VT

ESEURT/STrJDtr

MINERVA6

(9asile Eungu

9iqta si personqlitoteq,l

lui Tudor giortrl

Edilia all-a, reviztrtd qi adiugitd

Editura Minerva 2016

SI.JMAR

FAIVIILI,A

Amintirea avatarurilor confesionale ale ascendenfilor,

devenitd tradilie in familia Vianu, impinge obArgia spre f[rilebaltice. Potrivit mirturiilor lui Ion Vianu', strimoqii din partea

tatilui ar fi fost tiietori de lemne qi creqtini din Letonia, treculila iudaism. Prigonili din cauza apostaziei, ei qi-ar fi gSsit

refugiul in veacul al XV[-lea in\ara RomAneascd, beneficiinddc tolcranla religioasd a otomanilor.

Cu certitudine, Adolf Weinberg, tat5l lui Tudor Vianu,aparlinea unei familii originare din Pitegti, familie care f6ceaparte din grupurile de evrei pdmAnteni, venili in !6rile romdneinainte de marile migralii evreieqti ce s-au succedat in tot cursulsecolului al XIX-lea. Schila biograficd oferitd de VladAlexandescu2, nepotul lui Tudor Vanu, coroborat[ cu informa-

liile inserate in coresponden{a gi paginile memorialistice ale

esteticianului, ingdduie reconstituirea drumului lui AdolfWeinberg. Tatil acestuia, Meyer Weinberg, ndscut in Bucureqti,in 1830, fusese antreprenor la construclia primului segment de

cale ferati romAneascd dintre Bucureqti gi Giurgiu. A ar,rrt cincicopii, patru biiefi qi o fati. Adolf, niscut la 20 decembrie 1855,

igi va lua diploma de bacalaureat in qtiinfe gi se va inscrie in1875La Facultatea de Medicind a Universitnlii din Bucureqti, pe

care a absolvit-o in 1880. in 8 ianuarie 1876 a fost primit ca

membru in asociafia,,RomAnizarea".

10

Student fiind, el s-a inrolat voluntar ca subchirurg de

ambulan![ in timpul Rizboiului de Independen!5 din 1877,

participAnd in rAndurile Diviziei a III-a active la luptele dinirnprejurimile Plevnei pi in rAndurile Diviziei a IV-a, la lupteleclin preajma Vidinului.

Un superior de-al sdu, L Stavrescu, i-a trimis lui MeyerWcinberg urmdtoarea scrisoare :

Verbica (Verbitra), 1877, octombrie 23

Prea respectate domn,

Dali-mi voie a vd spune cd cineva cdnd voieSte a-Si /itcedatoria de om Si de bun pdrinte nu este trebuinla de a se

cLtnoasce. Dacd am dat tot concursul meu pentru ca tineriiisraeliyi venili a da ajutor rdnililor Si bolnavilor sd sufere cdt se

va putea mai pulin in timpul Campaniei. causa este cd am fostrdspldtit prin seruiciile ce aceStia mi-au adus fn ambulanla Siserviciul sanitar al Div. 3-a active ce atn onoarea a dirigea.

Am avut aceeasi ingt"ijire pentru toli, cdci toli Si-au inde-plinit datoria cu s-finlenie Si niciodatd n-am avut decdt sd laud.

Fiul dumneavoastrd, Adolf, iSi indeplineSte datoria cu cea

mai mare bundvoinld qi devotament, are cea mai .frumoasdconduitd Si vd puteli fdli cu un asemenea fiu.

Va rog a crede cd pe tot tinryul ce voi avea onoarea clc a

dirigea aceastd tdndrd grupd voi Sti a ramplasa pe pdrinli ce sc

afld departe de ddnsa, cdutdnd a le micSora suferinlele pe cdt se

va putea mai mult.Acel ce iubeSte copiii sdi nu poate decdt sd tngrijeascd de

altora cdnd au necesitate.

Vd rog a ardta doamnei Weinberg respectele mele Si sd nu

fie ingrijitd, cdci voi face tot ce voi putea pentru ca Adolf sd nu

sufere' al dumneavoastrd devotat, I. stavrescu3

Mrr rlt'lc rh' pt' t'itnllrrl tlc lrrptir i-au first recunoscute pnn;rcortlirrcir trretlirliilor ('t'rr<'<'rt lt't,t'erii Dundrii, Apdrdtorii Inde-

1t<'ttrlctrl<,i Si (.'rturunorulit,d rusd, iar in 10 decembrie 1879, inr,rrma modificirii articolului 7 din Constitulie, prin decret semnat

de domnitorul Carol I, pentru aceleagi merite, a prirnit gi cetdlenia

rom6nl, pe cind celorlal{i evrei li se va acorda aceeaqi cet[feniedupi indeplinirea unor condifii, iar in totalitate abrain 192I.

