologice intre aceste doui varietd,{i de fag.

La o concluzie asemH,n[toare ajungem gi cu privire la fagul crescutin Bavaria, dac6 comparS,m valorile g[site de noi cu cele stabilitede Gri issler (oo - 11,3i h -- 5,6; al :0,47; 9i cru :16'?).

98

Page 25: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

3 { _a l

F t ic 6 l *

r

N

r l o

s lo

EIR

o,d

O

L

4

,c

,c

F{]

'tt

.c

c6 aa

. i E'?, sh.i -.

e €\ N

E : €a€a s+ i s: F aN I. t

Ir b D. d

s 9. . o

,a

3 ' Ebn

)c€

% t +

' : l :

* ld t - - - -= - *

s { i ^= : -

* F :

- S^ : - : \F< .S

\

. t !

C {L > e

,53 ^9F a a

S !

' C a

o - i -

: sx> 4 \

zai s

99

Page 26: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

i*

I

o

@

m

Q

II

*

U

e !

\(/.D) anpA 4 ea,tetulrnj

ia eF_s R a_F,EH\ - o a

t00

Page 27: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

Contragerea lemnului poate fi in general mai bine apreciati dae6este privitd in raport pi cu densitatea lemnului. In acest scop s'au cal-culat rapoartele:

care au fost trecuto in tabloul nr. 2.

Raportul I a fost oblinut gi pe cale graficb (fig. 14), reprezent6nd. R

intr'o diagramE, valorile contragerii probelor in funclie de densitatealor. (Cflteva din aceste valori au trebuit sd, fie neglijate, deoarece auc[zut mult in afara cfi,mpului de impr5,gtiere normald a valorilor).

Valoarea raportului a, stabiliti pe aceastE, cale graficd,, a fost eeva-nrnai micl dec6,t cea oblinutd, prin ealcul aritmetic. In aceastE dia-grami, fiind trecute Ia un loc probole de alburn ryi cele de inimfl rogie,

valoarea raportului ?: UO, stabiliti astfel, poate fi consideratfl'nvalabili. ln general pentru ambele cazuri.

Newlin gi 'Wilson

(1919) au ajuns, in urma cercetdrilor ldcute cunumeroase specii de rd,ginoase gi foioase americane, si stabileascd urm6-toarea relalie intre contragere gi densitate: av :28 R. Ea este consi-derat5, azi ca vlabild pi pentru majoritatea speciilor europene (Tren-

tlelenbury 1939). Raportulll reprezintd, in acelagi timp cantitatean

de t-r,pil conlinut* de lemn la punctul de saturalie al fibrei. Ea variazdcu specia. Fagul este considerat ca o specie lemnoas[, cu o contragererelativ mare gi o umiditate la punctul de saturalie al fibrei, tleasemenearnare (Trend;lenburg 1939).

Contragerea tangenliald, (o,) qi cea radial[ (a") au fost dease-nlenea raportate la densitate. Pentru contragerea tangenlial[, va-loarea raportului a fost cuprins intre 20,3 qi 20,4 iar pentru cea.radiald,, intre 9,? qi 11,0. $i aceste valori sunt mai mari decfltrnle stabilite de Nervlin qi Wilson la speciile americane (ut : I7,0 Rgi a, : 9,5 B).

Din valorile date de Gr0ssler, s'a obtinut prin calcul: a', :30,8 Rla alburn gi ac : 30,1 B Ia duramen.

Aceste relaliuni sunt foarte apropiate de ale noastre.

dt dr &v

N R R

101

Page 28: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

Calculfi'nd acest raport gi la cercet[rile lui Mayer-'Wegelin ;i Berkel.oblinem pentru lemnul de n'agus orientalis o valoare cu pulin maimicX decflt la fagul nostru:

Pentru a putea mai ugor compara valorile rezultate din cercet[rilelui Grtissler, Mayer Wegelin gi Berkel, cu cele de fa!d,, s'a intocmittabloul nr. 4.

3. Beparti,tia apei gi aeruhd f,n lemnul aud,e d,e lag

Determinarea cantit[lii de apil pi aer aflatE, in lemnul vordc de fag.s'a f5,cut la fagul nr. 1 pentru arborele intreg, iar la fagii nr. 6, 7 gi8, numai la un numi,r redus de rondele.

Cu valorile ob{inute, care in parte sunt cuprinse in tabloul nr. 5.s'au oblinut diagramele nr. 15...22, din care se poate vedea cum estedistribuitH, materia lemnoasd, apa liberX,, apa legat[ precum qi aerul,pe direcliunea longitudinal5 qi transversald a trunchiului. Valorile suntexprimate in procente in raport cu volumul lenrnului verde.

Pe aceste diagrame s'a delimitat punctat inima rogie, pentru aputea vedea varialia cantitillii de ap[, gi aer in leglturd cu formaliunearnlmlr r0s[.

A ) R e p a r t i { i a p e d i r e c f i a t r a n s v e r s a l i r at r u n c h i u l u i .

Diagramele sunt astfel intocmite spre a se putea urm[ri varialiunilein volum ale materiei lemnoase, apei qi aerului, dela centrul rondelelorspre periferie. S'a reprezentat, la toate aceste diagrame, numai o sin-gurE, direclie (Nord-Sud), suficient[ pcntru a putea vedea cum se faceaceast5, repartilie. Aga cum sc vede din aceste diagrame, cantitatcatle ap5, legatd, variazd, in mod regulat <lup[ cum variazi, gi cantitateade matcrie lemnoasd, ceeace se explic6 prin faptul c5, ea reprezintirtocmai eantitatea de apX aflat6 in massa lemnului.

Apa liberi are o altb distribulie. Cea mai mare cantitate se aflX,in zona exterioarS, a rondelelor, spre periferia lor, iar cea mai micir,se afld, la centrul rondelelor.

ScS,derea volumului de apil dela periferie spre centrul rondelelorse face, a$a cum se vede, in mod treptat, accentufl,ndu-se intr'o oarecarem5,suri, acolo unde incepe inima roqie. Nu este insd, o trecere apa debruscd,, cum se constat5, de exemplu la unele r5,ginoase, in duramen.Astfel la pino s'a stabilit, in cadrul unor cercetiri anterioare (Vintild,

102

I :2s ,2

Page 29: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

@

6

L!

mr() 6

co

A !t s o

4 a

9 Ed -

- *

<?

O l ic 6 l c o

I

IN

s @ | 6 r I 6

6 ! ( ) I I ! : I q C* i l

I *

| -

t l

r ( i l @ l o

i l ; l H. l l t l

t ! ) c o

i l i lI

I

(/)

6n

C)

.13

rcU)

"e

.c

.r3

F{ ,€

> S

o - 95

X N

Iar ra

6l

L 6 l" - l

v d

d

= = d o

a d . = ' : r 2

- l a i -- - 3 - !- : = = == ; - :

a i a l z '

! F ^ = +' a - - = =

* c i # N- - =

= o o; ? = ty - !

o

E E . i ^ :? ' E J i " *

E r c d I c ' l l

, *E-* . ; E-Et r = < d - t r d; F > t ' j nZ e ' r - S a ;

\ 6 $- = \w s

: ] + F a<g8 ' d s

S ' d

, * . t r s t. a - : r

* iptsN > i .! r 6

l i E

LFS? . ' :

. < i- z ' ; E' ' o %

r ? ' e- i , 6 ( 5A . k . ,

X e , eF

; , c 3 s. l qr F k

v N =Y ' t i

. - i : s

: $

. r H

' = qp a

h

bo

k

+

*

^

b o o

O ^ = L

€ ' : : o : -

^ o > - id = . :

+€E=E J E . i

^ 9 E

? o - .

d e =

2 Z ' tI

= - . - ^c J-a F.{

l l # ri r . 3 =

mo

(5

,cd h qP

'f,

3r '!

H >

a

- . 3 > .b t t 3 .

-d ?, .fE . i * l

: : : H

o

. : F:s: i

rtt i

m-}'

o !

- =

103

Page 30: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

\

L939), cH apa liberh, scade aproape complet in duramen, scd,derea f[-cd,ndu-se dintr'o datb la punctul unde incepe duramenul. (In duramennu a putut fi g6sitfl decflt cantitatea de ap5, legattr de lemn prinhigroscopici t ate ) .

La foioase in schimb, duramentul con{ine inci o cantitato destuldo inare de api, liber6. In cazul de falb, aqa cum se vede din dia-

_TItsR

Fig. 16. * Repartilia materiei lemnoase, a apei gi aerului la fagul Nr. 1,rondela II (1,60 m dela sol).

gramele gi tablourile respective, s'a constatat cH, la mijlocul rondelelorinima ropie conline totdeauna cel pu.tin 15o/, pflnd \a 26fo apkliber6. In zona exterioari de alburn, volumul apei libere g[sitereprezintE, cftca 3b-45% din volumul total al lemnului verde.

Yaria,tia cantitH,lii do aer aflat[, in lemnul verde se face tocmaiinvers ca aceea a apei libere. Aceasta este expl.cabil prin faptul ci aerulocupd spaliile din lemn pe care le lasH, libere apa. Acolo unde exist[

104

\F=*II

IIIt- -t-tIII

>ss3

S

sxII

I__LNord

1rudl 20 ti 10' :t 0 5 t t0 15 20 cn ?5 r

=-- Atbun =#fri Tuif ,;;'-

A ib$n ------1

Page 31: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

olcantitate mare de api, aerul nu poate p5,trunde, spaliile fiind ocupate-Astfel, cea mai mare cantitate de aer, stabiliti la rondelele de fag, afost la centrul acestora, aproape de m[duv[, unde ea ajunge Ia 25-351,iar cea mai scoborit5,, la periferie, in zona de alburn, unde ea ocuphdeabia 5-10% din volumul lemnului verde.

Repartilia aceasta a apei gi a aerului pe direc{iunea transversal["a tmnchiului arborelui trebuepte pus[ in legtrturd direct[ cu circula]ia

'00t r r--]-__-.---__-l- [:"1 i --r-::-1 - bA i'ol- ̂ ----l-- | : /7//7.13 I-rs l r

l {

i r

.l,l

//t.

\\q,

E

E5s\

;l0 - L -9udr20 15 101 5 A .t I 10 15 cn 20 lNord',---ltnrr--1*lnina flst€ A/bufll---*)

| | oianetrul iondelei | |

Fig. L6. - Repartifia materiei lemnoase, a apei gi aerului la fagul Nr. 1,rondela VI (11,30 m dela sol).

sevei in arbore. Zonele exterioare de alburn servesc la circulalia sevei-cele urmiltoare, mai spre interior, bogate inc6 in apd,, constituesc unfel de < rezervor u de ap[, aga cum il numegte Hartig (1882). Miinclt(L927) constat5,, dupH,'Wielner, ci la o ramuri de fag de 9,6 ani, numai

3,6 inele anuale serveau la circulalia sevei. Inelele anuale de lemncele mai noui, aflate la periferia trunchiului, principial nu trebue slconlind deloc bule de aer, deoarece acestea ingreuiazh, circulalia eevei-

1.05

Page 32: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

Privind in aceste diagrame distribulia apei qi aerului in raport cuformaliunea inimii rogii, se pot face urmltoarele constatlri:

Inima roqie ocup6 totdeauna p[,r{ile cele mai uscate qi bogatc inaer dintr'o rondelfl. La fagul nr. 1, la toate rondelele, inima roqie seafld numai in zonele in care lemnul are peste 20o/o aer Chiar qi la cei-lalli fpgi (nr. 6, 7 ,si 8), la rondelele care au fost cercetate, inima rogienu se g5,segte niciodath, in porliunile in care aerul este sub 20o/o.

q)

\laa\

40

\

\

N

a)

Et

a\

-ftI

IIII

s\\\-\QsIIIIIa

- -^-II

II

f

h

.\-. 'S{

t_

F .S,

*sIIIII

JI

_l_Nord

t00o//o

90

l-Alburnl0 cm 15

llburn .-i. l

7iametrUt rbndelerFig. 17. , Repartifia materiei lemnoase, a apei gi aerului la fagul

Nr. 1, rondela IX (19,35 m dela sol).106

Page 33: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

ruK,hi:,ru

K-NN

I rondelal inaltirpea 21,60

-.J-

Rs---\\

F\

sII

IIIIf

t-l-II

III

cb

sscrstFx-

s

as

70

aJ

\

b60\

:50

E40qJ

: icNN

\C\

Sru

0iarnetrul rondeleiFig. 18. - Repartifia materiei lemnoase, a apei qi aerului la lagul

Nr. 1, rondela X (21,60 m dela sol)-

107

Page 34: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

I I t A e rt t :

'fagul 6 rondela I/ iniiltmea 10,90rn

La fagul nr. 1, * rondela nr. 9 gi 10 -,la care cantitatea de aerlamijlocul rondelelor este de circa 20a/o, nu existd, deloc inim5, roqie.$i la rondela dela 0,5 m dela sol, a fagului nr.7, 7a carc cantitateade aer Ia centru, aproape de md,duvi,, era numai cu pulin peste20o/o, nu s?a putut constata deloc inimfl rogie, degi acest arbore pre-zenta, incepd,nd dela 1 m dela sol, aceasti, formaliune. La o altd rondeltr,

Fig. 19. - Repartilia materiei lemnoase, a apei gi aerului la fagulNr. 6, rondela IV (10,90 m tlela sol).

a aceluiagi arbore, dela 8 m inillime dela sol, s'a constatat deasemeneacd inima rogie ocupd, numai zona dela mijloc, cu peste 20o/o aer.

D;n toate aceste constat6,ri, rezulti, cd un volum de 20o/o aer iirputea fi eonsiderat ea o limiti inferioar5, pentru prezenfa inimii ropii.La fagul nr. 1, rondela VI gi fagul nr. 6, rondela IV, aceast6, limitflse situeazi chiar ceva mai sus, la 25-30o/o aer. Aceastd, din urm[ cons-

-T-II

IIt

II

( . :S , ':t . .a\-S r

s$\(q,

\

EaJ

str

a\

108

Page 35: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

, Aer

Ii

III

IsRN\s. ! \

Iii

IIIt-{-

IIII

h<=sa r

st's\

Y

\

es

I

-F

aJ 7n

\ O U

r

.- 50

-l\

\30

a\

0Eud i i ro 5 o J tocmtS

I

0rametrul nondelelFig. 20, - Repartilia materiei lemnoase, a apei 6i aerului la lagul Nr. ?,

ronde la l - (0 ,6 m de la so l ) .

Un/'7,,r/',i

' , , ' ' ,7

. / t ' /

NN NN^N

I indlhnea,45 m

109

Page 36: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

- -l-II

I. l

II

I

\\\

ssII

III

I_TII

II

Ii-R

F

s.>;

9,!*

\

RssiIIf

-uorl-

q)

b\

l60

f,\r, 50

r

; 40

5N J UN

-a\ 20

Sud /5 0 5 l t | cn f It<- A / b ufn --+1+--,r,rU rot,, --,+- / lfi trn -J| |

oiarnetrul rondetpt I I

Fig, 21, -- Repartifia matoriei lemnoase, a apei',qi aerului la lagulNr. 7, rondela V (8,0 m dela sol).

tatare ne-ar conduce la stabilirea unei limite mijlocii intre 20 \Si Zbo/oaer, pentru formaliunea inimii rogii. Trendelenburg (1939) stabilegtela un fag din regiunea Starenberg (Bavaria), cd, lemnul cu inimb, rogieprezenta in stare verde un volum de 25-33r/" aer. Acelagi cercetd,tor gd-

110

Page 37: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

- fIIIIII

:

\

sI

I- tII

I

t:q(c-

:i

!III

U,;il

{

:l

E

se$te, prelucrd,nd datele lui Mayer-Wegelin (1932-1938), cL in zona inte-rioard, colorati, a lemnului de

'fag, aerul ocupa cel pu,tin 2lo/o din

volumul lemnului verde. Toate aceste date concordl in linii mari cucele stabilite de noi gi int6resc supozifia c[ circa 20o/o aer poate fi con-sideratx ca o limitd in formaliunea inimii rogii. Asupra acestei ches-

Sudr ?0 tt t0 t 0 t t t 0 l J t L n ? 0

l--- 4lDurn - - l,+ ltilfftd t,usle -1- Aitiut'n nUtarnetrul r'onde/et

Fig. 22. - F,epartifia matoriei lemnoase, a lapei qi aerului la fagul

Nr. 8, rondela III (2,90 m dela sol).

tiuni von reveni insd, rnai cleparte, in capitolul in care ne Yom 00upain special de aceastH, chestiune.

