O Editura Ortodoxia

Coperta fa!i:

Imagine restauratd gi colorati de Olga Shirnina.

Volum coordonat qi tradus din limba rusd

de Natalia Lozan

Comenzi online:

www. librariaortodoxia. ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

Viala gi minunile Sfinlilor lari Mucenici Romanov / coord. 9i

trad. din lb. rusd: Natalia Lozan. - Bucuregti : Ortodoxia, 2017

ISBN 978-606 -8647 -00-5

I.Lozan, Natalia (coord. ; trad.)

2

lilt' -.,/ ;:'', \I *^;1-'l4l:;: :!

Sfinfilor fari Mucenici Romanov,

rugati-ve lui Dumnezeu pentru noi!

Viafa Sfinflor Jan Mucenici Romanov .................... 5

O ltrnd de miere care a durat 23 de ani ................. 43

fareviciulAlexei - O viali scurti gi pdtrunzitoare . 53

Surorile Romanov: Noblelea obligi .... ................ ..... 71"

Minunile Sfinflor

Tari Mucenici Romanov

Minunea de la arhiva regali ............... 81

"Trebuie sX vd oprif driar acuml" ............,...........87

Salvarea din mlaqtinn

Ajutor la examenele de admitere

"Cere sd se slujeasci'un parastas pentru mine" . 99

Retumarea unei sume foarte mari de bani ........ 100

Ajutor in gdsirea ur-rei locuinle ............ L02

"Numele meu este Nicolai Nicolaevici!" ............ 105

Tarul Nicolae al tr-lea mi-a salvat viata ............... 108lll

Privirea Tarului Niiolae ..................... ... 113

"Sunt Maria!" ..................:... iI7

'Vei trdi pAni la canonizarea meal" ...,.................. 122

Linbtirea unor tineri

Vindecarea coloanei fracturate ............132

Anularea amenzii ,..............1U

Gisirea cmciulilei Ei a lanfr:lui pierdut .............. 136

Un cadou impiritesc

Vindecarea durerii de picior ............. 140

Sciparea de dependenli gi primirea dreptei credinte1,42

"De ce te rogr doar mie?"

Salvare de la sinucidere ............. .......... 151

Ajutor la examene ..-................

Vindecarea unui preot grav bolnav ..--.---........... 156

Vinciecarea ochilor ........... i59

Vindecarea qrei gnp; putemrce ..... 161,

Cel mai minunat Paste! ...................... 163

VIATASIMINUNILE

Viafa Sfinfilor fariMucenici Romanov

larul Nicolae al Il-lea al Rusiei sau NikolaiAlexandrovici Romanov s-a niscut la 6 (18 mai)L868, in ziua pomenirii SfAntului gi DreptuluiIov mult pdtimitorul. El a fost cel mai mare fiu alimpdratului Alexandru al III-lea qi al impir5teseiMaria Fiodororma.

Educafia primitd sub indrumarea tatdlui sdu a

fost sevdri, uneori destul de aspri pentru un copil.'Am nevoie de copii sinitogi gi normali", acesta

era i-ndemnul impiratului citre educdtorii copiilorsdi. O astfel de educalie nu putea fi decAt firtr-unduh ortodox.

De mic copif Jareviciul Nicolae a simlit o dra-goste deosebitX pentru Dumnezeu qi pentru Bise-

rica Lui. El a primit o educafie foarte buni, instru-irea avAnd loc acasi. Nicolae cunogtea mai multelimbi striine, a studiat istoria rusi gi mondiali,cunogtea arta militari si era o persoani eruditd

SFINTII TARI MUCENICI ROMANOV

gi culti. impdratul Alexandru al III-lea a pregititun vast program de formare pentru mogtenitorultronului, pentru ca acesta si fie gata sX preia in-datoririle regale, ins5 aceste planuri nu au putut firealizate decAt parfial.

Alexandra Feodoro',zna Romanova (prinlesa

Alix de Hessa-Darmstadt) s-a niscut Ia6isniel'872la Palatul din Darmstadt, fiind al gaselea copil dincei gapte ai Marelui Duce Ludovic IV gi al PrinleseiAlice a Regatului Unit.

ln copildrie, prinlesa Alix, aga cum era alintatdacasi, era o feti!5 veseli qi mereu bine dispusd,

adesea fiind numiti qi "Sunny" (insorita).

AtAt Alix, cAt qi ceilalli frali gi surori ai ei au

fost cresculi in tradifia patriarhald. Viafa lor era

organizatl. gi se desfigura conform unor regulibine stabilite, iar copii nu trebuiau sd petreaci tim-pul fdri scop sau trAnddvind. lmbrdcimintea gi

hrana copiilor erau foarte simple. Fetele trebuiausd aibd singure grijd de qeminee gi sd faci curlleniein camerele 1or. Mama lor a incercat sd le ofere oeducalie bazati, pe o abordare profund cregtini a

viefii.