DobAndind cetdfenia romdnd, qi-a schimbat imediat qi

numele, din Adolf Weinberg in Alexandru Vianu.

Dupi suslinerea concursului de intemat, a frecventat in1879 cursuri de medicini internd la Mena. Oblin6nd in 1881

titlul de Doctor in medicind gi chirurgie al UniversitSlii dinBucuregti, Alexandru Vianu qi-a continuat perfeclionareaprofesionald in strdindtate, printr-un curs de oftalmologie inBerlin (1881), unde l-a audiat pe Virchov, qi apoi timp de nouiluni ca asistent al lui Charcot gi ca qef adjunct al Clinicii de

Oftalmologie a dr. Galezowski din Paris. Pe 10 iunie 1881 adobAndit titlul de Doctor in medicini qi chirurgie al Universitiliidin Bucureqti. intre 16 noiembrie I 883 qi 25 decembrie 1884 qi-a

ldcut serviciul militar nalional cu gradul de medic de regiment(cipitan), trecdnd apoi in rezervd.

in 18 aprilie 1885 a ap[rut un mic anun! in jurnalul

,,Cintarul" din Craiova:

,,Cu onoare aduc la cttnoStinld onor public cd md pun ladispozi[ia a.celor lipsili de mijloace, ddndu-le ajutorul metr medical

gratuit, ma.i cu deosebit"e suferinlelor de boale de ochi, urechi Si

sililitice. Dr A. Wanu, fost Sef de clinicd la prof. Galezowski in

I'nris. l9 slr; Kogdlniceanu, peste drum de Mielul de aur".'in 1883 a mai urmat o specializare O.R.L. la Viena.

Revenit in \ard., a profesat la Spitalul Collea din Bucureqti qi din1888, pentru cd[iva ani a fost titularul unui curs de medicinilegald la $coala Liber[ de $tiinge Politice qi Adrninistrative, curs

pe care l-a qi tipirit (Dr. A. Vianu: Cttrs de rncdicind legald inacord cu legile ldrii. Bucureqti, 1891 ).

l2

ln Iaqi, pe 29 iunie 1886, Alexandru Vianu s-a cds[torit cu

l(oza Leibovici, fiica unui bancher din fosta capitald a Moldovei,lirrrrilia acesteia provenind din ghetoul polonez. Evenimenfulrrrirlrimonial a fost menlionat intr-un document oficial: ,,Adolfl/iunu Weinberg, de treizeci de ani, de religie mozaicd, de

ltntfcsie medic, ndscut in Bucut'eSti in 1855, domiciliat fnhrcurest| celibatar fiul lui Meyer Weinberg, decedat tn 1886 in

Brtcm"eSti, Si al doamnei Iulia Weinberg, domiciliatd tnl)ttc'm"eSti, care afbst prezentd qi afost de acord, se cd.sdtoresl.e

t'tt Roza, recto Reiza Leibovici, ndscutd la BotoSani, de religiemozaicd, domiciliatd in IaSi, ndscutd la 22 octombrie I 867,./iicalui Isak Leibovici, domiciliet fn IaSi, care afost prezent Si a.fost

tlc acord, Si a doamnei Mariam Leibovici, acum Rosenberg,

domiciliatd [n BotoSani. Martori: Laurian Weinberg, 28 ani,

comerciant, domiciliat tn BucureSti, Maurice Leibovici, avocat,

d onticiliat in Paris ".'Dupd nagterea primilor doi copii, Constanfa, La 17 mai 1887,

,si Victoria, la 2 mai 1 888, la 6 ianuarie 1 893, in biserica Mawogheni

din Bucuregti, intreaga familie a trecut la creqtinism, botezdn-

du-se (Roza devenind Florica gi Adolf, Alexandru), hotir6re care

a fost primitd cu rdceali, chiar cu ostilitate, in primul rdnd de

cltre fralii gi sora doctorului, dar qi de c[tre intreaga comunitate

mozaic6, aga cum se desprinde qi din reprogurile din ,,Curierulevreiesc".

Alexandm Vianu aparfinea acelei generatii de evreiidealiqti, premergitoare sionismului, qi incd din studenlie se

numirase printre fondatorii unei loje masonice, - asocialia

,,Asimi1a!iunea", care igi propunea integrarea in comunitatea

vechilor autohtoni. S5-l lds5m pe acelaqi Ion Vianu si aprecieze

gestul familiei bunicului sdu de a dob6ndi cetdlenia romin[ qi de

a se creqtina'. ,,4 deveni romdn in 1870-1880 insemna a asuma

viitorul unei ldri pentrtt ntoment micd Si provinciald, tnsemna a

paria pe o dezvoltare care putea sd vind, dupit cum putea sd

tntdrzie indefinit.