Tabloul nr. 5 con{ine intr'una din coloane valoarea cantitd,lii deapb calculati ;i in rraport cu volumul porilor din lemnul verde. Dinaeeste valori se vedc c5, in zonele exterioare de alburn ale rondelelor,

111

Page 38: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

70-90% din volumul porilor esto ooupat de apa liber6, in timp cespro centrul rondelelor, in zonele cu inimd roqie, numai 20-41o/oeste ocupati, de aceasta. La rondelele f5,rE, inimd rogie, in aceastlzoni centrali, din jurul md,duvoi, apa liberfl variazd, intro 42*59o/o din volumul total al porilor. Din acesto constatX,ri so poatovedea cd, o limitd, analoag5, pentru formaliunea iniryii rogii poato fitrasat6 intre 42 qi 47o/o, in ceeace privegte ipa liber6;, sau 53 qi 58"/oin ceeace privegte aerul, in raport cu volumul total al porilor. Prima arputoa fi consideratd, ca un fel de limit5, superioar6 pentru cantitatoade ap6 aflati in spaliile interioare din lemn, iar eea do a doua ca olimiti inferioarl pentru aerul aflat in aceste spalii.

B . R e p a r t i { i a p e p r o f i l u l l o n g i t , u d i n a l a la , r b o r e l u i

Pentru a alea o privire generalfr asupra repartifiei apei gi aeruluiat&t pc direcliunea transversald, cat gi pe cea longitudinald, a arborelui,s'a folosit un profil oblinut prin mbsurarea diaruetrelor rondelorqi a inelelar anuale, aga cum se obignuegte ln studiul cregterilorAsemenea profile longitudinale ale arborilor sunt frecvent intre-buinlate in cercet[rile biologice ale lemnului, pentru a putea reprezentavarialia diferitelor insuryiri {izice gi mecanice ale lemnului pe toatE lun-gimea unui arboro. Aceastb reprezentare are arantajul si fac5, posibil[urm[rirea insugirilor technologico ale lemnului paralel cu mersulcregterilor gi cu diieritele formafiuni caracteristice ale lemnului dininteriorul trunchiului, cnm este, in eazul de fa!6, inima roqie.

Pe un asemenea profil, luat po jumd,tate, corespunzdtor direcfieinordice, s'a reprezentat schematic, sub form5, de zone, repartilia apoiqi aerului la {agul nr. 1. (S'au cuprins in aceste zone gi valorile careau clzut r[zle! in interiorul lor).

Din dispunerea acestor zone (fig. nr. 23), se constat[, urm[-toarele:

l. Zona exterioari a trunchiului, oonstituitd, aproximativ dinultimile 25 inele anuale de alburn, contine cea mai mare cantitatea deaph, in general cca. 500/o din volumul lemnului verde. In cadrul accsteizone se deosebegie o porfiune, situatfi intre 10-24 m gi una la circa1,50 m de la sol, in care apa era ceva mai mare, in timp ce in rest eaera numai dc cca 50%.

2. Zona urmd,toare de alburn, aflat[ mai spre interior, conlineaproximativ 40o/" ap[. Ea este, aga dar, incb, foarte bogatil in ap[.

1 1 2

Page 39: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

3- zona interioarr a trunchiului, ocupati de inima rogie, este ceamai uscati, conlind,nd gb*'40% ap[. pe o mici porliune aflatd spremijlocul acestei zone, cantitatea de api, era ctriar suU el[.

Aceste valori se referH, ra starea arborelui in toamnh,, ra daia c6nd afost doborit. Knuchel (193b) a ariitat ed, cea mai mare cantitate de ap*din alburn, la un arbore de fag, se gdsepte in timpul iernci, cdnd zonade inimtr, dela mijlocul trunchiului, conline cea mai mici cantitate deapx fa{6 de celelalte anotimpuri. Avdnd in vederc aceste constat[ri,rezultd, c[ valorile ghsite de noi nu reprezinti, incd, valorile maximegi minime ce pot fi atinsc de ap6 intr'*n fag, in raport cu anotimpul.

FAOUL'(N il)

*w- pqaffi,u*l v*rM**)ts-sz tmW n zN r y r@ a-ut w"ogoNlm.r.r

76au r mw@ a-ytrNl rz- a, rara@ n . r tF\al pr

t t a 6 i @

Mthta aapti a* n rcport cu w&nwl wda e hmfut eepdiM lmgttudind d *botelui

23. - fiepartilia apei gi aerului pe prolilul longitudinal al arborelui,

I\[odu] cum sunt dispuse zonele de umiditate pe profilul longitudinal alarborelui este asemrnhtor cu acela stabilit de Knuchel la arborelecercetat de acesta, degi cl a reprezentat umiditatea in raport cu greuta-tea lemnului uscat (<ru,r) iar nu in raport cu volumul lemnului verde,ea in cazul de fa,tb.

Repartilia aerului pe profilul longitudinal al arborelui se faee inzone dispuse tocmai invers ca in cazul apci. Zonele hogate in aer cores-

8 1 1 3

Page 40: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

pund zonelor celor mai uscate din lemnul verde gi vice versa. Astfel,

zona de alburn, dela periferia trunchiului, care cuprinde ultimele 25 inele

anuale, conline: la inflllimea ae tO-Z+ m dela sol, sub 10]o aer, iar in

rest, pdn[ Ia 15%. Este zona oea mai bogatfl in apd' 9i oea mai s5{ao5'

in aer. In aceastd, zonl; in deosebi in inelele anuale de intensd ciroirla{ic

a seeei dela periferia trunchiului, aerul trebuie s6 fie in mod normal in

cantitate gi mai micd,, ;tiind cd, bulele de aer constituesc un obstacol

pentru aceasti, circulalie.cea de a doua zon[ de alburn, mai spre interiorul trunchiului, con-

trnc 1?-200/, aer, iar zona de inimb ro,sie, 20-30%, din volumul

lemnului verde. Partea cea mai uscatfl de inimf, roqie dela mijlocu]

trunchiului, are eea mai ritlicata cantitate de aer, in general peste 30o/o,

putind ajunge p6nd, Ia 35o/o.

4. tlmiditatea lemnului tn raport cu r'teutatea aisolut

uscatd' (<at),

Knuchel (1935), aga cum am amintit in capitolele precedente, a

fdcut cercetiri intinse asupra umiditdlii lemnului do fag, pentru a

stabili cum variaz6 aceasta fa!X, cu anotimpul. Pentru aceasta el a cal-

culat valoarea umidit[,lii <r u I a lemnului, in raport cu greutatea lem-

nului uscat, stabilind urmd,toarele: In pdrlile exterioare ale trunchiultti,

cea mai mare cantitate de ap[.(98'2%) sc gilseqte iarna, iar cea mai

micd, (90,4o/o), toamna. fn zona dela mijlocul trunchiului, in apropiere dem5duvd,, situatia este tocmai invers5,: cantitatezt uraxirn[ de ap[ estevara (?1,0) gi cea minimd,, iarna (64,4%).

Mayer-Wegelin (1932) a gd,sit 'a

numeropi fagi cercetati de cl,

c[ umiditatea lemnului la tulpina arborelui este cuprinsd, intre 60-

80o/o, iar la 9 m inh,llime, int're 7A-95o/*Trendelenburg (1939) constat[, in aceastb pririn!5,, cd, valorile gX,-

site de Hartig (1888), pentru umiditatea lemnului verde de fag, sunt in

genetal prea mici. In zonele exterioare de alburn, Hartig a stablit c6,

exist[, ?0-?5o/o apY., iar in cele dela mijlocul trunchiului, 50--609/0-

Intre aceste dou6, zone s'ar gisi o alta intermediarf, in care umiditate a

ar avea o valoare dc 60-?0%. Este vorba de un arbore in vflrstE, de 59

ani gi care fusese doborit in luna Februarie.In cadrul cercetX,rilor de fa!5 s'a determinat valoarea unriditllii

< u ,> la toate rondclele fagului nr 1, doborit toamna pi la c6,teva ron-

tlele ale fagilor nr 6, ? qi 8, dobori{i iarna.

714

Page 41: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

valorile gHsite sunt in parte cuprinse in tabloul nr 5. cu acesteas'au intocmai gi diagramele nr. 24. , .26.

Aqa cum se yede din aceste tablouri gi diagrame, umiditatea lem'uluia fost in zona exterioarE de alburn, dcla lagul nr 1, aproximativ 100o/o,in tinrp ce la fagul nr 6, ? ,si 8 ea a ajuns p6,ni la 12V%. La o rondeliu

o

Fig. 24 - Variafia umiditilii < u ,r a lemnului ta lagul Nr.

dela 0,5 m deph,rtare de sol, a fagului nr ?, umiditatea in aceastd, zonfldela periferia trunchiului a fost ceva mai micd (8b-glo/"). In generale poate spune c5, zona de alburn, dela periferie, conline cirea g0-100o/o

ap5,. Aceasti constatare concordi, cu yalorile gXsite de Knuchel $i

8* 1lb

' NOND

fegul I Sond.bVI lDaltnea ll.30a

Page 42: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

%a0

confirmfi, pfirerea lui I?endelenburg, care sus{ine c5, valorile g[site de

Hartig ar fi in general prea mici.Pe m[surfl ce ne indepd,rtdm de zora exterioar[, spre centrul

trunchiului, umiditatea scade. La centrul rondelor umiditatea atinge

valoarea, cea mai scd,zut[. La fagul nr 1, umiditatea lemnului in aceast[

zoni, din apropierea m5,duvii, a fost circa 600,(, ednd exista aci inima

ropic, sau pesto ?Ofi, in caz contrar. La ceilalli fagi, umiditatea la

centrul rondelelor, in cazul cflnd acegtia aveau iniml rogie, a variat

fagul | froo&it I. lotltroee A,t0m

Ti,g. 26. - Variafia umitlitdfii c u r a lemnului la fagul Nr. ?.

intre 45-60o/u. La o rondelH, fd,ri, inimi roqie, umiditatea a fost inaceasti zond,, 600,1o.

Urm[rind varialia umidit6tii ( u ]) a lemnului fa!X, de intinderoazonelor cu inim5, rogie, se poato ajunge la aceeagi constatare ca in capi-tolele precedente: inima rogie ocup5, numai pb,rlile cele mai uscate delamijloo,l trunchiului. Astfel, umiditatea lemnului, in zonele cu inimlrogie, este cuprinsi, intre 60-80o/o,la f.agal nr 1, gilntre 50-?0fi, laceilalli fagi. (Exceplional la o rondeli a fagului nr 1, in zona cu inimarogie umiditatea a ajuns pdnd, la 90o,().

La rondelele IX gi X, ale aceluiagi fag, umiditate& s'a scoboritin zona dela mijloc,lipsitE complet de inimb rogie, p6,nila circa 70o/o.

116

:l

IC

C$

o

5

n

tl

n0

*

dn ItMpn

/tlsr6-J-- ltv^t

I

d

I

I

: /

tlbvt

tr l

logl , M?t V tnt\,Me 06 |

Page 43: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

Intr'un alt caz, la fagul nr ? (rondela I), umiditatea in zona centralb,lipisit5, deasemenea de inimi, rogie, a atins valoarea minimi de 600/o.In aceste cazuri, deosebirea de umiditate dintre zonele exterioare, foarteumede qi cele interioare, foarte uscate, este numai de 40o/o.

Din aceastl varialie a umiditfllii in zonele cu gi f[rd, inimd, ro;ie,dup5, cum vedem, nu putem ave& o privire atrit de elard ca In cazulumiditbiii raportate Ia volumul de lemn verde. Inima rogie numaiapare a$a de bine delimitatd,, in raport cu, umiclitatea (< u r) a lem_nului.

0rernetrul rondelelor

Fig. 26. -,- Variafia umiditd,fii * u r a lemnului la fagul Nr, 6 gi 8.

Acesta este unul din motivele pentru care, in cercetbrile biologiceale lemnului, se preferd a se exprima umiditatea lcmnului in raport cnvolumul sflu verde.

5. Formaliunea ,inimi'i roSii la fag.

. , 1 ) G e n e r a l i t n t i

tr'agul este o specie, a,sa cum o descrie Hartig (1888), fd,rI o forma-liunp de duramen adevbrat, care prezintd, totugi, in zonele mai bb,trdne

n

€5

fagul 6 R@M IY. rdtatmfu ,o,Qm

11?

Page 44: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

ale lemnului, schimbbri importante, in sensul ch, acestea devin mal

uscate gi nu mai iau parte in aceeagi m[sur5, la circula{ia sevei

ea alburnul. Aceastb parte mai uscat6, care se gdsepte in mijlocul

trunchiului gi care existi qi Ia alte specii, a fost semnalat[ deja de

l{drdlinger (1860), care o denumegte < Reifholz L Trendelenburg este

de pu,rere cil termenul de t Reifholz D nu este potrivit, el conducand

la interpret5,ri gregite. In locul lui el propune denumirea de <, Trocken-

hern r, adic5,, < inimi uscatd LTrendelenburg (1939) imparte speciile lemnoase, din punct de ve-

dere al duraminific6,rii, in urmi,toarele grupe:I) Specii cu inimd, coloratd, (sau durarnen colorat).II) Specii cu inimil necolorati.

a) cu deosebiri mari de umiditate intre alburn 9i inimb (cu

inimE, uscatd);b) cu deosebiri moderate de umiditate;c) fH,ri, deosebiri apreciabile de umiditate.

Fagul este trecut de Trendelenburg in grupa cu inima necoloratfl,qi cu deosebire moderat5, de umiditate (II b). Din aceeagi grupE, mai

fac parte unelo specii de plop ,si mesteac5,nul' Este tocmai ceea'ce Ntird-linger voia sh, infeleagi, prin < Reifholz >, fagul fiind o specie care nuprezintb un duramen adevbrat.

Cu toate acestea, fagul prezintb, o iniml coloratH, in rogu, care'spre deosebire de duramenul adev[rat, este denumitd, pi < duramenfalg > sau simplu, < inim[ rogie r. In aceastl, privinli, n'rdhlich (1921,193?) este de phrere c5, s'ar potrivi mai bine denumirea de <, inimXbrunh, r (Braunkern), deoaleee coloarea este ropie numai in modexceplional, la arbsrii mai tineri, in timp ce la cei mai bb,tr6,ni ea e.qtede regulb brun6,, p6,n[ la brund,-neagr5.

Oonstatarea lui Frtihlich este in adevbr just[, in pfldurile de fag,in deosebi in cele virgine, intA,lnindu-se mai des o inimb bruni, decfltuna rogie. S'a pH,strat totugi, in aceastd lucrare, denumirea de inimX,ro$ie, deoarece termenul este cunoscut in literatura de specialitate gichiar in vorbirea curentl.

Friihlich, bazat pe o indelungatd activitate profesionalH, in pldurilcvirgine ale Carpalilor, aga cllm mdrturisegte, este de pirere cb inima roqiea fagului -- sau inima brund,, cum o denumeqte el, - trebue considerath,ca o forma{iune normald a fagilor bEtrdni, adic5, o insuqire normal5,a inimii acestora. Asupra acestei afirmaliuni vom reveni mai departe.

