Vin si divin - Libris.ro si divin - Jean-Robert Pitte.pdf · folosegte metoda pe care o stipAnegte...

10
Jean-Robert Pitte 51 div traducere din limba francezd de INES HRISTEA prefald de VALERIU STOICA revizie qi adaptare de specialitate de cArArtN pAouneRu

Transcript of Vin si divin - Libris.ro si divin - Jean-Robert Pitte.pdf · folosegte metoda pe care o stipAnegte...

Page 1: Vin si divin - Libris.ro si divin - Jean-Robert Pitte.pdf · folosegte metoda pe care o stipAnegte cel mai bine, arta eseului, pentru a ne introduce in tainele vinului sacru. Texte

Jean-Robert Pitte

51 div

traducere din limba francezd de

INES HRISTEA

prefald de

VALERIU STOICA

revizie qi adaptare de specialitate de

cArArtN pAouneRu

Page 2: Vin si divin - Libris.ro si divin - Jean-Robert Pitte.pdf · folosegte metoda pe care o stipAnegte cel mai bine, arta eseului, pentru a ne introduce in tainele vinului sacru. Texte

CUPRINS

Un eseu oenologic ...............5

CuvAnt inainte.................... ..........................9

I. Simpozionul grecesc........ .........................13

II. Noe gi Lot, befi intru Dumnezeu ...................................23

III. pi apa din Cana s-a fdcut grand cru...............................35

IV. RAurile de vin din Paradisul lui AIlah..........................45

V. Ciluglrii din Occident, propovdduitori ai vinului.....55

VI. Vinul Reformei .................65

VIL Vifa-de-vie, companion de drum al budismului.........75

VItr. Sake, bdutura zeilor din ]aponia....................................85

IX. Vinul de palmier, biutura sacrd a Africii.....................95

X. Berea, biutura celor mai vechi 2ei...............................107

Page 3: Vin si divin - Libris.ro si divin - Jean-Robert Pitte.pdf · folosegte metoda pe care o stipAnegte cel mai bine, arta eseului, pentru a ne introduce in tainele vinului sacru. Texte

UN ESEU OENOLOGIC

DupI traducerea gi publicarea Istoriei sticlei de oin,

Editura Baroque imbogifeEte coleclia ln aino oeritas cu o

noud carte scrisd de jean-Robert Pitte: Vinul 9i dfuinul.

Dimensiunea sacre a vinului a premers legiturilor pe care

aceastd bhuturi fermentatd le-a dezvoltat de-a lungul mile-

niilor cu poezia, sculptura, arhitectura, pictura gi filozofia,

dar a qi intemeiat aceste legdturi. Aceastd dimensiune

situeazl vinul intr-un loc privilegiat in raport cu celelalte

bduturi fermentate gi cu cele distilate qi explici fascinafia

pe care vinul a exercitat-o indelung in trecut 9i o exercitd

din ce in ce mai mult astdzi asupra,,credincioqilor" sii.

Este firesc ca autorul si descopere ,,v'tnullabazanaqterii

religiilor, adicd a credin,telor gi ritualurilor care ii leagd pe

oameni de zei". Dar, departe de a-gi asuma o perspectivi

teologici sau una de istoric al religiilor, ]ean-Robert Pitte

UN ESEU OENOLOGIC

Page 4: Vin si divin - Libris.ro si divin - Jean-Robert Pitte.pdf · folosegte metoda pe care o stipAnegte cel mai bine, arta eseului, pentru a ne introduce in tainele vinului sacru. Texte

folosegte metoda pe care o stipAnegte cel mai bine, arta

eseului, pentru a ne introduce in tainele vinului sacru.

Texte alese in mod inspirat din Biblie, din autorii antici gi

din cei ai Evului Mediu suntpunctul de pomire pentru inter-

pretiri surprinz5toare prin finelea asocierilor, prin puterea

de a lumina sensuri profunde gi prin evitarea cligeelor.

