Victoria Branesti Nr. 5

4
LIGA A III-A, SERIA A III-A, EDITIA 2008-2009 VINERI, 3 OCTOMBRIE, ORA 15:00 STADION “BRAZI” Incepând cu căderea ţaratului bulgar sub jugul otoman începe emigrarea bulgarilor la nord de Dunăre. Ea capătă un caracter de masă mai ales în timpul războaielor ruso-turce, la aceasta contribuind mai ales măsura generalilor ruşi prin care se acorda scutiri de impozite pe o periodă de timp.In drumul lor spre capi- tală, bulgarii s-au aşezat şi în împrejurimi inclusiv în satul Brăneşti care era destul de slăbit. Primele familii de bejenari ar fi poposit înainte de 1800, pentru ca în anul 1810 cu ocazia primului recensământ realizat de Mitropolie pentru Brăneşti se menţionează doar 26 de case şi 90 de locuitori (60 români şi 30 sârbi). Ulterior continuă aşezarea în valuri a bejenarilor bulgari în Brăneşti. In general în vara anului 1828 trecerile sunt mai numeroase, emigranţii venind din satele de lângă Silistra şi Turtucaia.Catagrafia judeţului Ilfov alcătuită de Nenovici arată că în perioada 1828-1831 se aşează în Brăneşti 131 de sud-dunăreni adică 39 de familii. La început au aflat cu bucurie de scutirea de dări ce li se acorda dar după un timp zapcii judeţelor au început să acţioneze aceasta determinând pe unii bejenarii să se plângă Divanului, să se ascundă sau chiar să se gân- dească la o întoarcere peste Dunăre. Incă din 1832 ceruseră reîntoarcerea 60 de familii din Brăneşti.Ele revin (doar 20 de familii)în 1833 alături de cele din satele apropiate dar fiindcă acum “erau birnici obişnuiţi ai ţării, cererile lor nu au fost admise”. După catagrafia din 1838 în satul Brăneşti erau 109 “sârbi”(cel mai mare număr din plasa Dâmboviţa) şi 20 “sârbi” în satul Pasărea. Intre anii 1810 şi 1872 numărul populaţiei locale a crescut puternic(1835 - 107 familii aprox 500 locuitori, 1864-188 familii, 1872 – 1015 locuitori iar în 1898 - 1511 locuitori împreună cu satul Vadul Anei)aceasta datorându-se atât valurilor succesive de bejenari bulgari cât şi creşterii numerice a populaţiei autohtone, ca urmare a sporirii necesarului de braţe de muncă pe moşiile mănăstirilor Cernica şi Pasărea.De la început bulgarii au format un cătun separat(Bejenari) la sud de valea Băjenarilor, iar ulterior prin amestecul cu populaţia românească s-au răspândit în restul satului contribuind prin aceasta la consolidarea celorlalte cartiere(cătune): Furtuna, Pietrosu şi mai târziu Pasărea. BRĂNEŞTI - FILE DE ISTORIE Prof. Marius-Ovidiu Sebe VICTORIA BRĂNEŞTI - ELECTROSID TITU FOTBAL

description

vineri, 3 octombrie - 2008

Transcript of Victoria Branesti Nr. 5

Page 1: Victoria Branesti Nr. 5

LIGA A III-A, SERIA A III-A, EDITIA 2008-2009

VINERI, 3 OCTOMBRIE, ORA 15:00

STADION “BRAZI”

Incepând cu căderea ţaratului bulgar sub jugul otomanîncepe emigrarea bulgarilor la nord de Dunăre. Eacapătă un caracter de masă mai ales în timpulrăzboaielor ruso-turce, la aceasta contribuind mai alesmăsura generalilor ruşi prin care se acorda scutiri deimpozite pe o periodă de timp.In drumul lor spre capi-tală, bulgarii s-au aşezat şi în împrejurimi inclusiv însatul Brăneşti care era destul de slăbit. Primele familiide bejenari ar fi poposit înainte de 1800, pentru ca înanul 1810 cu ocazia primului recensământ realizat deMitropolie pentru Brăneşti se menţionează doar 26 decase şi 90 de locuitori (60 români şi 30 sârbi). Ulteriorcontinuă aşezarea în valuri a bejenarilor bulgari înBrăneşti. In general în vara anului 1828 trecerile suntmai numeroase, emigranţii venind din satele de lângăSilistra şi Turtucaia.Catagrafia judeţului Ilfov alcătuită deNenovici arată că în perioada 1828-1831 se aşează înBrăneşti 131 de sud-dunăreni adică 39 de familii. Laînceput au aflat cu bucurie de scutirea de dări ce li seacorda dar după un timp zapcii judeţelor au început să