Asupra inimii rogii a lagului au Jost fdcute deja cercet5,ri de: Th. Hartig(1852), R. Hartig (!882, L888), Ilermann (1902), Tuzson (1902), Miinch

1 1 8

Page 45: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

(1910) qi allii. Modul cum ia naqtere gi se desvoltil inima ro;ie a fagului,

a fost explicat in felul urmltor de cdtre Btsgen qi Mfinch (1927):r'Pornind din rEnile mai mari ale crd,cilor, care lasd, libere accesul

spre pirfile interioare, bogate in aer ale inimii, miceliile anumitor ciu-perci pi,trund gi se impr5qtie pe distan{e mari in lemnul inimii, omorintlcelulele gi colorS,ndu-le in brun. In cur6,nd ele inceteazh, orice activitate,ceeace se explicfl prin lipsa oxigenului din aerul consumat din interiorul

trunchiului. Pe m6suril ce oxigenul se reinnoieqte gi arborele crepte ingrosime, ele se intind mai departe, prin salturi, spre exterior. P6,ni

acolo unde ajung ciupercile, conlinutul ce,lular devine brun gi vaselc

se umplu cu tylle D.. . . .< Substanla brun[, din inima falgd, se nalqte' dupd Miinch (confirmat

de Rudau, Neger gi a.), nu aga cum se credea mai inainte, ca o secreliunea celulelor vii pentru a se ap[ra de ciuperci, ci ca un produs de oxidare

aI conlinutului celular care se formeazi,.deabia tlup6 moartea ceiulelor,

el ne mai fiind apS,rat de membrana vie a protoplasntci contra

p[trunderii oxigenului,r.Mai departe, aceiagi autori, explicl astfel formaliunea tyllelor:c Cauzele formaliunii tyllelor, cu toate striduintele depuse, nu sunt

inc[ in toats cazurile pe deplin ld,murite. La inima falg6 ele se produc,

dup6 Miinch, chiar inainte de moa$ea qi colorarea in brun a lemnului,

datorit[ pbtrunderii aerului, pi chiar {[r[ de acea,sta, datoritfi, stimull,rii

cauzate de seueliunile diluate ale ciupercilor sau ale produselor de

descompunere, care sunt duse de curentul sevei gi caro aclioneaz['

s t imu lAnd. . . .n .Din cele expuse pd,ni aci, asupra modului

rogie, sunt de f6cut urm6toarele constat[ri:a) La baza formaliunii inim,i rogii sld in

cum ia nagtero inima

mod sigur activitateaunor crupcrcr I

b) Viata ciupercilor intr'un arbore este posibili numai in pflrlile

interioare ale trunchiului, bogate in abr gi nici intr'un eaz in zonele

exterioare, bogate in api;c) Pentru a se nagte inima rogie este necesarI o rand care si facE,

posibilfl pEtrunderea ciupercilor, stabilind astfel o leg[tur5, intre exte-

riorul qi interiorul arborelui (cripd,turile bogate in aer, din zona de

rndduv[, ca gi acumullrile de putregaiu dela bifurciri, favorizeazi in

deosebi aceastd desvoltare);d) Problema forma{ianii inimii rogii este strdns legati de echili-

brul eare existi intre con{inutul de api gi aer din lemnul verde gi de

imprejurlrile caro pot influen{a acest echilibru.

119

Page 46: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

In concluzie se poate spune cd, fa$d de explicafiile date p0n6 azide oamenii de gtiin!5, formaliunea inimii rogii nu poate fi consideratilca un proces normal, cum il considerd, F'rtihlich. Acesta aduce in spri-jinul afirma$iei sale urm[toarea observa{ie: in decurs de mai bine detreizeci de ani de activitate silvicd, in pidurile virgine de fag din carpati,el a g[sit sute de arbori cari, depi aveau trunchiurile perfect sinrtoasela exterior, f5,rd, nici o urmX, de ciot sau putregaiu, aveau totuqi inimbrogie. De aci s'ar deduce cH, nu ar fi nici o lcgd,turd, intre formaliuneainimii rogii gi aceste cioturi. In potriva acestei afirmaliuni sti ins'd, fap-'tul cunoscut, c[ gi la cei mai frumogi trunchi de arbori pot fi g6site,la o minufioasE, cercetare, rd,ni cicatrizate gi complet acoperite decregterile ulterioare ale arborelui. Asemenea r[ni, azi invizibile, i,uputut constitui la timpul lor, puncte de infiltrare are ciupereilor, cumafirmi gi Hermann (1902) in cercet5rile sale.

Mai departe, dacd am avea de afaee la fag, in adevh,r, cu un procesnormal, atunci el ar trebui sE, se producd, in mod regulat, ca gi la altespecii cu o duraminificare normald,, ceea ce nu este ins6 cazul. Aga dar,fenomenul trebuepte privit, in lumina c'noptintelor pe care le putemavea azi, numai sub aceast[ formd,.

Am insistat in deosebi asupra celor sus{inute de }'riihrich, qi pentrumotivul c5, fiind vorba de fagul din carpafi, s'ar fi putut s6 se cread[,cI aceasta ar fi situalia, poate special[, din aceste plduri.

Dealtfel qi ruzson (1905J ajunsese, pe baza cercetirilor sale asuprafagului din carpali, la constatarea c6 inima ropie trebuegte consideratE,ca o formatiune anormalE.

Este cazul a fi menfionati aci concluzia la care ajunge Mayer-wegelin gi/Berkel asupra torma$iunii inimii rogii Ia Fagus orientalis-ni 3u1ti1 cE, la- a.ceastd, varietate ar fi vorba in adevh,r de in proces nor-rnal de duraminificare. Este pdrerea pe care Mayer-wegelin o sus{ine giulterior, intr'o comunicare fd,cuti la congiesul Internalional al lemnuluidin 1943, in c-a1e se precizeazd cd este vorba de o formaliune r normalide- duramen falg 'r. El nu vrea ins5, sd, considere formaliunea normal5,a inimii rogii dela Fagus orientalis ca o duraminificare propriu zistr, tnsensul aceleia dela stejar sau dela alte specii cu durimen adevdrat.Duraminificarea cste un fenomen care se fice rn mod regulat, incepd,nddela anumite varste qi care progreseaz5 treptat cu cre;t6rea arborelui.Discutd,nd mai departe tema: este inima rogie dera r''igus silvatica, oformaliune normalE, sau nu, el ajunge str, foimuleze uni[toarea desle-gare a chestiunii: la aceastd varietate, este foarte probabil ca inimasi fie' la vdrste foarte lnaintate, o formaliune norrnald, mai bine zis,< o formaliune normalfi, de duramen falg > (Altersfalschkern).

120

Page 47: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

' 8 . I n i m a r o g i e l a a r b o r i i c e r c e t a ! i

In general, inima ro;ie la fagul din pidurile noastre virgine se pre-zinti, sub urm[toarele trei aspecte:

a) Inimd de coloare ropie-brun6, deschisd, cu un contur nu prea binediferenliat (greu vizibil in stare proaspdtd), qi care se glsegte numai peporliuni scurte din trunchiu. \

AceastE, formtr, poate fi consideratd, ca un stadiu ini{ial de formarea inimii rolii;

l"l) Inim[ de coloare brun5,, bine conturatd,, uneori regulatb, a]teoridin mai multe zone concentrice de nuanle deosebite, sau cu totul nere-gulat5,. Ea se poate intinde pe toatd, lungimea trunchiului sau numaipfln5, la coronament;

c) Inimd de cloare neagr5,-brunX, denumitfl, gi inimd, grie (Grau-kern). Ea este foarte desvoltatd, in trunchiu gi poate con{ine gi incepu-turi de putregaiu. Apare uneori sub formE, stelati, in secliunile trans-versale ale arborelui. Sub aceastS, formd, lemnul este tare depreeiat,ne mai putff,nd avea uneori altE, intrebuinlare decdt aceea ca lemn de foc.

Privind mai indeaproape inima rogie la arborii cercetafi, se constatlurm[toarele:

La fagul nr 1, in vdst[ de peste 200 de ani - din care 150 ani crescutdominat qi numai ultimii 50 de ani in luminfl complet5,, -inima rogiecuprinde in general por{iunea din trunchiu crescutb in perioada domi-natd,, constituit5, din inele foarte inguste.

Conturul acestei inimi prezinth, o neregularitate caracteristicl,, subformd, de evantail, vizibil la toate rondelele in acelagi sector, orientatspre Nord-Est (fig. nr. 2. . .5) Aceastd inaintare pronun{at6 a inimii rogiiin zona alburnului, ar putea fi explicat6 prin prezen{a vreunei r[nicicatrizale, care s'ar fi produs pe trunchiu tocmai in aceastd, direclie.

In jurul acestui duramen falg, intens colorat. se g5,seqte o zonEingust5, de inele fine, de coloare rogie deschisE, care in fond trebue s5,fie considerati tot inimi rogie, 1ns5, intr'un stadiu inilial de formare.

In lungul arborelui, inima rogie ajunge pdnd la o inil{ime de 18 m,av6,nd o form[ apropiatd de aceia a unui fus. tr'a![ de v6,rsta atAt de inain-tatd, a acestui arbore, inima roqie nu este prea desvoltatd,. Degi ea ocup[intreaga porliune de trunchiu crescutI, in primii 150 ani, totugi, fa{b decregterile foarte viguroaee din ultimii 50 de ani (inele late, r6mase fdrb.inim[ rogie), aeeasta nu reprezint[ dec6,t foarte pu{in (fig. nr. 2. . 5).

Fagul nr 2, degi mai in vdrsttr, decdt primul (peste 250 ani), avea.dimensiuni mai mici decdt acesta, atdt in grosime, cdt gi in inilfime.

t21

Page 48: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

Coaja lui, de coloare mai negricioasd,, era acoperita mult cu mu$chi' Se

putea constata, chiar clup;, a'spectul s[,u exterior, ci, este vorba de un

arbore lflncezind. El prezenta gi numeroase r[ni cicatrizate pe trunchiu.

Inima rogie cuprindea cea mai mare parte a trunchiului, alburnul

fiind redus la o zonh inplustE, formath in general din inele anuale

foarte fine. La unele din rondelele acestui arbore s'a putut constata

ehiar.un inceput de trecere a inimii ropii spre putregaitr.

tndlpnft t3.0n

f-1 atbun

VVVh tnmlrwte

Pondela Irr X

unw

VI

t00tametM amearal

Fig' 27. - Profilele longituitinale cu zonele ocupate de inima rogie la fagiiNr. 1 9i 2.

tr'agii nr 3, 4 gi 5, in vA,rst6 de Z2b_.274gi 240 de ani, erau arboriin general de dimensiuni mari, avAnd un diametru la J,BO m dela sol,de 60-'90 cm gi o in[llime de B0 m. Ei prezentau cregteri gi ineleanuale foarte fine. Inima rogie era foarte pronunfatfl, ocupdnd b0% giohiar peste 50o/o din trunchiu gi se intindea pe toatl lungimea trun-chiului, ajungA,nd chiar gi in coronament (fig. nr. 2g).

Acegti trei fagi au avut coronamente aproape egale, la fagul nr 6incepdnd numai cu circa 5 m mai sus pe trunchiu, dec6,t la ceiiarli doi..

t22

Page 49: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

!o

{r

zot

ts

o

o

g

ho

0

I

C\r

aoia

E!

6

: iFg

: s

!

123

Page 50: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

La fagul nr 3 qi 5 trunchiurile prezentau la lnill{imea coronamenturuicdte o bifurcare, dela care se putea urmd,ri pi mai departe inima ropie_

Fagii nr 6, ? gi 8, in vd,rste de 1?0-206 ani, erau de dimensiuni maimici: diametrul la indllimea pieptului era euprins intre 82-60 cm.ind,llimea intre 27-32 m. fnima rogie ocupa o zond, mai redusd dec6tla arborii precedenli (fig. nr. 29). La fagul nr 8 ea, reprezenta 20-300/*din suprafala total5, a rondelelor, deqi acesta era in v6rstd, de 206 ani.coronamentele aveau 15*20 m inEllime. Inelele anuale erau regulate.nu prea inguste ins[.

Pentru a putea urmlri desvoltarea inimii rogii pe o secliune lon-gitudinal6 a arborelui, s'au trasat pe profilele longitudinale, zonereocupate de inima rogie.

Dup5, cum se vede din fig. nr. 28 inima rogie este mai ingustd, in parteade jos, spre tulpin[ qi cregte pe mlsur[ ce ne ridicim in sus. Dela oanumiti indl$ime incepe din nou sE, scad6. Din aceastd, cauzd, inimarogie poate avea forme in general ascu{ite in ambele direc,tii, mai rnultsau mai pulin apropiate de < fus r. In partea superioarr, a trunchiului,odat[ cu inima rogie, se ingusteaz[, $1 alburnul. In partea de jos a trun-chiului, la tulpinl, inima rogie poate lipsi complet, a$a cum a fost cazulla fagul nr 8. Fste drept cd ihrediat deasupra primei secfiuni, la acestarbore, s'a observat deja o zon[, slab coloratd, in roz, deabia perceptibiltr.in stare verde, care constituia inceputul inimii roqii.

Gh.N.Predescu (1941), careaeercetat desyoltarea inimii ropii la unnum[r de 26 arbori dintr'un arboret virgin de pe valea Ialomicioarei deEst, a ritat c5, procentul de inimd, rogie creqte in trunchiu de jos in sus,atingd,nd valoarea maximd, foarte repede, chiar la B m dcla sol. Dirrdiagrama nr. 30, intocmit5, tle Predescu, se constati, c[ proporlia de inimirog;e, dupd, ce a atins yaloarea sa maximE la circa 3 m, se menlinc,pflnd, p. la 10 m, in valoare de circa 30/o, pentru ca apoi.s6 scadi,foarte brusc. Arborii reprezentali in aceastI diagramd au avut vdrstenu prea inaintate, dela 120-140 ani, cu excep{ia fagului nr 1g, careavea circa 250 ani (numerile arborilor d'n aceasti diagrami, nu au nicio leglturd cu ale fagilor cercetati de noi).

Asupra desvoltd,rii inimii rogii la fag, gd,sim unele date pi in lucrarealui A. RS,dulescu (193?), care s'a ocupat pe larg de problema faguluidin pddurile noastre. Astfel, dup[ R5,clulescu, inima rogie la fagulnostru atinge valoarea s& maxim5, intre 8-10 ni dela sol, undepoate cuprinde 50o/o din suprafaga sa. Arborii bbtrdni de fag dinCarpali, cu un diametru de peste 50 cm, ar avea ln general mai multde 30o/o inimb roqie.

72+

Page 51: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

r

zao

o

N

ho

h

I

6.r

hbH

I:e

Fs

I

: \:

5

s

s

s

s

s

IN

\ Ed,R

. a \

es

b r s

" P !

t25

Page 52: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

Interesanto sunt deasemenoa gi datele pe care le gH,sim eu privirela inima roqie, in cercetd,rile lui Knuchel (1935). Astfel, la un numdr de32 arbori, provenind dintr'o pldure cultivatE din Elve{ia, in vdrstede 100*120 ani, numai 4 arbori erau complet lipsili de inima rogie.La cei mai mulli inima ropie se intindea dela 4 pdnd,la 15 m dcla sol,in timp ce dcla 20 m in sus, numai 4 arbori mai aveau inc5, inim[

! rogie. Aceste constati,ri concord[ in general cu cele stabilite de

44

4U

Jb

32

zg

20

t6

t 2

p

0 8 1 0 t 2 1 4In dl t I m ea,seet i un t tran,svpr,:a I e

1 8 n ? 0

Fig. 30. - Variafia procentului de inimfl rogie pe secliune transversalE,Ia diferite inngimi ale arborelui (dupd, N. Gh. predescu).

Predescu, a cirui diagramd. este intocnritE, cu arbori de vdrste apro-piate (120-140 ani).