Vedem astfel cum, odatd cu aparifia religiilor mono-

teiste, este abandonati befia sacr5, ritual prin care in reli-

giile pigAne vinul era calea apropierii de zei. Mai ales in

creqtinism, prin,,moderafia qi stdpAnirea de sine... omul

iqi pdstreazd congtiinfa clard in ceea ce privegte misterul

insondabil al lui Dumnezelt".Islamul a mers ins5, in mod

imprudent, qi mai departe, impunAnd musulmanilor absti-

nenla, cu promisiunea rAurilor de vin care stribat Raiul.

Poelii persani nu s-au l5sat insd convingi de aceastd promi-

siune, astfel incAt, de exemplq Omar Khayam se intreba:

Vinul, cum sd-l lepezi? Cu ce mai rdmili?

E ca gi cdnd moartea-li simli la capilAi...

Cum sd-i fiu adeptul, oare, chnd lslamul,

Silnic, tmi r dpegte fericirea-fi Ai?

Liber de rigoarea dogmaticd, autorul igi permite liber-

tatea de a vedea, in celebrul text din Genezd in care este

descrisd befia sacrd a lui Noe, punctul de inflexiune

dintre ritualul pigAn aI consumdrii vinului in exces gi

Valeriu Stoica

Page 5: Vin si divin - Libris.ro si divin - Jean-Robert Pitte.pdf · folosegte metoda pe care o stipAnegte cel mai bine, arta eseului, pentru a ne introduce in tainele vinului sacru. Texte

prefigurarea misterului euharistic al acestuia. Cu aceeagi

prospefime hermeneuticd, befia lui Lot este infeleasd in

registrul salvdrii; fdrd gansa de perpetuare a speciei, chiar

cu prelul incestului, sdvArqit gi de Eva cu fii ei, salvarea

lui Lot gi a familiei sale din focul distrugltor al Sodomei

qi Gomorei nu ar mai fi avut niciun sens.

Pe calea luminati de aceasth interpretare, desluEim un

mesaj eshatologic comunin cele doud episoade din Genezd.

CAnd dupi treizeci de ani de viafd discretd, Iisus iqi

incepe misiunea sa misticd, shvArqind prima minune

prin transformarea apei in vin la nunta de la Cana, el iiinspira pe tofi viticultorii din lume, care/ cum spune cu

temei ]ean-Robert Pitte, transformX 9i ei apa in vin, tot intr-tln

mod miraculos, dar nu dintr-odate, ci in timpul unui an viti-

col, cu sprijinul vilei-de-vie 9i prin talentul lor oenologic.

in mod simetric, Iisus iqi termind misiunea pdmAnteasci la

Cina cea de Taind, dezviluind taina euharisticd a vinului,

sAngele sdu simbolic, izvor al comuniunii creqtine.

Virtuozitatea eseisticd gi umorul il indeamnd pe autor

si indulceascd nota gravX a temei cdrfii, observAnd cd

exista inci din vremea nunfii de la Cana o ierarhizare a

cru-urilor, evidentd in rdsturnarea de cdtre Isus a ordinii

in care vinurile erau aduse la nunt6: in loc s[ fie bdut la

inceput, conform cutumei, vinul cel mai bun este b[ut

la urmd. Iar apoi autorul comenteazd: ,,Nu ni L-am putea

inchipui pe Iisus producAnd o poEircd'"

UN EsEU OENOLOGIC

Page 6: Vin si divin - Libris.ro si divin - Jean-Robert Pitte.pdf · folosegte metoda pe care o stipAnegte cel mai bine, arta eseului, pentru a ne introduce in tainele vinului sacru. Texte

lJmor, chiar dacd involuntar, existd gi in R egula Sfdntului

Benedict de Nursin, irescrisd la Monte Cassino, la inceputul

secolului al VI{e4 ?n care este precizatd mdsura vinului pen-

tru cdlugiri, adicd o fumind pe zi, mai precis 277 ml, ceva mai

pulin decAt mdsura vinului pentru indrigostifi (375 ml, cAt

rcztiltd din imp5rfirea la doi a sticlei de 0,751). Nu putem sinu zAmbim citind nuanlarea acestei reguli: ,,Dacd. sdrdcia

locului nu permite procurarea sus-numitei mdsuri de viru ci

mult mai pufin sau chiar delog trditorii trebuie sdl binecu-

v6nteze pe Dumnezeu gi sd nu cArteascd, cdci ddm, pe deasu-

pra, avertisment deplin asupra abfinerii de la cArtiri.,,

Etstd astfel o punte intre prezenta carte gi cealaltd carte a

aceluiagi autor, publicatd anterior i:r colecfia In aino oeritas.