t3

STUDDNT SI PT.JBLICIST

Tudor Vanu nizuise ani de zile sI studieze medicina, darin preajma inscrierii ra universit ate ar f:rut si se specializ eze infilologie clasicd, fird indoiald, atras gi de modelrf fr*"f.+", a"profesorul de ratind de la I jceul Gheorghe Lazdr.a auurrJJnut 9iaceast' intenlie, pentru ca in toamna aiului 1g15 s5 se inscrie laFacultatea de Drept qi la Facultatea de Filosofie gi Litere dincadr! universit'tii din Bucu.eqti. o "*.olur" pentru regretur dea nu fi urmat limbile clasice o va avea,peste decenii, prin fiul sduron' care studiind doi ani aceste rimbiia universitatea bucureq-teand,, ii va citi in original pe plaut qi Cicero.

Universitatea din Bucuregti ".rnor.ur",

prin interventiilecompetente, autoritare ale lui Titu Maior";;u, o:;;;;;;; "prestigiului, Facultatea de Filosofie gi Litere beneficiind de unstrilucit colectiv de profesori, unanim ."";;;";;; "; "::,;:, "

dom eni i l e l or. pre.ti,o u s e r imuriri a supra o,]ff ".Tff iff il,::L';europeand, de dinainte de primul Rizboi Mondial, ." Ui;;;;uusuccinte catacterizdri pentru magiqtrii sdi de la Facultatea deFilosofie qi Lirere ni re-a ri;'insu;i Tudor vanu intr-ocupinzdtoare autobiografie spirituald, revelato r curriculumvitae interlectuaris, scrisS ra v'rsta de 60 de ani gi publicat' cutitlul Idei trdite inrevista ,,Viafa .omer"ur"u...,

Decan era istoricul Ion tsogdan. Cei mai mulli dintreprofesori, qi in primul r6nd titu -tUaio,

26 rer rerru r rru lvlarorescu, erau formafi la

$coala 'stiinlificd german6. C' Rddulescu-Motru a fost indrumd-

rorul lui Tudor vianu in cadml seminarului de logic[ qi teoria

cunoaqterii. De formalie kantiand, discipol al fondatorului

psihologiei experimentale, Wilhelm Wundt, Rddulescu-Motru

scosese la 1 ianuarie 1901 ,,Noua revistS fomdn[", publicalie ce

va aparea din 1923 sub numele ,,Revista de filosofie". in aceeaqi

autobiografieintelectuali,VianuSpunedespremaestrulsauc6erao,,minteprodtrctivd,.foartelacw'entcucercetareamodentd'caracter Lmlan".' P.P. Negulescu, ,,om studios Si talentat"' coll-

tlucea seminarul de istoria filosofiei. Titularul cursului de filologie

romanici era Ovid Densusianu, ,,savant rigt'tros" $i "o minte a't

I arg orizont, .fo art e des chis p entru noutate "'

Seminariile de literatura romana aveau ca indrumator pe

M. Dragomirescu, promotor al autonomiei esteticului qi teoreti-

cian al conceptului de ,,capodopet'd", trecut, ca student, alituri de

Pompiliu Eliade, C' Rddulescu-Motru, P'P' Negulescu' Simion

Mehedinfi, prin gcoala lui Titu Maiotescu, deci, ca 9i ceilalli'

intransigent cu estetica ,,gheristd". Alli prestigioqi specialigti

asigurau studenlilor o aleasa pregdtire: D. Evolceanu, la limba

latind, ch. Drouet, la limba qi literatura ftatcezd, I. Bianu, la

literatura roman[, K. Richter, la limba germanS, I. R[dulescu-

Pogoneanu, la seminaml de estetica, etica 9i sociologie. colegi de

facultate i-au fost Mihai Ralea, de care il va lega o trainicf,

prietenie, A1. Rosetti, Tache Papahagi, Ion Chinezu'

Noviciatulinstudiulfilosofiei,Vianugi.lfbcuseprinstraduinla de a inlelege sistemele fllosofice, care in primele trei

decenii ale secolului al XX-lea s-au afirmat sub autoritatea

gAndirii lui Kant, qi indeosebi, a teoriei kantiene a conqtiinlei

active, vechile sisteme filosofice ale romanticilor Fichte, Hegel

qi Schellin g, ,,grandioase construclii, adevdrate epopei ale

spiritului,,, ramanAnd etape ale cugetlrii. Prin Herbart,

,,idealismulpostkantiandevinepsihologism"'iarWilhelmwundt impinge psihologismul spre voluntarism. Datoritd

27

pozitivismului, psihologismul, prin E. Durkheim, deveneasociologism.