Ceea ee mcrit5, si fie accentuat cu privire la datele lui Knuchel,cste faptul c6 arborii, degi de v6,rste pulin inaintate gi provenind tlintr'o,pddure cultivati, aveau totugi relativ multd, inim6, rosie.

126

-o

Ft

Page 53: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

6. Formaliunea inintii, rogii la laq, d,in punct de uedere lorestier

Problema inimii roqii la fag trebue imp[,r!itd, in doud,: existh, o pro-

blemfl a arboretelor actuale, de vdrste inaintate gi cu multh, inim[ rogie,

care se cer a fi c6,t mai bine valori{icate 9i o problem5, de viitor, aceea

a arboretelor pe care le vom cultiva de aci inainte 9i pe care le-am dori,

la vdrsta exploatabilit5,lii, cu cflt mai pulinH, inimd, roqie posibilE.

Asupra valorificlrii arboretelor actuale avem de fScut urmtrtoarele

constatilri:Arboretele nOastre, de vflrste supra b[trflne, neparcurse uneori

deloc cu vreo exploatare, cel mult cu extrageri neregulate, au in general

un procent mare de inimi rogie gi chiar de putregaiu. Totuqi, trebue

f[cut5, remarca ci, in trecut, din asemenea arborete s'a scos aprOape

totdeauna mai pulin iemn de lucru de c6t ar fi fost posibil. In al doilea

rdnd, trebuegte avut in vedere c6 lemnul cu inimil ropie nu este totdea-

una calitativ at6,t de r[u, incdt s5, nu poatf primi incfl multe intrebuin-

{[ri mai valoroase decflt ca lemn de foc. Problema valorific5,rii lemnului

cu inimd, rogie, din p[durile noastre de fag, nu intri ins[ in cadrul cer-

cetdrilor de fa{6. Ceea ce ne preocupH, in deosebi este ceea de a doua

problemd,, aceea a pddurilor cultivate de noi gi care in viitor vor tretrui

s[ satisfacd nevoile de lemn de lucru pi construclie. n'agul, prin insu-

qirile lui fizice qi mecanice deosebite, este menit, a$a oum am mai arltat,

s[ inlocuiascb stejaru], mai ales cd, prin impregnare, acesta poate ajunge

la o durabilitate care poate dep5,gi chiar duramentul de stejar. tr'orma-

fiunea inimii rogii, pe ldngd ci, impiedecd impregnarea, dar constitue 9iprin alte insuqiri fizice gi chimice, un mare inconvenient pentru o mai

bunl valorificare a lemnului.Tati de ce prohlema inimii ro;ii are o importan![ a,t6,t de mare eco-

nomicd, gi pentru ce dorim sE, realiz5,m, cel pulin in viitor, in arboretele

noastre, c6,t mai pulini inimb rogie. Este dela sinc inleles ci,, in arborete

cultivate, care nu se vor exploata la v6,rste atdt de inaintate, ca p[durile

noastre virgine de azi, inima rogie va fi mai redusi,. Totupi, nu trebue si

credem cd,, intr'o asemenea pH,dure cultivatx,, dat fiind vdrsta exploata-

bilit[lii mai redus5,, inima rogie va dispare. Chiar din exemplul ard,tat

rnai inainte, al cercetd,rilor fi,cute de Knuchel (1935), intr'o p6dure

cultivati, deqi arborii aveau vA,rste de 100-120 ani, inima ro;ie era foarte

desvoltati. Knuchel explicd, aceast[, formatiune atd,t de frecventd, a

inirnii rogii in artroretul in care ;i-a fb,cut cercetd,rile, prin ruperile de

cr[ci provocate de cdderile de zdpadi,. Se qtie, deasemenea, cH; existbgi alte cauze care favorizcaz[, desyoltarea inimii roqii ca: r[,ni necicatri-

t27

Page 54: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

zate, gxuri sau pungi de api la locul de bifurcare al trunchiurui sau lalocul de prindere al crd,cilor, ruperi de vdnt pi altele. De aci se intrer,[dunele mbsuri care ar putea influen{a, fd,rd indoialh,, forma{iunea inimiiroqii. Chestiunea a fost pusd,, din acest punct de vedere, deja de Hermann(1902), Tuzson (1905), iar la noi intre 1g0b qi 1g06 de p. Antonescu.Hermann considerd ca o mdsurx preyentivd, pentru inima roqie, oricerndsuri care urmdregte, intr'un arboret bine cultivat, realizarea unuitrunclfu de arbore bine format pi lipsit de crd,ci. $i ruzson estede aceeagi pErere pi constati cI in pidurile Ungariei (apar{in6ndozi in parte Romdniei), extinderea, in aqa mare mdsurl a inimii rogii,este provocatd, gi de extragerile tle arbori, practicate in trecut firil nicioreguli gi care au rinit arborii r5,maqi in picioare. pe consideraliuni asrmln5,toare, A. R[dulescu sus{ine cd,, printr'o bund, alegere a modalitdlii detratament a arboretelor (folosirea regenerdrilor in ochiuri sau buchete),inima rogie va fi mai redus5, deoarece, intr'o asemenca pddure cul-tivat6, la scoaterea bugtenilor se va putea evita rlnirea tineretului.

fn concluzie, se poate spune fXrE, nicio indoiall. ci orice mh,suricare eventual s'ar lua in timpul creerii sau al cregterii arboretelor gicare ar putea preveni ranirea arborilor gi cu aceasta pi,trunderea ciu-percilor, poate fi considerath, gi ca o misuri preventivi de naturi, amicgora procentirl inimii ro;ii la fag. Este o primd, constatare impor-tant6 in problema inimii rogii.

cu ajutorul datelor oblinute i' aceste cercet[ri gi forosind qi cerce-tiirile anterioare, inc.erc[m sL facem un pas mai inainte in dcslegareaacestei probleme.

Aga cum s'a ar[tat in capitolele precedente, cu privire la nagtereainimii rogii, este necesar in primul r6,nd o deschidere, un punct prirrcare sd pdtrundd, odati cu umezeala;i aerul gi sporii de ciuperci in inte-riorul trunchiului arborilor. In al doilea r6nd, desvoltarea acestor ciu.perci este condilionat5 de un spaliu mai bogat in aer (gi in consecinlis[rac in apb, liberx), care si constitue un mediu favorabi] pentru acestea.Pentru a preveni ri,nirea arborilor, adicl spre a inlH,tura prima conrli-{iune, s'au preconizat mai inainte c6teva ml,suri de ordin culiural. Sianalizd,m acum rea de a doua condilie. se gtie cd intre desvoltarea uneiciuperci pi existen,ta unei cantitd,fi de aer, necesard vielii ei, este o strdnsbleg6turH,. Mai mult, s'a v5,zut c5 este necesar ca acea cantitate de aer<lin arbore si aibb posibilitatea de a fi primenit5, din c6,nd in cd,nd, altfelviafa ciupercilor devine la un moment dat imposibilfl. Asupra acestei che-stiuni sunt cunoscute concluziile la care au ajuns pe hazd de cercet6ri,Miinch (1907-1908), Bavendamm (1928), Th. R[dulescu (193?) 9. a.

128

Page 55: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

In adevh,r, din cercetd,rile de fald s'a vd,zut cd, inima rogic - expli_tati de specialigti prin acfiunea ciupercilor - a ocupat in arbore numaizona bogat6, in aer, in care cxista cel pulin 20-2bo/o aer,in raport cuvolumul ienrnului verde. lftii departe, putem susline, pe baza acestorteorii a formaliunii inirnii rogii. c5 inima rogie s'ar fi desvoltat gi maimult dacl zona ilceasta bogati, in aer, datoriti unor imprejuriri oarecar(,,ar fi fost pi mai mare. Aqa dar cu cAt inima rclativ mai uscatfl ttin mij-locul arborelui va fi rnilre, cu atfi,t inima rogie se va putea desvolta maimult. La riindul ei a.eastr inimh nrai rrscatd depinde de m,irimea zonei,le alburn de care nre nevoie arborele pentru circulalia sevei. Cu cf,,taceastb, din urmi, zoni este mai lat5, cu atflt va fi mai retlus[ zonar:entralh, mai uscat6, in care se poate desvolta inima roqie. Ajungemastfel la a ccrceta relalia care exist[ intrc l5{inrea zonei cle alburn qir,onditiunile de via{[ ale arborelui.

In legh,tur5, cu aceastd, problemh,, iat[ c0,tcva constatd,ri fh,cute deHartig (1901). Cercetd,nd lemnul la doi fagi in vA,rsti, de 1b0 de ani,din care unul pus in lumini,, printr'o opera{ie de dega;are, cu ? aniinainte de t5,iere, Hartig a constatat c5 densitatea lemnului, in aceastlperioad5, de cregterc in lumin5,, s'a miirit dcla 0,600Ia 0,?00 g/cm8. El aexplicat aceasta prin faptul cI stratele exterioare de lemn, crescute inacepti ? ani, cran constituite mai mult din {esuturi de rezistenl5 de cAtde conducere a sevei, Astfel, el a g5,sit in zona exterioarh, dc alburn,inainte de punerea in lurnin[, ]40 de vase pe mm2 (1,30 m dcla sol)gi numai 63 de vase, dup[ aceea. De aci se deduce c6 un fag, in condiliunirnai bune de lunrin5, qi c[,ldur5,, are tendinla de a realiza un lemn maide[s, cu vase mai puline, yi eu elemente de rczi,ten!5, mai multe. Inssemenea imprejur5,ri, este de presupus c5, arborele va trebui sX p[strezopcntru nevoile de circula{ie a sevei, cit gi pentru nevoile de a depozitrtapa, o zoiri mai lath de alburn, chiar dac5, am presupunc cX, volumulde api absorbit de ridEcir.li gi pierdut de coronament prin transpiratieuu ar fi gi el mdrit. O confirmare a acestei deducliuni o putem gdsi incazul fagul nr. 1, din cercet[rile noastre. Acest arbore, duph, ce a crescuttimp de 150 ani in stare dominat5, s'a desvoltat in ultimii 50 de aniin luminil. Lemnul realizat in aceastil perioadfi, era constituit din ine]eanuale exceplional de late, era dens, gi mai greu. Este cert cd, acesta,era constituit mai mult din elemente clc rezisten!6 dec6,t de conducerea sevei. In plus, aceastd, zon5,, relativ lat[, era bogati, in ap5 pi sdrachin aer. Este o dovadl ci arborele a re{inut pentru circulalia sevei in-treagd aceastd zoni, lati de alburn. 0 situalie tocmai contrarie prezinthfagul nr. 2, Acesta fiind constituit numai din inele foarte inguste, dato-

L29

Page 56: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

rite unei creqteri leneqe, lemnul era rnai ttqor, mai pulirr dens pi bogatin vase. Zona'de alburn ocupatl de apb se intindea, spre deosebire rlt'primul, pe o zonfl mai ingust[, in raport clr zon& de inimfl, uscatd, rleltrmijlocul tmnchiului.

Paralel cu aceste consideraliuni, privind natura lenmului, trebue;tt'avut in vedere gi imprejurfi,rile exterioare in care cregte arborele qi cartpot avea o influenld, asupra l6$mii zonei de albttrn. Cantitatea de apirpe care o are un arbore la un moment dat in circulaJie, depinde demd,rimea sistemului radicilar qi a coronamentului.

Un arhore degajat de cei vccini, poate at'ea apti ;i hlani, mai rnultlin sol, ceea ce conduce la desvoltarca, mai mare a ri,dir,cinilor. Av6,ntlgi lumin5, mai multi., acesta igi poate desvolta un coronanent mai marlgi poate avea qi o activitate de asimilalie qi transpiralie mai mare. Inaceste imprejurdri, cantitatea de apd ce trebue si, trcac,l, in unitatea detimp prin trunchiul unui arbore este in nrod ccrt mult md,riti,. Dacir

linem sea,ma gi dc faptul ci, lemnul in asemenea imprejurdri, este con-stituit cum s'a aritat, rnai mult din fibrc decAt din vase, arborele vaci,uta s5, menlind o zon6, cA,t mai latb de alburn pentru nevoile de apir"

Considera{iunile fd,cute p6nd aci asupra condi{iunilor ce ar influenllld,limea zonei de alburn. gisesc o oarecare asern[,nare cu acelea referi-toare la duraminificare. In adev6,r, este gtiut ci zona de alburn, laspeciile cu duramen adevbrat, este foarte ingustl la arborii dominatiqi mai latl la cei cresculi in lumini nrai rnult[.

Revenind la, celc constatate la fag, se poate trage concluzia ci,, Iu-mina gi c5,ldura. ca in general oricare alte irnprejur[ri favorabile de cre-gtere ale a,rhorelui, pot fi considerate in acela$i timp faqtori favorabilipentru a avea o inimd rogie cAt mai micd, la fag. i\ceasth, ipotez[, gdseqtso confirmare in constatarea f[cuti de A: R[dulescu a,supra fagului delanoi, care suslinc ch, inimia roq;ie ar fi pe versanlii sudici. insori.ti. maipulin desvoltati, dec0,t pe cei nordici.

In acela;i fel s'ar putea explica' do ce in llnnat, regiune ou clirnirelativ mai caldd, gi mai umedd, fagul nu prezintl, aga de multd, inimirrogie. Este cazul de a fi menfionat. in aceeasi ordine de idei, c5, inima rogieeste in general cel mai pulin dcsvoltat5, in arboretele crescute in zonelt'lui optime de vegetalie qi c5, atflt spre limita superioarb, cflt gi sprer:ea inferioari de vegeta{ie, ea este totdeauna mult rrai desvoltat[.

In sfArqit este cazul dea pune in discutie ilci ,si influenla pe care, even-tual, ar putea-o a\.'ea asupra desvolt5,rii unimii rogii, operaliunileculturale. Este qtiut c5, operaliunile culturale produc o md,rire conside-rabili a massei lemnoase in arborctcle do fag. chestiune ccrcetatfi, deja

t30

Page 57: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

rle schwapach (1911). Este insil posibil, cra odat[ cu aceasta yi din cor-sideraliunile arEtate pAni, aci, sf aibx o influenli, gi asupra desvolt5riiinimii ropii. cu aceastH, temh, credelr s'ar putea intreprinde cercetxrit'oarte interesante qi fructuoase il ploblerna inimii roqii.

chestiunea luminii in desr.oltaretr, arborelui ;i a, influentei pe car.rtrventual ar putea-o avea ;rsupra inimii ro;ii, nu este insi, atdt clo simpld(ium a,r pi,rea dela prima vedere. Desvoltarea, exceptional de nlare, acoronamentului, aga cunr constiltil llartig (1901), nu conduce totdeaunilll'o md,rire a densiti,lii lcnrnului, tleoilrece. la un moment dat, o parter l in coronament, din earrzir desvoit i i r i i l t r i r ,xrcpt ioni t lc ,s i a arrto-rr inbr i ilui, oste supus unei alsinrila{ii lenege. Cil urrnare se vor produce mai multl,csuturi de conrhrcerc a sevei, rlecAt de rezistenti, impuse de nccesitateirrltr cvaporare a apei, considerabil mflritX, intr'un asemenea coronament.