acţioneze aceasta determinând pe unii bejenarii să seplângă Divanului, să se ascundă sau chiar să se gân-dească la o întoarcere peste Dunăre. Incă din 1832ceruseră reîntoarcerea 60 de familii din Brăneşti.Elerevin (doar 20 de familii)în 1833 alături de cele dinsatele apropiate dar fiindcă acum “erau birnici obişnuiţiai ţării, cererile lor nu au fost admise”. După catagrafiadin 1838 în satul Brăneşti erau 109 “sârbi”(cel mai marenumăr din plasa Dâmboviţa) şi 20 “sârbi” în satulPasărea. Intre anii 1810 şi 1872 numărul populaţieilocale a crescut puternic(1835 - 107 familii aprox 500locuitori, 1864-188 familii, 1872 – 1015 locuitori iar în1898 - 1511 locuitori împreună cu satul VadulAnei)aceasta datorându-se atât valurilor succesive debejenari bulgari cât şi creşterii numerice a populaţieiautohtone, ca urmare a sporirii necesarului de braţe demuncă pe moşiile mănăstirilor Cernica şi Pasărea.De laînceput bulgarii au format un cătun separat(Bejenari) lasud de valea Băjenarilor, iar ulterior prin amestecul cupopulaţia românească s-au răspândit în restul satuluicontribuind prin aceasta la consolidarea celorlaltecartiere(cătune): Furtuna, Pietrosu şi mai târziuPasărea.

BRĂNEŞTI - FILE DE ISTORIEProf. Marius-Ovidiu Sebe

VICTORIA BRĂNEŞTI-

ELECTROSID TITU

FOTBAL

Page 2: Victoria Branesti Nr. 5

Iureşul

Având calităţi fizice şi tehnice foarte bune, stăpâneşte fără dificultate partea stânga a echipei între cele două careuri.Fără să stea pe gânduri, Viorel Nicoară se năpusteşte continuu asupra careului advers. Schimbându-şi brusc direcţiaîn mare viteză, el pare că se clonează instantaneu. Lovind neîncetat în flancul apărării adverse, cu siguranţa vor apăreaşi fisuri precum în digurile Moldovei la năvala Siretului. Mereu în mişcare, pasând şi conducând mingea în viteză, Nicopare a le spune colegilor de echipa: “Haideţi să rezolvăm repede meciul, ca să prindem deschisă casieria!Mai mereu în postura servantului de nădejde în curând îl vom vedea şi pe lista marcatorilor.

Page 3: Victoria Branesti Nr. 5

Coiciu Vasile era supranumit de fani Dumitrache, nu pentrucă ar fi avut vreo asemănare fizică sau în gesturi cu Mopsuldinamovist, ci probabil pentru uşurinţa cu care perfora porţileadverse. În pragul majoratului coboară din Autobuzul DivizieiC pentru a-şi începe ascensiunea cu Victoria din subsolulfotbalului. Cu el în teren nu aveai garantată victoria dar eraisigur că adversarii vor avea parte de clipe de coşmar.Insistent şi arţăgos, măcina încontinuu apărarea adversăpână găsea breşa prin care se năpustea spre gol. Părăseşte Victoria pentru Acumulatorul doar cât să obţinăaprobarea pentru o butelie de aragaz (Ce vremuri!).Protagonist în cele mai semnificative reuşite ale echipei,Dumi a trăit şi coşmarul reculului fotbalului brăneştean de lasfârşitul mileniului. S-a zbătut solitar şi a încercat sătrezească simţămintele inerte ale autorităţilor post-decem-briste, dar totul a fost zadarnic. Antrena şi intra pe terenparcă pentru a înfrâna ceasul biologic, însă inevitabil vremeacelei mai frumoase generaţii pe care a dat-o fotbalul nostruapusese. Nu înainte de a căpăta aură de legendă în memo-ria afectivă a comunei.