Ne amintim cd.,in Istoria sticlei de oin, unlung qir de aventuri

a culminat cu victoria sticlei bordeleze, numiti gi protestant4

Ei a sticlei burgunde, numitd gi catolicd, ambele av6nd i:rsd

aceeaqi mdsurd de 0,75 1. Tot cu umor, autorul observ5 cd

infhfiqarea dolofand a sticlei burgunde este potrivitd cu aceea

a preofilor catolici, i. timp ce linia austeri a sticlei bordeleze

este concordantd cu silueta pastorilor protestanfi.

Daci in literatura francezd afost consacrat genul literaral eseului, exersat apoi in intreaga lume, Jean-Robert pitte

creeazd - prin aceastl carte, ca gi prin aceea tradusd ante_

rior - o specie a acestui gery eseul oenologic, cu inteligenfd,

savoare gi forll de seductie.

VALERIU STOICA

Valeriu Stoica

Page 7: Vin si divin - Libris.ro si divin - Jean-Robert Pitte.pdf · folosegte metoda pe care o stipAnegte cel mai bine, arta eseului, pentru a ne introduce in tainele vinului sacru. Texte

cuvANT iNeINtr

Una dintre manifestirile cele mai fascinante ale vielii

pe pdm6nt este fermentafia. Vigoarea ei uimeqtg cici

materiile prime care ii stau la bazd se umfld, se incdlzesc,

bolborosesc, explodeazh gi rdspAndesc miresme puternice.

Aga std situafi4 de pild6, in cazul acestui aliment extrem

de nutritiv qi de digest care este pAinea. Ne inchipuim cu

uqurinli surpriza extraordinar6 a primului cultivator de

cereale din Mesopotamia, care a avut ideea sd amestece

fdina cu apa, ldsAnd fermenfii sd se instaleze in mixtur5,

pentru ca, ulterior, sd constate cum coca se rotunjeqte la fel

ca pAntecul unei femei i.nsdrcinate. Odatd coaptd intr-un

cuptor inchipuit cu aceastd ocazie, coca reuneqte starea

solidi gi starea gazoas6,, elementul crocant Ei elementul

moale, elementul uscat Ei elementul umed, gustul sirat 9i

gustul dulce. ln plus, e minunat de digerabild. De jur

VIN 5I DIVIN

Page 8: Vin si divin - Libris.ro si divin - Jean-Robert Pitte.pdf · folosegte metoda pe care o stipAnegte cel mai bine, arta eseului, pentru a ne introduce in tainele vinului sacru. Texte

imprejurul Mediteranei gi in regiunile lumii spre care

civilizafiile au migra! pAinea este simbolul plin de forfi al

vie{ii, ceea ce explicX faptul cd ea a devenit atAt de impor-

tantd in iudaism si in cregtinism.

Cu mai multe mii de ani inaintea pAinii, aceleagi

cereale amestecate cu si mai multi api gi date in posesiune

imperiului fermenfilor pl5smuiesc berea. Ulterior, aceasta

dispare din Orient, dar se menfine vreme indelungatd inzona celtilor (Cervisia sau Cervoise) gi in lumea germa-

nic5, unde reprezinti un simbol impdrtigit la ocazii vesele.

Culegerea strugurilor sdlbatici in Caucaz, apoi domestici-

rea plantei care ii produce, Vitis ztinifera, se regisegte tot inperioada Antichitdfii vechi. Prin selecfie si cultivare, se

nasc fructe mai mari gi mai mustoase, dar gi ideea de a

stoarce strugurii pentru a obfine o biuturd care, la rAndul

ei, ilrcepe imediat sd fermenteze, sd se incilzeasci spon-

tary sd fiarbd gi sd degaje gaz carbonic. Aga apare vinul.