In incheiere, menlionez cd, rleducliunile f5,cute in aceastE din urmirparte cu privirc la factorii biologici care ar putea eventual influcnladesvoltarea inimii rogii, nu trebucs<: considerate definitive, ele au nevoie'incir, de numeroase cerceti,ri. Proitlenra inimii rogii qi a factorilor carepot influenla desvoltarea ei, riirnfi,ne ilga dar, mzr,i departe, deschis5 "Ea poate fi urm[riti, in cadrul nnor ccrcetirri cu caractcr bioloEir'.aplicat la. arbori, agzr curn s'a procedat qi in cazul de lati

'|AIJLOLJ, Nr. 5. - Zahlentaiel. Nr. 5Itcpalt i , ia matorici lemnoase. apei ; i aclrr lrr i iu lcrnnrr l r .clr jg 1lq, f .1'

Ireileilunq aor, Halz, ll'ussar und Luit im, Ilrischzustand

Volrrmnl in procente fal i de lemnul vt 'rde al. . . I( llrunt.unteil rles f riscltr,n, lTttlzes ) ,)/o i

Iz3+I

l )

i,!

t ,l0 .,_

| 4 ' -

i-

II

IIIiIIL_-__

i l li : | , l - Ia s l : l s a. = € I - t - !c P l ' - lPl i ; =t- iEi IE€1r1" : i l .E I ; ' iE;, l5 =38 IES

- l { i P - I

I r ' : rqul 1, l lonr le l l . l I . In i i l ( i l rea 1,50 nr . l ) ; rerct ia Nordic i( I lucke l . , lcheibr ' I 1. , \ t ' t , ' t r r t th, i i l t l 1 .50 m. ( Nor l r ichhrno )

l.,:, ,;i),i.il,!r, -,,l., jru;*,i::,* :lt' : :, :i_ _li, l::;,; ::;) I;,:;;,

1 ?,ir1 7 , I. t l - D

LZ,o20,516,01 6 . 4

1 7 , 9

Albrt lrr(8pl i ,nt )

,

10 1,t|99,(i5l 0 l . l

t)7,990,?111.790.c)

i ) 0 . I

l , i .r: lx r)

36. r.t i ) - l )

a , t ( l

i t ) . j )

; , t i9 .2

t t l

r0 ,915.917)t + . 1

27,1

24,525,3

38.2D t . +

36 ,135,5.)R O

32,032,6

J3,3s0,3;{ j .076,5ri3,9ri5,2{i9,0

39,1-)62.i1

67,862,!r

i li ' i1 , ,I , ii r urnra

Ii ro l lc i' ; ( I lo thern ) l

i " il r i

3i . i t

38,t20.2l7,4

.15,1 i40,7 |

t ; ) l

Page 58: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

'l ',\ll|OUL Nr. i. lurtnare). " l/'alr,lettlu,/el '\r' ;i (tr'ortsclzrtrtu)

Volumul in proccnte laf i t le lemnul vcrde al

(Ea'wnantedl rl,es irisclrcn' Holzes) oio- ^ 9 -

* q . 9 3

9 t F S: ; t s "- F I i i

L = : ' - : zz - - :

I

2

i

;

d o \ -

- o * a

= .*:.- := : - < ;

-=' \

: s

! -

I) i rec{ia Sudicri :( Sildriclttrunu )

Albttrtr(Spldnt)

t,ri*uroqie

( Rolkern)))

r03,11 n') cl

{ lR t

103,994,28"D,774,8

i2,7

ri4.0

3b.036,03{i,835,1ts\ ,4t ( ) - |

i o , D

t t ) , J

37.8

38,3o ( , t

39,335,635.0

t < ( )

33,5o+ , ue ( t

,1 t , ! l

34,1

I t . i )

1?,619,318,61E,?l 8 , 917.4

I ? . 1

1 9 . 3

.11,938.034,936.2o r ,o

28,223,6

2'2.6

r 7.0

5,6R J

9.0I0,11 {..(;t6,2'22.4

i D . i )

2ir.9

J ? , 035.6

EE.Z81,979,5?8,968,2ri3,5t l , t

19,2

3 { i , 9

rJ3,163,4B3,Bt r l ) , J

^6 .6

43,927,9

i

D

Fagul 1, Rorrr lela VI, Ini i l { inca 11,3t1 rtr. Direcqia Nordicd:(Ilu,clw 1. Sclrcibe 7'I, starnwthrjhe 11..)0 nt') (Nordricktung) :

Alburn( STtlint )

:

Inirnaroqi e

( Rotkern )

Fagul l , l 'ntrndela VI, lni l l imea 11,30 nr. I) irec{ia S-udicl:( Iluche 7, S ch,eibe lt 1,8 tantrnhdhe 1 1,30 m ) ( S iid,tich,t'unq ) :

Alburn( Splint )

94,39?,190.891,6R t t

68,7b7,0

L7,41?,01 6 . 917,9l a - l

I ti,01b .9

L{1.016,4I I , J

l ( i , ?

36,837,836,731,09 7 1

' ) 1 1

r 3.8

?,57,57 , r

1b ,5

20.8

I 98.2100,392,380.2

72,5

59.2

oD,+

to , a

31 ,8

23,7

20,0

14,6

17 , rt o , o

I 5 , 5?ii.0

66 ,172,967,217,7

4 1 , 9

29 ,1

132

35,6

Page 59: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

I'ablorrl Nr. j iurmurr'1. - - Zuhk'rita,fcl rYr. i (liorlsetzunrl)

' i rd ; r '

- y : : ! 9_ + i - ^. - t - 3 \

; o - \ s

L : : g >

Z * - !

4 ' A - " F! o * :- ! s Y

3 i z * {

Voiumul i l procente ta{ i c le lcmnul verdr a1. . .(llrautiianteil des frisr:hen. Ilolaes) o1o

l l a t .Ie l t -n()'tsc

( IIolz)

lApal ihern dinlvolum. porilor| (I'reieiWas-lser int I'oren-

lru,utwrnthedl)

tr 'a3ui 1. Ronclei ir , JX. Ini l , t inret 19,35 lr .( Iluclr,e 1 , Sclwibc I X. Ytu ntnthijhp 19.35 m )

Alburn(Splint)

, \ lbrrrn(Splint)

Dircc( ia Nort l j r : i i :( Nordrichttnr.q )

l

2

+i)

Iz

+5tt{

I

J

: i

+:,

I2

+ir

97. ri(1.) Q

?2,(;?5,8?{i.9

9 7 . r97 .09 t , 985.0? 9 , I?9 ,0?8. l

3?,rJ39,340.13i .7D , . O

37 ,2; t l , O

]?,.i38,0i\1,73{j,?-36.8

3f i , I38 .83ti,1t a , t

D l ) . r

1;ii,lI 38 .7

l ?,|rr 8 '

r11,219,11 8 . 3

15,81 6 , 8J0,1l 8 ,71 8 . 6I IJ.El il. {l

t 6 . iI ? , 31 ? . 4I t l .5I 1 ) . 1

I t l i )

1 7 . 81 ? . ;1 Ii,.9l1 ) .3

l l i q

36,121.523.82.1.8

;']8,43?,fl3 l , 5, q R

16.2.)-1 gt t I

39.1o 0 . /

3 + 3:i( ).fJ22. I

{ j ,9(i,4

Iri.2I t ) . 4

19 . { t

t ) . i )

t . )

l ( l ' /

| ; ) , +

) ) 1

il,6

? .81r ,013 ,517 .519 ,?, o o

l ) i l e c f i a S r rd i c t i

(Siitlriclttuno ) :

s+,{;34,91;0,2: ) a ) . I

: l t . t t

F 1 . 7

s!.9;.+.1{ iB ,8(j0,0

ib.7ir4.9

. l 'agrr l 1, Ront le la X. In i r l t iurea 21.{ i ( ) r r r . J) i rec{ ia Ior t l ic

(Rtrclu: L Scheih X, Slrrrn.nrhi)lt'e 21,(j0 nt) (Nordrich,tunlr)

Album( S plittt )

l ) i r ec l i a S rLd i t i i :

( Si idr i ,ch, tunq ) :

98.?92.E90,63 8 . 17,1.9

f i? .9li3.ti? ? . 1( i9 ,7tr0,0

. \ lb r r r r r( S p l i t t t ) l ( t0 . r )

9fl.i-r1 )5 .189.3l 8 . J

I ;;;I ls . t 1

+( ). (;39.( ;D I ! 1 )

:12.025.3

; J . 5

l;illll

1 ) 1 . 49 1 . +.qri .J

69,-r

t ; ) , )

Page 60: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

i-__ --l---l--T\trl".ot

in pr*."te fa{ir tle lc'mnul vertle al...

l = + l l l l - - | / 1 1 " " ' n n n t t i l t , t s l r i s ' ' l n n H o l z e s ) D o

I;lEiIi,t.l.:= |: -i ;;; il i*x*'i*#i i##+-_14]lj,,#;[";il ;,, ;l :t:i',[')!iiiw

'fnbtoul Nr:. 5 iurutarei. '- Zahlent'ultl .\'r'. i (tr'ttrtsetzttttg)

I l 'agul ?, Rondcla l , Indl{ irncn, 0,50 nr. Direol ia Nordica:

| {Brrtrn i, Sche iltc [, .\ta'n'nnhi)lte 0,50 n) (Nord'ri,clt'tuna) :

I l A t b u r n i I I I Ii t | {sntt"1 I e1,2 | as,z I tz,o I 36,0 't 7,2

I ? I ' I :19 I 1t'1 | 1l'9 1 19,i1 1?':t l { snun ) 1u1 ,2 I 3e ,2 j t z , o l 36 ,0 i 7 ,2 1 83 ,32 | , | 8 4 , 6 1 3 8 , 4 1 1 8 , 6 1 3 0 , 1 1 1 2 , 9 i ? 0 , 03 I I ;E , r l 31) ,2 I le ,5 I 26 .5 1 r4 ,B l 64 ,24 I , ' 74,1 | 39,9 I 19,6 I J+.8 I r5,? I 61,274,1 1 39,9 I 19,6 I J+.8 1 16,75 I r l { i 6 ,7 I 39 ,9 I 20 ,1 | 19 ,9 I 20 ,1 I 49 ,8r ; c . 7 I 3 9 , 9 I : ] 0 , r 1 l 9 . e I 2 0 . rr ; I u i r ; 1 , 2 1 4 1 , 3 1 1 7 , 6 1 2 0 , 2 1 2 0 . 9 1 4 9 , 1

Direcfia SudicI:( Siid,richtung ) :

1z

, I

fj

Albrrrn(S1tli,nt1

t

Fagnl ?, Itoncleia \r, Inlllirrrea 8,0 nr. Direc{ia Nordici,:(Buclte7, Schei,be V, Stammhohe 8.0) (Nordrichtung):

Albuln(Sptint)

))

l l l l l l l i l

r0; ic( Rotkern,

l) irecl ia Sudici:( Siid,rich,twtg ) :

Aiburl( STtlint)

l2J

+

'c

I.:3

84,892,38?,9iB,4r ) a , O

rt1,0

38,038,038,9l o 4

39.3

1b,E16,5t a , n

18.219,618,7

16.5r 7 ,818,6

18,1

r J . J

' 5 , 916,8l7 ,2

1 5 , E

32,0i 'o, I

32,627,5)'l a.

17 ,9

:t6,835,5

16,9

16,7

l + , 4

9,411,8t D . 4

18,624,1

10,09 ,6

r R 4

, R I

29.1

$8,579,3t o ,+

64,153,512,6

78,61 6 , (

58,1

; ) ( ! 0

36,5

97,095,978.5

63,2

( i 1 . 3

36,?D t . l

o l , o

36,9

36.9

36,136,236,2

36,9

3ir,0

102,?a t q

78,i ;

f)7,6

t i3,6

39.833,625,r,)

x ' )1 3 4t ] 1

82.977,564,7

i l . I

J + - t )

I n i rn i rroqie

( Il.otkern, )

l ; ) +

Page 61: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

5 lrrrrr iale.; . .- / 'akl.enla. jal, Nr. i ( tr 'ortsetzung)

Yohmul in proccnte fafd, de lemnul verdc aI.. .(R.aurnuntci,L tles lriscken Holzes) o/o

,\ern-lui

( r'uft )

Fagul B, Rondela l I I , In6,l , t imeu 2,90 lr . Direcl ia nordici:(Bucke 8, Scheibe III, Stamm.lfihe 2.90 m) (Nordri'chtnno) :

Alburn(S1tli,nt)

;lIliura Ir0!ro I

( Rotkern)l" t

Direc!ia Sudicir:(Sildrickhm11):

Alburl( S'ytl,int)

)

Fagul (i, R,ondela IV, Inil{irncir 1{),9 m( Buche 6, Sch,eibe IV, Sla'mtnhbke 10,9 nr.)

s : :

! ! ^ :

E A

C o \

f - ; : i )

* E€€ir* l,xih, 1$i*,1I II,,t:t

lrf:,,'liillit'nssrri I

I'2

J

"i5{ i

1 16,0107,2104,39.1, ir8r ,995.5

| | ( l

ti I ..1

34,131,+35,43.{,132,i;

d r ! J

, f n,o

t 5 ,8Lb,o

77,21?,( l1? ,6I r . D

1 b , 516,315,4l 6 , B1 7 J ,

I r i ,5

12,3

3G,632,1) J 4

23.4

!3,4

1 7 . 1

45,041,944,r)r ) 1 q

29,t i31 .9

R '

t l , 011,Ei + , o

23,220,?

24,9

30. I

5 , 96.61 1

I t - o

rz.o18.2

83,877,775,669,6c 1 , o

t3,1

88,486,486,276,7ri3,5l ) t , I

55,0

16 ,4

I {i.5

L q L

36.2

I 6 . 3

16 ,3ou. i )

3L),1\r, t ,7D l , D

36,7

l23 ,888,?81,?

o+,o

) lI

Ininiiroqie

( Ilotkern

1234l-r

t ;

I

I

1

23

+

l )

li

Alburn( Sptiut )

Il oI lnintaI ro$rc| ( Rotkern'I

l ,l , '

104, t105,5

0 r o

9b,49 1 , 2o l o

50,5i t a . I

o t . t )

2K .)

33,0n+, (

36,0o o . *

18,5r? ,916,1

1 R R

17,51 ? . 1

2 7 . b

22.+

37,+t Q ?

I b , D

22,5

, J A

3b,2D O . ;

14,016,721 ,1

28.0

72,264,0b4,i

36.9o t . D

10,412,.t

')2 R

27,2

lApa liberi dinI vt i l rrrn. pori lur| (tr'reies Was-lser i,m Poren-

lruumanthei,l)

135

Page 62: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

Tabloul Nr. 6 (urrnare)., .Zuhleit tulet, Nr. i ( l ' r tr lsetzunul

: : s: s;--

= q

t r b

.Fi h

F 'E! s.EsE'r E ̂ E= q 1 4 q

9rt,5u . t o

?4.8

52.8

1 1 , 1c0,148,6

= o 1€ EE€q * '8 io - _ H

= . n i Sv - = ;= . : ! -

t lEt

tt9,1riG,4

o0.3

23.2

2r,720,920,1

1 4 , 616.0

: ) t i i

3( i , I

J r . l

38.1

32,631,6

, , ( l

I ( ) .9

l0 . i lr 0.1f .ir

I Album| (Sttlint)

t 'I Al. qi in. r.i (Sp l . u .i Rtk.. )t 'i Inirna

ro; ie( Rotkern

i17 .0 i

I

16.5 lI

f t r . II

Lucrare prezentati la Inst i tut la 1? Serrt. 1g4r;.. In. I .C.E.F. Nr. i i626/19"1{i .

17 ,9t i , 7

1 8 . 0

3,1.9o t - I

35,( j. l J , D

o ! ) ! I

I

!

r a , t+

J

07

I V-o lu lnu l i r r ; , roc r .u tc la f i r le lemnu l vc r r le a1 . . . 1i- (Rluntan{,dl des fr ischen, Holzes) o,,

Ii - - - :FI tylr r r,il';i, i ,+,,,',

' lAnariberirrtini

i ,;-*; lrc,ir'u' i ,ii;;i; i .iU l"r$if;i"'*lI iit"'i,tll,";;;i,l ii",*,',?'l /Luttt lser im Porcn'i; _ t"" ' ' t , . J' : :y, ' 'n')_l:,

l ) i rec{ia Sudic[: II Siitlri,t,httm(t ), i

r36

Page 63: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

] , ITERI\TURA FOLIJ S ITA

.lrttortescu P. . l,ennul de fag cu gi flri, inim6 r'o$ie $i intretruin{i,rile lui pentrutraverso. (Buchenholz mit lrnd ohne Rotkern und dessen \rerrvendnng fiir Eisen-bahnschwellen). Revista I'ldurilor, 1905 qi 1906.