Prima suferinli cu care s-a confruntat miculaAlix a fost la vArsta de doar qase ani, atunci cAnd,

Ia vArsta de 35 de ani, s-a stins din viali mama ei.

6

VIATA9IMINUNILE

Sfkntut impdrat Mucenic Nicolae al ll-lea

SFINTII TARI MUCENICI ROMANOV

Sfknta imp drdteasd Mucenild Alexandr a

Dupi aceasti tragedie, Alix s-a inchis in sine, a in-ceput sd evite comunicarea cu persoanele striine,reugind si-gi gdseasci linigtea doar in sAnul fami-

.iiiti3.r'

!!:

VIATA9IMINUNILE

liei. DupX moartea fiicei, regina Victoria a MariiBritanii gi-a indreptat toat5 dragostea asupra

nepofilor, indeosebi asupra mezinei, Alix. Educaliagi studiile tinerei prinlese vor fi supravegheate de

acum de bunica ei.

Prima intAlnire a tAndrului larevici Nico-lae Alexandrovici" care avea gaisprezece ani gi aprinlesei Alix a avut loc ffr anul 1884, cAnd sora ei

mai mare, viitoarea SfAntd Mucenili Elisabeta, s-a

cisitorit cu unchiul Jareviciului, Marele Duce Ser-

ghei Alexandrovici al Rusiei. lntre tineri a ap5ruto relalie de prietenie, care ulterior s-a transformatintr-o dragoste sinceri gi profund5.

Atunci cAnd in anul 1"889 moqtenitorul tronu-lui Rusiei a atins vArsta majoratului, el le-a cerutplrinfilor si-l binecuvAnteze pentru cisitoria cu

prinlesa Alix. Thtdl sdu insd l-a refuzat, motivAndci este inc5 prea tAnir. NeavAnd incotro, Nico-lae a acceptat voia tatilui sdu, i-nsi in anul 1894,

impdratul Alexandru al III-lea, vdzAnd fermitateafiului sdu in aceastl alegere, l-a binecuvAntat pen-

tru cisitoria cu aleasa inimii. Singurul obstacol

care mai exista pentru ca tinerii si-gi uneascd des-

tinele era trecerea la ortodoxie a prinfesei. Con-

form legilor ruse, solia moqtenitorului tronuluiregal trebuia si fie creqtin-ortodoxX. Alix, care a

fost educati in religia protestantd qi era convinsd

SFINTII TARI MUCENICI ROMANOV

de adevdrul credinlei sale, a primit inilial cu greuaceasta.

Bucuria dragostei impdrtdqite a lareviciul Nico-lae gi a prinlesei Alix a fost umbriti de inriutdlireabrusci a stdrii de sinitate a impdratului Alexandrual IIIlea. Cdlitoria in Crimeea din toamna anului1894 nu a adus o imbunitilire a stirii de sdndtate.

Boala grav6, cu care se confrunta il seca de ultimelefor(e...

La 20 octombrie, impdratul Alexandru al III-lea a trecut la cele vegnice. A doua zi, la bisericadin Palatul Livadia, prinlesa Alix a trecut la Orto-doxie, primind numele Alexandra Feodororma.

Ne(inAnd cont de doliul pentru impdratul Ale-xandru, s-a decis sX nu se amAne nunta, insd cere-

monia a ar,.ut loc intr-un cadru foarte restrAns la 14

noiembrie L894. ZileIe de bucurie gi fericire nu audurat insd prea mult noul impdrat fiind nevoit sd

ia asupra sa intreaga povard de conducere a Impe-riului Rus.

Moartea timpurie a impdratului Alexandrual III-lea nu i-a permis mogtenitorului sdu sd se

pregiteasci pe deplin pentru misiunea sa de a de-

veni monarh al unui stat imens. Totugi, la cei 26 de

ani pe care ii implinise Nicolae Alexandrovici, el se

formase pe deplin ca o personalitate cu o proprie

l0

VIATA9IMINUNILE

viziune asupra lumii.

Cei care l-au cunoscut indeaproape pe

impiratul Nicolae al Il-lea remarcau inteligen(asa gi rapiditatea cu care se incadra in problemelediscutate, dand dovadi de o memorie excelenti,indeosebi pentru oamenii pe care-i intAlnea gi cu

care comunica.