Pe măsura ce anii se adunau spre a împlini mileniul al doilea,jucătorii noştri – care probabil cu alte condiţii materiale ar firealizat mai mult – unul câte unul işi încheie parcursul.Generaţia următoare este împletită curajos de succesorul luiZagalo (Ion Niţu-Oltenaş) cu cei mai longevivi din vecheagardă, menţinând standardul onorabil până la sfârşitul Epocii.Astfel apar jucători la fel de talentaţi, printre ei numărându-se:Sarti, Cicoare, Gigi Baicu, Gogu Răducanu, Talacu, Liţă, Lupy,Oane, Marco si mulţi alţii. Perioada postdecembristăzugrăveşte alt peisaj politico-economic. Activiştii comunişticare până atunci erau numiţi în funcţii de către Partid, suntînlocuiţi de alţi băieţi de data asta aleşi democratic de popu-laţiile deţinătoare de voturi. Şi în plan sportiv se produc schim-bări fundamentale, în sensul că nu mai există nici o preocu-pare. Bazele sportive capăta alte folosinţe sau sunt lăsate lavoia degradării. Sunt inhibate orice iniţiative şi orice sprijin vis-à-vis de sport şi educaţie fizică din grădiniţe până în licee.

Evident şi fotbalul competiţional este lăsat de izbelişte.Între ’75-’89, in Brăneşti uneori au activat concomitent cinciechipe de seniori, (Victoria, TCIF, Vulturii Pasărea, GloriaIslaz, Victoria 2) si două de juniori. În ultimii ani ai secolului XXcu greu işi mai continuă activitatea intermitent Gloria Islaz şiVictoria, când la Brăneşti când la Pasărea. Lăsată la cheremul duminical al unor tineri inimoşi, care işiîmpleteau veniturile din afaceri cu mici cheltuieli pentru fotbal,Victoria se prăbuşeşte până la limita cu neantul. Nedrept,fiindcă o nouă generaţie, pritocită de Aurel Liscan în perioadajunioratului nu trebuia decât organizată şi sprijinită cât de câtpentru a-şi demonstra capacitatea. Asta se va întâmpla abiaîn 2002. Generaţia lui Cătălin Bulă, fraţii Stanciu, Caras, Suzu,Nelu Cie, Peter Baronu, Virgil, Alin, Tălăcel, Costică şi Gore dela Islaz, Tiţă şi Mihai de la Pasărea, frumos ornată apoi cuGabi Arsene şi incă patru puştani de la FC Naţional, pro-movează din nou în Liga a 4-a, consolidând postamentul per-formanţelor de azi.Dar acum ritmul vieţii e altul, băieţii, prematur îşi agaţă gheteleîn discoteci, restaurante, sau pridvorul nevestelor.

(odiseea continuă)

VICTORIA BRĂNEŞTI 40 ANI

Episodul 5: Întoarcerea în viitor

ULTIMUL MOHICAN

Tribuna de la Ghimbav a fost populată numai cusuporterii noştri, dotaţi, fiind începutul iernii, cutradiţionalul zaibăr în recipiente de cel puţin 2 litri.Plini de zel, jandarmii interzic consumul vinului întribună. “Aţi venit pe stadion, nu la cârciumă! Cinev-a pus să aduceţi vin?!” “Păi, asta creşte pe la noi!Dacă creşteau ciuperci, veneam cu ciulama!”Jandarmii de neînduplecat ameninţă cu tradiţionalaamendă:- Caporale, dă-le pace! Că aştia sunt oamenicuminţi, nu fac scandal. Mai ales că toţi sunt pen-sionaţi de boală din cauza băuturii, lasă-le antido-tul!” intervine Rudolf împăciuitor.