IJatend,amnr l ' f . . ' Neue l l 'ntersuchungen i j l , rer t l ie Le bensbcrl ingungen holr.-zerstt irendcr Pi lze. Ein Beitrag zur Frage der Krankheitsempft inel ichkoi i urrserurl lolzpl lanzen. Zbl. f . B:rkt. Parasitenlrh. u. Infekt ionskh., 1928.

Borzu, A.: Der Buchcnwair l in Rumrinien. rms Riibel. <l) ie Buchcnwalderlluropas ,r, 1932.

Biisgen XI. tt. Xliinch,, -O..' Bau- trntl Leben llltserer.- \Valdbinmc. .Iena, 192?.Cretzoiu, P. : Distribufia geograficf generalir a plantelor ltmnoase din Ro-

rn0nia. ( Die rumiinischen Holzpflanzen im Ramen ihrer allgemeinen Pflanzen-geographischen Verbreitung). Revista Pldurilor, 1939, Nr. 11 ;i 1940, Nr. 3.

Friihlich,,/.: llie wichtigsten Krankheiten der Briuurt' untl Fehler des llolzrsinr siidosteneuropiiisehen Lirwalde. Forstw. Cbl., 1921.

Friihliclr, ./. r Aus dem Buchenurrvalde der Ostkarpathel. Furstrr'. (lht . 1937.tr'roltlich,, ,/. r Aus dr:r Brrchenholziutlustric Rurn:iniens. Tnternationaler Holz-

r r ra rk t . 1939. Nr . 13 .Griissler IIl. : Uber R,aurngewieht uncl Holzeigensthuften oiniger llotbtrrrhert

tus dern Hochgebirge, 1939.Ilarliq ?'h. ; \rollstiindige Naturgesrrhichte rlol torstlichtrr " Kulttrplliinztrr

Deutschlands. Rerl in, 1852.

. Hart ig , l l . : Untersuchungen im I 'orstbotanischen Inst i tnt )[ i i rr lhetr. 1882,tsd . 2 .

I Inrl iq, I l . : Zur i ,elrrr, vott t ler \ \-asscrbeu,egung in transpir i t ' rentler I) f i :rnzen.r 883.

Harti(t Il. t. ll:ebet.' Das flolz der ll,otbuchc. llerlin, .t88E.Hartig It.: Holzuntersnchnngen. Altes untl Neues. Beriin. ll)01.Hermuut, 1i. : Ubcr dr"e Kernbildune bei der Rotbuche. Zeitschrift liir I'urst-

rrnd Jagdwesen, t902, H. t0.Knuchel }1. .' Der Einfhrs der Fiilizeit truf die Digenschalten dcs lluchenhr-rlzes.

l'[itfeilungen der Sch'lveizerisehen Anstalt I. Forstversuchswcsen, 1935, II. 1.Langcnhuntp 11. : Drs Rrrunrgeuicht r les Rotbur:]rcnholzes irn Rohbolzstanrnt,

1931, Hanover-I l i inden.' I Ioyer-TIt.egel in I I . : Die \:orkornrrnq t les JJutheuholzes. Si lvir t ' {}rbis.

Ir. 15, 0IS 1944, pag. 22?-236Marler-ll'egclin IL tt. Ilerld, ;{..' Das Holz del orit'ntillischen ISnc}re. l-agtts

oricntiilis Lipskv. \Iitteiiuneer aus Forstrvirt. l. l'orstn'isr. 19.10, }L 3..

1 ?,7

Page 64: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

Miltr,ck E.; Die Blauiiiulo des Nadelholzes. Naturw. Zeitschr. f. Forst- u.J,andw., 1907, 1908.

Milnch,E..' {Jber Krankh. Kernbililung. Naturw. Zeitschr. f. Forst u. Land-'rvirtsch. 1910, Bd. 8.

Mickels P. .' Feuchtigkeitsverteilung irn Holz des Weisstannenstamrnes, Ge-wicht u. Schwindmass des Weisstannenholzes. l{ittelunsen aus Forstwirt. u.I 'orstwiss.,1941.

NewLin J. A. t. II'iIson 'l'. 1t. C. : The relation oI the shrinkage andstrength properties oI wood to its specific gravit,v. Bull. 6?6, U.S.D.A. Wa-shiugton, 1919.

Niird,li,nger f/. : Die technischen Eigenschaften dcr Htilzer. Stuttgart, 1860.Petcu! M. Si Cretzoiw P..' A treia contribulie la cunoaqterea florei pd,ilurilor

dinfre Dunh,re qi 0arpafii Sudici. (Dritter Beitrag zur Kenntniss tler Waltlflorazwischen den Siidkarpathen und der Donau). Revista pidurilor, 1942, Nr. 7-8.

Preilescu N. Gh. : Cerceti,ri asupra formariunii inimii rogii in pd,durile de fagde pe Valea Ialornicioarei de Est. (Lucrare de subinspector, nepublicatfl. Biblio-teca I. C. D. F.). (Untersuchungen iiber Rotkernbildung in Buchenwii,Ider destistlichen Jalomicioara-Tales. Unveriiffentlichc Arbeit. 19,{1 (rumiinisch).

Eaunecker I/.: llntersuchungen iiber die Holzbeschatfenheit von Schwar-zerleu des obcrbaverischcn l'lorenengebietes. Holz als Il,oh- und Werkstoff, 1940,Heft 6.

Rddulesru r1.. : \ \ ' rr t 'hs. Leistung, Nuizr,ng rrnc[ Verj i i rrgrrng r lor urwiiclrsigen,Buchenbesttinde in den Iiarpathen. Bukarest, 1937.

Rdd,u,lesat ?h.; Beitriige zur Kenntnis der Baumkrankheitcn. Forstw. Cbl.,l 937,

Sabdu V..' Die Grundlugcrt -der

rurniinisehen Forstwirtschaft und ihre Becleu-tung fiir dcn internationalen llolzverkehr. Bukarest, 193,1.

Schledcher 11. .' Untcrsuchungen iiber die Abhdngigkeit des Raumgewichfesdes Buchenholzes von der Stammform. Hanover, 1935.

Schwapach .4. .' Untersuchungen iiber Raumgewicht und Druckfestigheit desHolzes wichtiger \\laldii,ume. Bd. I, Berlin, 18g?; Bd. Z, Berlin, 18g8.

Sckwapach l. : Dic liotbrtchc wirtsctraltliche und statistischc lfntersuchunserr.Neudamm. 19 t ' l .

Stamm A. n. Hansen ,L. .' The boutling force of cellulosic materials ior water(from specific vohrme ternal drttr). Journ. of Physical Ohem., 1g3?,

'J'rendelenburg R. : l{euere Erkcnntnissc iiber den Zrsammenhangzwischen w*chsbedingungen und Raumgewicht der Nadelhiilzcr. Facnaus-schuss f. Holzfragcn Mittei lungen V. D .I . . 193?, Nr. 1?.

Trend,elenburyl fr. ; Uber Stamrnwuchsuntcrsuchungen und ihre Auswertungin der Holzforschung. Holz als ll,oh- und \Verkstoff, 1C3?-1938, H. 1.

'Irendelenburg 11. : I}ber tr-asersiittigungsfeuchtigkeit, Schwindmass u. Il,aum-dichtezahl wichtiger Holzarten. Ilolz als Roli- und Werkstoff, 1g3g, II. 1.

Trendelcnburg 8..' Das Holz ats Rohstoff, st'ine Dntstehung, stoflliche Be-schaffenheit untl chcmische Verwertung. Miinchen, 1g3g.

Tuzson J..' Anatomischc und rnykologischc Untersuchungen iiber dic .Zer-setzung und Konservierung des Rotbuchenholzes. Berlin, 190b.

Vinti,ld 8..' Untersuchungen iiber Raumgen'icht und Schwindrnass von Friih-und Spiitholz bei Naclelhtilzern. Holz als Roh- un \\'erkstoll, 1939, II. 10.

138

t

Page 65: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

UN TDRSUOHUN GEI{ UBDR RAUM GT \\TIOHT, SOHWJ ND}t AS S UND WA S-SNRG] ]HA] ,T , SOWIE ROTKERNBI IDUNG DES ROTBUCI IENHOLZES

I. Einleitung.

Allgernoiu hat das Buchenholz in Rumd,nien viele Verwendungen, von wdhhonunter anderen dic hauptsiichlichstcn sind: Ilerstelhlng \ron Furnier- und sperr-holz, gedii,mpfter Schnittware, Eisenbahnschwellen, parcket, gebogene M6bel,Felgen, Fuhr- und Fahrrvcrkc. Hausgcriite. Schintleln. Gartenmdbel und anderetr)inri chtungsgegenstiinde.

Auf Grund der lczthin sich r,rgebcntien verwondungsmtiglichkeitcn iiir d.asBuehenholz tnd zwar als kunstharzverleirntes schichtholtz, als verilichtete Lig-uostone, in der Zelulose- und Zellstoffindustric, hat die Buche noch mehr anWichtigkeit gewonnen. Anderscits tritt heute Buchenholz immer mehr fiir manche\ierwcndungszwecke :tn Stelle dcr Diche, die so sclten geworden ist.

Ueber. rliese Holzart, die in Ilurnrinien ir vcrschiedenen \\uchsgebieten undStandorten vorkornmt, wurtlen bis heute noch keine forsttechrrologisolien Unter-suchunge[ unternommen. Die vorliegendc Arbeit soll diesbeziiglich einen Anfangmachen und einige Angaben iiber Raumgewicht, Schwindmass und Wassergehaltim Frischutzstande darlegen. Fernel wurde auch die Bildung des Rotkernos ein-qehcn nrrtersucht urid in l3cziehung rnit obigen Wcrttn gebracht.

Il. Ycrlauf der Untersuchungenl. Eeschreibutrq dcr lJestiintle ttnd, Wahl tler Versuch,sbdutn,u.Fiir vorliegende l.l'ntersuchurigen dienten 3 Gebirgsbuehen (Fagus silvatica L.)

eus don Urrviiltlern cler I{arpatlun, dir :rrrs folgenden dr,:i F,ciulrslsl,iildel stammcn:I)ie ersteu zn'ei Bestiindr: iiegcn in den Siid-Karpathen in einem allgemein

ratthen Kontinorttirllilima, jedoch in einem milderen als rlas in r'len Ost-Karpathenherrsehendc. Der dritter iJestand liegt in tlen Gebirgen des Blnats, rlas ein wiir-rreres Klinra rnit grtisserer Lultfeuchtigkeit hat. In dicser Zonne, in rvelcher dieBuche 601; der \\'aldflii,che umflsst, findet sie ihr bestes Wuchsgebiet.

(ienauerc Angaben iiber dio Ycrsuchsbiinme lindet man in Taicl 1.2. Zerlegungl d,er Staa,nlscheibuz und llnlnah,ne der Proben:Buche L und 2 rvurdc in ilrter ganzen Liinge und in griiuem Zustande in meh-

reren in verschiedenen lldhert vorgenonlmen Querschnitten untersucht um test-znstellen rvie sich Raumdichtezahl. Schwinclmtrss,

'Wasser- und Luftgehalt in

vcrsehicdenen Starnmteilen \'erhalten. Zu diesom Zwecke haben wir im Waldesofort nach der Fiillung je 2 Starnmscireiben jeder Schnitthdhe entnommen, vonrvelchen eine in entschprechende Probeteile geteilt, noch im \\'alde untersucht,rvahrcnd die zs'eite ins Laboratoritm naph Bukarest zur ilortigen Untersnchung

139

Page 66: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

eingeschickt wurde. Dicss letzterc Scheibe djente ausserdem zul Feststellung

des Stammwuchsbildes nach dem von Trendelenburg (1937) beschriebenen

Verlahrens.Sofort nach Fiillung und Entnahme tler Stammscheibo wurde diese zuf Feuch-

tigkeitsbestimmung aut lolgende Weise zeriegt. Zuerst haben wir in N-S und

O-W-Richtung zwei Durchmesser gezogen. Ilierauf wurden in diesen Richtungen

Proben in einer Breite von 4 und in Abstii,nden von ungef:ihr 3 cm entnommen.

Die Proben wurden nummeriert, so das ihre Stelhrng im Stamme genau festgestellt

werden konnte, um die Ergebnisse auf dem Stammwuchsblid entsprechend ein-

tragen zu kiinnen, und derart entnommen, dass nie Splint und Rotkern in derselben

Probe vorgekommen sind.Das Wiegen der im Walde vorgenonrmenen Proben erfolgte in tincni in unrnrt-

telbarer Niihe des Waldes gelegenen Hause.Atf dieselbe Weise wurclen die Versuche auch bei der anderen Stiimmen

(Buche 6, ? und 8) gemaeht, bei welchen jedoch die Feuchtigkeitsbestimtnurgnur an einigen Stamrnscheiben ermittelt wurde.

3. Bereihnung des Wassergekultes aul Darrgewicht bezogen,:Der Wasscrgehalt rler Proben im Frischutzstande auf Darrgewicht bezogen.

rvurde aus r ler Formel u:G-U * 100 bcrechnet, *,obei u -- Wassergehalts

aut Darrgewicht bezogen, G : Frischgewicht unrl g : Darrgewicht tlarstellt.4. Besti,mmung d,es Frisch- und, Danaolum,mens der Proben:Die Volumenbestimmung der Proben um Wasser- und.Luitanteil in Frisoh-

volumen des }lolzes zu ermitteln, wurde im Laboratorium mittels einas hydro-statischcn Waage nach dem Arhirnedischen Prinzip vorgenomnen. Um das tr'risch-volumen festzustellen, haben wir die aus dem Walde fast noch ganz feuchtenProben 10 Tage irn \\'asser gehalten, rrorauf ie ein Probestiick entnommen undzuerst auf einer an der \\'aage befindlichen Nadel angesteckt, ausserhalb desW'assers und dann im Wasser abgewogen wurdt, tm aus der sich ergebenderrDilferentz das Yolumen zu errechnen. Darauf wurden die Proben luftgetrocknetund erst dann bei zunehmender Temperatur von 40, B0 und L05' 0 in einem Trocken-schrank bis zur tollstiindigen Darrtroeknung gebracht. Diese ailmiihliche Trock-nung wurde .deslvegen vorgenommen, um rndglichst das R,eissen der Proben zrrverhindern, insbesondere da es sich urn Buchc handelte. welche eine n:rtiilliclrrNeigung dazu hat.

Nach Auskiihlung in einem mjt Ohlor-(ialcium gefiiilten Exikator wurderidie Proben zur Feststeilung rles Darrgewiehtes ge\rogen, was zur Ernrittlung-des lVassergohaltes diente. Anschliessend daran wurde das Darrvolumen dcr Probenbestirnmt. Dazu wurden sie in ein mit Petrolcum gefiilltes Geliiss gelegt. rtus dernwir die Luft mittels einer Luftpumpe zur Besleunigung des Vorganges entzogenhaben. Bei den so getriinkten Prtrben wrrrde das Darrvolurnen auf dieselbe W'eiscwie bei Frischvolumen festgestellt, wobei hier natiirlich das Petroleum an Stelledes lVassers verwendet wurde.

Das Darrvolurnen wurde durch Teilune der Ditferenz tlcr so erzieltcn \Yie-gungen durch das spezifische Gewicht des Petroleunrs ermittelt.

Die Fehlergr6sse bei der Rauminhaltsbestimmung argab praktisch einen }lit-telwert von +0,59lo. f)ieser Mittehvert war umso grdsser, je kleiner das Probr'-stiick war.