Chiar de la inceputul domniei sale, Nicolae al

Il-lea a considerat indatoririle monarhului drepto datorie sfAnti. impdratul era convins ci puterea

imperial5 a fost gi va rdmAne sfAntd pentru popo-rul rus, care in acea perioadi era de circa o sutd

de milioane de oameni. El a incercat mereu sd se

conducd dupd principiul ci atAt regele, cAt gi regi-na, trebuie si fie mai aproape de oameni, cd trebuiesd se intAlneascd qi sd comunice cu supuqii lor, atAt

pentru a le cunoagte problemele qi greutd{ile, cAt gi

pentru a le cdpdta increderea.

in anul 1.896 ate loc festivitdlile de incoronare.

Din acel moment Nicolae al lllea igi incepe slu-jirea impirdteascd, punAndu-qi toatd nddejdea inDomnul gi avAnd drept grijd de cipetenie binelepoporultri. Cuvintele Scripturii: "Elva da tirie re-

gilor noqtri gi fruntea Unsului Sdu o va inilla" (L

Regf 2,10) au devenit sprijin pentru noul impdratcare, fiind de mic logodit cu Rusia, s-a cununatacum simbolic cu ea.

11

SFINTII TARI MUCENICI ROMANOV

Spre durerea gi regretul familiei regale, lafestivit5lile de incoronare de la Moscova din L896,

mai multe mii de persoane au fost cilcate in pici-oare gi au murit in imbulzeala iscatd la ceremonie.Nicolae a aflat despre catastrofi mai tArziu gi inaceeaqi zi a si vrut sX anuleze festivit5lile care ur-mau, dar a fost convins s5 nu faci aceasta de cdtre

rude gi sfetnici. Mulfi au vdzut decesele ca pe oprevestire nefastd.

Devenind conducdtorul unui imperiu vast,

?n mAinele impiratului s-au concentrat toatlplinltatea puterii judecdtoregti, legislative gi ex-

ecutive. Totodatd, tAndrul impirat vedea una dinmisiunile sale de bazh phstrarea credinfei orto-doxe, dupi cuvAnful Sfintei Scripturi: "Regele... a

incheiatiraintea Ddmnului legdmAnt ca sd urmezeDomnului gi sd pizeasci poruncile Lui, desco-

peririle Lui qi legiuirile Lui cu toatd inima sa gi cu

tot sufletul" (4 Regi. 23,3).

Astfel noul impirat al Rusiei a fost un omgeneros, preocupat de ajutorarea celor aflali innevoi. S-a ocupat de sprijinirea spitalelor qi aaqezXmintelor de binefacere, investind pentruaceasti cauzd. nobild bani dintr-un cont personal.

Avea o mare putere de a rdbda qi un deosebitt'uraj. ('uea ce ?l caracteriza indeosebi era deplinasullun('ir(, fir[r\ rlc voia ltri f)umnezeu. Credinta in

t2

VIATA9IMINUNILE

inlelepciunea divind ii didea un calm care nu-lpirdsea niciodatd.

La un an dupi cdsitorie, la 3 noiembrie L895,

s-a n[scut prima fiicd a familiei impiratului - Ma-

rea Ducesd Olga, dupi care Pe lume au venit alte

trei fete, pline de sinltate gi viafd, aducAnd o mare

bucurie p5rinfilor: Marile Ducese Tatiana (29 mai1897), Maria (14 iunie 1899) 9i Anastasia (5 iunie1901). Totugi, aceasti bucurie nu era deplini, fa-

milia dorindu-gi nagterea mogtenitorului tronului,

pentru ca "Dumnezeu zile la zilele impiratului sd

adauge, anii lui din neamin neam" (Ps 60,7).

Evenimentul mult agteptat s-a intAmplat ladata de L2 august 1904,1a un an dupi pelerina-jul familiei regale in Pustia Sarovului, la Diveevo,

la praznicul SfAntului Serafim. PXrea cd acum va

incepe o noud perioadi plinn de bucurie Pen-tru familia regal6, dar la cAteva sdptimAni dupinagterea JareviciuluiAlexei, s-a aflat ci el este bol-

nav de hemofilie. Viala copilului de acum inainte

va atArna pentru totdeauna de un fir de a!X: cea

mai micd sAngerare il putea costa viafa. Suferinfa

mamei sale era greu de descris...

Credin{a sincerX gi profundd a insolit famil-ia regali pe tot parcursul vielii, iar acest duhulcredingei ortodoxe a fost pus de la bun inceput 9i

in educa{ia copiilor familiei imperiale. Toli mem-

L3

SFINTII TARI MUCENICI ROMANOV

brii familiei trdiau conform traditiilor credinleiortodoxe. in duminici gi sdrbdtofi, ziua incepeacu participarea la slujbele bisericegti, iar zilele qiperioadele de post fdceau parte din via(a de zi ctrzi a larilor rugi, pentru cd "impdratul nddijduieqtein Domnul gi intru mila Celui preainalt nu se vaclinti" (Ps.20:7).