DIN SANIA LUI RUDOLF

Page 4: Victoria Branesti Nr. 5

Preşedintele nostru este o rara avis în peisajul fotbalisticautohton. Dacă prin alte părţi stabilitatea funcţiei e maifragilă decât a leului în raport cu moneda europeană, laVictoria Brăneşti, Alexandru Mirciu este implicat în des-tinele echipei din vremuri imemoriale. Poate undeva îninima Ardealului, Nea Jean Pădureanu să-l concureze. Ani buni a fost obligat să-şi extindă îndeletnicirile şi cadelegat, magaziner, asistent medical sau timid finanţator.Jucător înrăit în toate sistemele Loto, a visat dintotdeau-na la potul cel mare din care să rupă o felie pentru pro-movarea echipei în Liga a III-a. Acum partea a doua avisului s-a împlinit fără implicarea hazardului. Astăzistandardul competiţiei este altul, iar sarcinile nu s-audiminuat, ci dimpotrivă.Totuşi vajnicul nostru Preşedinte răspunde la fel deapăsat “Prezent!”.

UN MATUSALEM AL FUNCTIEI

REZULTATE ETAPA a VII-aVidele - Conpet 1-1Titu – Filipeşti 1-0

Predeal – Progresul II 0-3Boldeşti – Royal 5-0Bod – Clinceni 2-1

Berceni – Săcele 1-0Juventus - Târlungeni 2-0

Breaza - a stat

Chimia Brazi - Victoria Brăneşti 0-1 (0-1)Oprea min. 19

1 Brăneşti 7 6 1 0 15-3 192 Conpet 7 4 3 0 11-3 153 Berceni 6 4 2 0 8-3 144 Clinceni 7 4 1 2 10-7 135 Juventus 7 3 2 2 9-5 116 Bod 6 3 1 2 8-10 107 Breaza 6 3 0 3 10-8 98 Progresul II 7 2 3 2 8-7 99 Boldeşti 6 2 2 2 11-3 8

10 Titu 6 2 2 2 5-4 811 Videle 6 2 2 2 5-8 812 Săcele (-7p) 7 4 2 1 8-4 713 Filipeşti 7 2 1 4 8-11 714 Târlungeni 7 1 1 5 3-12 415 Brazi 6 0 2 4 0-7 216 Predeal 7 0 2 5 4-15 217 Royal 7 0 1 6 3-16 1

Constantin - Urda, Manea, Bar, Isac - Rotaru(Răuţă), Chiriţă, Ispir, Nicoară (Zuluf) - Oprea,

Nedelcu (D. Stan)

CLASAMENT

PROGRAM COMPLET ETAPA A VIII-A

CLINCENI - VIDELE

PROGRESUL II - BOLDEŞTI

ROYAL - BOD

TÂRLUNGENI - PREDEAL

CONPET - BRAZI

FILIPEŞTI - BERCENI

SĂCELE - BREAZA

JUVENTUS - stă

Electrosid Titu este o permanentă protagonistă a Ligii aIII-a în ultimele decenii. Nu exagerăm cu nimic cata-logând meciul de azi ca fiind primul mai dificil din parcur-sul acestei toamne. Întâlnim o echipă omogenă cu jucă-tori experimentaţi. Electrosid are un joc pragmatic, densîn jumătatea proprie de teren şi cu zvâcniri pe contraatacdestul de rare pentru a elimina orice risc în apărare. Încampionatul trecut, oaspeţii noştri de azi au câştigatambele dispute, speculând erorile noastre la maximum.

Şi în clasament au fost o poziţie mai sus. Astăzi suntem siguri că balanţa se va înclina de parteanoastră, fiindcă suntem mai experimentaţi şi coordo-natele tehnico-tactite sunt altele. Susţinuţi cu mai multă vlagă – că de, mustul este anulăsta mai energizant ca oricând – jucătorii noştri îşi vor dadin nou sufletul pentru victorie.Baftă baieţi! Hai Brăneşti!

VICTORIA BRĂNEŞTI – ELECTROSID TITU