140

Page 67: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

b. Besl,imtnung iles Selwind,masses in terscki,ed,enen Eecktungen :Zur Bestimmung des Schwindmasses wurden die entsprechentlen aus denr

Walds ins , Laboratorium gebrachten zweiten Stamnscheiben verwendet. Ausdiesen wurden nach den vom Trandelenburg (1939) beschriebenen verlahronProben in der Grrisse von 2 x 2 x 3 cm entnonrnen. I)iese Proben wurden ilFrisch- und Darrzustande irt Tangenzial-R,adial- und Llngsrichtung gemessenrrnd hierau{ das Schwindmass festgestellt. Aus den ermitteltcn Schwindmassenal, ar und al wurden das R,r,umschwindm:rss au errechnet. Diese proben wurdenarroh in Darrzustande gewogen, um deren R,aumdichtezahl zu bestimrnen.

6. Berecknu,ng d,es lVu,ssers und, Luftanteils in Frischuolumen,:Durch Teilung der R,aumdiclrtezahl durch 1,6 haben wir das trocrkene poren-

treie Holz errechnet. Ferner ergibt sich duch Toilung des Wassergehaltes einerjeden Probe in sonem absoluten Werte durch dessen Rauminhalt inr Frischuzstand,,len wir ebenlalls fesgestellt haben, der Wasseranteil anf Raurninhalt des Frisch,holzes.

Der im Frischholze befindlicho Luitanteil wird jetzt durr,h eine einfache Be-rt'clinung ermittelt. \Vir atlieren dcn Wert des trockcnen porenfreien Ilolzes mit,}r:rn \\:erte des \\''asseranteiis nntl ziehcn die erhaltene Sumrntr von 100 ab,

Urr den Porenraumantcil des Frischholzes zu berechnen, rniissen wir den ll,au-minhalt des in den Poreu enthaltenen freiel Wassers ermitteln. was rnit Hilferlcs fiaumschrvindmassr:s 1ar) geschieht. au gibt uns ungeftihr den Raumanteil,lcs gebundenen Wassers. Es wurde aus dcn Frisch- rurd Darrvolurrren ermittelt,

Dcr freic \Vassergehaltsanteil wird durch Abzug des gcbundencn Wassersvom garlzer Nassergehalt berechnet. Der Porenraurnanteil cles Frischholzes ist,gleich Luft- und Freier Wasseranteil. Eine solche Berechnung liir den Wassergehaltund den Lnftanteil auf Rauminhalt des Frischholzes bezogen, rnachten wir fiirBuche l bei al len untersuchten Stammscheiben und f i i r ' tsuche 6.7 und 8 f i i r, ' i nzc lnc $che iben.

Fiir einigc Starrrmscheiben, r.erschiedenen Starnmhdheu entnommen, wurdenrliese Gr0ssen (\\rassergehalt auf Darrgewicht, Holz-, gebundener \{asser-, freierWasser-urrd Lu-ftanteil auf Rruminhalt) in Zahlentafel Nr. 5 angegeben. Zurbesondercn Klarlegung wurden diese Ergebnisse noch in Abbildungen Nr. 15,..22 dargestcllt. Ausserdem wurden in den Zahlcntafeln auch der ireie Wasseranteilim Porenraunr des Frisohholzes anqefiilrrt.

I I I . ! ]RGEBNISSE

1. Raumddchtezahl, des Buchenholzes.

L) Veriinderu.n,g der Rautndichtezahl i,n Liingsrichtung des Sta,mm.es.In die Zahlentafel 3 wurde dic durch direkte Messungen crhaltene mittlere

Iiaumdichtezahl, sowie auch das dureh Umrechnung ermittelte llaumgewichttiir Buche 1 und 2 cingetragen. Die Schwankungen tler Raumdichtezahl in Liings-richtung Iiir Biichen 1 und 2 erhellen aus der Abbildung 11. Es wurden 3 Kurveneingetragen, welche der Raumdichtezahl aus je den von 2 cm, 4 0m und 6 cmvon aussen nach innen des Stammes gemessener Abstd,nden entnornrnenen Probenentsprechen. Jede Grdsse entspricht dern aus je 4 Proben errechneten mittlerenWerte, die in der Zahlentafel 2 eingetragen ist.

141

Page 68: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

\1"

-\us denr Veriaufe dcr Kurven kanr tttan lolgendes leststelleu:

Das Gewicht rrimrnt bei beiden Buchen in den ersten zwei Metcrn vom Stamn-tuss aus gerechnet stark ab, diese Gewichtsabnahme erscheint auch weiter jedoch

allmiihlich bei ungeliihr it--6 m iiber dem Boden. Bei Buche 1, bei der der Kurven-verlauf im allgemeinen regelmiissig ist, beginnt tlas Gewicht von ca. 9 n iibcrdem Boden zuzunehrnen, bis ungefiihr 22 m Hiihe, wo wieder eine Acnderungeintritt.

Bei Buche 2 ist der Kurvenverlauf unregelntzissiger, trotzdern kanrr rtan iruoboren Stammteile ebenso eine Zunahme des Gervichtes sehen, die iedoch kleinerals bei Buche 1 ist.

Bei Buche l ist das arn obereu Toil des Starnnrr:s unterhalb del Krole elreichteGewicht grcisser als das am Fussende. was artf die besondere Grtisse tler Kront'ziiruckziifiihren ist.

Bei Buche 2 ist hingegen das uutcrhall-r tler Krorro iestgcstellte Gewicltt bcrI der 3 Kurven etwas kleiner als das aur Fussentkr.

B) Verdnd,erung der Raumdicktezahl in Il'ichtung des Stunttnlwlbmessers .Um den Yerlauf der Raurndiclrtezahl in Querrichtung tles Stammcs zu verlolgert

wurde Abbildung 12 auigestr:llt. In dieserr wurden irut der Abszisse die Abstii,nde volMark nach Aussen in Nord- und Stidrichtung und aut der Ordonate die Rauur-dichtezahl eingetragen. Man ersieht daraus, dass bei Schcibe II und VI-in einerlltihe von 1,6 resp. 11,3 m, von Buche 1- die Rarrrndichtezahl allgernein von innerinaeh aussen abnirnmt, was den bcreits von Har:tig (1888) nnd Grdssler (1939i

semachten Feststellunsen bei iJuche entspricht.C) Hiiufigkeitslruruen unil Mittelwerte der llaunuti,chtezahl, :Mit den liir dic zwei I'luchen errechneten Raumdichtezahhvcrten wurden

Hiiufigkeitskurlen r:nter gleichzeitigon Eintragung iler Mittelv'erte angelegtu t rd z$ 'a r : je e ine I i i l B t rche. l t ln ( .1 2 , t t i r tp t : t t t t t r l ' i c tn t Fe l t tc r l l sa l ) l { ' ru tRotkern (Abbl. 13t.

Die Ruche t hatte iur al lgcrneiuel t ' ine gr: i isserr Raurrrt l i t l r tezahl l ls f l rrr:he 2ilie Streunosbreite r.ar bei beiden Buchen gleich.

Dio Reumdiclitczlhl betrug bei Splintholz r'L:r Rnehe 1 rier' llittelu'erf (),i)iJtiutrd der Buche 2-- 0,50? g/cm3.

Der }littelwert der Raunidichtezahl dcs Iiotkcnh0lzes war Lr,b3-i, also griisserruls der bei Iluche 2 und ungetd,hr gleich dern der lluohe 1, aul Spiintholz bezogelr.Die Rotkernproben der Buche 1 unrl 2 waren aber im al lgetneinerr schrveter alsdas jewc i l ige Sp l in tho l tz .

Es ist houte aligernein bckannt, tlas cil loLnrales odor pathologischcs I{erholziu der Regel schwerel als das Splintholz des qleichen Stamtnes ist. Da aber aucirohne Verkernung die inneren Stalirnteile irr mirncheri Teilen sohwerer sinal alcdie iiusseren, crgibt sich tlie Frage worrrit der Rotkern ztr diesem Gewichtsunter-schiede beittritt.

Die von lllayer-Wegelin und lJerkel (1940) gemachtcn Untersuchungen tiberorientalische Buchen (Fagus orientalis Lipsky) errntiglichen uns fetner einprrVerghleich mit dem Fagus Silvatica (Zahientafel Nr. 4).

2. Schtoind,rnass

Die mittleren Werte des Schwindmasses st, ar, u.41, in tangenzialer, radiaier

und longitudinaler Richtung. ebenso wie das liaumschwindmass ao sind bei

t42

Page 69: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

spliut gesondert fiir Jlueho 1 und 2 und bei Kernholz zilsa.rnmen, in der zahlt.rr-tafel 3 angegeben.

' Das Schwindmass bci verschieclenen lltilzcrn liisst, sich arn besten beurteileu.wenn es im verhdltnis zur Raumdichtezahl nntersucht wird. Zu diesem Zwecks

d,t d.r dDwurde ; ; ; :1 . .

- b r , rcchnpt r rnd in Zah l tn ia fe l 3 anget i ih r t . I wurde au t l r- PK K I (graphisch ermittelt (Abbl. 14), intlttn die einzelnun Probenl'crte in ei1 Diagramrgeingetragen wurden.

Der so graphisch ermittelte wertT rvar etwas kleiner als drr .,ritme[rg(:ntd

rrrechnete. Das kann etwa aus der Tatsache erkliirt qerden, dass im Diagranrn,tlie werte liir spl.int- untl Kernproben zusammen eingetragen wurden. Das s,,ermittelte \rerthiiltnis ao : 30 1? gilt allgemein iiir splint und Rotkern zusammerr.

Fi ir al und ar rvurden nachstehendo Reziehunqen armittcl t{ . : 20.2. 2A.4- R

u n d ; : 9 , 8 . . r ' l , 1 .

um 'un einen leichterel vergleich der itrei von Grdssler, llayer-wegelin u.tserkel und \rintili, iihnlichen untersuchungen iiber Gebirgsbuchen zu veral)s-chaulichen, rvurde die Zahlentafel 4 crrichtet, welche die Mittelwerte der Raunr-diclrtezahl und des Schwindmasses enthalten.

3. Wasser und Lultuerteilung im Rawnanteil tles Frischholzas,\) l'erteilung in Quemichtung des Stamntes :l)ie trrerteilurrg von llolzmasse, \Yasser und J,uit in I'crschiedenen Quersch-

nit ten ist aus den Abbl. 15.,,22 zt ersehen. Aus dern Verlauf t ler Diagrammen-kurven geht hetvor, dass det 'Antei l r les geltuntlenon Wnsscrs rrr i t r lclr r ler [{olz-nrasse qlcichrniissig verliiuft.

Der lreie \{asseranteil hat eint audere Yerteilung. Die griisste }Ienge finrrr.tsich in clen iiussercn Holzschichten tler Stammscheibe und tlie kleinste in oerNiihe iles trIarkes. Dieses Fallen \'()rl a.usserr nach innel erfolgt allmrihlich zurnLinterschieile von vielerr anderen Holzarterr uie z. B. bci Nadelhiilzern. E"q gehtaus den Diagrarnmen unrl Zahlentaleln hervor. dass in der }litte des Kernes nriiliimmer irr Raurnanteil l5-25oi freies S'asser vorbanden ist, Der freie \f,-asser-anteil in der iiusseren Spltntteilen der Scheibc betriigt 35-4bo/,o.

I)er Luftcnteil steht in einern umgekehrten Verhtiltnis zum freien Wasseranrerr-so ist er am kleinstcn (l_i }%) in clon iiusseren Splintteilen nnd am grdssteiin den inneren Teilen, wo er in iler Niihe des }larkes 2b- -'l'Do/L erreiclrt.

Diese Wasser und Lu{tverteilung von aussen nac}r innerr in der Qucrrichtulerles Stammes steht in riirektem Zusr.mmenharrg mit dor \\:assorbewrtgunq in clenl e b e n d e r r B d u n r c r r .

Wenn rnal nun ditse \-ertcilung von \\,asser und LuIt auch irr Bezug aul derrtiotkern betrachtet, ergibt sich folgendes: Dieser befinclet sich, wie a1s derr*Ab'6i16.,.22 klar hervorgeht, i rnmer in den trockenstcn untl hrftreichsten Inlentoi ierr, lo r S ta rnmsche iLre .

Boi Buche 1 konnte rnan feststellen, dass der Rotkern nur bei einem Luftanteilvon iiber 20!o zn tinden ist. Auch bei den anderen untersuchten Stammscheiberrt ler Buohen 6, ? und 8 (, \bbl. 19...22), ist derRotkernnieunter20o/oLuftantei lzu f inden. Bei Scheibe 9 und 10 der Buche 1, bei dcnen der Luftantci l in dcr Mitte

l4:i

Page 70: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

20o/o betrug, war kein Rotkorn da. Auch bei der 0,5 rn riber ttem Boden von lJuche? entnomrnenen Scheiben, wo der Lultanteil in der Nii,he des Markes rtur wenigiiber ?0 o/o betrug, zeigte sich keine Rotkernbiltlnng, trotzdem diese Buche ineiner Schnitth6he von 1 m iitrer den Boden Rotkern aufwies. Bei einer in 8 m Hiiheentnommenen Scheibe derselben Buche war der Rotkern au{ clem ganzen inncrenTeil, rler mehr als 20o/o Lfitanteil zeigte, ausgebreitet. Aus diesen !'eststellungenergibt sich, dass 20o/o Luttanteil eine untere Grenze fiir die Ausbreitung desliotkernes in den untersuchten Buchen anzusehen ist. Bei Buche 1 Scheibe VIund Bucho 6 Scheibe I\r, lag diese Grenze etwas hrjirer und zwar bei 25-30o/oJ,rrttanteil. Das lrisst nun glauben, dass die rnittlere Grenze zwischen 20 und 25ln\rttanteil liegt.

Die Zalilentatel 5 cnthiilt auch den lreien Wasscrgohalt in Beziehnng zurnPorenraumanteil des Frischholzes.

\ In Liingsrichtungl rJes Stam,ntes :Um ein Biltl iiber den Verlaul I'on \Yasser- und Luftvelteilung in Liingsrichrung

des Stammes zu schaffen wurde auf dem Starnmwuchsbild-Nordseite- fiir BucheI die betreffenden Wcrte auf Zonen gleichartiger Wasser- und Luftgehalt sche-matisch zusammengefast. Es ergibt sich folgendes: Die iiusserc Splintzone enthiiltim allgemeinen einen (iesamtrvassergehalt vou ca 50|o. In einer Hrihe zwischen10und 24 rn voru Boden gernessen, war dieser etwa grdsser und am Stammlusseund vom Kronenansatz, auftviirts ungefdhr 50o7o. Die innere Splintzone besassungefiihr 40o7'o Wasser, kann also -noch als wasscrrcich bezeichnet werden. Derinnere Kernteil war trockcner (35-a09rr) und ganz in seiner Mitte auf einemkleinen Raume noch troclrener (unter 35.o./o).

Das Bild (Abbl. 23) vom \rerlaufe der Feuchtigkeit in Liingsrichtung des Stam-rnes zeigt im ailgenreinen grosse Ahnlichkeit mit dern Knuchels trotzdem sich beiihm der Feuchtigkeitsgehalt auf Darrgevicht bezieht.

Die Verteilulg der Luttzonen zeigen ein umgekehrtes Verhiiltnis. Die iiussereWasserreiche Splintzone zwischen 10 und 24 rn Stammbdhe enthiilt ulter 10-oln,die unterhalb und oberhalb 15 /o Luft.

Die zweite innere negh g&nz kernfreie zone hat einen Lultgehalt von t7-za%.Ilie Kernzone enth:ilt 20-30o/o Luft, wovon ein kleinerer Teil, ungefiihr T-12nr, iiber dem Botlen, iiber 30o/e (bis um die 35o/).