Cu toate acestea, religiozitatea personali aimpdratul NicolaeAlexandrovici gimai ales a solieilui erau cu siguranfd mult mai mult decAt o simplirespectare a unor tradifii. Cuplul regal nu doar cia vizitat numeroase biserici qi mindstiri in timpulc5ldtoriilor sale, inchinAndu-se la Icoane Fdcdtoarede Minuni gi la Sfintele Moaqte ale Sfin(ilor, d.ar,de asemenea, a infipfuit numeroase pelerinaje, aqacum s-a intAmplat in anul 1903,Ia praznicul SfAn-tului Serafim de Sarov. impiratul si impirdteasanu doar participau la slujbele oficiate in duminicigi sdrbdtori, dar cereau sd fie sdvArqite slujbe gi labiserica din f,arskoie Selo, unde se puteau rugadupd nevoie.

in timpul domniei sale, impdratul Nicolae alII-a a acordat o atenlie sporitd nevoilor Bisericii Or-todoxe. La fel ca tofiimpirafii rugi, Nicolae al Il-leaa donat sume mari de bani pentru construclia unornoi biserici, inclusiv in afara Rusiei. pe parcursulanilor domniei sale, numdrul bisericilor parohi-

t4

VIATASIMINUNILE

1%

Sfinlii Tari Mucenici Romanor:

ale din Rusia a crescut cu mai mult de 10.000 gi aufost deschise peste 250 de noi mdnistiri. impiratulinsugi a participat la punerea temeliilor unor noi

15

SFINTII TARI MUCENICI ROMANOV

biserici. Evlavia personal5 a impdratului s-a mani-festat gi prin faptul c5, in anii domniei sale au fostcanonizafi mai mulfi Sfinli decAtin doui secole an-terioare, cAnd au fost canonizali doar cinci Sfinfi.in timpul conducerii lui Nicolae al Il-lea au fostcanonizali SfAnful Teodosie de la Cernigov (1896),

SfAntul Serafim de Sarov (1903), SfAnta CneaghindAnna de Kagin (1909), SfAntul Ierarh Ioasaf, Epis-cop de Belgorod (191.1), SfAntul Ermoghen deMoscova (191,3), SfAntul Pitirim de Tambov (191.4),

SfAntul Ioan din Tobolsk (1916).

Dorinfa de a implementa in viafa statului prin-cipiile religioase gi a moralei creqtine a influenlat9i politicd externd a impiratului Nicolae al Il-lea.Deja in anul 1898, el a ficut un apel citre guverneleeuropene cu o propunere de a convoca o conferin!5pentru a discuta despre mentinerea pdcii si a re-ducerii armatelor. Ca rezultat al acestor inifiative,s-au desfdgurat conferintele de pace de la Hagadin 1889 gi din 1907. HotdrArile lor nu gi-au pier-dut importanla nici tn prezent. Cu toatd dorinlasincerd a impiratului de a pistra pacea, in timpuldomniei lui, Rusia a fost implicati in doui rhzboaiesAngeroase care au dus gi la tulburdri interne. inanul1904, ffud a declara rdzboi, Japonia a inceputacfiuni militare impotriva Rusiei, o consecin!5 aacestui rhzboifiind revolutia din 1905.

T6 t7

VIATA $I MINUNILE

Pulini dintre supugii sdi aveau posibilitateasi comunice cu impiratul intr-un cadru nefor-mal, dar toli cei care cuno$teau viafa de familie a

impXratului din comunicarea directd cu ei, remar-cau simplitatea surprinzhtoare, dragostea reciprocigi inlelegerea dintre toli membrii acestei fimiliistrAns unite. Centrul familiei era Alexei, asupra

lui fiind concentrate toate ndzuinlele qi speranfele.

Fali deimpiriteasa mamd, toli copiii erau plini de

respect qi atagament. Atunci cAnd impdriteasa se

imbolnivea, fiicele sale aveau grijX pe rAnd de ea.

Relafia copiilor cu impdratul era foarte cdldurosd.

El era pentru ei atAt impirat, cAt gi tatd gi prieten.Comportamenrul lor se modifica in funcfie de

circumstanle, mergAnd de la irrchinarea aproape

religioasd, pAn5la cea mai cilduroasi prietenie.

Degi plini de dragoste fafd de copii, atAt

impdratul, cAt qi impdrdteasa erau exigenli fald de

ei.

"Copiii trebuie sd invele jertfa de sine,

renunlAnd la propriile lor dorinle de dragul alto-ra", spunea farina.

"Cu cAt este mai mare stafutul unui om, cu atAt

mai mult trebuie si-i ajute pe allii gi, adresAndu-

se acestora, nu trebuie si pomeneascd niciodati de

pozllia sa sociald", spunea Jarul Nicolae, "iat pro-prii mei copii trebuie sd fie tot aEa."