,, Seriile istorice.. din lucrarea filosofici a lui A.D. XenopolPrincipiile.funcramentare are jstoriei dobandeau o largd audienldeuropeani. Faimoasa carte a lui Oswald Speigler, DerUntergang des Abencllandes, nlt l-a incdntat pe vianu, deoareceinldtura orice finalitate in filosofia istoriei. o puternicd i*fr..i"i-a produs-o gdndirea rui Nietzsch e: ,,Incisivitatea aforismerorsale'.facultatea rui de a surpr"inde actur cre viard si voinrd, ascunsin toate.formere curhu"ii. pornirea rui romanticd de a urca pdndIa cele mai indepdrtate origini are civ,izatiei, inti procruce un Jbrde belie intelecttmld,,.3

Documentere de arhivi mdrturisesc aprecier'e deosebitecu care cei mai exigenli profesori ai Universitdfii il cotau pestudenful Tudor Vianu. Astfel, C. Ridulescu_Motru, intr_unreferat din 3 mai 1g 16, evaludnd cele 17 rec[lifnute de studenliiseminarului de logicd de pe lAngi catedra de psiholog ie, precizain incheiere: ,,Cea mai distinsd din aceste lecliuni este aceea adlui vianu", tema recliei fiind Energetismur ,si mecanicisntttr di,punctul de vedere al teoriei cunoasterii.a

Pe data de 15 iunie 1916, acelaqi C. Rddulescu_Morrusemnala decanului numele a trei studenfi _ Mihai Ralea,D.I. Suchianu, de la seminarul de psihologie, qi Tudor Vianu, dela seminarul de logici, propunand recompensarea lor., in ziuaurmd.toare, pe 16 iunie, I. Rddulescu_pogoneanu a inaintatdecanului lista cu propunerile pentru premiere: ,,Am onoaren apropune pentru premiere unndtoarele lucrdri Jdcute la semi_narul de sociologie, etica Si esteticd, in cursul anului Scolar1915-1916: t) M. Ralea, <hnportanla sociologicd a lui GabrielTatde>, 2) T. Vianu, <Critica clc artd>; 3) I. SuJianu, oso"iiogina valorilon)".6

Prin intermediur rui vasirc ordnescu, Tudor vianu a fdcutcunoqtinld cu Marcer Itonra'cscu, viitorul diplomat qi autor arversurilor parnasicnc clin volumul Cuiburi in soare. Au2a

lrecventat impreuni cursurile Facultelii de Drept, dupi cum

irisugi Vianu consemneazd in memorialistica sa, evocdnd qi

atmosfera intrunirilor literare din toamna anului 1915: ,,Ne-am

recunoscut ca doi poeli. La cursurile de drept roman ale lui

Longinescu ne asezam in fundul clasei Si traduceam din poeli

/rancezi, pe care in alte ore ale zilei ii citeam tmpreund' Cdnd

compLmeam c6te o poezie, alergam unul la altul pentru a ne-o citi.

Ne preluiarn, desigur ca niste mat'i poefi' Eravremea Terasei'

Purtam lavalierd Si ne petreceam noplile absorbind

Svarluri Si debitdnd teme obscure de esteticd. La masa noastrd de

t ineri mai veneau AI. Colorian. $erb an B as covici, Mihail c elarianu,

acesta din urmd cu aureola unei cdldtorii prin strdindtayi Si cu

misterul Jdpturii sale aeriene.'

incd <le pe bdncile liceului, aga cum amvdzat, continudnd in

studentie, aftac[ia spre poezia simbolistd era irezistibil[, vianu

vLzdrdin disputa dintre semdnatoriqti 9i simboliqti un simptom al

acelei neintrerupte ,,querelle des anciens et des moderne-s ". Miqcarea

simbolistd intruchipa pentru vianu ideea ci ,,viala modet"nd poate

intra in sinteza universald a artei si cd. depasind arhaismul qi

tradipionalismul ntotivelor literare consacrate. un poet trebuie sd

lncerce drutnul cdtre temele propriei vie'li si civilizaliei din vremea

lui.,.E Aceste aspiralii ii indreapta pe tinerii poefi spre moder-

nismul literar promovat de A1. Macedonski 9i Ovid Densusianu.

in compania lui Marcel Romanescu 9i a altor aspiranti la

gloria Parnasului, tandrul Vianu qia fbcut apai\ia in casa lui

Al. Macedonski in toamna anului 1915, fiind fascinat de

neuitatul salon oranduit dupi gusturile atat de bizarc ale

maestrului: ,,pluSurile h'ti roSii, cu fi'onul poelilor sub baldachin'

indltrat pe cele trei tt"epte ale gloriei".n in acest templu alpoeziei

din Calea Dorobanli, nt.23, oficiau, dupl un riguros ceremonial,

citind din crealia lor literara Ion Pillat, Horia FudunS, Oreste,

Stamatiad, Alfred Mogoiu, Adrian Maniu 9i, in primul rAnd,

amfitrionul Macedonski. tnsugi Tudor Vianu qi-a citit din

versurile sale, stind pe prima tteaptd a tronului'

29