4. Wassergehalt aul Darrgewicht bezogen :

Zu Vergleichszwecken wurde Iiir Buche 1 (im Herbst gefiillt) sowie. Iiir einigeStammscheiben von Buche 6, ? und 8 (alle im \Vinter gefiillt), der Wassergehaltauf Darrgewicht bezogen, berechnet. Aus diesen Ergebnissen, die teilwoisc au.qder Zahlentafcl 5 zu ersehen sind und rnit welchen die Abbl. 24; 26 und 26 aufge.stellt wurden, kann auch ein vcrgleich rnit der anderen Berechnungsart (in Bezugau-f das Volumen) gezogen werden.

Der'Wassergehalt war bei Buche 1in den:iusseren Splinttci len etwa 100o/o,wiihrend bei den Buchen 6, ? und 8 manchmal auch bis 120o/o (bei Buchc ? zeigtoeine in 0,5 m Starnmhtihe entnommene Scheibe ein Wassergehalt von nur 80-90%).

Wenn wir nun die auf Grund der Ergebnisse errichteten Diagramme betrachten,ersehen wir, dass der

'Wassorgehalt von aussen nach innen abnimmt.

Bei Buehe 1 betrug der Wassergehalt in der Nii,he des }larkes mit Rotkern600/o, ohne R,otkern iiber ?0o/o. Bei den anderen untersuchten Buchen (Abbl. z

144

Page 71: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

urrd 26) wrudc r]in Feuchtigkeitsgehalt vnn 45 -ti0_ozo bei Vorhandensein vonRotkern und nur bei einer Scheibe ohne Rotliem 60)o festgestellt.

Bei Betrachtung der Verhiiltnissen zwischen Rotkern und Wassergehalt gelauglruan ebenfalls zum Schlusse, dass der Rotkcrn im allgemeinen dcn trocknestenlnnenraum des Stammes einnirnmt. Del Wassergehalt im Kernteil bei Buche 1betriigt 60-807;, untl bei den anderen Buchen 50-70oh. Der hdchste Wasser-gehalt betrligt also 80/o (eine cinzigr, Scheibe. bei der ein scharfes !,nsteigen desWassergehaltes festgestellt wurde. l'ies sogar cinen Hdchstwert von 90/o aut).

Die Scheiben IX untl X ohnt' Rotkern vr.rn Buche 1 zeigten ein Sinken desWa,ssergehaltes geger dic l{itte bis auJ ungcltihr ?0o/o. wiihrend bei Scheibe 1tler Bnche ? diese Tielgrenze 600/o betrug. In diesen Fiillen ist der Wassergehalt-unterschied zwischen der [usseren feuchtestm und der inneren trocknetestenZone 10ol^.

i. Il.otlarnbildune d.es B'ttchenlwlzes

;tu) :lllgenei,nes :Ftir die Entstehung und Entwioklung tles ll,otkernes sind lolgenrlt, Tatsa-

rhen ht,rvorzuhebcn:a/ Die Bildung des Rotkenres ist zweilellos nui Pilabetali zuriickzuiiihren;D7 Das Lebon eines Pilzes ist ttut irn iuncten Ttrile des Stammes bei Vorhan-

deusein vorr geniigcnd Luft m0glicl und keinesfalls in der:iusseren l'asserreichertSpl inttei len.

c) Das Vorhilndensein eincr Wundstelle, dic ein llindringen von l,tdt lrrd

Pilzen crrntiglicht und einer Verbindtng \'ort aussen ttaclt innen herstellt. (LuIt-

reiche l l , iSse im Mark sowie l loderansamnrlung der Zlvieselstel len begtinst igen

tlr.ssen Entwicklung). \ -

d/ Das ganzc Problern stet in ctrg^er \ :elbint lr tng rnit der Roziehung zrvisclten

Luft rrnd Wasscrgehalt im Stammr,.b) Rol,kern der unlersuch.ten Buch,ensttitnme :Ilci Buche l, dic ungefrihr ein Aiter von iiber 90() Jaluen haftc, r'ort welcheur

sir last 150 Jahre bcschirmt sewachson ist und sich nur irr den letzten 50 Jahren

lrei entfalten konnte. umlasste tler Rotkern, ungel:ihr den ganzen dcm der nnter'

driiekt gewachsenen Zeit eutsprechendt,n 'I'ejl, mit sehr feineri Jahrringen. Im

nortl.tistlichen Toila dos Qurrschnittcs bei eitem Toile rler Stalnmfrhoibtn, zeigtotlel Rotkern einen Auswtrcirs (Abbl. 2 . . . 6) rvas erkliirt werden kann. dass an

irgend einer Stellc aut denr Stamnt in tlicsel Richtung cinc \Vundstelle gewesetr

sein urnsste. Rings um .dctr Kerrt rnit atrsgeprd,gter Flrbe ist eine tliinnere fein-j i ihr igc Schicht von r i i t l icher Frrbc zu sehcn. t l i r , ebenfal ls als Rotkern irn Anlangs-

stadium zu bezeichnen ist.In der Lii,ngsrir:htung des Stamurers erreicht rler }iotkern eine Htihe 1'611 18 rrl

und hat ungefiihr die Form einer Spinrlel. lm Vergleich mit dem hohen Alter

zeigt die Buche keinen iibermiissigen liotkern. Diese Tatsache ltisst sich unteranderou ans dertr verhilltnismhssig starken \fachstrrm in den letzten 50 Jahren,rvic es aus del Abbl. 2 . . . 5 hervorgheht, erkliiren, was breitere Jalrrringe znr

Folge hatte.Dio Buche 2 hatte, trotzdenr sie tilter tlls Buche I war (iiber 25() Jahretr) nur

kle'inere Abmessungen, sowohl im Durchmcsser als auch in der IIDhc. Die Rindewar tei lweise schwarz. l lan konnfe schotr naclt dern Attssolt t ,n festel len, dass es

t 0 1-lir

Page 72: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

sieh trm eine schwachwachsentlo Buchc handelte, die an vielen Stellen leichtsichtbare Wundstellcn aulwies. Der Falschkern umfasste den grtissten Teil ilesSehaftinnern. Xs blieb nur eine schmalc Splintzone iibrig, die aus feinen Jahrringcrrbestand, um die Sattleitung zu besorgen. Bei manchen Stammscheiben konnttman bereits einen Uebergang des Falschkernes zur Fiiulnis feststellen.

Buohe 3, 4 und 5 im Alter von 240-274 Jahren, im allgemeinen sehr grosseBuchen, hatten einen Brusthiihendurchmesser von 60-90 ern. und eine Etihe von30 m. Diese Buchen, die regelm?issige unrl feine Jahrringe hatten, besassen einer'ausgepriigten Falschkern, der 50 und iiber 50o/o des Starnmes ausmachte und siclrq,uf der ganzen Liinge des Stamrnes sogar bis in die Krone hirrein erstreekte. Allt,tlrei Buchen hatten ungeflihr gleiche Kronen, wobei bei Buche 5 der l{rorcnalsatz5 rn hdher lag. Buche 3 und 5 zeigten eine Gabelung in der Hiihe rles Kronentrn-satzes, in weleher der Rotkern verfolgt wertlen konnte.

Buchen 6, ? u. 8 in einem Alter von 170-200 Jahreu, und von kleinerenI)imensionen (32-60 cm Brusthtihenstii,rkc und.2?-32 m Hrihe). hatten aucheinen kleineren Kernanteil. Den kleinstcn Prozentsatz (20-30% vorn Fliiehenmassder Starnmscheibe) wies Buche 8 auf, trotzdem sie ilber 200 Jalrro alt war. DieKronen waren 15-20 rn lang. Die Jahrringe regelmrissig, jedoch nicht zu schmal.

Um dcn \rcrlauf dcs Rotkernes im L:ingsschnitt cles Stammes zn vorfolgen,wurden fiir alle rrntersuchten Stiirnrne rvuchsbilderiinhnliche, schematische Dar-stel lungctt angclcgt.:rul welchen t l ie I(ronrr nur angezeigt rvurcle. \ \ i i r bemerkerilolgendcs:

I)er Il,otkern kann iur unteren Teile dtrs Stammos ganz fehlen, (2. B. bei Buche.8). Er ist unten schuri i ler und nimmt irn l)urchrncssef l tch obon zu. Von einer'bestimtuten Htiht 'an. hat der Rotl<ern r l ic Tendenz auzunehmen. ( i leichzoit ignimmt auch dic Spl intzone ab.

Pretlescu (1941), der die Ausdehmns' dcs l l ,otkerns in verschiedont:u Starurr-teilel bei 2{i Ruc}reustd,qrrnen aus den Urrviildcrn Rurnriniens untersuchte, machtr:die Feststclhrng, dass schon bei ciner Hdlxr von ungcfiihr 3 tu riber dem Boden-tler Rotkernanteil das rnaxirnunr crreicht hat. '\us Abbl. 30, tlic dr.r Arbeit Prr-tlescus entnohmennt ist. geht hervor, rlass nach lirreichung cles Maxirnums delRotkernanteil allmiihlich abzurehmen beeinnt. rrnrl erhiilt sich irr einer Grrissrvon 30o/o, bis zu 10 lr! vorr vo ab die Abnahrne rirschcr oriolgt. (Dic Buchel 2,13, 14 u. 15 sta,nden inr Alter von 120- l . [0 Jtrhren unrl nul Buche 19 irn Altelvon ungefiilrr 250 .Iahrcn r).

Schl iessl ieir l inden wir bei Knnchel (1935) einigo diesbezi igl icht Argaben undzwar: Atrs einen Wirtscha{tswaldc stamnreude 32 lJrrchen, in cinenr Altcrvon100-120 Jalrren, waren nur 4 r'ollkornmen kernfrei. Bei dcn anderen dehntc sichder Rotkern von4 bis zrt etwa l5 m Htilui iibr,r de n Boden aus, wiihrend 28 Stiimmtbei iiber 20 lr lIriho keinen Rotlieln nrehr be."asscn. I)iese Drgebnisse stirnmerrInit dentrn von Predescu gefnndenen i iberein. dcsscn I) iagrarnm sich auch auiverh:ilt nis rn ii ssi g glei chaJ tr.i grr Biiurne br,zicht.

6. Die llotkernbildung be'i Buche u,ls lorslliclte !'ruge.\\ 'oraui vi l heute besonders unsere Aufmerksamkeit zu lenken haben, ist i l r

kiinltigen \Virtschaftswalrle Jlestiinde zrr ziehen, die uns ein rniiglichst vollsiiindigt) Dt. N,"-rel ierrrng r lel St: inrnrc rrus.,\bbl. 2? l tezielrcnsich auJ die Arboit

I)r'edese us.

t .+6

Page 73: Vintila Densitatea Lemnului de Fag

gesundes Holz gcwiihrkisttrn. l ls versteht sich votr sclbst. <lass in diescn Wirt-schaftsrvrildern die Bestiinde kein so hohes Alter von 2 oder 300 Jahren erreichclrkiinnen und demzufolge anch tler Rotliern keine grossc Rolle rnchr spielen wird.Das will iedoch nicht bcsagett, <lass in \\rirtschaftswiilder der Iiotkern versch-winden wird, da wie schon Knutrlel (L935) bcnrerkte, in c,incm solchen \[alde, in

welchem er scinc Untcrsuchungcn ilurchliiltrte, rler llotkern stark verbreitet.rar. Dieses hiiuiige Vorkornrnen von Rotkern fiihrt linuchel auf Scbneefiille zuriick,tlie Astbriiche verursacheu. Ausser diesen Fallc gibt es noch anderc, welche d.ie

Eritwicklung von Rotkern begiingstigen: Astwundou, \\iasserlticher in Zwieselurid Astgabel, Yerletzuugen beirn Riicken tles Holzes, Windbriiche' u. a. Durctrz'reckentsprechende Massnahrnen kann ntan z'rveilcllos die Entwicklung de$L{,otkernes beeinl lusseu. Von dieserrt Stantlpunkte atts, u'Ltrdo dieso Frage schonvon I l c lmarn (1902) , ' [ ' uzsr t r t (1905) . Antonescr r (1905-190{ i ) , R i rdu lescu, \ .(1937) u. a. behandelt.

In der richtigeu Bestanrtserziehring, dnrch wolrlre nurn eireu i\stroilrtu un([gut geformten Starnm erzielt, sieht llorntrinn ein Yorbt'ugungsmittcl gcgen die

Rotkernbi ldung. Auch Tuzson ist dcr glcichcn Ansicht und bemerkt, i lass in dcn

Urwiildeln Ungarns (dic heute teilwcise Rumiinien gehiiren) die starl<e Ausbreitung

t les Rotkorns a t r t 'h r l t r reh r i i cks ic l r { loses l ' l f rn t l r t l , l rod t t rc l t v ioL ' S t i ln tn t ' '

verletzt wurdcn, r.erursacht wurde. \

Es untcrliegt daher gar keinem Zwciftrl. tlass allo i\fassnaiuncn, dic wiihretttt

tlcr Entstehung und der llrzit'hung des Bestandes geeignet sind. das \rerlctzcttrler Stiimmc und das Eindringen von I'iizen ztt verwii'hren, derl Zwecke, die llnt-

lvicklunq des Rotkcnx zu vet:hindern. cntsllrecllen.I)as zn' ischen dcr Entrvicklung der Pi lzarten irn ai lgemcint 'n untl t lertn \ 'ot-

handensein cincr niitigon 0rnerierlurgsbediirltigen Lultntcngc cinc Iieziehurlg

besteht, nnterl iegt keinenr Zrvt i fel . Dari iber gibt es eirre l l ,oihc von r\rbeitett( i l I i inch 1907-'1908. I lavendatn 1928, I i i ldrt lescu i fh., l93?, u. a.).

Aus den vnrl iegcni len Untcrsuchungeu wurdc lestgestel l t , dass sich der Rotkertt

tatsrichlich il ciner Zonc cntrvickelte, in dor wcnigstens 20-25oA Luftanteil aul

Frischr,oluuren grrfnndeu wurde. Folgl ich jc gri isscr t l iese innere luttreiche Zont'

sein wirtl, aul ein unrso griisscrcs Ausrnass s'irrl sich der Rotkcrn entrvicklert kiinnert.

r la cr ja so t l ic entsprechenden Entvicklungsvoraussetzttng'en I indet. Die Gri issedieser trockenen Zono } i ingt schl icssl ir :h r-on t ler Brcite t lcr zur l \ 'asscrleitungnotrvendieen i inl intzonr r.k 's lJauntts ab. . Ie breitr-r dicsc Zonc bei eiuenr . f lattrr '

sein rnuss, urnso rrrchr l ' i rd dio trockeuc kleint 'r ' . Wir gt l lngen also zur tr ' ragc.

i3 v'elcher lJeziehunq r l ic JJreite t l icser,wasserlrr ichcl Spl i tzonc zu i ien Wrtchs-

betlingntgcn dts llauntt's steht. I)as Lit,ht untl tlic Niirme, dic starkc Assimila-

t ionsenergi i ' rr r :ntwickeln. sind als irrdircktc gi inst i--.e I"aktorc.t t zu betrachte n.

I) iesc } i 'hauptrurg { irrdot i l rre I lest i i t igtrng in . <lcn al lgemeinen \ 'or l Rirdulcscrt

1193?) i ibr l I iarpathenbucltetr gernachtt ' tr Btrobachttrngeh.Obcrhrlb rrt t t l rrnterhal l .r der l luclrcngr0nz0, wo dor IJatrn niclrt ruehr dio

brsteu \\ 'ar,]rsturrrsbediugunecn { in(let, 'zcigt er tr ir tc ethdhttr l i ,otkernbi ldung.Aus tlen ,\nsfiihnrngen lraun rnan entncliuren dass kulturclle Massnahurtltr

( l)urchlorstungen, Lichtungen) nicht nur die l lolzrnassentwir,khrng, sonalern auclt

dcn Rotlrern beeinllusson wird. Diese liinwirkungen von lJlucir{orstung nntl

Liclrtung aut t i ie Rotkernbi lr l tng bleiben rveiteren Forschringt,rt rorbehtt l ten.

1 l :a a a