Popoarele din zona fertilei Semiluni se indrdgostesc de

gustul lui gi fac cunogtinfi cu efectele euforice sati, dincolo

de un anume nivel de consum, de-a dreptul ametitoare.

E simplu de infeles de ce o bduturd vie, care, in plus, le

oferi consumatorilor efecte atAt de potente, ajunge sd stea

labaza nasterii religiilor, adicd a credinlelor si ritualurilor

care ii leagd pe oameni de zei. Mai mult, religiile greacd

qi romand unesc vinul cu un zeu major din panteonul

fiecdreia: Dionysos sau Bachus.

.,ean-Robert Pitte

Page 9: Vin si divin - Libris.ro si divin - Jean-Robert Pitte.pdf · folosegte metoda pe care o stipAnegte cel mai bine, arta eseului, pentru a ne introduce in tainele vinului sacru. Texte

Veritabila revolufie care e reprezentati de naqterea

monoteismului iudaic se desfdgoari in rAuri de vin gi e

punctatd de cAteva episoade importante de belie sacr5.

Apoi creqtinismul mai face un paq impunAnd euharistia,

adicd unirea lui Dumnezeu gi a oamenilor prin comuniu-

nea cu trupul Ei sAngele lui Hristos, irchipuite sub formd

de pAine qi vin: Hoc est enim sanguis meus. inzestratd cu

asemenea virtufi, blutura divind insolegte aqadar rispAn-

direa noii religii. Existd insl doud elemente care o limi-

teazS: islamul, care, dupd cAteva ezitiri, hotirdgte si

surghiuneasc6 licoarea ca fluviu in lumea de dincolo, qi

orezul. Drumul Mdtdsii se dovedeqte a h, de fapt, mai

curAnd o piedicd pentru viticulturi, deoarece, cu cAt te

apropii mai mult de Pacific, cu atAt mai mult orezul se

reclamd ca fiind darul zeilor. Asemenea tuturor cerealelor,

el permite producerea unui soi de bere, care, in intreaga

Asie chinezS, incapsuleazd rolul social gi religios al vinu-

lui. in regiunile lumii unde cregtinismul a ajuns cel mai

tArzht, alte bduturi fermentate au servit drept legiturd cu

divinitatea, ele fiind foarte apropiate de vin prin simbo-

listicS, prin ritualurile de consum qi prin efectele minunate.

Astfel de bduturi sunt, de exemplu, vinul de palmier din

Africa tropicali qi pulque, licoarea precolumbiani.

Rdmas un mister pAnd in epoca lui Pasteur, procesul de

fermentare a vinului nu este rici azi pe deplin infeles.

Enologia modernd iEi hrdnegte iluziile, considerAnd cd un

vrN 5r DrvrN

Page 10: Vin si divin - Libris.ro si divin - Jean-Robert Pitte.pdf · folosegte metoda pe care o stipAnegte cel mai bine, arta eseului, pentru a ne introduce in tainele vinului sacru. Texte

control strict al temperaturii qi intrebuintarea de levuri

seleclionate gi clonate sunt suficiente pentru a evita

capriciile gi dereglajele viefii. Specialigtii nu reugesc decAt

si creeze vinuri tehnologice, fird sufle! vdduvite de orice

abilitate de a emotiona. Marea arti a viticultorilor buni

const5 in a restitui, prin vinurile lor, spiritul locului qi al

anului de producfie. $tim, in prezen! cd fermenlii natu-

rali dau rezultatele cele mai complexe gi mai nuantate.

Astfel talentul, prudenfa gi infelepciunea viticultorilor

se intAlnesc cu fascinatia credinciosilor care perpetueazd

cultele viefii.l

1 Corpul esential al prezentei lucriri reia o serie de articole apdrute inLa Vie,in cursul verii anului 2003.